618/06.11.91 Hotărîre cu privire la înregistrarea Statutului Sindicatului lucrătorilor energeticii şi industriei electronice din Moldova

HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la înregistrarea Statutului Sindicatului lucrătorilor energeticii şi industriei electronice din Moldova Nr.618 din 06.11.91 * * * În conformitate cu Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M. din 25 august 1989 "Cu privire la modul provizoriu de înregistrare a asociaţiilor obşteşti ale cetăţenilor în R.S.S.M." Guvernul Republicii Moldova hotărăşte: A înregistra Statutul Sindicatului lucrătorilor energeticii şi industriei electronice din Moldova (se anexează). Prim-ministru al Republicii Moldova Valeriu Muravschi Aprobat Înregistrat la conferinţa republicană prin hotărîrea Guvernului a Sindicatului din Republicii Moldova 24 ianuarie 1991 din 6 noiembrie 1991 nr. 618 STATUTUL sindicatului lucrătorilor energeticii şi industriei electrotehnice din Moldova I. Principii generale 1. Sindicatul lucrătorilor din energetică şi industria electrotehnică (în continuare - Sindicatul) este o organizaţie independentă, care nu se subordonează în activitatea sa organelor economice şi de stat, organizaţiilor politice şi mişcărilor obşteşti, şi nu este supusă controlului din partea lor. 2. Sindicatul întruneşte pe baza liberului consimţămînt lucrătorii din energetică, industria electrotehnică, elevii instituţiilor de învăţămînt mediu special şi profesional-tehnic, pensionarii, indiferent de rasă, naţionalitate, limbă, sex, confesiuni religioase şi politice, situaţia socailă şi acţionează în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, legislaţia în vigoare care-i garantează condiţii pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor prezentului Statut. 3. Fiind internaţional în esenţă, Sindicatul se pronunţă împotriva aţîţării conflictelor interetnice, manifestărilor de şovinism, naţionalism, rasism. 4. Sindicatul întreţine relaţii cu alte sindicate din republică şi din U.R.S.S. pe bază de egalitate, respectare reciprocă a drepturilor şi intereselor, coordonare şi consolidare a acţiunilor pe baza liberului consimţămînt. Sindicatul poate să colaboreze cu sindicate de peste hotare, să se asocieze alor organizaţii sindicale internaţionale, să facă schimb de delegaţii. II. Obiectul de activitate 5. Sindicatul îşi propune să reprezinte şi să apre interesele de muncă, social-economice ale lucrătorilor din ramura energeticii, industria electrienergetică ale Republicii Moldova, ale altor membri ai Sindicatului. În acest scop Sindicatul periodic încheie din numele lor acorduri şi contracte colective cu organale economice şi conducătorii lor. Pentru a apăra interesele membrilor săi Sindicatul foloseşte toate posibilităţile prevăzute de dreptul constituţional şi legislaţia în vigoare, inclusiv grevele (în cazurile - în care nu sînt interzise de lege). III. Calitatea de membru al Sindicatului, drepturile şi obligaţiile lor 7. Calitatea de membru al Sindicatului poate să i se acorde fiecărui lucrător al întreprinderii şi organizaţiei (fie de stat, de arendă, cooperative etc.), elev din instituţiile de învăţămînt mediu special şi profesiona-tehnic, care recunoaşte prezentul Statut, exercită deciziile Sindicatului şi achită regulat cotizaţiile de membru. 8. Acordarea calităţii de membru al Sindicatului are loc în baza cererii personale. Hotărîrea cu privire la acordarea calităţii de membri este adoptată de comitetul sindical. 9. Membrul Sindicatului are dreptul: 1) să beneficieze din plin de drepturile şi libertăţile prevăzute pentru oamenii muncii de legislaţia în vigoare; 2) să aleagă şi să fie ales în organe sindicale; 3) să beneficieze de ajutor juridic gratuit şi apărare din partea Sindicatului; 4) să participe la activitatea sindicală, inclusiv la elaborarea şi adoptarea hotărîrilor, precum şi să exercite controlul asupra executării lor; 5) să se adreseze în orice organ sindical privind acţiunile nelegitime ale persoanelor oficiale, să înainteze cereri şi să ceară răspuns în esenţa lor; 6) să înainteze din partea colectivului de muncă, a organizaţiilor sindicale candidaţi în deputaţi ai poporului de toate nivelurile şi să facă propuneri în problema dată; 7) să obţină orice informaţie cu privire la activitatea Sindicatului şi organelor lui; 8) să participe la toate adunările, şedinţele la care se examinează chestiunea cu privire la activitatea sau comportarea sa; 9) să ia parte la soluţionarea litigiilor colective de muncă, situaţii conflictuale în corespundere cu Legea cu privire la modul de soluţionare a litigiilor (conflictelor) colective de muncă; 10) să se folosească de avere şi mijloacele materiale ale Sindicatului în ordinea stabilită de organizaţia sindicală; 11) să obţină pentru sine şi membrii familiei sale bilete la casele de odihnă, sanatorii, precum şi ajutor material din contul mijloacelor Sindicatului; 12) să se retragă din Sindicat în temeiul cererii depuse în scris; membrilor Sindicatului care s-au retras cotizaţiile de membru şi cota-parte nu li se restituie; 13) poate să-şi păstreze calitatea de membru al Sindicatului în cazul pierderii temporare a locului de muncă la întreprinderile de ramură, întreruperii activităţii de producţie din motive familiale, pensionării în legătură cu starea sănătăţii sau cu limita de vîrstă; 14) să deviniă membru al casei de ajutor mutual a comitetului sindical; 15) să fie stipulat moral şi material pentru activitatea în cadrul Sindicatului. 10. Membrul Sindicatului este obligat; 1) să respecte prezentul Statut, să contribuie la realizarea programului Sindicatului şi să achite regulat cotizaţiile de membru; 2) să muncească conştiincios, să îndeplinească obligaţiile contractului colectiv de muncă şi altor acorduri; 3) să participe la activitatea organizaţiilor sinidcale. 11. Membrul Sindicatului se află la evidenţă în organizaţia sindicală la locul de muncă de bază sau unde îşi face studiile, iar în cazul cînd se transferă la altă întreprindere sau organizaţie din cadrul aceluiaşi sindicat, este obligat în timp de o lună să-şi facă formele de intrare. După expirarea acestei perioade, dacă lipsesc motive întemeiate el nu se mai consideră membru al Sindicatului. Timpul satisfacerii serviciului în termen se include în stagiul de membru al Sindicatului. 12. Pentru încălcarea prezentului Statut, neachitarea fără motive întemeiate a cotizaţiilor mai mult de trei luni asupra membrului Sindicatului pot fi aplicate astfel de măsuri, cum ar fi avetizarea, mustrarea sau, ca o măsură excepţională, excluderea din membrii Sindicatului. Hotărîrea adoptată pe marginea acestei probleme poate fi atacată în termen de 3 luni în organul suprem al organizaţiei primare (adunare, conferinţă), a cărui decizie este definitivă. Aderarea repetată se efectuează în corespundere cu principiile generale. IV. Structura organizatorică a Sindicatului interacţiunea organelor sindicale 13. Sindicatul se constituie pe baza principiului profesional de producţie. Grupe profesionale aparte din cadrul Sindicatului la întreprinderi, organizaţii şi instituţii de învăţămînt pot să se întrunească benevol în asociaţii, secţii profesionale şi de producţie pentru o manifestare mai deplină a intereselor profesionale. 14. Sindicatul îşi desfăşoară activitatea bazîndu-se pe următoarele principii democratice; drepturi egale tuturor membrilor Sindicatului; eligibilitatea tuturor organelor sindicale de jos în sus; independenţa privind stabilirea normelor de viaţă din cadrul Sindicatului şi a domeniilor de activitate; subordonarea şi supunerea controlului organelor sindicale de către organizaţiile sindicale care le-au ales; colegialitate şi publicitate în procesul activităţii tuturor organizaţiilor, organelor eligibile ale Sindicatului, răspundere persoanlă pentru executarea hotărîrilor adoptate şi însărcinărilor sindicale; obligativitate a îndeplinirii hotărîrilor organelor eligibile a Sindicatului, adoptate în limitele competenţii lui, stabilite de prezentul Statut şi legislaţie, pentru organizaţiile inferioare, care au dreptul la critica nelimitată; respectul faţă de părerile, propunerile celor în minoritate, dreptul minorităţii, a fiecărui membru al Sindicatului de a explica şi apăra poziţia sa, inclusiv prin intermediul mijloacelor de informare în masă. 15. Organul suprem al ai Sindicatului este congresul, iar pentru organizaţiile sindicale primare - adunarea generală sau conferinţa sindicală. În perioada dintre congrese, adunări (conferinţe) organele de conducere sînt Consiliul republican, comitetul sindical (pentru organizaţiile de bază), alese pe o perioadă de 5 ani. Pentru dirijarea activităţii curente Consiliului republican şi comitetul sindical pot alege fiecare prezidiul său. V. Organizaţiile primare ale Simdicatului 16. Baza structurală a Sindicatului o constituie organizaţia sindicală primară, membrii căreia sînt lucrătorii aceleiaşi întreprinderi, instituţii, organizaţii sau cei care îşi fac studiile într-o instituţie de învăţămînt (cel puţin 5 membri). Chestiunea cu privire la crearea organizaţiei primare se aprobă la adunarea (conferinţa) sindicală constituantă a organizaţiei. Organizaţia primară este înregistrată ulterior la Consiliul republican. 17. În cadrul asociaţiilor de producţie pot fi create consiliile preşedinţilor comitetelor sindicale ale unităţilor stucturale şi întreprinderilor asociaţiei sau să se constituie în organizaţii sindicale aparte care îşi aleg comitetele lor sindicale. Chestiunea cu privire la crearea în cadrul asociaţiei a organizaţiei sindicale aparte sau a consiliului preşedinţilor comitetelor sindicale se aprobă de organizaţiile sindicale ale unităţilor structurale şi întreprinderilor asociaţiei ei. Organizaţia sindicală primară rezolvă independent problemele vizînd proporţia structurală şi personalul scriptic, stabileşte direcţiile prioritare ale activităţii sale. 18. În cadrul subdiviziunilor interioare conform hotărîrii comitetului de comun acord cu adunările sindicale pot fi create organizţii sindicale de secţii şi alese comitetele de secţie. În organizaţiile sindicale de secţie, de sector prin hotărîrea comitetului sindical sau comitetului de secţie şi de comun acord cu adunările sindicale respective pot fi create grupe sindicale. Prin hotărîrea adunărilor sindicale ale acestor unităţi pot fi înfiinţate grupe sindicale în locul organizaţiilor de secţie. 19. Pentru conducerea activităţii curente la adunarea (conferinţa) sindicală se aleg: în grupa sindicală - organizatorul sindical de grupă şi alţi activişti eligibili; în organizaţia sindicală primară care întruneşte pînă la 15 membri ai sindicatului - organizatorul sindical şi adjunctul lui; în organizaţia primară, de secţie, care întruneşte mai mult de 15 persoane - comitetul sindical, comitetul de secţie. 20. Din componenţa comitetului sindical se alege preşedintele comitetului, adjunctul (adjuncţii) şi casierul, iar din cea a comitetului de secţie - preşedintele comitetului şi adjunctul (adjuncţii) lui. Şedinţele comitetului sindical, ale prezidiului comitetului sindical de secţie se convoacă în dependenţă de necesitate. 21. Organizaţia sindicală primară: 1) reprezintă şi apără drepturile şi interesle lucrătorilor întreprinderii, organizaţiei, instituţiei, cooperativei celor care-şi fac studiile într-o instituţie de învăţămînt, controlează şi cere administraţiei îmbunătăţirea protecţiei muncii şi mediului ambiant, asigurarea cu spaţiu locativ, deservirea social-culturală, organizează întremarea salariaţilor şi membrilor familiilor lor, întăreşte disciplina în rîndurile membrilor sindicatului, altoieşte simţul răspunderii pentru respectarea legislaţiei, dispune independent de cotizaţiile de membru restante în organizaţiile primare; 2) participă prin reprezentanţii săi la constituirea organelor eligibile de conducere de toate nivelurile, la aprobarea funcţiilor, bugetului şi personalului scriptic. 22. Comitetul sindical, organizatorul sindical: 1) organizează activitatea în vederea executării deciziilor adunărilor (conferinţelor) congreselor, a hotărîrilor Comitetului republican şi a prezidiului în conformitate cu prevederile prezentului Statut; 2) dirijează activitatea organizaţiilor sindicale de secţie; 3) încheie din numele colectivului de muncă contractul sau acordul colectiv cu administraţia întreprinderii, asociaţiei, instituţiei, organizaţiei, acceptat de adunarea (conferinţa) generală. Efectuează controlul sistematic asupra realizării la timp de către administraţie a măsurilor prevăzute de contractul (acordul) colectiv, organizează îndeplinirea obligaţiilor contractuale pe care şi le-a asumat organizaţia primară, îşi dă darea de seamă în faţa colectivului de muncă privind realizarea lor; 4) soluţionează litigiile de muncă dintre salariaţi şi administraţie; 5) înfăptuieşte asigurările sociale de stat ale oamenilor muncii; 6) în limita competenţei lor examinează dările de seamă ale conducătorilor economici şi reprezentanţilor administraţiei privind problemele muncii şi dezvoltării sociale, îndeplinirea hotărîrilor administraţiei, suspendă acţiunea deciziilor luate de conducătorii economici, dacă acestea vin în contradicţie cu legislaţia în vigoare. 23. Comitetul de secţie (biroul sindical) organizează activitatea sindicală în secţia sau sectorul de producţie, asigură executarea deciziilor adunărilor (conferinţelor), a comitetului sindical al organizaţiei primare, dirijează activitatea organizatorilor sindicali. 24. Organizatorul sindical de grupă desfăşoară activitatea individuală cu membrii grupei sindicale, îi atrage pe fiecare în parte la o susţinută activitate de producţie şi obştească, întreprinde măsuri privind întărirea disciplinei de muncă şi de producţie, realizează activitatea în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de producţie, ale deservirii social-culturale a oamenilor muncii, întăririi sănătăţii lor şi organizării odihnei. VI. Alegerile şi constituirea organelor sindicale eligibile 25. Organele sindicale de toate nivelurile se constituie de regulă, pe bază de alternativă conform principiului delegării directe, la care grupa sindicală, organizaţia sindicală primară propune candidaţii săi în organele sindicale ierarhic superioare. 26. Reprezentanţii organelor sindicale se aleg prin vot închis (secret) sau deschis conform deciziei majorităţii membrilor adunării, delegaţiilor la conferinţă (congres). Alegerile prin vot deschis au loc pentru fiecare candidatură aparte. Aleşi se consideră candidaţii care au obţinut peste o jumătate din voturile participanţilor la adunare, sau a delegaţiilor la conferinţă (congres). În cazul în care nici un candidat n-a obţinut numărul de voturi, la următorul scrutin sînt admişi doi candidaţi, care au obţinut cel mai mare număr de voturi. Ales este acela care a obţinut majoritatea de voturi ale celor care au participat la votare. În acelaşi mod se aleg delegaţii la conferinţe, congrese conform normei reprezentanţei. 27. Alegerile conducătorilor organelor sindicale (organizatorul sindical de grupă, preşedintele comitetului de secţie, preşedintele comitetului sindical, C.S.U., preşedintele sindicatului, preşedintele comisiei de revizie şi adjunctul lui) pot avea loc nemijlocit la adunare conferinţă, congres din numărul membrilor sindicatului organizaţiei respective sau la şedinţa organului în componenţa căruia a fost ales candidatul. Motalitatea de desfăşurare a alegerilor este stabilită de adunare, conferinţă, congres prin majoritatea de voturi. 28. Alegerile înainte de termen ale lucrătorilor sindicali de conducere sau ale organelor pot avea loc la cererea a cel puţin 1/3 din organizaţiile sindicale sau a 1/3 din numărul de membri al Sindicatului (pentru organizaţiile primare şi verigile lor). Hotărîrea cu privire la aceasta se adoptă la adunarea, conferinţa organizaţiei sindicale respective, la congres sau plenara Consiliului republican prin majoritatea de voturi în prezenţa cvorumului. 29. Membrii organelor sindicale eligibile care au rupt cu ele legătura sau care n-au îndreptăţit încrederea sînt excluşi din componenţa acestor organe şi se înlocuiesc cu alte persoane delegate la propunerea consiliului Sindicatului. 30. Fiind aleşi, lucrătorii sindicali nu sînt supuşi confirmării de nici un fel de organe. Persoana care este propusă pentru funcţie sindicală egilibilă trebuie să lucreze în această ramură cel puţin doi ani. 31. Conferinţele, congresele sindicale se consideră deliberative, în cazul la care sînt prezenţi cel puţin 2/3 din numărul de delegaţi. Adunările sindicale, şedinţele comitetelor, consiliilor, şi prezidiilor sînt deliberative, dacă participă la ele mai mult de jumătate din membrii Sindicatului, comitetului consiliului, prezidiului. 32. Adunările de dare de seamă şi alegeri în grupele sindicale, comitetele de secţie au loc o dată în 2-3 ani, în celelalte organizaţii sindicale se convoacă o dată în 5 ani. 33. Organul suprem al Sindicatului este congresul, despre convocarea şi ordinea de zi a căruia se anunţă cu cel puţin trei luni înainte de congres. Congresul Sindicatului: ia în dezbatere dările de seamă cu privire la activitatea Consiliului republican şi a comisiei de revizie a Sindicatului; stabileşte sarcinile primordiale, elaborează direcţiile prioritare, modifică principiile de bază ale structurii Sindicatului; adoptă hotărîri cu privire la aderarea pe baza liberului consimţămînt la diferite asociaţii sindicale şi alege reprezentanţii săi în componenţa lor, în componenţa comisiilor de revizie, delegaţiilor la congres; confirmă drepturile membrilor Consiliului republican care au fost aleşi pe baza principiului de delegare directă din partea fiecărei organizaţii asociate Sindicatului; alege preşedintele Sindicatului, adjuncţii lui şi preşedintele comisiei de revizie; aprobă Statutul şi modificările de rigoare, regulamentul cu privire la comisia de revizie; determină activitatea financiară a Sindicatului; Congresele extraordinare se convoacă de către Consiliul republican al Sindicatului sau la cererea a cel puţin 1/3 din organizaţiile sindicale. 34. În perioada dintre congrese organul de conducere al Sindicatului este Consiliul republican, care se constituie pe baza principiului de delegare directă a cîte un reprezentant din partea fiecărei organizaţii primare. Ordinea delegării este stabilită de congres, precum şi de prezentul Statut. Împuternicirile noilor membri al Consiliului republican se conferă la şedinţele . În componenţa consiliului sînt incluşi preşedintele şi adjuncţii lui. Consiliul republican ai Sindicatului: exprimă şi apără interesele şi drepturile legitime ale membrilor Sindicatului în organele puterii şi administraţiei de stat; reprezintă interesele Sindicatului în diferite asociaţii sindicale; prezintă din iniţiativa membrilor consiliului în organele economice şi diferite formaţiuni sindicale propuneri ce virează problemele muncii, traiului şi cultura, dezvoltarea înfrastructurii sociale, obţine realizarea acestora prin includerea lor în actele normative şi legislative, în planurile dezvoltării economice şi sociale, revindică înfăptuirea unor măsuri concrete privind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă, a asistenţei medicale şi asigurării cu pensii, instaurarea principiului echitării sociale; dirijează asigurarea socială, coordonează activitatea de repartiţie a biletelor pentru instituţiile balneo-sanatoriale din contul mijloacelor asigurărilor sociale; stabileşte structura şi personalul scriptic al aparatului de pe lîngă consiliu, confirmă în funcţie contabilul-şef şi conducătorii altor secţii; interacţionează cu organizaţiile şi mişcările obşteşti, întreţine legături cu sindicatele similare din ţară şi de peste hotare; stabileşte ordinea de virare a cotizaţiilor necesare în vederea activităţii consiliului şi cuantumului mijloacelor repartizate la remunerarea muncii pentru lucrătorii salariaţi şi sindicatelor de toate nivelurile, însă nu mai mare de 1/3 a sumei anuale a planului de cotizaţii sindicale; coordonează activitatea organizaţiilor sindicale primare, organizează măsuri şi acţiuni comune ale sindicatelor; aprobă bugetul sindical şi darea de seamă cu privire la îndeplinirea lui; precizează şi introduce modificările respective în program. Pentru studierea şi rezolvarea problemelor curente consiliului poate crea comisii. Consiliul se convoacă în dependenţă de necesitate, dar nu mai puţin decît o dată pe an. 35. Pentru dirijarea activităţii curente între şedinţele Consiliului republican se alege prezidiul. La şedinţa consiliului se stabileşte competenţa numerică a prezidiului şi se aleg membrii lui. Funcţia de preşedinte al prezidiului o îndeplineşte preşedintele consiliului. Prezidiul consiliului: coordonează activitatea organizaţiilor sindicale primare în perioada dintre şedinţele consiliului; examinează proiectele planurilor dezvoltării economice şi sociale a ramurii, prezintă propunerile şi sugestiile sale; participă la elaborarea actelor normative locale privind munca şi remunerarea, acumularea şi folosirea fondurilor dezvoltării sociale, soluţionează chestiunile ce ţin de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi protecţiei muncii; participă la efectuarea expertizei deciziilor în stadiu de proiectare a construcţiilor şi exploatarea obiectelor de producţie, introducerea tehnicii şi tehnologiei noi, mijloacelor de mecanizare şi transport în scopul respectării regulilor şi normelor de protecţie a muncii; soluţionează chestiunile privind remunerarea muncii, premierea, precum şi, în conformitate cu actele legislative acordate concediilor, repartizarea biletelor de călătorie etc. pentru lucrătorii sindicali salariaţi; elaborează propuneri ce vizează îmbunătăţirea asigurării sociale şi asigurării cu pensii a lucrătorilor din ramură; împreună cu organele economice înfăptuieşte măsuri de întărire a sănătăţii şi de îmbunătăţire a asistenţei medicale; contribuie la crearea bazei social-culturale a Sindicatului; studiează, generalizează, şi propagă experineţa înaintată a activităţii comitetelor sindicale şi colectivelor de muncă privind remunerarea muncii, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai, rezolvarea problemelor sociale şi perfecţionarea activităţii din cadrul sindicatului; acordă ajutor consultativ, metodic, organizatoric şi financiar organizaţiilor sindicale şi membrilor Sindicatului în parte; organizează instruirea activului sindical; convoacă şedinţele consiliului, elaborează ordinea de zi. Prezidiul îşi ţine şedinţele în dependenţă de necesitate, dar nu mai rar decît o dată în două luni. VII. Comisiile de revizie ale organizaţiilor sindicale 36. Comisiile de revizie ale Sindicatului lucrătorilor energeticii şi industriei electrotehnice din Moldova se aleg la adunări, conferinţe, congrese pe acelaşi termen ca şi organele sindicale. Membrii comisiilor de revizie nu pot fi concomitent şi membri al respectivelor organe sindicale eligibile. 37. Comisia de revizie exercită controlul asupra îndeplinirii bugetului sindical şi a bugetului asigurărilor sociale, corectitudinea şi utilitatea cheltuirii mijloacelor, folosirii fondului de asigurări, a averii sindicatelor, ţinerea evidenţei, a scriptelor contabile şi a lucrărilor de secritariat, exercită controlul asupra examinării la timp a adresărilor şi plîngerilor membrilor Sindicatului, precum şi controlul instituţiilor de iluminare culturală şi celor sportive, taberelor pentru copii, sanatoriilor şi dispanserelor, altor instituţii subordonate organului sindical, unde conform regulamentului comisiile de revizie nu se aleg. 38. Comisia de revizie a organului sindical ierarhic superior nu intervine în activitatea comisiei organului sindical inferior, care nu i se supune. Organele sindicale ierarhic superioare acordă comisiilor de revizie ajutor metodic şi practic, organizează instruirea preşedinţilor şi membrilor comisiilor, le pune la dispoziţie hotărîri, instrucţiuni şi alte materiale. 39. Comisia de revizie prezintă darea de seamă cu privire la activitatea sa la adunări, conferinţe, congrese concomitent cu organele sindicale. VIII. Iniţiativa legislaţiei şi interacţiunea cu organele puterii, administraţiei şi activităţii economice 40. Consiliul republican al Sindicatului lucrătorilor energeticii şi industriei electrotehnice din Republica Moldova are dreptul la iniţiativă legislativă în organele supreme ale puterii de stat a republicii, participă la elaborarea proiectelor de legi cu privire la problemele muncii, salariilor, asigurării sociale, ocrotirii sănătăţii, protecţiei muncii şi mediului ambiant, deservirii social-culturale, asigurării cu locuinţe a oamenilor muncii din ramură, controlează respectarea legilor privind aceste chestiuni. Împreună cu organele administrării de stat, în cazurile prevăzute de legislaţie emite instrucţiunile, regulile şi comentariile la aplicarea legislaţiei muncii în vigoare, aprobă regulamente şi alte documente, care reglementează activitatea Sindicatului. 41. Consiliul republican al Sindicatului: reprezintă şi apără interesele membrilor Sindicatului în organele de stat, cele economice şi obşteşti în cadrul legislaţiei în vigoare şi prezentului Statut, utilizînd în acest scop toate mijloacele prevăzute de legislaţie, inclusiv greva; adresează revendicări organelor de stat, celor economice, precum şi altor organe privind anularea şi suspendarea acţiunilor sau introducerea unor modificări în hotărîrile care lezează drepturile şi interesele lucrătorilor ramurii; participă la dezbaterea celor mai importante probleme privind producţia, munca şi traiul lucrătorilor ramurii, precum şi la efectuarea bilanţului activităţii economico-financiare a ramurii, care urmează a fi examinat de Guvernul republicii şi de alte organe de stat. Participă la elaborarea şi examinarea panurilor dezvoltării economice şi sociale a ramurii, la elaborarea propunerilor privind îmbunătăţirea asigurării sociale şi a asigurării cu pensii ale lucrătorilor ramurii, studiează cauzele morbilităţii şi traumatismului în producţie, elaborează normativele şi indicii de bază ale bugetului asigurărilor sociale, elaborează şi aprobă planurile de dezvoltare a ramurii şi reţelei instituţiilor curative - profilactice şi celor de întremare, controlează îndeplinirea lor, stabileşte ordinea de respectare şi elaborarea a biletelor pentru tratament în sanatorii şi case de odihnă, dirijează activitatea lucrătorilor salariaţi ai consiliului; participă la distribuirea alocaţiilor capitale centralizate, destinate construcţiei de locuinţe şi edificţiilor social-culturale, controlează corectitudinea utilizării acestor alocări şi mijloace din fondurile întreprinderilor şi organizaţiilor, realizarea planurilor de construcţie a caselor de locuit şi obiectelor de menire social-culturală respectarea legislaţiei cu privire la locuinţe; de comun acord cu ministerele, comitetele şi departamentele de stat, întreprinde măsuri pentru dezvoltarea alimentaţiei publice şi sferei de prestare a serviciilor nemijlocit la întreprinderi, în gospodăriile auxiliare, în întovărăşirile colective de pomicultori şi legumicultori; poate încheia cu ministerele, comitetele şi departamentele de stat respective acorduri ce vizează problemele protecţiei muncii, dezvoltării reţelei de instituţii curativ-profilactice, de întremare pentru copii, precum şi alte chestiuni, ţinîndu-se cont de particularităţile ramurii; cere de la organele economice adoptarea unor măsuri menite să îmbunătăţească organizarea muncii şi producţiei, asistenţei medicale, să întărească disciplina de muncă, să perfecteze salarizarea, normarea şi protecţia muncii, instruirea de producţie a cadrelor, respectarea legislaţiei muncii, mecanismul îndeplinirii contractelor colective, planurilor de construcţie a locuinţelor şi edificiilor social-economice şi prezintă propuneri. 42. Consiliul republican al Sindicatului întreţine relaţii reciproce cu organele de stat economice şi alte organe în conformitate cu Legea cu privire la drepturile sindicatelor, cu Constituţia Republicii Moldova, declaraţia drepturilor omului şi prezentei Statut. IX. Mijloacele şi averea Sindicatului 43. Proprietatea Sindicatului se consideră clădirile, instalaţiile, instituţiile de menire culturală, sportivă şi de întremare, alte instituţii cu utilajul lor, mijloacele financiare, precum şi altă avere ce-i aparţine. 44. Sindicatul posedă, utilizează şi dispune de averea şi mijloacele financiare ce-i aparţin, dreptul de a dispune de mijloacele financiare şi averea Sindicatului revine organelor sindicale eligibile, care în mod regulat îşi dau darea de seamă în faţa membrilor Sindicatului privind folosirea lor raţională, o dată pe an prezentînd darea de seamă financiară. 45. Sindicatul utilizează şi dispune independent de mijloacele şi averea ce-i aparţin şi care sînt necesare pentru realizarea sarcinilor statutare. 46. Organizaţiile şi organele sindicale sînt în drept să practice o activitate de antreprenor şi să păstreze mijloacele financiare în bănci. 47. Mijloacele Sindicatului se constituie din: cotizaţii lunare ale membrilor Sindicatului; încasări obţinute de la desfăşurarea acţiunilor culturale sportive; decontări ale întreprinderilor, asociaţiilor, organizaţiilor, instituţiilor, cooperativelor; donaţii individuale şi colective, precum şi alte încasări. Cotizaţiile lunare de membru se stabilesc: pentru membrii Sindicatului, care au un salariu lunar, bursă pînă la 100 ruble - 0.5%, peste 100 ruble - 1% din cîştigul lunar. Pensionarii, care nu sînt încadraţi în cîmpul muncii, femeile care au întrerupt temporar munca în legătură cu educaţia copilului, elevii ce nu primesc bursă achită cotizaţiile de mebru în mărime de 10 copeici pe lună. Şomerii sînt scutiţi de plata cotizaţiilor de membru. 48. Cotizaţiile sindicale de membru şi alte mijloace de cheltuire conform devizelor aprobate de adunarea (conferinţa) sindicală a organizaţiei primare, de plenara organului sindical respectiv. Procentul de decontare organelor sindicale ierarhic superioare îl stabileşte conferinţa, congresul Sindicatului de ramură. X. Statutul juridic al Sindicatului 49. Organele sindicale începînd cu comitetele organizaţiei primare şi pînă la consiliul republican al Sindicatului sînt persoane juridice, au conturi în bănci, ştampile proprii, formulare cu antet şi alte rechizite, modelul fiind stabilit de consiliul republican al Sindicatului. Sediul Consiliului republican al Sindicatului se află în or, Chişinău. 50. Decizia cu privire la problemele care nu sînt reglementate în prezentul Statut se adoptă la nivelul respectiv - de adunare (conferinţă), de plenara organului sindical. XI. Încetarea activităţii Sindicatului Încetarea activităţii Sindicatului are loc prin hotărîrea membrilor ei, a organizaţiilor asociate sau a organului, care a înregistrat Statutul Sindicatului în ordinea prevăzută de legislaţia în vigoare. În caz de încetare sau interzicere a activităţii Sindicatului, patrimoniul său trece la succesorul de drepturi, dacă un atare există sau se împarte între organizaţiile sindicale primare.