Hotărâre nr. 655 din 08.10.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional privind modernizarea

 şi armonizarea sistemelor informaţionale vamale în conformitate

cu sistemele informaţionale ale Uniunii Europene

pentru anii 2025-2030

nr. 655  din  08.10.2025

 (în vigoare 21.11.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 536-539 art. 698 din 21.10.2025

* * *

UE

În temeiul art.6 lit.b) şi h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, având în vedere art.201 din Acordul de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, ratificat prin Legea nr.112/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.185-199, art.442), precum şi în vederea armonizării cadrului instituţional şi normativ naţional la cerinţele Uniunii Europene, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre creează cadrul necesar aplicării:

- Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2025/512 al Comisiei din 13 martie 2025 privind modalităţile tehnice pentru dezvoltarea, întreţinerea şi utilizarea sistemelor electronice destinate schimbului şi stocării de informaţii în temeiul Regulamentului (UE) nr.952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, CELEX: 32025R0512, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO L din 20 martie 2025;

- Deciziei de punere în aplicare (UE) 2023/2879 a Comisiei din 15 decembrie 2023 de stabilire a programului de lucru referitor la dezvoltarea şi instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii Europene (UCC), CELEX: 32023D2879, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO L din 22 decembrie 2023;

- Deciziei nr.70/2008/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind crearea unui mediu informatizat pentru vamă şi comerţ, CELEX: 32008D0070, publicat în Jurnalul Oficial L 023 din 26 ianuarie 2008, astfel cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (UE) 2019/1243 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019.

1. Se aprobă Programul naţional privind modernizarea şi armonizarea sistemelor informaţionale vamale în conformitate cu sistemele informaţionale ale Uniunii Europene pentru anii 2025-2030 (se anexează).

2. Ministerul Finanţelor va asigura procesul de monitorizare şi de coordonare a implementării Programului naţional privind modernizarea şi armonizarea sistemelor informaţionale vamale în conformitate cu sistemele informaţionale ale Uniunii Europene pentru anii 2025-2030.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Finanţelor.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea termenului de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la Hotărârea Guvernului nr.655/2025

PROGRAM NAŢIONAL

privind modernizarea şi armonizarea sistemelor informaţionale

vamale în conformitate cu sistemele informaţionale

ale Uniunii Europene pentru anii 2025-2030

Capitolul I

INTRODUCERE

Programul naţional privind modernizarea şi armonizarea sistemelor informaţionale vamale în conformitate cu sistemele informaţionale ale Uniunii Europene (în continuare – Program) detaliază şi concretizează direcţiile de modernizare şi armonizare a sistemelor informaţionale vamale ale Republicii Moldova cu cele ale Uniunii Europene până în anul 2030, în vederea asigurării interoperabilităţii, securităţii şi eficienţei proceselor vamale.

Dezvoltarea şi operarea sistemelor informatice vamale în temeiul prezentului Program se vor realiza cu respectarea prevederilor legislaţiei naţionale şi europene privind protecţia datelor cu caracter personal, inclusiv cele ale Legii nr.195/2024 privind protecţia datelor cu caracter personal şi cele ale Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date. Serviciul Vamal al Republicii Moldova (în continuare – Serviciu Vamal) va asigura implementarea principiilor de legalitate, echitate, transparenţă, limitare la scopuri determinate, minimizare a datelor, exactitate, limitare a stocării, integritate şi confidenţialitate. Pentru sistemele informatice care implică prelucrarea pe scară largă a datelor cu caracter personal, se va efectua, la momentul oportun, o evaluare a impactului asupra protecţiei datelor. Vor fi prevăzute măsuri tehnice şi organizatorice adecvate, cum ar fi controlul accesului, autentificarea multifactor, criptarea sau pseudonimizarea datelor sensibile, jurnalizarea accesărilor, precum şi instruirea continuă a personalului în domeniul protecţiei datelor.

Pentru valorificarea infrastructurii şi pentru asigurarea interoperabilităţii cu ecosistemul digital european, prezentul Program prevede integrarea sistemelor informatice vamale cu următoarele platforme guvernamentale partajate:

1. Identitate digitală şi semnătură – MPass & EvoSign. Pentru asigurarea interoperabilităţii cu platforma UUM&DS (Sistemul european de gestionare uniformă a utilizatorilor şi semnătură digitală) a Uniunii Europene, nodul naţional de gestionare a identităţii şi accesului (IAM-MD) va fi dezvoltat prin valorificarea infrastructurii existente. Astfel, serviciul guvernamental de autentificare şi control al accesului – MPass, precum şi serviciul de semnătură electronică mobilă – EvoSign vor furniza funcţionalităţile necesare de autentificare şi semnare digitală, contribuind la integrarea sigură şi eficientă a operatorilor economici în sistemele vamale europene.

2. Notificări automate – MNotify. Pentru fluxurile vamale ce implică trimiterea automată de confirmări, de solicitări sau de alerte către operatorii economici se va asigura integrarea cu MNotify – platforma guvernamentală de notificări electronice (e-mail, SMS, push). Această soluţie va asigura o experienţă unitară utilizatorilor, în conformitate cu standardele serviciilor electronice publice.

3. În vederea consolidării capacităţii de audit şi trasabilitate a sistemelor informatice vamale, prezentul Program prevede direcţionarea centralizată a jurnalelor de sistem şi a probelor electronice generate de aplicaţiile informatice ale Serviciului Vamal – inclusiv cele produse de nodul naţional IAM-Moldova şi de portalul vamal destinat operatorilor economici – către MLog, serviciul guvernamental de jurnalizare a evenimentelor. Utilizarea acestei infrastructuri partajate permite stocarea unificată şi sigură a logurilor, în conformitate cu cerinţele naţionale privind securitatea cibernetică, şi contribuie la eficientizarea activităţilor de monitorizare şi control.

4. Interoperabilitatea cu registrele guvernamentale – MConnect. Sistemele vamale, precum EORI (Sistemul de înregistrare şi identificare a operatorilor economici), AEO (Sistemul operatorilor economici autorizaţi) şi NCTS (Noul sistem computerizat de tranzit), vor fi interconectate cu registrele naţionale (de ex., licenţe, coduri CAEN, statut fiscal) prin intermediul MConnect – platforma naţională de interoperabilitate, evitând duplicarea soluţiilor tehnice şi asigurând trasabilitate completă în fluxurile de date.

5. Livrarea documentelor – MDelivery. Pentru documentele vamale care nu dispun de versiuni digitale (de ex.: certificate de origine, decizii AEO sau extrase PoUS) se va oferi opţiunea de livrare fizică prin intermediul serviciului MDelivery, utilizat deja de către alte autorităţi publice pentru gestionarea expedierilor către cetăţeni sau companii.

6. Arhivarea şi partajarea documentelor – MDocs. Documentele generate electronic în cadrul procedurilor vamale vor fi stocate în MDocs – platforma guvernamentală de găzduire şi de partajare a documentelor electronice. Această integrare va permite reutilizarea documentelor în cadrul altor procese administrative, evitând redundanţele şi maximizând eficienţa investiţiilor publice.

Prezentul Program va utiliza şi serviciul guvernamental de plăţi electronice (MPay), în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.712/2020, pentru încasarea plăţilor aferente serviciilor prestate de Serviciul Vamal. Astfel, toate plăţile efectuate de către persoanele fizice şi juridice vor fi procesate prin contul unic trezorerial al Ministerului Finanţelor, asigurând un mecanism transparent, sigur şi eficient de colectare a acestora.

Totodată, prezentul Program va integra schimbul de date cu Sistemul informaţional “Catalogul semantic”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.323/2021, ca parte a mecanismului naţional de interoperabilitate. Această integrare va permite standardizarea datelor şi asigurarea compatibilităţii semantice între sistemele vamale şi celelalte sisteme guvernamentale, inclusiv cele ale Uniunii Europene.

În cadrul procesului de modernizare a serviciilor publice, Serviciul Vamal va asigura interoperabilitatea şi standardizarea serviciilor publice electronice prin utilizarea portalului guvernamental al serviciilor publice, componentă a Sistemului informaţional “Registrul de stat al serviciilor publice”, pentru implementarea ghişeului unic. Aceasta permite ca toate serviciile publice electronice să fie gestionate centralizat şi să respecte standardele naţionale şi europene de interoperabilitate. Conform prevederilor pct.5 şi 8 din Hotărârea Guvernului nr.169/2021 cu privire la Registrul de stat al serviciilor publice şi art.16 alin.(4) din Legea nr.234/2021 privind serviciile publice, toate serviciile noi vor fi înregistrate în Registrul de stat al serviciilor publice, facilitând astfel accesul cetăţenilor şi al mediului de afaceri la servicii digitale standardizate şi integrate.

Modernizarea şi armonizarea sistemelor informaţionale vamale ale Republicii Moldova în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene reprezintă o provocare majoră pentru facilitarea integrării economice şi comerciale a ţării în piaţa comună a Uniunii Europene. Această provocare derivă din nevoia de adaptare a infrastructurii tehnologice şi legislative vamale la standardele europene, pentru a asigura interoperabilitatea, securitatea şi eficienţa proceselor vamale. În contextul recunoaşterii perspectivei europene a Republicii Moldova şi a obţinerii statutului de ţară candidată în 2022, procesul de aliniere a legislaţiei şi a infrastructurii vamale la cerinţele UCC devine o prioritate strategică. Sistemele informaţionale vamale existente sunt fragmentate, ceea ce împiedică interoperabilitatea cu sistemele TIC ale UE, precum NCTS şi ITMS (Sistemul Integrat de Management al Tarifelor). Multe procese vamale sunt efectuate manual, ceea ce duce la ineficienţe, întârzieri şi riscuri sporite de erori. Tehnologiile utilizate nu sunt conforme cu cerinţele actuale de securitate şi de scalabilitate.

Obiectivul general al prezentului Program este dezvoltarea şi implementarea unui sistem vamal modern, digital şi interoperabil, aliniat la cerinţele Uniunii Europene, care să eficientizeze procesele vamale, să sporească transparenţa şi să susţină integrarea Republicii Moldova în spaţiul vamal european. Scopul acestui document este de a moderniza şi a armoniza sistemele informaţionale vamale ale Republicii Moldova cu cele ale Uniunii Europene până în anul 2030, asigurând interoperabilitatea, securitatea şi eficienţa proceselor vamale. În acest context, un obiectiv esenţial este crearea unui sistem vamal digitalizat, interoperabil cu sistemele Uniunii Europene, cum ar fi NCTS, ITMS, EORI şi TARIC (Sistemul Informaţional Tariful Integrat), care să permită reducerea timpului de procesare şi creşterea eficienţei controalelor vamale. Acest obiectiv va fi atins prin implementarea a cel puţin cinci noi sisteme IT integrate în procesul vamal şi prin reducerea cu 30% a timpului de vămuire la frontieră, precum şi prin minimalizarea interacţiunii mediului de afaceri cu funcţionarul vamal, contribuind astfel la fluidizarea traficului şi la optimizarea fluxului de mărfuri.

Implementarea prezentului Program se va realiza în conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2025/512 al Comisiei Europene din 13 martie 2025 privind modalităţile tehnice pentru dezvoltarea, întreţinerea şi utilizarea sistemelor electronice destinate schimbului şi stocării de informaţii în temeiul Regulamentului (UE) nr.952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, care stabileşte standardele tehnice pentru dezvoltarea şi utilizarea sistemelor electronice de schimb şi de stocare a informaţiilor vamale. Programul va sprijini modernizarea infrastructurii TIC vamale, pentru a permite schimbul rapid şi securizat de date între autorităţile vamale ale Republicii Moldova şi cele ale Uniunii Europene.

Prezentul Program se aliniază la priorităţile strategice ale Guvernului şi la documentele de planificare naţionale, în mod special la Programul naţional de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.306/2025, care pune accent pe modernizarea proceselor vamale şi pe digitalizarea administraţiei publice. De asemenea, prezentul Program contribuie direct la prevenirea şi combaterea contrabandei, a fraudelor fiscale şi a corupţiei, prin implementarea unor sisteme avansate de gestionare a riscurilor şi prin reducerea interacţiunii directe cu funcţionarul vamal.

Prezentul Program va sprijini obiectivele strategice ale Guvernului privind integrarea în piaţa unică europeană şi va contribui la creşterea economică a Republicii Moldova, în conformitate cu Agenda de reforme aferentă Planului de creştere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, prin:

- integrarea în piaţa digitală: digitalizarea proceselor vamale pentru o conectivitate mai rapidă cu infrastructura digitală a Uniunii Europene;

- facilitarea conexiunilor comerciale şi de transport: automatizarea procedurilor vamale pentru eficientizarea comerţului transfrontalier;

- libera circulaţie a mărfurilor: implementarea soluţiilor digitale pentru eliminarea barierelor administrative şi reducerea timpilor de procesare vamală;

- accesul la zona unică de plăţi în euro (SEPA): crearea unui sistem de gestionare a plăţilor vamale şi fiscale compatibil cu sistemele Uniunii Europene.

Prezentul Program se aliniază la componenta 5. Politici fiscale şi vamale şi administrarea veniturilor din Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.71/2023, şi are ca obiective:

- digitalizarea proceselor vamale pentru reducerea costurilor administrative şi a timpului de procesare a declaraţiilor vamale;

- implementarea unor soluţii de automatizare care să sprijine colectarea veniturilor bugetare şi reducerea evaziunii fiscale;

- alinierea legislaţiei vamale şi fiscale la directivele Uniunii Europene privind taxa pe valoare adăugată (TVA) şi accizele;

- optimizarea schimbului de informaţii între autorităţile fiscale şi vamale, pentru a creşte transparenţa şi responsabilitatea administraţiei vamale;

- reducerea costurilor de conformitate pentru întreprinderi şi facilitarea investiţiilor naţionale şi străine.

Capitolul II

ANALIZA SITUAŢIEI

Republica Moldova se află într-un proces de transformare strategică, în care alinierea sistemelor sale publice, inclusiv cel vamal, la standardele Uniunii Europene devine o prioritate naţională. Sistemul vamal, în particular, joacă un rol esenţial în facilitarea comerţului, în protecţia intereselor economice şi în combaterea fraudelor transfrontaliere. Cu toate acestea, infrastructura digitală vamală existentă este depăşită, fragmentată şi insuficientă şi nu corespunde criteriilor şi cerinţelor moderne de interoperabilitate şi securitate.

În prezent, Serviciul Vamal se confruntă cu provocări majore privind alinierea sistemelor informaţionale la cerinţele Uniunii Europene, atât din punct de vedere tehnologic, cât şi operaţional şi instituţional.

Situaţia actuală a sistemului informaţional vamal

În prezent, sistemele informaţionale vamale ale Republicii Moldova sunt dezvoltate izolat, ceea ce limitează capacitatea de comunicare şi schimbul de date în timp real cu autorităţile vamale ale Uniunii Europene. Majoritatea proceselor sunt încă realizate manual, ceea ce generează întârzieri, costuri suplimentare şi un grad ridicat de eroare. Infrastructura TIC nu oferă suport pentru scalabilitate şi securitate la nivelul cerut de sistemele europene interconectate.

Principalele provocări identificate

1. Lipsa interoperabilităţii – sistemele vamale naţionale nu sunt integrate cu platformele Uniunii Europene, precum NCTS sau ITMS, fapt ce îngreunează circulaţia transfrontalieră şi verificarea documentelor în timp real.

2. Automatizarea insuficientă – procesele manuale duc la întârzieri în vămuire, la efort birocratic crescut şi la riscuri administrative.

3. Tehnologia învechită – sistemele ASYCUDA World şi UNIPASS actuale nu îndeplinesc cerinţele moderne privind securitatea informatică şi performanţa.

Cadrul legislativ incomplet

Lipsa unor reglementări armonizate cu UCC împiedică digitalizarea integrală şi conformitatea juridică.

Impactul transformării digitale

Alinierea la cerinţele europene, în mod special la UCC, este esenţială pentru integrarea Republicii Moldova în piaţa unică europeană. Implementarea unui sistem vamal complet digitalizat va contribui direct la:

- creşterea eficienţei, prin reducerea timpilor de procesare şi accelerarea fluxului de mărfuri;

- reducerea riscurilor de fraudă şi evaziune fiscală, prin mecanisme automate de analiză a riscurilor;

- securitatea şi conformitatea cu standardele TIC ale Uniunii Europene, care vor spori protecţia datelor şi rezilienţa la atacuri cibernetice.

Nivelul actual de digitalizare a proceselor vamale

Conform evaluărilor interne, majoritatea proceselor vamale esenţiale sunt în continuare parţial digitalizate.

Figura 1. Nivelul estimativ de digitalizare a proceselor vamale

Tabelul 1

Stadiul conectivităţii cu sistemele vamale ale Uniunii Europene

Tabelul 2

Principalele lacune şi deficienţe identificate

Probleme critice în infrastructura IT şi securitate

Infrastructura IT existentă nu poate susţine un sistem vamal modern. Printre provocările cele mai grave se numără: lipsa serverelor redundante, vulnerabilităţile cibernetice identificate de către auditurile externe şi insuficienţa capacităţilor de stocare şi de procesare a datelor.

Capacitate instituţională şi resurse umane limitate

Serviciul Vamal se confruntă cu dificultăţi în menţinerea unei echipe IT stabile şi bine pregătite, printre care numărul insuficient de specialişti TIC certificaţi, lipsa programelor sistematice de formare profesională şi salarizarea necompetitivă.

Cadru legislativ neadaptat

Chiar dacă Republica Moldova a adoptat Codul vamal nr.95/2021 (în continuare – Codul vamal) în conformitate cu UCC, încă lipsesc reglementările secundare pentru aplicarea digitală a acestuia, precum şi standardele de arhivare electronică şi de schimb de date în format structurat.

Necesitatea reformei şi justificarea Programului

Reforma sistemului vamal digital din Republica Moldova este imperativă şi urgentă, atât din perspectiva angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană, cât şi din nevoia de a susţine dezvoltarea economică internă, competitivitatea mediului de afaceri şi combaterea eficientă a fraudelor vamale.

În prezent, funcţionarea sistemului vamal este afectată de o serie de deficienţe structurale şi tehnologice care împiedică desfăşurarea eficientă, sigură şi transparentă a activităţilor specifice. Printre cele mai semnificative limitări identificate se numără:

- procesele manuale, lente şi expuse erorilor umane;

- lipsa interconectării cu reţelele europene;

- infrastructura IT învechită, fără redundanţă sau capacitate de recuperare în caz de dezastru;

- capacitate administrativă limitată în domeniul IT şi al managementului de proiecte digitale.

Toate aceste aspecte generează pierderi de timp, costuri administrative ridicate, experienţă neprietenoasă pentru operatorii economici şi riscuri ridicate de fraudă, de corupţie şi de neconformitate fiscală. În acelaşi timp, ele împiedică autorităţile să implementeze un control eficient şi predictibil asupra fluxurilor de mărfuri şi asupra obligaţiilor fiscale aferente acestora.

Pe de altă parte, aderarea Republicii Moldova la spaţiul european şi integrarea în reţelele digitale ale UE implică alinierea deplină la standardele şi arhitecturile informatice stabilite de UCC şi de Planul Strategic Multianual pentru vamă al Comisiei Europene (MASP-C UE). Nerespectarea acestor cerinţe ar putea compromite perspectivele de integrare, ar limita accesul la fonduri europene şi ar reduce capacitatea ţării de a participa la tranzacţiile comerciale internaţionale în regim digitalizat.

Reforma propusă prin prezentul Program este complet justificată şi sustenabilă, întrucât:

- permite crearea unui mediu vamal digitalizat şi sigur, capabil să gestioneze integrat toate fluxurile comerciale şi decizionale;

- asigură interoperabilitatea cu sistemele informatice ale Uniunii Europene, inclusiv NCTS, AES, AIS, CDS, EORI etc.;

- facilitează colectarea eficientă a veniturilor publice şi reducerea evaziunii fiscale;

- contribuie la modernizarea administraţiei publice, prin implementarea principiilor de e-guvernare;

- sprijină mediul de afaceri, prin reducerea sarcinilor administrative, prin predictibilitate şi prin acces la proceduri simplificate;

- consolidează capacitatea de prevenire şi de combatere a contrabandei şi a criminalităţii transfrontaliere.

Prin urmare, implementarea prezentului Program nu reprezintă doar o necesitate tehnică, ci o strategie fundamentală pentru transformarea Serviciului Vamal într-o instituţie modernă, digitală, europeană, în serviciul cetăţeanului şi al economiei naţionale. Reforma propusă va permite Republicii Moldova să devină un actor predictibil, sigur şi integrat în arhitectura digitală a spaţiului economic european.

Capitolul III

OBIECTIVELE PROGRAMULUI

Pentru alinierea sistemului vamal al Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene şi pentru a răspunde necesităţilor tot mai stringente de digitalizare, de eficientizare şi de securizare a proceselor vamale, prezentul Program stabileşte o serie de obiective fundamentale. Acestea derivă din angajamentele asumate prin Programul naţional de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.306/2025 pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2030, din Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2023-2030, precum şi din cerinţele stabilite prin MASP-C UE.

Scopul elaborării prezentului Program este de a moderniza şi a armoniza sistemele informaţionale vamale ale Republicii Moldova cu cele ale Uniunii Europene până în anul 2030, asigurând interoperabilitatea, securitatea şi eficienţa proceselor vamale.

Obiectivele prezentului Program sunt construite pe cinci piloni strategici, care acoperă toate dimensiunile esenţiale ale modernizării administraţiei vamale: infrastructură IT, procese operaţionale, suport pentru mediul de afaceri, cadru normativ şi dezvoltare a resursei umane. Acestea vizează implementarea integrală a unui sistem vamal digital, sigur şi interoperabil, care să faciliteze comerţul legal, să asigure colectarea eficientă a veniturilor şi să susţină integrarea Republicii Moldova în spaţiul vamal european.

1. Dezvoltarea unui CDPS modern, integrat şi coerent

Acest obiectiv urmăreşte realizarea unei reforme structurale şi funcţionale a administraţiei vamale, prin integrarea tehnologiilor digitale moderne în toate procesele vamale esenţiale. Prin dezvoltarea unui sistem electronic vamal complet (CDPS – Customs Decision Processing System), interoperabil cu reţelele informatice ale Uniunii Europene, Serviciul Vamal îşi propune să asigure transparenţă, eficienţă operaţională, securitate informatică sporită şi alinierea deplină la reglementările europene în materie de vamă.

Implementarea acestui obiectiv contribuie la crearea unui mediu digital unitar, care facilitează conectarea în timp real la sistemele vamale europene (precum NCTS, AES, AIS, EORI, AEO), automatizează schimbul de date între autorităţi şi operatorii economici şi permite gestionarea integrată a proceselor de declarare, control şi autorizare vamală. În plus, sistemul respectiv va include elemente de identificare şi de autentificare electronică, precum şi semnătura digitală, consolidând astfel încrederea şi securitatea în interacţiunea digitală dintre stat şi mediul de afaceri.

Prin atingerea acestui obiectiv, Serviciul Vamal va reduce timpul de procesare a declaraţiilor, va minimiza riscurile de eroare umană şi va crea un cadru favorabil pentru integrarea economică cu spaţiul comunitar, facilitând comerţul transfrontalier şi stimulând competitivitatea economică a ţării.

Pentru realizarea acestui obiectiv general sunt formulate următoarele obiective specifice:

1.1. dezvoltarea unui CDPS moldovenesc, în conformitate cu cerinţele MASP-C UE, pentru crearea unui mediu electronic la nivelul Uniunii Europene;

1.2. modernizarea sistemelor de control vamal şi de management al riscurilor;

1.3. optimizarea şi digitalizarea procedurilor speciale;

1.4. dezvoltarea sistemului de accize.

2. Modernizarea CSRM (procese de afaceri legate de UE şi nonUE)

Reforma digitală nu poate fi realizată fără o transformare internă profundă. Prin urmare, al doilea obiectiv prevede digitalizarea proceselor de suport intern (resurse umane, achiziţii, buget, logistică), printr-un sistem Enterprise Resource Planning (ERP) adaptat nevoilor vamale. De asemenea, toate procedurile speciale (perfecţionare activă, pasivă, admitere temporară etc.) vor fi digitalizate integral, cu respectarea standardelor INF-STP şi INF-SP. Sistemele de management al riscurilor, combaterea fraudei şi alocarea automată a cotelor tarifare vor fi consolidate prin implementarea AFIS, COPIS şi TQS, în paralel cu dezvoltarea unui sistem integrat de management al resurselor (fizice, IT şi umane). Aceste acţiuni vor contribui la eficienţa operaţională şi vor reduce birocraţia.

În vederea realizării acestui obiectiv general, sunt formulate următoarele obiective specifice:

2.1. dezvoltarea unui sistem informatic pentru toate procesele de asistenţă, cum ar fi resursele umane, achiziţiile, finanţele, ERP etc.;

2.2. optimizarea şi digitalizarea procedurilor speciale;

2.3. implementarea unui sistem integrat de management al resurselor, asigurarea sustenabilităţii şi securităţii infrastructurii vamale prin investiţii strategice, protecţia datelor şi suport digital avansat pentru toate procesele vamale.

3. Susţinerea digitalizării proceselor mediului de afaceri

Într-un context economic în care competitivitatea şi viteza sunt esenţiale, este vital ca relaţia dintre vamă şi operatorii economici să fie digitalizată complet. Acest obiectiv urmăreşte dezvoltarea unor soluţii IT moderne, care să ofere servicii electronice eficiente mediului de afaceri, prin crearea platformelor uşor de utilizat, disponibile nonstop şi integrate cu sistemele Uniunii Europene. Se va dezvolta un sistem de suport tehnic (help desk) de tip multinivel, se vor introduce funcţionalităţi digitale în procesul de comunicare şi se va asigura conectivitatea în timp real pentru solicitările de autorizare, pentru plata electronică şi pentru gestionarea deciziilor vamale. Prin aceste măsuri se va asigura transparenţa şi predictibilitatea regimurilor vamale, precum şi reducerea costurilor de conformare pentru agenţii economici.

În vederea realizării acestui obiectiv general, sunt formulate următoarele obiective specifice:

3.1. îmbunătăţirea suportului pentru procesele de afaceri ale CSRM;

3.2. alocarea strategică a resurselor pentru întreţinerea şi modernizarea infrastructurii IT şi fizice;

3.3. dezvoltarea unui sistem de siguranţă şi de securitate a datelor, precum şi a unei capacităţi de recuperare a datelor în caz de dezastru sau în caz de urgenţă.

4. Actualizarea documentelor strategice IT şi susţinerea cadrului legal şi a politicilor de securitate

Digitalizarea Serviciului Vamal presupune nu doar sisteme informatice performante, ci şi un cadru normativ şi strategic bine fundamentat. În acest sens, se va dezvolta o arhitectură de întreprindere IT, care să ghideze toate proiectele IT viitoare şi să asigure compatibilitatea acestora cu standardele europene. Vor fi revizuite şi actualizate regulamentele interne, politicile de securitate, protocoalele de acces la date şi regulile de guvernanţă IT. De asemenea, se va crea un registru centralizat al proiectelor IT şi al documentaţiei aferente, pentru o monitorizare mai riguroasă a conformităţii şi a eficienţei investiţiilor publice.

În vederea realizării acestui obiectiv general, este formulat următorul obiectiv specific:

4.1. dezvoltarea cadrului de arhitectură de întreprindere.

5. Îmbunătăţirea abilităţilor IT şi menţinerea personalului IT

Succesul transformării digitale depinde în mod direct de capitalul uman. Din acest motiv, prezentul Program propune consolidarea continuă a capacităţilor profesionale ale angajaţilor IT din cadrul Serviciul Vamal. Se vor organiza cursuri specializate în domenii precum interoperabilitatea, securitatea cibernetică, dezvoltarea software şi managementul de proiecte. Totodată, se vor crea pachete motivaţionale şi o politică de salarizare competitivă, pentru a reduce fluctuaţia personalului şi pentru a atrage specialişti calificaţi.

În vederea realizării acestui obiectiv general, este formulat următorul obiectiv specific:

5.1. angajaţii CSRM deţin abilităţile IT necesare.

Strategii-cheie şi KPI-uri pentru implementarea cu succes a Programului

Tabelul 3 prezintă indicatorii-cheie de performanţă (KPI) care vor fi utilizaţi pentru a măsura eficienţa şi eficacitatea implementării strategiilor-cheie în cadrul Serviciul Vamal.

Tabelul 3

Pentru a accelera transformarea digitală a Serviciului Vamal şi pentru a automatiza complet procesele, este necesar să fie întreprinse o serie de măsuri, printre care:

1) implementarea schimbului electronic de informaţii între Serviciul Vamal şi subdiviziunile teritoriale. Această măsură va asigura o comunicare rapidă şi eficientă între toate părţile implicate în procesele vamale, reducând timpul de procesare şi erorile umane;

2) asigurarea accesului de la distanţă la serviciile vamale. Persoanele fizice şi juridice vor putea accesa toate serviciile vamale în mod electronic, fără a fi necesară prezenţa fizică, ceea ce va îmbunătăţi semnificativ experienţa utilizatorului şi va creşte eficienţa operaţională.

Serviciul Vamal va continua să se concentreze pe următoarele domenii strategice pentru a asigura conformitatea cu standardele Uniunii Europene:

1) reproiectarea proceselor de vămuire, pentru a facilita implementarea unui mediu fără hârtie. Transformarea digitală completă a proceselor vamale va include eliminarea utilizării documentelor pe hârtie, înlocuindu-le cu soluţii complet electronice. Aceasta va facilita schimbul rapid şi sigur de informaţii între Serviciul Vamal, operatorii economici şi autorităţile vamale din alte state membre ale Uniunii Europene. Acest proces de reproiectare va implica adoptarea celor mai bune practici din cadrul Uniunii Europene, precum şi ajustarea reglementărilor naţionale pentru a sprijini acest mediu digitalizat;

2) desfăşurarea activităţilor de instruire specifice pentru personalul din domeniul IT al Serviciului Vamal. Odată cu creşterea complexităţii sistemelor informaţionale şi a cerinţelor de interoperabilitate cu sistemele vamale europene, va fi necesară instruirea continuă a personalului IT al Serviciului Vamal. Acest lucru va include cursuri avansate de formare în domeniul tehnologiilor vamale, securitatea cibernetică şi gestionarea sistemelor informaţionale integrate la nivel european. Prin îmbunătăţirea competenţelor personalului, Serviciul Vamal va putea să gestioneze eficient noile sisteme şi să asigure integrarea cu sistemele Uniunii Europene;

3) implementarea unui sistem informaţional compatibil cu cel al Uniunii Europene pentru validarea automată a declaraţiilor vamale. Un sistem automatizat de validare a declaraţiilor vamale va reduce timpul necesar pentru procesarea acestora şi va contribui la îmbunătăţirea eficienţei operaţionale. Acest sistem va trebui să fie complet compatibil cu standardele şi cu specificaţiile tehnice ale sistemelor informaţionale vamale europene, asigurând astfel interoperabilitatea şi interconectivitatea între Serviciul Vamal şi statele membre ale Uniunii Europene;

4) finalizarea implementării noului sistem computerizat de tranzit (NCTS). Acest sistem este esenţial pentru tranzitul comun şi securizat al mărfurilor între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. NCTS va simplifica formalităţile vamale legate de tranzitul mărfurilor şi va asigura urmărirea mai eficientă a transporturilor pe teritoriul Republicii Moldova. Finalizarea implementării NCTS va consolida cooperarea vamală dintre Republica Moldova şi statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la facilitarea comerţului internaţional şi la respectarea standardelor vamale europene.

Pentru stabilirea obiectivelor specifice necesare pentru implementarea proceselor vamale electronice şi fără hârtie, forţa motrice este misiunea generală a Serviciului Vamal, care include următoarele sarcini:

- asigurarea implementării politicii vamale de stat, cu accent pe:

securitatea vamală şi pe protecţia intereselor Republicii Moldova;

crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea activităţilor economice externe;

- menţinerea unui echilibru adecvat între controlul vamal şi simplificarea comerţului legal, asigurând, în acelaşi timp, protecţia împotriva riscurilor de securitate şi fraude.

Prevenirea infracţiunilor vamale şi combaterea contrabandei prin:

- implementarea măsurilor de contracarare a activităţilor de contrabandă şi de încălcare a regulilor vamale;

- asigurarea respectării legislaţiei vamale prin acţiuni de prevenire şi de sancţionare a comportamentelor ilegale.

Pentru a sprijini aceste misiuni generale, Serviciul Vamal va continua să dezvolte şi să exploateze sisteme informaţionale vamale şi de comunicaţii securizate, integrate şi accesibile, compatibile cu cele europene. Scopul acestora este de a facilita procesul de circulaţie a mărfurilor către şi dinspre Republica Moldova, în special în relaţia cu ţările Uniunii Europene, şi de a minimiza riscurile de securitate şi financiare.

1. Sistemul de decizii vamale (CDS/SDV)

1.1. Prezentul Program urmăreşte armonizarea proceselor ce vizează cererea de decizie vamală, luarea şi gestionarea deciziilor prin standardizarea şi gestionarea electronică a datelor de cerere şi de decizie/autorizare în întreaga Uniune Europeană. Prezentul Program se referă la deciziile naţionale şi la cele ale mai multor state membre definite de UCC şi acoperă componentele sistemului dezvoltate central la nivelul Uniunii, precum şi integrarea cu componentele naţionale, în cazul în care statele membre au optat pentru aceasta. Acest sistem transeuropean facilitează consultările în perioada de luare a deciziilor şi gestionarea procesului de autorizare.

SDV permite comunicarea între Serviciul Vamal, operatorii economici şi alte persoane, în scopul prezentării şi prelucrării cererilor şi deciziilor, precum şi în scopul gestionării deciziilor referitoare la autorizaţii, şi anume a modificărilor, revocărilor, anulărilor şi suspendărilor.

1.2. SDV este alcătuit din următoarele componente comune:

(a) un portal al operatorilor economici;

(b) un sistem de gestionare a deciziilor vamale (în continuare – CDMS);

(c) serviciul informaţii despre clienţi (în continuare – CRS).

1.3. SDV este utilizat în scopul transmiterii şi al prelucrării următoarelor cereri de autorizaţii, precum şi în scopul gestionării deciziilor referitoare la cereri sau autorizaţii:

(a) autorizaţia de simplificare a determinării sumelor care fac parte din valoarea în vamă a mărfurilor;

(b) autorizaţia de furnizare a unei garanţii globale, cuprinzând o eventuală reducere sau exonerare;

(c) autorizaţia de amânare a plăţii taxelor vamale datorate, în măsura în care permisiunea nu este acordată în legătură cu o singură operaţiune;

(d) autorizaţia pentru exploatarea spaţiilor de depozitare temporară;

(e) autorizaţia de instituire a unor servicii de transport maritim regulat;

(f) autorizaţia pentru statutul de emitent autorizat;

(g) autorizaţia de utilizare regulată a unei declaraţii simplificate;

(h) autorizaţia de vămuire centralizată;

(i) autorizaţia de depunere a unei declaraţii vamale prin înscrierea de date în evidenţele declarantului, inclusiv pentru regimul de export;

(j) autorizaţia de autoevaluare;

(k) autorizaţia de utilizare a regimului de perfecţionare activă;

(l) autorizaţia de utilizare a regimului de perfecţionare pasivă;

(m) autorizaţia de utilizare a regimului de destinaţie finală;

(n) autorizaţia de utilizare a regimului de admitere temporară;

(o) autorizaţia de exploatare a spaţiilor de depozitare pentru antrepozitarea vamală a mărfurilor;

(p) autorizaţia pentru statutul de destinatar agreat pentru operaţiunile de transport rutier internaţional de marfă (TIR);

(q) autorizaţia pentru statutul de expeditor agreat pentru regimul de tranzit;

(r) autorizaţia de utilizare a unor sigilii speciale;

(s) autorizaţia de utilizare a unei declaraţii de tranzit cu un set de date redus;

(t) autorizaţia de utilizare a unui document electronic de transport ca declaraţie vamală.

1.4. Componentele comune ale SDV sunt utilizate pentru cererile şi autorizaţiile menţionate la subpunctul 1.3, precum şi pentru gestionarea deciziilor referitoare la acele cereri şi autorizaţii.

1.5. SDV nu este utilizat pentru alte cereri, autorizaţii sau decizii decât cele enumerate la subpunctul 1.1.

1.6. Autentificarea şi verificarea accesului operatorilor economici şi al altor persoane la componentele SDV se efectuează utilizând sistemul UUM&DS.

Pentru ca funcţionarii vamali să fie autentificaţi şi să poată avea acces la componentele SDV, abilitarea acestora de a acţiona în această calitate trebuie să fie înregistrată în sistemul UUM&DS.

1.7. Portalul vamal pentru comercianţi este un punct de intrare în SDV pentru operatorii economici şi pentru alte persoane. Acesta este interoperabil cu CDMS.

1.8. Portalul vamal pentru comercianţi este utilizat pentru cererile şi autorizaţiile menţionate la subpunctul 1.3, precum şi pentru gestionarea deciziilor referitoare la acele cereri şi autorizaţii.

1.9. Serviciul de informaţii despre clienţi (ASYCUDA) este utilizat pentru stocarea datelor referitoare la autorizaţiile menţionate la subpunctul 1.3, precum şi a deciziilor referitoare la acele autorizaţii, şi permit consultarea, reproducerea şi validarea respectivelor autorizaţii prin alte sisteme electronice.

1.10. ASYCUDA este utilizat pentru stocarea datelor referitoare la înregistrările din sistemul REX şi permit consultarea, reproducerea şi validarea respectivelor înregistrări prin alte sisteme electronice.

1.11. ASYCUDA este utilizat pentru stocarea datelor din sistemele EORI, ITOE şi AEO şi permit consultarea, reproducerea şi validarea datelor respective prin alte sisteme electronice.

1.12. CDMS este utilizat de către Serviciul Vamal pentru prelucrarea cererilor şi a autorizaţiilor menţionate la subpunctul 1.3 din prezentul Program, precum şi pentru gestionarea deciziilor referitoare la acele cereri şi autorizaţii, pentru a verifica îndeplinirea condiţiilor de acceptare a unei cereri şi de luare a unei decizii.

2. Implementarea unui sistem naţional de gestionare a identităţii şi accesului (IAM-MD) şi integrarea cu sistemul european de gestionare uniformă a utilizatorilor şi semnătură digitală (UUM&DS)

2.1. IAM-MD va permite comercianţilor să acceseze noi servicii la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene, inclusiv servicii centrale, în conformitate cu politicile de securitate, cu prevederile legale şi cu responsabilităţile operaţionale.

UUM&DS permite comercianţilor să acceseze noi servicii la nivelul Uniunii Europene , inclusiv servicii centrale, în conformitate cu politicile de securitate, cu prevederile legale şi cu responsabilităţile operaţionale. Gestionarea uniformă a utilizatorilor şi semnătura digitală sunt integrate în portalurile sistemelor în cauză şi include suport pentru gestionarea identităţii, a accesului şi a utilizatorilor în conformitate cu politicile de securitate necesare.

UUM&DS este alcătuit din următoarele componente:

(a) un sistem de gestionare a accesului;

(b) un sistem de gestionare administrativă.

2.2. UUM&DS este utilizat pentru a se asigura autentificarea şi verificarea accesului operatorilor economici şi al altor persoane, cu scopul de a avea acces la EUCTP, la componentele comune ale SDV, ale sistemului ITOE, ale AEO, ale INF SP, ale REX, precum şi ale PoUS şi ICS.

2.3. Serviciul Vamal instituie un sistem de gestionare a identităţii şi a accesului, pentru a asigura:

(a) înregistrarea şi stocarea securizată a datelor de identificare ale operatorilor economici şi ale altor persoane;

(b) un schimb securizat al datelor de identificare semnate şi criptate ale operatorilor economici şi ale altor persoane.

3. Dezvoltarea sistemului naţional ITMS-MD compatibil cu sistemul EU ITMS (Sistemul integrat de management al tarifelor), în vederea integrării acestora, pentru a face schimb de informaţii tarifare între Comisia Europeană şi Serviciul Vamal; folosirea aceloraşi coduri/documente ale Uniunii Europene, menţinând temporar tarifele moldoveneşti. În acest fel, Republica Moldova poate avea acces la informaţiile vamale din Uniunea Europeană şi, în acelaşi timp, continuă să aplice taxele şi măsurile vamale moldoveneşti.

Sistemul naţional ITMS-MD trebuie să conţină următoarele componente, în conformitate cu specificaţiile tehnice ale Comisiei Europene: TARIM, TQS, Surveillance 3, CLASS.

4. Sistemul informaţional de înregistrare şi de identificare a operatorilor economici (EORI)

4.1. EORI permite înregistrarea şi identificarea unică a operatorilor economici şi a altor persoane. Scopul EORI-MD este de a avea un cod unic de identificare, care ar trebui să fie recunoscut de toate autorităţile vamale comunitare. EORI permite gestionarea centralizată a datelor de identificare şi de înregistrare a operatorilor economici, stocarea datelor la nivel central, replicarea acestora în statele membre şi furnizarea de servicii online pentru consultare. Sistemul a fost implementat ca “dezvoltare hibridă”. EORI îşi propune să actualizeze sistemul existent EOS/EORI şi serviciul web EOS, pentru a implementa toate modificările legale necesare.

4.2. EORI este utilizat de către Serviciul Vamal în următoarele scopuri:

(a) pentru a primi datele pentru înregistrarea operatorilor economici şi a altor persoane;

(b) pentru a stoca datele referitoare la înregistrarea şi identificarea operatorilor economici şi a altor persoane;

(c) pentru a pune datele EORI la dispoziţia altor state.

4.3. EORI este interoperabil cu toate celelalte sisteme electronice în care se utilizează numărul EORI.

5. Sistemul informaţional al operatorilor economici autorizaţi (AEO-MD)

5.1. AEO-MD permite autorităţii vamale să gestioneze în mod digitalizat cererile AEO, de la acceptare până la respingere sau la eliberarea autorizaţiei AEO, întregul ciclu de viaţă al acestora, inclusiv suspendarea, revocarea, retragerea şi reevaluarea. Managementul AEO la nivel european este acoperit integral de EOS Central UI (pentru back office) şi eAEO-STP (pentru operatorii economici).

La nivel naţional este necesară dezvoltarea posibilităţilor de acces la interfaţa utilizatorului sistemului central EOS prin intermediul CCN şi sincronizarea informaţiilor între sistemele naţional şi central, pentru gestionarea eficientă a AEO.

Conceptul de AEO a fost introdus prin modificările de securitate aduse legislaţiei comunitare. AEO permite autorităţilor vamale competente ale statelor membre să gestioneze cererile AEO centralizat, de la acceptare până la respingere sau la eliberarea autorizaţiei AEO, întregul ciclu de viaţă al acestora, inclusiv suspendarea, revocarea, retragerea suspendării şi reevaluarea. Obiectivul Proiectului “Upgrade Operatorii Economici Autorizaţi (AEO) UCC” este îmbunătăţirea proceselor operaţionale legate de cererile şi autorizaţiile AEO, având în vedere modificările prevederilor legale ale UCC.

AEO permite comunicarea dintre Serviciul Vamal, operatorii economici şi alte persoane, în scopul prezentării şi prelucrării cererilor AEO şi al acordării de autorizaţii AEO, precum şi în scopul gestionării oricărui eveniment ulterior, care ar putea avea efecte asupra deciziei iniţiale.

5.2. AEO este utilizat pentru transmiterea, schimbul, prelucrarea şi stocarea de informaţii referitoare la cereri şi decizii AEO sau la orice eveniment ulterior care ar putea avea efecte asupra deciziei iniţiale.

5.3. Autentificarea şi verificarea accesului operatorilor economici şi al altor persoane în scopul accesului la componentele sistemului AEO se efectuează utilizând sistemul UUM&DS.

Pentru ca funcţionarii vamali să fie autentificaţi şi să poată avea acces la componentele sistemului AEO, abilitarea acestora de a acţiona în această calitate trebuie să fie înregistrată în sistemul UUM&DS.

5.4. Portalul vamal pentru comercianţii din AEO comunică cu EUCTP, în cazul în care EUCTP este un punct de intrare în sistemul AEO pentru operatorii economici şi pentru alte persoane.

5.5. Portalul vamal pentru comercianţii din AEO este utilizat pentru transmiterea şi schimbul de informaţii referitoare la cererile şi deciziile AEO sau la orice eveniment ulterior, care ar putea avea efecte asupra deciziei iniţiale.

5.6. AEO este interoperabil cu Portalul vamal pentru comercianţi.

6. Sistemul de control al importurilor (ICS)

6.1. Sistemul existent de control al importurilor faza 1 (ICS) automatizează formalităţile vamale privind intrarea mărfurilor pe teritoriul vamal al Uniunii Europene în ceea ce priveşte analiza riscului de siguranţă şi securitate. Proiectul “Îmbunătăţirea sistemelor naţionale de control al importurilor (UCC)” îşi propune să consolideze siguranţa şi securitatea lanţului de aprovizionare pentru toate modurile de transport şi, în special, pentru mărfurile transportate pe cale aeriană, prin îmbunătăţirea calităţii datelor, a înregistrării datelor, a disponibilităţii datelor şi a partajării datelor în ceea ce priveşte declaraţia sumară de intrare şi informaţiilor legate de risc şi de control. Proiectul va facilita, de asemenea, colaborarea între statele membre în procesul de analiză a riscurilor.

ICS este utilizat în următoarele scopuri:

(a) transmiterea, prelucrarea şi stocarea datelor din declaraţiile sumare de intrare, precum şi din cererile de modificare şi de invalidare;

(b) primirea, prelucrarea şi stocarea datelor din declaraţiile sumare de intrare;

(c) transmiterea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor privind notificările de sosire a unei nave maritime sau a unei aeronave;

(d) primirea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor privind prezentarea mărfurilor în vamă;

(e) primirea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor privind cererile şi rezultatele analizei de risc, recomandările de control, deciziile privind controalele şi rezultatele controalelor;

(f) primirea, prelucrarea, stocarea şi comunicarea notificărilor şi a informaţiilor operatorilor economici sau altor persoane;

(g) transmiterea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor de către operatorii economici sau de către alte persoane solicitate de autorităţile vamale ale altor state.

6.2. ICS se utilizează pentru a sprijini monitorizarea şi evaluarea punerii în aplicare a criteriilor şi standardelor comune privind riscurile de siguranţă şi de securitate, precum şi a măsurilor şi domeniilor de control prioritare.

6.3. Pentru a sprijini în continuare procesele de gestionare a riscurilor, pe lângă datele menţionate la subpunctul 6.1, se utilizează ICS2, pentru a colecta, a stoca, a prelucra şi a analiza următoarele informaţii:

(a) alte informaţii prevăzute la subpunctul 6.1;

(b) informaţiile privind riscurile şi rezultatele analizelor de risc partajate;

(c) datele partajate.

6.4. Autentificarea şi verificarea accesului operatorilor economici şi al altor persoane, în scopul accesului la componentele comune ale ICS, se efectuează utilizând sistemul GUUSD.

6.5. Interfaţa naţională pentru comercianţi este un punct de intrare în ICS pentru operatorii economici şi pentru alte persoane, în cazul în care transmiterea este adresată statului membru care operează interfaţa naţională pentru comercianţi.

6.6. În ceea ce priveşte transmiterile, modificările, invalidarea, prelucrarea şi stocarea datelor din declaraţiile sumare de intrare şi notificările de sosire, precum şi schimbul de informaţii între Serviciul Vamal şi operatorii economici şi alte persoane, operatorii economici şi alte persoane pot alege să utilizeze interfaţa naţională pentru comercianţi.

6.7. Serviciul Vamal utilizează un sistem naţional de intrare pentru:

(a) schimbul de date din declaraţia sumară de intrare;

(b) schimbul de informaţii şi notificări cu registrul ICS pentru informaţii privind sosirea unei nave maritime sau a unei aeronave;

(c) schimbul de informaţii privind prezentarea mărfurilor;

(d) prelucrarea cererilor de analize de risc, schimbul şi prelucrarea informaţiilor privind rezultatele analizei de risc, a recomandărilor de control, a deciziilor de control şi a rezultatelor controalelor.

Acest sistem se utilizează, de asemenea, în cazurile în care o autoritate vamală primeşte informaţii suplimentare de la operatorii economici şi de la alte persoane.

7. Sistemul automatizat de export (AES)

7.1. Obiectivul AES este de a se asigura că tranzacţiile de export începute într-un stat membru pot fi finalizate electronic într-un alt stat membru, fără retrimiterea datelor. Aceasta include schimbul de mesaje electronice legate de diferitele etape ale operaţiunilor între diferiţi actori (vamă, comercianţi şi alte administraţii guvernamentale).

Acest sistem trebuie să sprijine diferitele posibilităţi de depunere a unei declaraţii vamale de (re)export (declaraţie standard, simplificată/suplimentară şi declaraţie predepusă), acoperirea procedurilor simplificate, loturile de ieşire divizate şi autorizarea centralizată pentru export. Dezvoltarea interfeţelor armonizate cu alte sisteme (NCTS, EMCS) este, de asemenea, inclusă în domeniul de aplicare.

AES este alcătuit din următoarele componente:

(a) o reţea de comunicaţie;

(b) servicii centrale.

7.2 . Serviciul Vamal creează următoarele componente naţionale:

(a) un portal naţional al comercianţilor;

(b) un sistem naţional de export (AES naţional);

(c) o interfaţă comună între AES şi NCTS la nivel naţional;

(d) o interfaţă comună între AES şi sistemul pentru monitorizarea şi circulaţia produselor supuse accizelor (EMCS) la nivel naţional.

7.3. AES se utilizează în următoarele scopuri atunci când mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal sau sunt deplasate către sau dinspre teritorii fiscale speciale:

(a) asigurarea punerii în aplicare a formalităţilor la export şi la ieşire stabilite;

(b) depunerea şi prelucrarea declaraţiilor de export şi de reexport;

(c) gestionarea schimburilor de mesaje între biroul vamal de export şi biroul vamal de ieşire şi, în cazul vămuirii centralizate la export, între biroul vamal de supraveghere şi biroul vamal de prezentare;

(d) gestionarea schimburilor de mesaje între biroul vamal de depunere şi biroul vamal de ieşire.

7.4. Operatorii economici şi alte persoane au acces numai la AES prin intermediul Portalului vamal pentru comercianţi. Autentificarea şi verificarea accesului sunt stabilite de către Serviciul Vamal.

7.5. Portalul vamal pentru comercianţi permite schimbul de informaţii între operatorii economici sau alte persoane şi AES naţional al Serviciului Vamal.

7.6. AES naţional este interoperabil cu Portalul vamal pentru comercianţi şi este utilizat de Serviciul Vamal pentru a prelucra declaraţiile de export şi de reexport.

7.7. AES naţionale comunică între ele pe cale electronică prin intermediul reţelei comune de comunicaţii şi prelucrează informaţiile referitoare la export şi la ieşire primite de la alte state.

8. Noul sistem computerizat de tranzit (NCTS)

8.1. NCTS este un sistem digital la nivel european, conceput pentru a oferi gestionarea şi controlul mai bun al mărfurilor aflate în regim de tranzit comunitar şi comun. Acesta implică toate ţările Uniunii Europene şi părţile contractante ale Convenţiei de tranzit comun (CTC). Pe baza declaraţiilor de tranzit, NCTS prelucrează datele de siguranţă şi securitate pentru formalităţile de intrare şi de ieşire.

NCTS permite comunicarea între Serviciul Vamal şi operatorii economici, precum şi alte persoane, în scopul depunerii şi al prelucrării declaraţiei vamale.

8.2. NCTS este alcătuit din următoarele componente:

(a) reţeaua comună de comunicaţii;

(b) serviciile centrale.

8.3. NCTS se utilizează în următoarele scopuri atunci când mărfurile sunt plasate sub un regim de tranzit:

(a) asigurarea formalităţilor de tranzit;

(b) asigurarea formalităţilor prevăzute în Convenţia privind un regim de tranzit comun;

(c) depunerea şi prelucrarea declaraţiilor de tranzit;

(d) depunerea unei declaraţii de tranzit care să conţină datele necesare pentru analiza de risc în scopuri de siguranţă şi securitate;

(e) depunerea unei declaraţii de tranzit în locul unei declaraţii sumare de intrare.

8.4. Operatorii economici au acces numai la sistemul naţional de tranzit prin intermediul unui Portal vamal pentru comercianţi. Autentificarea şi verificarea accesului sunt stabilite de către Serviciul Vamal.

8.5. Autentificarea şi verificarea accesului Serviciului Vamal la componentele NCTS se efectuează utilizând serviciile de reţea.

8.6. NCTS naţional este interoperabil cu Portalul vamal pentru comercianţi şi este utilizat de către Serviciul Vamal sau de către părţile contractante la Convenţia privind un regim de tranzit, pentru a depune şi a prelucra declaraţia de tranzit.

8.7. NCTS naţional asigură comunicarea electronică, prin intermediul reţelei de comunicaţii, atât cu aplicaţiile naţionale de tranzit, cât şi cu cele ale părţilor contractante la Convenţia privind regimul de tranzit, şi prelucrează informaţiile referitoare la tranzit primite de la aceste state şi părţi contractante.

8.8. Serviciul Vamal asigură şi menţine o interfaţă între NCTS şi AES.

9. Sistemul INF pentru regimuri speciale

9.1. În cazul în care aceleaşi mărfuri din afara Republicii Moldova intră şi ies de pe teritoriul vamal al ţării sau invers, nu va fi necesar să se plătească taxe de import.

Sistemul menţionat este constituit din două componente:

INF-STP – pentru operatorii economici; şi

INF-SP – pentru funcţionarii vamali, care asigură schimbul standardizat de informaţii pentru gestionarea procedurilor speciale de perfecţionare activă şi pasivă. INF-MD conţine date utilizate pentru: calculul datoriei vamale, cuantumul taxelor vamale care nu trebuie plătite, verificarea criteriilor de echivalenţă şi validarea faptului că produsul transformat a fost prelucrat cu mărfurile plasate sub regim special şi aliniate cu autorizaţia vamală.

Pe baza autorizaţiilor vamale de tip IPO/OPO, înregistrate cu EORI în CDMS, comercianţii pot crea o solicitare INF în INF-STP, pentru procedura specială care se potriveşte nevoilor economice ale acestora.

Ofiţerii vamali aprobă solicitarea INF şi creează şi procesează INF în birourile vamale aferente (plasare, export, ieşire etc.). Ofiţerii vamali au acces la INF-SP prin CCN2.

Noul sistem central dezvoltat în cadrul acestui proiect va sprijini şi va eficientiza procesele de gestionare a datelor INF şi manipularea electronică a datelor INF în domeniul Procedurilor Speciale. Beneficiile preconizate ale implementării INF-SP sunt îmbunătăţirea cooperării dintre statele membre, eficienţa sporită a monitorizării şi controlului procedurilor speciale şi reducerea tranzacţiilor pe suport de hârtie. Acesta este primul aspect pentru implementarea completă a procedurilor speciale aliniate la prevederile legale definite în UCC. Acest proiect va fi implementat cu realizarea serviciilor centrale de gestionare a informaţiilor standardizate create la procedurile de perfecţionare activă şi pasivă. INF-SP permite comunicarea dintre Serviciul Vamal şi operatorii economici şi alte persoane, în scopul emiterii şi al gestionării datelor INF în domeniul regimurilor speciale.

9.2. INF-SP este alcătuit din următoarele componente:

(a) un portal vamal pentru comercianţi pentru INF;

(b) un sistem INF-SP.

9.3. INF-SP se utilizează pentru ca operatorii economici şi alte persoane să depună cereri INF şi să monitorizeze statutul acestora, precum şi pentru ca Serviciul Vamal să le prelucreze şi să gestioneze INF.

9.4. INF-SP permite crearea INF de către Serviciul Vamal şi comunicarea dintre autorităţile vamale ale altor state, dacă este necesar.

9.5 INF SP permite calcularea cuantumului taxelor la import.

9.6. Autentificarea şi verificarea accesului operatorilor economici şi al altor persoane în scopul accesului la componentele sistemului INF-SP se efectuează utilizând sistemul UUM&DS.

Pentru ca funcţionarii vamali să fie autentificaţi şi să poată avea acces la componentele INF-SP, abilitarea acestora de a acţiona în această calitate trebuie să fie înregistrată în sistemul UUM&DS sau într-un sistem de gestionare a identităţii şi a accesului instituit de un stat membru.

10. Sistemul de gestionare a riscurilor în domeniul vamal (CRMS)

10.1. CRMS permite comunicarea, stocarea şi schimbul de informaţii referitoare la riscuri dintre Serviciul Vamal şi alte state, pentru a sprijini punerea în aplicare a cadrului de gestionare a riscurilor.

Scopul CRMS este de a oferi o platformă integrată şi performantă ofiţerilor vamali UE din toate statele membre pentru a face schimb de informaţii cu uşurinţă, cu rapiditate şi cu siguranţă despre potenţiale riscuri, astfel încât aceştia să poată lua măsurile necesare. CRMS va oferi suport pentru colaborarea între birourile vamale ale statelor membre şi Comisia Europeană cu privire la riscurile potenţiale sau reale.

10.2. Se poate utiliza un serviciu web pentru sistemele naţionale, care permite schimbul de date cu sistemele naţionale prin intermediul unei interfeţe web. CRMS este interoperabil cu componentele comune ale ICS.

10.3. CRMS se utilizează în următoarele scopuri:

(a) schimbul de informaţii referitoare la riscuri între Serviciul Vamal şi alte state, precum şi stocarea şi prelucrarea acestor informaţii;

(b) comunicarea între Serviciul Vamal şi între alte state a informaţiilor referitoare la punerea în aplicare a criteriilor comune de risc, a acţiunilor de control prioritare, a gestionării crizelor, precum şi transmiterea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor respective, inclusiv schimbul de informaţii referitoare la riscuri şi analiza rezultatelor acţiunilor respective;

(c) permiterea extragerii electronice din sistem, de către Serviciul Vamal, a rapoartelor privind analiza de risc în ceea ce priveşte riscurile existente şi noile tendinţe care trebuie introduse în cadrul comun de gestionare a riscurilor şi în sistemul naţional de gestionare a riscurilor.

10.4. În cazul în care transferul de date între CRMS şi sistemele naţionale poate fi automatizat, sistemele naţionale trebuie să fie adaptate pentru a utiliza CRMS.

10.5. Autentificarea şi verificarea accesului Serviciului Vamal la componentele CRMS se efectuează utilizând serviciile de reţea.

10.6. Autentificarea şi verificarea accesului personalului Comisiei în scopul accesului la componentele comune ale CRMS se efectuează utilizând sistemul UUM&DS sau serviciile de reţea furnizate de Comisie.

10.7. CRMS furnizează formulare cu informaţii referitoare la riscuri şi formulare de feedback privind rezultatele analizei de risc şi ale controalelor, care trebuie completate online în sistem, prelucrate pentru raportare şi stocate în sistem. Utilizatorii autorizaţi au posibilitatea de a extrage formularele şi de a le utiliza în scopuri de gestionare şi control al riscurilor la nivel naţional.

10.8. CRMS permite utilizatorilor să furnizeze şi să facă schimb de informaţii privind riscurile, să răspundă unor cereri specifice din partea altor utilizatori şi să furnizeze date şi analiza rezultatelor acţiunilor lor în procesul punerii în aplicare a criteriilor comune de risc, a acţiunilor prioritare de control şi a gestionării crizelor.

10.9. CRMS furnizează instrumente care permit analizarea şi agregarea datelor din formularele cu informaţii referitoare la riscurile stocate în sisteme.

10.10. CRMS asigură o platformă în cadrul căreia informaţiile, inclusiv ghidurile, informaţiile şi datele privind tehnologia de detectare, precum şi linkurile către alte baze de date, relevante pentru gestionarea şi controlul riscurilor sunt stocate şi puse la dispoziţia utilizatorilor autorizaţi în scopuri de gestionare şi de control al riscurilor.

11. Vămuirea centralizată pentru import (CCI)

11.1. CCI trebuie să implementeze toate procesele şi formalităţile procedurilor vamale legate de import, astfel cum sunt prevăzute de CVM şi de cerinţele de date EUCDM.

CCI trebuie să susţină diferite posibilităţi de depunere a unei declaraţii vamale (standard, simplificată (inclusiv cea predepusă), declaraţie făcută prin înscriere în evidenţa declarantului, declaraţie suplimentară) şi funcţionalităţi pentru prelucrarea acestora în NIS-MD. Valoarea centralizată pentru import la nivel naţional, astfel cum este prevăzută de UCC, face, de asemenea, parte din NIS-MD. Acest sistem trebuie să implementeze toate procesele pentru procedurile speciale prevăzute de CVM (respectiv, antrepozit vamal, utilizare finală, admitere temporară şi perfecţionare activă) cu cerinţele de date EUCDM.

CCI asigură digitalizarea procesului de vămuire centralizată la nivel european, aşa cum este definit în CVM. Acesta permite comercianţilor de încredere să depună o declaraţie vamală la biroul vamal de supraveghere din statul membru în care se află, pentru mărfurile prezentate fizic la un birou vamal din orice alt stat membru, permiţând procesarea declaraţiei vamale şi eliberarea fizică a mărfurilor în mod digital, eficient, previzibil şi coordonat între birourile vamale situate în diferite state membre. Toate contactele comerciantului se fac cu biroul vamal de supraveghere, acesta acţionând ca un ghişeu unic.

Componenta naţională CCI va interfaţa cu alte componente naţionale (cum ar fi TARIM, modulul de management al riscului, sistemele contabile şi alte sisteme naţionale şi centrale), aşa cum sunt definite în specificaţiile funcţionale şi tehnice comune ale CCI.

11.2. CCI este alcătuit din următoarele componente:

(a) reţeaua de comunicaţii;

(b) serviciile centrale.

11.3. CCI este utilizat în următoarele scopuri:

(a) asigurarea formalităţilor de vămuire centralizată pentru import, în cazul în care sunt implicate mai multe state membre, stabilite în Codul vamal;

(b) depunerea şi prelucrarea declaraţiilor vamale standard în cadrul vămuirii centralizate pentru import;

(c) depunerea şi prelucrarea declaraţiilor vamale simplificate şi a declaraţiilor suplimentare în cadrul vămuirii centralizate pentru import;

(d) depunerea şi prelucrarea declaraţiilor vamale şi a notificărilor de prezentare furnizate în autorizaţia de înscriere în evidenţele declarantului în cadrul vămuirii centralizate pentru import.

11.4. Operatorii economici au acces la CCI numai prin intermediul Portalului vamal pentru comercianţi dezvoltat de stat. Autentificarea şi verificarea accesului sunt efectuate de către Serviciul Vamal.

11.5. Autentificarea şi verificarea accesului funcţionarilor vamali la componentele CCI se efectuează utilizând serviciile de reţea.

11.6. CCI naţional se utilizează de către Serviciul Vamal în scopul prelucrării declaraţiilor vamale în cadrul CCI.

12. Sistemul de control al importurilor 2 (ICS2)

12.1. ICS2 sprijină comunicarea dintre operatorii economici şi alte persoane şi Serviciul Vamal, pentru:

(a) îndeplinirea cerinţelor privind declaraţia sumară de intrare;

(b) analiza de risc efectuată de către Serviciul Vamal, pentru măsuri de securitate şi de siguranţă şi pentru măsuri vamale menite să atenueze riscurile relevante, inclusiv controale vamale;

(c) comunicarea între autorităţile vamale ale statelor membre, pentru îndeplinirea cerinţelor privind declaraţia sumară de intrare;

(d) asigurarea aplicării uniforme a legislaţiei vamale şi reducerea la minimum a riscurilor, utilizând, printre altele, prelucrarea, compararea şi analizarea datelor de către statele membre şi Comisie, precum şi îmbogăţirea şi comunicarea datelor statelor membre.

12.2. ICS2 este alcătuit din următoarele componente:

(a) interfaţa comună pentru comercianţi;

(b) registrul comun.

12.3. Fiecare stat membru îşi creează propriul sistem naţional de intrare ca o componentă naţională.

12.4. Un stat membru poate crea o interfaţă naţională pentru comercianţi ca o componentă naţională.

12.5. Utilizarea ICS2:

ICS2 este utilizat în următoarele scopuri:

(a) transmiterea, prelucrarea şi stocarea datelor din declaraţiile sumare de intrare a cererilor de modificare şi de invalidare din Codul vamal;

(b) primirea, prelucrarea şi stocarea datelor din declaraţiile sumare de intrare;

(c) transmiterea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor privind notificările de sosire a unei nave maritime sau a unei aeronave;

(d) primirea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor privind prezentarea mărfurilor în vamă;

(e) primirea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor privind cererile şi rezultatele analizei de risc, recomandările de control, deciziile privind controalele şi rezultatele controalelor;

(f) primirea, prelucrarea, stocarea şi comunicarea notificărilor şi a informaţiilor operatorilor economici sau altor persoane;

(g) transmiterea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor suplimentare solicitate de către autorităţile vamale ale statelor membre.

12.6. ICS2 se utilizează pentru a sprijini monitorizarea şi evaluarea de către Comisie şi statele membre, a punerii în aplicare a criteriilor şi standardelor comune privind riscurile de siguranţă şi securitate, precum şi a măsurilor de control şi a domeniilor de control prioritare.

12.7. Autentificarea şi accesul la ICS2:

(a) autentificarea şi verificarea accesului operatorilor economici şi al altor persoane la componentele comune ale ICS2 se efectuează utilizând sistemul UUM&DS;

(b) autentificarea şi verificarea accesului autorităţilor vamale ale statelor membre la componentele comune ale ICS2 se efectuează utilizând serviciile de reţea furnizate de către Comisie;

(c) autentificarea şi verificarea accesului personalului Comisiei la componentele comune ale ICS2 se efectuează utilizând sistemul UUM&DS sau serviciile de reţea furnizate de Comisie.

12.8. Interfaţa comună pentru comercianţi:

12.8.1. interfaţa comună pentru comercianţi este un punct de intrare în ICS2 pentru operatorii economici şi pentru alte persoane;

12.8.2. interfaţa comună pentru comercianţi se utilizează:

(a) pentru transmiterea, prelucrarea şi stocarea datelor din declaraţiile sumare de intrare şi din notificările de sosire;

(b) pentru transmiterea, prelucrarea şi stocarea cererilor de modificare şi de invalidare a declaraţiilor sumare de intrare;

(c) pentru schimbul de informaţii între autorităţile vamale ale statelor membre şi operatorii economici şi alte persoane.

13.Sistemul privind dovada statutului unional (PoUS)

13.1. PoUS asigură schimbul standardizat de informaţii administrative dintre operatorii economici sau reprezentanţii acestora şi autorităţile vamale, precum şi dintre autorităţile vamale implicate în procedurile vamale de stabilire a dovezii statutului de Uniune.

Sistemul PoUS urmăreşte să ofere un mijloc electronic de avizare şi de stocare a dovezilor privind statutul unional al mărfurilor şi să permită prezentarea dovezilor şi validarea statutului mărfurilor atunci când mărfurile intră din nou pe teritoriul vamal al Uniunii Europene. O funcţionalitate suplimentară a sistemului va fi implementată pentru a oferi comercianţilor posibilitatea de a transmite datele PoUS.

PoUS permite comunicarea dintre Serviciul Vamal şi operatorii economici şi alte persoane în scopul emiterii şi al gestionării documentelor T2L/T2LF şi a documentelor privind manifestul vamal al mărfurilor (CGM) ca mijloc de demonstrare a statutului vamal al mărfurilor. PoUS asigură schimbul standardizat de informaţii administrative între operatorii economici sau reprezentanţii acestora şi autorităţile vamale, precum şi între autorităţile vamale implicate în procedurile vamale de stabilire a dovezii statutului de Uniune.

13.2 . PoUS este alcătuit din următoarele componente:

(a) un Portal vamal pentru comercianţi pentru PoUS;

(b) un sistem PoUS naţional.

13.3. Operatorii economici şi alte persoane utilizează PoUS pentru a depune cereri de vizare şi de înregistrare sau de înregistrare fără vizare, de dovadă a statutului unional sub formă de documente T2L/T2LF şi CGM şi pentru a gestiona utilizarea dovezii statutului mărfurilor în momentul prezentării.

13.4. PoUS permite vizarea şi înregistrarea cererilor operatorilor economici şi ale altor persoane.

13.5. Autentificarea şi verificarea accesului operatorilor economici şi al altor persoane la componentele sistemului PoUS se efectuează utilizând sistemul GUUSD.

13.6. Autentificarea şi verificarea accesului Serviciului Vamal la componentele PoUS se efectuează utilizând serviciile de reţea.

13.7. Autentificarea şi verificarea accesului Serviciului Vamal la sistemul PoUS naţional se efectuează utilizând un sistem de gestionare a identităţii şi a accesului instituit de stat.

13.8. Portal vamal pentru comercianţi pentru PoUS comunică cu EUCTP, în cazul în care EUCTP este un punct de intrare în PoUS pentru operatorii economici şi pentru alte persoane.

13.9. Portal vamal pentru comercianţi pentru PoUS este interoperabil cu sistemul PoUS naţional.

13.10. Sistemul PoUS este utilizat de către Serviciul Vamal pentru a face schimb şi pentru a stoca informaţii referitoare la documentele T2L/T2LF şi CGM depuse.

14. Sistemul de supraveghere

14.1. Sistemul de supraveghere permite colectarea datelor extrase din declaraţia vamală de punere în liberă circulaţie sau de export de mărfuri.

14.2. Sistemul de supraveghere este alcătuit dintr-o componentă comună.

14.3. Datele din sistemul de supraveghere sunt utilizate pentru supravegherea procedurilor de punere în liberă circulaţie şi de export, care implică:

(a) sprijinirea în asigurarea aplicării uniforme a controalelor vamale şi a legislaţiei vamale;

(b) reducerea la minimum a riscurilor, inclusiv prin extragerea datelor şi prin schimbul de informaţii privind riscurile;

(c) punerea în aplicare a măsurilor specifice prevăzute de alte dispoziţii, care trebuie puse în aplicare la frontieră de către Serviciul Vamal.

14.4. Autentificarea şi verificarea accesului la componentele sistemului de supraveghere se efectuează utilizând serviciile de reţea.

14.5. Serviciul Vamal utilizează sistemul de supraveghere pentru a colecta, a stoca, a prelucra şi a analiza datele menţionate.

15. Funcţionarea sistemelor electronice şi formarea în utilizarea acestora

15.1. Componentele naţionale sunt dezvoltate, testate, instalate şi gestionate de către Serviciul Vamal.

15.2. Serviciul Vamal asigură interoperabilitatea componentelor.

15.3. Serviciul Vamal dezvoltă, exploatează şi întreţine interfeţe pentru a asigura funcţionalitatea sistemelor descentralizate necesare pentru schimbul de informaţii cu operatorii economici şi cu alte persoane prin intermediul componentelor şi al interfeţelor naţionale, precum şi cu alte state prin intermediul componentelor comune.

15.4. Serviciul Vamal asigură funcţionarea neîntreruptă a sistemelor electronice.

15.5. Serviciul Vamal poate modifica componentele sistemelor electronice pentru a corecta defecţiuni, a adăuga noi funcţionalităţi sau a le modifica pe cele existente.

15.6. În cazul unei avarii temporare a sistemelor electronice, operatorii economici şi alte persoane prezintă informaţiile necesare îndeplinirii formalităţilor în cauză prin mijloacele stabilite, inclusiv prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

15.7. Serviciul Vamal se asigură că informaţiile prezentate sunt puse la dispoziţie în sistemele electronice corespunzătoare în termen de şapte zile de la momentul în care acestea devin din nou disponibile.

16. Protecţia şi gestionarea datelor, dreptul de proprietate asupra sistemelor electronice şi securitatea acestora (COPIS)

16.1. COPIS-MD este destinat să îmbunătăţească protecţia DPI prin îmbunătăţirea cooperării şi a schimbului de informaţii între titularii de drepturi şi administraţia vamală naţională.

COPIS-MD ar trebui să simplifice şi să reducă volumul de muncă al administraţiei vamale şi titularii de drept, îmbunătăţind cooperarea în domeniul aplicării DPI.

COPIS-MD trebuie să poată folosi informaţiile din sistemul central european COPIS prin o conexiune System-to-System.

Datele cu caracter personal înregistrate în sistemele electronice sunt prelucrate în scopul punerii în aplicare a legislaţiei vamale şi a altor acte legislative, având în vedere obiectivele specifice ale fiecăruia dintre sistemele electronice.

16.2. Statele membre se asigură că datele înregistrate la nivel naţional corespund celor înregistrate în COPIS şi că acestea sunt ţinute la zi.

16.3. Datele înregistrate în componentele sistemelor electronice de către un operator economic sau de către o altă persoană pot fi accesate sau prelucrate de către operatorul economic respectiv sau de către acea altă persoană.

16.4. Datele din componenta ICS comunicate către sau înregistrate în interfaţa comună pentru comercianţi de către un operator economic sau de către o altă persoană pot fi accesate sau prelucrate de către operatorul economic respectiv sau de către acea altă persoană.

16.5. Datele înregistrate în sistemul ITO pot fi prelucrate de către Serviciul Vamal.

16.6. Datele înregistrate în sistemul ITO de către un operator economic sau de către o altă persoană pot fi accesate sau prelucrate de către operatorul economic respectiv sau de către persoana respectivă.

16.7. Datele din sistemul de supraveghere pot fi accesate şi prelucrate de către Serviciul Vamal.

16.8. Datele înregistrate în sistemul REX pot fi accesate pentru ca Serviciul Vamal să pună în aplicare şi să monitorizeze regimurile comerciale preferenţiale.

16.9. Serviciul Vamal este proprietarul sistemelor pentru componentele naţionale.

16.10. Serviciul Vamal asigură securitatea componentelor naţionale.

16.11. În aceste scopuri, Serviciul Vamal ia măsurile necesare:

(a) pentru a împiedica orice persoană neautorizată să acceseze instalaţiile utilizate la prelucrarea datelor;

(b) pentru a împiedica introducerea de date, precum şi orice fel de consultare, modificare sau ştergere a datelor de către persoane neautorizate;

(c) pentru a detecta oricare dintre activităţile menţionate la literele (a) şi (b).

17. Serviciul Vamal stabileşte planuri de securitate pentru toate sistemele.

17.1. Pentru sistemele menţionate supra şi în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal:

(a) Serviciul Vamal acţionează în calitate de operator şi respectă obligaţiile prevăzute în prezentul Program.

17.2. Perioada de păstrare a datelor pentru sistemele din Serviciul Vamal este stabilită ţinând seama de cerinţele legislaţiei vamale.

17.3. Perioada de păstrare a datelor pentru sistemele în care Serviciul Vamal este operator se stabileşte după cum urmează:

(a) ICS: 10 ani, începând din momentul în care datele sunt prelucrate pentru prima dată în sistem;

(b) REX: 10 ani de la revocarea înregistrării;

(c) CRMS: 10 ani, începând din momentul în care datele sunt prelucrate pentru prima dată în sistem;

(d) supraveghere: 10 ani, începând din momentul în care datele sunt prelucrate pentru prima dată în sistem.

17.4. Perioada de păstrare a datelor se aplică tuturor datelor acoperite de sistemele electronice.

17.5. În cazul în care a fost introdusă o cale de atac sau în cazul în care au început proceduri judiciare care implică date stocate în sistemele electronice, datele respective se păstrează până la încheierea procedurii de recurs sau a procedurilor judiciare.

18. Sistemul de gestionare a garanţiilor (GUM)

18.1. Automatizarea proceselor de gestionare eficientă şi eficace a diferitelor tipuri de garanţii se află în domeniul de aplicare al prezentului Program.

Obiectivul prezentului Program este de a se asigura că datele garanţiilor utilizate pentru import şi export, care afectează mai mult de un stat membru, trebuie să fie accesibile în format electronic statelor membre în care sunt depuse şi acceptate declaraţiile vamale. GUM va permite înregistrarea, verificarea existenţei şi valabilităţii, precum şi eliberarea garanţiilor individuale şi globale valabile pe întreg teritoriul vamal al Uniunii Europene (cu excepţia tranzitului).

18.2. GUM permite depunerea, prelucrarea şi gestionarea cererilor şi a deciziilor referitoare la garanţiile globale, prin intermediul CDS. Acesta permite, de asemenea, gestionarea şi monitorizarea garanţiilor globale şi a altor garanţii, cu excepţia tranzitului, care este gestionat în cadrul proiectului NCTS.

18.3. GUM este alcătuit din următoarele componente comune ale CDS:

(a) un portal al Uniunii Europene pentru comercianţi;

(b) un sistem GUM central;

(c) servicii de informaţii despre clienţi (CRS).

18.4. GUM este utilizat, prin intermediul CDS, pentru a depune şi a prelucra cererile de garanţii globale şi pentru a gestiona deciziile referitoare la cererile sau la autorizaţiile de garanţii globale.

18.5. GUM este utilizat şi pentru:

(a) înregistrarea garanţiilor individuale şi globale;

(b) gestionarea garanţiilor individuale şi globale;

(c) monitorizarea existenţei unei garanţii care este furnizată într-un alt stat membru decât cel în care este utilizată;

(d) monitorizarea cuantumului de referinţă.

19. UCC Import Control System 2 (ICS2)

19.1. Sistemul import de bunuri culturale (ICG) este un sistem central, impus de Regulamentul (UE) 2019/880, care vizează prevenirea comerţului ilicit cu bunuri culturale şi protejarea patrimoniului cultural. De asemenea, acesta promovează transparenţa, asigură documentarea adecvată şi consolidează cooperarea dintre autorităţile vamale şi autorităţile competente pentru a proteja bunurile culturale.

19.2. ICG este un modul din cadrul platformei TRACES (Trade Control and Expert System). ICG este un sistem central al Uniunii Europene şi nu va avea nevoie de instalarea vreunui software special sau de modificarea vreunui sistem informatic naţional pentru a-l conecta şi utiliza. Un simplu browser de internet este suficient pentru conectarea la ICG, fie ca solicitant sau declarant, fie ca autoritate naţională competentă.

19.3. ICG este un sistem centralizat bazat pe portal, astfel nefiind nevoie de nicio dezvoltare IT la nivel naţional din partea Ministerului Culturii şi a autorităţilor culturale.

20. Modulul TARIC

20.1. Tariful integrat al Uniunii Europene (TARIC) reprezintă o componentă esenţială a aliniamentului sistemelor vamale naţionale la standardele Uniunii Europene în domeniul tarifar. Acesta este o bază de date multilingvă şi integrată, care cuprinde toate măsurile legate de tariful vamal al Uniunii Europene, precum şi reglementările comerciale, agricole şi legislative care afectează comerţul de mărfuri cu state terţe. Implementarea sa revine în sarcina autorităţilor vamale, fiind o condiţie obligatorie pentru ţările care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană.

20.2. Pentru Republica Moldova, realizarea compatibilităţii cu TARIC este un pas crucial în vederea integrării în piaţa unică europeană. Până la momentul aderării, Republica Moldova trebuie să fie capabilă:

- să primească zilnic transmisiile electronice ale bazei de date TARIC, transmise de Comisia Europeană prin reţeaua CCN/CSI;

- să prelucreze corect informaţiile din fişierele primite, pentru a-şi actualiza în timp real sistemele naţionale de vămuire, maximizând astfel gradul de automatizare al procesului de vămuire;

- să integreze măsuri tarifare naţionale în sistemul TARIC propriu (de ex., cote TVA, accize), în paralel cu cele europene.

20.3. Pentru atingerea acestor obiective, Republica Moldova trebuie să implementeze următoarele componente funcţionale:

(a) crearea bazei naţionale de date TARIC, incluzând toate tabelele structurii europene, astfel încât să reflecte integral conţinutul transmis de DG TAXUD;

(b) dezvoltarea facilităţii TARIC Loader, care va permite încărcarea fişierelor iniţiale (starting load) şi a actualizărilor zilnice transmise electronic prin infrastructura CCN/CSI;

(c) instituirea TARIC la nivel naţional, care să permită autorităţilor vamale să introducă şi să gestioneze măsurile tarifare proprii (TVA, accize, cote naţionale etc.).

(d) existenţa interfeţei funcţionale între TARIC şi SDV, pentru a asigura preluarea automată a datelor tarifare în procesul de declarare.

21. Modulul TQS (Cote tarifare şi supraveghere)

21.1. Modulul TQS (Tariff Quotas and Surveillance) este un sistem esenţial pentru gestionarea contingentelor tarifare în cadrul politicii comerciale a Uniunii Europene. Acesta funcţionează în strânsă legătură cu baza de date TARIC, care include măsuri tarifare autonome şi preferenţiale, în care taxele vamale sunt reduse sau eliminate pentru o cantitate limitată de importuri din ţări terţe. Sistemul de cote al Uniunii Europene permite aplicarea unor taxe vamale reduse în limita unor cantităţi stabilite (contingente tarifare), iar distribuirea acestora este gestionată electronic de către Comisia Europeană, prin intermediul sistemului COTA 2.

21.2. Republica Moldova, ca stat aspirant la aderare, are obligaţia de a implementa integral acest mecanism până la data aderării. Sistemul naţional trebuie să fie capabil să interacţioneze cu infrastructura europeană, respectând cerinţele privind structura datelor, regulile de procesare şi protocoalele de interconectare.

21.3. Funcţionalităţi esenţiale ale Modulului TQS:

- transmiterea automată a cererilor de cotă de la birourile vamale, printr-un birou central naţional (Contingent Centre), către DG TAXUD;

- recepţionarea şi procesarea răspunsurilor de alocare a cotelor primite de la Comisie;

- asocierea mesajelor de retur cu cererile iniţiale, pentru a permite aplicarea corectă a reducerilor tarifare în sistemul naţional de declaraţii.

21.4. Cerinţele tehnice şi de interoperabilitate:

Pentru a îndeplini aceste funcţii, sistemul vamal naţional trebuie să fie capabil:

- să colecteze automat datele relevante din declaraţiile vamale de import;

- să transmită cereri de alocare cotă în format standardizat, prin intermediul reţelei CCN/CSI;

- să primească şi să interpreteze mesajele de răspuns şi fişierele de alocare generate de DG TAXUD;

- să testeze complet funcţionalităţile în mediile de conformitate şi testare europene, înainte de conectarea la mediul de producţie.

21.5. Implementarea Modulului TQS presupune, de asemenea, existenţa unei interfeţe eficiente cu sistemul naţional de declaraţii şi cu structura internă TARIC, astfel încât regimul de cotă tarifară să fie aplicat automat, corect şi în timp real la nivelul fiecărui birou vamal.

22. Dezvoltarea sistemului Help Desk

SVRM va avea suport intern de prima şi a doua linie pe plan intern, iar suportul de linia a treia va fi subcontractat pentru noile aplicaţii vamale, conform regulilor naţionale şi/sau internaţionale de achiziţii, în timp ce Help Deskul intern pentru funcţionarii vamali poate fi organizat folosind resursele interne.

23. Dezvoltarea unui sistem IT care să susţină procesul de emitere a deciziilor tarifare obligatorii BTI şi/sau BOI şi/sau IODV

23.1. Scopul BTI este de a asigura emiterea corectă a tuturor ITO şi de a avea o bază de date cu toate cererile şi ITO-urile emise. Aceasta impune deţinătorul să folosească, în mod obligatoriu, o referinţă ITO atunci când declară bunurile acoperite de aceasta.

23.2. Majoritatea părţilor sistemului integrat de management al tarifelor sunt evoluţii naţionale, iar planul de realizare a acestora va fi aliniat cu planurile naţionale.

23.3. Prezentul Program include “Informaţii tarifare obligatorii (ITO) UCC”, iar principalele obiective ale acestuia sunt modernizarea sistemului transeuropean BTI-3 existent şi a sistemului de supraveghere 2, pentru a asigura alinierea sistemului BTI-3 la cerinţele UCC şi extinderea datelor declaraţiei sub supraveghere. Programul va fi implementat în două etape. Prima fază oferă funcţionalitatea de a primi setul de date privind declaraţia obligatorie UCC şi de a îndeplini obligaţia de control al utilizării ITO pe baza noului set de date din declaraţia solicitată şi alinierea la procesul de decizie vamală. A doua fază va implementa funcţionalităţi suplimentare, forma electronică a cererii şi a deciziei ITO şi va asigura comunicare electronică pentru operatorii economici. Proiectul UCC ITO va fi dezvoltat central, iar sistemul va funcţiona în acelaşi mod.

24. Dezvoltarea sistemului informatic pentru ghişeul unic vamal

24.1. Mediul ghişeului unic al Uniunii Europene pentru vamă este conceput pentru a oferi un cadru de cooperare care facilitează interoperabilitatea între autorităţile vamale şi nevamale prin trei componente principale: sistemele nevamale ale Uniunii Europene, mediile naţionale ghişeu unic pentru vamă şi certificatele vamale ale ghişeului unic al Uniunii Europene. Sistemul de schimb este cunoscut sub numele de EU CSW-CERTEX. Acest cadru permite schimbul de informaţii între sistemele vamale naţionale şi sistemele nevamale ale Uniunii Europene prin intermediul EU CSW-CERTEX, pentru a facilita controalele administrative pe cale electronică în momentul vămuirii.

25. Dezvoltarea componentei naţionale cu referire la notificarea de sosire (AN), notificarea de prezentare (PN) şi depozitarea temporară (TS)

25.1. Această componentă presupune dezvoltarea proceselor stabilite prin cerinţele Comisiei Europene pentru notificarea de sosire, notificarea de prezentare şi declaraţia de stocare temporară, precum şi armonizarea proceselor şi a schimbului de date cu cerinţele de date (ultima versiune a anexei B la Actele delegate şi de implementare UCC) la nivel naţional.

Dezvoltarea şi modernizarea acestor procese conform cerinţelor CE poate fi realizată în unul sau în mai multe sisteme.

25.2. Scopul acestei componente este de a armoniza procesele şi schimbul de date cu mediul de afaceri, pentru notificarea de sosire, pentru prezentarea mărfurilor (notificarea de prezentare) şi pentru declaraţia pentru depozitare temporară, aşa cum este descris în UCC în toate statele membre. Componenta acoperă automatizarea proceselor şi cerinţelor de date pentru domeniul extern la nivel naţional.

Capitolul IV

INDICATORII DE MONITORIZARE

Monitorizarea implementării prezentului Program se va realiza printr-un set de indicatori de rezultat, stabiliţi pentru fiecare obiectiv specific. Aceştia vor permite evaluarea progresului realizat, a gradului de conformitate cu cerinţele Uniunii Europene şi a impactului asupra eficienţei proceselor vamale.

Indicatorii vor fi colectaţi anual şi raportaţi de către instituţiile responsabile, în baza Planului de acţiuni al prezentului Program şi a cadrului de raportare stabilit de către Ministerul Finanţelor. Monitorizarea se va realiza prin raportări periodice, analize de performanţă şi evaluări de etapă.

Capitolul V

IMPACTUL PROGRAMULUI

Implementarea prezentului Program va avea un impact semnificativ asupra eficienţei proceselor vamale, facilitând integrarea Republicii Moldova în piaţa unică europeană şi îmbunătăţind considerabil securitatea, transparenţa şi viteza tranzacţiilor vamale.

Unul dintre cele mai importante beneficii ale prezentului Program este creşterea eficienţei operaţionale a Serviciului Vamal. Automatizarea şi digitalizarea proceselor vamale vor reduce remarcabil timpul necesar pentru vămuirea mărfurilor, optimizând fluxurile comerciale şi eliminând blocajele administrative. Implementarea unui sistem vamal digitalizat, interoperabil cu cel al Uniunii Europene, va contribui la reducerea timpului de procesare a documentelor vamale cu până la 30%, ceea ce va facilita circulaţia mai rapidă a mărfurilor prin punctele de frontieră.

În plus, prezentul Program va avea un impact pozitiv asupra combaterii fraudelor şi a evaziunii fiscale. Prin digitalizarea completă a proceselor vamale şi prin utilizarea unor mecanisme avansate de gestionare a riscurilor se va îmbunătăţi capacitatea de identificare şi de prevenire a activităţilor frauduloase. Noile sisteme IT vor permite monitorizarea mai eficientă a fluxurilor comerciale şi vor reduce posibilitatea falsificării documentelor şi a altor practici ilegale. Astfel, transparenţa proceselor vamale va creşte semnificativ, consolidând încrederea mediului de afaceri şi a partenerilor internaţionali.

Implementarea plenară a prezentului Program va diminua şi fenomenul corecţional, prin reducerea la minimum a interacţiunii reprezentanţilor mediului de business cu funcţionarii vamali.

Pe lângă beneficiile operaţionale şi de securitate, prezentul Program va contribui şi la creşterea atractivităţii Republicii Moldova pentru investiţii şi comerţ internaţional. Integrarea cu sistemele europene va reduce barierele administrative şi va facilita comerţul transfrontalier, ceea ce va stimula economia naţională şi va sprijini dezvoltarea mediului de afaceri. Automatizarea şi interoperabilitatea cu Uniunea Europeană vor permite întreprinderilor moldoveneşti să acceseze mai uşor piaţa europeană şi să beneficieze de reglementări vamale mai clare şi mai eficiente.

De asemenea, impactul asupra dezvoltării resurselor umane din domeniul vamal va fi considerabil. Prezentul Program prevede formarea continuă a personalului vamal, pentru a asigura utilizarea eficientă a noilor tehnologii digitale şi pentru a îmbunătăţi competenţele angajaţilor în domeniul TIC. Această iniţiativă va duce la creşterea nivelului de profesionalism al funcţionarilor vamali şi la reducerea erorilor umane în procesarea tranzacţiilor vamale.

Un alt efect important al prezentului Program este sporirea securităţii şi protecţiei la frontieră. Integrarea unor soluţii avansate de management al riscurilor va permite identificarea rapidă a bunurilor suspecte sau periculoase, asigurând o mai bună protecţie împotriva traficului ilegal de mărfuri şi de substanţe interzise. Acest aspect este esenţial pentru asigurarea conformităţii cu standardele europene şi internaţionale în domeniul securităţii vamale.

În concluzie, impactul prezentului Program va fi profund şi multidimensional. Acesta va transforma fundamental modul în care se desfăşoară activitatea vamală în Republica Moldova, contribuind la eficientizarea proceselor, la reducerea birocraţiei, la sporirea transparenţei şi la facilitarea comerţului internaţional. Prin alinierea la standardele Uniunii Europene şi prin implementarea unor soluţii digitale moderne, Republica Moldova va face un pas esenţial către integrarea deplină în piaţa unică europeană, consolidându-şi poziţia ca un partener de încredere în cadrul schimburilor comerciale internaţionale.

Capitolul VI

COSTURI

Implementarea prezentului Program necesită investiţii semnificative în dezvoltarea infrastructurii IT, în digitalizarea proceselor vamale şi în integrarea cu sistemele Uniunii Europene. Costurile estimate sunt distribuite pe diferite obiective specifice, corelate cu programele şi subprogramele bugetare relevante, în funcţie de natura intervenţiilor – de la dezvoltare software şi achiziţii hardware până la formare profesională, securitate informatică şi consultanţă de specialitate.

Estimările costurilor au fost realizate în baza Planului de acţiuni, ţinând cont de nivelul de complexitate al fiecărui proiect IT, de necesitatea compatibilizării cu sistemele europene şi de exigenţele privind securitatea cibernetică şi interoperabilitatea digitală. Aceste calcule includ atât costurile directe (dezvoltare, infrastructură, resurse umane), cât şi costurile indirecte (mentenanţă, actualizări, sprijin operaţional).

Surse de finanţare şi resurse neacoperite

În ceea ce priveşte acoperirea financiară a prezentului Program, realizarea acţiunilor planificate se va face prin combinarea resurselor din bugetul de stat cu suportul partenerilor externi de dezvoltare. Costul total estimativ pentru implementarea prezentului Program este de 509 410 000 de lei, dintre care:

- o parte urmează a fi asigurată din alocările bugetului de stat în cadrul programelor sectoriale naţionale;

- restul necesită mobilizarea de asistenţă financiară nerambursabilă sau de împrumuturi concesionale, în colaborare cu instituţiile internaţionale şi cu Uniunea Europeană.

În prezent, componenta de asistenţă externă nu este încă pe deplin acoperită, iar identificarea donatorilor şi a instituţiilor cofinanţatoare constituie un obiectiv strategic complementar al autorităţilor implicate în implementare. În acest sens, este necesară elaborarea şi promovarea unor proiecte tehnice eligibile pentru finanţare europeană, precum şi atragerea de sprijin din partea Băncii Mondiale, a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi a altor mecanisme de cooperare tehnică.

Pe parcursul perioadei 2025-2030, costurile vor acoperi o gamă variată de proiecte şi intervenţii: de la digitalizarea procedurilor de export, de import şi de decizii vamale, până la dezvoltarea infrastructurii tehnice pentru interconectare (ESB), implementarea sistemului PoUS pentru dovada statutului mărfurilor, consolidarea arhitecturii IT şi pregătirea profesională a personalului vamal.

Cea mai mare parte a fondurilor va fi direcţionată către:

- dezvoltarea sistemelor de decizii vamale, de gestionare a garanţiilor şi de notificări de sosire;

- integrarea sistemelor prin platforme comune (ESB);

- consolidarea capacităţii instituţionale prin formare şi prin infrastructură IT;

- asigurarea securităţii cibernetice şi a continuităţii operaţionale prin soluţii de backup şi prin recuperare în caz de dezastru.

Costurile reflectă nu doar necesarul tehnic, ci şi angajamentul Republicii Moldova de a îndeplini obligaţiile asumate faţă de Uniunea Europeană privind interoperabilitatea şi digitalizarea procedurilor vamale. Acestea includ inclusiv conectarea la sistemele europene NCTS, AES, AIS, EORI, REX, INF şi PoUS, ca parte a conformării la prevederile UCC şi ale Planului Strategic Multianual (MASP-C).

Sursele de finanţare preconizate pentru realizarea prezentului Program sunt diverse şi includ:

- fonduri de la bugetul de stat;

- asistenţă financiară externă din partea Uniunii Europene (instrumente de preaderare, granturi TAIEX);

- sprijin din partea partenerilor internaţionali de dezvoltare, precum Banca Mondială sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Pe termen lung, investiţiile în digitalizarea vamală vor contribui la creşterea eficienţei administrative, la reducerea semnificativă a birocraţiei, la îmbunătăţirea colectării veniturilor publice şi la consolidarea încrederii în instituţiile statului.

În concluzie, prezentul Program necesită o investiţie substanţială, dar strategică, cu alocarea eficientă a resurselor financiare la diferite etape de implementare. Aceste investiţii vor permite Republicii Moldova să-şi digitalizeze complet procesele vamale, să faciliteze comerţul transfrontalier, să creeze un mediu mai prietenos şi facil pentru reprezentanţii businessului, să îmbunătăţească eficienţa colectării veniturilor şi, nu în ultimul rând, să asigure interoperabilitatea deplină cu Uniunea Europeană.

Capitolul VII

RISCURI DE IMPLEMENTARE

Implementarea prezentului Program presupune un efort complex, multidimensional, care implică adaptări tehnologice, legislative, instituţionale şi operaţionale. De aceea există o serie de riscuri potenţiale care pot influenţa negativ atingerea obiectivelor stabilite, dacă nu sunt gestionate corespunzător.

Capitolul VIII

AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

Dezvoltarea, modernizarea şi armonizarea sistemelor informaţionale vamale în conformitate cu sistemele informaţionale ale Uniunii Europene se bazează pe participarea tuturor instituţiilor cu competenţe în domeniul respectiv, printr-un management participativ şi prin asigurarea unei cooperări interinstituţionale, naţionale şi internaţionale. Ministerul Finanţelor este principalul responsabil de implementarea prezentului Program şi de elaborarea rapoartelor de progres.

Capitolul IX

PROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE ŞI RAPORTARE

Monitorizarea prezentului Program va include elaborarea rapoartelor anuale de monitorizare a activităţilor planificate. Se va urmări gradul de realizare a acţiunilor stabilite în Planul de acţiuni privind implementarea acestuia, resursele utilizate şi produsele obţinute, prin compararea acţiunilor planificate cu cele realizate.

Coordonarea monitorizării, raportării şi evaluării este responsabilitatea Ministerului Finanţelor. Rezultatele implementării vor fi incluse în raportul de progres privind implementarea prezentului Program, care se elaborează anual de către Ministerul Finanţelor, în baza informaţiilor prezentate de către autorităţile/instituţiile responsabile de implementare. În cazul acţiunilor cu mai mulţi responsabili de implementare, rolul de coordonator/executor primar al implementării îi revine primei autorităţi/instituţii indicate în Planul de acţiuni, care va generaliza informaţiile executorilor secundari. Rapoartele de progres trebuie să ofere inclusiv date cantitative cu privire la progresul realizării obiectivelor specifice şi a indicatorilor de rezultat.

Alte organizaţii, precum cele care fac parte din sectorul nonprofit, sau partenerii internaţionali implicaţi în implementarea prezentului Program pot fi invitaţi să sprijine eforturile de monitorizare şi de evaluare ale Ministerului Finanţelor.

Raportarea implementării prezentului Program se va realiza în trei etape:

1) raportul anual de progres;

2) raportul de evaluare intermediară – iulie 2028;

3) raportul de evaluare finală – octombrie 2030.

În cazul în care evaluarea intermediară atestă devieri de la activităţile planificate (acţiunile, indicatorii de rezultat şi monitorizarea), raportul evaluării intermediare poate constitui temei pentru iniţierea procesului de modificare a Planului de acţiuni privind implementarea prezentului Program.

Evaluarea finală, care va fi realizată în noiembrie 2030, va reflecta performanţa întregului Program. Aceasta va raporta asupra eficacităţii şi eficienţei intervenţiilor, precum şi măsura în care rezultatele aşteptate au fost atinse. Evaluarea se va axa pe:

1) relevanţă: măsura în care obiectivele stabilite au răspuns nevoilor şi priorităţilor naţionale;

2) eficacitate: măsura în care obiectivele au fost atinse, dacă intervenţiile şi mijloacele utilizate au atins rezultatele aşteptate şi dacă, utilizând diferite mijloace, s-ar fi putut obţine mai mult;

3) eficienţă: dacă obiectivele au fost atinse cu cel mai mic cost posibil;

4) sustenabilitate: măsura în care rezultatele, inclusiv schimbările instituţionale, sunt durabile în timp.

Rapoartele de progres, de evaluare intermediară şi de evaluare finală vor fi publicate pe site-ul web oficial al Serviciului Vamal.

Capitolul X

PLANUL DE ACŢIUNI PRIVIND IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

 Abrevierile utilizate