737/09.10.91 Hotărîre privind Regulamentul provizoriu al Departamentului Controlului de Stat

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

privind Regulamentul provizoriu al Departamentului

Controlului de Stat

nr. 737-XII din 09.10.91

 (în vigoare 09.10.1991) 

* * *

Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă şi se pune în aplicare Regulamentul provizoriu al Departamentului Controlului de Stat.

2. Se aprobă devizul de cheltuieli al Departamentului Controlului de Stat pe trimestrul patru al anului 1991 în sumă de 1111000 (un milion o sută unsprezece mii) ruble.

3. Se aprobă statele de personal ale Departamentului Controlului de Stat pe anul 1991 în număr de 187,5 unităţi.

4. Guvernul va asigura finanţarea activităţii Departamentului Controlului de Stat de la bugetul de stat în conformitate cu devizul de cheltuieli.

5. Prezenta Hotărîre intră în vigoare pe data adoptării ei.

Aprobat

prin Hotărîrea Prezidiului

Parlamentului Republicii Moldova

nr.737-XII din 9 octombrie 1991

REGULAMENTUL PROVIZORIU

al Departamentului Controlului de Stat

TITLUL I

PRINCIPII GENERALE

1. În conformitate cu Legea cu privire la Departamentul Controlului de Stat al Republicii Moldova, Departamentul Controlului de Stat (denumit în continuare Departament) este un organ subordonat Parlamentului, care exercită controlul asupra activităţii economico-financiare a organelor puterii de stat şi ale administraţiei de stat, asupra păstrării patrimoniului naţional, folosirii resurselor materiale, financiare şi de muncă ale statului, precum şi asupra activităţii întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor care folosesc proprietatea de stat.

2. Departamentul activează în temeiul Constituţiei Republicii Moldova, a Legii cu privire la Departamentul Controlului de Stat al Republicii Moldova, a altor legi şi acte normative, care reglementează activitatea economico-financiară şi gestionară a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor supuse controlului, a prezentului Regulament. În limitele competenţei sale, Departamentul organizează traducerea în viaţă a legislaţiei în vigoare, respectarea ei cu stricteţe de către toate persoanele oficiale, cetăţenii Republicii Moldova şi de către persoanele fără cetăţenie.

3. Departamentul este persoană juridică cu drept de iniţiativă legislativă, are ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova.

4. Activitatea Departamentului este orientată spre apărarea intereselor patrimoniale ale republicii şi se organizează pe principiile legalităţii şi publicităţii.

5. Departamentul prezintă anual Parlamentului dări de seamă privind activitatea sa care, de regulă, se aduc la cunoştinţă publică.

6. În activitatea sa curentă Departamentul conlucrează cu comisiile permanente ale Parlamentului.

7. Departamentul beneficiază de defalcări suplimentare din bugetul statului în mărime de 10 % din sumele de bani, percepute în urma controalelor şi reviziilor efectuate de controlorii Departamentului.

Sumele obţinute sînt folosite conform unui deviz suplimentar, care se aprobă de Controlorul principal de Stat, pentru premierea, acordarea ajutorului material lucrătorilor Departamentului, consolidarea bazei materiale, pentru alte necesităţi. Modul de folosire a acestor mijloace băneşti este prevăzut de regulamentul, aprobat de Controlorul principal de Stat.

TITLUL II

STRUCTURA, FUNCŢIILE ŞI COMPETENŢA

DEPARTAMENTULUI

8. Departamentul soluţionează chestiunile legate de activitatea sa, îmbinînd conducerea personală cu conducerea colectivă, stabilind răspunderea concretă a persoanelor oficiale pentru munca încredinţată lor şi pentru îndeplinirea sarcinilor trasate.

9. Departamentul este condus de Controlorul principal de Stat, numit în funcţie, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova şi cu Legea cu privire la Departamentul Controlului de Stat al Republicii Moldova, de Parlament.

10. Controlorul principal de Stat are trei adjuncţi, inclusiv un prim-adjunct, confirmaţi în funcţie şi eliberaţi din ea de Parlament la propunerea Controlorului principal de Stat.

11. În cadrul Departamentului se creează Consiliul Departamentului, a cărui componenţă se prezintă spre confirmare Parlamentului de către Controlorul principal de Stat.

12. Consiliul Departamentului este un organ consultativ. El are următoarele atribuţii:

1) totalizarea rezultatelor controalelor şi reviziilor;

2) examinează proiectul structurii Departamentului, repartizării muncii şi a cadrelor pe secţii, precum şi al devizelor şi planurilor de lucru;

3) ia în dezbatere alte chestiuni ridicate de Controlorul principal de Stat.

13. Şedinţele Consiliului Departamentului sînt convocate şi prezidate de Controlorul principal de Stat.

14. La şedinţele Consiliului Departamentului, după caz, sînt invitaţi reprezentanţi ai Guvernului şi ai altor organe de stat, conducători şi specialişti ai întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor de stat.

15. Modul de activitate a Consiliului Departamentului este prevăzut de Regulamentul Consiliului, aprobat de Controlorul principal de Stat.

16. Departamentul este alcătuit din aparatul central şi din secţii teritoriale.

17. În subdiviziunile aparatului central şi în secţiile teritoriale se formează, în funcţie de necesitate, subsecţii.

18. Aparatul central al Departamentului are următoarele subdiviziuni interioare:

Secţia de control al organelor administrative şi al instituţiilor bugetare

Secţia de control al întreprinderilor de stat

Secţia de control al întreprinderilor agricole

Secţia juridică

Secţia pentru activitatea organizatorică şi informativ-analitică

Secţia generală.

19. Din componenţa Departamentului fac parte următoarele secţii teritoriale:

Chişinău

Bălţi

Bender

Cahul

Comrat

Dubăsari

Edineţ

Orhei

Soroca

Ungheni.

20. Controlorul principal de Stat, pe lîngă obligaţiile prevăzute de Legea cu privire la Departamentul Controlului de Stat al Republicii Moldova, mai îndeplineşte şi următoarele funcţii:

1) organizează activitatea Departamentului;

2) participă la şedinţele Parlamentului, ale Prezidiului lui şi ale Guvernului avînd drept de vot consultativ;

3) prezintă spre confirmare Parlamentului candidaturi pentru funcţiile de adjuncţi ai săi;

4) prezintă spre aprobare Parlamentului componenţa Consiliului Departamentului şi devizul anual de cheltuieli;

5) repartizează obligaţiile între adjuncţii săi, coordonează activitatea lor;

6) conduce activitatea Consiliului Departamentului şi este preşedintele acestuia;

7) aprobă efectivul şi salariul funcţiei lucrătorilor Departamentului în limitele fondului stabilit de retribuire a muncii, stimulează activitatea lor şi aplică sancţiuni disciplinare;

8) angajează în funcţie şi eliberează din ea lucrătorii Departamentului, efectuează alegerea şi repartizarea cadrelor;

9) emite ordine, dispoziţii şi instrucţiuni;

10) aprobă regulamentul subdiviziunilor interioare ale Departamentului;

11) introduce modificările necesare în schema de încadrare a Departamentului;

12) anulează deciziile nelegitime ale adjuncţilor săi şi ale controlorilor superiori de stat;

13) exercită alte funcţii prevăzute de legislaţie.

21. În lipsa Controlorului principal de Stat funcţiile lui sînt exercitate de primul adjunct.

22. Adjuncţii Controlorului principal de Stat au următoarele atribuţii:

1) conduc subdiviziunile interioare ale Departamentului;

2) îndeplinesc obligaţii legate de funcţionarea Departamentului;

3) execută dispoziţiile Controlorului principal de Stat.

23. Şefii de secţii şi subsecţii sînt controlori superiori de stat. Ei organizează activitatea subdiviziunilor interioare ale Departamentului.

24. Departamentul exercită controlul asupra:

1) executării devizelor de cheltuieli de către Secretariatul Parlamentului, Cancelaria de Stat, ministerele, departamentele, inspectoratele şi de alte organe, instituţii şi organizaţii de stat; caracterului raţional al tranzacţiilor economice încheiate de ele; integrităţii resurselor financiare şi materiale aflate la dispoziţia lor, precum şi a legalităţii operaţiilor economico-financiare efectuate de ele, a veridicităţii evidenţei contabile şi a dărilor de seamă;

2) activităţii întreprinderilor de stat, cooperatiste, mixte, colective, a instituţiilor, organizaţiilor, asociaţiilor, societăţilor pe acţiuni ce folosesc proprietatea de stat a Republicii Moldova, aflate pe teritoriul sau peste hotarele ei;

3) activităţii întreprinderilor şi organizaţiilor de comerţ, a unităţilor de alimentaţie publică indiferent de forma lor de proprietate şi de locul amplasării;

4) orientării şi eficienţei activităţii economico-financiare a întreprinderilor de stat, din necesitate - a legalităţii acestei activităţi, veridicităţii evidenţei contabile şi a dărilor de seamă, integrităţii mijloacelor financiare şi materiale aflate la dispoziţia lor;

5) orientării şi caracterului raţional al folosirii subvenţiilor, alocărilor de stat, fondurilor şi capitalurilor cu destinaţie specială;

6) folosirii de către organele de autoadministrare locală a mijloacelor statului;

7) activităţii întreprinderilor în regie şi de arendă, care folosesc proprietatea de stat, în volumul şi în modul prevăzut de contractul de constituire sau de arendă;

8) cheltuirii împrumuturilor de stat, precum şi asupra situaţiei economice a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, ale căror garant de achitare a împrumuturilor sau de îndeplinire a obligaţiilor contractuale este statul;

9) activităţii economico-financiare a societăţilor pe acţiuni, în care cel puţin o jumătate din acţiuni aparţin Republicii Moldova;

10) integrităţii bunurilor ce nu aparţin statului, dar se află la dispoziţia sau în folosinţa lui, folosirii raţionale şi legitime a mijloacelor asigurării sociale.

25. De competenţa Departamentului nu ţine controlul asupra activităţii Parlamentului, Preşedintelui Republicii, Guvernului şi a Băncii Naţionale de Stat a Moldovei, cu excepţia acţiunilor, prevăzute la punctul 24.1 din prezentul Regulament.

26. Funcţiile şi competenţa secţiilor Departamentului sînt stabilite de Controlorul principal de Stat.

27. Regimul de lucru al secţiilor, distribuirea funcţiilor între lucrători, sarcinile concrete sînt fixate în Regulamentul secţiei, aprobat de Controlorul principal de Stat.

TITLUL III

DREPTURILE, OBLIGAŢIILE ŞI RESPONSABILITATEA

LUCRĂTORILOR DEPARTAMENTULUI

28. În procesul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu lucrătorii Departamentului au dreptul:

1) să ceară documentele privind evidenţa primară, balanţele şi dările de seamă, devizele, contractele, ordinele, dispoziţiile şi alte materiale care reflectă activitatea financiară şi economică a obiectului supus controlului;

2) să extragă documente şi să le anexeze la actele reviziilor, să sigileze documente, locurile de păstrare a documentelor, mijloacelor băneşti şi a bunurilor materiale;

3) să verifice legalitatea, caracterul raţional şi eficienţa folosirii mijloacelor financiare şi materiale de stat, precum şi integritatea proprietăţii de stat la întreprinderi, în instituţii şi organizaţii şi la alte obiecte supuse controlului;

4) să intre nestingherit pe teritoriul întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor de stat, în magazii, depozite, în localuri de producţie şi în alte localuri cu scopul de a stabili existenţa resurselor financiare şi materiale de stat şi modul de folosire a lor;

5) să antreneze, după caz, în timpul controalelor şi reviziilor persoane oficiale din poliţia economică şi din alte servicii ale organelor de interne pentru a înlesni intrarea în localurile de producţie şi în alte localuri, aflate în subordinea organizaţiei supuse controlului, pentru a stabili existenţa mijloacelor financiare şi materiale şi modul de folosire a lor, pentru a înlesni extragerea documentelor, sigilarea locurilor de păstrare a documentelor, mijloacelor băneşti şi a bunurilor materiale;

6) cu acordul conducătorilor să antreneze la controale şi revizii specialişti de la ministere, departamente, servicii, inspectorate de stat, servicii de contabili-experţi, întreprinderi, instituţii şi organizaţii şi să-i remunereze din contul mijloacelor Departamentului în mărimea salariului funcţiei controlorului, dar nu mai mică decît retribuţia de la locul permanent de lucru;

7) să obţină de la conducătorii şi de la alţi lucrători ai întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor de stat explicaţii, relaţii orale sau în scris, copii ale documentelor în chestiunile controalelor şi reviziilor;

8) să ceară efectuarea unor măsuri de control şi a unor cercetări speciale ale lucrărilor îndeplinite;

9) să obţină de la serviciul de contabili-experţi care au efectuat expertiza, precum şi de la persoanele care au verificat activitatea întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, relaţii şi alte documente ce vizează controalele şi expertizele;

10) să obţină de la Banca Naţională de Stat a Moldovei, de la băncile comerciale şi de credite, de la întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile de stat date, relaţii şi copii ale documentelor privind operaţiile financiare şi de altă natură efectuate de obiectele supuse controlului.

29. Lucrătorii Departamentului au dreptul la retribuire suplimentară în decursul anului în conformitate cu regulamentele în vigoare.

30. Controlorul principal de Stat, adjuncţii lui şi controlorii superiori de stat au dreptul:

1) să atragă atenţia persoanelor oficiale asupra lacunelor din activitatea lor, să-i preîntîmpine în scris, să-i oblige să lichideze încălcările scoase la iveală;

2) să ceară conducătorilor de întreprinderi, instituţii, organizaţii anularea dispoziţiilor care încalcă interesele legitime ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor;

3) să anuleze dispoziţiile şi acţiunile evident nelegitime ale persoanelor oficiale, dacă ele pot aduce prejudicii intereselor statului, iar în cazul încălcării flagrante a legislaţiei, pricinuirii de pierderi statului să suspende activitatea lor pînă la soluţionarea chestiunii în cauză în modul stabilit;

4) să aplice persoanelor oficiale, din cauza cărora i-au fost aduse statului prejudicii materiale, imputări băneşti, a căror achitare nu scuteşte de necesitatea de a recupera paguba pricinuită;

5) să ceară conducătorilor de întreprinderi, instituţii, organizaţii rezilierea contractului de muncă cu persoana oficială sau destituirea ei din funcţie, dacă această persoană încalcă flagrant legislaţia;

6) după caz, dacă există temeiuri serioase, să suspende operaţiile bancare şi alte operaţii financiare ale întreprinderilor, instituţiilor organizaţiilor;

7) să ceară conducătorilor instanţelor ierarhic superioare tragerea, în modul stabilit, la răspundere disciplinară şi materială a subalternilor care au încălcat legile, au admis cauzarea unor pagube materiale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor;

8) să facă propuneri privind refuzul înregistrării sau anularea înregistrării întreprinderii în cazurile prevăzute de legislaţie;

9) să ridice problema tragerii la răspundere disciplinară şi de altă natură a persoanelor oficiale, care nu permit lucrătorilor Departamentului să intre pe teritoriul obiectelor supuse controlului, care nu au asigurat condiţii necesare pentru munca lor, care le-au prezentat documente ce nu dau posibilitate de a efectua pe baza lor controlul sau revizia, care nu au îndeplinit prevederile prezentului Regulament şi ale Legii cu privire la Departamentul Controlului de Stat al Republicii Moldova.

31. Controlorul principal de Stat, la prezentarea de către adjuncţii lui sau a controlorilor superiori de stat a materialelor controalelor, este în drept să intenteze în instanţele de judecată sau în arbitraj acţiuni de recuperare a pagubei materiale pricinuite prin dobîndirea ilicită a mijloacelor băneşti, a altor bunuri, precum şi pentru folosirea nelegitimă a subvenţiilor şi alocaţiilor de stat de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii de stat, societăţi pe acţiuni şi de către alte obiecte controlate de Departament.

În baza acţiunii intentate de Controlorul principal de Stat, mijloacele dobîndite nelegitim de întreprinderile particulare de la întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile de stat, de la societăţile pe acţiuni se percep prin arbitraj în beneficiul statului.

Controlorului principal de stat al Republicii Moldova i se acordă dreptul de a intenta la arbitraj şi la instanţa de judecată acţiuni în contra întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi altor obiecte supuse controlului, în contra persoanelor oficiale şi cetăţenilor privind perceperea în venitul statului a mijloacelor dobîndite de ele în urma unor tranzacţii ilicite (nule), privind declararea drept ilicite a actelor organelor administraţiei de stat şi ale organelor autoadministrării locale, acte ce lezează dreptul de proprietate şi interesele patrimoniale ale statului, privind încălcarea comenzii de stat la livrarea producţiei, mărfurilor şi la prestarea serviciilor, privind perceperea bunurilor dobîndite sau economisite fără temei, precum şi în alte cazuri de dobîndire a resurselor fără temeiurile stabilite de lege.

[Pct.31 în redacţia Hot. Parl. nr.857-XII din 10.01.92, în vigoare 10.01.1992]

32. Lucrătorii Departamentului sînt obligaţi;

1) să expedieze organelor de anchetă materialele privind faptele ce conţin indici ai infracţiunii, dezvăluite în procesul controlului;

2) să garanteze nedivulgarea secretelor de stat, de producţie şi comerciale. Conţinutul informaţiilor ce constituie secret de stat, de producţie şi comercial se stabileşte de legislaţie;

3) să conlucreze cu Procuratura republicii, cu organele de interne, cu instanţele de judecată numai în baza actelor materiale în care controlorii Departamentului au dezvăluit încălcări ale legilor sau fapte, care conţin indici ai infracţiunii.

33. În conformitate cu împuternicirile lor, lucrătorii Departamentului iau decizii în baza materialelor reviziilor şi ale controalelor prezentate spre examinare de Ministerul Finanţelor, de organele controlului obştesc ale sindicatelor şi ale colectivelor de muncă, precum şi de alte organe învestite cu fincţii de control.

34. Lucrătorii Departamentului nu sînt în drept să intervină în activitatea operativă a obiectelor supuse controlului şi să ia decizii în chestiunile ce ţin de competenţa acestor obiecte, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

35. Lucrătorii Departamentului poartă răspundere pentru îndeplinirea funcţiilor lor de serviciu în conformitate cu legislaţia.

TITLUL IV

OBLIGAŢIILE OBIECTELOR SUPUSE CONTROLULUI

36. În scopul asigurării unei activităţi operative şi eficiente a Departamentului:

1) Secretariatul Parlamentului, Cancelaria de Stat, ministerele, departamentele, alte organe de stat trebuie să informeze Departamentul asupra tuturor actelor normative în vigoare sau recent adoptate, ce reglementează evidenţa, repartizarea şi folosirea mijloacelor financiare şi materiale de stat;

2) conducătorii obiectelor supuse controlului sînt obligaţi să creeze persoanelor oficiale ale Departamentului şi specialiştilor, antrenaţi de către aceştia, condiţii necesare de muncă, în măsura posibilităţilor să le pună la dispoziţie local separat cu safeu sau casă de bani, telefon şi să le ofere condiţii pentru a dactilografia actul controlului. Pentru împiedicarea efectuării controlului sau respingerea lui, conducătorii obiectelor supuse controlului sînt traşi la răspundere administrativă sau de altă natură;

3) lucrătorii obiectelor, a căror activitate urmează să fie supusă controlului de stat, sînt obligaţi să participe la verificarea integrităţii bunurilor materiale şi a finanţelor aflate la dispoziţia lor, sînt în drept să ia cunoştinţă de documentele în care au fost fixate lacunele în munca lor, să prezinte explicaţii şi documente suplimentare care se anexează la materialele controlului;

4) persoanele oficiale ale ministerelor şi departamentelor, ale altor obiecte supuse controlului sînt obligate să execute indicaţiile lucrătorilor Departamentului ce nu contravin legii şi în termen de o lună să comunice Departamentului despre executarea lor.

Pentru refuzul de a da răspuns, pentru tărăgănarea răspunsului sau neluarea de măsuri eficiente în vederea lichidării lacunelor scoase la iveală, conducătorii obiectelor supuse controlului şi ale instanţelor ierarhic superioare pot fi traşi la răspundere administrativă sau de altă natură.

TITLUL V

APLICAREA IMPUTĂRII BĂNEŞTI

37. Imputarea bănească se aplică în cazul pricinuirii directe a unei pagube statului în scopul de a pedepsi persoanele oficiale ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor supuse controlului, din a căror vină a fost pricinuită paguba, şi în scopul recuperării pagubei.

38. Mărimea pagubei se stabileşte în funcţie de prejudiciile reale cauzate întreprinderii, instituţiei, organizaţiei în baza datelor din evidenţa contabilă, valorii de bilanţ (preţului de cost) al bunurilor materiale degradate, pierdute, trecute nelegitim la pierderi (luîndu-se în consideraţie gradul de uzură), al materiilor prime şi materialelor cheltuite nemotivat.

În caz de sustragere, lipsă sau distrugere premeditată a bunurilor materiale, paguba se stabileşte în baza preţurilor de stat cu amănuntul, la care se adaugă suprapreţul fixat în catalogul de preţuri; în cazul în care preţurile cu amănuntul sînt inferioare celor cu ridicată - în baza preţurilor cu ridicata. Dacă preţurile cu amănuntul sau cu ridicata pentru anumite bunuri materiale nu au fost fixate, paguba se stabileşte în baza preţurilor comerciale existente la data pricinuirii pagubei.

39. Imputarea bănească se aplică indiferent de aplicarea unor alte măsuri de pedeapsă prevăzute la articolul 20 din Legea cu privire la Departamentul Controlului de Stat al Republicii Moldova.

40. Imputarea bănească poate fi aplicată în valoarea bănească a pagubei pricinuite, însă nu trebuie să depăşească salariul de trei luni al persoanei oficiale primit de ei în perioada cînd a fost pricinuită paguba.

[Pct.40 în redacţia Hot. Parl. nr.857-XII din 10.01.92]

41. Deciziile persoanelor oficiale ale Departamentului privind aplicarea imputărilor băneşti sînt obligatorii pentru ministere, departamente, inspectorate, întreprinderi, instituţii, organizaţii.

42. Deciziile privind aplicarea imputărilor băneşti sînt luate de persoanele oficiale ale Departamentului în baza rezultatelor controalelor şi reviziilor efectuate de controlorii Departamentului sau de instituţiile sau persoanele împuternicite de el şi trebuie să fie argumentate şi justificate.

43. La examinarea rezultatelor controlului are dreptul să participe şi persoana oficială care a pricinuit paguba. Timpul şi locul examinării i se comunică în prealabil.

44. Persoana oficială care a pricinuit paguba este obligată, la cererea controlorului, în timpul verificării să dea explicaţii în scris. Dacă aceasta fără motive întemeiate refuză să dea explicaţii sau nu le prezintă în termenul stabilit de controlor, se întocmeşte un proces-verbal care este semnat de controlor.

45. În cazul pricinuirii unei pagube de către cîteva persoane oficiale imputarea bănească se stabileşte pentru fiecare în parte, în funcţie de gradul vinovăţiei. Suma totală a imputării băneşti în asemenea caz nu trebuie să depăşească valoarea pagubei.

46. La aplicarea imputării băneşti se ţine cont de gradul de vinovăţie şi de situaţia materială a persoanei oficiale, de circumstanţele concrete care au favorizat pricinuirea pagubei.

47. Dacă paguba este pricinuită prin acţiunile persoanelor oficiale, conţine indici ai infracţiunii, materialele se transmit organelor de ocrotire a drepturilor şi chestiunea privind recuperarea pagubei se soluţionează de instanţa de judecată.

Dacă organele de anchetă au decis respingerea sau încetarea acţiunii penale şi dacă instanţa de judecată nu a intentat o acţiune pentru recuperarea pagubei pricinuite, lucrătorii Departamentului au dreptul să aplice imputare persoanei oficiale vinovate.

48. Hotărîrea privind aplicarea imputării băneşti se expediază de către Departament persoanei care a pricinuit paguba şi la locul ei de lucru, precum şi inspectoratului fiscal respectiv cel tîrziu peste cinci zile lucrătoare după adoptarea ei.

49. Persoana oficială nu poate fi supusă imputării băneşti dacă a trecut mai mult de un an din momentul stabilirii pricinuirii pagubei (de la data întocmirii procesului-verbal al controlului) şi mai mult de trei ani din momentul pricinuirii pagubei.

50. Decizia controlorului superior de stat privind aplicarea imputării băneşti poate fi atacată Controlorului principal de Stat în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii ei. Decizia Controlorului principal de Stat sau a adjuncţilor lui poate fi atacată pe cale judiciară în modul stabilit în termen de o lună de la data primirii refuzului de a satisface plîngerea sau de la data expirării termenului de o lună de la depunerea plîngerii dacă la ea nu s-a primit răspuns.

51. Dacă la examinarea plîngerii s-a stabilit că decizia privind aplicarea imputării băneşti luată de persoanele oficiale ale Departamentului este neîntemeiată ea se anulează. Suma imputării băneşti, percepute prin decizia controlorului superior de stat, a adjuncţilor Controlorului principal de Stat, a Controlorului principal de Stat sau a instanţei de judecată, se restituie persoanei oficiale, de la care a fost percepută, din bugetul statului.

52. Imputarea bănească se face la contabilitatea de la locul de lucru al persoanei oficiale vinovate în modul stabilit. În fiecare lună pînă la perceperea întregii sume de bani imputate, se reţine 20% din cîştigul lunar.

Suma imputată se transferă în bugetul statului în decurs de 5 zile lucrătoare după perceperea ei.

53. Perceperea sumei necesare de la persoanele care nu au achitat imputarea bănească şi care s-au transferat la o altă întreprindere, instituţie, organizaţie se face la noul loc de muncă. În acest caz conducătorul şi contabilul-şef ai întreprinderii, instituţiei, organizaţiei sînt obligaţi să expedieze la noul loc de muncă al persoanei respective decizia persoanei oficiale a Departamentului privind imputarea bănească în care sa indică sumele deja reţinute, comunicînd despre aceasta inspectoratului fiscal de stat respectiv.

54. Dacă este imposibil a imputa suma necesară din salariul persoanei respective, documentele privind imputarea bănească se expediază executorului judiciar la locul de trai al datornicului pentru ca suma necesară să fie percepută din averea acestuia în modul stabilit de Codul de procedură civilă.

55. Răspunderea pentru imputarea la timp a banilor şi transferarea lor în bugetul statului o poartă conducătorii şi contabilii-şefi ai întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor.

TITLUL VI

CEREREA DE ELIBERARE DIN FUNCŢIE

56. Controlorul principal de Stat, adjuncţii lui, controlorii superiori de stat - şefii de secţie din proprie iniţiativă şi la prezentarea controlorilor superiori de stat şi a controlorilor, sînt în drept să ceară eliberarea din funcţie a persoanelor oficiale de la întreprinderile, instituţiile, organizaţiile supuse controlului, care au încălcat legile sau au adus prejudicii substanţiale intereselor statului.

[Pct.56 în redacţia Hot. Parl. nr.857-XII din 10.01.92]

57. Persoane oficiale, faţă de care poate fi înaintată cererea de eliberare din funcţie, sînt reprezentanţii administraţiei, membrii comitetelor de conducere, asociaţiilor, directorii de întreprinderi de stat, de societăţi pe acţiuni, conducătorii de instituţii şi organizaţii, locţiitorii lor, contabilii-şefi, contabilii superiori, conducătorii de subdiviziuni interioare.

58. Cererea persoanelor oficiale ale Departamentului de a elibera din funcţia de conducător este obligatorie pentru organele, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile de stat, în a căror competenţă se află soluţionarea chestiunii privind concedierea lucrătorului respectiv.

59. Cererea privind eliberarea din funcţie a conducătorilor de ministere, departamente, inspectorate, comisii, instituţii şi organizaţii de stat de subordonare republicană se înaintează de către Controlorul principal de Stat.

60. Cererea privind eliberarea din funcţie se înaintează de către persoanele oficiale ale Departamentului în baza rezultatelor controalelor şi reviziilor, efectuate de controlorii Departamentului sau de alte instituţii sau persoane împuternicite în acest sens, şi trebuie să fie argumentată şi justificată juridic.

61. Persoana, faţă de care se pune problema înlăturării sau eliberării din funcţie, are dreptul să participe la examinarea chestiunii în cauză. Timpul şi locul examinării i se comunică în prealabil. Neprezentarea în cazul invitării repetate nu constituie o piedică pentru examinarea chestiunii.

62. Cererea privind eliberarea din funcţie a persoanei de conducere nu poate fi înaintată, dacă din momentul stabilirii contravenţiei (de la data întocmirii procesului-verbal al controlului) a trecut mai mult de o lună şi mai mult de şase luni din momentul comiterii contravenţiei.

În cazurile cînd prin contravenţie a fost pricinuită o pagubă considerabilă intereselor statului, cererea privind eliberarea din funcţie a persoanei de conducere poate fi pusă în decursul a doi ani din momentul comiterii contravenţiei, dacă a trecut nu mai mult de o lună din momentul stabilirii contravenţiei (de la data întocmirii procesului-verbal al controlului).

63. Cererea de eliberare din funcţie se expediază de către Departamentul persoanei oficiale, precum şi la locul ei de lucru sau organului ierarhic superior cel tîrziu peste trei zile de la data formulării ei.

64. Cererea controlorului superior de stat privind eliberarea din funcţie poate fi atacată Controlorului principal de Stat în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii ei. Plîngerea trebuie să fie examinată în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii ei. Cererea Controlorului principal de Stat sau a adjuncţilor lui poate fi atacată pe cale judiciară în termen de o lună în modul stabilit.

În cazul atacării cererii, copia plîngerii se prezintă organului de stat, întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, în a căror competenţă se află îndeplinirea deciziei adoptate.

65. În cazul atacării cererii privind eliberarea din funcţie, executarea ei se suspendă pînă la soluţionarea definitivă a plîngerii în modul stabilit.

66. În cazul în care cererea privind eliberarea din funcţie a lucrătorului nu a fost atacată sau plîngerea a fost respinsă, administraţia întreprinderii, instituţiei, organizaţiei sau organul ierarhic superior sînt obligate să-l destituie din funcţie pe lucrătorul nominalizat în decizie, în temeiul prevăzut de lege, fapt care trebuie să fie comunicat Departamentului în termen de o lună.

Neexecutarea deciziei respective atrage după sine răspunderea administrativă a persoanelor responsabile de executarea ei.