627/05.07.99 Hotărîre cu privire la aprobarea Statutului Bisericii Evanghelice-Luterane din Republica Moldova

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E A

cu privire la aprobarea Statutului Bisericii

Evanghelice-Luterane din Republica Moldova

nr. 627  din  05.07.99

 (în vigoare 15.07.1999) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.73-77 art.665 din 15.07.1999

* * *

În conformitate cu Legea Republicii Moldovanr. 979-XII din 24 martie 1992 "Despre culte", Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă Statutul Bisericii Evanghelice-Luterane din Republica Moldova (se anexează).

STATUTUL

Bisericii Evanghelice-Luterane din Republica Moldova

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Biserica Evanghelică-Luterană din Republica Moldova (în continuare – Biserica) este o organizaţie religioasă, care întruneşte în rîndurile sale comunităţi bisericeşti din ţară care recunosc dogmele Bisericii, nu fac parte din alte uniuni bisericeşti şi respectă benevol Statutul Bisericii.

2. Biserica recunoaşte Sfînta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament drept un izvor unic şi normă incontestabilă de învăţătură bisericească, de conduită creştină, precum şi Simbolurile Credinţei Apostolice, Nicheice şi Atanasiene – drept expresie generală a credinţei creştine şi profesare a adevăratei biserici a dreptei credinţe. Prin aceasta Biserica respinge toate ereziile şi dogmele, care s-au infiltrat în Biserica lui Dumnezeu.

Simbolurile sînt obligatorii pentru toate organele bisericeşti şi nu pot fi revizuite.

3. Biserica recunoaşte cărţile de cult ale Bisericii Luterane, după cum urmează:

Prima şi nestrămutata religie de Augsbursc (1530);

Apologia religiei de Augsbursc (1531);

Articolele de Şmalcalden şi cu privire la autoritatea şi primatul Papei (1537);

Catehismul Mic (1529) şi Catehismul Mare (1529) ale lui Luter;

Formula concilierii (1577).

4. Biserica activează în conformtiate cu Constituţia Republicii Moldova, Legea Republicii Moldova "Despre culte", alte acte normative în vigoare ale Republicii Moldova şi prezentul statut.

5. Biserica devine persoană juridică din momentul aprobării prezentului statut în modul stabilit de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.

6. Biserica dispune de ştampilă rotundă cu denumirea şi simbolul ei, ştampile de antet şi blanchete, cont de decontare şi alte conturi la instituţii financiare din Republica Moldova şi de peste hotarele ei.

7. Adresa juridică a Bisericii: Republica Moldova, mun.Tiraspol, str.Fedko, 36, ap.13.

II. SCOPURILE, OBIECTIVELE ŞI FORMELE DE BAZĂ ALE ACTIVITĂŢII

8. Scopul prioritar al activităţii Bisericii este predicarea şi răspîndirea Evangheliei în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfîntului Duh.

9. Principalele obiective şi forme de activitate ale Bisericii sînt:

organizarea serviciilor divine, adunărilor de rugăciune şi altor acţiuni cu caracter religios în cadrul comunităţilor, pregătirea şi organizarea acţiunilor de evanghelizare, predicilor şi lecţiilor cu caracter bisericesc, asigurarea desfăşurării corecte a Sfintelor Taine şi a obiceiurilor bisericeşti în conformtiate cu învăţătura şi principiile Bisericii;

păstrarea unităţii Bisericii şi coordonarea lucrului bisericesc;

medierea în soluţionarea conflictelor ce apar în cadrul comunităţilor;

acordarea de ajutor comunităţilor în organizarea muncii de catehizare cu credincioşii;

coordonarea activităţii diaconilor în comunităţi şi în Biserică;

familiarizarea doritorilor de a primi botezul cu dogma şi viaţa Bisericii;

asigurarea carităţii creştine, sub diferite forme de diaconie în cadrul comunităţii şi în afara ei, faţă de invalizi, bolnavi, pribegi, persoane singure şi nevoiaşe.

10. Pentru desfăşurarea activităţii sale statutare în conformitate cu legislaţia în vigoare Biserica are dreptul:

să instituie fonduri şi organizaţii de binefacere, întreprinderi poligrafice, de producţie şi restaurare, precum şi instituţii de binefacere (orfelinate, aziluri, internate, spitale, case de odihnă etc.);

să stabilească şi să întreţină legături cu organizaţii internaţionale de profil, contacte personale şi familiale, să facă schimb de experienţă în domeniul muncii religioase în biserici, să trimită membrii săi la studii, la perfecţionare şi pentru participarea la conferinţe internaţionale şi manifestări religioase organizate în ţară şi peste hotare, precum şi să găzduiască în acelaşi scop cetăţeni străini adepţi ai cultului Luteran, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

să intre cu drepturi de membru sau alte relaţii contractuale, în componenţa unor asociaţii, uniuni sau misiuni creştine naţionale sau internaţionale. În acest caz drepturile şi obligaţiunile Bisericii sînt reglementate prin contract bilateral;

să invite la lucru în cumul sau permanent pastori, organişti, regenţi şi alte persoane, inclusiv din străinătate, conform art.22 al Legii "Despre culte";

să editeze, procure, exporte, importe obiecte de cult, literatură şi producţie video, tipărituri, alte materiale, conform legislaţiei în vigoare.

III. MEMBRII BISERICII. DREPTURILE ŞI ATRIBUŢIILE LOR

11. Membri ai Bisericii constituie comunităţile de pe teritoriul Republicii Moldova, care recunosc învăţătura Bisericii, nu fac parte din alte asociaţii religioase şi se supun benevol Statutului Bisericii. Comunităţile sînt persoane juridice înregistrate conform legislaţiei în vigoare ca parte componentă a Bisericii.

12. Drepturile şi obligaţiile comunităţilor (modul de intrare şi ieşire din componenţa Bisericii, delegarea împuternicirilor, relaţiile financiare etc.) în fiecare caz concret sînt reglementate prin Acordul de colaborare, încheiat între Biserică şi comunitate.

13. Acordul de colaborare între Biserică şi comunitatea, care doreşte să devină membră a Bisericii, şi statutul ei sînt examinate în prealabil şi aprobate de către superintendentul şi preşedintele Sinodului, apoi sînt confirmate de către Sinodul Bisericii.

IV. STRUCTURA ŞI ORGANELE DE CONDUCERE

14. Structura Bisericii e reprezentată de comunităţile din componenţa sa şi de instituţiile create în conformitate cu pct.11 al prezentului Statut.

15. Organele de conducere ale Bisericii sînt:

Sinodul Bisericii;

Prezidiul Sinodului;

superintendentul.

16. Organul suprem de conducere al Bisericii este Sinodul – congresul reprezentanţilor tuturor comunităţilor din componenţa Bisericii aleşi în cadrul adunărilor generale ale acestora.

17. Sinodul Bisericii se convoacă de către superintendent şi preşedinte.

Prima şedinţă a perioadei sinodale de alegere a Prezidiului este prezidată de către superintendent, căruia i se prezintă rezultatele alegerilor de delegaţi din partea comunităţilor. Superintendentul, de comun acord cu reprezentanţii comunităţilor, stabileşte împuternicirile delegaţilor şi aprobă membrii Sinodului. La începutul perioadei sinodale sau al şedinţei Sinodului fiecare membru al Sinodului se obligă să voteze şi să decidă în conformitate cu dogmele religioase şi Statutul Bisericii.

18. Sinodul se convoacă o dată în an. Durata perioadei sinodale constituie 6 ani. Normele de reprezentanţă, procedura de alegere, locul şi timpul adunării Sinodului se determină de către Prezidiul Sinodului.

19. Sinodul este deliberativ la prezenţa a 2/3 din numărul de membri cu drept de vot. Deciziile ordinare se adoptă cu majoritatea absolută de voturi, iar Deciziile pentru operarea modificărilor în statut se adoptă cu majoritatea de 2/3 din cei prezenţi la adunare.

În cadrul dezbaterilor în Sinod, superintendentul are drept de veto. Acest fapt este deosebit de important în cazurile cînd deciziile elaborate în comun sînt contramandate prin vot sau cer modificări substanţiale. Decizia definitivă se adoptă la următoarea şedinţă a Sinodului. Dacă din anumite motive adoptarea deciziei nu poate fi amînată, preşedintelui şi superintendentului li se dă însărcinarea să convină într-un termen acceptabil.

20. Atribuţiile Sinodului Bisericii sînt:

alegerea Prezidiului Sinodului;

alegerea preşedintelui;

alegerea superintendentului din rîndul pastorilor comunităţilor din componenţa Bisericii;

alegerea membrilor comisiei de cenzori;

aprobarea, completarea şi modificarea Statutului Bisericii;

aprobarea dărilor de seamă ale Prezidiului, superintendentului şi comisiei de cenzori;

aprobarea comunităţilor în calitate de membri ai Bisericii după examinarea statutelor lor de către superintendent şi preşedinte şi semnarea Acordului de colaborare şi activitate reciprocă;

aprobarea deciziei Bisericii şi comunităţii cu privire la ieşirea comunităţii din Biserică. Condiţiile de ieşire sînt stipulate în contractul de colaborare;

adoptarea deciziei privind instituirea instituţiilor de învăţămînt sau diaconice;

coordonarea instituirii departamentelor, serviciilor şi a instituţiilor în cadrul Bisericii;

aprobarea contractelor şi acordurilor, de importanţă general bisericească şi interbisericească;

realegerea membrilor Prezidiului Bisericii, ai Comisiei de cenzori, superintendentului, în cazul cînd aceştea nu-şi îndeplinesc obligaţiunile sau trăiesc în păcăt.

Sinodul, avînd în vedere sarcinile bisericii, decide, la necesitate, şi asupra altor probleme, ce ţin de activitatea ei.

Deciziile Sinodului se aduc la cunoştinţa fiecărei comunităţi la prima, de după şedinţa Sinodului, adunare a comunităţii;

21. Atribuţiile preşedintelui Sinodului sînt:

conducerea administrativă a Bisericii cu excepţia cazurilor ce ţin nemijlocit de competenţa superintendentului sau Sinodului;

întocmirea proiectului de buget, prezentarea lui Sinodului spre aprobare şi controlul executării lui;

organizarea şedinţelor Prezidiului Sinodului şi ale Sinodului;

coordonarea şi dirijarea activităţii gospodăreşti a Bisericii;

controlul folosirii resurselor aflate la dispoziţia Bisericii;

exercitarea altor funcţii atribuite prin înţelegere reciprocă cu superintendentul la propunerea acestuia.

22. Atribuţiile superintendentului sînt:

oficierea serviciilor divine, organizarea adunărilor de rugăciune şi a altor ritualuri religioase în orice comunitate membră a Bisericii;

ordinarea pastorilor;

pregătirea şi organizarea acţiunilor de evanghelizare, predicarea şi prezentarea lecţiilor cu caracter bisericesc;

asigurarea desfăşurării corecte a ritualurilor bisericeşti, a sfintelor taine şi a altor acţiuni religioase;

familiarizarea doritorilor de a primi botezul cu dogmele religioase şi viaţa Bisericii, organizarea lecţiilor de confirmaţie.

Superintendentul:

supraveghează corespunderea deciziilor Sinodului Bisericii cu spiritul şi litera Sfintei Scripturi şi dogmelor religioase ale Bisericii Luterane. În caz de necesitate dispune de dreptul de veto asupra deciziilor Sinodului;

raportează Sinodului despre problemele stringente ale Bisericii, despre activitatea Bisericii şi despre activitatea sa;

reprezintă Biserica în relaţiile cu organele autorităţilor publice ale Republicii Moldova.

23. Prezidiul Sinodului este compus din preşedintele Sinodului şi cel puţin 3 membri. În Prezidiu pot fi aleşi membrii Sinodului, care se evidenţiază prin puritatea concepţiei lor creştine şi se bucură de autoritate.

24. Membrii Prezidiului se aleg pe un termen de 6 ani. E posibilă realegea lor pe un termen nou.

25. Şedinţele Prezidiului se convoacă la necesitate de către preşedinte sau superintendent. Asupra chestiunilor de ordin economic şi de distribuire a atribuţiilor decide Prezidiul de sine stătător. Preşedintele şi membrii Prezidiului sînt împuterniciţi ai Bisericii în relaţiile cu organele autorităţilor publice şi bisericeşti.

26. Prezidiul acţionează în limitele împuternicirilor acordate de către Sinod.

27. Atribuţiile Prezidiului sînt:

executarea bugetului anual în corespundere cu scopul şi sarcinile Bisericii;

pregătirea şedinţelor Sinodului;

îndeplinirea deciziilor Sinodului;

aprobarea statelor de personal şi rezolvarea problemei remunerării muncii slujitorilor Bisericii.

Decizia Prezidiului se consideră adoptată dacă pentru ea au votat 2/3 din membrii Prezidiului.

Prezidiul reprezintă Biserica în relaţiile externe.

28. La sfîrşitul anului calendaristic Prezidiul prezintă în faţa Sinodului darea de seamă despre situaţia financiară a Bisericii, folosirea resurselor financiare şi despre activitatea sa.

29. Superintendentul şi preşedintele Sinodului organizează o cancelarie pentru activitatea şi conducerea curentă a Bisericii.

30. Pe lîngă cancelaria Bisericii, pentru efectuarea activităţii statutare, se pot forma secţii şi subsecţii.

31. Comisia de cenzori se alege de către Sinod pe un termen de 3 ani şi exercită controlul activităţii financiare şi economice a Bisericii, a comunităţilor ei, altor părţi componente ale Bisericii. Despre rezultatele controlului comisia raportează Sinodului.

32. Personalul Bisericii este compus din superintendent, preşedinte, şi alţi slujitori ai Bisericii, precum şi persoane angajate prin contract. Angajarea şi eliberarea lucrătorilor se efectuează de către preşedinte de comun acord cu superintendentul. Lucrătorii angajaţi dispun de carnete de muncă, sînt supuşi asigurărilor sociale conform legislaţiei în vigoare.

V. PATRIMONIUL ŞI RESURSELE FINANCIARE

33. Resursele financiare şi patrimoniul Bisericii se formează din donaţii, bunuri, opere de artă, mijloace băneşti obţinute prin moştenire testamentară sau dăruite de către persoane particulare, biserici, misiuni şi alte organizaţii, inclusiv din străinătate.

34. Donatorii şi testatorii (bisericile, organizaţiile, cetăţenii particulari) dispun de dreptul de a efectua aceste acţiuni cu destinaţie specială.

35. Biserica dispune de dreptul de proprietar asupra patrimoniului procurat sau creat de Biserică prin mijloace proprii, primit în dar de la cetăţeni particulari sau organizaţii ori transmis de stat, precum şi procurat în alte condiţii ce nu contravin legislaţiei în vigoare.

36. Biserica procură bunuri şi resurse, dispune de ele conform scopurilor şi funcţiilor sale. Biserica poate dispune de clădiri, obiecte de menire de producţie, socială şi filantropică, construcţii, utilaje, mijloace de transport, resurse băneşti inclusiv valutare şi alte bunuri necesare pentru asigurarea activităţii Bisericii.

37. Aprobarea bugetului Bisericii şi utilizarea mijloacelor financiare ţin de competenţa Sinodului, preşedintelui şi superintendentului. Preşedintele Sinodului şi superintendentul dispun de dreptul de a semna documentele financiare, contractele şi angajamentele.

38. Biserica poartă răspundere pentru angajamentele sale prin mijloacele băneşti şi bunurile sale proprii. Biserica nu poartă răspundere pentru angajamentele membrilor săi. Achitarea cu bugetul de stat se efectuează conform legislaţiei în vigoare.

39. Biserica poate să atribuie, cu titlu gratuit sau primind un profit, o parte din mijloacele sale unor organizaţii obşteşti sau întreprinderi particulare, care fabrică producţie de menire socială, în vederea dezvoltării lor. Biserica poate să transfere o parte din mijloacele proprii în fonduri de binefacere.

40. Pentru realizarea scopurilor sale Biserica poate să arendeze bunuri mobile şi imobile, loturi de pămînt de la organizaţii şi persoane particulare.

VI. SISTAREA ACTIVITĂŢII

41. Activitatea Bisericii poate fi sistată la cererea a 2/3 din membrii Sinodului, în baza deciziei Sinodului, adoptată prin vot deschis sau secret, cu o majoritate de 2/3 de voturi ale membrilor Sinodului prezenţi la şedinţă, precum şi la decizia organelor competente de stat, în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.

42. În cazul sistării activităţii, Bisericii, patrimoniul, resursele financiare, inclusiv cele obţinute de la vînzarea bunurilor, după achitarea cu bugetul, personalul Bisericii şi cu creditorii, conform deciziei Sinodului Bisericii, se transmit altor organizaţii religioase aflate pe teritoriul Republicii Moldova.