672/30.05.2016 Hotărîre pentru aprobarea Concepţiei-cadru şi a Regulamentului cu privire la funcţionarea Sistemului informaţional al resurselor de apă din Republica Moldova

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Concepţiei-cadru şi a Regulamentului cu privire

la funcţionarea Sistemului informaţional al resurselor

de apă din Republica Moldova

nr. 672  din  30.05.2016

 (în vigoare 10.06.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 157-162 art. 765 din 10.06.2016

* * *

Notă: Pe tot parcursul textului hotărârii textul "Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Ministerul Mediului", la forma gramaticală corespunzătoare, conform Hot.Guv. nr.586 din 21.08.2024, în vigoare 06.09.2024

Notă: Pe tot parcursul textului hotărîrii, cuvintele "Ministerul Mediului", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.1143 din 21.11.2018, în vigoare 18.01.2019

În temeiul pct.1) art.22 din Legea nr.467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.6-12, art.44), cu modificările ulterioare, precum şi în scopul eficientizării procesului de implementare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în activitatea autorităţilor administraţiei publice, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Concepţia-cadru a Sistemului informaţional al resurselor de apă din Republica Moldova, conform anexei nr.1;

Regulamentul cu privire la funcţionarea Sistemului informaţional al resurselor de apă din Republica Moldova, conform anexei nr.2;

Lista concepţiilor sistemelor informaţionale care, în ansamblu, vor forma spaţiul informaţional al Sistemului informaţional al resurselor de apă din Republica Moldova, conform anexei nr.3.

2. Se desemnează Ministerul Mediului în calitate de posesor şi deţinător al Sistemului informaţional al resurselor de apă din Republica Moldova.

3. Ministerul Mediului, în comun cu Agenţia "Apele Moldovei", Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale şi Centrul Naţional de Sănătate Publică, va asigura, în limitele competenţelor, implementarea Concepţiei Sistemului informaţional al resurselor de apă din Republica Moldova.

4. Instituţiile menţionate în pct.3 vor asigura funcţiile de registratori ai Sistemului informaţional al resurselor de apă şi vor defini responsabilităţi corespunzătoare în fişele de post ale specialiştilor.

5. Ministerul Mediului va evalua anual costurile necesare administrării Sistemului informaţional al resurselor de apă din Republica Moldova şi va înainta propuneri de solicitare a mijloacelor financiare pentru a fi incluse în proiectul legii bugetului de stat pe anul respectiv.

6. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.672 din 30 mai 2016

CONCEPŢIA-CADRU

a Sistemului informaţional al resurselor de apă

din Republica Moldova

INTRODUCERE

Republica Moldova are o reţea hidrografică destul de densă, rîurile Prut şi Nistru constituind cele mai mari artere hidrografice. Din cauza presiunilor crescînde asupra resurselor de apă, Republica Moldova promovează diverse instrumente atît legislative, cît şi tehnologice de protecţie şi gestiune durabilă a resurselor de apă.

Astfel, necesitatea elaborării unui sistem informaţional al resurselor de apă derivă din prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1298 din 28 octombrie 2003 "Cu privire la crearea Sistemului Informaţional Geografic Naţional", prin care au fost stabilite responsabilităţi Ministerului Mediului, prin intermediul Agenţiei "Apele Moldovei", de elaborare a Concepţiei sistemului informaţional geografic din domeniul acvatic, care urmează a fi integrat în Sistemul Informaţional Geografic Naţional.

Totodată, în baza prevederilor pct.12 din Planul de acţiuni privind realizarea Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.751 din 5 octombrie 2011, a fost trasată sarcina Ministerului Mediului, prin intermediul Agenţiei "Apele Moldovei", de creare a bazei de date a sistemului informaţional al fondului apelor privind patrimoniul hidrotehnic, utilizarea şi evacuarea apei, irigarea şi desecarea terenurilor, pentru a servi drept temei la luarea deciziilor în domeniul respectiv.

Totodată, conform Hotărîrii Guvernului nr.763 din 23 septembrie 2013, Ministerul Mediului, prin intermediul Agenţiei "Apele Moldovei", este responsabil de crearea bazei de date – Cadastrul de stat al apelor, de gestionarea, protecţia şi folosirea eficientă a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane în baza evidenţei de stat a datelor cadastrale şi asigurarea accesului la această informaţie a tuturor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a persoanelor fizice şi juridice interesate.

Prezenta Concepţie-cadru reprezintă o viziune generală asupra creării şi funcţionării sistemului informaţional al resurselor de apă, care va coduce la sporirea capacităţii de gestionare a resurselor de apă în limitele bazinelor hidrografice din Republica Moldova. Concepţia-cadru stabileşte obiectivele, scopul, principiile, cadrul normativ-juridic, caracteristicile funcţionale de bază şi arhitectura conceptuală a sistemului informaţional şi descrise succint obiectele informaţionale şi funcţiile softului, premisele generale, precum şi recomandările pentru elaborarea şi implementarea sistemului.

I. INFORMAŢII GENERALE

1. Definiţia Sistemului informaţional

Sistemul Informaţional al resurselor de apă din Republica Moldova (în continuare – Sistemul informaţional) reprezintă un sistem informaţional destinat colectării, analizei, partajării, modelării şi utilizării datelor despre resursele de apă în procesul de luare a deciziilor.

2. Destinaţia sistemului informaţional

Sistemul informaţional este destinat atît sectorului public, cît şi sectorului privat. Obiectivul principal al Sistemului informaţional este de a facilita colectarea şi transmiterea datelor privind resursele de apă către instituţiile abilitate şi părţile interesate, în vederea luării deciziilor de planificare pe termen scurt, precum şi pe termen lung a gestionării durabile a resurselor de apă. Sistemul informaţional va sprijini operatorii în elaborarea:

1) pronosticurilor pe termen scurt, cum ar fi:

zonele vulnerabile inundaţiilor;

2) pronosticurilor pe termen lung, cum ar fi:

a) secetele periodice;

b) impactul schimbărilor climatice;

c) alocarea şi distribuirea resurselor de apă;

d) evaluarea şi gestiunea riscurilor de inundaţii;

e) asigurarea calităţii apelor.

Particularităţile dezvoltării Sistemului informaţional în calitate de soluţie informatică, corelate cu prevederile articolelor 11 şi 24 ale Legii nr.467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat, denotă că Sistemul informaţional reprezintă o categorie a resurselor informaţionale de stat şi, pe cale de consecinţă, conform art.21 al aceleiaşi legi trebuie să se ţină cont de politica privind resursele informaţionale de stat, elaborată de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor. Totodată, urmînd imperativul Concepţiei sistemului informaţional automatizat "Registrul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat", aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1032 din 6 septembrie 2006, Sistemul informaţional trebuie să fie certificat şi înregistrat, în baza unui identificator unic, în Registrul de stat al resurselor şi sistemelor informaţionale de stat, administrat de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.

Sistemul informaţional va corespunde prevederilor programului de modernizare tehnologică a guvernării, va fi găzduit de platforma guvernamentală comună MCloud şi va fi integrat cu alte sisteme informatice, conform necesităţii.

3. Termeni şi definiţii

4. Principiile de bază în elaborarea Sistemului informaţional

Elaborarea şi implementarea Sistemului informaţional se va baza pe cele mai bune practici şi principii de elaborare şi implementare a sistemelor informaţionale:

1) principiul legalităţii, care presupune crearea şi exploatarea Sistemului informaţional în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova;

2) principul respectării drepturilor omului, care presupune efectuarea exploatării sistemului în strictă conformitate cu legislaţia naţională în vigoare, precum şi în cadrul tratatelor şi acordurilor internaţionale cu privire la drepturile omului, la care Republica Moldova este parte;

3) principiul consecutivităţii, care presupune elaborarea şi realizarea proiectului pe etape;

4) principiul eficienţei funcţionării, care presupune optimizarea raportului "calitate/cost";

5) principiul securităţii, care semnifică păstrarea garantată a datelor de la deteriorarea fizică şi accesul neautorizat, drept bază servind standardele internaţionale ISO 27001 şi ISO 15408;

6) principiul temeiniciei datelor, care presupune introducerea datelor în sistem numai în baza informaţiei documentate;

7) principiul integrităţii, plenitudinii şi autenticităţii datelor:

a) prin integritatea datelor se are în vedere starea datelor, cînd acestea îşi păstrează conţinutul şi se interpretează univoc în condiţiile unor acţiuni accidentale. Integritatea datelor se consideră a fi păstrată, dacă datele nu au fost deformate sau deteriorate (nu au fost şterse);

b) prin plenitudinea datelor se înţelege cantitatea de informaţie colectată despre resursele informaţionale de stat, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) prin autenticitatea datelor se înţelege gradul de corespundere a datelor, stocate pe suporturi electronice sau pe hîrtie, stării reale a obiectelor unui domeniu concret al sistemului, reprezentate de acestea;

8) principiul modularităţii şi extensibilităţii, care semnifică posibilitatea extinderii sistemului fără modificarea componentelor create anterior;

9) principiul controlului asupra formării şi utilizării Sistemului informaţional, care presupune o totalitate de măsuri organizatorice şi tehnice de program, ce asigură calitatea sporită a resurselor informaţionale de stat formate, viabilitatea înaltă a stocării, securităţii şi corectitudinii utilizării lor în conformitate cu legislaţia în vigoare.

II. CADRUL NORMATIV-JURIDIC AL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

Spaţiul normativ-juridic al Sistemului informaţional include legislaţia naţională în vigoare şi standardele în domeniu, precum şi convenţiile internaţionale, la care Republica Moldova este parte. Crearea şi funcţionarea Sistemului informaţional sînt reglementate de următoarele acte legislative şi normative:

Legea nr.440 din 27 aprilie 1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă;

Legea nr.1536-XIII din 25 februarie 1998 cu privire la activitatea hidrometeorologică;

Legea nr.467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat;

Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011;

Hotărîrea Parlamentului nr.325-XV din 18 iulie 2003 privind aprobarea Concepţiei politicii naţionale în domeniul resurselor de apă;

Hotărîrea Guvernului nr.935 din 11 octombrie 1999 "Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la utilizarea informaţiei hidrometeorologice în activitatea economică a agenţilor economici";

Hotărîrea Guvernului nr.1298 din 28 octombrie 2003 "Cu privire la crearea Sistemului Informaţional Geografic Naţional";

Hotărîrea Guvernului nr.330 din 3 aprilie 2006 "Pentru aprobarea nomenclatoarelor serviciilor prestate gratuit şi contra plată de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat şi a modului de utilizare a mijloacelor speciale ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat";

Hotărîrea Guvernului nr.733 din 28 iunie 2006 "Cu privire la Concepţia guvernării electronice";

Hotărîrea Guvernului nr.934 din 15 august 2007 "Cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate";

Hotărîrea Guvernului nr.485 din 12 august 2009 "Cu privire la aprobarea Regulamentului Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale";

Hotărîrea Guvernului nr.847 din 18 decembrie 2009 "Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia";

Hotărîrea Guvernului nr.751 din 5 octombrie 2011 "Cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020";

Hotărîrea Guvernului nr.763 din 23 septembrie 2013 "Cu privire la Regulamentul Cadastrului de stat al apelor";

Protocolul "Apa şi sănătatea" la Convenţia CEE a ONU privind protecţia si utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale (Helsinki 1992);

Directiva 91/271/CEE din Acordul de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a energiei atomice şi statele-membre ale acestora, pe de altă parte.

În contextul asigurării accesului cetăţenilor la resursele informaţionale de stat şi, respectiv, transparenţa informaţiei din Cadastrul de stat al apelor şi din Registrul autorizaţiilor de mediu pentru folosinţa specială a apei, potrivit art.16 din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011, orice persoană fizică sau persoană juridică are dreptul să studieze şi să primească date din Cadastrul de stat al apelor şi din Registrul autorizaţiilor de mediu pentru folosinţa specială a apei, în conformitate cu legislaţia privind accesul la informaţie. Agenţii economici, activitatea cărora depinde de influenţa condiţiilor hidrometeorologice, au nevoie să utilizeze informaţia hidrometeorologică operativă în scopul prevenirii sau diminuării pagubelor cauzate de fenomenele hidrometeorologice nefavorabile.

Asigurarea accesului propriu-zis urmează să se realizeze în condiţiile Hotărîrii Guvernului nr.916 din 6 august 2007 "Cu privire la Concepţia Portalului guvernamental", care impune anumite cerinţe şi standarde în scopul asigurării unei interacţiuni informaţionale eficiente, operative şi calitative între componentele societăţii (Guvern, cetăţeni, mediul de afaceri, societatea civilă).

Astfel, Portalul guvernamental pune la dispoziţia utilizatorului un instrument de acces la multitudinea de servicii oferite de organele publice după principiul ghişeului unic, iar oferirea informaţiei cetăţeanului trebuie să-i permită utilizarea unui sistem unic de identificare de stat, să aibă acces la şirul de servicii oferite de Portal, fără necesitatea utilizării datelor de autentificare distincte pentru fiecare serviciu electronic în parte.

Hotărîrea Guvernului nr.733 din 28 iunie 2006 "Cu privire la Concepţia guvernării electronice" stabileşte obiectivul general al guvernării electronice şi anume: asigurarea accesului la informaţia oficială, prestarea serviciilor prin intermediul mijloacelor electronice pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, sporirea gradului de participare a cetăţenilor în procesul de guvernare, eficientizarea activităţii administraţiei publice, consolidarea democraţiei şi a instituţiilor statului de drept.

Sistemul informaţional nu va opera, prelucra şi stoca date cu caracter personal, şi drept urmare, nu cade sub incidenţa Legii nr.133 din 8 iulie 2011 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal şi nici nu urmează a fi înregistrat în Registrul de stat al operatorilor de date cu caracter personal gestionat de Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal.

III. SPAŢIUL FUNCŢIONAL AL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

5. Funcţiile de bază ale Sistemului informaţional

Sistemul informaţional va asigura îndeplinirea funcţiilor de bază în gestionarea bazinelor hidrografice determinate de destinaţia sistemului. Funcţiile de bază ale Sistemului informaţional sînt grupate în blocuri funcţionale specializate.

În vederea implementării cadrului legislativ şi în scopul funcţionării Sistemului informaţional vor fi îndeplinite următoarele funcţii de bază:

colectarea automată, precum şi manuală a parametrilor tehnici despre bazinele hidrografice din Republica Moldova;

importul datelor din surse externe şi convertirea lor în format acceptabil de Sistemul informaţional;

asigurarea instrumentelor de suport decizional;

asigurarea administrării nomenclatoarelor şi clasificatoarelor;

asigurarea instrumentelor de modelare spaţială a datelor colectate;

reprezentarea zonelor de protecţie a apelor şi a interdicţiilor impuse în folosirea terenurilor incluse în aceste zone;

generarea rapoartelor privind prognozarea hidrologică, inclusiv inundaţiile locaţiilor vulnerabile;

asigurarea mecanismelor de evaluare şi cartare a riscurilor de inundaţii;

asigurarea mecanismelor de evaluare şi planificare a resurselor de apă din Republica Moldova;

asigurarea securităţii informaţionale prin utilizarea metodelor de autentificare şi autorizare a utilizatorilor;

asigurarea accesului la date conform standardelor INSPIRE;

distribuirea informaţiei solicitanţilor în conformitate cu rolurile şi drepturile acestora;

permiterea administrării şi configurării parametrilor Sistemului informaţional;

generarea rapoartelor statistice şi analitice pentru prezentarea către autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi regulamentul de funcţionare a Sistemului informaţional.

6. Contururile funcţionale ale Sistemului informaţional (bara de meniu)

a) Conturul "Colectarea datelor" include:

înregistrarea automată a datelor;

importul datelor din alte surse;

introducerea manuală a datelor;

formatarea, clasificarea şi stocarea datelor într-o bază de date.

b) Conturul "Cartarea datelor" include:

reprezentarea cartografică a datelor;

stocarea datelor spaţiale privind particularităţile fizice ale bazinelor hidrografice;

modelarea spaţială a datelor;

identificarea şi reprezentarea grafică a zonelor vulnerabile (de exemplu, la inundaţii).

c) Conturul "Modelare hidrologică şi hidrodinamică" include:

definirea canalelor fluviale, zonelor inundabile în apropierea rîurilor;

simularea nivelurilor de apă, vitezei de curgere şi deversare;

determinarea echilibrului hidrologic;

dezvoltarea de senarii pentru simularea alocării şi utilizării resurselor hidrografice, impactului asupra calităţii apei, secetelor, precum şi impactului schimbărilor climatice.

d) Conturul "Analiza datelor" include:

elaborarea pronosticurilor regulate;

analiza impactului depăşirii unor identificatori;

notificarea autorităţilor în cazurile în care un identificator măsurat depăşeşte pragul stabilit (de exemplu, depăşirea nivelului de apă sau concentraţiei substanţelor nocive în apă).

e) Conturul "Administrare" include:

administrarea utilizatorilor Sistemului informaţional;

administrarea Portalului public (pagina web) al Sistemului informaţional;

crearea şi administrarea rolurilor;

configurarea parametrilor sistemului.

IV. STRUCTURA ORGANIZAŢIONALĂ A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

7. Participanţii la Sistemul informaţional

a) posesorul Sistemului informaţional este Ministerul Mediului;

b) deţinătorul Sistemului informaţional este Ministerul Mediului;

c) registratori ai informaţiei în Sistemul informaţional sînt următoarele instituţii:

Serviciul Hidrometeorologic de Stat;

Agenţia "Apele Moldovei";

Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale;

Centrul Naţional de Sănătate Publică;

d) utilizatorii de bază ai Sistemului informaţional sînt:

angajaţii celor 4 autorităţi;

alte instituţii publice;

cetăţenii.

8. Fluxul informaţional

Întrucît Sistemul informaţional reprezintă un instrument eficient de informare, precum şi de asigurare a unei baze valoroase pentru stabilirea priorităţilor, îndeplinirea atribuţiilor funcţionale ale autorităţilor statului în procesul de luare a deciziilor ulterioare tehnice, financiare şi politice în domeniul resurselor de apă în bazinele hidrografice din Republica Moldova este necesar să se specifice rolul şi responsabilităţile legale ale instituţiilor implicate în crearea, menţinerea şi dezvoltarea Sistemului informaţional, şi anume, ale Ministerului Mediului, Agenţiei "Apele Moldovei", Serviciului Hidrometeorologic de Stat, Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale şi Centrului Naţional de Sănătate Publică.

Interacţiunea celor 4 instituţii participante ale Sistemului informaţional se va face prin modulele Sistemului care va permite partajarea datelor publice. Figura 1 schiţează fluxul informaţional din cadrul Sistemului informaţional:

Figura 1. Schema fluxului informaţional al Sistemului informaţional

Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale:

înregistrarea şi procesarea datelor privind nivelul, rezervele de apă şi calitatea apelor subterane.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat:

înregistrarea şi procesarea datelor privind nivelul apelor la suprafaţă, inclusiv debitul apei;

înregistrarea şi procesarea datelor privind calitatea apei (lista de parametri chimici);

înregistrarea şi procesarea datelor meteo (precipitaţii, umiditate, temperatură etc.).

Agenţia "Apele Moldovei":

înregistrarea şi procesarea datelor privind volumul de apă utilizată de către agenţii economici;

înregistrarea şi procesarea datelor privind digurile şi lacurile de acumulare, care sînt în gestiunea statului.

Centrul Naţional de Sănătate Publică:

înregistrarea şi procesarea datelor privind parametrii chimici şi microbiologici ai calităţii apelor de suprafaţă folosite în scopuri potabile, recreaţie şi irigare.

Dat fiind faptul că Serviciul Hidrometeorologic de Stat şi Agenţia "Apele Moldovei" vor avea nevoie de a utiliza Sistemul informaţional pentru modelare, aceste două instituţii vor dispune de servere locale în vederea accesării rapide a masivelor de date cum sînt ortofotoplanurile şi alte imagini. De asemenea, Agenţia "Apele Moldovei" şi Serviciul Hidrometeorologic de Stat vor fi capabile să efectueze studiile de modelare în mod individual, după care să plaseze rezultatele pe portalul public.

Figura 2. Schema fluxului informaţional pentru instituţiile care vor procesa date

9. Roluri şi responsabilităţi

Sistemul informaţional va fi utilizat atît de funcţionarii celor 4 instituţii implicate, cît şi de alţi utilizatori externi. Diagrama de mai jos arată rolurile ce vor fi definite în sistem.

Figura 3. Diagrama rolurilor definite în Sistemul informaţional

9.1. Responsabilităţi instituţionale

În calitate de autoritate administrativă responsabilă de implementarea politicii de stat în domeniul gospodăririi resurselor de apă, hidroamelioraţiei, aprovizionării cu apă şi canalizare, precum şi conform Concepţiei politicii naţionale în domeniul resurselor de apă, Concepţiei Sistemului Informaţional Geografic Naţional Acvatic, Legii apelor, Strategiei naţionale în domeniul aprovizionării cu apă potabilă şi canalizare, Agenţia "Apele Moldovei" are următoarele atribuţii:

- implementarea politicilor de stat în domeniul gospodăririi apelor şi hidroamelioraţiei, alimentării cu apă şi canalizare;

- elaborarea şi planificarea măsurilor de protecţie a resurselor acvatice, concomitent cu gospodărirea lor, inclusiv gestionarea sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova;

- asigurarea implementării principiului bazinier de gospodărire a apelor, satisfacerea necesităţilor populaţiei şi agenţilor economici în servicii de alimentare cu apă şi canalizare, prin coordonarea activităţii întreprinderilor şi organizaţiilor din domeniu.

În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.330 din 3 aprilie 2006, Serviciul Hidrometeorologic de Stat trebuie să furnizeze accesul la prognozele hidrometeorologice de interes public (meteorologice, agrometeorologice, climatice, hidrologice, privind poluarea aerului atmosferic) şi să emită avertizări despre fenomenele hidrometeorologice stihiinice, gradul înalt şi/sau extrem de înalt al poluării mediului ambiant, care sînt comunicate urgent serviciilor specializate de stat pentru a le face publice populaţiei. În acest context, Sistemul informaţional va asigura colectarea, prelucrarea, modelarea şi furnizarea datelor hidrometeorologice oferite de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

Potrivit Hotărîrii Guvernului nr.485 din 12 august 2009, Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale are următoarele atribuţii şi drepturi ce relevă oportunitatea apartenenţei la Sistemul informaţional:

- efectuarea analizei sistematice a gradului de studiere geologică a teritoriului republicii şi a stării bazei de materie primă minerală;

- asigurarea deservirii informaţionale a beneficiarilor în domeniul geologiei, eliberarea de încheieri privind zăcămintele de substanţe minerale utile pentru organizaţiile interesate, executarea altor comenzi şi servicii contra plată, conform tarifelor stabilite;

- solicitarea şi primirea de la beneficiarii apelor subterane a informaţiei privind lucrările ce ţin de cercetarea geologică şi folosirea apelor subterane, precum şi a informaţiei privind respectarea condiţiilor de folosire a lor;

- solicitarea şi primirea de la organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, de la organizaţii cu profil ştiinţific şi întreprinderi materiale, a propunerilor, informaţiilor statistice şi de altă natură privind problemele cercetării geologice, folosirii şi protecţiei apelor subterane, necesare pentru realizarea funcţiilor sale;

Centrul Naţional de Sănătate Publică, în temeiul Hotărîrii Guvernului nr.934 din 15 august 2007, este desemnat beneficiar al Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate", avînd următoarele atribuţii principale în cadrul Sistemului informaţional:

- asigurarea formării resurselor informaţionale de stat privind evidenţa surselor de ape minerale naturale şi potabile, a circulaţiei apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate, fabricate, exportate şi importate;

- colectarea, acumularea, stocarea, actualizarea şi analiza datelor despre agenţii economici care au primit licenţe pentru extragerea zăcămintelor minerale şi/sau producerea şi îmbutelierea apelor minerale şi naturale potabile, autorizaţii sanitare de funcţionare în domeniul fabricării apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate (evidenţa întreprinderilor);

- oferirea unei informaţii exhaustive şi veridice autorităţilor administraţiei publice abilitate, în conformitate cu principiile de bază ale creării Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate".

9.2. Roluri şi responsabilităţi în cadrul Sistemului informaţional

Activitatea de administrare a Sistemului informaţional va fi asigurată de către Ministerul Mediului prin intermediul instituţiilor abilitate care fac parte din Sistemul informaţional. În cadrul Sistemului informaţional există 2 tipuri de administrare:

1) Administratorul Sistemului informaţional; şi

2) Administratorul Portalului public.

Ministerul Mediului va delega, printr-un ordin intern, instituţia sau instituţiile responsabile de un anumit tip de administrare. Este posibil ca ambele tipuri de administrare să fie asigurate de către o singură instituţie.

V. DOCUMENTELE DE BAZĂ ALE SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

10. Documente de intrare:

formulare de colectare a datelor;

formulare de solicitare a informaţiei;

hărţi de bază şi tematice ale Republicii Moldova;

date statistice;

grafice şi imagini etc.

11. Documente tehnologice:

descrierea clasificatoarelor;

documente de descriere a formatului datelor interne, precum şi a rapoartelor.

12. Documente de ieşire:

notificări ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi ale agenţilor economici;

hărţi tematice cu date reprezentate cartografic.

VI. SPAŢIUL INFORMAŢIONAL AL SISTEMULUI

13. Obiectele informaţionale:

Obiectele informaţionale ale Sistemului informaţional reprezintă resursele acvatice din Republica Moldova structurate conform Hotărîrii Guvernului nr.763 din 29 septembrie 2013.

Sistemul informaţional va lua la evidenţă următoarele obiecte informaţionale: apele de suprafaţă, apele subterane, calitatea apei, utilizarea apelor, construcţiile hidrotehnice şi terenul fondului apelor.

Pentru fiecare obiect informaţional vor fi identificate două categorii principale de informaţii:

1) date spaţiale;

2) şiruri de date.

Datele spaţiale reprezintă informaţii, de regulă, georeferenţiate şi care conţin valori exacte sau medii pentru o anumită perioadă de timp suprapuse pe o bază cartografică/hartă:

identificatorul şi denumirea locaţiei resurselor de apă;

coordonatele locaţiei;

tipul locaţiei:

    hidrologie;

    meteorologie;

    calitatea apei;

identificatorul datelor spaţiale;

descrierea informaţiilor acumulate;

intervalul de timp de monitorizare a datelor.

Şirurile de date reprezintă un flux continuu de valori, fiecare dintre acestea fiind însoţită de informaţia despre data şi locaţia unde a fost colectată:

identificatorul şirului de date;

descrierea şirurilor de date;

parametri şi unităţi;

toleranţa decalajului;

timpul maxim între observaţii.

14. Identificarea obiectelor de evidenţă

Datorită complexităţii datelor, dar şi evoluţiei volumului acestora, Sistemul informaţional va utiliza un set de metadate predefinite pentru optimizarea performanţei de stocare şi prelucrare a datelor.

În principiu, doar datele necesare pentru modelare vor fi încorporate în baze de date hidrometrice. Datele istorice existente în diferite formate vor fi convertite şi importate în Sistemul informaţional de către instituţiile deţinătoare şi responsabile de aceste date în măsura posibilităţilor. Aceste date se referă la hărţi geologice, datele hidrometeorologice colectate pînă în 1992 etc.

Drept prioritare pentru convertirea şi importarea datelor sînt următoarele:

1) de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat – nivelul apei, debit, calitatea apei, datele meteorologice, curba de debit;

2) de la Agenţia "Apele Moldovei" – utilizarea apelor, caracteristicile lacurilor de acumulare (volum, suprafaţa ş.a.);

3) de la Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale – nivelul apei subterane, calitatea apei subterane (nitraţi, mineralizare totală / salinitate / conductivitatea electrică, pesticide), captarea apei din sondele arteziene;

4) de la Centrul Naţional de Sănătate Publică – calitatea apei (diverşi parametri).

15. Scenarii de bază:

a) Colectarea datelor

Datele vor fi introduse în sistem prin diferite moduri (automat, manual, import, conversie). Fiecare instituţie va fi responsabilă de introducerea datelor ce ţine de domeniul său de activitate. Datele introduse vor fi utilizate de alte instituţii în funcţie de accesibilitatea acestora. Tabelul de mai jos descrie unele categorii de date, deţinătorii acestor date, precum şi nivelul de acces solicitat.

Toate datele din cadrul Sistemului informaţional vor fi utilizate în elaborarea şi monitorizarea implementării planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.

b) Modelarea datelor

Datele fiecărei instituţii implicate în implementarea Sistemului vor fi prelucrate prin intermediul programelor specializate (soft de modelare numerică) de către specialiştii instituţiilor respective. Fiecare instituţie îşi va crea şi deţine propria bază de date. Informaţia prelucrată va fi utilizată în evaluarea bilanţului apelor de suprafaţă şi subterane, elaborarea modelelor numerice privind dinamica în timp şi spaţiu a rezervelor de apă disponibile pentru diferite necesităţi (aprovizionare cu apă, industrie, agricultură, piscicultură etc). De asemenea, prin aplicarea tehnicilor avansate de modelare, în baza informaţiei furnizate în cadrul Sistemului, vor fi elaborate hărţi tematice privind calitatea apelor de suprafaţă şi subterane, vor putea fi identificate zonele susceptibile inundaţiilor, vor putea fi evaluate daunele provocate de inundaţii etc. Datele de ieşire a modelelor numerice vor fi utilizate în procesul de luare a deciziilor privind gestionarea resurselor de apă, îndeosebi în situaţii de urgenţă.

c) Publicarea datelor

În vederea asigurării transparenţei între instituţiile guvernamentale şi alţi actori importanţi, precum societatea civilă, mediul academic şi instituţiile financiare internaţionale, datele vor fi făcute publice. În funcţie de specificul informaţiei deţinute de fiecare instituţie şi de importanţa informaţiei pentru diferiţi actori, informaţia va fi publicată în formate tabelare, grafice şi cartografice. Cel puţin următoarele date vor fi publicate:

valorile medii ale nivelului apelor de suprafaţă monitorizate pe anumite perioade la diferite staţii de monitoring;

valorile medii ale apelor subterane pentru diferite acvifere sau corpuri de apă subterane;

valorile medii ale precipitaţiilor şi temperaturilor într-o anumită perioadă de timp pentru diferite posturi;

hărţile tematice privind calitatea apelor de suprafaţă şi subterane;

starea cantitativă şi calitativă a corpurilor de apă.

Accesul la informaţie va fi stabilit de către fiecare instituţie.

15.1. Gestionarea datelor hidrometrice: scară temporală precisă pe o perioadă scurtă (datele colectate zilnic – datele colectate pe parcursul a 24 ore). Scară spaţială mare (100 m – 1 km).

Scopul prezentei acţiuni constă în:

solicitarea şi procesarea datelor primare;

prelucrarea statistică a datelor pentru fenomenele care au avut loc;

prelucrarea datelor pentru analiza probabilităţii producerii şi prevenirii unor fenomene de viitor (inundaţii, secete etc.);

crearea instrumentelor de prognozare (prognoza inundaţiilor de la staţie la staţie etc.);

elaborarea regulilor de control asupra calităţii datelor pentru a asigura faptul că datele introduse în baza de date corespund standardelor de date credibile şi reprezentative;

setarea "limitelor" de nivel pentru parametrii specifici din amonte sau aval pentru care trebuie luată o decizie privind gestionarea acestora;

prezentarea datelor către factorii de decizie în format tabelar sau grafic ori plasarea lor în formatul Sistemului informaţional geografic pentru reprezentare spaţială.

15.2. Modelarea hidrodinamică

Modelarea hidrodinamică presupune modele, care rezolvă ecuaţiile pentru conservarea masei (bilanţ hidrologic) şi impulsului pentru descrierea debitului şi direcţiei scurgerii apei după ce aceasta a intrat într-un sistem al rîului/afluentului, precum şi transportarea materialelor în suspensie sau a aluviunilor într-un rîu/afluent. Acesta este în general folosit pentru a modela unele segmente specifice ale unui rîu la o scară mică.

Aceste modelări sunt, în primul rînd, utilizate pentru prognozele hidrologice şi pentru înţelegerea procesului hidrologic. Modelarea hidrodinamică poate fi utilizată pentru simularea schimbărilor în sistemul modelat.

Scopul prezentei acţiuni constă în:

modelarea inundaţiilor (timp, magnitudine, zone inundate);

modelarea debitului scăzut (timp, magnitudine);

modelarea instalărilor structurilor hidraulice;

modelarea modificărilor la digurile de protecţie împotriva inundaţiilor;

modelara schimbărilor rugozităţii hidraulice a canalului sau a luncii;

modelarea fluxurilor apelor subterane.

15.3. Modelarea bazinelor hidrografice: scară temporală de durată medie sau lungă (frecvenţa colectării datelor: săptămînală, lunară şi anuală). Scară spaţială medie şi mică (10 – sute km).

Presupune modele, cunoscute drept modele hidrologice, care rezolvă ecuaţia privind conservarea masei (bilanţul hidrologic) pentru a simula problemele multisectoriale legate de repartizarea apei în cadrul unui bazin hidrografic, unei naţiuni sau regiuni.

Scopul prezentei acţiuni constă în:

evaluarea resurselor de apă şi repartizarea acestora (după priorităţi);

îmbunătăţirea exploatării lacurilor de acumulare şi a instalaţiilor hidroelectrice;

simularea impactului populaţiei, dezvoltării şi economiei asupra resurselor de apă;

evaluarea folosinţei apei pentru irigare;

evaluarea impactului asupra calităţii apei;

evaluarea impactului alocării apei asupra debitului salubru;

stocarea, analiza şi vizualizarea datelor temporare într-o interfaţă a Sistemului informaţional geografic.

16. Clasificatori

Sistemul informaţional va folosi clasificatorul CUATM pentru identificarea localităţilor (locaţiilor de colectare a datelor şi şirurilor de date). În procesul de analiză vor fi identificaţi şi definiţi alţi clasificatori (de exemplu, tipurile de ape), în scopul asigurării corectitudinii datelor introduse şi optimizării gestiunii lor ulterioare.

17. Interacţiunea cu alte resurse informaţionale

Sistemul informaţional va putea interacţiona cu următoarele sisteme externe:

Sistemul informaţional "Autorizaţii de Mediu pentru Folosinţa Specială a Apei" în scopul administrării resurselor hidrografice disponibile şi utilizate în Republica Moldova;

Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate;

SIA "Harta digitală de bază din geoportal".md;

SIA "Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale".

VII. SPAŢIUL TEHNOLOGIC AL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

18. Componentele Sistemului informaţional şi interacţiunea între ele

Sistemul informaţional va dispune de următoarele componente majore: colectarea şi conversia datelor, Sistemul informaţional geografic, Sistemul de gestiune a datelor hidrometrice, Sistemul de modelare hidrodinamică a bazinelor hidrografice, Portalul public.

Diagrama de mai jos prezintă interacţiunea acestora:

Figura 4. Componentele Sistemului informaţional şi interacţiunea între ele

1) Modulul colectarea şi convertirea datelor

Implementarea prezentului modul va permite colectarea datelor atît în mod automat, cît şi manual. Datele vor putea fi transmise de către dispozitive speciale plasate în teritoriu către serverele locale, iar ulterior convertite într-un format universal vor fi automat încărcate în baza de date a Sistemului.

2) Modulul "Sistemul informaţional geografic"

Implementarea prezentului modul va permite utilizatorilor să colecteze, stocheze, gestioneze, analizeze şi furnizeze informaţii geografice necesare procesului de planificare şi suport decizional din domeniul resurselor hidrografice.

3) Modulul "Sistemul de gestiune a datelor hidrometrice"

Implementarea prezentului modul va oferi capacitate de stocare şi gestionare a informaţiilor despre locaţiile de colectare a datelor, precum şi a datelor discrete şi de tip serii de timp într-un singur sistem comun. Modulul în cauză va asigura funcţionalitatea de stocare, administrare, preluare şi analiză a datelor cu privire la datele hidrologice, meteorologice, a apelor subterane şi a calităţii apei şi a altor parametri.

4) Modulul "Modelare hidrodinamică"

Implementarea prezentului modul va permite utilizatorilor să definească caracteristicile principale ale rîurilor, cum ar fi: confluenţele, intrările şi ieşirile artificiale, rezervoarele şi sistemele de hidrocentrale, precum şi utilizatorii de apă industrială / potabilă / agricolă. Modulul în cauză va permite calcularea echilibrului hidrologic (bilanţul apei) şi va facilita dezvoltarea de scenarii pentru a simula modalităţile de alocare a apei, impactul asupra calităţii apei, secetele, precum şi fenomenele de schimbări climatice.

5) Modulul "Portal public"

Implementarea prezentului modul va permite expunerea datelor publice printr-un portal public atît pentru cetăţeni, cît şi pentru alte autorităţi interesate. Datele vor fi catalogate în funcţie de gradul lor de confidenţialitate, datele confidenţiale fiind astfel accesibile doar persoanelor autorizate.

Portalul public Sistemul informaţional va constitui sursa principală de informaţii privind resursele de apă din Republica Moldova. Portalul va reprezenta o interfaţă de acces către modulele Sistemului informaţional. Portalul va conţine partea publică accesibilă tuturor cetăţenilor, precum şi partea privată accesibilă doar persoanelor autorizate. Portalul va fi integrat cu un sistem informaţional geografic care va permite reprezentarea cartografică a datelor din Sistemul informaţional. Partea publică a sistemului va conţine date, hărţi, noutăţi, alerte, studii, indicatori şi alte categorii de informaţii ce ţin de resursele de apă. Partea privată va conţine interfeţe de introducere a datelor, creare şi publicare a rapoartelor, instrumente de modelare hidrografică. Portalul va fi găzduit pe MCloud şi va interacţiona cu modulele Sistemului informaţional, care, de asemenea, vor fi găzduite pe MCloud.

VIII. ASIGURAREA SECURITĂŢII INFORMAŢIONALE A SISTEMULUI

19. Cerinţe generale faţă de securitate

Sarcinile de bază ale asigurării securităţii informaţionale sînt:

integritatea datelor – protecţia datelor împotriva modificării sau distrugerii lor;

confidenţialitatea datelor – protecţia datelor contra accesului neautorizat la datele Sistemului informaţional;

accesibilitatea – protecţia datelor împotriva blocării accesului utilizatorilor autorizaţi la resursele informaţionale.

20. Securitatea informaţională a Sistemului

Dat fiind faptul că Sistemul informaţional va prelucra date colectate şi partajate de către cele 4 instituţii responsabile, fiecare instituţie va stabili şi aproba printr-un regulament intern politica de securitate informaţională a datelor introduse în Sistemul informaţional. Clasificarea confidenţialităţii datelor şi locaţia de stocare a lor se vor stabili conform reglementărilor interne, precum şi naţionale.

IX. ÎNCHEIERE

Prin implementarea Sistemului informaţional va fi elaborat un instrument eficient de informare a părţilor interesate în gestiunea bazinelor hidrografice, precum şi o bază valoroasă de date pentru stabilirea priorităţilor, îndeplinirea atribuţiilor funcţionale ale autorităţilor statului pentru luarea unor decizii ulterioare tehnice, financiare şi politice în domeniul gestiunii resurselor de apă din Republica Moldova.

Pentru funcţionarea eficientă a Sistemului informaţional toate instituţiile implicate vor fi asigurate cu echipamente hardware şi software necesare bunei funcţionări a Sistemului informaţional. Utilizatorii din toate instituţiile implicate vor fi instruiţi în utilizarea Sistemului informaţional.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.672 din 30 mai 2016

REGULAMENT

cu privire la funcţionarea Sistemului informaţional

al resurselor de apă din Republica Moldova

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la funcţionarea Sistemului informaţional al resurselor de apă din Republica Moldova (în continuare – Regulament) este elaborat în vederea reglementării modului de funcţionare a Sistemului informaţional al resurselor de apă din Republica Moldova.

2. În sensul prezentului Regulament, termenii şi noţiunile de mai jos au următoarea semnificaţie:

Sistemul informaţional al resurselor de apă din Republica Moldova (în continuare – Sistem informaţional) – sistem informaţional destinat colectării, analizei, partajării, precum şi modelării datelor despre resursele de apă şi folosirea acestora în Republica Moldova;

participanţii Sistemului informaţional – posesorul, deţinătorul, registratorii şi utilizatorii în cadrul Sistemului informaţional;

operatorul tehnico-tehnologic al Sistemului informaţional – Întreprinderea de Stat "Centrul de telecomunicaţii speciale", care funcţionează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi care gestionează platforma tehnico-tehnologică necesară găzduirii Sistemului informaţional;

utilizatorii Sistemului informaţional – persoane sau alte sisteme care interacţionează cu Sistemul informaţional în scopul utilizării, modelării, furnizării şi altor activităţi necesare gestionării resurselor hidrografice din Republica Moldova. Acesta include: funcţionarii, participanţii Sistemului informaţional, agenţii economici, cetăţenii, alţi funcţionari publici care au atribuţii legate de reglementarea domeniului;

administratorul Sistemului informaţional – instituţia desemnată de către deţinătorul Sistemului informaţional, care are acces nelimitat la toate compartimentele în cadrul Sistemului în vederea gestionării depline a acestuia;

administratorul Portalului public – instituţia desemnată de către deţinătorul Sistemului, care este responsabilă de gestionarea paginii web a Sistemului informaţional, actualizează informaţia publicată, determină dreptul de acces la anumite compartimente din cadrul Portalului public;

profil (cont de utilizator) – compartiment al Sistemului informaţional care cuprinde date generale despre un utilizator al acestuia.

În contextul prezentului Regulament:

posesorul Sistemului informaţional este Ministerul Mediului;

deţinătorul Sistemului informaţional este Ministerul Mediului;

registratori ai informaţiei în Sistemul informaţional sînt următoarele instituţii:

Serviciul Hidrometeorologic de Stat;

Agenţia "Apele Moldovei";

Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale;

Centrul Naţional de Sănătate Publică.

3. Obiectivele urmărite prin instituirea Sistemului informaţional sînt:

a) consolidarea datelor privind resursele hidrografice şi accesul simplificat la aceste date de către autorităţile publice interesate;

b) optimizarea procesului de mentenanţă şi administrare a datelor privind resursele hidrografice;

c) asigurarea consistenţei şi veridicităţii datelor tranzacţionate;

d) partajarea instituţională a datelor prin găzduirea Sistemului informaţional în platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud).

4. Funcţiile principale ale Sistemului informaţional sînt:

a) colectarea, înscrierea şi convertirea datelor din diverse formate într-un format comun;

b) analiza, modelarea, interpretarea, prezentarea şi prognozarea datelor hidrologice şi hidrodinamice;

c) acordarea suportului factorilor de decizie şi părţilor interesate în scopul stabilirii priorităţilor, îndeplinirii atribuţiilor funcţionale ale autorităţilor statului şi pentru luarea unor decizii ulterioare tehnice, financiare şi politice;

d) asigurarea cu informaţii, inclusiv geospaţiale în elaborarea, revizuirea şi implementarea planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice;

e) înregistrarea utilizatorilor în vederea accesării Sistemului informaţional.

Capitolul II

ADMINISTRAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

ŞI A PORTALULUI PUBLIC

5. În vederea asigurării funcţionării complexului tehnic de program şi administrarea resursei informaţionale a sistemului informaţional automatizat, activitatea de administrare a Sistemului informaţional şi a Portalului public este asigurată de către Ministerul Mediului, prin intermediul instituţiei/instituţiilor desemnate.

Administrarea Sistemului informaţional presupune următoarele:

a) colectarea şi procesarea datelor recepţionate de la registratori;

b) asigurarea corectitudinii, integrităţii şi protecţiei datelor procesate prin intermediul Sistemului informaţional;

c) asigurarea funcţionării neîntrerupte a Sistemului informaţional;

d) asigurarea integrării cu alte sisteme informaţionale relevante;

e) dezvoltarea continuă a Sistemului informaţional prin identificarea, implementarea şi integrarea noilor mecanisme de gestionare a datelor asociate domeniului hidrografic;

f) protecţia informaţiei conform prevederilor legislaţiei în vigoare;

g) asistenţa necesară utilizatorilor Sistemului informaţional în utilizarea acestuia.

Administrarea Portalului public presupune următoarele:

a) colectarea, procesarea şi prezentarea în diferite formate (tabele, grafice, hărţi, imagini etc.) a informaţiei recepţionate de la registratori, instituţii de stat, instituţii de cercetare, persoane fizice şi juridice, asociaţii obşteşti etc.;

b) asigurarea funcţionalităţii neîntrerupte a Portalului public;

c) protecţia informaţiei cu acces limitat şi autorizarea utilizatorilor Portalului public;

d) actualizarea cu regularitate a informaţiei din Portalul public.

Ministerul Mediului va delega printr-un ordin intern instituţia sau instituţiile subordonate care vor fi responsabile de administrarea Sistemului informaţional şi administrarea Portalului public.

6. Sistemul informaţional conţine două categorii principale de date: date spaţiale şi şiruri de date. Datele spaţiale sînt georeferenţiate şi reprezintă valori medii pentru o anumită perioadă de timp, iar şirurile de date reprezintă un flux continuu de valori, fiecare dintre acestea fiind însoţită de informaţia despre data şi locaţia unde a fost colectată.

7. Toate datele sînt păstrate în format electronic, în limba de stat.

8. Registratorii în cadrul Sistemului informaţional sînt:

a) Agenţia "Apele Moldovei";

b) Serviciul Hidrometeorologic de Stat;

c) Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale;

d) Centrul Naţional de Sănătate Publică.

9. Registratorii vor furniza următoarele date spaţiale şi şiruri de date:

Această listă de date reprezintă setul minim de date necesar atît operării Sistemului informaţional, cît şi asigurării suportului necesar Ministerului Mediului în elaborarea, implementarea şi revizuirea planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice. Registratorii vor putea defini şi alte seturi de date care vor putea fi elaborate şi utilizate în cadrul Sistemului informaţional.

Fiecare set de date va conţine un set de metadate care va descrie succint setul de date respectiv. Fişierul cu metadate trebuie să conţină următoarele elemente:

10. Formatul, tipul şi atributele datelor specificate în pct.9 din prezentul Regulament vor fi determinate de un grup de lucru creat de către posesorul Sistemului informaţional. Datele vor fi furnizate administratorului Sistemului informaţional şi administratorului Portalului public de către registratori cu o periodicitate şi în formatul stabilit de către deţinătorul Sistemului informaţional, şi coordonat, în caz de necesitate, cu Ministerul Sănătăţii. Registratorii vor publica în Portalul public informaţii specifice domeniului de activitate.

11. Registratorul desemnează utilizatorii autorizaţi să exercite funcţii de înscriere, utilizare şi procesare, inclusiv de control intern al calităţii datelor.

12. Registratorul este obligat:

a) să introducă doar informaţii veridice în baza datelor obţinute;

b) să nu admită modificarea, distrugerea şi/sau utilizarea ilegală a datelor;

c) să răspundă, în termen de 15 zile, la solicitările entităţilor care dispun de dreptul legal de a solicita informaţia atribuită la categoria celei cu accesibilitate limitată. În cazul depistării informaţiei eronate prezentate şi stocate în Sistemul informaţional, aceasta se actualizează, iar în termen de 15 zile aceste entităţi vor fi informate despre ajustările efectuate.

13. Operatorul tehnico-tehnologic al Sistemului informaţional:

Î.S. "Centrul de Telecomunicaţii Speciale" este operatorul tehnico-tehnologic al Sistemului informaţional, care va asigura, în baza contractului încheiat cu posesorul Sistemului informaţional, atît gestiunea platformei tehnico-tehnologice necesară găzduirii Sistemului informaţional, cît şi operarea acestuia la parametrii de calitate stabiliţi în acordul încheiat cu posesorul MCloud, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.128 din 20 februarie 2014 "Privind platforma tehnologică guvernamentală comună" (MCloud).

Capitolul III

MODUL DE ACCESARE ŞI UTILIZARE

A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

Conectarea şi accesarea Sistemului informaţional

14. Deţinătorul va asigura conectarea participanţilor la Sistemul informaţional, în scopul exercitării de către aceştia a obligaţiilor prevăzute de acte legislative şi normative în vigoare.

15. Registratorii şi utilizatorii se vor conecta la Sistemul informaţional în baza Declaraţiei-angajament prevăzute în anexa la prezentul Regulament, în modul stabilit de deţinător.

16. Sistemul informaţional se accesează prin intermediul unui portal web (cu acces prin reţeaua Internet). Pentru a accesa Sistemul, utilizatorul va folosi numele de utilizator şi parola proprie oferită de administratorul acestuia.

17. Pentru exploatarea corectă şi eficientă a Sistemului informaţional, utilizatorul va respecta instrucţiunile şi ghidul de utilizare publicate pe Portalul public al Sistemului informaţional.

Generarea, încărcarea şi convertirea datelor

18. Utilizatorii vor putea importa documentele create şi salvate în fişiere de tip .xls, .csv, .txt, .shp sau alte tipuri după necesitate. Şabloanele fişierelor de aceste tipuri pentru fiecare document vor fi disponibile în pagina-web de referinţă a acestuia.

19. Registratorii, precum şi alţi participanţi la Sistemul informaţional, pot utiliza scenariul de încărcare şi convertire automată în Sistem a datelor din alte sisteme informatice sau dispozitive relevante.

Modelarea şi interpretarea datelor

20. Registratorii vor utiliza Sistemul informaţional în scopul modelării datelor hidrografice şi interpretării lor ulterioare.

21. Modelarea şi interpretarea datelor se va efectua în conformitate cu procedurile de modelare a fluxurilor hidrodinamice elaborate şi aprobate de către deţinătorul Sistemului informaţional.

Prezentarea şi prognozarea datelor

22. Registratorii vor oferi autorităţilor competente informaţii legate de prognozarea utilizării resurselor hidrografice.

23. Registratorii vor asigura notificarea automată de către Sistemul informaţional a organelor competente, precum şi a altor persoane interesate în scopul prevenirii sau diminuării pagubelor cauzate de fenomenele hidrometeorologice nefavorabile (pericole de inundaţii, situaţii epidemiologice etc.).

Capitolul IV

RESPONSABILITATEA

24. Registratorul este responsabil de înscrierea datelor în Sistemul informaţional, a menţiunilor ulterioare prevăzute de legislaţie, inclusiv a actelor/ documentelor/ informaţiilor în a căror bază s-au efectuat înscrierile în Sistem.

25. Deţinătorul Sistemului informaţional asigură protecţia datelor stocate în baza de date de influenţă internă şi externă.

26. Controlul asupra ţinerii Sistemului informaţional se efectuează în conformitate cu Legea nr.71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre.

27. Persoanele vinovate de încălcarea condiţiilor de ţinere a Sistemului informaţional poartă răspundere disciplinară în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Capitolul V

ASIGURAREA FUNCŢIONĂRII CONTINUE ŞI A SECURITĂŢII INFORMAŢIONALE

28. Sistemul informaţional include acţiuni organizatorice speciale, precum şi mijloace tehnice, de program şi criptografice pentru protecţia informaţiei în timpul procesării datelor.

29. Operatorul tehnico-tehnologic este responsabil de asigurarea stabilităţii platformei care găzduieşte Sistemul informaţional.

30. În scopul protejării sistemului, operatorul tehnico-tehnologic va sista accesul participanţilor la Sistemul informaţional în cazul unor atacuri cibernetice sau altor situaţii care pun în pericol securitatea acestuia.

31. Administrarea şi exploatarea mijloacelor software şi hardware de interacţiune cu Sistemul informaţional urmează a fi efectuată de către participanţi care trebuie să asigure:

măsurile necesare pentru îndeplinirea eficientă şi securizată a atribuţiilor de serviciu ale personalului implicat în procesele de administrare şi exploatare a mijloacelor software şi hardware de interacţiune cu Sistemul informaţional;

măsurile de configurare a mijloacelor software şi hardware de interacţiune cu Sistemul informaţional şi securitatea acestora;

nivelurile de acces la datele procesate şi furnizate de către Sistemul informaţional;

măsurile ce ţin de utilizarea scenariului manual sau semiautomat de prelucrare a datelor în cazul imposibilităţii utilizării scenariului automat de încărcare a datelor în Sistemul informaţional.

CAPITOLUL VI

PROGRAMUL DE OPERARE A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

32. Sistemul informaţional va fi accesibil utilizatorilor 24 de ore din 24.

33. Administratorul va acorda asistenţa necesară utilizatorilor Sistemului informaţional în scopul utilizării eficiente a acestuia în zilele lucrătoare, în intervalul orelor 8.00 – 17.00.

34. Orice modificare sau deconectare temporară în scopuri de mentenanţă a Sistemului informaţional va fi comunicată în prealabil participanţilor de către posesor.

35. Participanţii la Sistem vor asigura implementarea unui sistem de control intern eficient aferent procesului de utilizare a acestuia.

36. Participanţii la Sistem sînt responsabili de verificarea cu regularitate a actualităţii şi valabilităţii conturilor de utilizator din cadrul Sistemului informaţional, precum şi de asigurarea securităţii datelor operate de acesta, în conformitate cu prezentul Regulament.

Anexă

la Regulamentul cu privire la funcţionarea

Sistemului informaţional al resurselor de apă

 din Republica Moldova

DECLARAŢIE-ANGAJAMENT

privind respectarea obligaţiilor ce revin registratorilor/utilizatorilor

Sistemului informaţional al resurselor de apă

Nr................./ data .......................

Autoritatea (instituţia, organizaţia) .................................................., autorizată ca registrator sau utilizator, avînd IDNO ......................, reprezentată legal prin ..........................., avînd funcţia de ....................................., se angajează:

în calitate de registrator/utilizator, cunoscînd dispoziţiile legale cu caracter general şi special în materie de protecţie a dreptului asupra Sistemului informaţional, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul săvîrşirii unor fapte prin care se aduc atingeri dreptului asupra Sistemului, ne asumăm în mod direct şi necondiţionat obligaţiile referitoare la utilizarea acestuia faţă de Ministerul Mediului, în calitate de posesor al Sistemului, astfel:

I. Obligaţiile registratorului/utilizatorului:

Ne angajăm să respectăm prevederile Regulamentului cu privire la funcţionarea platformei comune pentru gestionarea bazinelor hidrografice din Republica Moldova.

Faţă de cele de mai sus, ne obligăm să respectăm:

1. Condiţii tehnice:

a) să deţinem echipamentele de calcul adecvate pentru instalarea, utilizarea şi funcţionarea normală a Sistemului informaţional;

b) să asigurăm conexiunea la Internet în conformitate cu condiţiile stabilite prin instrucţiunile de utilizare a Sistemului informaţional;

c) să deţinem aplicaţii software adecvate pentru utilizarea şi funcţionarea normală a Sistemului informaţional.

2. Resurse umane:

a) să asigurăm personalul calificat în domeniul resurselor hidrografice capabil să utilizeze Sistemul informaţional;

b) să asigurăm nivelul de instruire a persoanelor desemnate să utilizeze Sistemul informaţional şi să respecte instrucţiunile de lucru.

3. Confidenţialitatea şi securitatea datelor:

a) să asigurăm utilizarea Sistemului informaţional pusă la dispoziţie de Ministerul Mediului, la parametrii definiţi de către acesta;

b) să nu permitem accesul terţilor la Sistemul informaţional;

c) să nu utilizăm Sistemul informaţional în numele altor persoane juridice sau fizice;

d) să nu utilizăm alte produse informatice pentru accesul la Sistemul informaţional;

e) să luăm toate măsurile ce se impun pentru a nu afecta securitatea Sistemului informaţional;

f) să asigurăm confidenţialitatea datelor şi informaţiilor de care luăm cunoştinţă prin utilizarea Sistemului informaţional;

g) să nu divulgăm altor persoane neautorizate utilizatorii şi parolele ce asigură accesul la Sistemul informaţional.

II. Măsuri administrative

În cazul nerespectării obligaţiilor asumate, am luat cunoştinţă că sîntem pasibili de următoarele sancţiuni, în funcţie de gravitatea faptelor săvîrşite:

a) suspendarea temporară a autorizaţiei de acces la Sistemul informaţional;

b) anularea autorizaţiei de acces la Sistemul informaţional.

Ministerul Mediului are dreptul de a anula sau de a prelungi sancţiunile acordate.

Aplicarea sancţiunilor de către Ministerul Mediului nu exclude răspunderea civilă şi penală a utilizatorului pentru eventualele prejudicii cauzate prin faptele săvîrşite.

Anexa nr.3

la Hotărîrea Guvernului

nr.672 din 30 mai 2016

LISTA

concepţiilor sistemelor informaţionale care, în ansamblu,

vor forma spaţiul informaţional al Sistemului informaţional

 al resurselor de apă din Republica Moldova