617/06.11.91 Hotărîre cu privire la înregistrarea Statutului Sindicatului lucrătorilor din autotransport şi gospodăria rutieră din Republica Moldova

HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la înregistrarea Statutului Sindicatului lucrătorilor din autotransport şi gospodăria rutieră din Republica Moldova Nr.617 din 06.11.91 * * * În conformitate cu Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M. din 25 august 1989 "Cu privire la modul provizoriu de înregistrare a asociaţiilor obşteşti ale cetăţenilor în R.S.S.M. Guvernul Republicii Moldova hotărăşte: A înregistra Statutul Sindicatului lucrătorilor din autotransport şi gospodăria rutieră din Republica Moldova (se anexează). Prim-ministru al Republicii Moldova Valeriu Muravschi Adoptat Înregistrat la Conferinţa a XII-ea a prin hotărîrea Guvernului Sindicatului de ramură Republicii Moldova din 6 septembrie 1990 din 6 noiembrie 1991 nr. 617 STATUTUL Sindicatului lucrătorilor din autotransport şi gospodăria rutieră din Republica Moldova I. Principii generale 1. Sindicatul lucrătorilor din autotransport şi gospodăria rutieră din Republica Moldova (în continuare - Sindicatul) este o organizaţie obştească de masă, care întruneşte pe baza principiului benevol muncitori, specialişti, funcţionari şi elelvi de la întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile de învăţămînt de ramură, precum şi lucrătorii altor ramuri, care desfăşoară o activitate de muncă similară. 2. Sindicatul în activitatea sa este independent în raport cu organele de stat şi economice, cu partidele politice şi cu alte organizaţii obşteşti, şi nu se supune controlului, nu este în subordonarea lor. 3. Sindicatul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia şi legilaţia Republicii Moldova în vigoare care determină drepturile şi împuternicirile lui şi prezentul Statut. II. Scopul şi obiectul de activitate al Sindicatului 4. Obiectul de bază al Sindicatului constă în consolidarea eforturilor oamenilor muncii pentru apărarea drepturilor lor profesionale, economice şi sociale. 5. Sindicatul în persoana organelor sale executive: apără şi reprezintă drepturile şi interesele legitime ale membrilor Sindicatului şi colectivelor de muncă în organele de stat, economice şi obşteşti privitor la problemele de producţie muncă, cultură, studii le acordă ajutor juridic şi de altă natură; participă în modul stabilit la elaborarea şi concordarea normativelor, la reglementarea relaţiilor de muncă, economice, sociale la toate nivelurile de conducere; încheie din însărcinarea membrilor săi contracte şi acorduri cu organizaţiile economice şi obşteşti şi controlează realizarea lor; exercită supravegherea şi controlul asupra respectării legislaţiei muncii şi cu privire la locuinţe, regulilor şi normelor de protecţie a muncii prin adoptarea sau abrogarea hotărîrilor adoptate în cadrul întreprinderilor şi organizaţiilor de ramură; apără drepturile lucrătorilor inclusiv la muncă, participă la elaborarea măsurilor privind asigurarea gradului de utilizare eficienţă a braţilor de muncă; organizează tratamentul balneo-sanatorial şi odihna lucrătorilor şi membrilor familiilor lor, crează şi dirijează aşezămintele proprii curativ-profilactice, culturale, de cultură fizică etc; antrenează membrii Sindicatului la conducerea treburilor de stat şi obşteşti, contribuie la activizarea lor social-politică, la întărirea disciplinii de muncă; înaintează propuneri privind anularea, suspendarea acţiunilor, introducerea unor modificări în hotărîrile adoptate de organele de stat sau obşteşti, în cazul cînd acestea contravin actelor legislative sau lezează interesele oamenilor muncii; conduce cu asigurarea socială de stat; propune candidaţi pentru alegerile de deputaţi ai sovietelor de toate nivelurile în modul stabilit de legislaţie, participă la pregătirea şi desfăşurarea alegerilor; crează asociaţii, societăţi, întreprinderi şi organizaţii inclusiv mixte, participă la activitatea băncilor sindicale; din proprie iniţiativă desfăşoară greve ale membrilor săi în condiţiile legii; colaborează cu sindicatele altor ţări, devine membru al asociaţiilor şi organizaţiilor internaţionale sindicale, desfăşoară acţiuni comune, schimb de delegaţii, companii de solidaritate sindicală; îndeplineşte alte funcţii care corespund scopurilor şi sarcinilor Sindicatului. 6. În scopul soluţionării efective a problemelor social-economice interramurale, care necesită consolidarea eforturilor, Sindicatul poate colabora pe principii de paritate cu alte sindicate şi poate face parte din organele coordonatoare (federaţia republicană a sindicatelor). Păstrîndu-şi independenţa organizatorică, financiară şi economică deplină, Sindicatul constituie o parte componentă a mişcării sindicale din Republica Moldova. III. Membrii Sindicatului, drepturile şi obligaţiile lor 7. Membri ai Sindicatului pot fi toţi cei ce-s angajaţi la întreprinderile (asociaţiile), organizaţiile transportului auto în comun organizaţiile de construcţie, reparaţie şi întreţinerea drumurilor auto la întreprinderile industriale ce deservesc transportul auto în comun, cele care construiesc, şi repară drumurile auto, la organizaţiile cooperatiste şi de arendă, persoanele care practică munca individuală şi de antreprenor, elevii instituţiilor de învăţămînt din ramura transportului auto şi gospodăriei rutiere, precum şi lucrătorii altor ramuri, care desfăşoară o activitate de muncă similară. 8. Membrul Sindicatului are dreptu: să aleagă şi să fie ales în organele sindicale; să discute liber în cadrul adunărilor, conferinţelor, congreselor sindicale, la şedinţele comitetelor Sindicatului, în presă şi alte mijloace de informare în masă orice chestiune legată de activitatea lui, să facă propuneri, să critice activitatea sindicală, organelor şi organizaţiilor şi lucrătorilor sindicali, să-şi expună deschis părerea şi să-şi apere punctul de vedere; să primească de la organele sindicale informaţia necesară despre activitatea lor; să se adreseze organelor sindicale de toate nivelurile pentru a-şi apăra drepturile şi interesele legitime, precum şi cu întrebări, cereri şi propuneri şi să ceară răspuns concret; să rămînă în rîndurile Sindicatului după întreruperea activităţii de muncă şi pensionarea în legătură cu vîrsta sau din motive de sănătate, precum şi din alte motive (serviciul militar); să participe personal la adunările sindicale, şedinţele organelor sindicale în cadrul cărora sînt examinate chestiunile ce îl vizează; să primească pentru sine şi membrii familiei bilete de odihnă în staţiuni balneare, precum şi ajutor material din fondul mijloacelor Sindicatului, să beneficieze de serviciile instituţiilor sportive, culturale şi altor aşezăminte sindicale, de ajutor juridic gratuit, acordat de organele sidicale; să se înscrie ca membru al casei de ajutor reciproc; să se retragă din rîndurile Sindicatului, informînd despre aceasta hotărîre organizaţia sa. Pentru participarea activă la viaţa organizaţiei sindicale, membrul Sindicatului poate fi menţionat prin diferite forme de stimulare. 9. Membrul Sindicatului este obligat: să respecte prezentul Statut, să execute hotărîrile şi însărcinările organelor şi organizaţiilor sindicale; să acorde ajutor nelimitat organelor, organizaţiilor sindicale şi Sindicatului în general în vederea activităţii lor, să nu admită acţiuni care pot aduce prejudicii mişcării sindicale; 10. Admiterea de noi membri în rîndurile Sindicatului are loc în mod individual, condorm cererii persoane, pe numele preşdintelui comitetului sindical. Hotărîrea cu privire la admiterea în rîndurile Sindicatului se adoptă de adunarea grupei sindicale. În lipsa grupelor sindicale admiterea de noi membri în rîndurile Sindicatului o efectuează adunarea (conferinţa) sindicală a organizaţiei de secţie, a celei primare. Stagiul sindical se calculează din ziua adoptării hotărîrii cu privire la admiterea de noi membri în rîndurile Sindicatului. Carnetul de membru al Sindicatului se înmînează de către comitetul sindical al organizaţiei primare. 11. Pentru neîndeplinirea obligaţiilor statutare, faţă de membrul Sindicatului pot fi aplicate următoarele sanţiuni: observaţie, mustrare, mustrare aspră, şi pedeapsă extremă - excluderea din rîndurile Sindicatului. Sacţiunile le aplică organizaţiile care au dreptul de a primi în rîndurile Sindicatului, precum şi organele eligibile ale Sindicatului. Membrii Sindicatului, condamnaţi la privaţiune de liberate sînt excluşi din rîndurile Sindicatului. Hotărîrea privind excluderea şi aplicarea sancţiunilor asupra membrului Sindicatului se iau în prezenţa lui. În caz că membrul Sindicatului refuză să se prezinte fără nici un motiv întemeiat, chestiunea poate fi hotărîrea în lipsa D-lui. IV. Structura organizaţională a Sindicatului 12. Sindicatul se formează conform principiului profesional de producţie. În cadrul Sindicatului se pot forma secţii, uniuni, asociaţii, societăţi ale truditorilor pe bază de profesie şi genurile de activitate. 13. Baza structurii Sindicatului o constituie organizaţiile sindicale primare, care se crează în colectivele de muncă şi se unesc în organizaţia republicană. Organizaţia republicană a Sindicatului aderă pe principii de egalitate la federaţii Sindicale. 14. Organizaţia sindicală primară se formează din membri ai Sindicatului, care activează la aceeaşi întreprindere, organizaţie instituţie sau îşi fac studiile la aceeaşi instituţie de învăţămînt (cel puţin 5 persoane). Chestiunea cu privire la crearea organizaţiei sindicale primare e soluţionată de adunarea sindicală, hotărîrea fiind ulterior înregistrată de organul superior al Sindicatului. 15. Organul suprem al organizaţiei primare sindicale este adunarea generală (conferinţa). 16. Adunarea generală (conferinţa) organizaţiei primare: soluţionează în mod independent chestiunile legate de propria structură, formarea organelor eligibile; îşi determină direcţiile prioritare de activitate, periodicitatea desfăşurării adunărilor şi şedinţelor organelor sindicale; aprobă planul de cheltuieli ale mijloacelor sindicale; alege organul sindical (comitetul), care conduce cu toată activitatea curentă a organizaţiei sindicale, comisia de cenzori, delegaţi la conferinţa sindicală superioară, poate delega reprezentanţi în organul sindical superior. 17. Comitetul sindical al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, instituţiei de învăţămînt; reprezintă şi apară interesele oamenilor muncii în conformitate cu prevederile prezentului Statut; soluţionează conflictele de muncă şi situaţiile de conflict dintre lucrători şi administraţie în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu admite concedierea lor din iniţiativa administraţiei fără consimţămîntul său; efectuează asigurarea socială de stat a lucrătorilor, trimite membrii Sindicatului la tratament balneo-sanatorial şi la odihna în sanatoriile sindicale, participă la stabilirea pensiilor şi indemnizaţiilor. 18. Organul suprem al Sindicatului este conferinţa, care se convoacă o dată în cinci ani. Convocarea şi ordinea de zi a conferinţei se anunţă cu cel puţin două luni înainte de conferinţă. Norma reprezentanţei, modul de alegere a delegaţiilor, precum şi norma reprezentanţei în organul eligibil central, în cazul delegării directe, sînt stabilite de organul sindical central. 19. Conferinţa Sindicatului: examinează şi aprobă raportul Comitetului republican al Sindicatului şi al Comisiei de cenzori; aprobă, completează şi modifică Statutul Sindicatului; determină scopurile şi sarcinile imediate ale Sindicatului; stabileşte procentul decontărilor din cotizaţiile pentru Federaţia Sindicatelor Independente din Moldova şi pentru alte organizaţii sindicale; alege Comitetul republican al Sindicatului sau confirmă împuternicirile membrilor Comitetului republican aleşi din partea fiecărei organizaţii primare în conformitate cu cota aprobată după principiul delegării directe, preşedintele Comitetului republican, vicepreşedintele şi comisia de cenzori. În cazul, cînd preşedintele sau vicepreşedintele nu sînt delegaţi în componenţa Comitetului republican, atunci după alegere ei devin membrii acestuia. 20. Comitetul republican al Sindicatului: coordonează activitatea organizaţiilor sindicale primare şi a organelor Sindicatului; reprezintă Sindicatul în cadrul relaţiilor bilaterale cu organizaţiile de stat, obşteşti şi internaţionale; îşi realizează dreptul de iniţiativă legislativă prin intermediul Federaţiei Sindicatelor Independente din Moldova în organele supreme ale puterii de stat şi în organele conducerii de stat; aprobă planul de cheltuieli ale mijloacelor sindicale în conformitate cu decontările, încasate de la organizaţiile sindicale primare; îndeplineşte alte funcţii, care îi sînt delegate de către organizaţiile sindicale primare. 21. Plenara Comitetului Republican al Sindicatului este convocată de prezidiul lui după caz, sau la cererea a cel puţin 1/3 din numărul de membri al Comitetului, dar nu mai rar decît o dată pe an. Plenara îşi reglementează activitatea în conformitate cu sarcinile şi directivele principale, prevăzute de preznetul Statut. Examinează şi elaborează noi programe în vederea rezolvării problemelor social- economice, precum şi chestiuni de ordin organizatoric. 22. Comitetul republican al Sindicatului, pentru a conduce activitatea Sindicatului între plenare, alege prezidiul în al cărui componenţă intră preşedintele, vicepreşedintele şi membrii prezidiului, aprobă structura schema de state şi fondul de salarii ale lucrătorilor aparatului Comitetului republican. 23. Prezediul Comitetului republican al Sindicatului se convoacă ori de căte ori e nevoie, dar nu mai rar de o dată în trimestru. Preşedintele Comitetului republican al Sindicatului, iar în lipsa lui vicepreşedintele organizează şi conduce activitatea prezidiului, exercită alte obligaţii statutare. Preşedintele şi vicepreşedintele se subordonează Comitetului republican al Sindicatului în perioada dintre conferinţe. 24. Comitetele sindicale de la întreprinderi (asociaţii), organizaţii, Comitetul republican al Sindicatului sînt persoane juridice dispun de ştampile de tip stabilit, simbolică. V. Alegerile şi formarea organelor sindicale 25. Comitetele sindicale ale întreprinderilor, asociaţiilor, organizaţiilor, organele republican şi executiv pot fi alese la adunarea conferinţa sindicală sau pot fi create în conformitate cu principiul delegării directe potrivit cotei satbilite, cînd concomitent cu alegerea delegaţiilor (reprezentanţilor permanenţi pentru termenul alegerii organului sindical) sînt aleşi membrii organului eligibil respectiv. În acest caz organizaţia sindicală are dreptul de a rechema şi substitui reprezentanţii săi. 26. Alegerile organelor sindicale se desfăşoară, de regulă, prin vot secret. Cu acordul majorităţii membrilor Sindicatului prezenţi la adunare conferinţă, alegerile pot avea loc prin vot deschis, delegaţii la conferinţe, congrese sînt aleşi în aceleaşi mod. În cadrul alegerilor organelor sindicale membrii Sindicatului dispun de dreptul de a propune, a respinge şi a critica orice candidat. Fiecare candidatură în parte se pune la vot. Se consideră aleşi candidaţii, pentru care au votat mai mult de jumătate din participanţii la adunare (delegaţii conferinţei). În organele de conducere pot fi aleşi doar membrii Sindicatului. Preşedintele, vicepreşedintele, de regulă, sînt aleşi la adunare (conferinţă) pe bază de alternativă prin vot secret sau deschis. 27. Organele sindicale se aleg: în organizaţiile primare care numără 500 de membri ai Sindicatului - o dată în 2-3 ani, mai mult de 500 de membri - o dată în 5 ani, în organizaţia sindicală republicană - pe o perioadă de 5 ani. Preşedintele Comitetului republican al Sindicatului poate fi ales în această funcţie nu mai mult decît pe două termene consecutiv. Alegerile înainte de termen ale organului sindical pot avea loc la cererea a cel puţin 1/3 din membrii Sindicatului uniţi în organizaţia sindicală sau în conformitate cu hotărîrea acestui organ. 28. Membrul organului eligibil în cazul, cînd n-a îndreptăţit încrederea, poate fi exlus din componenţa acestui organ la cererea organizaţiei sindicale primare, în care este înregistrat sau din iniţiativa organului sindical respectiv. În organizaţia sindicală primară hotărîrea cu privire la exluderea membrului comitetului sau membrului comisiei de cenzori se ia la adunarea sindicală prin majoritatea simplă de voturi. Membrii comitetului şi comisiei de cenzori, aleşi la conferinţă, sînt excluşi din componenţa acestor organe la şedinţele comitetului, comisiei de cenzori prin majoritatea (2/3) de voturi ale membrilor comitetului sau ale comisiei de cenzori. Preşedinţii comitetelor sindicale, aleşi la conferinţe, prin vot direct, sînt eliberaţi din aceste funcţii la conferinţa sindicală cu majoritatea de voturi. Metoda de a vota (deschis sau secret) o stabileşte adunarea, comitetul, comisia. Membrii organelor sindicale eligibile, care nu mai activează din cauza că şi-au schimbat locul de lucru sau de trai, sînt excluşi din componenţa lor. În cazul retragerii unei membru al organelor eligibile, ales prin metoda delegării directe, în locul lui se deleghează un nou membru din aceeaşi organizaţie primară. Eliberarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui comitetului Sindical în perioada dintre conferinţe are loc la plenara organului sindical respectiv cu 2/3 de voturi ale membrilor care au participat la votare, fiind respectat cvorumul. 29. Adunările sindicale, şedinţele (plenarele) comitetelor Sindicatului şi prezidiurilor lor se consideră deliberative dacă la ele participă mai mult de jumătate din membrii organizaţiei sindicale, membrii comitetului sindical, prezidiului. Conferinţele sindicale se consideră deliberative în cazul cînd participă la ele cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor. 30. Comisia de cenzori a Sindicatului se alege la congresul conferinţa Sindicatului. Comisia de cenzori controlează în Comitetul republican al Sindicatului activitatea privind examinarea propunerilor, cererilor şi plîngerilor lucrătorilor, respectarea procedurii de examinare a litigiilor, utilizarea bugetului sindical şi al asigurării sociale de stat, activitatea economico-financiară, acordă ajutorul practic comisiilor de cenzori ale organizaţiilor primare. Comisia de cenzori este subordonată congresului sau conferinţei Sindicatului. VI. Democraţia sindicală internă 31. Sindicatul îşi organizează activitatea pe baza principiilor democraţiei sindicale: independenţa organizaţiilor sindicale şi organelor lor în soluţionarea sarcinilor statutare pe baza unităţii în acţiuni; principiul benevol al intrării organizaţiilor sindicale în organizaţia sindicală republicană şi libera lor retragere; egalitatea drepturilor tuturor organizaţiilor sindicale din cadrul organizaţiei sindicale republicane; eligibilitate tuturor organelor sindicale la toate nivelurile; răspunderea tuturor organelor eligibile în faţa adunărilor, conferinţelor care le-au ales; colaborarea organizaţiilor sindicale cu alte organizaţii obşteşti; respectul şi luarea în consideraţie a părerii minorităţii, dreptul minorităţii la apărare, la explicarea poziţiei sale; obligativitatea hotărîrilor organelor sindicale suprioare pentru cele inferioare, dacă ele au fost adoptate în limitele competenţei stabilite de prezentul Statut şi pe bază de consens. 32. Organele sindicale pot crea comisii, secţii, grupe permanente şi provizorii etc., pot folosi alte forme şi metode pentru dezvoltarea iniţiativei în activitatea sa. 33. Organele sindicale eligibile asigură o largă publicitate a activităţii sale, îşi dau sistematic darea de seamă în faţa organizaţiilor sindicale şi informează organele superioare obiectiv şi la timp despre activitatea şi starea de lucruri de pe teren. VII. Mijloacele şi proprietatea Sindicatului 34. Mijloacele Sindicatului se formează din taxele de înscriere şi cotizaţiile lunare de membru, încasările obţinute de la activităţile cultural-iluministe, sportive, de producţie şi altă natură, cotizaţiile benevole ale întreprinderilor şi organizaţiilor. Cotizaţiile lunare de membru pentru membrii Sindicatului care primesc salariu lunar, bursă în sumă de pînă la 100 ruble se stabileşte în mărime de 1%. Membrii Sindicatului care temporar sînt şomeri, pensionarii care nu lucrează, femeile care şi-au întrerupt temporar lucrul în legătură cu educaţia copiilor, elevii care nu primesc bursă plătesc cotizaţiile lunare de membru în sumă de 5 cop. Taxa de înscriere în rîndurile Sindicatului se stabileşte în mărime de 1% din salariul sau bursă, iar pentru cel care temporar sînt şomeri, pensionarii care nu lucrează, femeile care şi-au întrerupt temporar lucrul în legătură cu educţia copiilor şi elevii ce nu primesc bursă - în mărime de 10 copeici. 35. Organizaţiile sindicale primare efectuează în dimensiunile stabilite de conferinţa republicană decontări din cotizaţiile încasate către organele sindicale superioare pentru finanţarea acţiunilor comune şi pentru alte scopuri ce corespund sarcinilor Sindicatului. Mijloacele rămase după decontările indicate, precum şi mijloacele încasate din alte surse sînt utilizate de către organizaţiile sindicale de sine stătător în conformitate cu planurile de cheltuieli, aprobate de adunări, conferinţe. 36. Mijloacele încasate de Comitetul republican al Sindicatului, cu excepţia decontărilor stabilite către organele sindicale superioare, rămîn pe deplin la dispoziţia acestui organ şi sînt folosite în interesele Sindicatului, conform hotărîrii prezidiului sau plenarei Comitetului republican. 37. Organizaţiile primare şi Comitetul republican al Sindicatului pot crea un fond de ajutorare reciprocă din contul cotizaţiilor individuale şi colective speciale, mărimea şi scopurile utilizării fiind stabilite de către organele lor eligibile. 38. Intervenţia organelor sindicale superioare în procesele de repartizare şi utilizare a mijloacelor menţionate nu se admite. 38. Pentru a-şi asigura activitatea statutară Sindicatul poate dispune de proprietate care include clădiri, fonduri cultural-iluministe şi alte bunuri. VIII. Încetarea activităţii Sindicatului 39. Sindicatul îşi încetează activitatea în baza hotărîrii adunării generale (conferinţei). Hotărîrea se adoptă cu majoritatea de voturi (cu cel puţin 2/3) din numărul celor prezenţi. Alte cazuri de încetare a activităţii Sindicatului sînt prevăzute de legislaţia Republicii Moldova. 40. Hotărîrea privind încetarea activităţii Sindicatului se aduce la cunoştinţa organului de stat, care a înregistrat Statutul. 41. În cadrul încetării activităţii Sindicatului, mijloacele băneşti şi proprietatea sînt folosite pentru achitarea datoriilor, dacă le are, iar restul - conform hotărîrii adunării (conferinţei).