713/30.10.92 Hotărîre cu privire la aprobarea Statutului Academiei de Ştiinţe a Moldovei

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Statutului Academiei de Ştiinţe a Moldovei

nr. 713  din  30.10.92

 (în vigoare 30.10.1992) 

* * *

Abrogat: 27.06.2002

Hotărîrea Guvernului nr.771 din 14.06.2002

Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Statutul Academiei de Ştiinţe a Moldovei (se anexează).

2. Se abrogă hotărîrile Guvernului R.S.S. Moldova din 12 decembrie 1990 nr.459 "Cu privire la aprobarea Statutului provizoriu al Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Moldova" şi din 24 ianuarie 1991 nr.42 "Cu privire la introducerea unor modificări în Statutul provizoriu al Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Moldova".

Aprobat

prin hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

din 30 octombrie 1992 nr.713

STATUTUL

Academiei de Ştiinţe a Moldovei

I. PRINCIPII GENERALE

1. Academia de Ştiinţe a Moldovei (în continuare - Academia) este o instituţie de stat, cel mai înalt for ştiinţific din ţară, care întruneşte în componenţa sa membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare, are calitate de persoană juridică, statut autonom şi funcţionează pe principii de autoadministrare. În cadrul ei funcţionează instituţii subordonate, care efectuează cercetări ştiinţifice fundamentale, aplicative, activităţi de dezvoltare tehnologică şi contribuie la pregătirea cadrelor ştiinţifice de calificare înaltă.

Academia este responsabilă pentru formarea concepţiilor şi impulsionarea activităţilor conceptuale vizînd dezvoltarea sferei ştiinţifice şi tehnologice, participînd la realizarea lor şi contribuind la soluţionarea problemelor social-economice.

[Pct.1 în redacţia Hot. Guv. nr.901 din 01.10.99]

2. Academia întruneşte academicieni, membri corespondenţi, membri de onoare ai Academiei, cercetători şi colaboratori ştiinţifici în domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii.

3. Sursa principală de finanţare a Academiei este bugetul de stat, precum şi alte surse financiare.

4. Academia de Ştiinţe a Moldovei:

realizează şi coordonează în limitele competenţei sale politica ştiinţifică în domeniul cercetărilor fundamentale;

stabileşte direcţiile şi efectuează cercetări ştiinţifice fundamentale prioritare în instituţiile proprii;

contribuie la integrarea ştiinţei academice, universitare şi ramurale în cadrul unor programe unice interdepartamentale;

participă în comun cu academiile de ştiinţe ale altor state, la organizarea structurilor academice interstatale, contribuie la colaborarea tehnico-ştiinţifică interstatală;

participă la elaborarea şi expertiza celor mai importante proiecte ştiinţifice şi economice, la elaborarea programelor de ameliorare a mediului abiant;

organizează consfătuiri, manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale;

contribuie la aplicarea eficientă în practică a realizărilor ştiinţifice, tehnico-ştiinţifice şi culturale;

organizează şi desfăşoară activitatea de pregătire a cadrelor ştiinţifice;

participă, în comun cu instituţiile de învăţămînt superior, la pregătirea specialiştilor pentru economia naţională;

contribuie la asigurarea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea potenţialului creator al savanţilor republicii pe baza formelor democratice de concurs, ce ar exclude posibilitatea monopolizării în ştiinţă;

participă la propagarea realizărilor ştiinţei.

5. Întru realizarea atribuţiilor Academia gestionează patrimoniul său care se constituie din:

bunurile statului, transmise spre gestionare operativă prin hotărîrea autorităţilor administraţiei publice;

bunurile procurate din contul mijloacelor proprii;

resursele obţinute în urma activităţii intelectuale a colaboratorilor Academiei (la comandă sau prin contract);

donaţiile şi sponsorizările agenţilor economici, organizaţiilor şi instituţiilor autohtone şi de peste hotare.

Patrimoniul Academiei poate fi înstrăinat numai cu permisiunea Prezidiului Academiei în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

[Pct.5 în redacţia Hot. Guv. nr.901 din 01.10.99]

6. Adunarea generală a Academiei ia decizii de instituire şi decernare a premiilor pentru lucrări ştiinţifice, descoperiri şi invenţii de favoare.

[Pct.7 exclus prin Hot. Guv. nr.901 din 01.10.99]

II. MEMBRII ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

8. Membri ai Academiei sînt academicienii,membrii corespondenţi şi membrii de onoare. Titlul de membru al Academiei este viager.

9. Membrii titulari (academicienii) şi membrii corespondenţi ai Academiei sînt aleşi din rîndurile oamenilor care activează în Moldova în domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii , şi care s-au remarcat prin lucrări originale de mare valoare.

Candidaţii pentru titlurile de membru titular şi de membru corespondent trebuie să posede titlul ştiinţific de doctor habilitat (cu excepţia personalităţilor ilustre din domeniul culturii). În calitate de academician poate fi ales numai deţinătorul titlului de membru corespondent al Academiei

[Pct.9 modificat şi completat prin Hot. Guv. nr.901 din 01.10.99]

10. Membrii de onoare ai Academiei sînt aleşi din rîndurile personalităţilor de prestigiu din republică şi din străinătate, care au adus o contribuţie esenţială la dezvoltarea ştiinţei, tehnicii şi culturii republicii.

[Alin.1 pct.10 modificat prin Hot. Guv. nr.901 din 01.10.99]

Membrii de omoare pot participa la adunările generale ale Academiei fără a avea drept de vot deliberativ.

11. Numărul total de academicieni şi membri corespondenţi şi Academiei cu drept de vot deliberativ este stabilit de către Adunarea generală.

Cînd membrii Academiei ating vîrsta de 70 ani, posturile deţinute de ei se declară vacante. Membrilor Academiei care au atins vîrsta de 70 de ani li se păstrează toate drepturile, inclusiv indemnizaţiile lunare, stabilite de Guvernul Republicii Moldova.

12. Alegerea academicienilor, membrilor corespondenţi, membrilor de onoare ai Academiei are loc în conformitate cu posturile vacante cel puţin o dată în trei ani în conformitate cu prezentul Statut şi cu Regulamentul privind alegerile în Academie, aprobat de Adunarea generală a Academiei.

Alegerea membrilor de onoare ai Academiei se efectuează la Adunarea generală de către membrii Academiei şi colaboratorii Ştiinţifici cu drept de vot deliberativ.

13. Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei:

contribuie activ la dezvoltarea ştiinţei, tehnicii şi culturii în Moldova;

participă la rezolvarea problemelor care stau în faţa Academiei, la Propagarea şi aplicarea realizaţiilor ştiinţei în economia şi cultura naţională, la pregătirea cadrelor ştiinţifice;

execută misiunile Prezidiului şi ale biroului secţiei respective a Academiei;

participă la lucrările adunărilor generale ale Academiei şi ale secţiilor respective.

14. Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei au dreptul:

să li se asigure din partea Academiei condiţii necesare pentru desfăşurarea cercetărilor ştiinţifice programate de secţia corespunzătoare şi Prezidiul Academiei;

să prezinte problemele ştiinţifice şi ştiinţifico-organizatorice spre a fi examinate la biroul secţiei respective, la Prezidiul Academiei, la adunarea generală a secţiei şi la Adunarea generală a Academiei.

15. Membrii Academiei sînt ai uneia dintre secţiile Academiei în conformitate cu specialitatea lor ştiinţifică.

Membrii Academiei pot trece în altă secţie doar cu acordul a două treimi din numărul membrilor ei incluşi în lista de vot respectivă.

Membrii Academiei, care fac parte concomitent din două sau mai multe secţii, la alegerile în Academie au drept de vot deliberativ numai într-o secţie.

16. Membrii Academiei prezintă în fiecare an la secţia respectivă dări de seamă despre activitatea lor ştiinţifică, care este examinată la şedinţele biroului sau la adunările generale ale secţiilor, iar în caz de necesitate - la şedinţa Prezidiului Academiei.

17. Membrii Academiei, în caz de plecare din republică (cu sau fără pierderea cetăţeniei Republicii Moldova), îşi păstrează titlul de membru al Academiei, fiind lipsiţi de dreptul de vot deliberativ şi de indemnizaţia lunară stabilită de Guvernul Republicii Moldova. Posturile lor de membri ai Academiei de Ştiinţe se declară vacante.

Excluderea unui academician sau membru corespondent din componenţa Academiei se efectuează în modul stabilit pentru alegeri.

III. STRUCTURA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

18. Academia include: secţii, institute de cercetări, centre, biblioteca ştiinţifică, arhivă ştiinţifică centrală, baze de experimentări ştiinţifice, muzee şi alte organizaţii ştiinţifice şi ştiinţifice de producţie.

[Pct.18 modificat prin Hot. Guv. nr.901 din 01.10.99]

19. Academia include următoarele secţii:

Secţia de Ştiinţe Umanistice;

Secţia de Ştiinţe Fizico-Matematice şi Tehnice;

Secţia de Ştiinţe Biologice şi Chimice;

Secţia de Ştiinţe Agricole;

Secţia de Ştiinţe Medicale.

Secţiile întrunesc membrii Academiei din domeniile ştiinţifice respective.

[Pct.19 modificat prin Hot. Guv. nr.901 din 01.10.99]

20. Secţiile Academiei sînt unităţi ştiinţifice şi ştiinţifico-organizatorice, care întrunesc savanţii unor ramuri adiacente.

Secţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei:

include în componenţa sa institute de cercetare, organizaţii ştiinţifice de producţie şi auxiliare;

participă la coordonarea şi dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice şi a tehnologiilor avansate din republică în sferele ştiinţifice de profil, dirijează activitatea ştiinţifică, ştiinţifico-metodică şi ştiinţifico-organizatorică a institutelor de cercetare din cadrul Secţiilor de Ştiinţe;

Organul suprem al secţiei Academiei este adunarea generală a secţiei formată din academicieni, membri corespondenţi ai Academiei şi colaboratori ştiinţifici cu drept de vot deliberativ la adunarea generală.

[Pct.20 modificat prin Hot. Guv. nr.901 din 01.10.99]

21. Activitatea secţiei este reglementată de Regulamentul secţie, aprobat de Adunarea generală a Academiei.

22. Instituţiile (secţiile autonome) de cercetări ştiinţifice sînt organismele de bază ale activităţii de cercetare ştiinţifică a Academiei.

Instituţiile rezolvă, în mod independent, în limitele prevăzute de prezentul Statut, problemele economice, sociale, organizaţionale ce stau în faţa lor. Instituţiile pot activa în componenţa secţiei respective sau pe lîngă Prezidiul Academiei.

În fruntea instituţiei de cercetări ştiinţifice se află directorul ei care se sprijină în activitatea sa pe consiliul ştiinţific.

Instituţiile ştiinţifice au sarcina de a rezolva probleme prevăzute în planul lor de cercetări ştiinţifice, aprobat de biroul secţiei respective, şi de a contribui la dezvoltarea ştiinţei şi culturii.

23. Instituţiile de cercetări ştiinţifice activează pe baza statutelor aprobate de birourile secţiilor respective ale Academiei.

IV. ORGANELE DE CONDUCERE ALE ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

24. Organul Suprem al Academiei este Adunarea generală a Academiei, formată din membrii Academiei şi colaboratorii ştiinţifici, de regulă, cu titlu de doctor în ştiinţe, cu drept de vot deliberativ, înaintaţi de colectivele ştiinţifice ale instituţiilor şi aleşi la adunările generale ale secţiilor respective. Numărul colaboratorilor ştiinţifici cu drept de vot deliberativ nu poate fi mai mare de jumătate din numărul membrilor Academiei.

25. Adunarea generală a Academiei:

examinează probleme vizînd dezvoltarea ştiinţei în republică;

în comun cu Ministerele respective determină direcţiile principale de cercetări ştiinţifice în domeniul ştiinţelor naturii şi ştiinţelor umanistice;

determină direcţiile principale de cercetări ştiinţifice efectuate în instituţiile ştiinţifice ale Academiei;

stabileşte liniile directoare ale întregii activităţi a Academiei;

rezolvă principalele probleme de ordin organizaţional, inclusiv crearea, desfiinţarea şi reorganizarea secţiilor, a instituţiilor şi centrelor ştiinţifice ale Academiei;

alege membrii Academiei şi ai Prezidiului Academiei, precum şi membrii asociaţi ai Prezidiului;

confirmă pe un termen de cinci ani academicienii-coordonatori ai secţiilor şi colaboratorii ştiinţifici cu drept de vot deliberativ;

aprobă darea de seamă anuală a Academiei.

26. Sesiunile Adunării generale a Academiei se convoacă în caz de necesitate, dar cel puţin o dată pe an.

27. Drept vot deliberativ la Adunarea generală posedă: academicienii, membrii corespondenţi ai Academiei (exceptînd alegerile academicienilor) şi colaboratorii ştiinţifici cu drept de vot deliberativ la Adunarea generală (exceptînd alegerile academicienilor şi membrilor corespondenţi ai Academiei).

28. Adunarea generală are dreptul să adopte hotărîri, dacă la şedinţă asistă cel puţin două treimi din personalul scriptic - membri ai Academiei şi colaboratori ştiinţifici cu drept de vot deliberativ la Adunarea generală.

Deciziile în problemele discutate la Adunarea generală se adoptă prin simplă majoritate a voturilor celor prezenţi cu drept de vot deliberativ, cu excepţia cazurilor cînd, în conformitate cu prezentul Statut, pentru adoptarea unei hotărîri e nevoie de cel puţin două treimi de voturi.

29. Organul de conducere al Academiei între sesiunile Adunării generale este Prezidiul Academiei, care se subordonează Adunării generale şi traduce în viaţă hotărîrile ei.

Pe lîngă Prezidiul Academiei activează Consiliul de directori ai institutelor de cercetare din Academie;

Consiliul de directori, în conformitate cu regulamentul, participă la:

aprobarea planurilor şi dărilor de seamă cu privire la cele mai importante pentru republică cercetări ştiinţifice, efectuate de institutele Academiei;

aprobarea distribuirii alocaţiilor bugetare conform direcţiilor principale de cercetări ştiinţifice, ţinînd cont de propunerile comisiilor de experţi;

determinarea direcţiilor ştiinţifice principale ale institutelor de cercetări ştiinţifice ale Academiei, prezentate Adunării Generale pentru confirmare;

elaborarea şi aprobarea Regulamentului despre modul de completare a posturilor vacante în sfera de conducere şi de alegere a consiliului ştiinţific în institutele Academiei.

[Pct.29 completat prin Hot. Guv. nr.901 din 01.10.99]

30. Prezidiul Academiei este constituit din preşedinte, vicepreşedinte, secretarul ştiinţific general, academicienii-coordonatori ai secţiilor, din alţi membri ai Academiei şi din membrii asociaţi din numărul colaboratorilor ştiinţifici cu drept de vot deliberativ la Adunarea generală. Numărul membrilor Prezidiului este stabilit de către Adunarea generală.

Preşedintele şi vicepreşedinţii Academiei sînt aleşi de Adunarea generală din rîndurile academicienilor.

Secretarul ştiinţific general este ales de Adunarea generală din rîndurile membrilor Academiei.

Academicienii-coordonatori ai secţiilor sînt aleşi prin vot secret la adunările generale ale secţiilor Academiei din rîndurile membrilor Academiei şi sînt confirmaţi de Adunarea generală a Academiei.

Alţi membri ai Prezidiului sînt aleşi de Adunarea generală din rîndurile membrilor Academiei.

Membrii Academiei pot fi membri ai Prezidiului Academiei pînă la vîrsta de 70 de ani.

Preşedintele, vicepreşedinţii, secretarul ştiinţific general şi alţi membri ai Prezidiului Academiei, inclusiv membrii asociaţi, sînt aleşi prin vot secret cu simpla majoritate de voturi ale membrilor Academiei şi colaboratorilor ştiinţifici cu drept de vot deliberativ la Adunarea generală. Alegerile pot avea loc numai în prezenţa a cel puţin două treimi din personalul scriptic - membri ai Academiei şi colaboratori ştiinţifici cu drept de vot deliberativ la Adunarea generală.

Alegerile componenţei personale a Prezidiului Academiei au loc o dată la patru ani. Prezidiul prezintă anual Adunării Generale un raport de dare de seamă cu privire la activitatea sa.

Delimitarea atribuţiilor tuturor membrilor Prezidiului Academiei este stabilită de Prezidiul Academiei.

Preşedintele, vicepreşedinţii, secretarul ştiinţific general, academicienii-coordonatori şi alţi membri ai Prezidiului Academiei nu au dreptul să cumuleze posturi de conducere în cadrul Academiei, cu excepţia funcţiilor de şef de laborator, secţie sector, grup, centru, catedră.

[Pct.30 modificat prin Hot. Guv. nr.901 din 01.10.99]

31. Adunarea generală, la cererea cel puţin a unei cincimi din numărul membrilor Academiei şi colaboratorilor ştiinţifici cu drept de vot deliberativ la Adunarea generală, are dreptul, cu simpla majoritate de voturi ale membrilor Academiei şi colaboratorilor ştiinţifici cu drept de vot deliberativ la Adunarea generală, să examineze chestiuni cu privire la votul de încredere sau la eliberarea înainte de termen a întregii componenţe a Prezidiului Academiei sau a unor membri ai lui şi să aleagă în locul lor membri ai Prezidiului pentru termenul rămas pînă la alegerile ordinare ale Prezidiului Academiei.

Hotărîrea cu privire la eliberarea înainte de termen a unora dintre membrii Prezidiului este adoptată prin vot secret. Noii membri ai Prezidiului se aleg în conformitate cu prezentul Statut.

32. Prezidiul Academiei:

convoacă sesiunile Adunării generale a Academiei;

aprobă planurile şi dările de seamă cu privire la cele mai importante pentru republică cercetări ştiinţifice, efectuate de instituţiile Academiei;

aprobă distribuirea alocaţiilor bugetare conform direcţiilor principale de cercetări ştiinţifice , ţinînd cont de propunerile comisiilor de experţi;

organizează în modul stabilit, instituţii de cercetări ştiinţifice, instituţii ştiinţifice auxiliare şi întreprinderi, consilii şi comisii ştiinţifice de problemă;

determină şi prezintă pentru conformare Adunării generale direcţiile ştiinţifice principale ale instituţiilor de cercetări ştiinţifice ale Academiei;

prezintă pentru discuţie şi aprobare la Adunarea generală dările de seamă anuale despre activitatea Academiei;

planifică şi organizează, în modul stabilit, relaţiile ştiinţifice internaţionale ale Academiei;

efectuează controlul asupra îndeplinirii planurilor de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi de reciclare a colaboratorilor Academiei;

stabileşte modul de alegere a directorului de instituţie în conformitate cu Regulamentul despre modul de completare a posturilor vacante în sfera de conducere şi de alegere a consiliului ştiinţific în instituţiile de cercetări ştiinţifice ale Academiei, aprobat de Adunarea generală;

confirmă în funcţie directorii instituţiilor Academiei, pe un termen de cinci ani. Dacă la adunarea generală a secţiei n-a fost ales nici unul dintre candidaţii la postul de director de instituţie, numeşte la recomandarea biroului secţiei respective, directorul interimar al instituţiei pe un termen de pînă la un an;

eliberează din funcţie directorii de instituţie la propunerea biroului secţiei respective;

numeşte membrii interimari ai Prezidiului Academiei;

confirmă în funcţie locţiitorii preşedintelui Academiei în problemele administrative şi de construcţii capitale.

33. Prezidiul Academiei prezintă propuneri pentru conferirea titlului de profesor, confirmă redactorii-şefi ai publicaţiilor periodice ale Academiei, componenţa comisiilor şi consiliilor.

34. Prezidiul Academiei este ordonatorul principal al Creditelor Academiei.

35. Prezidiul Academiei exercită controlul asupra respectării Statutului Academiei şi a Legislaţiei în vigoare de către toate instituţiile şi persoanele oficiale ale Academiei.

36. Pe lîngă Prezidiul Academiei funcţionează:

Consiliul ştiinţific editorial; Consiliul biblio-informativ, Biblioteca ştiinţifică centrală, Arhiva ştiinţifică centrală etc.

[Pct.36 modificat prin Hot. Guv. nr.901 din 01.10.99]

37. Şedinţele Prezidiului se ţin legal în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, iar hotărîrile se iau cu majoritatea de voturi ale tuturor membrilor Prezidiului.

38. Prezidiul Academiei dispune de un aparat executiv, care acţionează pe baza Regulamentului aprobat de către Prezidiul Academiei. Personalul scriptic şi devizul de cheltuieli de întreţinere a Prezidiului se adoptă de preşedintele Academiei.

V. DREPTURILE EXCEPŢIONALE ALE ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

39. Academia de ştiinţe are dreptul să păstreze permanent în Arhiva ştiinţifică centrală a Academiei manuscrisele savanţilor, ale oamenilor de litere, de artă şi de cultură, materialele de arhivă ale instituţiilor Academiei şi alte materiale ce prezintă interes pentru istoria ştiinţei, care fac parte din Fondul Arhivistic de Stat al Republicii Moldova.

40. Prezidiul Academiei, instituţiile de cercetări ştiinţifice şi alte organizaţii ale Academiei, care echivalează cu acestea, sînt persoane juridice şi posedă ştampile cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi cu denumirea instituţiei.

VI. MECANISMUL MODIFICĂRII STATUTULUI ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

41. Modificarea Statutului Academiei se efectuează conform hotărîrii Adunării generale a Academiei prin majoritatea (cel puţin două treimi) de voturi din numărul total de membri ai Academiei de colaboratori ştiinţifici cu drept de vot deliberativ la Adunarea generală. Toate modificările se aprobă de către Guvernul Republicii Moldova.