616/06.11.91 Hotărîre cu privire la înregistrarea Statutului Sindicatului lucrătorilor din învăţămîntul public şi ştiinţă din Republica Moldova

HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la înregistrarea Statutului Sindicatului lucrătorilor din învăţămîntul public şi ştiinţă din Republica Moldova Nr.616 din 06.11.91 * * * În conformitate cu Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M. din 25 august 1989 "Cu privire la modul provizoriu de înregistrare a asociaţiilor obşteşti ale cetăţenilor în R.S.S.M." Guvernul Republicii Moldova hotărăşte: A înregistra Statutul Sindicatului lucrătorilor din învăţămîntul public şi ştiinţă din Republica Moldova (se anexează). Prim-ministru al Republicii Moldova Valeriu Muravschi Adoptat Înregistrat la congerul I al Sindica- prin hotărîrea Guvernului tului lucrătorilor din în- Republicii Moldova văţămîntul public şi stiin- din 6 noiembrie 1991 nr. 616 ţă din Republica Moldova, din 12 septembrie 1990 STATUTUL Sindicatului lucrătorilor din învăţămîntul public şi ştiinţă din Republica Moldova I. Principii generale 1. Sindicatul lucrătorilor învăţămîntului public şi ştiinţei din Republica Moldova (în continuare - Sindicatul) este o organizaţie obştească, independentă, nepartinică, şi autonomă, care întruneşte în rîndurile sale cetăţeni pe baza liberului consimţămînt, indiferent de rasă, naţionalitate, limbă, sex, cetăţenie, convingeri religioase şi politice. 2. Scopul activităţii Sindicatului, care se înfăptuieşte în corespundere cu Constituţua Republicii Moldova, legislaţiei în vigoare şi prezentul Statut, îl constituie apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor săi. 3. În activitatea sa Sindicatul nu este subordonat organelor de stat şi economice, organizaţiilor politice şi obşteşti, îşi concepe colaborarea cu ele pe baza principiului de partener, acordurilor, declaraţiilor şi contractelor. 4. Persoanele cu funcţii ale instituţiilor învăţămîntului public şi ştiinţei, care se fac vinovate de lezarea drepturilor membrilor Sindiucatului, precum şi de neîndeplinirea cerinţelor lor legitime, poartă răspundere pe plan disciplinar, administrartiv şi material în modul prevăzut de legislaţia Republicii Moldova. 5. Comitetele sindicale din întreprinderi, instituţii, organizaţii, comitetele raionale şi orăşeneşti, comitetele Sindicatului, comitetul lui central sînt persoane juridice, dispun de ştampilă, emblemă, formulare, alte rechizite. II. Funcţiile principale scopurile şi formele de lucru ale sindicatului 6. Funcţia de bază a Sindicatului a constituie prezentarea intereselor şi apărarea drepurilor membrilor sindicali în organele de stat economice şi obşteşti. 7. În acest scop Sindicatul militează pentru: 1) respectarea dreptului constituţional la muncă al fiecărui membru al Sindicatului conform specialităţii şi calificării, întreprinderea măsurilor de prevenire a şomajului, organizării pregătirii continuie profesionale şi reciclării cadrelor; 2) realizarea principiului de echitate la remunerarea muncii lucrătorilor din ramură; 3) crearea pentru fiecare membru al Sindicatului a condiţiilor de securitate a muncii, eliminarea acţiunii factorilor nocivi asupra sănătăţii oamenilor şi mediului ambiant; 4) asigurarea pentru fiecare membru al Sindicatuluii a unor condiţii normale de trai şi asistenţă medicală gratuită; 5) sporirea timpului liber şi crearea condiţiilor pentru folosirea lui raţională; 8. Pentru realizarea sarcinilor, scopurilor trasate, Sindicatul practică următoarele forme de activitate: 1) participă la elaborarea şi examinarea programului de dezvoltare socială şi economică a ramurii; 2) exercită controlul asupra proiectării şi construcţiei obiectelor destinate învăţămîntului public şi ştiinţei; 3) participă nemijlocit la elaborarea actelor normative locale, care reglementează raporturile juridice de muncă şi cu privire la locuinţe; 4) manifestă o grijă deosăbită faţă de familiile membrilor Sindicatului cu 3-4 copii şi ami mulţi (cu copii gemeni), familiile care au în grijă invalizi, persoane fără de familie şi lucrători foarte bătrîni din ramură; 5) controlează respectarea legislaţiei muncii în ramură, a regulelor şi normelor de securitate a muncii, principiilor de echitate socială; 6) cere suspendarea funcţionării întreprinderilor, subunităţilor lor sau a unor utilaje aparte în caz cînd nu este asigurată securitatea vieţii şi sănătatea oamenilor sau a mediului ambiant; 7) organizează, în caz de necesitate, în condiţiile legislaţiei Republicii Moldova acţiuni social-politice şi de masă privind apărarea drepturilor economice şi sociale ale membrilor Sindicatului; 8) susţine revendicările legitime ale membrilor Sindicatului, studiează opinia publică vizînd problemele cu privire la organizarea referendumuri, mitinguri şi manifestări, apelează la mijloacele mass-media, cu scopul de a apăra drepturile şi interesele membrilor Sindicatului, întreprinde un şir de alte măsuri legale, inclusiv acceptarea grevei ca acţiune extremă la soluţionarea conflictelor de muncă, crează fondul solidarităţii; 9) propune candidaţii săi la alegerile de deputaţi de toate nivelurile; 10) dirijează asistenţa socială; 11) acordă membrilor sindicali ajutor juridic, consultativ-metodic şi material, precum şi contribuie la amplasarea lor în cîmpul muncii; 12) organizează dezbaterea proiectelor de legi şi a altor acte normative, formează opinia publică pe marginea lor; 13) studiează opinia publică, cere organelor conducerii de stat informaţia necesară pentru realizarea funcţiilor sale; 14) pregăteşte dări de seamă şi sistemtic informează membrii săi şi organele sindicale despre activitatea desfăşurată; 15) colaborează cu organizaţia republicană a veteranilor războiului şi muncii, comitetul femeilor, cu alte organizaţii obşteşti, conlucrează cu ele în problemele amintite; 16) stabileşte relaţii directe cu sindicatele republicane de ramură, interrepublicane, internaţionale. III. Membrii Sindicatului, drepturile şi obligaţiile lor 9. Membru al Sindicatului, poate deveni orice persoană care munceşte la întreprinderile, instituţiie şi organizaţiile din republică sau studiează într-o instituţie, aşezămînt superior sau mediu de specialitate din cadrul Ministerului Ştiinţei şi Învăţămîntului al Republicii Moldova, Academiei de Ştiinţe al Republicii Moldova, precum şi orice persoană ce munceşte în cooperativele de ramură, încadrată parţial în procesul de muncă sau temporar nu lucrează şi care recunoaşte prezentul Statut, plăteşte cotizaţiile de membru şi bursierii ce-şi fac studiile peste hotare. Admiterea de noi membri în sindicat are loc în mod individual în baza cererii personale. Chestiunea privind intrarea în Sindicat se examinează la adunarea grupului sindical de secţie (biroul sindical), iar acolo unde lipseşte - de comitetele sindicale al organizaţiei sindicale primare. În cazul cînd nu există grupuri sindicale, admiterea de membri în Sindicat se efectuează la adunarea sindicală a organizaţiei primare de secţie. Membrului Sindicatului i e eliberează carnet de membru conform modelului stabilit pe care îl păstrează la el. 10. Membrii Sindicatului sînt înregistraţi de organizaţia sindicală la locul de muncă de bază sau de studii. Membrul sindical care a trecut cu serviciul în altă parte, iar lucrătorii sînt membri al altui Sindicat i se păstrează stagiul de membru al Sindicatului. Femeilor care temporar şi-au întrerupt activitatea de muncă în legătură cu educaţia copiilor, li se păstrează dreptul de a fi membru al Sindicatului pînă ce copii ating vîrsta şcolară şi se bucură de aceleaşi drepturi cu ceilalţi membri ai Sindicatului. Timpul satisfacerii serviciului militar activ al membrului Sindicatului se include în stagiul sindical. Muncitorilor şi funcţionarilor angajaţi în fiecare an la munci sezoniere, pensionarilor, care nu sînt încadraţi în cîmpul muncii li se păstrează dreptul de a fi membri ai Sindicatului. Membrii Sindicatului, puşi la disponibilitate în legătură cu reducerea statelor, lichidarea instituţiei, întreprinderii, organizaţiei continuă să fie membri ai Sindicatului pînă la angajarea lor la lucru. 11. Membrul Sindicatului are dreptul: 1) să primească ajutor juridic şi să fie apărat în faţa organelor de stat, judiciare şi economice în orice problemă; 2) să beneficieze de ajutor material şi consultaţie juridică fără plată din partea organelor sindicale; 3) să aleagă şi să fie ales în oganele sindicale la conderinţe, să propună candidatura sa pentru alegerile în organele sindicale; 4) să participe la acţiunile organizate de Sindicat, de a aborda liber în presă şi în alte organe ale mass-media orice chestiune legată de activitatea Sindicatului, să facă propuneri, să-şi expună şi să-şi revendice opinia; 5) să procure pentru sine şi pentru membrii familiei bilete de odihnă, în staţiuni balneare, să beneficieze de seviciile instituţiilor de cultură, de bazele sportive ale Sindicatului, care acordă în corespundere cu prezentul Statut alte drepturi şi înlesniri; 6) să fie membru al caselor de ajutor reciproc pe lîngă comitetele sindicale; 7) să primească informaţie despre activitatea Sindicatului, să ia cunoştinţă de documentele (dările de seamă) privind cheltuirea mijloacelor bugetului sindical şi celui de asigurare socială de stat, să formileze propuneri vizînd utilizarea cît mai eficientă a acestor mijloace; 8) să beneficieze de susţinere morală şi materială a Sindicatului în perioada participării la greva sancţionată de comitetul sindical; 9) să se retragă din sindicat în baza cererii depuse înapoind carnetul de membru în comitetul organizaţiei primare sindicale. 12. Membrii Sindicatuluii este obligat: 1) să respecte prezentul Statut, să contribuie la realizarea hotărîrilor adoptate de organele sindicale. Să nu admită acţiuni care ar cauza prejudicii mişcăriii sindicale; 2) să participe la activitatea organizaţiei sindicale primare; 3) să achite regulat cotizaţiile de membru sindical; 4) să-şi îndeplinească conştiincios obligaţiile prevăzute de contactele (acordurile) de muncă şi colective, să respecte regulele şi normele de securitate a muncii, să activeze productiv şi creator ridicîndu-şi în permanenţă nivelul său de cunoştinţe şi calificare, să îngrijească de sănătatea sa; 5) să aibă o atitudine plină de respect faţă de tradiţiile naţionale limbă, cultură şi obiceiurile tuturor reprezentanţilor popoarelor de pe teritoriul Republicii Moldova; 6) să prezinte actele de evidenţă timp de o lună din ziua angajării la lucru, după ce expiră acest termen el nu se mai consideră membru al Sindicatului. Acordarea calităţii de membru din nou al Sindicatului are loc pe baze generale. 13. Pentru succese remarcabile în muncă, învăţătură, participare activă la viaţa obştească mebrii Sindicatului pot fi stimulaţi cu premii dsitincţii, insigne. 14. Faţă de membrul Sindicatului care nu respectă prezentul Statut pot fi aplicate următoarele sancţii: dezaprobarea colegială, preîntîmpinare, mustrare; lipsirea pe un an de înlesniri şi drepturi sindicale, iar în calitate de măsură extremă - excuderea din rîndurile Sindicatului. 15. Chestiunea privind tragerea la răspundere a mebrului Sindicatului se examinează mai întîi în grupul sindical, organizaţia sindicală de secţie (birou) şi în organizaţia primară în prezenţa lui. În cazul în care membrul refuză să asiste la şedinţa organului sindical sau la adunarea sindicale, problema e luată în dezbatere în lipsa lui. Decizia privind excluderea unui membru din rîndurile Sindicatului se adoptă cu majoritatea de voturi (nu mai puţin de jumătate) şi intră în vigoare după aprobarea ei de către comitetul sindical al organizaţiei primare. În cazul cînd sancţiunea este aplicată de organele sindicale superiioare, se informează organizaţia primară. 16. Chestiunea privind tragerea la răspundere a membrilor organelor sindicale elective se examinează în organizaţiile primare sindicale. Hotărîrea cu privire la aplicarea pedepsei se adoptă în ordinea stabilită. Propunerile organizaţiiloe primare referitoare la excluderea din Sindicat se înaintează în organul sindical respectiv ierarhic superior. Hotărîrea privind excluderea din Sindicat a membrului comitetului sindical, al comisiei de cenzori se adoptă la şedinţele comitetului sindical, la plenarea comitetului sindical cu majoritatea a (2/3) de voturi. 17. Chestiunea privind anularea pedepsei aplicate membrilor Sindicatului se examinează de către adunarea sindicală sau de organul sindical respectiv nu mai tîrziu după un an din momentul aplicării ei. Persoana exclusă din Sindicat poate fi primită din nou în Sindicat pe baze generale, dar nu mai devreme de expirarea unui an din mommentul excluderii. Decizia privind excluderea din Sindicat poate fi atatcată în organul superior. Membrul Sindicatului care îşi ispăşeşte pedeapsa penală pentru acţiuni criminale se exclude din Sindicat. Persoana care sa retras sau a fost exclusă din Sindicat este lipsită de dreptul la averea comună a Sindicatului, suma corizaţiilor de membru plătite nu se restituie. IV. Demonstraţia Sindicală internă. Structura organizatorică a Sindicatului 18. Sindicatul îşi organizează activitatea pe baza principiilor demonstrate: crearea organelor elective pe calea delegării directe în componenţa lor a reprezentanţilor cu drept de rechemare sau substituire; caracterul benevol al admiiterii noi de membri şi al retragerii din rîndurile Sindicatului; drepturi egale pentru membrii Sindicatului; respectarea opiniei minorităţii, dreptul minorităţii la apărare, la explicarea poziţiilor ei, inclusiv prin intermediul presei sindicale, alte mijloace de informarre în masă; darea de seamă periodică a organelor sindicale în faţa organizaţiilor care le-au ales; colegialitatea şi publicitatea la adoptarea deciziilor întrunind responsabilitatea personală pentru executarea lor; respectarea disciplinei sindicale interne în îmbinare cu stimă şi apărarea drepturilor şi intereselor fiecărui membru al Sindicatului; obligativitatea hotărîrilor organelor sindicale ierarhic superioare pentru cele ierarhic inferioare, dacă ele sînt adoptate în cadrul componenţei, prevăzute de prezentul Statut şi legislaţie. 1. Organele de conducere ale Sindicatului 19. Organul suprem al Sindicatului este congresul, care se convoacă de plenara comitetului central al Sindicatului o dată în cinci ani. Data convocării şi ordinea de zi ale congresului sînt anunţate cu cel tîrziu trei luni înainte de congres. Norma reprezentanţei la congres şi modul de alegere a delegaţiilor la congres, sînt stabilite de comitetul central al Sindicatului. Congresul extrordinar al Sindicatului are loc în baza hotărîrii comitetului central sau la cererea 1/3 din numărul de membri al Sindicatului. Congresul se consideră deliberativ, dacă la lucrările lui participă cel puţin 2/3 din delegaţi. Hotărîrile se adoptă cu majoritatea de voturi dacă există cvorum. 20. Congresul Sindicatului: 1) examinează şi aprobă raportul privind activitatea comitetului central şi comisiei de cenzori a Sindicatului; 2) determină direcţiile prioritare şi programul de activitate al Sindicatului; 3) aprobă, introduce modificări şi completări în Statutul Sindicatului, precum şi în Regulamentul cu privire la comisia de cenzori centrală; 4) confirmă împuternicirea membrilor comitetului central al Sindicatului; 5) alege comitetul central, comisia de cenzori şi preşedintele sindicatului, vicepreşedintele (de regulă pe bază de alternativă), precum şi delegaţii la congresul sindicatelor din Moldova, şi la congredsul sindicatului unional de ramură, forurile superioare, îşi deleghează reprezentanţii în aceste organe; 6) determină politica financiară a comitetului central al Sindicatului; 7) rezolvă chestiunile cu privire la înstituirea legăturilor internaţionale şi asociaţiilor internaţionale sindicale. 21. În perioada dintre congrese organul suprem al Sindicatului este plenara comitetului central al Sindicatului, care e convocată pe calea delegării a membrilor sindicali din partea tuturor organizaţiilor sindicale din învăţămîntul public şi ştiinţă. În competenţa plenarei intră de asemenea, preşedintele şi vicepreşedintele comitetului central al Sindicatului. 22. Plenarele sînt convocate de prezidiu pe măsura necesităţii însă nu mai rar de o dată în 6 luni. Membrii comitetului central al Sindicatului participă cu dreptu de vot deliberativ, membrii supleanţi ai comitetului central, membrii comisiei de cenzori - cu drept de vot consultativ. Plenara este considerată deliberativă, dacă la şedinţele ei sînt prezenţi peste o jumătate din nunărul din membri. Hotărîrile sînt adoptate cu majoritatea de voturi prin vot deschis sau secret. 23. Plenara comitetului central al Sindicatului: 1) aprobă bugetul sindical şi bugetul asigurării de stat, examinează dările de seamă depre realizarea lor; 2) stabileşte modul de viirare a cotizaţiilor de membru necesare pentru finanţarea activităţii comitetului central al Sindicatului şi întreţinere aparatului. 24. Comitetul central al Sindicatului: 1) dirijează activitatea comitetelor orăşeneşti şi raionale ale organizaţiilor sindicale primare, le acordă ajutor în apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor Sindicatului, reprezintă interesele acestora în instituţiile de stat, economice şi obşteşti; 2) examinează dările de seamă făcute de Ministerul Ştiinţei şi Învăţămîntului al Republicii Moldova, de Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova şi alte departamente de stat privind starea organizării muncii şi producţiei, plata muncii, condiţiile de protecţia muncii, respectarea legislaţiei, realizarea acordurilor şi contractelor colective, a planurilor de construcţie locativă şi social-culturală, ocrotirea sănătăţii şi profilaxia îmbolnăvirii lucrătorilor şi tineretului studios, luptînd pentru lichidarea lacunelor existente; 3) participă activ la dezbaterea în cadrul Guvernului şi a altor organe de stat a aspectelor, legate de planificarea social-economică elaborată de instituţiile învăţămîntului public şi ştiinţei; 4) exercită conducerea asigurării sociale de stat, precum şi asigurarea cu pensii a lucrătorilor din ramură. Participă la rezolvarea aspectelor de asigurare socială comune pentru întreaga ramură, studiază cauzele îmbolnăvirilor şi traumatismului, realizează măsuri de întărire şi îmbunătăţire a asistenţei medicale, elaborează şi aprobă planurile de dezvoltare în ramură a reţelei de instituţii curativ-profilactice, controlează realizarea lor, stabileşte ordinea de distribuire a biletelor în staţiunile balneare şi în instituţiile curative subordonate; 5) participă la repartizarea investiţiilor capitale centralizate, destinate construcţiilor de locuinţe şi social-culturale, contolează corectitudinea folosirii acestor investiţii şi a mijloacelor provenite din fondurile întreprinderilor şi organizaţiilor, veghează respectarea legislaţiei cu privire la locuinţe; 6) de comun acord cu Ministerul Ştiinţei şi Învăţămîntului al Republicii Moldova, cu Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova şi cu alte organe economice, ia măsuri privind îmbunătăţirea alimentaţiei publice şi dezvoltarea sferei deservirii nemijlocit în instituţii, organizaţii, precum şi extinderea reţelei de întărire a bazei materiale a instituţiilor de iluminare culturală, cultură fizică şi sport, extraşcolare etc; 7) comitetul central al Sindicatului alege pentru dirijarea activităţii Sindicatului în perioada dintre plenare un prezidiu din care fac parte preşedintele, vicepreşedintele şi membrii prezidiului, instituie comisiile respective şi confirmă şefii de secţie ale comitetului central al Sindicatului; 8) instituie preşedintele comitetului central al Sindicatului cu dreptul de a semna documentele sindicale, contractele cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, de ordihnă şi de trai a membrilor sindicali. 25. Prezidiul comitetului central al Sindicatuluii: 1) coordonează activitatea comitetelor orăşeneşti şi raionale, activitatea comitetelor sindicale din organizaţiile primare în perioada dintre plenare. Soluţionează chestiunile cu privire la intrarea organizaţiilor sindicale şi retragerea din componenţa sa; 2) examinează programul de dezvoltare economică şi socială a învăţămîntului public şi ştiinţei şi prezintă propuneri Guvernului Republicii Moldova, obţinînd realizarea lor; 3) poate încheia acorduri cu Ministerul Ştiinţei şi Învăţămîntului al Republicii Moldova în problemele legate de dezvoltarea economică şi socială, protecţia muncii controlează îndeplinirea lor, înaintează propuneri privind tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de încălcarea obligaţiilor şi legislaţiei Republicii Moldova; 4) participă la elaborarea actelor normative locale privind organizarea muncii şi restrubuirea ei, formarea şi folosirea fondurilor de dezvoltare socială în privinţa îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, protecţiei muncii şi regulilor securităţii muncii; 5) participă la expertiza proiectelor de hotărîri, controlul privind respectarea regulilor şi normelor de securitate a muncii la constituirea şi exploatarea obiectelor învăţămîntului şi ştiinţei, introducerea unei tehnici şi tehnologii noi; 6) elaborează propuneri cu privire la îmbunătăţirea asiguării sociale şi cu pensii a lucrătorilor din ramură, în comun cu Ministerul Ştiinţei şi Învăţămîntului al Republicii Moldova, precum şi cu Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, realizează măsuri de întărire a sănătăţii şi de îmbunătăţire a asistenţei medicale; instituie ordinea de repartizare a biletelor de odihnă în staţiuni balneare; 7) studiează, generalizează şi propagă experienţa înaintată a comitetelor sindicale, organizaţiilor sindicale primare şi colectivelor de muncă privind aspectele de retribuire a muncii, îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de trai, activitatea sindicală internă; 8) acordă organelor şi organizaţiilor sindicale, precum şi unor membri sindicali aparte ajutor consultativ, metodic, organizaţional şi financiar; 9) organizează instruirea lucrărilor şi activiştilor sindicali; 10) pregăteşte proiectele ordinei de zi a plenarilor comitetului central al Sindicatului şi congresului, care sînt expediate comitetelor orăşeneşti şi raionale, comitetelor sindicale, membrilor comisiei de cenzori, cel tîrziu cu două luni înainte de congres şi cu 15 zile înainte de plenară; 11) aprobă statele de personal al aparatului comitetului central al Sindicatului atribuţiile de serviciu, ale colaboratorilor lui modul de retribuire a muncii, încheie contracte de muncă cu angajaţii temporar; 12) înformează anual membrii, membrii-supleanţi ai comitetului central al Sindicatului, comisiei de cenzori, organele sindicale despre activitatea desfăşurată între plenare; 13) înfăptuirea şi alte funcţii delegate lui de către organele şi organizaţiile sindicale. Prezidiul este convocat de cel puţin o dată în două luni. 26. Comitetul sindical ales de organul executiv al organizaţiei sindicale respective şi dirijează activitatea curentă. 27. Alegerea conducătorilor organelor sindicale din rîndurile memebrilor Sindicatului de ramură poate avea loc nemijlocit la adunare, conferinţă, congres sau la şedinţele organelor sindicale prin vot închis sau deschis, (conform hotărîrii participanţilor adunării conferinţei). La alegerea tuturor organelor sindicale se respectă principiul reînoirii sistematice a componenţei lor, al succesiunii conducerii şi alternativităţii candidaturilor. 28. Adunările sindicale, şedinţele comitetelor sindicale şi ale prezidiurilor lor se consideră deliberative, dacă la ele participă peste o jumătate din membrii orgnizaţiilor sindicale, comitetului sindical, prezidiului. Conferinţele şi congresele sindicale sînt deliberative, dacă la ele participă cel puţin 2/3 din delegaţii aleşi, hotărîrea se adoptă prin majoritatea de voturi. 29. Alegerea organelor sindicale şi a delegaţilor la conferinţă, congrese, organizatorilor sindicali de grupuri şi secţii (birouri sindicale), comitetelor sindicale, comisiilor de cenzori, are loc prin vot secret sau deschis, aşa cum decide adunarea, conferinţa, congresul, plenara organului sindical. Alegerile înaintate de termen a organizatorului sindical, (biroului sindical), organului sindical pot avea loc la cerinţa a cel puţin 1/3 din numărul membrilor sindicali ai organizaţiei sindicale respective sau la decizia argumentată a organelor sindicale ierarhic superioare. Conducătorii organelor sindicale aleşi de conferinţă, congres, în perioada dintre ele pot fi eliberaţi din funcţie la plenara organului sindiical respectiv cu majoritatea (2/3) de voturi a celor prezenţi în cazul cînd constituie cvorumul. În acelaş mod se aleg conducătorii acestor organe în locul celor liberaţi în perioada dintre conferinţe, congrese. Preşedinţii comitetelor sindicale de secţie (biroul sindical), aleşi la adunări (conferinţe), se eliberează din funcţie de către adunare (conferinţă) prin majoritatea de voturi a participanţilor, în cazul cînd constituie cvorumul. 30. Membrii comitetului Sindical şi ai comitetelor de cenzori fac dări de seamă sistematic în faţa organelor sindicale şi în faţa membrilor sindicali în timpul adunărilor, plenarilor, conferinţelor. Membrii care n-au îndreptăţit încredere, precum şi cei care au pierdut legătura cu organul sindical din diferite cauze, sînt excluşi înainte de termen din componenţa lui şi substituiţi cu alte candidaturi. 31. În organizaţia sindicală primară termenul de împuterniciri al organelor alese (biroul sindical), organizaţiilor de grup este stabilit de adunare (conferinţă) însă nu mai mult de 5 ani. În organizaţia republicană, raională şi orăşenească perioada împuternicirilor este de 5 ani. 2. Organizaţia sindicală primară. 32. Baza unităţii structurale a Sindicatului a constituie organizaţia primară, care întruneşte membrii Sindicatului (cel puţin 3) angajaţi la o întreprindere, instituţie, organizaţie sau înmatriculaţi la o instituţie de învăţămînt. Hotărîrea privind instituirea organizaţiei sindicale primare este adoptată în timpul adunării constituante a membrilor Sindicatului (conferinţei), care aleg comitetul sindical (organizatorul sindical), cu înregistrarea ulterioară prin organul sindical respectiv (raional, orăşenesc sau comitetului central al Sindicatului). În instituţiile de învăţămînt superior şi medii de specialitate se instituie organizaţii sindicale independente: ale corpului profesiona- didactic, aspiranţilor şi colaboratorilor, precum şi cele care întrunesc studenţii şi elevii, în cazurile excepţionale (acolo unde sînt mai puţin de 500 de membrii ai Sindicatului). Organul suprem nemijlocit pentru organizaţiile sindicale din şcolile superiioare, şcoli medii de specialitate şi din instituţiile ştiinţifice din cadrul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova este comitetul central al Sindicatului. Decizia desre dizolvarea organizaţiei primare e adoptată la adunare sau conferinţa ei cu 2/3 de voturi. 33. Problema privind structura oganizaţiei primare este soluţionată de adunare (conferinţa) organizaţiei sindicale sau din însărcinarea ei comitetul sindical. În interiorul organizaţiei sindicale, conform deciziei comitetului sindical, pot fi instituite organizaţii sindicale de secţie, la facultăţi şi în subdiviziuni de producţie aparte, la catedrele generale, în laboratoare, brigăzi, echipe de producţie, în grupele stundenţeşti, elevii şcolilor medii de specialitate, precum şi în subdiviziunile respective de producţie ale asociaţiilor, întreprinderilor şi organiizaţiilor, dacă ele întrunesc mai puţin de 15 membri ai Sindicatului. 34. Organul superior al organizţiei sindicale primare este adunarea (conferinţa). Asupra chestiunilor privind periodicitatea adunărilor, modul de formare şi perioada de împuternicire a lor se decide la adunare (conferinţă). 35. Pentru ţinerea lucrărilor curente la adunarea sindicală (conferinţă) se aleg: în grupul sindical - organizatorul sindical şi locţiitorul (locţiitorii) lui; în comitetul sindical de secţie (facultate) - biroul sindical, preşedintele şi locţiitorul (locţiitorii) lui; în organizaţia sindicală primară - comitetul sindical, preşedintele comitetului sindical, locţiitorii lui; în organizaţia sindicală primară care întruneşte mai puţin de 15 membri sindicali - organizatorul sindical şi locţiitorul lui. Modul de formare a organelor eligibile, precum şi periodicitatea şedinţelor comitetelor sindicale, ale secţiilor (biroului sindical), îl determină de sine stătător organizaţia sindicală primară. 36. În instituţiile ştiinţifice, centrele Academiei de Ştiinţe din Moldova care muncesc în condiţiile dezbinării teritoriale se crează în modul stabilit comitetul sindical unit, care activează cu dreptul de comtet raional şi întruneşte membrii a cîtorva organizaţii primare. 37. Chestiunea privind excluderea unui membru al comitetului sau membru al comisiei de cenzori al organizaţiei sindicale primare se hotărăşte la adunarea sindicală cu majoritatea (2/3) de voturi. 38. Organizaţia sindicală primară: 1) în activitatea sa se conduce de legislaţia în vigoare a republicii, prezentul statut al Sindicatului, hotărîrile organizaţiilor sindicale ierarhic superioare; 2) îşi determină de sine stătător direcţiile principale în activitate. 39. Comitetul sindical al întreprinderilor, instituţiei, organizaţiei: 1) asigură apărarea drepturilor legitime şi intereselor oamenilor muncii din ramură şi tineretului studios, organizează controlul privind soluţionarea problemelor de drept şi sociale, de către administraţia şi organele elective, alte organizaţii obşteşti; 2) organizează realizarea propriilor hotărîri, ale organelor ierarhic superioare, contribuie la activitatea intensă a membrilor Sindicatului, în caz de necesitate adoptă hotărîrea privind crearea comisiilor permanente şi vremelnice; 3) participă la atestarea lucrătorilor stabilirea salariilor de funcţie şi salarizarea în dependenţă de pregătirea profesională, experineţa de lucru, activitatea obştească, la repartizarea sarcinii pedagogice, la selectarea candidaturilor la posturile de conducere în colective, propune reprezentanţii săi în organele puterii ierarhic superioare. 4) încheie din numele colectivului de muncă, contracte sau acorduri colective, aprobate de adunare (conferinţă), cu administraţia instituţiei şi controlează transpunerea în fapt; 5) examinează conflictele de muncă şi adoptă hotărîri pe marginea lor; 6) informează în mod operativ sovietele locale de deputaţi ai poporului, precum şi organele sindicale superioare despre conflicte de muncă, participă la instituirea şi activitatea comisiilor de consiliere, iar în cazul cînd nu se ajunge consiliere, acţionează conform legii, inclusiv întreruperea deplină sau parţială a muncii (grevă); 7) adoptă de comun acord cu administraţia, hotărîri privind dezvoltarea socială, organizarea muncii şi salarizarea, asigurarea cu burse; 8) susţine iniţiativele progresiste privind perfecţionarea instruirii şi educaţiei, sprijină căutările creatoare şi munca de experimentare din partea pedagogilor, savanţilor, studenţilor, le crează acestora condiţii necesare de muncă şi trai, vine cu propuneri faţă de administraţie şi organele ierarhic superioare sindicale privind stimularea materială şi morală a lor; 9) înfăptuieşte asigurarea socială de stat a lucrătorilor, îi repartizează la tratament şi odihnă în sanatorii şi staţiuni balneare sindicale, controlează organizarea asistenţei medicale, participă la stabilirea pensiilor; 10) organizează controlul obştesc în sfera alimentaţiei publice şi deservirii sociale, asupra respectării legislaţiei cu privire la locuinţe, acordă ajutor la organizarea construcţiei de locuinţe cooperatiste şi individuale, în comun cu administraţia, ia măsuri de organizare şi dezvoltare a întovărăşirilor pomilegumicole; 11) desfăşoară activitate în vederea intrării disciplinei de muncă educativă, deservirii culturale şi de trai a lucrătorilor şi tineretului studios, dezvoltă creaţia tehnică şi artistică de amatori, educaţia fizică şi sportul, turismul, conduce consiliul pentru cultura fizică, casa de ajutor reciproc. Comitetul sindical, dispune de drepturi pe care la are comitetul raional al Sindicatului întrunind mai mult de o mie de membri ai Sindicatului transmite unele funcţii, ce ţin de competenţa lui comitetelor sindicale de secţie, birourilor sindicale. În activitatea sa, comitetul sindical e subordonat adunării (conferinţei), precum şi organului sindical superior în limita împuternicirilor care sînt prevăzute de prezentul Statut. 3. Organele orăşeneşti, raionale ale Sindicatului 40. Organul organizaţiei raionale, orăşeneşti a Sindicatuluii îl constituie conferinţa orăşenească, raiională a Sindicatului. Conferinţa este convocată de comitetul sindical cel puţin o dată în 5 ani. Decizia privind convocarea, ordinea de zi, norma reprezentanţei şi modul de alegere a delegaţilor este adoptată de comitetul sindical respectiv. 41. Conferinţa orăşenească raională: examinează dările de seamă ale comitetului sindical şi comisiei de cenzori; pune în discuţie probleme legate de dezvoltarea învăţămîntului şi ştiinţei, organizarea muncii şi producţiei, deservirea social-culturală; aprobă împuternicirile delegaţiilor aleşi, pe calea delegării directe în componenţa comitetului central, comitetelor orăşeneşti şi raionale ale Sindicatului, comisiei de cenzori; alege prezidiul, organele de conducere, delegaţiile la congres (conferinţă), la conferinţa sau la congresul unional al Sindicatului şi deleghează reprezentanţii săi în aceste organe. 42. Organele orăşeneşti şi raionale ale Sindicatului acordă ajutor comitetelor sindicale ale organizaţiilor primare, organizatorilor sindicali la înfăptuirea funcţiilor de apărarea a membrilor Sindicatului în activitatea financiară la rezollvarea problemelor sociale, acordă ajutor comisiilor de cenzori în activitatea lor. 43. Comitetele sindicale orăşeneşti şi raionale: 1) realizează prin intermediul organizaţiilor sindicale primare, apărarea drepturilor şi intereselor lucrătorilor din ramură; 2) apără interesele organizaţiilor primare a organelor administrative, orăşeneşti şi raionale, în instanţele de deputaţi ai poporului, în organele sindicale superioare; 3) acordă ajutor comitetelor sindicale, organizează instruirea activului sindical, schimbul de experenţă; 4) participă activ la elaborarea de către organele administrative şi economice, de către organele de conducere a învăţămîntului şi ştiinţei, a programelor de dezvoltare economică şi socială a invăţămîntului public la soluţionarea problemelor legate de organizarea şi stabilirea normativelor şi salariilor, formarea şi utilizarea fondurilor de stimulare economică şi dezvoltare socială; 5) examinează dările de seamă prezentate de conducătorii de instituţii şi organizaţii în problemele organizaării muncii, creării unor condiţii sănătoase de protecţie a muncii, respencătii legislaţiei muncii, deservirii social-culturale a lucrătorilor; 6) desfăşoară activitatea în vederea protecţiei sociale şi ocrotirii sănătăţii lucrătorilor, exercită controlul asupra cheltuielilor legate de asigurarea socială; 7) acordă ajutor concret organizaţiilor sindicale în activitatea financiară, asigurarea executării bugetului sindical, controlează folosirea corectă a mijloacelor şi averii Sindicatului; 8) controlează buna funcţionare a alimentaţiei publice, activitatea întreprinderilor din sfera deservirii sociale la locul de muncă şi de trai al lucrătorilor Sindicatului, asigurarea cu spaţiu locativ, utilizarea şi păstrarea fondului locativ al întreprinderii mersul desfăşurării construcţiilor obiectelor locative şi de interes social- cultural; acordă ajutor construcţiei cooperatiste şi individuale, gospodăriilor auxiliare, întovărăşirilor pomilegumicole. 44. Plenara comitetuluii orăşenesc, raional al Sindcatului se convoacă cel puţin o dată în şase luni. Plenara alege prezidiul în care intră preşedintele, secretarul (secretarii) comitetului sindical şi membrii prezidiului şi instituie comisii. Prezidiul comitetului orăşenesc, raional al Sindicatului este convocat cel puţin o dată în două luni. 45. În activitatea sa, comitetul sindical este subordonat conferinţei respective orăşeneşti sau raionale. 46. Comisia de cenzori a organizaţiei sindicale este un organ independent, ales concomitent cu celelate organe executive sindicale la adunări, conferinţe sau congrese, pe acelaşi perioadă şi în aceeaşi ordine la fel ca organul sindical. În activitatea sa comisia de cenzori este independentă şi subordonată doar organului care a ales-o (adunarea, conferinţa, congresul). 47. În activitatea sa comisiile de cenzori se conduc de prezentul Statut al Sindicatului, hotărîrile organizaţiilor de care au fost alese şi regulamentele lor. Hotărîrile comisiilor pentru organele executive sînt obligatoare. La şedinţele organelor executive respective membrii comisiei de cenzori se folosesc de dreptul votului consultativ. 48. Comisia de cenzorii exercită controlul asuprta utilizăriii efective ale mijloacelor financiare şi materiale, operativităţii şi examinării operative şi corecte a adresărilor lucrătorilor şi tineretului studios, realizarea hotărîrilor adoptate de organul sindical a bugetului asigurării sociale de stat, evidenţei cuvenite şi dării de seamă privind activitatea de gospodărire a instituţiilor de învăţămînt şi ştiinţifice, ce sînt proprietatea Sindicatelor. Controlul organului executiv, comisiia de cenzori are loc cel puţin o dată pe an. Divergenţele care apar între comisia de cenzori şi organul sindical se examinează de către adunare, conferinţă, congres. VII. Mijloacele şi averea Sindicatului 48. Averea Sindicatului o constituie întreprinderile, instituţiile, aşezîmintele, instalaţiile, mijloacele băneşti şi altele care-i aparţin lui. Sindicatul poate crea (precum şi comandita) întreprinderi, instituţii, aşezăminte, asociaţii, activitatea cărora corespunde scopurilor şi sarcinilor sale, să se ocupe cu activitatea comercială din contul mijloacelor proprii, crează fondul solidarităţii (fondul de asigurare). Sindicatul dispune indiferent de mijloacele şi bunurile ce-i aparţin. 50. Mijloacele Sindicatuluii se constituie din taxele de înscriere şi cotizaţiile de membru lunare. Cotizaţiile luare se stabilesc în proporţie de 1% din salariul lunar bursa, precum şi din toate categoriile de salarizare. Pensionarii, femeile neangajate temporar în legătură cu educaţia copiilor, studenţii şi elevii membri ai Sindicatului, achită cotizaţiile în proporţie de 10 copeici pe lună. Pentru organele şi organizaţiile sindicale cotizaţiile se stabilesc în mod diferenţiat conform deciziei adoptate de comitetul central al Sindicatului. 70% din mijloacele băneşti rămîn la dispoziţia organizaţiilor primare, 15% - sînt defalcate comitetelor raionale (orăşeneşti) şi 15% - comitetului central al Sindicatului. Taxele de închiriere se achită în proporţie 1% din salariu sau bursă. cel care n-au bursă, plătesc cotizaţiile în sumă de 20 copeici. 51. Mijloacele încasate de la cotiizaţii şi alte resurse sînt cheltuiete pentru organizarea acţiunilor cultural-educative şi sportive, la acordarea ajutorului material membrilor Sindicatului, remunerarea muncii pentru lucrătiri sindicali, precum şi alte scopuri conform planurilor de cheltuieli aprobate de adunările (conferinţele) sindicale. Dreptul de a dispune de bunurile şi mijloacele Sindicatului aparţine organelor sindicale elective, care sistematic îşi dau darea de seamă în faţa membrilor sindicali. 52. Comitetele raionale, orăşeneşti ale Sindicatului, adunările (conferinţele) organizaţiilor sindicale primare stabilesc volumul defalcărilor destinate întreţinerii organelor sindicale ierarhic superioare, precum şi pentru crearea fondurilor solidarităţii (fondul de asigurări) al Sindicatului, desfăşurarea măsurilor legate de calamităţile naturii, conflictele letitime de muncă, pentru livrările de împrumuturi, inclusiv nerambursabile membrilor sindicali şi organizaţiilor sindicale pentru construcţia spaţiului locativ. 53. Structura şi statele de personal ale aparatului comitetelor Sindicatului se aprobă de aceste organe sindicale reieşind din necesitatea practică şi în interesele şi limitele posibilităţilor financiare. Sindicatul, întreprinderile şi organizaţiile lui varsă în bugetul de stat impozite şi alte plăţi în modul stabilit de legislaţia Republicii Moldova. VIII. Încetarea activităţii Sindicatelor 54. Activitatea Sindicatului poate înceta prin hotărîrea congresului său ordinar sau extraordinar. În activitatea sa comitetul central al Sindicatului este subordonat congresului dacă pentru ea au votat 2/3 din numărul de delegaţi în prezenţa cvorului, sau conform actelor legislative în vigoare. 55. În cazul încetării activităţii Sindicatului mijloacele şi averea lui în baza hotărîrii congresului, trec la succesorul de drepturi sau se repartizează între membrii Sindicatului.