Hotărâre nr. 768 din 13.11.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.750/2016

pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele în

materie de proiectare ecologică aplicabile

produselor cu impact energetic

nr. 768  din  13.11.2024

 (în vigoare 25.03.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 89-95 art. 83 din 25.02.2025

* * *

UE

În temeiul art.18 alin.(1) din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.310-312, art.616), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Hotărârea Guvernului nr.750/2016 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.169-183, art.815), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.1. în hotărâre:

1.1.1. la punctul 1, alineatele întâi-al patrulea, al şaselea, al şaptelea, al doisprezecelea, al treisprezecelea şi al şaptesprezecelea se abrogă;

1.1.2. se completează cu următoarele alineate:

"Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile surselor de lumină şi dispozitivelor de comandă separate, conform anexei nr.19;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile motoarelor electrice şi variatoarelor de viteză, conform anexei nr.20;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile maşinilor de spălat vase de uz casnic, conform anexei nr.21;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile maşinilor de spălat rufe de uz casnic şi maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic, conform anexei nr.22;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile surselor de alimentare externe, conform anexei nr.23;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile aparatelor frigorifice, conform anexei nr.24;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile afişajelor electronice, conform anexei nr.25;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile cuptoarelor, plitelor de gătit şi hotelor de bucătărie de uz casnic, conform anexei nr.26;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală, conform anexei nr.27;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid, conform anexei nr.28;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale, dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor de condensare şi răcitoarelor pentru procese, conform anexei nr.29;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile transformatoarelor de putere mici, medii şi mari, conform anexei nr.30;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile echipamentelor de sudură, conform anexei nr.31;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă, conform anexei nr.32;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile computerelor şi serverelor informatice, conform anexei nr.33;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile unităţilor de ventilaţie, conform anexei nr.34;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid, conform anexei nr.35;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, sistemelor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor, conform anexei nr.36;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru servere şi produse destinate stocării datelor, conform anexei nr.37;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru telefoane inteligente, alte telefoane mobile, telefoane fără fir şi tablete de tip "slate", conform anexei nr.38;

Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile instalaţiilor pentru încălzirea apei şi rezervoarelor de apă caldă, conform anexei nr.39";

1.2. anexele nr.1-nr.4, nr.6, nr.7, nr.12, nr.13 şi nr.17 se abrogă;

1.3. în anexa nr.14 la hotărâre:

1.3.1. clauza de armonizare va avea următorul cuprins:

"Prezentul Regulament transpune Regulamentul (CE) nr.641/2009 al Comisiei din 22 iulie 2009 de punere în aplicare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile pompelor de circulaţie fără etanşare independente şi pompelor de circulaţie fără etanşare integrate în produse, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 191 din 23 iulie 2009 (CELEX: 32009R0641), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2019/1781 al Comisiei din 1 octombrie 2019.";

1.3.2. în anexa nr.2 la Regulament:

1.3.2.1. la punctul 2 subpunctul 10), textul "unde C 20% = 0,4" se substituie cu textul:

"unde C 20% = 0,49, cu excepţia pompelor de circulaţie integrate în produse proiectate pentru circuitele primare ale sistemelor termosolare şi pentru pompele de căldură, în cazul cărora indicele de eficienţă energetică se calculează după cum urmează:

unde :

C_20% = 0,49 şi n_s – viteza specifică definită ca:

unde:

n_s[rpm] – viteza specifică a pompei de circulaţie;

n_100%– viteza de rotaţie, în rpm, corespunzătoare acestor utilizări, definită la Q_100% şi H_100%";

1.4. se completează cu anexele nr.19-nr.39 conform anexei la prezenta hotărâre.

2. Verificarea produselor sub aspectul proiectării ecologice, în scopul supravegherii pieţei, se face de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor, care, în cazul lipsei capacităţilor de testare, apelează la laboratoare de încercări acreditate de organismele naţionale de acreditare semnatare ale Acordului de recunoaştere multilaterală cu Cooperarea Europeană pentru Acreditare, conform prevederilor Legii nr.162/2023 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor.

Anexa nr.19

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile surselor de lumină şi dispozitivelor

de comandă separate

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) 2019/2020 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de stabilire a cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile surselor de lumină şi dispozitivelor de comandă separate în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr.244/2009, (CE) nr.245/2009 şi (UE) nr.1194/2012 ale Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315 din 5 decembrie 2019 (CELEX 32019R2020), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2021/341 al Comisiei din 23 februarie 2021.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile surselor de lumină şi dispozitivelor de comandă separate (în continuare ‒ Regulament) stabileşte cerinţe de proiectare ecologică în vederea introducerii pe piaţă a surselor de lumină şi a dispozitivelor de comandă separate, inclusiv în cazul în care acestea sunt încorporate într-un produs conţinător.

2. Cerinţele stabilite în prezentul Regulament nu se aplică surselor de lumină şi dispozitivelor de comandă separate specificate la pct.1 şi pct.2 din anexa nr.3.

3. Surselor de lumină şi dispozitivelor de comandă separate, prevăzute la pct.3 din anexa nr.3, se aplică exclusiv cerinţele specificate la pct.3 subpct.5) din anexa nr.2.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

4. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

capsulă LED ‒ componentă electrică unică ce cuprinde în principal cel puţin o pastilă LED care nu include un dispozitiv de comandă sau componente ale unui dispozitiv de comandă, un soclu sau componente electronice active şi nu este conectată direct la tensiunea sursei de alimentare. Capsula LED include una sau mai multe dintre următoarele: elemente optice, convertizori de lumină (luminofori), interfeţe termice, mecanice şi electrice sau componente pentru soluţionarea problemelor legate de descărcările electrostatice. Orice dispozitive luminescente care sunt destinate utilizării directe într-un corp de iluminat cu LED-uri sunt considerate surse de lumină;

cromaticitate ‒ proprietate a unui stimul de culoare definită de coordonatele sale cromatice (x şi y);

descărcare de intensitate ridicată(HID) ‒ descărcare electrică în gaz în care arcul generator de lumină este stabilizat cu ajutorul temperaturii pereţilor, iar incinta arcului are o încărcare a pereţilor becului de peste 3 waţi per centimetru pătrat. Sursele de lumină HID se limitează la tipurile cu halogenuri metalice şi cu vapori de mercur şi sodiu de înaltă presiune, definite în anexa nr.1;

descărcare în gaz ‒ fenomen în care lumina este produsă, direct sau indirect, de o descărcare electrică printr-un gaz, o plasmă, un vapor metalic sau un amestec de gaze şi vapori;

diodă luminescentă anorganică (LED) ‒ tehnologie în care lumina este produsă de un dispozitiv în stare solidă care cuprinde o joncţiune p-n din material anorganic. Joncţiunea emite o radiaţie optică atunci când este excitată de un curent electric;

diodă luminescentă organică (OLED) ‒ tehnologie în care lumina este produsă de un dispozitiv în stare solidă care cuprinde o joncţiune p-n din material organic. Joncţiunea emite o radiaţie optică atunci când este excitată de un curent electric;

dispozitiv de comandă ‒ unul sau mai multe dispozitive, care pot fi sau nu integrate fizic într-o sursă de lumină, destinate să pregătească reţeaua de alimentare pentru formatul electric impus de una sau de mai multe surse de lumină specifice în cadrul condiţiilor-limită stabilite de siguranţa electrică şi de compatibilitatea electromagnetică. Aceasta poate include transformarea tensiunii de alimentare şi a tensiunii de pornire, limitarea curentului de funcţionare şi de preîncălzire, împiedicarea demarării la rece, corectarea factorului de putere şi/sau reducerea interferenţelor radio.

Termenul "dispozitiv de comandă" nu include sursele de alimentare care sunt prevăzute în Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru puterea absorbită în regim fără sarcină şi pentru randamentul mediu în regim activ al surselor externe de alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare ‒ Hotărârea Guvernului nr.750/2016). Termenul nu include componentele de reglare a iluminatului şi componentele fără funcţie de iluminat în conformitate cu noţiunea specificată în anexa nr.1, dar care pot fi integrate fizic cu un dispozitiv de comandă sau comercializate împreună ca un singur produs.

Un comutator de tip Power over Ethernet (în continuare ‒ PoE) nu este un dispozitiv de comandă în sensul prezentului Regulament;

comutator Power-over-Ethernet sau comutator PoE ‒ echipament pentru alimentarea cu putere şi pentru tratarea datelor care este instalat între sursa de alimentare şi echipamentele de birou şi/sau sursele de lumină în scopul transferului de date şi al alimentării cu putere;

dispozitiv de comandă separat ‒ dispozitiv de comandă care nu este integrat fizic cu o sursă de lumină şi care este introdus pe piaţă ca produs separat sau încorporat într-un produs conţinător;

fluorescenţă sau sursă de lumină fluorescentă (FL) ‒ fenomen sau sursă de lumină care utilizează o descărcare electrică în gaz, de tipul celor cu vapori de mercur de joasă presiune, în care majoritatea luminii este emisă de unul sau mai multe straturi de luminofori excitate de radiaţiile ultraviolete generate de descărcare. Sursele de lumină fluorescentă pot avea una (cu un soclu) sau două (cu soclu dublu) conexiuni (socluri) la sursa lor de alimentare cu energie electrică. Sursele de lumină cu inducţie magnetică sunt considerate surse de lumină fluorescentă, conform prevederilor Regulamentului;

flux luminos sau flux (Φ), exprimat în lumeni (lm) ‒ cantitate derivată din fluxul radiant (putere radiantă) în urma evaluării radiaţiei electromagnetice în conformitate cu sensibilitatea spectrală a ochiului uman. Flux luminos se referă la fluxul total emis de o sursă de lumină într-un unghi solid de 4π steradiani în condiţii (de exemplu, curent, tensiune, temperatură) specificate în standardele aplicabile. De asemenea, se referă la fluxul iniţial al unei surse de lumină de intensitate neredusă, după o perioadă scurtă de funcţionare, cu excepţia cazului în care se specifică în mod clar că este vorba despre fluxul într-o stare de intensitate redusă sau despre fluxul după o anumită perioadă de funcţionare. Pentru sursele de lumină care pot fi reglate ca să emită spectre de lumină diferite şi/sau intensităţi luminoase maxime diferite, este vorba despre fluxul în cazul reglajelor de referinţă definite în anexa nr.1;

identificator de model ‒ cod, de obicei alfanumeric, care distinge un anumit model de produs de alte modele cu aceeaşi marcă comercială sau cu aceeaşi denumire a producătorului sau a importatorului;

incandescenţă ‒ fenomen în care lumina este produsă din căldură în sursele de lumină, de obicei printr-un conductor filiform ("filament") care este încălzit la trecerea unui curent electric;

indice de redare a culorilor (CRI) ‒ parametru care cuantifică efectul unui iluminant asupra aspectului cromatic al obiectelor comparat în mod conştient sau subconştient cu aspectul lor cromatic în prezenţa iluminantului de referinţă şi este Ra medie a redării culorilor pentru primele 8 culori de încercare (R1-R8) definite în standarde;

lumină ‒ radiaţii electromagnetice cu o lungime de undă cuprinsă între 380 nm şi 780 nm;

model echivalent ‒ model care are aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru cerinţele în materie de proiectare ecologică, dar care este introdus pe piaţă sau dat în exploatare de acelaşi producător sau importator ca alt model cu un identificator de model diferit;

pastilă LED sau cip LED ‒ mic bloc de material semiconductor luminescent pe care este fabricat un circuit LED funcţional;

produs conţinător ‒ produs care conţine una sau mai multe surse de lumină sau dispozitive de comandă separate sau ambele, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, corpurile de iluminat care pot fi demontate pentru a permite verificarea separată a sursei sau surselor de lumină pe care le conţin, aparatele de uz casnic care conţin una sau mai multe surse de lumină, mobilierul (rafturi, oglinzi, vitrine) care conţine una sau mai multe surse de lumină;

sursă de alimentare sau tensiune a sursei de alimentare ‒ alimentare cu energie electrică de 230 (ą 10%) volţi în curent alternativ la 50 Hz;

sursă de lumină ‒ produs cu funcţionare electrică, destinat să emită lumină sau, în cazul unei surse de lumină neincandescente, destinat să poată fi reglat pentru a emite lumină sau ambele, care prezintă următoarele caracteristici optice:

a) coordonatele cromatice x şi y în intervalul

0,270 < x < 0,530 şi

– 2,3172 x²+ 2,3653 x – 0,2199 < y < – 2,3172 x²+ 2,3653 x – 0,1595;

b) un flux luminos < 500 de lumeni per mm² de suprafaţă emiţătoare de lumină proiectată, conform definiţiei specificate în anexa nr.1;

c) un flux luminos cuprins între 60 şi 82 000 de lumeni;

d) un indice de redare a culorilor (CRI) > 0,

care foloseşte ca tehnologii de iluminare incandescenţa, fluorescenţa, descărcarea de intensitate ridicată, diodele luminescente anorganice (LED) sau diodele luminescente organice (OLED) ori combinaţii ale acestora şi care poate fi verificat ca sursă de lumină în conformitate cu procedura prevăzută în anexa nr.4.

Sursele de lumină cu sodiu de înaltă presiune (HPS) care nu îndeplinesc condiţia de la lit.a) sunt considerate surse de lumină în sensul prezentului Regulament.

Sursele de lumină nu includ:

a) pastilele LED sau cipurile LED;

b) capsulele LED;

c) produsele care conţin o sursă sau surse de lumină şi din care acestea pot fi înlăturate pentru verificare;

d) părţile emiţătoare de lumină cuprinse într-o sursă de lumină din care nu pot fi înlăturate pentru verificarea ca sursă de lumină;

sursă de lumină cu halogen ‒ sursă de lumină cu incandescenţă care are un conductor filiform din tungsten înconjurat de un gaz ce conţine halogeni sau compuşi halogenaţi;

sursă de lumină cu sodiu de înaltă presiune (HPS) ‒ sursă de lumină cu descărcare de intensitate ridicată în care lumina este produsă în principal de radiaţii de la vapori de sodiu a căror presiune parţială în timpul funcţionării este de ordinul a 10 kilopascali. Sursele de lumină HPS pot avea unul (cu un capăt) sau doi (cu două capete) conectori la sursa lor de alimentare cu energie electrică;

utilizator final ‒ persoană fizică ce cumpără sau se preconizează că va cumpăra un produs în scopuri care nu sunt legate de activităţile sale comerciale, de afaceri, artizanale sau profesionale.

În sensul anexelor nr.2-nr.6, se aplica definiţiile din anexa nr.1 la prezentul Regulament.

III. CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

5. Cerinţele de proiectare ecologică stabilite în anexa nr.2 se aplică începând cu datele indicate în aceasta.

6. Producătorii sau importatorii de produse conţinătoare sau reprezentanţii autorizaţi ai acestora se asigură că sursele de lumină şi dispozitivele de comandă separate se înlocuiesc cu ajutorul unor unelte disponibile în mod obişnuit şi fără a cauza daune permanente produsului conţinător, cu excepţia cazului în care documentaţia tehnică conţine o justificare tehnică referitoare la funcţionalitatea produsului conţinător, prin care se explică de ce înlocuirea surselor de lumină şi a dispozitivului de comandă separat nu este relevantă.

7. Producătorii, importatorii de produse conţinătoare sau reprezentanţii autorizaţi ai acestora se asigură că sursele de lumină şi dispozitivele de comandă separate pot fi înlăturate fără a suferi deteriorări permanente, pentru verificarea de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare ‒ autoritate de supraveghere a pieţei), conform instrucţiunilor specificate în dosarul cu documentaţia tehnică.

8. Producătorii, importatorii de produse conţinătoare sau reprezentanţii autorizaţi ai acestora furnizează informaţii cu privire la faptul dacă sursele de lumină şi dispozitivele de comandă pot fi înlocuite sau nu de utilizatorii finali sau de persoanele calificate, fără a cauza daune permanente produsului conţinător şi plasează informaţia pe site-urile lor web oficiale, cu acces liber.

9. Pentru produsele vândute direct către utilizatorii finali, informaţia prevăzută la pct.8 se indică în mod clar şi vizibil pe ambalaj, cel puţin sub forma unei pictograme, şi în instrucţiunile de utilizare.

10. Producătorii, importatorii de produse conţinătoare sau reprezentanţii autorizaţi ai acestora se asigură că sursele de lumină şi dispozitivele de comandă separate pot fi demontate din produsele conţinătoare la sfârşitul duratei de viaţă, precum şi oferă disponibilitatea instrucţiunilor de demontare pe site-urile lor web oficiale, cu acces liber.

IV. EVALUAREA CONFORMITĂŢII

11. Procedura de evaluare a conformităţii, prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare ‒ Legea nr.151/2014), este sistemul de control intern al proiectării, specificat în anexa nr.4 sau sistemul de management stabilit în anexa nr.5 din legea prenotată.

12. În sensul evaluării conformităţii, în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică conţine o copie de pe informaţiile specificate la pct.3 lit.d) din anexa nr.2 la prezentul Regulament, precum şi detaliile şi rezultatele calculelor în conformitate cu pct.1 şi 2 din anexa nr.2 şi nr.5 la prezentul Regulament.

13. În cazul în care informaţiile incluse în dosarul cu documentaţia tehnică pentru un anumit model au fost obţinute de la un model care prezintă aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar este produs de un producător diferit sau obţinute prin calcularea pe baza proiectării sau prin extrapolare pornind de la alt model al aceluiaşi producător sau al unui producător diferit sau ambele, documentaţia tehnică include detaliile acestor calcule sau extrapolări, evaluarea realizată de producător pentru a verifica corectitudinea calculelor, precum şi declaraţia de identitate între modelele diferitor producători, după caz.

14. Dosarul cu documentaţia tehnică include o listă a tuturor modelelor echivalente, inclusiv identificatorii de model, în ordinea şi conform prevederilor din anexa nr.5 la Regulamentul cu privire la etichetarea energetică a surselor de lumină, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele de etichetare energetică a unor produse cu impact energetic (în continuare ‒ Hotărârea Guvernului nr.1003/2014). În scopul supravegherii pieţei, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi ai acestora fac trimitere la dosarul cu documentaţia tehnică din baza de date cu produse, care conţine aceleaşi informaţii prevăzute în anexa nr.14 la Hotărârea Guvernului nr.1003/2014, cu excepţia produselor specificate la pct.3 şi fără a aduce atingere pct.2 lit.g) din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014.

V. PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII

PIEŢEI, CIRCUMVENŢIE ŞI ACTUALIZĂRI DE SOFTWARE.

VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ

15. Se aplică procedura de verificare descrisă în anexa nr.4 la prezentul Regulament la efectuarea controalelor de supraveghere a pieţei menţionate în art.8 şi capitolul VI din Legea nr.151/2014.

16. Producătorului, importatorului sau reprezentantului autorizat i se interzice introducerea pe piaţă a produselor concepute pentru a detecta faptul că sunt supuse unei încercări, de exemplu, prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare, şi pentru a reacţiona în mod specific prin modificarea automată a performanţei lor pe durata încercării, cu scopul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii menţionaţi în dosarul cu documentaţia tehnică sau incluşi în oricare dintre documentele furnizate.

17. Nu se admite deteriorarea consumului de energie al produsului şi oricărui dintre ceilalţi parametri declaraţi după o actualizare de software sau de firmware, atunci când aceştia sunt măsuraţi cu ajutorul aceleiaşi încercări standard utilizate iniţial pentru declaraţia de conformitate, cu excepţia cazului în care utilizatorul final şi-a dat consimţământul explicit înainte de actualizarea respectivă. Nu se admite modificarea performanţelor ca urmare a refuzului actualizării.

18. La actualizarea de software nu se admite modificarea performanţei produsului astfel încât acesta să nu fie conform cu cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile declaraţiei de conformitate.

19. Valorile de referinţă indicative pentru cele mai performante produse şi tehnologii disponibile pe piaţă la momentul adoptării prezentului Regulament sunt identificate în anexa nr.4 la prezentul Regulament.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile surselor de lumină şi

dispozitivelor de comandă separate

DEFINIŢII APLICABILE PENTRU ANEXE

Se aplică următoarele definiţii:

a doua anvelopă ‒ o a doua anvelopă exterioară a unei surse de lumină HID, care nu este necesară pentru producerea luminii, precum un manşon extern pentru prevenirea împrăştierii de mercur şi de sticlă în mediu în cazul spargerii lămpii. Atunci când se determină prezenţa unei a doua anvelope, tuburile cu arc HID nu trebuie să fie considerate ca fiind anvelope;

alimentat cu baterii ‒ un produs care funcţionează numai pe bază de curent continuu (c.c.) furnizat de o sursă inclusă în acelaşi produs, fără a fi conectat direct sau indirect la sursa de alimentare cu energie electrică;

anvelopă mată pentru o sursă de lumină HID ‒ anvelopă exterioară netransparentă sau un tub exterior netransparent în care tubul cu arc care produce lumina nu este vizibil;

componente de comandă a iluminatului ‒ componente care sunt integrate într-o sursă de lumină sau într-un dispozitiv de comandă separat sau care sunt separate fizic, dar comercializate împreună, ca un singur produs, cu o sursă de lumină sau cu un dispozitiv de comandă separat, care nu sunt strict necesare pentru ca sursa de lumină să emită lumină la sarcina maximă sau pentru ca dispozitivul de comandă separat să furnizeze puterea electrică ce permite sursei sau surselor de lumină să emită lumină la sarcina maximă, dar care permit comanda manuală sau automată, directă sau de la distanţă a intensităţii luminoase, a cromaticităţii, a temperaturii de culoare corelate, a spectrului de lumină şi/sau a unghiului fasciculului. Variatoarele de intensitate luminoasă pot fi, de asemenea, considerate componente de comandă a iluminatului. Termenul include şi componente de conexiune de date, însă nu include produse care intră în domeniul de aplicare a Regulamentului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru consumul de energie electrică în modul de aşteptare şi oprit al echipamentelor electrice şi electronice de uz casnic şi de birou, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare ‒ Hotărârea Guvernului nr.750/2016).

componente nelegate de iluminat ‒ componente care sunt integrate într-o sursă de lumină sau într-un dispozitiv de comandă separat sau care sunt separate fizic, dar comercializate împreună, ca un singur produs, cu o sursă de lumină sau cu un dispozitiv de comandă separat, care nu sunt necesare pentru ca sursa de lumină să emită lumină la sarcina maximă sau pentru ca dispozitivul de comandă separat să furnizeze puterea electrică ce permite sursei sau surselor de lumină să emită lumină la sarcina maximă şi care nu sunt componente de comandă a iluminatului. Printre acestea se numără, de exemplu: difuzoare (audio), aparate foto, repetoare pentru extinderea acoperirii semnalelor digitale (de ex. Wi Fi), componente care sprijină echilibrul reţelei de alimentare (comutând pe bateriile interne atunci când este necesar), încărcarea bateriilor, notificarea vizuală a evenimentelor (sosirea poştei, acţionarea soneriei de la uşă, avertizare), utilizarea tehnologiei "Light Fidelity" (Li Fi, o tehnologie de comunicaţii fără fir bidirecţională, de mare viteză şi integral conectată în reţea). Acest termen include, de asemenea, componentele de conexiune de date utilizate pentru alte funcţii decât cele de comandă a funcţiei de emitere a luminii;

consecvenţă a culorii ‒ deviaţie maximă a coordonatelor cromatice (x şi y) iniţiale (după o scurtă perioadă), calculate ca medie spaţială, ale unei singure surse de lumină din punctul central de cromaticitate (cx şi cy) declarat de producător sau de importator, exprimată ca dimensiunea (în trepte) a elipsei MacAdam formate în jurul punctului central de cromaticitate (cx şi cy);

dispozitiv de comandă separat conectat (CSCG) ‒ dispozitiv de comandă separat care include componente de conexiune de date ce nu pot fi separate fizic sau funcţional de componentele efective ale dispozitivului de comandă separat pentru a menţine "reglajele de referinţă". Dispozitivul de comandă separat poate avea componente de conexiune de date integrate fizic într-o singură carcasă inseparabilă sau poate fi combinat cu componente de conexiune de date separate fizic, introduse pe piaţă împreună cu dispozitivul de comandă ca un singur produs;

componente de conexiune de date ‒ componente care îndeplinesc oricare dintre următoarele funcţii:

a) recepţionarea sau transmiterea de semnale de date cu sau fără fir şi prelucrarea acestora, folosite pentru comanda funcţiei de emitere a luminii şi eventual şi pentru alte utilizări;

b) detectarea şi prelucrarea semnalelor detectate, folosite pentru comanda funcţiei de emitere a luminii şi eventual şi pentru alte utilizări;

c) o combinaţie a acestora;

durată de viaţă a surselor de lumină cu LED şi OLED ‒ timpul, în ore, dintre începutul utilizării lor şi momentul în care, pentru 50% dintr-o multitudine de surse de lumină, emisia de lumină a scăzut treptat până la o valoare de sub 70% din fluxul luminos iniţial. Acest parametru mai este cunoscut şi ca "durata de viaţă L₇₀B₅₀";

efect stroboscopic ‒ pentru un observator static într-un mediu static, o modificare a percepţiei de mişcare indusă de un stimul luminos a cărui luminanţă sau distribuţie spectrală fluctuează în timp. Fluctuaţiile pot fi periodice şi neperiodice şi pot fi induse de sursa de lumină însăşi, de sursa de alimentare sau de alţi factori de influenţă.

Indicatorul utilizat în prezentul Regulament pentru efectul stroboscopic este "SVM" (măsura vizibilităţii stroboscopice), conform definiţiei din standarde. SVM = 1 reprezintă pragul de vizibilitate pentru un observator mediu;

eficienţă a dispozitivului de comandă ‒ putere de ieşire care alimentează o sursă de lumină, împărţită la puterea de intrare a unui dispozitiv de comandă separat utilizând condiţiile şi metodele definite în standarde. Toate componentele de comandă a iluminatului şi componentele nelegate de iluminat sunt deconectate, dezactivate sau reglate la consumul minim de putere în conformitate cu instrucţiunile producătorului, acest consum de putere scăzându-se din puterea de intrare totală;

factor de putere (cos φ1) % cosinusul unghiului de fază φ1 dintre armonica fundamentală a tensiunii de alimentare de la reţea şi armonica fundamentală a curentului din reţea. Acesta este utilizat pentru sursele de lumină cu alimentare de la reţea care folosesc tehnologie LED sau OLED. Factorul de putere se măsoară la sarcină maximă, acolo unde este cazul pentru reglajele de referinţă, toate componentele de comandă a iluminatului fiind în mod de comandă, iar componentele nelegate de iluminat fiind deconectate, dezactivate sau reglate la un consum de putere minim în conformitate cu instrucţiunile producătorului;

factor de menţinere a fluxului luminos (X_LMF) ‒ raport dintre fluxul luminos emis de o sursă de lumină la un moment dat în decursul duratei sale de viaţă şi fluxul luminos iniţial;

factor de supravieţuire (SF) ‒ fracţiune definită a numărului total de surse de lumină care continuă să funcţioneze la un moment dat în condiţii şi cu o frecvenţă de comutare definite;

flux luminos util (Φ_use) ‒ parte a fluxului luminos al unei surse de lumină care este luată în considerare pentru determinarea eficienţei energetice a sursei respective:

a) pentru sursele de lumină nedirecţionale, acesta este fluxul total emis într-un unghi solid de 4π sr (corespunzător unei sfere de 360°);

b) pentru sursele de lumină direcţionale cu un unghi al fasciculului ≥ 90°, acesta este fluxul emis într-un unghi solid de π sr (corespunzător unui con cu un unghi de 120°);

c) pentru sursele de lumină direcţionale cu un unghi al fasciculului < 90°, acesta este fluxul emis într-un unghi solid de 0,586 π sr (corespunzător unui con cu un unghi de 90°);

funcţionalitate după încercarea de anduranţă ‒ funcţionalitate a unei surse de lumină cu LED sau cu OLED după încercarea de anduranţă definită în anexa nr.5;

G4, GY6.35 şi G9 ‒ interfaţă electrică a unei surse de lumină care constă în doi mici pini aflaţi la distanţe de 4 mm, 6.35 mm şi, respectiv, 9 mm, conform definiţiei din standarde;

G9.5, GX9.5, GY9.5, GZ9.5, GZX9.5, GZY9.5, GZZ9.5, G9.5HPL, G16, G16d, GX16d, GY16, G22, G38, GX38 şi GX38Q ‒ interfaţă electrică a unei surse de lumină care constă în doi pini aflaţi la distanţe de 9.5 mm, 16 mm, 22 mm şi, respectiv, 38 mm, conform definiţiei din standarde. G9.5HPL include un disipator termic cu dimensiuni specifice, precum cel utilizat la lămpile cu halogen de înaltă performanţă, şi poate conţine pini suplimentari pentru împământare;

HL R7s ‒ sursă de lumină cu halogen liniară cu soclu dublu, la tensiunea sursei de alimentare, cu un diametru al soclului de 7 mm;

intensitate luminoasă (candela sau cd) ‒ coeficient al fluxului luminos care părăseşte sursa şi este propagat în elementul de unghi solid care conţine o direcţie dată, de către elementul de unghi solid;

K39d ‒ interfaţă electrică pentru o sursă de lumină care constă în două fire cu plăci de contact ce pot fi fixate cu şuruburi;

LFL T5-HE ‒ sursă de lumină fluorescentă T5 liniară de înaltă eficienţă cu un curent de comandă mai mic de 0,2 A;

LFL T5-HO ‒ sursă de lumină fluorescentă T5 liniară cu randament mare şi cu un curent de comandă de cel puţin 0,2 A;

LFL T8 600 mm, LFL T8 1 200 mm sau LFL T8 1 500 mm ‒ sursă de lumină fluorescentă T8 liniară cu o lungime de aproximativ 600 mm, 1200 mm sau, respectiv, 1500 mm, conform definiţiei din standarde;

luminanţă (într-o direcţie dată, la un punct dat de pe o suprafaţă reală sau imaginară) ‒ flux luminos transmis de un fascicul elementar care trece prin punctul dat şi se propagă în unghiul solid ce conţine direcţia dată, împărţit la aria unei secţiuni a fasciculului respectiv care conţine punctul dat (cd/m²);

luminanţă medie (luminanţă-HLLS) pentru o sursă de lumină cu LED ‒ luminanţă medie pe o suprafaţă emiţătoare de lumină, unde luminanţa este mai mare de 50% din luminanţa maximă (cd/mm²);

mod de comandă ‒ stare a componentelor de comandă a iluminatului în care acestea sunt conectate la sursa de lumină şi/sau la dispozitivul de comandă separat şi îşi îndeplinesc funcţiile în aşa fel încât să poată fi generat intern un semnal de comandă sau să poată fi primit un semnal de activare de la distanţă, printr-o conexiune cu sau fără fir, care să fie prelucrat pentru a conduce la o modificare a emisiei luminoase a sursei de lumină sau la o schimbare dorită corespunzătoare în alimentarea cu putere de către dispozitivul de comandă separat;

mod fără sarcină ‒ stare a unui dispozitiv de comandă separat în care intrarea sa este conectată la sursa de alimentare cu putere de la reţea, iar ieşirea este deconectată în mod intenţionat de la sursele luminoase şi, dacă este cazul, de la componentele de comandă a iluminatului şi de la componentele nelegate de iluminat. În cazul în care aceste componente nu pot fi deconectate, ele trebuie să fie dezactivate, iar consumul lor de putere trebuie redus la minimum în conformitate cu instrucţiunile producătorului. Modul fără sarcină se aplică numai unui dispozitiv de comandă separat pentru care producătorul sau importatorul a declarat, în documentaţia tehnică, că a fost conceput pentru acest mod;

mod standby ‒ stare a unei surse de lumină sau a unui dispozitiv de comandă separat în care acest dispozitiv de comandă sau această sursă de lumină este conectat(ă) la sursa de alimentare, dar sursa de lumină nu emite lumină în mod intenţionat, iar sursa de lumină sau dispozitivul de comandă aşteaptă un semnal de comandă pentru a reveni la o stare de emisie luminoasă. Componentele de comandă a iluminatului care permit funcţia de standby trebuie să fie în modul lor de comandă. Componentele nelegate de iluminat trebuie să fie deconectate sau dezactivate sau consumul lor de putere trebuie redus la minimum în conformitate cu instrucţiunile producătorului;

mod standby în reţea ‒ stare a unei CLS sau a unui CSCG în care această CLS sau acest CSCG este conectat(ă) la sursa de alimentare, dar sursa de lumină nu emite lumină în mod intenţionat sau dispozitivul de comandă separat nu furnizează puterea electrică ce permite sursei (surselor) de lumină să emită lumină, ci aşteaptă un semnal de activare de la distanţă pentru a reveni la o stare de emisie luminoasă. Componentele de comandă a iluminatului trebuie să fie în modul lor de comandă. Componentele nelegate de iluminat trebuie să fie deconectate sau dezactivate sau consumul lor de putere trebuie redus la minimum în conformitate cu instrucţiunile producătorului;

P28s, P40s, PGJX28, PGJX36 şi PGJX50 ‒ interfaţă electrică a unei surse de lumină care foloseşte un contact cu flanşă pentru poziţionarea corectă (pre-focalizarea) sursei de lumină într-un reflector, conform definiţiei din standarde;

pacienţi fotosensibili ‒ persoane care suferă de o afecţiune specifică ce provoacă simptome fotosensibile şi care se confruntă cu reacţii adverse la lumina naturală şi/sau la anumite forme de tehnologie de iluminat artificial;

pâlpâire ‒ percepţie, de către un observator static într-un mediu static, a unei instabilităţi vizuale induse de un stimul luminos a cărui luminanţă sau distribuţie spectrală fluctuează în timp. Fluctuaţiile pot fi periodice şi neperiodice şi pot fi induse de sursa de lumină însăşi, de sursa de alimentare sau de alţi factori de influenţă.

Indicatorul utilizat în prezentul Regulament pentru pâlpâire este parametrul "P_st LM", unde "st" înseamnă "termen scurt", iar "LM" ‒ metoda de măsurare a pâlpâirii luminoase, conform definiţiei din standarde. O valoare P_st LM = 1 înseamnă că observatorul mediu are o probabilitate de 50% de a detecta pâlpâirea;

protecţie antireflexie ‒ deflector mecanic sau optic rezistent, reflectiv sau nereflectiv, conceput pentru a bloca radiaţiile vizibile directe emise de emiţătorul de lumină al unei surse de lumină direcţionale, pentru a evita orbirea parţială temporară (orbirea perturbatoare) dacă aceasta este privită direct de un observator. Această protecţie nu include stratul de acoperire de pe suprafaţa emiţătorului de lumină al sursei de lumină direcţionale;

puritate de excitaţie ‒ procentaj calculat pentru o CTLS reglată să emită lumină de o anumită culoare, folosind o procedură definită mai detaliat în standarde, prin trasarea unei linii drepte pe un grafic de spaţiu cromatic (x şi y), de la un punct cu coordonatele de culoare x = 0,333 şi y = 0,333 (punct de stimul acromatic), trecând prin punctul care reprezintă coordonatele de culoare (x şi y) ale sursei de lumină (MLS) şi terminându-se la limita exterioară a spaţiului cromatic (locus, DLS). Puritatea de excitaţie se calculează ca distanţa dintre MLS şi NMLS împărţită la distanţa dintre MLS şi DLS. Lungimea totală a liniei reprezintă puritatea de 100% a culorii (punct de pe locus). Punctul de stimul acromatic reprezintă puritatea de 0% a culorii (lumină albă);

putere în modul activ (P_on), exprimată în waţi ‒ consum de putere al unei surse de lumină la sarcină maximă, atunci când toate componentele de comandă a iluminatului şi componentele nelegate de iluminat sunt deconectate. Dacă aceste componente nu pot fi deconectate, ele trebuie să fie dezactivate sau consumul lor de putere trebuie redus la minimum în conformitate cu instrucţiunile producătorului. În cazul unei NMLS care necesită un dispozitiv de comandă separat pentru a funcţiona, P_on poate fi măsurată direct la intrarea în sursa de lumină sau determinată utilizând un dispozitiv de comandă a cărui eficienţă este cunoscută şi al cărui consum de putere este ulterior scăzut din valoarea de intrare măsurată a puterii de la reţeaua de alimentare;

putere în modul fără sarcină (P_no), exprimată în waţi ‒ consum de putere al unui dispozitiv de comandă separat în modul fără sarcină;

putere în modul standby (P_sb), exprimată în waţi ‒ consum de putere al unei surse de lumină sau al unui dispozitiv de comandă separat în modul standby;

putere în modul standby în reţea (P_net), exprimată în waţi ‒ consum de putere al unei CLS sau al unui CSCG în modul standby în reţea;

putere radiantă ultravioletă efectivă specifică (mW/klm) ‒ putere efectivă a radiaţiei ultraviolete a unei surse de lumină, ponderată în funcţie de factorii de corecţie spectrală şi raportată la fluxul său luminos;

QXL (Quick eXchange Lamp) ‒ interfaţă electrică a unei surse de lumină care constă, pe partea sursei de lumină, în două fişe plate laterale ce includ suprafeţele electrice de contact şi, pe partea opusă (spate), într-o protuberanţă centrală care permite ca sursa de lumină să fie apucată cu două degete. Această interfaţă este concepută special pentru a fi utilizată într-un anumit tip de corpuri de iluminat pentru iluminatul de scenă, în care sursa de lumină este introdusă prin spatele corpului de iluminat, utilizându-se o rotaţie de un sfert pentru a o fixa sau a o extrage;

reglaje de referinţă (RCS) ‒ reglaj sau combinaţie de reglaje care este utilizat(ă) pentru a verifica conformitatea unei surse de lumină cu prezentul Regulament. Aceste reglaje sunt relevante pentru sursele de lumină care permit utilizatorului final să comande, manual sau automat, direct sau de la distanţă, intensitatea luminoasă, culoarea, temperatura de culoare corelată, spectrul şi/sau unghiul fasciculului luminii emise.

În principiu, reglajele de referinţă sunt cele predefinite de producător ca valori implicite din fabrică şi găsite de utilizator la prima instalare (valori din fabrică). Dacă procedura de instalare prevede o actualizare automată a software-ului la prima instalare sau dacă utilizatorul are opţiunea de a efectua o astfel de actualizare, trebuie să se ţină seama de modificarea rezultată a reglajelor, după caz.

În cazul în care valoarea din fabrică este reglată în mod deliberat diferit de reglajul de referinţă (de exemplu la putere mică în scopuri de siguranţă), producătorul trebuie să indice, în documentaţia tehnică, modul în care se poate reveni la reglajele de referinţă pentru verificarea conformităţii, precum şi să furnizeze o justificare tehnică a motivului pentru care valoarea din fabrică este reglată diferit de reglajul de referinţă.

Producătorul sursei de lumină trebuie să definească reglajele de referinţă astfel încât:

a) sursa de lumină să intre în domeniul de aplicare al prezentului Regulament în conformitate cu pct.1, 2 şi 3 şi să nu se aplice niciuna dintre condiţiile de derogare;

b) componentele de comandă a iluminatului şi componentele nelegate de iluminat să fie deconectate sau dezactivate sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, consumul de putere al acestor componente să fie minim;

c) să fie obţinută starea de sarcină maximă;

d) atunci când utilizatorul final optează pentru resetarea valorilor implicite din fabrică, să fie obţinute reglajele de referinţă.

Pentru sursele de lumină care permit producătorului unui produs conţinător să exercite opţiuni de implementare ce influenţează caracteristicile surselor de lumină (de exemplu, definirea curentului (curenţilor) de funcţionare, proiectarea termică) şi care nu pot fi controlate de utilizatorul final, nu este necesar să fie definite reglaje de referinţă. În acest caz, se aplică condiţiile de încercare nominale definite de producătorul sursei de lumină;

reţea ‒ infrastructură de comunicaţii cu o topologie a legăturilor, o arhitectură, inclusiv componente fizice, principii organizaţionale, proceduri şi formate sau protocoale de comunicare;

sarcină maximă ‒ stare a unei surse de lumină, în condiţiile de funcţionare declarate, în care emite fluxul luminos maxim (fără reducerea intensităţii) sau condiţiile şi sarcinile de funcţionare ale dispozitivului de comandă supus unei măsurări a eficienţei, astfel cum se specifică în standardele relevante;

semnal de activare de la distanţă ‒ semnal care provine din afara sursei de lumină sau a dispozitivului de comandă separat, printr-o reţea;

semnal de comandă ‒ semnal analogic sau digital transmis sursei de lumină sau dispozitivului de comandă separat, printr-o conexiune cu sau fără fir, fie prin modularea tensiunii în cabluri de control separate, fie printr-un semnal modulat în tensiunea de alimentare. Transmiterea semnalului nu se face printr-o reţea, ci, de exemplu, dintr-o sursă internă sau de la o telecomandă furnizată odată cu produsul;

sursă de lumină conectată (CLS) ‒ sursă de lumină care include componente de conexiune de date ce nu pot fi separate fizic sau funcţional de componentele luminescente pentru a menţine "reglajele de referinţă". Sursa de lumină poate avea componente de conexiune de date integrate fizic într-o singură carcasă inseparabilă sau poate fi combinată cu componente de conexiune de date separate fizic, introduse pe piaţă împreună cu sursa de lumină ca un singur produs;

sursă de lumină cu alimentare de la reţea (MLS) ‒ sursă de lumină care poate funcţiona direct cu alimentare de la reţeaua de energie electrică. Sursele de lumină care funcţionează direct pe reţeaua de alimentare şi care pot funcţiona de asemenea indirect pe reţeaua de alimentare, utilizând un dispozitiv de comandă separat, sunt considerate surse de lumină cu alimentare de la reţea;

sursă de lumină cu halogenuri metalice (MH) ‒ sursă de lumină cu descărcare de intensitate ridicată în care lumina este produsă de radiaţiile provenite de la un amestec de vapori metalici, de halogenuri metalice şi de produse de disociere ale halogenurilor metalice. Sursele de lumină MH pot avea un ("cu un capăt") sau doi ("cu două capete") conector(i) la sursa lor de alimentare cu energie electrică. Materialul din care este confecţionat tubul cu arc al surselor de lumină MH poate fi cuarţ (QMH) sau ceramică (CMH);

sursă de lumină cu inducţie magnetică ‒ sursă de lumină care utilizează tehnologie fluorescentă, în care energia este transferată către descărcarea în gaz prin intermediul unui câmp magnetic de înaltă frecvenţă indus, în loc să se utilizeze electrozi plasaţi în interiorul descărcării în gaz. Inductorul magnetic poate fi extern sau intern formei tubului de descărcare;

sursă de lumină cu luminanţă mare (HLLS) ‒ sursă de lumină cu LED care are o luminanţă medie mai mare de 30 cd/mm² în direcţia intensităţii de vârf;

sursă de lumină cu mercur de înaltă presiune ‒ sursă de lumină cu descărcare de intensitate ridicată în care majoritatea luminii este produsă, direct sau indirect, de radiaţii de la mercur predominant vaporizat a cărui presiune parţială în timpul funcţionării depăşeşte 100 de kilopascali;

sursă de lumină cu posibilitatea de reglare a culorilor (CTLS) ‒ sursă de lumină care poate fi reglată să emită lumină cu o mare varietate de culori din afara intervalului definit la pct.4, dar care poate fi, de asemenea, reglată să emită lumină albă în intervalul definit la pct.4 pe baza căruia sursa de lumină intră în domeniul de aplicare a prezentului Regulament. Sursele de lumină albă reglabile care pot fi reglate doar să emită lumină cu diferite temperaturi de culoare corelate, în intervalul definit la pct.4, şi sursele de lumină cu variator de temperatură a culorii (dim-to-warm) care îşi modifică emisia de lumină albă pentru a reduce temperatura de culoare corelată atunci când intensitatea luminoasă este scăzută, simulând comportamentul surselor de lumină cu incandescenţă, nu sunt considerate CTLS;

sursă de lumină direcţională (DLS) ‒ sursă de lumină pentru care cel puţin 80% din fluxul luminos este emis într-un unghi solid de π sr, care este corespunzător unui con cu un unghi de 120°;

sursă de lumină fluorescentă compactă (CFL) ‒ sursă de lumină fluorescentă cu un soclu, care are o structură de tub curbat pentru a se putea integra în spaţii mici. CFL-urile pot fi în principal în formă de spirală (adică în bucle) sau în principal în formă de mai multe tuburi paralele conectate, cu sau fără o a doua anvelopă sub formă de balon. CFL-urile sunt disponibile cu (CFLi) sau fără (CFLni) un dispozitiv de comandă integrat fizic;

sursă de lumină nealimentată de la reţea (NMLS) ‒ sursă de lumină care necesită un dispozitiv de comandă separată pentru a funcţiona pe reţeaua de alimentare;

sursă de lumină nedirecţională (NDLS) ‒ sursă de lumină care nu este o sursă de lumină direcţională;

T2, T5, T8, T9 şi T12 ‒ sursă de lumină tubulară cu un diametru de aproximativ 7 mm, 16 mm, 26 mm, 29 mm şi, respectiv, 38 mm, conform definiţiei din standarde. Tubul poate fi drept (liniar) sau îndoit (de exemplu în formă de U, circular);

temperatură de culoare corelată (CCT [K]) ‒ temperatură a radiatorului integral (corpul negru), a cărui culoare percepută se apropie cel mai mult de cea a unui stimul dat cu aceeaşi luminozitate şi în condiţii de observare precizate;

unghi al fasciculului unei surse de lumină direcţionale ‒ unghi dintre două linii imaginare într-un plan care trec prin axa fasciculului optic, astfel încât aceste linii să treacă prin centrul părţii frontale a sursei de lumină şi prin punctele în care intensitatea luminoasă este de 50% din intensitatea fasciculului central, unde intensitatea fasciculului central este valoarea intensităţii luminoase măsurată pe axa fasciculului optic. Pentru sursele de lumină care au unghiuri diferite ale fasciculului în diferite planuri, se ţine seama de cel mai mare unghi al fasciculului. Pentru sursele de lumină la care unghiul fasciculului poate fi reglat de utilizator, unghiul fasciculului corespunzător "reglajului de referinţă" trebuie să fie cel luat în considerare;

valori declarate ‒ valori furnizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat pentru parametrii tehnici declaraţi, calculaţi sau măsuraţi, în conformitate cu pct.11-14, pentru verificarea conformităţii de către autoritatea de supraveghere a pieţei;

suprafaţă emiţătoare de lumină proiectată (A) ‒ suprafaţă, în mm² (milimetri pătraţi), a percepţiei vizuale într-o proiecţie ortografică a suprafeţei emiţătoare de lumină din direcţia cu cea mai înaltă intensitate luminoasă, unde suprafaţa emiţătoare de lumină este suprafaţa sursei de lumină care emite lumină cu caracteristicile optice declarate, precum suprafaţa aproximativ sferică a unui arc (a), suprafaţa cilindrică a unei bobine cu filament (b) sau a unei lămpi cu descărcare în gaz (c, d), anvelopa plată sau semisferică a unei diode luminescente (e).

Pentru sursele de lumină cu anvelopă mată sau cu protecţie antireflexie, suprafaţa emiţătoare de lumină este întreaga suprafaţă prin care lumina părăseşte sursa de lumină.

Pentru sursele de lumină care conţin mai mult de un emiţător de lumină, proiecţia celui mai mic volum brut care cuprinde toţi emiţătorii trebuie considerată ca fiind suprafaţa emiţătoare de lumină.

Pentru sursele de lumină HID se aplică definiţia de la litera (a), cu excepţia cazului în care se aplică dimensiunile definite la litera (d), cu L>D, unde L este distanţa dintre vârfurile electrozilor, iar D este diametrul interior al tubului cu arc.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile surselor de lumină şi

dispozitivelor de comandă separate

CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

Pentru măsurătorile şi calculele efectuate în scopul conformităţii şi al verificării conformităţii cu cerinţele aplicabile din prezentul Regulament, se utilizează standardele armonizate, ale căror numere de referinţă au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile, care iau în considerare etapa actuală a dezvoltării tehnologiei general recunoscute.

1. Cerinţe de eficienţă energetică:

1) De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, consumul de putere declarat al unei surse de lumină P_on nu trebuie să depăşească puterea maximă admisă P_onmax (în W), definită ca funcţie a fluxului luminos util declarat Φ_use (în lm) şi a indicelui de redare a culorilor declarat CRI (-), după cum urmează:

P_onmax= C × (L + Φ_use/(F × η)] × R,

unde:

- valorile pentru eficacitatea de prag (η în lm/W) şi pentru factorul de pierdere la capăt (L în W) sunt precizate în tabelul 1, în funcţie de tipul de sursă de lumină. Acestea sunt constante utilizate pentru calcule şi nu reflectă parametrii reali ai surselor de lumină. Eficacitatea de prag nu este eficacitatea minimă necesară; aceasta din urmă poate fi calculată prin împărţirea fluxului luminos util la puterea maximă admisă calculată;

- valorile de bază pentru factorul de corecţie (C) în funcţie de tipul de sursă de lumină, precum şi suplimentele la C pentru caracteristicile speciale ale surselor de lumină sunt precizate în tabelul 2;

- factorul de eficacitate (F) este:

  1,00 pentru sursele de lumină nedirecţionale (NDLS, utilizând fluxul total);

  0,85 pentru sursele de lumină direcţionale (DLS, utilizând fluxul într-un con);

- factorul CRI (R) este:

  0,65 pentru CRI ≤ 25;

  (CRI+80)/160 pentru CRI > 25, rotunjit la două zecimale.

Tabelul 1

Eficacitatea de prag (η) şi factorul de pierdere la capăt (L)

Tabelul 2

Factorul de corecţie C în funcţie de caracteristicile sursei de lumina

Acolo unde este cazul, suplimentele la factorul de corecţie C sunt cumulative.

Bonusul pentru HLLS nu se combină cu valoarea de bază C pentru DLS (în cazul HLLS se foloseşte valoarea de bază C pentru NDLS).

Sursele de lumină care permit utilizatorului final să adapteze spectrul şi/sau unghiul fasciculului de lumină emis, modificând astfel valorile pentru fluxul luminos util, pentru indicele de redare a culorilor (CRI) şi/sau pentru temperatura de culoare corelată (CCT) şi/sau schimbând statutul direcţional/nedirecţional al sursei de lumină, trebuie să fie evaluate utilizând reglajele de referinţă.

Puterea în modul standby P_sb a unei surse luminoase nu trebuie să depăşească 0,5 W.

Puterea în modul standby în reţea P_net a unei surse luminoase conectate nu trebuie să depăşească 0,5 W.

Valorile admisibile pentru P_sb şi P_net nu se însumează.

2) De la data intrării în vigoare a Regulamentului, se aplică valorile stabilite în tabelul 3 pentru cerinţele minime de eficienţă energetică ale unui dispozitiv de comandă separat care funcţionează la sarcină maximă.

Tabelul 3

Eficienţa energetică minimă pentru un dispozitiv

de comandă separat la sarcină maximă

Dispozitivele de comandă separate cu mai multe puteri trebuie să respecte cerinţele din tabelul 3, în conformitate cu puterea maximă declarată la care pot funcţiona.

Puterea în modul fără sarcină P_no a unui dispozitiv de comandă separat nu trebuie să depăşească 0,5 W. Aceasta se aplică numai unui dispozitiv de comandă separat pentru care producătorul sau importatorul a declarat, în documentaţia tehnică, că a fost conceput pentru modul fără sarcină.

Puterea în modul standby P_sb a unui dispozitiv de comandă separat nu trebuie să depăşească 0,5 W.

Puterea în modul standby în reţea P_net a unui dispozitiv de comandă separat conectat nu trebuie să depăşească 0,5 W. Valorile admisibile pentru P_sb şi P_net nu se însumează.

2. Cerinţe funcţionale

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, pentru sursele de lumină se aplică cerinţele funcţionale precizate în tabelul 4.

Tabelul 4

Cerinţe funcţionale pentru sursele de lumină

3. Cerinţe de informare

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, se aplică următoarele cerinţe de informare:

1) Informaţii care trebuie afişate pe sursa de lumină însăşi

Pentru toate sursele de lumină, cu excepţia CTLS, LFL, CFLni, a altor FL şi a HID, valoarea şi unitatea fizică a fluxului luminos util (lm) şi a temperaturii de culoare corelate (K) trebuie afişate cu caractere lizibile pe suprafaţă dacă, după includerea informaţiilor legate de siguranţă, există suficient spaţiu disponibil pentru aceste detalii, fără a se obstrucţiona în mod nejustificat emisia luminoasă.

Pentru sursele de lumină direcţionale trebuie, de asemenea, indicat unghiul fasciculului (°).

Dacă este loc numai pentru două valori, se afişează fluxul luminos util şi temperatura de culoare corelată. Dacă este loc numai pentru o valoare, se afişează fluxul luminos util.

2) Informaţii care trebuie afişate în mod vizibil pe ambalaj

a) Sursă de lumină introdusă pe piaţă, dar nu în cadrul unui produs conţinător

Dacă o sursă de lumină este introdusă pe piaţă, dar nu în cadrul unui produs conţinător, într-un ambalaj care cuprinde informaţii ce trebuie afişate în mod vizibil la punctul de vânzare înainte de cumpărare, următoarele informaţii trebuie să fie afişate în mod clar şi vizibil pe ambalaj:

(i) fluxul luminos util (Φ_use), cu caractere cel puţin de două ori mai mari decât cele ale puterii în modul activ afişate (P_on), indicând în mod clar dacă se referă la fluxul sub formă de sferă (360°), sub formă de con larg (120°) sau sub formă de con îngust (90°);

(ii) temperatura de culoare corelată, rotunjită la cea mai apropiată valoare de 100 K, exprimată şi grafic sau în cuvinte, sau intervalul de temperaturi de culoare corelate care pot fi reglate;

(iii) unghiul fasciculului în grade pentru sursele de lumină direcţionale sau intervalul de unghiuri ale fasciculului care pot fi reglate;

(iv) detalii privind interfaţa electrică, de exemplu, de tip soclu sau conector, tipul de alimentare cu energie electrică, inclusiv 230 V c.a. 50 Hz, 12 V c.c.;

(v) durata de viaţă L₇₀B₅₀ pentru sursele de lumină cu LED şi OLED, exprimată în ore;

(vi) puterea în modul activ (P_on), exprimată în W;

(vii) puterea în modul standby (P_sb), exprimată în W şi rotunjită la a doua zecimală. Dacă valoarea este zero, poate fi omisă de pe ambalaj;

(viii) puterea în modul standby în reţea (P_net) pentru CLS, exprimată în W şi rotunjită la a doua zecimală. Dacă valoarea este zero, poate fi omisă de pe ambalaj;

(ix) indicele de redare a culorilor, rotunjit la cel mai apropiat număr întreg, sau intervalul de valori CRI care pot fi reglate;

(x) dacă CRI< 80 şi dacă sursa de lumină este destinată utilizărilor exterioare, industriale sau de altă natură în care standardele de iluminat permit un CRI< 80, o indicaţie clară în acest sens. Pentru sursele de lumină HID cu un flux luminos util
> 4 000 lm, această indicaţie nu este obligatorie;

(xi) în cazul în care sursa de lumină este concepută pentru utilizare optimă în condiţii nestandard, precum necesitatea unei temperaturi ambiante Ta ≠ 25 °C sau a unui control termic specific: informaţii privind condiţiile respective;

(xii) o avertizare dacă sursa de lumină nu poate funcţiona cu variator de intensitate luminoasă sau dacă poate funcţiona numai cu anumite variatoare sau cu anumite metode cu fir sau fără fir de reglare a intensităţii. În aceste din urmă cazuri, pe site-ul web al producătorului trebuie pusă la dispoziţie o listă a variatoarelor de intensitate luminoasă şi/sau a metodelor compatibile;

(xiii) în cazul în care sursa de lumină conţine mercur: o avertizare în acest sens, inclusiv conţinutul de mercur în mg, rotunjit la cea mai apropiată zecimală;

(xiv) în cazul în care sursa de lumină intră în domeniul de aplicare a Hotărârii Guvernului nr.212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (în continuare ‒ Hotărârea Guvernului nr.212/2018), fără a aduce atingere obligaţiilor de marcare în conformitate cu pct.83 din Hotărârea Guvernului nr.212/2018, sau în cazul în care conţine mercur: o avertizare că nu trebuie eliminată ca deşeu municipal nesortat.

Elementele (i)-(iv) trebuie afişate pe ambalaj în direcţia destinată să fie văzută de potenţialul cumpărător; acest lucru este recomandat şi pentru alte elemente, dacă spaţiul permite.

Pentru sursele de lumină care pot fi reglate să emită lumină cu caracteristici diferite, informaţiile trebuie indicate pentru reglajele de referinţă. În plus, poate fi indicat un interval de valori care pot fi obţinute.

Informaţiile nu trebuie să utilizeze neapărat formulările exacte din lista de mai sus. Alternativ, ele pot fi afişate sub formă de grafice, de desene sau de simboluri.

b) Dispozitive de comandă separate

Dacă un dispozitiv de comandă separat este introdus pe piaţă ca produs de sine stătător şi nu în cadrul unui produs conţinător, într-un ambalaj care cuprinde informaţii ce trebuie afişate în mod vizibil pentru cumpărătorii potenţiali înainte de achiziţionare, următoarele informaţii trebuie să fie afişate în mod clar şi vizibil pe ambalaj:

(i) puterea de ieşire maximă a dispozitivului de comandă (în cazul HL, LED şi OLED) sau puterea sursei de lumină pentru care este destinat dispozitivul de comandă (în cazul FL şi HID);

(ii) tipul sursei (surselor) de lumină pentru care este destinat;

(iii) eficienţa în sarcină maximă, exprimată ca procent;

(iv) puterea în modul fără sarcină (P_no), exprimată în W şi rotunjită la a doua zecimală, sau menţionarea faptului că dispozitivul nu este destinat să funcţioneze în modul fără sarcină. Dacă valoarea este zero, aceasta poate fi omisă de pe ambalaj, dar trebuie totuşi declarată în documentaţia tehnică şi pe site-urile web;

(v) puterea în modul standby (P_sb), exprimată în W şi rotunjită la a doua zecimală. Dacă valoarea este zero, aceasta poate fi omisă de pe ambalaj, dar trebuie totuşi declarată în documentaţia tehnică şi pe site-urile web;

(vi) dacă este cazul, puterea în modul standby în reţea (P_net), exprimată în W şi rotunjită la a doua zecimală. Dacă valoarea este zero, aceasta poate fi omisă de pe ambalaj, dar trebuie totuşi declarată în documentaţia tehnică şi pe site-urile web;

(vii) o avertizare în cazul în care dispozitivul de comandă nu este adecvat pentru reglarea intensităţii surselor de lumină sau în cazul în care poate fi utilizat numai cu tipuri specifice de surse de lumină cu intensitate reglabilă sau care folosesc metode specifice de reglare a intensităţii luminoase, cu fir sau fără fir. În aceste din urmă cazuri, pe site-ul web al producătorului sau al importatorului trebuie furnizate informaţii detaliate cu privire la condiţiile în care dispozitivul de comandă poate fi folosit la reglarea intensităţii luminoase;

(viii) un cod QR care redirecţionează către un site web cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat sau adresa de internet a acestui site web, unde pot fi găsite informaţii complete privind dispozitivul de comandă.

Informaţiile nu trebuie să utilizeze neapărat formulările exacte din lista de mai sus. Alternativ, ele pot fi afişate sub formă de grafice, de desene sau de simboluri.

3) Informaţii care trebuie afişate în mod vizibil pe un site oficial web cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat

a) Dispozitive de comandă separate

Pentru orice dispozitiv de comandă separat care este introdus pe piaţa, următoarele informaţii trebuie afişate cel puţin pe un site web oficial cu acces liber:

(i) informaţiile menţionate la pct.3 subpct. 2) lit.b), cu excepţia pct.3
subpct. 2) lit.b) (viii);

(ii) dimensiunile exterioare, în mm;

(iii) masa, în grame, a dispozitivului de comandă, fără ambalaj şi fără componentele de comandă a iluminatului şi componentele nelegate de iluminat, dacă există şi dacă pot fi separate fizic de dispozitivul de comandă;

(iv) instrucţiuni privind modul în care pot fi înlăturate componentele de comandă a iluminatului şi componentele nelegate de iluminat, dacă există, sau modul în care pot fi dezactivate sau reglate la un consum minim de putere în timpul încercării dispozitivului de comandă în scopul supravegherii pieţei;

(v) dacă dispozitivul de comandă poate fi utilizat cu surse de lumină cu intensitate reglabilă, o listă a caracteristicilor minime pe care ar trebui să le prezinte sursele de lumină pentru a fi pe deplin compatibile cu dispozitivul de comandă în timpul reglării intensităţii luminoase şi, eventual, o listă a surselor de lumină cu intensitate reglabilă compatibile;

(vi) recomandări cu privire la modul de eliminare a acestuia la sfârşitul duratei sale de viaţă, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.212/2018.

Informaţiile nu trebuie să utilizeze neapărat formulările exacte din lista de mai sus. Alternativ, ele pot fi afişate sub formă de grafice, de desene sau de simboluri.

4) Documentaţia tehnică

a) Informaţiile menţionate la pct.3 subpct.1) lit.a) trebuie incluse, de asemenea, în dosarul cu documentaţia tehnică elaborată în scopul evaluării conformităţii în temeiul în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014.

5) Informaţii pentru produsele menţionate la pct.3 din anexa nr.3

Pentru sursele de lumină şi dispozitivele de comandă separate menţionate la pct.3 din anexa nr.3, scopul pentru care sunt destinate trebuie precizat în documentaţia tehnică pentru evaluarea conformităţii în temeiul pct.11-14 din prezentul Regulament, pe toate tipurile de ambalaj, în toate informaţiile despre produs şi în toate materialele publicitare, împreună cu menţionarea explicită a faptului că sursa de lumină sau dispozitivul de comandă separat nu este destinat(ă) altor utilizări.

Dosarul cu documentaţia tehnică elaborat în scopul evaluării conformităţii în temeiul pct.11-14 din prezentul Regulament trebuie să enumere parametrii tehnici care fac ca proiectul de produs să fie specific în vederea obţinerii derogării.

În special pentru sursele de lumină indicate la pct.3 subpct. 16) din anexa nr.3, trebuie să se precizeze: "Această sursă de lumină este destinată exclusiv utilizării de către pacienţi fotosensibili. Utilizarea acestei surse de lumină va duce la creşterea costului la energie faţă de un produs echivalent mai eficient din punct de vedere energetic."

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile surselor de lumină şi

dispozitivelor de comandă separate

DEROGĂRI

1. Cerinţele stabilite în prezentul Regulament nu se aplică surselor de lumină şi dispozitivelor de comandă separate încercate şi aprobate în mod specific pentru a funcţiona:

1) în situaţii de urgenţă, astfel cum sunt stabilite în Hotărârea Guvernului nr.1407/2016 pentru aprobarea Reglementării tehnice cu privire la echipamentele şi sistemele de protecţie destinate utilizării în medii potenţial explosive;

2) în situaţii de urgenţă, astfel cum sunt stabilite în Hotărârea Guvernului nr.745/2015 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune";

3) în instalaţii radiologice şi de medicină nucleară care fac obiectul standardelor de securitate radiologică, astfel cum sunt definite în Legea nr.289/2022 cu privire la cerinţele de bază în securitatea radiologică;

4) în sau pe instituţii, echipamente, vehicule terestre, echipamente maritime sau aeronave militare sau de apărare civilă, astfel cum se prevede în legislaţie sau în documentele emise de Agenţia Europeană de Apărare;

5) în sau pe autovehicule, remorcile acestora şi sistemele aferente, echipamente remorcate interschimbabile, componente şi unităţi tehnice separate, astfel cum sunt stabilite în Legea nr.131/2007 privind siguranţa traficului rutier (în continuare ‒ Legea nr.131/2007);

6) în sau pe echipamentele mobile fără destinaţie rutieră, astfel cum sunt stabilite în Hotărârea Guvernului privind cerinţele referitoare la limitele emisiilor de poluanţi gazoşi şi de particule poluante şi omologarea de tip pentru motoarele cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinaţie rutieră, aprobată de Guvern, şi în sau pe remorcile acestora;

7) în sau pe echipamentele interschimbabile, astfel cum sunt stabilite în Hotărârea Guvernului nr.130/2014 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice "Maşini industriale", care sunt destinate să fie remorcate sau să fie montate şi ridicate complet de la sol sau care nu se pot articula în jurul unui ax vertical atunci când vehiculul la care sunt ataşate se află în circulaţie pe un drum, astfel cum se stabileşte în Legea nr.131/2007;

8) în sau pe aeronave de aviaţie civilă, astfel cum sunt stabilite în Hotărârea Guvernului nr.91/2024 cu privire la aprobarea Regulamentului privind stabilirea cerinţelor şi procedurilor administrative de certificare pentru navigabilitate şi mediu sau declaraţia de conformitate a aeronavelor şi a produselor, pieselor şi echipamentelor aferente, precum şi cerinţele referitoare la capacitatea organizaţiilor de proiectare şi producţie;

9) la iluminatul vehiculelor feroviare, astfel cum este stabilit în anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.725/2024 privind interoperabilitatea sistemului feroviar;

10) în echipamentele maritime, astfel cum sunt stabilite în Regulamentul privind siguranţa navigaţiei maritime, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.441/2023;

11) în dispozitivele medicale, astfel cum sunt stabilite în Hotărârea Guvernului nr.702/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de introducere pe piaţă a dispozitivelor medicale sau, şi în dispozitivele medicale in vitro, astfel cum sunt stabilite în Legea nr.102/2017 cu privire la dispozitivele medicale.

În scopul prezentului punct, "încercate şi aprobate în mod specific" înseamnă că sursa de lumină sau dispozitivul de comandă separat:

- a fost încercat(ă) în mod specific pentru condiţia de funcţionare sau utilizarea menţionată, în conformitate cu legislaţia menţionată ori cu măsurile de punere în aplicare conexe ori cu standardele europene sau internaţionale relevante ori, în absenţa acestora, în conformitate cu legislaţia în vigoare relevantă; şi

- este însoţit(ă) de dovezi, care trebuie incluse în dosarul cu documentaţia tehnică, sub forma unui certificat, a unei mărci de omologare de tip, a unui raport de încercare, cu privire la faptul că produsul a fost aprobat în mod specific pentru condiţia de funcţionare sau utilizarea menţionată; şi

- este introdus(ă) pe piaţă în mod specific pentru condiţia de funcţionare sau pentru utilizarea menţionată, după cum atestă cel puţin documentaţia tehnică şi, cu excepţia subpct.4), informaţiile de pe ambalaj şi orice materiale publicitare sau de marketing.

2. Prezentul Regulament nu se aplică:

1) surselor de lumină T5 fluorescente cu două capete şi cu puterea P ≤ 13 W;

2) dispozitivelor de afişare electronice (de exemplu, aparate TV, monitoare pentru computere, laptopuri, tablete, telefoane mobile, dispozitive de citit electronice, console de jocuri), inclusiv dispozitivelor de afişare care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile afişajelor electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016 şi al Legii nr.131/2007;

3) surselor de lumină şi dispozitivelor de comandă separate din produsele care funcţionează cu baterii, de exemplu, lanterne, telefoane mobile cu lanternă integrată, jucării care cuprind surse de lumină, lămpi de birou care funcţionează numai cu baterii, lămpi de braţ pentru biciclişti, lămpi de grădină care funcţionează cu energie solară etc.;

4) surselor de lumină pentru spectroscopie şi aplicaţii fotometrice, cum ar fi spectroscopia UV-VIS, spectroscopia moleculară, spectroscopia de absorbţie atomică, spectroscopia în infraroşu nedispersiv (NDIR), spectroscopia în infraroşu cu transformata Fourier (FTIR), analiza medicală, elipsometria, măsurarea grosimii straturilor, monitorizarea proceselor sau monitorizarea mediului;

5) surselor de lumină şi dispozitivelor de comandă separate pentru biciclete şi pentru alte vehicule fără motor.

3. Orice sursă de lumină sau dispozitiv de comandă separat care intră în domeniul de aplicare al prezentului Regulament este exceptat(ă) de la cerinţele acestuia, cu excepţia cerinţelor prevăzute la pct.3 subpct. 5) din anexa nr.2, dacă este conceput(ă) şi comercializat(ă) în mod specific pentru utilizarea căreia îi este destinat(ă), în cel puţin una dintre următoarele aplicaţii:

1) semnalizare (inclusiv semnalizare rutieră, feroviară, maritimă, de trafic aerian, lămpi de control al traficului sau de aerodrom etc.);

2) captarea şi proiectarea de imagini [inclusiv fotocopiere, imprimare (direct sau în cadrul prelucrării prealabile), litografie, proiecţii video şi de film, holografie etc.];

3) surse de lumină cu o putere ultravioletă efectivă specifică > 2 mW/klm, destinate utilizării în aplicaţii care necesită un conţinut înalt de ultraviolete;

4) surse de lumină cu o radiaţie de vârf de circa 253,7 nm, destinate utilizărilor germicide (distrugerea ADN-ului);

5) surse de lumină care emit 5% sau mai mult din puterea totală de radiaţie a intervalului 250-800 nm în intervalul 250-315 nm şi/sau 20% sau mai mult din puterea totală de radiaţie a intervalului 250-800 nm în intervalul 315-400 nm, destinate capturării muştelor sau dezinfectării;

6) surse de lumină al căror scop principal este să emită radiaţii în jur de 185,1 nm, destinate să fie utilizate la generarea ozonului;

7) surse de lumină care emit 40% sau mai mult din puterea totală de radiaţie a intervalului 250-800 nm în intervalul 400-480 nm, destinate simbiozelor coral-zooxanthelle;

8) surse de lumină FL care emit 80% sau mai mult din puterea totală de radiaţie a intervalului 250-800 nm în intervalul 250-400 nm, destinate bronzatului;

9) surse de lumină HID care emit 40% sau mai mult din puterea totală de radiaţie a intervalului 250-800 nm în intervalul 250-400 nm, destinate bronzatului;

10) surse de lumină cu o eficacitate fotosintetică > 1,2 μmol/J, care emit 25% sau mai mult din puterea totală de radiaţie a intervalului 250-800 nm în intervalul 700-800 nm, destinate utilizării în horticultură;

11) surse de lumină HID cu temperatura de culoare corelată CCT > 7000 K, destinate utilizării în aplicaţii care necesită o astfel de CCT ridicată;

12) surse de lumină cu un unghi al fasciculului mai mic de 10°, destinate aplicaţiilor de iluminat de tip "spot" care necesită un fascicul de lumină foarte îngust;

13) surse de lumină cu halogen cu socluri de tip G9.5, GX9.5, GY9.5, GZ9.5, GZX9.5, GZY9.5, GZZ9.5, K39d, G9.5HPL, G16d, GES/E40 [numai cu coroană argintie şi de joasă tensiune (24V)], GX16, GX16d, GY16, G22, G38, GX38, GX38Q, P28s, P40s, PGJX28, PGJX 36, PGJX50, R7s cu un flux luminos > 12000 lm, QXL concepute şi comercializate în mod specific pentru a fi utilizate la iluminarea scenei în studiourile de film, în studiourile de televiziune şi în studiourile fotografice sau pentru iluminatul de scenă în teatre, discoteci şi în timpul concertelor sau al altor evenimente de divertisment;

14) surse de lumină cu posibilitatea de reglare a culorilor care pot fi reglate cel puţin la culorile enumerate în prezentul subpunct şi care au, pentru fiecare dintre aceste culori, măsurate la lungimea de undă dominantă, o puritate de excitaţie minimă de:

şi care sunt destinate unor aplicaţii ce necesită lumină colorată de înaltă calitate;

15) surse de lumină însoţite de un certificat individual de calibrare care detaliază fluxul radiometric şi/sau spectrul exact în condiţii specifice, destinate să fie utilizate la calibrarea fotometrică (de exemplu, lungime de undă, flux, temperatura culorii, indicele de redare a culorilor) sau în laborator ori în aplicaţii de control al calităţii pentru evaluarea suprafeţelor şi a materialelor colorate în condiţii standard de vizualizare (de exemplu, iluminanţi standard);

16) surse de lumină furnizate în mod specific pentru a fi utilizate de pacienţi fotosensibili, care trebuie vândute în farmacii şi în alte puncte de vânzare autorizate (de exemplu furnizori de produse pentru persoanele cu handicap), la prezentarea unei prescripţii medicale;

17) surse de lumină incandescente (cu excepţia surselor de lumină cu halogen) care îndeplinesc toate condiţiile următoare: putere ≤ 40 W, lungime ≤ 60 mm, diametru ≤ 30 mm, declarate adecvate pentru funcţionarea la o temperatură ambiantă ≥ 300 °C şi destinate utilizării în aplicaţii cu temperatură înaltă, cum ar fi cuptoarele;

18) surse de lumină cu halogen care îndeplinesc toate condiţiile următoare: tip de soclu G4, GY6.35 sau G9, putere ≤ 60 W, declarate adecvate pentru funcţionarea la o temperatură ambiantă ≥ 300 °C şi destinate utilizării în aplicaţii cu temperatură înaltă cum ar fi cuptoarele;

19) surse de lumină cu incandescenţă cu interfaţă electrică special adaptată cu contact lamelar, cu bornă metalică, cu cablu, cu fir liţă, cu filetaj metric, cu bază cu pini sau nestandard, cu carcasă din tuburi de sticlă de cuarţ, concepute în mod specific şi comercializate exclusiv pentru echipamente industriale sau profesionale de încălzire electrică (cum ar fi procesul de formare prin suflare în industria PET-urilor, imprimarea 3D, procese de producţie fotovoltaice şi electronice, uscarea sau întărirea adezivilor, a cernelurilor, a vopselurilor sau a straturilor de acoperire);

20) surse de lumină cu halogen care îndeplinesc toate condiţiile următoare: soclu R7s, CCT ≤ 2 500 K, lungimea necuprinsă în intervalele 75-80 mm şi 110-120 mm, concepute şi comercializate în mod specific pentru echipamente industriale sau profesionale de încălzire electrică (de exemplu procesul de formare prin suflare în industria PET-urilor, imprimarea 3D, lipirea, întărirea straturilor de acoperire, a vopselurilor şi a cernelurilor);

21) lămpi fluorescente cu un singur soclu (CFLni), cu un diametrul de 16 mm (T5), o bază 2G11 cu 4 pini, cu CCT = 3 200 K şi coordonatele cromatice x = 0,415 y = 0,377 sau cu CCT = 5 500 K şi coordonatele cromatice x = 0,330 y = 0,335, concepute şi comercializate în mod specific pentru utilizări video şi de studio în domeniul producţiei cinematografice tradiţionale;

22) surse de lumină cu LED sau OLED care respectă definiţia "operelor de artă originale" din Legea nr.230/2022 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, făcute de artist însuşi în serie limitată, de sub 10 bucăţi;

23) surse de lumină care:

(i) sunt concepute în mod specific şi comercializate exclusiv pentru a fi utilizate la iluminarea scenei în studiourile de film, în studiourile de televiziune şi în locaţii exterioare de filmare, în studiourile fotografice şi în locaţii exterioare sau pentru iluminatul de scenă în teatre, în timpul concertelor sau al altor evenimente de divertisment;

(ii) respectă cel puţin una dintre următoarele specificaţii:

- LED cu putere ≥ 100 W şi CRI > 90;

- soclu GES/E40, K39d cu o temperatură a culorii variabilă până la 1 800 K (fără reducerea intensităţii), utilizat cu o sursă de alimentare cu putere de joasă tensiune;

- LED cu putere ≥ 180 W, aranjat pentru a direcţiona emisia de lumină către o arie mai mică decât suprafaţa emiţătoare de lumină;

- sursă de lumină cu incandescenţă care este de tip DWE şi are o putere de 650 W, o tensiune de 120 V şi bornă cu şurub de presiune;

- LED cu putere ≥ 100 W care permite utilizatorului să stabilească temperaturi de culoare corelate diferite pentru lumina emisă;

- LFL T5 cu soclul G5, cu CRI ≥ 85 şi CCT 2900, 3000, 3200, 5600 sau 6500 K;

24) DLS cu incandescenţă care îndeplineşte toate condiţiile următoare: soclu E27, anvelopă clară, putere ≥ 100 W şi ≤ 400 W, CCT ≤ 2500 K, concepute în mod specific şi comercializate exclusiv pentru încălzire prin infraroşu.

4. CLS şi CSCG concepute şi comercializate în mod specific pentru a fi utilizate la iluminarea scenei în studiourile de film, în studiourile de televiziune şi în locaţii exterioare de filmare, în studiourile fotografice şi în locaţii exterioare sau pentru iluminatul de scenă în teatre, în discoteci şi în timpul concertelor sau al altor evenimente de divertisment, pentru conectarea la reţele de comandă de mare viteză (care utilizează viteze de semnalizare de 250 000 de biţi pe secundă şi mai mult) în mod de recepţie în permanenţă, sunt scutite de cerinţele privind modul standby (P_sb) şi modul standby în reţea (P_net) de la pct.1 subpct. 1) şi 2) din anexa nr.2.

5. Sursele de lumină concepute în mod specific şi comercializate exclusiv pentru a fi utilizate în produse care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile maşinilor de spălat rufe de uz casnic, al Regulamentului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile aparatelor frigorifice de uz casnic, al Regulamentului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile uscătoarelor de rufe de uz casnic cu tambur, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016, sunt scutite de cerinţele privind factorul de menţinere a fluxului luminos şi factorul de supravieţuire prevăzute în tabelul 4 de la pct.2 din anexa nr.2 şi de cerinţa privind informaţiile referitoare la durata de viaţă prevăzută la pct.3 subpct.2) lit.a)-v) din anexa nr.2.

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile surselor de lumină

şi dispozitivelor de comandă separate

PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă exclusiv la verificarea de către autoritatea de supraveghere a pieţei şi nu trebuie utilizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca toleranţe permise pentru a stabili valorile din dosarul cu documentaţia tehnică sau pentru a interpreta aceste valori în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

În cazul în care un model a fost conceput pentru a putea detecta faptul că este supus unei încercări, inclusiv prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare şi pentru a reacţiona în mod specific prin modificarea automată a performanţei sale în timpul încercării, în scopul de a obţine un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii specificaţi în prezentul Regulament sau incluşi în documentaţia tehnică sau în oricare dintre documentele furnizate, modelul respectiv şi toate modelele echivalente trebuie considerate neconforme.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi al capitolului VI din Legea nr.151/2014, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură:

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate a modelului pentru pct.2 subpct.1), 2), 4) şi 5) din prezenta anexă.

Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică 10 unităţi ale modelului de sursă de lumină sau 3 unităţi ale modelului de dispozitiv de comandă separat. Toleranţele de verificare sunt stabilite în tabelul 6.

2. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile, dacă:

1) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, valorile declarate şi, după caz, valorile folosite pentru calculul acestor valori nu sunt mai favorabile pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat exceptând rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.g) a pct.2 menţionat;

2) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciuna dintre informaţiile obligatorii despre produs publicate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat nu conţine valori care sunt mai avantajoase pentru producător, pentru importator sau pentru reprezentantul autorizat exceptând valorile declarate; şi

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei încearcă unităţile modelului, valorile obţinute respectă toleranţele de verificare respective indicate în tabelul 6, unde "valoare obţinută" înseamnă media aritmetică, la nivelul tuturor unităţilor încercate, a valorilor măsurate pentru un anumit parametru sau media aritmetică a valorilor parametrilor calculate pornind de la valorile măsurate; şi

4) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei verifică unitatea modelului, acestea constată că producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat a instituit un sistem care respectă cerinţele prevăzute la pct.17; şi

5) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei verifică unitatea modelului, aceasta respectă cerinţa prevăzută la pct.18 şi cerinţele de informare prevăzute la pct.3 din anexa nr.2.

3. Dacă nu se obţin rezultatele menţionate la pct.2 subpct.1)-5), modelul şi toate modelele echivalente trebuie considerate neconforme cu prezentul Regulament.

Tabelul 6

Toleranţe de verificare

Pentru sursele de lumină cu geometrie lineară care sunt scalabile, dar foarte lungi, precum benzile sau firele LED, încercarea de verificare efectuată de autoritatea de supraveghere a pieţei trebuie să ia în considerare o lungime de 50 cm sau, dacă sursa de lumină nu este scalabilă în punctul respectiv, valoarea cea mai apropriată de 50 cm. Producătorul sau importatorul sursei de lumină trebuie să indice care dispozitiv de comandă separat este adecvat pentru această lungime.

Atunci când verifică dacă un produs este o sursă de lumină, autoritatea de supraveghere a pieţei trebuie să compare valorile măsurate pentru coordonatele cromatice (x şi y), fluxul luminos, densitatea fluxului luminos şi indicele de redare a culorilor direct cu valorile-limită stabilite în definiţia sursei de lumină de la pct.4 din prezentul Regulament, fără a aplica nicio toleranţă. Dacă oricare dintre cele 10 unităţi din eşantion îndeplineşte condiţiile pentru a fi o sursă de lumină, modelul de produs este considerat a fi o sursă de lumină.

Sursele de lumină care permit utilizatorului final să comande, manual sau automat, direct sau de la distanţă, intensitatea luminoasă, culoarea, temperatura de culoare corelată, spectrul şi/sau unghiul fasciculului luminii emise trebuie evaluate folosind reglajele de referinţă.

Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile surselor de lumină şi

dispozitivelor de comandă separate

FUNCŢIONALITATEA DUPĂ ÎNCERCAREA DE ANDURANŢĂ

Modelele de surse de lumină cu LED şi OLED trebuie supuse încercării de anduranţă pentru a verifica factorul de menţinere a fluxului luminos şi factorul de supravieţuire al acestora. Această încercare de anduranţă constă în metoda de încercare descrisă mai jos. În cadrul acestei încercări, autoritatea de supraveghere a pieţei încearcă 10 unităţi ale modelului.

Încercarea de anduranţă pentru sursele de lumină cu LED şi OLED se efectuează după cum urmează.

1. Condiţiile ambientale şi configuraţia de încercare:

1) ciclurile de comutare trebuie efectuate într-o cameră cu o temperatură ambiantă de 25 ą 10 °C şi o viteză medie a aerului mai mică de 0,2 m/s;

2) ciclurile de comutare pentru eşantion se efectuează în aer liber, într-o poziţie verticală de la bază în sus. Cu toate acestea, dacă un producător sau importator a declarat că sursa de lumină este adecvată pentru utilizare numai într-o anumită orientare, atunci eşantionul trebuie montat în respectiva orientare;

3) tensiunea aplicată în timpul ciclurilor de comutare trebuie să aibă o toleranţă de maximum 2%. Conţinutul de armonici total al tensiunii de alimentare nu trebuie să depăşească 3%. Standardele oferă orientări privind sursa de tensiune de alimentare. Sursele de lumină concepute pentru a funcţiona la tensiunea sursei de alimentare trebuie încercate la o alimentare de 230 V, 50 Hz, chiar dacă produsele pot funcţiona în condiţii de alimentare variabile.

2. Metodă pentru încercările de anduranţă:

1) măsurarea fluxului iniţial: măsurarea fluxului luminos al sursei de lumină înainte de demararea ciclului de comutare al încercării de anduranţă;

2) cicluri de comutare: exploatarea sursei de lumină de-a lungul a 1200 de cicluri de comutare repetate şi continue, fără întrerupere. Un ciclu de comutare complet are o durată de 150 de minute în care sursa de lumină este activată la putere maximă, urmate de 30 de minute în care sursa de lumină este dezactivată. Orele de funcţionare înregistrate (3000 de ore) includ doar perioadele ciclului de comutare când sursa de lumină a fost activată, durata totală a încercării fiind de 3600 de ore;

3) măsurarea fluxului final: la sfârşitul celor 1200 de cicluri de comutare, se constată dacă s-a defectat vreo sursă de lumină, conform criteriului "factorul de supravieţuire" din tabelul 6 din anexa nr.4 la prezentul Regulament şi se măsoară fluxul luminos al surselor de lumină care nu s-au defectat;

4) pentru fiecare dintre unităţile din eşantion care nu s-au defectat, se împarte fluxul final măsurat la fluxul iniţial măsurat. Se face media valorilor rezultate pentru toate unităţile care nu s-au defectat, pentru a se calcula valoarea obţinută a factorului de menţinere a fluxului luminos X_LMF%.

Anexa nr.6

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile surselor de lumină

şi dispozitivelor de comandă separate

CRITERII DE REFERINŢĂ

Pentru aspectele de mediu care au fost considerate semnificative şi sunt cuantificabile, cele mai bune tehnologii disponibile pe piaţă la momentul intrării în vigoare a prezentului Regulament sunt indicate mai jos.

Cele mai bune tehnologii disponibile pe piaţă identificate pentru sursele de lumină în ceea ce priveşte eficacitatea lor pe baza fluxului luminos util sunt următoarele:

- surse de lumină nedirecţionale la tensiunea sursei de alimentare:

120-140 lm/W;

- surse de lumină direcţionale la tensiunea sursei de alimentare: 90-100 lm/W;

- surse de lumină direcţionale care nu funcţionează pe sursa de alimentare:

85-95 lm/W;

- surse de lumină lineare (tuburi): 140-160 lm/W.

Cea mai bună tehnologie disponibilă pe piaţă pentru dispozitivele de comandă separate are o eficienţă energetică de 95%.

Caracteristicile necesare în cazul anumitor utilizări, de exemplu, o înaltă redare a culorii, ar putea împiedica produsele care oferă caracteristicile respective să îndeplinească aceste criterii de referinţă.

Cele mai bune tehnologii disponibile pe piaţă pentru sursele de lumină şi dispozitivele de comandă separate nu conţin mercur.

Anexa nr.20

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile motoarelor electrice şi

variatoarelor de viteză

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) 2019/1781 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de stabilire a cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile motoarelor electrice şi variatoarelor de viteză în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, de modificare a Regulamentului (CE) nr.641/2009 cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile pompelor de circulaţie fără etanşare independente şi pompelor de circulaţie fără etanşare integrate în produse şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.640/2009 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 272 din 25 octombrie 2019 (CELEX 32019R1781), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2021/341 al Comisiei din 23 februarie 2021.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile motoarelor electrice şi a variatoarelor de viteză (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţele de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a motoarelor electrice şi a variatoarelor de viteză, inclusiv atunci când acestea sunt integrate în alte produse.

2. Prezentul Regulament se aplică următoarelor produse:

1) motoare electrice de inducţie fără perii, comutatoare, inele colectoare sau conexiuni electrice la rotor, prevăzute să funcţioneze la o tensiune sinusoidală de 50 Hz, 60 Hz sau 50/60 Hz, care:

a) au 2, 4, 6 sau 8 poli;

b) au o tensiune nominală U _N de peste 50 V şi mai mică sau egală cu 1000 V;

c) au o putere utilă nominală P _N mai mare sau egală cu 0,12 kW şi mai mică sau egală cu 1 000 kW;

d) au caracteristici stabilite pe bază de funcţionare continuă; precum şi

e) sunt concepute să funcţioneze prin conectare directă la reţea;

2) variatoare de viteză cu intrare trifazată care:

a) sunt concepute să funcţioneze cu motorul menţionat la litera (a), în intervalul de puteri utile nominale ale motorului 0,12 kW-1 000 kW;

b) au o tensiune nominală de peste 100 V şi mai mică sau egală cu 1000 V CA;

c) au o tensiune de ieşire unică CA.

3. Cerinţele stabilite în pct.1 din anexa nr.1 şi la lit.a), b), e)-k) şi m) din pct.2 din anexa nr.1 nu se aplică următoare tipuri de motoare:

a) motoare complet integrate într-un produs (de exemplu, într-un angrenaj cu roţi dinţate, într-o pompă, într-un ventilator sau într-un compresor) şi a căror performanţă energetică nu poate fi încercată independent de produs, nici chiar în cazul utilizării temporare a unui dispozitiv de protecţie şi a unui rulment în zona de antrenare; motorul trebuie să utilizeze componente comune (cu excepţia unor conectori precum buloanele) cu unitatea acţionată (de exemplu, un ax sau o carcasă) şi nu trebuie să fie proiectat în aşa fel încât motorul să poată fi separat în întregime de unitatea acţionată şi să funcţioneze independent. Procesul de separare are drept urmare faptul că motorul devine nefuncţional;

b) motoare cu variator de viteză integrat (unităţi compacte) a căror performanţă energetică nu poate fi încercată independent de variatorul de viteză;

c) motoare cu frână integrată care face parte integrantă din construcţia interioară a motorului şi care nu poate fi nici îndepărtată, nici alimentată printr-o sursă de energie electrică separată în cursul încercării eficienţei motorului;

d) motoare special proiectate şi prevăzute să funcţioneze exclusiv:

(i) la altitudini care depăşesc 4000 m deasupra nivelului mării;

(ii) la temperaturi ale aerului ambiant care depăşesc 60 °C;

(iii) la temperaturi maxime de funcţionare care depăşesc 400 °C;

(iv) în cazul în care temperatura aerului înconjurător este mai mică de –30 °C; sau

(v) la temperaturi ale apei de răcire la intrarea într-un produs mai mici de 0 °C sau mai mari de 32 °C;

e) motoare special proiectate şi prevăzute să funcţioneze complet imersate într-un lichid;

f) motoare concepute special pentru siguranţa instalaţiilor nucleare, astfel cum sunt definite în Hotărârea Guvernului nr.1268/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind securitatea fizică în activităţi nucleare şi radiologice (în continuare ‒ Hotărârea Guvernului nr.1268/2016);

g) motoare protejate contra exploziilor, proiectate şi certificate special pentru minerit, astfel cum sunt definite în Hotărârea Guvernului nr.1407/2016 pentru aprobarea Reglementării tehnice cu privire la echipamentele şi sistemele de protecţie destinate utilizării în medii potenţial explosive (în continuare ‒ Hotărârea Guvernului nr.1407/2016);

h) motoare din echipamente fără fir sau care funcţionează cu baterii;

i) motoare din echipamente portabile a căror greutate este susţinută manual în timpul funcţionării;

j) motoare din echipamente mobile ghidate manual şi deplasate în timpul funcţionării;

k) motoare cu comutatoare mecanice;

l) motoare complet închise neventilate (TENV);

m) motoare introduse pe piaţă înainte de 1 iulie 2029 ca înlocuitori pentru motoare identice, integrate în produse şi introduse pe piaţă înainte de 1 iulie 2025, pentru motoarele menţionate în pct.1 subpct.1) din anexa nr.1, şi înainte de 1 iulie 2027, pentru motoarele menţionate în pct.1 subpct.2) din anexa nr.1, şi comercializate în mod special ca atare;

n) motoare cu mai multe viteze, şi anume motoare cu înfăşurări multiple sau cu înfăşurare comutabilă, oferind un număr variabil de poli şi de viteze;

o) motoare proiectate special pentru tracţiunea vehiculelor electrice.

4. Cerinţele prevăzute în pct.3 din anexa nr.1 şi la lit.a), b) şi e)-j) din pct.4 din anexa nr.1 nu se aplică următoare tipuri de VSD-uri:

1) VSD-urile integrate într-un produs şi a căror performanţă energetică nu poate fi încercată independent de produs, o încercare de a proceda astfel ar face VSD-ul sau produsul nefuncţional;

2) VSD-urile concepute special pentru siguranţa instalaţiilor nucleare, astfel cum sunt definite în Hotărârea Guvernului nr.1268/2016;

3) acţionări cu regenerare;

4) acţionări cu curent de intrare sinusoidal;

5) VSD-uri constând dintr-un dulap unic, compus din VSD-uri care sunt toate în conformitate cu prezentul Regulament.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

5. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni se definesc astfel:

acţionare cu curent de intrare sinusoidal ‒ VSD cu o formă sinusoidală a curentului de intrare, caracterizat de un conţinut total de armonici de sub 10%;

alt tip de motor protejat contra exploziilor ‒ motor destinat utilizării în atmosfere explozive şi certificat "Ex ec", "Ex tb", "Ex tc", "Ex db" sau "Ex dc" astfel cum este definit în standarde;

acţionare cu regenerare ‒ VSD care poate să transmită energia de la sarcină înapoi în reţeaua de alimentare, adică să creeze o diferenţă de fază între curentul de intrare şi tensiunea de intrare de 180° ą 20°, atunci când motorul funcţionează în regim de frânare a sarcinii;

eficienţă energetică a unui motor ‒ raport dintre puterea sa mecanică utilă şi puterea electrică consumată;

echipament fără cablu sau care funcţionează cu baterii ‒ aparat alimentat cu energie prin baterii care îi permit să-şi îndeplinească funcţia preconizată fără a fi racordat la o conexiune de alimentare cu energie electrică;

echipament portabil de mână ‒ aparat portabil care, în timpul utilizării normale, este ţinut în mână;

echipament cu ghidare manuală ‒ aparat mobil fără destinaţie rutieră care, în timpul utilizării normale, este deplasat şi direcţionat de către utilizator;

fază ‒ tipul de configuraţie a reţelei electrice de alimentare;

identificator de model ‒ cod, de obicei alfanumeric, care distinge un model de produs specific de alte modele având aceeaşi marcă comercială sau acelaşi producător, importator sau reprezentant autorizat;

încercare în prezenţa martorilor ‒ observare activă a încercării fizice a produsului în curs de investigaţie de către o altă parte, pentru a trage concluzii privind validitatea încercării şi rezultatele acesteia. Aceasta poate include concluzii privind conformitatea încercării şi a metodelor de calcul utilizate cu standardele şi legislaţia aplicabile;

încercare de acceptanţă în fabrică ‒ încercare pe un produs comandat unde cumpărătorul utilizează încercarea în prezenţa martorilor pentru a verifica deplina conformitate a produsului cu cerinţele contractuale, înainte de recepţia sau punerea în funcţiune a produsului;

pol ‒ pol nord sau sud produs de câmpul magnetic rotativ al motorului, al cărui număr total de poli determină turaţia de bază a acestuia;

motor electric sau motor ‒ dispozitiv care converteşte puterea electrică consumată în putere mecanică utilă sub formă de mişcare de rotaţie cu o turaţie şi un cuplu care depind de factori precum frecvenţa tensiunii de alimentare şi numărul de poli ai motorului;

motor cu comutatoare mecanice ‒ motor în care un dispozitiv mecanic inversează direcţia curentului;

motor complet închis neventilat (TENV – totally enclosed non-ventilated) ‒ motor proiectat şi prevăzut să funcţioneze fără ventilator şi care disipează căldura în mod predominant prin ventilaţie naturală sau prin radiaţie pe suprafaţa motorului complet închisă;

motor cu frână ‒ motor echipat cu o unitate electromecanică de frânare care acţionează direct asupra axului motor fără cuplaje;

motor cu siguranţă sporită "Ex eb" ‒ motor destinat utilizării în atmosfere explozive şi certificat "Ex eb", astfel cum este definit în standarde;

model echivalent ‒ model care, în raport cu informaţiile tehnice care trebuie să fie furnizate, prezintă aceleaşi caracteristici tehnice relevante, dar care este introdus pe piaţă sau pus în funcţiune de acelaşi producător, importator sau reprezentant autorizat ca un alt model cu identificator de model diferit;

regim de funcţionare continuă ‒ capacitate a unui motor de a funcţiona continuu la puterea nominală cu o creştere de temperatură în cadrul clasei specificate a temperaturii de izolare, specificate ca modurile nominale de funcţionare specifice S1, S3 ≥ 80% sau S6 ≥ 80%, conform definiţiei din standarde;

sursă de alimentare sau sursă de alimentare cu energie electrică ‒ furnizare de energie electrică din reţeaua publică de distribuţie;

sarcină de încercare a unui VSD ‒ dispozitiv electric folosit în scopuri de încercare şi care determină valoarea curentului de ieşire şi a factorului de deplasare la ieşire cos phi;

valori declarate ‒ valorile furnizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat pentru parametrii tehnici declaraţi, calculaţi sau măsuraţi, în conformitate cu pct.7, 8 şi 9, pentru verificarea conformităţii de către autoritatea de supraveghere a pieţei;

variator de viteză (VSD) ‒ convertizor electronic de putere care reglează permanent puterea electrică furnizată unui singur motor electric pentru a controla puterea mecanică utilă a acestuia în funcţie de caracteristica cuplu-turaţie a sarcinii antrenate de motor, prin reglarea frecvenţei şi a tensiunii sursei de alimentare electrică a motorului. Include toate dispozitivele de protecţie şi dispozitivele auxiliare care sunt integrate în VSD.

III. CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

ŞI EVALUAREA CONFORMITĂŢII

6. Cerinţele de proiectare ecologică stabilite în anexa nr.1 se aplică începând cu datele indicate în această.

7. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic ( în continuare ‒ Legea nr.151/2014) constă din sistemul de control intern al proiectării specificat la anexa nr.4 sau sistemul de management stabilit în anexa nr.5 din legea numită.

8. În sensul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică a motoarelor conţine o copie a informaţiilor referitoare la produs furnizate conform pct.2 din anexa nr.1, precum şi detaliile şi rezultatele calculelor efectuate în conformitate cu anexa nr.2 şi, după caz, cu pct.1 din anexa nr.1.

9. În sensul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică a VSD-urilor conţine o copie a informaţiilor referitoare la produs furnizate conform pct.4 din anexa nr.1, precum şi detaliile şi rezultatele calculelor efectuate în conformitate cu anexa nr.2 şi, după caz, cu pct.3 din anexa nr.1.

10. În cazul în care informaţiile incluse în dosarul cu documentaţia tehnică pentru un anumit model au fost obţinute de la un model care prezintă aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este produs de un producător diferit sau obţinute prin calcule efectuate pe baza caracteristicilor de proiectare sau prin extrapolare pornind de la un alt model al aceluiaşi producător sau al unui alt producător sau ambele, dosarul cu documentaţia tehnică include detaliile acestui calcul, evaluarea efectuată de către producător pentru a verifica exactitatea calculului şi declaraţia de identitate între modelele diferiţilor producători, după caz.

11. Dosarul cu documentaţia tehnică include o listă a tuturor modelelor echivalente, inclusiv a identificatoarelor de model.

IV. PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI,

CIRCUMVENŢIE ŞI ACTUALIZĂRI DE SOFTWARE.

VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ

12. Se aplică procedura de verificare descrisă în anexa nr.3 la efectuarea controalelor de supraveghere a pieţei menţionate în art.8 şi în capitolul VI din Legea nr.151/2014.

13. Producătorului, importatorului sau reprezentantului autorizat i se interzice introducerea pe piaţă a produselor care au fost concepute pentru a detecta faptul că sunt supuse unei încercări, de exemplu, prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare şi pentru a reacţiona în mod specific prin modificarea automată a performanţei acestora în timpul încercării, cu scopul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii specificaţi în prezentul Regulament sau declaraţi de producător, importator sau reprezentantul autorizat al acestora în dosarul cu documentaţia tehnică sau incluşi în oricare dintre documentele furnizate.

14. Nu se admite deteriorarea consumului de energie al produsului şi oricare dintre ceilalţi parametri declaraţi după o actualizare de software sau de firmware atunci când sunt măsuraţi cu ajutorul aceleiaşi încercări standard utilizate iniţial pentru declaraţia de conformitate, cu excepţia cazului în care utilizatorul final şi-a dat consimţământul explicit înainte de actualizarea respectivă. Nu se admite modificarea performanţelor în rezultatul respingerii actualizării.

15. La actualizarea de software nu se admite modificarea performanţei produsului astfel încât acesta să nu fie conform cu cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile declaraţiei de conformitate.

16. Valorile de referinţă indicative pentru motoarele şi variatoarele de viteză cu cele mai bune performanţe disponibile pe piaţă la momentul adoptării prezentului Regulamentul sunt prevăzute în anexa nr.4.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile motoarelor electrice

şi variatoarelor de viteză

CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ APLICABILE

MOTOARELOR ELECTRICE ŞI VARIATOARELOR DE VITEZĂ

1. CERINŢE DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ PENTRU MOTOARE

Cerinţele în materie de eficienţă energetică pentru motoare se aplică în conformitate cu următorul calendar:

1) de la 1 iulie 2025:

a) eficienţa energetică a motoarelor trifazate cu o putere utilă nominală mai mare sau egală cu 0,75 kW şi mai mică sau egală cu 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, cu excepţia motoarelor cu siguranţă sporită "Ex eb", trebuie să corespundă cel puţin nivelului de eficienţă IE3 prevăzut în tabelul 2 sau în tabelul 3b, după caz;

b) eficienţa energetică a motoarelor trifazate cu o putere utilă nominală mai mare sau egală cu 0,12 kW şi mai mică de 0,75 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, cu excepţia motoarelor cu siguranţă sporită "Ex eb", trebuie să corespundă cel puţin nivelului de eficienţă IE2 prevăzut în tabelul 1 sau 3a, după caz;

2) de la 1 iulie 2027:

a) eficienţa energetică a motoarelor cu siguranţă sporită "Ex eb" cu o putere utilă nominală mai mare sau egală cu 0,12 kW şi mai mică sau egală cu 1 000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, şi a motoarelor monofazate cu o putere utilă nominală mai mare sau egală cu 0,12 kW trebuie să corespundă cel puţin nivelului de eficienţă IE2 prevăzut în tabelul 1 sau în tabelul 3a, după caz;

b) eficienţa energetică a motoarelor trifazate cu o putere utilă nominală mai mare sau egală cu 75 kW şi mai mică sau egală cu 200 kW, cu 2, 4 sau 6 poli, cu excepţia motoarelor cu frână, a motoarelor cu siguranţă sporită "Ex eb" sau a altor motoare protejate contra exploziilor, trebuie să corespundă cel puţin nivelului de eficienţă IE4 prevăzut în tabelul 3 sau 3c, după caz.

Eficienţa energetică a motoarelor, exprimată în clase de eficienţă energetică internaţională (IE), este definită în tabelele 1-3c pentru diferite valori ale puterii utile nominale P_N, la 50 Hz sau 60 Hz. Clasele IE sunt determinate la puterea utilă nominală (P_N), la tensiunea nominală (U_N) şi la o temperatură ambiantă de referinţă de 25 °C.

Pentru motoarele de 50/60 Hz, cerinţele de mai sus trebuie să fie îndeplinite atât la 50 Hz, cât şi la 60 Hz, la puterea utilă nominală specificată pentru 50 Hz.

Pentru motoarele de 50 Hz sau de 60 Hz, cerinţele de mai sus trebuie să fie îndeplinite la 50 Hz sau, respectiv, la 60 Hz, la puterea utilă nominală specificată pentru 50 Hz sau, respectiv, pentru 60 Hz.

Tabelul 1

Randamente minime η_n pentru nivelul de eficienţă IE2 la 50 Hz (%)

Tabelul 2

Randamente minime η_n pentru nivelul de eficienţă IE3 la 50 Hz (%)

Tabelul 3

Randamente minime η_n pentru nivelul de eficienţă IE4 la 50 Hz (%)

Pentru a determina randamentul minim al motoarelor de 50 Hz cu puteri utile nominale P_N cuprinse între 0,12 şi 200 kW care nu sunt prevăzute în tabelele 1, 2 şi 3, se utilizează următoarea formulă:

η_n=A×[log₁₀(P_N/1kW)]³+B×[log₁₀(P_N/1kW)]²+C×log₁₀(P_N/1kW) +D

A, B, C şi D sunt coeficienţi de interpolare determinaţi în conformitate cu tabelele 4 şi 5.

Tabelul 3а

Randamente minime η_n pentru nivelul de eficienţă IE2 la 60 Hz (%)

Tabelul 3b

Randamente minime η_n pentru nivelul de eficienţă IE3 la 60 Hz (%)

Tabelul 3c

Randamente minime η_n pentru nivelul de eficienţă IE4 la 60 Hz (%)

Tabelul 4

Coeficienţi de interpolare pentru motoare cu puterea

utilă nominală P cuprinsă între 0,12 kW şi 0,55 kW

Între 0,55 kW şi 0,75 kW, se efectuează o interpolare liniară între valorile eficienţei minime obţinute pentru 0,55 kW şi 0,75 kW.

Tabelul 5

Coeficienţi de interpolare pentru motoare cu puterea

utilă nominală P cuprinsă între 0,75 kW şi 200 kW

Pentru a determina randamentul minim al motoarelor de 60 Hz cu puteri nominale care nu sunt prevăzute în tabelele 3a, 3b şi 3c, se utilizează următoarea regulă:

Randamentul unei puteri nominale egale sau superioare punctului de mijloc dintre două valori consecutive din tabele trebuie să fie cel mai mare dintre cele două randamente.

Randamentul unei puteri nominale situate sub punctul de mijloc dintre două valori consecutive din tabele trebuie să fie cel mai mic dintre cele două randamente.

Pierderile se determină în conformitate cu anexa nr.2.

2. CERINŢE PRIVIND INFORMAŢIILE REFERITOARE LA MOTOARE

Cerinţele privind informaţiile referitoare la produs prevăzute la lit.a)-m) de mai jos trebuie să figureze în mod vizibil:

1) în fişa tehnică sau în manualul de utilizare furnizat împreună cu motorul, cu excepţia cazului în care un link internet către respectivele informaţii este furnizat împreună cu produsul. Un cod QR poate fi furnizat suplimentar, cu un link către informaţii;

2) în documentaţia tehnică furnizată în scopul evaluării conformităţii în temeiul pct.7-11;

3) pe site-urile web cu acces liber ale producătorului motorului, ale reprezentantului autorizat al acestuia sau ale importatorului; şi

4) în fişa tehnică furnizată împreună cu produsele în care motorul este încorporat.

În ceea ce priveşte documentaţia tehnică, informaţiile trebuie furnizate în ordinea corespunzătoare lit.a)-m). Formulările din listă nu trebuie reproduse întocmai. Aceste informaţii pot fi prezentate sub formă de grafice, de cifre sau de simboluri clar inteligibile, în loc de text.

De la 1 iulie 2025 pentru motoarele menţionate în anexa nr.1 partea 1 litera (a) şi începând cu 1 iulie 2027 pentru motoarele menţionate la pct.1subpct. 1) lit.a) din anexa nr.1:

a) randamentul nominal (η_N) la sarcină maximă, precum şi la 75% şi 50% din sarcina nominală maximă şi tensiunea (tensiunile) nominală (nominale) (U_N), determinat pe baza funcţionării la o temperatură ambiantă de referinţă de 25 °C, rotunjit la prima zecimală;

b) nivelul de eficienţă: "IE2", "IE3" sau "IE4", astfel cum este stabilit în prima secţiune din prezenta anexă;

c) denumirea producătorului sau marca comercială, numărul de înregistrare la Registrul Comerţului şi adresa;

d) identificatorul modelului produsului;

e) numărul de poli ai motorului;

f) puterea utilă nominală (puterile utile nominale) P_N sau intervalul puterilor utile nominale (kW);

g) frecvenţa/frecvenţele de intrare nominală/nominale a(le) motorului (Hz);

h) tensiunea nominală/tensiunile nominale sau intervalul tensiunilor nominale (V);

i) viteza nominală/vitezele nominale sau intervalul vitezelor nominale (rpm);

j) dacă motorul este monofazat sau trifazat;

k) informaţii cu privire la domeniul condiţiilor de funcţionare pentru care este conceput motorul:

(i) altitudini peste nivelul mării;

(ii) temperatura minimă şi maximă a aerului ambiant, inclusiv pentru motoarele dotate cu sistem de răcire cu aer;

(iii) temperatura apei de răcire la intrarea în produs, dacă este cazul;

(iv) temperatura maximă de funcţionare;

(v) atmosfere potenţial explozive;

l) în cazul în care motorul este considerat ca fiind exceptat de la cerinţa de eficienţă în conformitate cu pct.3) din prezentul Regulament, motivul specific pentru care se consideră că este exceptat.

De la 1 iulie 2026:

m) pierderile de putere exprimate în procente (%) din puterea utilă nominală la următoarele puncte diferite de funcţionare din graficul turaţiei în funcţie de cuplu: (25;25) (25;100) (50;25) (50;50) (50;100) (90;50) (90;100) determinate pentru o temperatură ambiantă de referinţă de 25 °C, rotunjite la prima zecimală; în cazul în care motorul nu este adaptat pentru a funcţiona la niciunul dintre punctele de funcţionare din graficul turaţiei în funcţie de cuplu de mai sus, se indică pentru aceste puncte menţiunea "N/A" sau "Nu se aplică".

Informaţiile menţionate la pct.a) şi b), precum şi anul de fabricaţie se marchează indelebil pe sau lângă plăcuţa de identificare a motorului. În cazul în care dimensiunea plăcuţei de identificare face imposibilă marcarea tuturor informaţiilor menţionate la pct.1, se marchează numai randamentul nominal la sarcina şi tensiunea nominală maxime.

Pentru motoarele personalizate cu o construcţie mecanică şi electrică specială, fabricate pe baza cererii specifice a unui client, informaţiile vizate la pct.a)-m) nu trebuie să fie publicate pe site-uri internet cu acces liber, dacă aceste informaţii sunt incluse în ofertele comerciale furnizate clienţilor.

Producătorii trebuie să furnizeze în fişa tehnică sau în manualul de utilizare livrat împreună cu motorul informaţii cu privire la orice precauţii specifice care trebuie luate în cazul în care motoarele sunt asamblate, instalate, întreţinute sau utilizate împreună cu variatoare de viteză.

Pentru motoarele exceptate de la cerinţele de eficienţă în conformitate cu pct.3 lit.m) din prezentul Regulament, motorul sau ambalajul acestuia şi documentaţia trebuie să conţină în mod clar indicaţia "Motor care trebuie utilizat exclusiv ca piesă de schimb pentru", precum şi identificarea unică a modelului produsului (produselor) pentru care este destinat.

Pentru motoarele de 50 Hz şi de 60 Hz, datele prezentate mai sus sunt furnizate la frecvenţa aplicabilă, în timp ce pentru motoarele de 50/60 Hz este suficientă furnizarea datelor la 50 Hz, cu excepţia eficienţei nominale la sarcină maximă, care se specifică atât la 50 Hz, cât şi la 60 Hz.

Pierderile se determină în conformitate cu anexa nr.2.

3. CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

PENTRU VARIATOARELE DE VITEZĂ

Cerinţele privind randamentul variatoarelor de viteză se aplică după cum urmează:

De la 1 iulie 2025, pierderile de putere ale variatoarelor de viteză pentru motoarele cu o putere utilă nominală mai mare sau egală cu 0,12 kW şi mai mică sau egală cu 1000 kW nu trebuie să depăşească pierderile maxime de putere corespunzătoare nivelului de eficienţă IE2.

Eficienţa energetică a VSD-urilor, exprimată în clase de eficienţă energetică internaţională (IE), se determină pe baza pierderilor de putere, după cum urmează:

Pierderile maxime de putere ale clasei IE2 sunt cu 25% mai mici decât valoarea de referinţă menţionată în tabelul 6.

Tabelul 6

Valori de referinţă pentru pierderile de putere ale VSD-urilor

şi factorul de deplasare a sarcinii de încercare pentru determinarea

clasei IE a variatoarelor de viteză

Dacă puterea de ieşire aparentă a unui variator de viteză este între două valori din tabelul 6, pentru determinarea clasei IE, se utilizează valoarea mai mare a pierderii de putere şi valoarea mai mică a factorului de deplasare.

Pierderile se determină în conformitate cu anexa nr.2.

4. CERINŢE PRIVIND INFORMAŢIILE REFERITOARE LA PRODUS

ÎN CAZUL VARIATOARELOR DE VITEZĂ

De la 1 iulie 2025, cerinţele în materie de informaţii referitoare la produs privind variatoarele de viteză prevăzute la lit.a)-k) trebuie să figureze în mod vizibil:

1) în fişa tehnică sau în manualul de utilizare furnizat împreună cu VSD, cu excepţia cazului în care un link internet către respectivele informaţii este furnizat împreună cu produsul. Un cod QR poate fi furnizat suplimentar, cu un link către informaţii;

2) în documentaţia tehnică furnizată în scopul evaluării conformităţii în temeiul pct.7-11;

3) pe site-urile web cu acces liber ale producătorului, ale reprezentantului autorizat al acestuia sau ale importatorului; şi

4) în fişa tehnică furnizată împreună cu produsele în care VSD este încorporat.

În ceea ce priveşte documentaţia tehnică, informaţiile trebuie furnizate în ordinea corespunzătoare lit.a)-k). Formulările din listă nu trebuie reproduse întocmai. Informaţiile pot fi prezentate sub formă de grafice, de cifre sau de simboluri clar inteligibile, în loc de text:

a) pierderi de putere exprimate în procente (%) din puterea utilă nominală aparentă la următoarele puncte diferite de funcţionare din graficul turaţiei în funcţie de cuplul aferent (0;25) (0;50) (0;100) (50;25) (50;50) (50;100) (90;50) (90;100), precum şi pierderile în modul standby generate atunci când VSD este conectat la o sursă de alimentare, dar nu furnizează curent electric sarcinii, rotunjite la prima zecimală;

b) nivelul de eficienţă: "IE2", astfel cum este stabilit în pct.3 din prezenta anexă;

c) denumirea producătorului sau marca comercială, numărul de înregistrare în Registrul Comerţului şi adresa;

d) identificatorul modelului produsului;

e) puterea utilă nominală aparentă sau intervalul puterii utile nominale aparente (kVA);

f) puterea utilă nominală indicativă/puterile utile nominale indicative P_N sau intervalul puterilor utile nominale indicative (kW) ale motorului;

g) curentul nominal de ieşire (A);

h) temperatura de funcţionare maximă (°C);

i) frecvenţa/frecvenţele nominală/nominale de alimentare (Hz);

j) tensiunea nominală/tensiunile nominale de alimentare sau intervalul tensiunilor nominale de alimentare (V);

k) în cazul în care VSD-ul este considerat ca fiind exceptat de la cerinţele de eficienţă în conformitate cu pct.4) din prezentul Regulament, motivul specific pentru care se consideră că este exceptat.

Pentru VSD-urile personalizate cu o construcţie electrică specială fabricate pe baza cererii specifice a unui client, nu este necesar ca informaţiile enumerate la lit.a)-k) de mai sus să fie publicate pe site-uri internet cu acces liber, dacă aceste informaţii sunt incluse în ofertele comerciale furnizate clienţilor.

Informaţiile menţionate la lit.a) şi b), precum şi anul fabricaţiei se marchează indelebil pe sau lângă plăcuţa de identificare a VSD-ului. În cazul în care dimensiunea plăcuţei de identificare face imposibilă marcarea tuturor informaţiilor menţionate la punctul 1, se marchează numai exprimate în procente (%) din puterea utilă nominală aparentă la (90; 100), rotunjite la prima zecimală.

Pierderile se determină în conformitate cu anexa nr.2.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile motoarelor electrice

şi variatoarelor de viteză

METODE DE MĂSURARE ŞI CALCULE AFERENTE

În scopul stabilirii şi verificării conformităţii cu cerinţele prezentului Regulament, măsurătorile şi calculele se efectuează utilizând norme armonizate publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau alte metode credibile, exacte şi reproductibile care ţin cont de metodele de ultimă generaţie general recunoscute şi care sunt conforme cu următoarele dispoziţii:

1. Pentru motoare

Diferenţa între puterea mecanică utilă şi puterea electrică consumată este cauzată de pierderile din motor. Pierderile totale se determină, la o temperatură ambiantă de referinţă de 25 °C, folosind următoarele metode:

- motoare monofazate: măsurare directă: intrare-ieşire;

- motoare trifazate: suma pierderilor: pierderi reziduale.

Cu toate acestea, pentru cele şapte puncte de funcţionare potrivit pct.2 lit.m) din anexa nr.1, pierderile sunt determinate fie prin măsurarea directă a intrărilor şi ieşirilor, fie prin calcul.

2. Pentru variatoare de viteză

Pentru determinarea clasei IE, pierderile de putere ale VSD se determină la 100% din cuplul nominal care produce curent electric şi la 90% din frecvenţa nominală a statorului motorului.

Pierderile se determină în conformitate cu una din următoarele metode:

- metoda intrare-ieşire; sau

- metoda calorimetrică.

Frecvenţa de comutare a încercării este de 4 kHz până la 111 kVA (90 kW) şi de 2 kHz la puteri mai mari sau la configuraţia implicită din fabrică, astfel cum este definită de producător.

Se acceptă măsurarea pierderilor VSD la frecvenţe de până la 12 Hz în loc de zero.

Producătorii sau reprezentanţii lor autorizaţi pot utiliza, de asemenea, metoda pierderii unice. Calculele trebuie efectuate în ceea ce priveşte datele furnizate de producătorii componentelor cu valorile tipice pentru semiconductorii de putere la temperatura de funcţionare reală a VSD-ului sau la temperatura de funcţionare maximă specificată în fişa tehnică. În cazul în care nu sunt disponibile date provenind de la producătorii componentelor, pierderile se determină prin măsurare. Sunt permise combinaţiile de date calculate şi măsurate. Pierderile individuale se calculează sau se măsoară separat, pierderile totale fiind determinate prin însumarea pierderilor individuale.

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile motoarelor electrice

şi variatoarelor de viteză

PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare ‒ autoritate de supraveghere a pieţei) a valorilor declarate şi nu trebuie utilizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca toleranţe permise pentru a stabili valorile din dosarul cu documentaţia tehnică sau pentru a interpreta aceste valori în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

În cazul în care un model a fost proiectat în aşa fel încât să poată detecta că este încercat, inclusiv prin recunoaşterea condiţiilor sau a ciclului de încercare şi să reacţioneze în mod specific prin modificarea automată a performanţelor sale în cursul încercării, cu scopul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii specificaţi în dosarul cu documentaţia tehnică sau incluşi în orice documentaţie furnizată, modelul respectiv şi toate modelele echivalente se consideră neconforme.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi în capitolul VI din Legea nr.151/2014, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură pentru cerinţele menţionate în anexa nr.1.

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate a modelului.

2. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

1) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, inclusiv valorile declarate şi, după caz, valorile folosite pentru calculul acestor valori nu sunt mai favorabile pentru producător, pentru importator sau pentru reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.(g) de la punctul menţionat; şi

2) valorile declarate îndeplinesc toate cerinţele stabilite în prezentul Regulament, iar orice informaţii solicitate privind produsul publicate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat nu conţin valori mai favorabile pentru producător, pentru importator sau pentru reprezentantul autorizat decât valorile declarate; şi

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei încearcă unitatea de model, valorile obţinute, inclusiv valorile parametrilor relevanţi, astfel cum au fost măsuraţi în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători sunt conforme cu toleranţele de verificare respective, astfel cum sunt prezentate în tabelul 7.

3. În cazul în care nu se obţin rezultatele menţionate la pct.2 subpct.1) sau 2), se consideră că modelul şi toate modelele echivalente nu sunt conforme cu prezentul Regulament.

4. Dacă rezultatul menţionat la pct.2 subpct.3) nu este obţinut:

1) pentru modele fabricate în cantităţi mai mici de cinci unităţi pe an, inclusiv modelele echivalente, se consideră că modelul şi toate modelele echivalente nu sunt conforme cu prezentul Regulament;

2) pentru modele fabricate în cantităţi de minimum cinci unităţi pe an, inclusiv modelele echivalente, autoritatea de supraveghere a pieţei alege pentru încercare trei unităţi suplimentare din acelaşi model. O alternativă la cele trei unităţi suplimentare selectate poate fi unul sau mau multe modele echivalente.

5. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste trei unităţi, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele de verificare respective, astfel cum sunt prezentate în tabelul 7.

6. Dacă nu se obţine rezultatul menţionat la pct.5, modelul şi toate modelele echivalente sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

7. Imediat după adoptarea unei decizii privind neconformitatea modelului potrivit pct.3, 6 sau celui de al doilea paragraf din prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexa nr.2.

Având în vedere limitele în materie de greutate şi de dimensiune pentru transportul motoarelor cu o putere utilă nominală cuprinsă între 375 şi 1000 kW, autoritatea de supraveghere a pieţei poate decide să efectueze procedura de verificare la sediul producătorilor, al reprezentanţilor autorizaţi sau al importatorilor înainte ca produsele să fie puse în funcţiune. Autoritatea de supraveghere a pieţei poate efectua această verificare utilizând propriile echipamente de încercare.

În cazul în care pentru aceste motoare sunt planificate încercări de acceptanţă în fabrică, în care se vor încerca parametrii prevăzuţi în anexa nr.1 la prezentul Regulament, autoritatea de supraveghere a pieţei poate decide să utilizeze încercarea în prezenţa martorilor în cazul acestor încercări de acceptanţă în fabrică, în vederea colectării rezultatelor încercărilor care pot fi utilizate pentru a verifica conformitatea motorului care face obiectul investigaţiei. Autoritatea solicită producătorului, reprezentantului autorizat sau importatorului să prezinte informaţii privind orice încercări de acceptanţă în fabrică relevante pentru încercarea în prezenţa martorilor.

În cazurile menţionate la cele două paragrafe de mai sus, autoritatea de supraveghere a pieţei verifică doar o singură unitate a modelului. Dacă nu se obţine rezultatul menţionat la pct.2 subpct.3), modelul şi toate modelele echivalente sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele prevăzute în tabelul 7 şi utilizează doar procedura descrisă la pct.1-7 pentru cerinţele specificate în prezenta anexă. Pentru parametrii din tabelul 7, nu se aplică alte toleranţe, precum cele stabilite în normele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Tabelul 7

Toleranţe de verificare

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile motoarelor electrice

şi variatoarelor de viteză

CRITERII DE REFERINŢĂ

La data adoptării prezentului Regulament, cea mai bună tehnologie disponibilă pe piaţă pentru aspectele de mediu care au fost considerate semnificative şi cuantificabile este indicată mai jos.

Pentru motoare, nivelul IE4 a fost identificat drept cea mai bună tehnologie disponibilă. Motoare cu pierderi mai mici sau egale cu 20% există, însă disponibilitatea lor este limitată, acestea neacoperind toate domeniile de putere reglementate prin prezentul Regulament, şi nu sub formă de motoare cu inducţie.

Pentru variatoarele de viteză, cea mai bună tehnologie disponibilă corespunde pierderilor de putere de referinţă de 20% menţionate în tabelul 6. Prin utilizarea tehnologiilor pe bază de carburi de siliciu (SiC MOFSET), pierderile în semiconductori ar putea fi reduse în continuare cu aproximativ 50% în raport cu soluţia convenţională.

Anexa nr.21

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile

maşinilor de spălat vase de uz casnic

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) 2019/2022 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de stabilire a cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile maşinilor de spălat vase de uz casnic în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Regulamentului (CE)
nr.1275/2008 al Comisiei şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.1016/2010 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315 din 5 decembrie 2019 (CELEX 32019R2022), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2021/341 al Comisiei din 23 februarie 2021.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile maşinilor de spălat vase de uz casnic (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţe de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă şi darea în exploatare a maşinilor de spălat vase de uz casnic cu alimentare de la reţea, inclusiv a maşinilor de spălat vase de uz casnic încorporate şi a maşinilor de spălat vase de uz casnic cu alimentare de la reţea care pot fi alimentate şi cu baterii.

2. Prezentul Regulament nu se aplică următoarelor produse:

1) maşinilor de spălat vase care intră în domeniul de aplicare al Hotărârii Guvernului nr.130/2014 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Maşini industriale”;

2) maşinilor de spălat vase de uz casnic care funcţionează cu baterii şi care pot fi conectate la sursa de alimentare prin intermediul unui convertor de curent alternativ în curent continuu achiziţionat separat.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

3. În sensul prezentului Regulament următoarele noţiuni semnifică:

bază de date cu produse – set de date referitoare la produse, care este structurat în mod sistematic şi constă dintr-o secţiune publică orientată spre consumatori, în care informaţiile referitoare la parametrii produselor individuale sunt accesibile prin mijloace electronice, într-un portal online, pentru accesibilitate şi o secţiune privind conformitatea, cu cerinţe de accesibilitate şi de securitate specificate în mod clar, astfel cum prevede Legea nr.306/2023 privind etichetarea produselor cu impact energetic;

eco – denumire a programului unei maşini de spălat vase de uz casnic care este declarat de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca fiind adecvat pentru curăţarea articolelor de masă cu un grad normal de murdărie şi la care se referă cerinţele în materie de proiectare ecologică privind eficienţa energetică, performanţa de curăţare şi performanţa de uscare;

identificator de model – codul, de obicei alfanumeric, care distinge un anumit model de produs de alte modele cu aceeaşi marcă comercială sau cu aceeaşi denumire a producătorului, a importatorului sau a reprezentantului autorizat;

maşină de spălat vase de uz casnic – maşină care curăţă şi clăteşte articolele de masă şi despre care producătorul declară, în declaraţia de conformitate, că respectă Hotărârea Guvernului nr.745/2015 pentru aprobarea Reglementării tehnice “Punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune” (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.745/2015);

maşină de spălat vase de uz casnic încorporată – maşină de spălat vase de uz casnic care este proiectată, încercată şi comercializată exclusiv:

a) pentru a fi instalată într-un dulap sau pentru a fi încastrată, în partea superioară, inferioară şi în părţile laterale cu ajutorul unor panouri;

b) pentru a fi fixată solid de părţile laterale, superioare sau inferioare ale dulapului sau ale panourilor; şi

c) pentru a fi echipată cu o faţă cu finisaj de fabrică integrată sau cu un panou frontal special conceput;

model echivalent – un model care are aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este introdus pe piaţă sau dat în exploatare de acelaşi producător, importator sau reprezentant autorizat ca alt model cu un identificator de model diferit;

program – o serie de operaţiuni predefinite şi declarate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca fiind adecvate pentru nivelurile specificate de murdărie sau pentru tipurile specificate de încărcătură sau pentru ambele;

sursă de alimentare sau sursă de alimentare cu energie electrică – alimentarea cu energie electrică de la reţea de 230 (± 10 %) volţi în curent alternativ la 50 Hz.

În sensul anexelor nr.2 - nr.5, se aplica definiţiile din anexa nr.1 la Regulament.

III. CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

ŞI EVALUAREA CONFORMITĂŢII

4. Cerinţele de proiectare ecologică stabilite în anexa nr.2 se aplică începând de la datele indicate în aceasta.

5. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014) constă în sistemul de control intern al proiectării specificat la anexa nr.4 sau în sistemul de management stabilit în anexa nr.5 din respectiva lege.

6. În scopul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică conţine valorile declarate ale parametrilor enumeraţi la pct.2, 3 şi 4 din anexa nr.2, precum şi detaliile şi rezultatele calculelor stabilite în anexa nr.3.

7. În cazul în care informaţiile incluse în dosarul cu documentaţia tehnică pentru un anumit model au fost obţinute de la un model care prezintă aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este produs de un producător diferit sau obţinute prin calcule efectuate pe baza caracteristicilor de proiectare sau prin extrapolare pornind de la un alt model al aceluiaşi producător şi/sau al unui alt producător, dosarul include detaliile acestui calcul, evaluarea efectuată de către producător pentru a verifica exactitatea calculului şi declaraţia de identitate între modelele diferiţilor producători, după caz.

8. Dosarul cu documentaţia tehnică include o listă a tuturor modelelor echivalente, inclusiv identificatorii de model.

9. Dosarul cu documentaţia tehnică include informaţii în ordinea şi în conformitate cu anexa nr.6 la Regulamentul cu privire la etichetarea energetică a maşinilor de spălat vase de uz casnic, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele de etichetare energetică a unor produse cu impact energetic, fără a aduce atingere pct.2 lit.g) din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, care conţine informaţii identice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.1003/2014.

IV. PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII

PIEŢEI, CIRCUMVENŢIE ŞI ACTUALIZĂRI DE SOFTWARE.

VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ

10. Se aplică procedura de verificare descrisă în anexa nr.4 atunci când se efectuează verificările având drept scop supravegherea pieţei menţionate în art.8 şi în capitolul VI din Legea nr.151/2014.

11. Producătorului, importatorului sau reprezentantului autorizat i se interzice introducerea pe piaţă a produselor care au fost concepute pentru a depista faptul unei încercări (de exemplu, prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare) şi pentru a reacţiona în mod specific prin modificarea automată a performanţei acestora în timpul încercării, cu scopul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii specificaţi în documentaţia tehnică sau incluşi în oricare dintre documentele furnizate.

12. Nu se admite deteriorarea consumului de energie al produsului şi oricare dintre ceilalţi parametri declaraţi după o actualizare de software sau de firmware atunci când sunt măsuraţi cu ajutorul aceleiaşi încercări standard, utilizate iniţial pentru declaraţia de conformitate, cu excepţia cazului în care utilizatorul final şi-a dat consimţământul explicit înainte de actualizarea respectivă. Nu se admite modificarea performanţelor în urma respingerii actualizării.

13. La actualizarea de software nu se admite modificarea performanţei produsului astfel încât acesta să nu fie conform cu cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile declaraţiei de conformitate.

14. Valorile de referinţă indicative pentru cele mai performante produse şi tehnologii disponibile pe piaţă la momentul adoptării prezentului Regulament sunt prevăzute în anexa nr.5.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele

de proiectare ecologică aplicabile

maşinilor de spălat vase de uz casnic

DEFINIŢII APLICABILE PENTRU ANEXE

Se aplică următoarele definiţii:

capacitate nominală – numărul maxim de tacâmuri, împreună cu ustensilele de servit, care pot fi curăţate, clătite şi uscate într-o maşină de spălat vase de uz casnic într-un ciclu atunci când maşina este încărcată în conformitate cu instrucţiunile producătorului, ale importatorului sau ale reprezentantului autorizat;

ciclu – proces complet de curăţare, clătire şi uscare, astfel cum este definit de programul selectat, constând într-o serie de operaţiuni până la încetarea tuturor activităţilor;

consumul de energie al programului eco (EPEC) – consumul de energie al unei maşini de spălat vase de uz casnic pentru programul eco, exprimat în kilowaţi-oră pe ciclu;

consumul de energie al programului standard (SPEC) – consumul de energie luat ca referinţă, ca funcţie a capacităţii nominale, exprimat în kilowaţi-oră pe ciclu;

consumul de apă al programului eco (EPWC) – consumul de apă al unei maşini de spălat vase de uz casnic pentru programul eco, exprimat în litri pe ciclu;

durata programului (T_t) – perioada de timp care începe odată cu iniţierea programului selectat, excluzând orice întârziere programată de utilizator, până când este indicat sfârşitul programului şi utilizatorul are acces la încărcătură;

garanţie – orice angajament al comerciantului cu amănuntul sau al unui producător faţă de consumator:

a) de a rambursa preţul plătit; sau

b) de a înlocui, repara sau trata maşinile de spălat vase de uz casnic în orice fel dacă acestea nu corespund specificaţiilor stabilite în certificatul de garanţie sau în materialele publicitare relevante;

indicele de eficienţă energetică (EEI) – raportul dintre consumul de energie al programului eco şi consumul de energie al programului standard;

indicele performanţei de curăţare (I_C) – raportul dintre performanţa de curăţare a unei maşini de spălat vase de uz casnic şi performanţa de curăţare a unei maşini de spălat vase de uz casnic de referinţă;

indicele performanţei de uscare (I_D) – raportul dintre performanţa de uscare a unei maşini de spălat vase de uz casnic şi performanţa de uscare a unei maşini de spălat vase de uz casnic de referinţă;

mod oprit – stare în care maşina de spălat vase de uz casnic este conectată la sursa de alimentare şi nu asigură nicio funcţie; următoarele sunt de asemenea considerate mod oprit:

a) stări care oferă numai o indicaţie de mod oprit;

b) stări care oferă numai funcţionalităţile destinate să asigure compatibilitatea electromagnetică;

mod standby – stare în care maşina de spălat vase de uz casnic este conectată la sursa de alimentare şi asigură doar următoarele funcţii, care pot continua o perioadă de timp nedefinită:

a) funcţia de reactivare sau funcţia de reactivare şi doar o indicaţie că funcţia de reactivare este activată; şi/sau

b) funcţia de reactivare printr-o conexiune la reţea; şi/sau

c) afişarea unor informaţii sau a stării; şi/sau

d) funcţia de detectare pentru măsuri de urgenţă;

piesă de schimb – piesă separată care poate înlocui o piesă cu funcţii identice sau similare dintr-un produs;

pornire cu întârziere – stare în care utilizatorul a selectat o anumită întârziere pentru începutul ciclului programului selectat;

reţea – infrastructură de comunicaţii cu o topologie a legăturilor, o arhitectură, inclusiv componente fizice, principii organizaţionale, proceduri şi formate sau protocoale de comunicare;

reparator profesionist – operator sau o întreprindere care asigură servicii de reparare şi de întreţinere profesională a maşinilor de spălat vase de uz casnic;

tacâm (ps) – un set de articole de masă destinate să fie utilizate de o singură persoană, fără ustensilele de servit;

ustensile de servit – obiecte pentru prepararea şi servirea alimentelor, care pot include oale, boluri pentru servit, tacâmuri pentru servit şi un platou;

valori declarate – valorile furnizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat pentru parametrii tehnici declaraţi, calculaţi sau măsuraţi, în conformitate cu pct.5-9, pentru verificarea conformităţii de către autoritatea de supraveghere a pieţei.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele

de proiectare ecologică aplicabile

maşinilor de spălat vase de uz casnic

CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

1. Cerinţe privind programele

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, maşinile de spălat vase de uz casnic trebuie să ofere un program eco, care să îndeplinească următoarele cerinţe:

1) acest program trebuie:

– să fie denumit eco pe dispozitivul de selectare a programelor al maşinii de spălat vase de uz casnic sau pe afişajul maşinii de spălat vase de uz casnic, dacă există, şi în aplicaţia relevantă prin reţea, dacă există;

– să fie setat ca programul implicit pentru maşinile de spălat vase de uz casnic echipate cu selecţia automată a programelor sau cu orice funcţie care menţine selecţia unui program; sau, dacă nu există o selecţie automată a programelor, să fie disponibil pentru selectare directă fără a fi necesară nicio altă selectare, precum o anumită temperatură sau încărcătură;

2) denumirea eco trebuie utilizată exclusiv pentru acest program. Formatul menţiunii eco nu este limitat în ceea ce priveşte tipul caracterelor, dimensiunea caracterelor, sensibilitatea la scrierea cu majusculă/minusculă sau culoarea. Unica informaţie suplimentară care poate fi combinată cu termenul eco este temperatura programului eco;

3) indicaţiile “normal”, “zilnic”, “regulat” şi “standard”, precum şi traducerile lor în toate limbile oficiale ale UE nu se utilizează în denumirile programelor pentru maşinile de spălat vase de uz casnic, nici singure, nici în combinaţie cu alte informaţii.

2. Cerinţe de eficienţă energetică

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, maşinile de spălat vase de uz casnic trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

1) indicele de eficienţă energetică (EEI) trebuie să fie mai mic de 63.

De la 1 martie 2027, maşinile de spălat vase de uz casnic trebuie să îndeplinească următoarea cerinţă:

1) EEI trebuie să fie mai mic de 56 pentru maşinile de spălat vase de uz casnic cu o capacitate nominală de minimum 10 tacâmuri.

EEI se calculează în conformitate cu anexa nr.3.

3. Cerinţe funcţionale

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, maşinile de spălat vase de uz casnic trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

1) indicele de performanţă a curăţării (I_C) trebuie să fie mai mare de 1,12;

2) indicele de performanţă a uscării (I_D) trebuie să fie mai mare de 1,06 pentru maşinile de spălat vase de uz casnic cu o capacitate nominală de peste 7 tacâmuri;

3) indicele de performanţă a uscării (I_D) trebuie să fie mai mare de 0,86 pentru maşinile de spălat vase de uz casnic cu o capacitate nominală de maximum 7 tacâmuri.

I_C şi I_D se calculează în conformitate cu anexa nr.3.

4. Moduri cu consum redus de putere

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, maşinile de spălat vase de uz casnic trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

1) maşinile de spălat vase de uz casnic trebuie să dispună de un mod oprit sau de un mod standby sau de ambele. Consumul de putere al acestor moduri nu trebuie să depăşească 0,50 W;

2) dacă modul standby include afişarea de informaţii sau a stării, consumul de putere al acestui mod nu trebuie să depăşească 1,00 W;

3) dacă modul standby include o conexiune la reţea şi oferă funcţia de standby în reţea definită în Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru aparatele TV, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.750/2016), consumul de putere al acestui mod nu trebuie să depăşească 2,00 W;

4) cel târziu la 15 minute după ce maşina de spălat vase de uz casnic a fost activată sau după încheierea oricărui program şi a activităţilor asociate sau după orice interacţiune cu echipamentul, dacă nu se declanşează niciun alt mod, inclusiv măsuri de urgenţă, echipamentul trebuie să treacă automat în modul oprit sau în modul standby;

5) dacă maşina de spălat vase de uz casnic oferă funcţia de pornire cu întârziere, consumul de putere în această stare, inclusiv în orice mod standby, nu trebuie să depăşească 4,00 W. Pornirea cu întârziere trebuie să nu poată fi programată de utilizator cu mai mult de 24 h înainte;

6) orice maşină de spălat vase de uz casnic care poate fi conectată la o reţea trebuie să ofere posibilitatea de a activa şi de a dezactiva conexiunea la reţea. Conexiunea la reţea trebuie să fie dezactivată implicit.

5. Cerinţe privind utilizarea eficientă a resurselor

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament maşinile de spălat vase de uz casnic trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

1) disponibilitatea pieselor de schimb:

a) producătorii sau importatorii de maşini de spălat vase de uz casnic sau reprezentanţii autorizaţi ai acestora trebuie să pună la dispoziţia reparatorilor profesionişti cel puţin următoarele piese de schimb, timp de minimum şapte ani de la introducerea pe piaţă a ultimei unităţi din modelul respectiv:

- motorul;

- pompa de circulaţie şi de evacuare;

- încălzitoarele şi elementele de încălzire, inclusiv pompele de căldură separate sau împreună;

- tubulatura şi echipamentele aferente, inclusiv toate furtunurile, valvele, filtrele şi dispozitivele de tip “aquastop”;

- piesele structurale şi interioare legate de ansamblurile de uşi separate sau împreună;

- plăcile de circuite imprimate;

- ecranele electronice;

- presostatele;

- termostatele şi senzorii;

- software şi firmware, inclusiv software de resetare;

b) producătorii sau importatorii de maşini de spălat vase de uz casnic sau reprezentanţii autorizaţi ai acestora trebuie să pună la dispoziţia reparatorilor profesionişti şi a utilizatorilor finali următoarele piese de schimb: balamaua şi garnitura pentru uşă, alte garnituri, braţele de pulverizare, filtrele de scurgere, rafturile interioare şi piesele periferice din plastic precum coşurile şi capacele, timp de minimum zece ani de la introducerea pe piaţă a ultimei unităţi din modelul respectiv;

c) producătorii sau importatorii de maşini de spălat vase de uz casnic sau reprezentanţii autorizaţi ai acestora trebuie să se asigure că piesele de schimb menţionate la lit.a) şi lit.b) pot fi înlocuite cu ajutorul unor unelte disponibile în mod obişnuit şi fără deteriorarea permanentă a aparatului;

d) lista pieselor de schimb vizate la lit.a) şi procedura de comandare a acestora trebuie puse la dispoziţia publicului pe site-ul web oficial cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat, cel târziu la doi ani de la introducerea pe piaţă a primei unităţi dintr-un model şi până la sfârşitul perioadei de disponibilitate a acestor piese de schimb;

e) lista pieselor de schimb vizate la lit.b), precum şi procedura de comandare a acestora şi instrucţiunile de reparaţie trebuie puse la dispoziţia publicului pe site-ul web oficial cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat, în momentul introducerii pe piaţă a primei unităţi dintr-un model şi până la sfârşitul perioadei de disponibilitate a acestor piese de schimb;

2) durata maximă de livrare a pieselor de schimb:

a) în perioada menţionată la subpct. 1), producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat trebuie să asigure livrarea pieselor de schimb în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea comenzii;

b) în cazul pieselor de schimb vizate la subpct. 1) lit.a), disponibilitatea pieselor de schimb poate fi limitată la reparatorii profesionişti înregistraţi în conformitate cu subpct. 3) lit.a) şi lit.b);

3) accesul la informaţiile privind repararea şi întreţinerea:

după o perioadă de doi ani de la introducerea pe piaţă a primei unităţi dintr-un model şi până la sfârşitul perioadei menţionate la subpct. 1), producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat trebuie să le asigure reparatorilor profesionişti accesul la informaţiile privind repararea şi întreţinerea aparatului, în următoarele condiţii:

a) site-ul web oficial al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat trebuie să indice procesul pe care trebuie să îl urmeze reparatorii profesionişti pentru a se înscrie în vederea obţinerii accesului la informaţii; pentru a accepta o astfel de cerere, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot impune ca reparatorul profesionist să demonstreze că:

- reparatorul profesionist dispune de competenţa tehnică necesară pentru repararea maşinilor de spălat vase de uz casnic şi respectă reglementările aplicabile reparatorilor de echipamente electrice. Trimiterea la un sistem oficial de înregistrare ca reparator profesionist, în cazul în care există un astfel de sistem, se acceptă ca dovadă a conformităţii cu prezentul subpunct;

- reparatorul profesionist este acoperit de o asigurare pentru răspunderile rezultate din activitatea sa;

b) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să accepte sau să refuze înregistrarea în termen de cinci zile lucrătoare de la data solicitării;

c) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot percepe comisioane rezonabile şi proporţionale pentru accesul la informaţiile privind repararea şi întreţinerea sau pentru primirea de actualizări periodice; Un comision este rezonabil dacă nu descurajează accesul prin faptul că nu ia în considerare măsura în care reparatorul profesionist utilizează informaţiile respective;

odată înregistrat, un reparator profesionist trebuie să aibă acces, în termen de o zi lucrătoare de la solicitarea accesului, la informaţiile privind repararea şi întreţinerea cerute. Informaţiile pot fi furnizate pentru un model echivalent sau pentru un model din aceeaşi familie, dacă este relevant;

informaţiile disponibile privind repararea şi întreţinerea trebuie să includă:

- identificarea fără echivoc a aparatului;

- o schemă de dezmembrare sau o vizualizare detaliată;

- lista echipamentelor necesare pentru reparare şi încercare;

- informaţii privind componentele şi diagnosticarea, cum ar fi valorile teoretice minime şi maxime pentru măsurători;

- diagramele de cablare şi de conectare;

- codurile de eroare şi de diagnostic, inclusiv codurile specifice producătorului, după caz;

- instrucţiuni pentru instalarea de software şi firmware relevant, inclusiv software de resetare, şi

- informaţii privind modul de accesare a datelor înregistrate referitoare la incidentele de defectare raportate stocate în maşina de spălat vase de uz casnic, după caz ;

4) cerinţe de informare privind gazele refrigerente:

fără a aduce atingere Legii nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră, în cazul maşinilor de spălat vase de uz casnic echipate cu pompă de căldură, denumirea chimică a gazului refrigerent utilizat sau o referinţă echivalentă, precum un simbol, o etichetă sau un logo utilizat(ă) şi înţeles (înţeleasă) în mod obişnuit, trebuie afişată permanent, într-un mod vizibil şi lizibil, pe exteriorul aparatului, de exemplu pe panoul posterior. Se poate utiliza mai mult de o referinţă pentru aceeaşi denumire chimică;

5) cerinţe privind dezmembrarea pentru recuperarea şi reciclarea materialelor în condiţii de evitare a poluării:

- producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că maşinile de spălat vase de uz casnic sunt concepute în aşa fel încât materialele şi componentele menţionate în anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.212/2018) să poată fi îndepărtate cu ajutorul unor unelte disponibile în mod obişnuit;

- producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să îndeplinească obligaţiile prevăzute la pct.86 din Hotărârea Guvernului nr.212/2018.

6. Cerinţe de informare

Instrucţiunile de utilizare şi de instalare trebuie furnizate sub forma unui manual de utilizare pe un site web oficial cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat şi trebuie să includă:

a) informaţii privind faptul că programul eco este adecvat pentru curăţarea articolelor de masă cu un grad normal de murdărie, că pentru această utilizare este cel mai eficient program din punctul de vedere al consumului combinat de apă şi de energie şi că este utilizat pentru a evalua conformitatea cu legislaţia în vigoare în materie de proiectare ecologică;

b) informaţii privind faptul că încărcarea maşinii de spălat vase de uz casnic până la capacitatea indicată de producător va contribui la economii de energie şi de apă şi informaţii privind încărcarea corectă a articolelor de masă, precum şi consecinţele încărcării incorecte;

c) informaţii privind faptul că pre-clătirea manuală a articolelor de masă duce la creşterea consumului de apă şi de energie şi nu este recomandată;

d) informaţii privind faptul că spălarea articolelor de masă într-o maşină de spălat vase de uz casnic consumă de obicei mai puţină energie şi apă în faza de utilizare decât spălarea manuală a vaselor, atunci când maşina de spălat vase de uz casnic este utilizată în conformitate cu instrucţiunile producătorului;

e) valori privind durata programului şi consumul de energie şi de apă pentru toate programele care oferă un ciclu;

f) informaţii privind faptul că valorile date pentru alte programe decât programul eco sunt doar orientative; şi

g) instrucţiuni privind modul de găsire a informaţiilor despre model stocate în baza de date cu produse, astfel cum se prevede în anexa nr.15 la Hotărârea Guvernului nr.1003/2014, prin intermediul unui link care duce la informaţiile despre model stocate în baza de date cu produse sau prin intermediul unui link către baza de date cu produse şi al unor informaţii privind modul de găsire a identificatorului de model pe produs.

Instrucţiunile de utilizare trebuie să cuprindă şi instrucţiuni pentru realizarea operaţiunilor de întreţinere de către utilizator. Aceste instrucţiuni trebuie să includă cel puţin instrucţiuni pentru:

a) instalarea corectă, inclusiv poziţionarea la nivel, conectarea la sursa de alimentare, conectarea la prizele de apă, rece şi/sau caldă dacă este cazul;

b) utilizarea corectă a detergenţilor, a sării şi a altor aditivi, precum şi principalele consecinţe ale unei dozări incorecte;

c) îndepărtarea obiectelor străine din maşina de spălat vase de uz casnic;

d) curăţarea periodică, inclusiv frecvenţa optimă şi prevenirea depunerilor de calcar, precum şi procedura aferentă;

e) verificarea periodică a filtrelor, inclusiv frecvenţa optimă, precum şi procedura aferentă;

f) identificarea erorilor, semnificaţia erorilor şi măsurile care trebuie luate, inclusiv identificarea erorilor care necesită asistenţă profesională;

g) modul de accesare a reparaţiilor profesionale, pagini de internet, adrese, date de contact.

Aceste instrucţiuni trebuie să cuprindă şi informaţii privind:

a) orice implicaţie a reparării de către utilizator sau a unei reparări neprofesionale pentru siguranţa utilizatorului final şi pentru garanţie;

b) perioada minimă în care sunt disponibile piesele de schimb pentru maşina de spălat vase de uz casnic.

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele

de proiectare ecologică aplicabile

maşinilor de spălat vase de uz casnic

METODE DE MĂSURARE ŞI CALCUL

În vederea respectării şi verificării conformităţii cu cerinţele din prezentul Regulament, măsurătorile şi calculele se efectuează utilizându-se standarde armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în acest scop în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau alte metode fiabile, precise şi reproductibile care ţin seama de stadiul actual al tehnologiei general recunoscut şi în conformitate cu următoarele dispoziţii.

În cazul în care un parametru este declarat în temeiul pct.4, valoarea declarată a acestuia trebuie utilizată de către producător, importator sau reprezentantul autorizat pentru calculele prevăzute în prezenta anexă.

Programul eco la capacitate nominală trebuie utilizat pentru măsurarea şi calcularea indicelui de eficienţă energetică (EEI), a consumului de apă, a duratei programului, a performanţei de curăţare şi de uscare şi a emisiilor acustice în aer ale unui model de maşină de spălat vase de uz casnic. Consumul de energie, consumul de apă, durata programului, performanţa de curăţare şi de uscare se măsoară simultan.

Consumul de apă al programului eco (EPWC) se exprimă în litri pe ciclu şi se rotunjeşte la o zecimală.

Durata programului eco (T_t) se exprimă în ore şi minute şi se rotunjeşte la cel mai apropiat minut întreg.

1. Indicele de eficienţă energetică

Pentru calcularea EEI al unui model de maşină de spălat vase de uz casnic, se compară consumul de energie al programului eco (“EPEC”) al maşinii de spălat vase de uz casnic cu consumul de energie al programului standard al acesteia (“SPEC”).

1) EEI se calculează cu ajutorul formulei următoare şi se rotunjeşte la o zecimală:

EEI = (EPEC/SPEC) × 100,

unde:

EPEC este consumul de energie al programului eco al maşinii de spălat vase de uz casnic, măsurat în kWh/ciclu şi rotunjit la trei zecimale;

SPEC este consumul de energie al programului standard al maşinii de spălat vase de uz casnic;

2) SPEC este calculat în kWh/ciclu şi rotunjit la trei zecimale, după cum urmează:

a) pentru maşinile de spălat vase de uz casnic cu capacitatea nominală ps ≥ 10 şi lăţimea > 50 cm:

SPEC = 0,025 × ps + 1,350;

b) pentru maşinile de spălat vase de uz casnic cu capacitatea nominală ps ≤ 9 sau lăţimea ≤ 50 cm:

SPEC = 0,090 × ps + 0,450,

unde ps este numărul de tacâmuri.

2. Indicele de performanţă a curăţării

Pentru calcularea indicelui de performanţă a curăţării (I_C) al unui model de maşină de spălat vase de uz casnic, performanţa de curăţare a programului eco este comparată cu performanţa de curăţare a unei maşini de spălat vase de referinţă.

I_C se calculează cu ajutorul formulei următoare şi se rotunjeşte la trei zecimale:

I_C = exp (ln I_C)

şi

ln I_C = (1/n) ×Σⁿ _i=1 ln (C_T,i/C_R,i),

unde:

C_T,i este performanţa de curăţare a programului eco al maşinii de spălat vase de uz casnic supuse încercării, pentru o rundă de încercare (i), rotunjită la trei zecimale;

C_R,i este performanţa de curăţare a maşinii de spălat vase de referinţă, pentru o rundă de încercare (i), rotunjită la trei zecimale;

n este numărul de runde de încercare.

3. Indicele de performanţă a uscării

Pentru calcularea indicelui de performanţă a uscării (I_D) al unui model de maşină de spălat vase de uz casnic, performanţa de uscare a programului eco este comparată cu performanţa de uscare a maşinii de spălat vase de referinţă.

I_D se calculează cu ajutorul formulei următoare şi se rotunjeşte la trei zecimale:

I_D = exp (ln I_D)

şi

ln I_D = (1/n) × Σⁿ _i=1 ln(I_D,i),

unde:

I_D,i este indicele de performanţă a uscării al programului eco al maşinii de spălat vase de uz casnic supuse încercării, pentru o rundă de încercare (i);

n este numărul de runde de încercare combinate de curăţare şi de uscare.

I_D,i se calculează cu ajutorul formulei următoare şi se rotunjeşte la trei zecimale:

ln I_D,i = ln (D_T,i / D_R,t),

unde:

D_T,i este scorul mediu de performanţă a uscării al programului eco al maşinii de spălat vase de uz casnic supuse încercării, pentru o rundă de încercare (i), rotunjit la trei zecimale;

D_R,t este scorul de uscare ţintă al maşinii de spălat vase de referinţă, rotunjit la trei zecimale.

4. Moduri cu consum redus de putere

După caz, se măsoară consumul de putere în modul oprit (P_o), în modul standby (P_sm) şi în cazul pornirii întârziate (P_ds), exprimat în W şi rotunjit la două zecimale.

În timpul măsurării consumului de putere în modurile cu consum redus de putere, trebuie verificate şi înregistrate următoarele:

afişarea sau nu de informaţii;

activarea sau nu a unei conexiuni la reţea.

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele

de proiectare ecologică aplicabile

maşinilor de spălat vase de uz casnic

PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare – autoritate de supraveghere a pieţei) şi nu trebuie utilizate de către producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca toleranţe permise pentru a stabili valorile din documentaţia tehnică sau pentru a interpreta aceste valori în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

În cazul în care un model a fost conceput pentru a fi capabil să depisteze dacă este în curs de încercare, inclusiv prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare şi să reacţioneze în mod specific prin modificarea automată a performanţei sale în timpul încercării cu obiectivul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii specificaţi în prezentul Regulament sau incluşi în documentaţia tehnică sau incluşi în oricare dintre documentele furnizate, modelul şi toate modelele sale echivalente sunt considerate neconforme.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi al capitolului VI din Legea nr.151/2014, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură pentru cerinţele menţionate în prezenta anexa:

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate a modelului.

2. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

1) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, valorile declarate şi, după caz, valorile folosite pentru calculul acestor valori nu sunt mai favorabile pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.g) de la punctul menţionat;

2) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciuna dintre informaţiile obligatorii despre produs publicate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat nu conţine valori care sunt mai avantajoase pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât valorile declarate; şi

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei verifică unitatea din model, acestea verifică dacă producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat a instituit un sistem care respectă cerinţele de la pct.12; şi

4) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei verifică unitatea din model şi respectă cerinţa de la pct.13, privind programul de la pct.1, cerinţele privind utilizarea eficientă a resurselor de la pct.5 şi cerinţele privind informaţiile de la pct.6 din anexa nr.2; şi

5) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei încearcă unitatea din model, valorile determinate sau valorile parametrilor relevanţi, măsurate în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători, respectă toleranţele de verificare respective, astfel cum figurează în tabelul 1.

3. În cazul în care rezultatele menţionate la pct.2 subpct.1)-4) nu sunt atinse, modelul şi toate modelele echivalente sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

4. În cazul în care nu se obţine rezultatul menţionat la pct.2 subpct. 5), autoritatea de supraveghere a pieţei selectează pentru încercare trei unităţi suplimentare din acelaşi model. Ca alternativă, cele trei unităţi suplimentare selectate pot fi dintr-unul sau mai multe modele echivalente.

5. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru cele trei unităţi selectate, media aritmetică a valorilor determinate respectă toleranţele de verificare respective stabilite în tabelul 1.

6. În cazul în care rezultatul menţionat la pct.5 nu este atins, modelul şi toate modelele echivalente se consideră neconforme cu prezentul Regulament.

7. Fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului potrivit pct.3, pct.6 sau celui de al doilea paragraf din prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexa nr.3.

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele de verificare stabilite în tabelul 1 şi utilizează doar procedura descrisă la pct.1-7 pentru cerinţele stabilite în prezenta anexă. În ceea ce priveşte parametrii din tabelul 1, nu se aplică alte toleranţe, cum ar fi cele stabilite în standardele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Tabelul 1

Toleranţe de verificare

Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la cerinţele

de proiectare ecologică aplicabile

maşinilor de spălat vase de uz casnic

CRITERII DE REFERINŢĂ

1. Criterii de referinţă orientative pentru maşinile de spălat vase de uz casnic în ceea ce priveşte consumul de apă şi de energie, emisiile acustice în aer şi durata programului

La data intrării în vigoare a prezentului Regulament, cea mai bună tehnologie disponibilă pe piaţă pentru maşinile de spălat vase de uz casnic în ceea ce priveşte eficienţa lor energetică, consumul de energie şi de apă, emisiile acustice în aer şi durata programului eco a fost identificată după cum urmează:

1) maşini de spălat vase de uz casnic pentru 14 tacâmuri, fără tehnologie de pompă de căldură:

a) consumul de energie: 0,67 kWh/ciclu;

b) consumul de apă: 9,9 L/ciclu;

c) emisiile acustice în aer: 44 dB(A);

d) durata programului: 222 de minute (3 ore şi 42 de minute);

2) maşini de spălat vase de uz casnic pentru 13 tacâmuri (cu tehnologie de pompă de căldură):

a) consumul de energie: 0,55 kWh/ciclu;

b) consumul de apă: 8,8 L/ciclu;

c) emisiile acustice în aer: 46 dB(A);

d) durata programului: 295 de minute (4 ore şi 55 de minute);

3) maşini de spălat vase de uz casnic pentru 10 tacâmuri:

a) consumul de energie: 0,66 kWh/ciclu;

b) consumul de apă: 9,5 L/ciclu;

c) emisiile acustice în aer: 44 dB(A);

d) durata programului: 195 de minute (3 ore şi 15 minute);

4) maşini de spălat vase de uz casnic pentru 6 tacâmuri:

a) consumul de energie: 0,62 kWh/ciclu;

b) consumul de apă: 8,0 L/ciclu;

c) emisiile acustice în aer: 48 dB(A);

d) durata programului: 225 de minute (3 ore şi 45 de minute).

2. Criterii de referinţă orientative pentru maşinile de spălat vase de uz casnic în ceea ce priveşte consumul de putere în modurile cu consum redus de putere

La data intrării în vigoare a prezentului Regulament, cea mai bună tehnologie disponibilă pe piaţă pentru maşinile de spălat vase de uz casnic în ceea ce priveşte consumul lor de putere în modurile cu consum redus de putere este:

1) modul standby: 0,20 W;

2) modul standby în reţea: Ethernet 0,60 W, Wi-Fi 0,70 W.

Anexa nr.22

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile

maşinilor de spălat rufe de uz casnic şi maşinilor

de spălat şi uscat rufe de uz casnic

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) 2019/2023 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de stabilire a cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile maşinilor de spălat rufe de uz casnic şi maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, de modificare a Regulamentului (CE) nr.1275/2008 al Comisiei şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.1015/2010 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315 din 5 decembrie 2019 (CELEX 32019R2023), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2021/341 al Comisiei din 23 februarie 2021.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile maşinilor de spălat rufe de uz casnic şi maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţe de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a maşinilor de spălat rufe de uz casnic, a maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic alimentate de la reţeaua electrică, inclusiv a maşinilor de spălat rufe de uz casnic, a maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic încorporabile, precum şi a maşinilor de spălat rufe de uz casnic, a maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic alimentate de la reţeaua electrică care pot funcţiona şi cu baterii.

2. Prezentul Regulament nu se aplică următoarelor produse:

a) maşinilor de spălat rufe, maşinilor de spălat şi uscat rufe care intră în domeniul de aplicare al Hotărârii Guvernului nr.130/2014 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Maşini industriale”;

b) maşinilor de spălat rufe de uz casnic, maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic care funcţionează cu baterii şi care pot fi conectate la sursa de alimentare cu energie electrică prin intermediul unui convertizor de curent alternativ sau curent continuu, achiziţionat separat.

3. Cerinţele specificate la pct.1-6, pct.9 subpct.1) lit.a), c) şi subpct.2) subpct.(i) şi (vii) din anexa nr.2 nu se aplică:

a) maşinilor de spălat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală de spălare mai mică de 2 kg;

b) maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală de spălare mai mică de 2 kg.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

4. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni se definesc astfel:

bază de date cu produse – colecţie de date referitoare la produse, care este structurată în mod sistematic şi care constă într-o secţiune publică axată pe consumator, în care informaţiile referitoare la parametrii produselor individuale sunt accesibile prin mijloace electronice, într-un portal online, pentru accesibilitate şi într-o secţiune privind conformitatea, cu cerinţe de accesibilitate şi de securitate specificate în Legea nr.306/2023 privind etichetarea produselor cu impact energetic;

ciclu de spălare – proces de spălare complet, astfel cum este definit de programul selectat, constând într-o serie de operaţiuni diferite, inclusiv spălare, clătire şi centrifugare;

eco 40-60 – denumire a programului declarat de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca putând să cureţe rufe din bumbac cu un grad normal de murdărie declarate ca fiind lavabile la 40 °C sau la 60 °C, în cursul aceluiaşi ciclu de spălare, şi la care se referă cerinţele în materie de proiectare ecologică privind eficienţa energetică, eficienţa spălării, eficacitatea clătirii, durata programului, temperatura maximă în interiorul încărcăturii de rufe şi consumul de apă;

identificator de model – cod, de obicei alfanumeric, care distinge un anumit model de produs de alte modele cu aceeaşi marcă comercială sau cu aceeaşi denumire a producătorului, a importatorului sau a reprezentantului autorizat;

maşină de spălat rufe automata – maşină de spălat rufe în cazul căreia încărcătura este tratată integral de maşina de spălat rufe, fără a fi necesară intervenţia utilizatorului în niciun moment al programului;

maşină de spălat rufe de uz casnic – maşină de spălat rufe automată care spală şi clăteşte rufe de uz casnic cu ajutorul apei şi al unor mijloace chimice, mecanice şi termice, care are, de asemenea, o funcţie de extracţie prin centrifugare şi care este declarată de producător, în declaraţia de conformitate, ca respectând prevederile Hotărârii Guvernului nr.745/2015 pentru aprobarea Reglementării tehnice “Punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune” (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.745/2015);

maşină de spălat rufe de uz casnic cu tamburi multipli – maşină de spălat rufe de uz casnic echipată cu mai mulţi tamburi, care sunt instalaţi fie în unităţi separate, fie în aceeaşi carcasă;

maşină de spălat rufe de uz casnic încastrabilă – maşină de spălat rufe de uz casnic care este proiectată, supusă încercării şi comercializată exclusiv:

a) pentru a fi instalată într-un dulap sau pentru a fi încastrată (în partea superioară şi/sau inferioară şi în părţile laterale) cu ajutorul unor panouri;

b) pentru a fi fixată solid de părţile laterale, superioare sau inferioare ale dulapului sau ale panourilor şi

c) pentru a fi echipată cu o faţadă integrală finisată în fabrică sau pentru a i se aplica un panou frontal special conceput;

maşină de spălat şi uscat rufe de uz casnic – maşină de spălat rufe de uz casnic care, în plus faţă de funcţiile unei maşini de spălat rufe automate, include, pe acelaşi tambur, un mijloc de uscare a materialelor textile prin încălzire şi prin rotire şi care este declarată de producător, în declaraţia de conformitate, ca respectând prevederile Hotărârii Guvernului nr.745/2015;

maşină de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu tamburi multipli – maşină de spălat şi uscat rufe de uz casnic echipată cu mai mulţi tamburi, care sunt instalaţi fie în unităţi separate, fie în aceeaşi carcasă;

maşină de spălat şi uscat rufe de uz casnic încastrabilă – o maşină de spălat şi uscat rufe de uz casnic care este proiectată, supusă încercării şi comercializată exclusiv:

a) pentru a fi instalată într-un dulap sau pentru a fi încastrată (în partea superioară şi/sau inferioară şi în părţile laterale) cu ajutorul unor panouri;

b) pentru a fi fixată solid de părţile laterale, superioare sau inferioare ale dulapului sau ale panourilor; şi

c) pentru a fi echipată cu o faţadă integrală finisată în fabrică sau pentru a i se aplica un panou frontal special conceput;

model echivalent – model care are aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru etichetă şi aceeaşi fişă cu informaţii despre produs, dar care este introdus pe piaţă sau pus în funcţiune de acelaşi producător, importator sau reprezentant autorizat ca un alt model cu un identificator de model diferit;

program – o serie de operaţiuni predefinite pe care producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat le declară adecvate pentru spălarea, uscarea sau spălarea şi uscarea continuă a anumitor tipuri de materiale textile;

sursa de alimentare sau sursa de alimentare cu energie electrică – energia electrică obţinută prin branşare la reţeaua de curent alternativ cu frecvenţa de 50 Hz şi tensiunea de 230 de volţi (± 10%);

În sensul anexelor nr.2-nr.6, se aplică definiţiile din anexa nr.1 la prezentul Regulament.

III. CERINŢELE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

ŞI EVALUAREA CONFORMITĂŢII

5. Cerinţele de proiectare ecologică stabilite în anexele nr.2 şi nr.6 se aplică începând de la datele indicate în acestea.

6. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014) constă în sistemul de control intern al proiectării specificat la anexa nr.4 sau în sistemul de management stabilit în anexa nr.5 din legea respectivă.

7. În sensul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică conţine valorile declarate ale parametrilor enumeraţi la pct.3-7 din anexa nr.2, precum şi detaliile şi rezultatele calculelor efectuate în conformitate cu anexa nr.3.

8. În cazul în care informaţiile incluse în dosarul cu documentaţia tehnică pentru un anumit model au fost obţinute de la un model care prezintă aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este produs de un producător diferit sau obţinute prin calcule efectuate pe baza caracteristicilor de proiectare sau prin extrapolare pornind de la un alt model al aceluiaşi producător sau al unui alt producător, sau ambele, dosarul cu documentaţia tehnică include detaliile acestui calcul, evaluarea efectuată de către producător pentru a verifica exactitatea calculului şi declaraţia de identitate între modelele diferiţilor producători, după caz.

9. Dosarul cu documentaţia tehnică include informaţii în ordinea şi în conformitate în anexa nr.6 la Regulamentul cu privire la etichetarea energetică a aparatelor frigorifice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele de etichetare energetică a unor produse cu impact energetic, fără a aduce atingere pct.2 lit.g) din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, care conţine informaţii identice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.1003/2014.

IV. PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII

PIEŢEI, CIRCUMVENŢIE ŞI ACTUALIZĂRI DE SOFTWARE.

VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ

10. Se aplică procedura de verificare descrisă în anexa nr.4 la prezentul Regulament la efectuarea controalelor de supraveghere a pieţei menţionate în articolul 8 şi în capitolul VI din Legea nr.151/2014 aplicabile produselor cu impact energetic.

11. Producătorului, importatorului sau reprezentantului autorizat i se interzice introducerea pe piaţă a produselor care au fost concepute pentru a depista faptul că sunt supuse unei încercări (de exemplu, prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare) şi pentru a reacţiona în mod specific prin modificarea automată a performanţei acestora în timpul încercării, cu scopul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii specificaţi în dosarul cu documentaţia tehnică sau incluşi în oricare dintre documentele furnizate.

12. Nu se admite deteriorarea consumului de energie al produsului şi oricare dintre ceilalţi parametri declaraţi după o actualizare de software sau de firmware atunci când sunt măsuraţi cu ajutorul aceleiaşi încercări standard utilizate iniţial pentru declaraţia de conformitate, cu excepţia cazului în care utilizatorul final şi-a dat consimţământul explicit înainte de actualizarea respectivă. Nu se admite modificarea performanţelor în urma respingerii actualizării.

13. La actualizarea de software nu se admite modificarea performanţei produsului astfel încât acesta să nu fie conform cu cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile declaraţiei de conformitate.

14. Valorile de referinţă indicative pentru cele mai performante produse şi tehnologii disponibile pe piaţă la momentul adoptării Regulamentului sunt prevăzute în anexa nr.5.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de

proiectare ecologică aplicabile maşinilor

de spălat rufe de uz casnic şi maşinilor

de spălat şi uscat rufe de uz casnic

DEFINIŢII APLICABILE PENTRU ANEXE

capacitate nominală – masa maximă în kilograme declarată de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat la intervale de 0,5 kg de materiale textile uscate de un anumit tip, care poate fi tratată într-un singur ciclu de spălare al unei maşini de spălat rufe de uz casnic sau, respectiv, într-un singur ciclu complet al unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic, în cadrul programului selectat, la o încărcătură de rufe care respectă instrucţiunile producătorului, ale importatorului sau ale reprezentantului autorizat;

capacitate nominală de spălare – masa maximă în kilograme declarată de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat la intervale de 0,5 kg de materiale textile uscate de un anumit tip, care poate fi tratată într-un singur ciclu de spălare al unei maşini de spălat rufe de uz casnic sau, respectiv, într-un singur ciclu de spălare al unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic, în cadrul programului selectat, la o încărcătură de rufe care respectă instrucţiunile producătorului, importatorului sau ale reprezentantului autorizat;

capacitate nominală de uscare – masa maximă în kilograme declarată de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat la intervale de 0,5 kg de materiale textile uscate de un anumit tip, care poate fi tratată într-un singur ciclu de uscare al unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic, în cadrul programului selectat, la o încărcătură de rufe care respectă instrucţiunile producătorului, importatorului sau ale reprezentantului autorizat;

ciclu complet – proces de spălare şi de uscare, constând într-un ciclu de spălare şi un ciclu de uscare;

ciclu continuu – ciclu complet fără întreruperea procesului şi fără a fi necesară o intervenţie a utilizatorului în niciun moment din cadrul programului;

ciclu de uscare – proces de uscare complet, astfel cum este definit de programul aferent, constând într-o serie de operaţiuni diferite, inclusiv încălzire şi centrifugare;

consum de energie al ciclului standard (SCE) – consum de energie care serveşte drept referinţă în funcţie de capacitatea nominală a unei maşini de spălat rufe de uz casnic sau a unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic, exprimat în kilowaţi-oră pe ciclu;

consum ponderat de apă (W_W) – media ponderată a consumului de apă al ciclului de spălare al unei maşini de spălat rufe de uz casnic sau al unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic pentru programul “eco 40-60” la capacitatea nominală de spălare, la jumătate şi la un sfert din capacitatea nominală de spălare, exprimată în litri per ciclu;

consum ponderat de apă (W_WD) – media ponderată a consumului de apă al ciclului de spălare şi uscare al unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic la capacitatea nominală şi la jumătate din capacitatea nominală, exprimată în litri per ciclu;

consum ponderat de energie (E_W) – media ponderată a consumului de energie al ciclului de spălare al unei maşini de spălat rufe de uz casnic sau al unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic pentru programul “eco 40-60” la capacitatea nominală de spălare, la jumătate şi la un sfert din capacitatea nominală de spălare, exprimată în kilowaţi-oră per ciclu;

consum ponderat de energie (E_WD) – media ponderată a consumului de energie al ciclului de spălare şi uscare al unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic la capacitatea nominală şi la jumătate din capacitatea nominală, exprimată în kilowaţi-oră per ciclu;

durată a ciclului (t_WD) – pentru ciclul complet al unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic, durata de timp care începe cu iniţierea programului selectat pentru ciclul de spălare, excluzând orice întârziere programată de utilizator, până la indicarea încheierii ciclului de uscare şi până când utilizatorul are acces la încărcătură;

durată a programului (t_W) – durata de timp care începe cu iniţierea programului selectat, excluzând orice întârziere programată de utilizator, până la indicarea încheierii programului şi până când utilizatorul are acces la încărcătură;

eficacitate a clătirii – concentraţia conţinutului rezidual de sulfonat alchilbenzen liniar (LAS) în materialele textile tratate după ciclul de spălare al unei maşini de spălat rufe de uz casnic sau al unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic (I_R) sau după ciclul complet al unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic (J_R), exprimată în grame pe kilogram de material textil uscat;

funcţie antişifonare – o operaţiune a maşinii de spălat rufe de uz casnic sau a maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic care are loc după încheierea unui program, pentru a împiedica şifonarea excesivă a rufelor;

garanţie – orice angajament faţă de consumator asumat de către comerciantul cu amănuntul sau de către un producător:

a) de a rambursa preţul plătit;

b) de a înlocui, de a repara sau de a manipula în orice mod maşina de spălat rufe de uz casnic şi maşina de spălat şi uscat rufe de uz casnic, dacă ele nu îndeplinesc specificaţiile din certificatul de garanţie sau din materialele publicitare relevante;

gata de aşezare în dulap – stare a materialelor textile tratate şi uscate într-un ciclu de uscare, până la obţinerea unui grad de umiditate finală de 0%;

 grad de umiditate finală – cantitate de umiditate din încărcătura de rufe la încheierea ciclului de uscare pentru maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic;

grad de umiditate reziduală – cantitate de umiditate din încărcătură la încheierea ciclului de spălare pentru maşinile de spălat rufe de uz casnic şi pentru ciclul de spălare al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic;

indice de eficienţă a spălării – raport dintre eficienţa spălării aferentă ciclului de spălare al unei maşini de spălat rufe de uz casnic sau al unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic (I_W) sau a ciclului complet al unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic (J_W) şi eficienţa spălării a unei maşini de spălat rufe de uz casnic de referinţă;

indice de eficienţă energetică (EEI) – raport dintre consumul de energie ponderat şi consumul de energie al ciclului standard;

mod oprit (P_o) – stare în care maşina de spălat rufe de uz casnic sau maşina de spălat şi uscat rufe de uz casnic este conectată la sursa de alimentare şi în care aceasta nu desfăşoară nicio funcţie; următoarele stări sunt, de asemenea, considerate echivalente cu modul oprit:

a) stări care asigură numai o indicare a modului oprit;

b) stări care asigură numai funcţionalităţile ce au ca scop asigurarea compatibilităţii electromagnetice;

mod standby (P_sm) – stare în care maşina de spălat rufe de uz casnic sau maşina de spălat şi uscat rufe de uz casnic este conectată la sursa de alimentare şi desfăşoară numai următoarele funcţii, care pot continua pentru o perioadă de timp nedefinită:

a) funcţia de reactivare sau funcţia de reactivare şi doar o indicaţie că funcţia de reactivare este activată; şi/sau

b) funcţia de reactivare prin conectare la o reţea; şi/sau

c) afişarea informaţiilor sau a stării; şi/sau

d) funcţia de detectare pentru măsurile de urgenţă;

piesă de schimb – piesă separată care poate înlocui o piesă cu funcţii identice sau similare într-un produs;

pornire întârziată (P_ds) – stare în care utilizatorul a selectat o anumită întârziere în ceea ce priveşte începerea sau încheierea ciclului programului selectat;

reparator profesionist – operator sau întreprindere care prestează servicii de reparare şi de întreţinere profesionistă a maşinilor de spălat rufe de uz casnic sau a maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic;

reţea - infrastructură de comunicaţii cu o topologie a legăturilor, o arhitectură care include componente fizice, principii organizaţionale, proceduri şi formate sau protocoale de comunicare;

spălare şi uscare – nume al ciclului complet al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic, care constă în programul “eco 40-60” pentru ciclul de spălare, precum şi al unui ciclu de uscare prin care se ajunge la starea de “gata de aşezare în dulap”;

valori declarate – valori furnizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat pentru parametrii tehnici declaraţi, calculaţi sau măsuraţi, în conformitate cu pct.6-9, pentru verificarea conformităţii de către autoritatea de supraveghere a pieţei.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de

proiectare ecologică aplicabile maşinilor

de spălat rufe de uz casnic şi maşinilor

de spălat şi uscat rufe de uz casnic

Metoda de calcul al indicelui de eficienţă energetică, al indicelui

de eficienţă a spălării şi al indicelui de eficienţă a uscării

1. Cerinţe privind programul

De la data intrării în vigoare a Regulamentului, maşinile de spălat rufe de uz casnic şi maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic corespund următoarelor cerinţe:

1) maşinile de spălat rufe de uz casnic şi maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic trebuie să dispună de:

a) un ciclu de spălare denumit “eco 40-60”, care are capacitatea de a curăţa rufe din bumbac cu un grad normal de murdărie declarate ca fiind lavabile la 40°C sau la 60°C, în cursul aceluiaşi ciclu;

b) un ciclu de spălare denumit “20°C”, care permite curăţarea rufelor din bumbac cu un grad uşor de murdărie, la o temperatură nominală de 20°C;

aceste cicluri trebuie să poată fi identificate clar pe dispozitivul de selectare a programelor, pe afişaj şi prin conexiunea la reţea, în funcţie de funcţionalităţile oferite de maşina de spălat rufe de uz casnic sau de maşina de spălat şi uscat rufe de uz casnic;

2) pentru cerinţele prevăzute la pct.3 subpct.a) şi c), la pct.4 subpct.a), b) şi e), la pct.5 şi la pct.6 subpct.a) trebuie să se utilizeze programul “eco 40-60”;

3) programul “eco 40-60” trebuie să poarte denumirea de “eco 40-60” pe dispozitivul de selectare a programelor, pe afişaj şi prin conexiunea la reţea, în funcţie de funcţionalităţile oferite de maşina de spălat rufe de uz casnic sau de maşina de spălat şi uscat rufe de uz casnic;

denumirea “eco 40-60” trebuie să fie utilizată exclusiv pentru acest program. Formatul denumirii “eco 40-60” nu este limitat în ceea ce priveşte fontul, dimensiunea fontului, majuscule şi minuscule sau culoare. Se interzice ca vreun alt program să conţină în denumirea sa termenul “eco”;

programul “eco 40-60” trebuie stabilit ca program implicit pentru selectarea automată a programelor sau pentru orice funcţie de menţinere a selectării unui program sau, în cazul în care nu există o funcţie de selectare automată a programelor, acesta trebuie să fie disponibil pentru selectare directă, fără a mai fi necesară o altă selectare, cum ar fi o anumită temperatură sau încărcătură;

menţiunile “normal”, “zilnic”, “regulat” şi “standard”, precum şi traducerile acestora în toate limbile oficiale ale UE, nu trebuie utilizate în denumirile de programe ale maşinilor de spălat rufe de uz casnic sau ale maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic nici individual, nici în combinaţie cu alte informaţii.

2. Ciclu de spălare şi uscare

De la data intrării în vigoare a Regulamentului, maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic corespund următoarelor cerinţe:

1) maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic trebuie să ofere un ciclu complet pentru rufe din bumbac, denumit “spălare şi uscare”:

a) care să fie continuu, dacă maşina de spălat şi uscat rufe de uz casnic dispune de un ciclu continuu;

b) atunci când ciclul de spălare este un program “eco 40-60”, astfel cum este definit la pct.1 şi

c) atunci când, în urma ciclului de uscare, se ajunge la starea “gata de aşezare în dulap”;

2) ciclul de uscare şi spălare trebuie să fie clar identificabil în instrucţiunile de utilizare menţionate la pct.9 din prezenta anexă;

3) dacă maşina de spălat şi uscat rufe de uz casnic dispune de un ciclu continuu, capacitatea nominală a ciclului spălare şi uscare trebuie să fie capacitatea nominală pentru ciclul respectiv;

4) dacă maşina de spălat şi uscat rufe de uz casnic nu dispune de un ciclu continuu, capacitatea nominală a ciclului de spălare şi uscare trebuie să fie cea mai mică valoare dintre capacitatea nominală de spălare a programului “eco 40-60” şi capacitatea nominală de uscare a ciclului de uscare prin care se ajunge la starea de “gata de aşezare în dulap”;

5) pentru cerinţele prevăzute la pct.3 subpct.2) şi 4), la pct.4 subpct.3), 4) şi 6) şi la pct.6 subpct.2), trebuie să se utilizeze ciclul de spălare şi uscare.

3. Cerinţe privind eficienţa energetică

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, maşinile de spălat rufe de uz casnic şi maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic corespund următoarelor cerinţe:

1) indicele de eficienţă energetică (EEI_W) pentru maşinile de spălat rufe de uz casnic şi ciclul de spălare al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic trebuie să fie mai mic de 105;

2) indicele de eficienţă energetică (EEI_WD) pentru ciclul de spălare şi uscare al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic trebuie să fie mai mic de 105.

Începând cu 1 martie 2026, maşinile de spălat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală mai mare de 3kg şi maşinile de spălat rufe de uz casnic cu o capacitate de spălare mai mare de 3kg trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

3) EEI_w pentru maşinile de spălat rufe de uz casnic şi ciclul de spălare al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic trebuie să fie mai mic de 91.

4) EEI_WD pentru ciclul de spălare şi uscare al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic trebuie să fie mai mic de 88.

EEI_W şi EEI_WD se calculează în conformitate cu anexa nr.3.

4. Cerinţe funcţionale

De la data intrării în vigoare a Regulamentului, maşinile de spălat rufe de uz casnic şi maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic corespund următoarelor cerinţe:

1) pentru maşinile de spălat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală mai mare de 3 kg şi pentru ciclul de spălare al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală mai mare de 3 kg, indicele de eficienţă a spălării (I_w) pentru programul “eco 40-60” trebuie să fie mai mare de 1,03 pentru fiecare dintre următoarele dimensiuni ale încărcăturii: la capacitatea nominală de spălare, la jumătate din capacitatea nominală de spălare şi la un sfert din capacitatea nominală de spălare;

2) pentru maşinile de spălat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală mai mică sau egală cu 3 kg şi pentru ciclul de spălare al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală mai mică sau egală cu 3 kg, indicele de eficienţă a spălării (I_w) pentru programul “eco 40-60” trebuie să fie mai mare de 1,00 la capacitatea nominală de spălare;

3) pentru maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală mai mare de 3 kg, indicele de eficienţă a spălării (J_w) pentru ciclul de spălare şi uscare trebuie să fie mai mare de 1,03 la capacitatea nominală şi la jumătate din capacitatea nominală;

4) pentru maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală mai mică sau egală cu 3 kg, indicele de eficienţă a spălării (J_w) pentru ciclul de spălare şi uscare trebuie să fie mai mare de 1,00 la capacitatea nominală;

5) pentru maşinile de spălat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală mai mare de 3 kg şi pentru ciclul de spălare al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală mai mare de 3 kg, eficacitatea clătirii (I_R) pentru programul “eco 40-60” trebuie să fie mai mică sau egală cu 5,0 g/kg pentru fiecare dintre următoarele dimensiuni ale încărcăturii: la capacitatea nominală de spălare, la jumătate din capacitatea nominală de spălare şi la un sfert din capacitatea nominală de spălare;

6) pentru maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală mai mare de 3kg, eficacitatea clătirii (J_R) pentru ciclul de spălare şi uscare trebuie să fie mai mică sau egală cu 5,0 g/kg la capacitatea nominală şi la jumătate din capacitatea nominală.

I_w, J_w, I_R şi J_R se calculează în conformitate cu anexa nr.3.

5. Cerinţe privind durata

De la data intrării în vigoare a Regulamentului, maşinile de spălat rufe de uz casnic şi maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic corespund următoarelor cerinţe:

durata programului “eco 40-60” (t_w), exprimată în ore şi minute şi rotunjită la cel mai apropiat minut, trebuie să fie mai mică sau egală cu limita temporală t_cap, care depinde de capacitatea nominală după cum urmează:

1) pentru capacitatea nominală de spălare, limita temporală este dată de următoarea ecuaţie:

t_cap(in min) =137 + c × 10,2

cu un maximum de 240 de minute;

2) pentru jumătate din capacitatea nominală de spălare şi un sfert din capacitatea nominală de spălare, limita temporală este dată de următoarea ecuaţie:

t_cap(in min) =120 + c × 6

cu un maximum de 180 de minute, unde c este capacitatea nominală a maşinii de spălat rufe de uz casnic sau capacitatea nominală de spălare a maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic pentru programul “eco 40-60”.

6. Cerinţă privind consumul ponderat de apă

De la data intrării în vigoare a Regulamentului, maşinile de spălat rufe de uz casnic şi maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic corespund următoarelor cerinţe:

1) pentru maşinile de spălat rufe de uz casnic şi pentru ciclul de spălare al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic, consumul ponderat de apă (W_W, în litri/ciclu) pentru programul “eco 40-60” trebuie să fie:

W_W ≤ 2,25 × c + 30,

unde

c este capacitatea nominală a maşinii de spălat rufe de uz casnic sau capacitatea nominală de spălare a maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic pentru programul “eco 40-60”;

2) pentru maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic, consumul ponderat de apă (W_WD, în litri/ciclu) pentru ciclul de spălare şi uscare trebuie să fie:

W_WD ≤ 10 × d + 30,

unde

d este capacitatea nominală a maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic pentru ciclul de spălare şi uscare.

W_W şi W_WD se calculează în conformitate cu anexa nr.3.

7. Moduri cu consum redus de putere

De la data intrării în vigoare a Regulamentului, maşinile de spălat rufe de uz casnic şi maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic corespund următoarelor cerinţe:

1) maşinile de spălat rufe de uz casnic şi maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic trebuie să dispună de un mod oprit, de un mod standby sau ambele. Consumul de putere al acestor moduri nu trebuie să depăşească 0,50 W;

2) dacă modul standby include afişarea de informaţii sau afişarea stării, consumul de putere al acestui mod nu trebuie să depăşească 1,00 W;

3) dacă modul standby oferă conectivitate la o reţea şi un mod standby în reţea, astfel cum este definit în Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru aparatele TV, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.750/2016), consumul de putere al acestui mod nu trebuie să depăşească 2,00 W;

4) la cel mult 15 minute după ce maşina de spălat rufe de uz casnic şi maşina de spălat şi uscat rufe de uz casnic au fost aprinse sau după încheierea oricărui program şi a oricăror activităţi asociate sau după întreruperea funcţiei antişifonare sau după orice interacţiune cu maşina de spălat rufe de uz casnic şi cu maşina de spălat şi uscat rufe de uz casnic, dacă nu se declanşează niciun alt mod, inclusiv măsuri de urgenţă, maşina de spălat rufe de uz casnic şi maşina de spălat şi uscat rufe de uz casnic trebuie să treacă automat în modul oprit sau în modul standby;

5) dacă maşina de spălat rufe de uz casnic şi maşina de spălat şi uscat rufe de uz casnic dispun de pornire întârziată, consumul electric în această stare, inclusiv orice mod standby, nu trebuie să depăşească 4,00 W. Pornirea întârziată nu trebuie să poată fi programată de către utilizator înainte cu mai mult de 24 de ore;

6) orice maşină de spălat rufe de uz casnic şi orice maşină de spălat şi uscat rufe de uz casnic care pot fi conectate la o reţea trebuie să ofere posibilitatea de a activa şi de a dezactiva conexiunea (conexiunile) la reţea. Conexiunea (conexiunile) la reţea se dezactivează în mod implicit.

8. Cerinţe privind utilizarea eficientă a resurselor

De la data intrării în vigoare a Regulamentului, maşinile de spălat rufe de uz casnic şi maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic corespund următoarelor cerinţe:

1) disponibilitatea pieselor de schimb:

a) producătorii, importatorii de maşini de spălat rufe de uz casnic şi de maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic sau reprezentanţii lor autorizaţi trebuie să pună la dispoziţia reparatorilor profesionişti cel puţin următoarele piese de schimb, pentru o perioadă minimă de zece ani de la introducerea ultimei unităţi a modelului pe piaţă:

- motor şi perii de motor;

- elemente de transmisie între motor şi tambur;

- pompe;

- amortizoare şi resorturi;

- tambur de spălare, rotor al tamburului şi rulmenţii aferenţi (separat sau în lot);

- sisteme de încălzire şi elemente de încălzire, inclusiv pompe de căldură (separat sau în lot);

- tubulatură şi echipamentul conex, inclusiv toate furtunurile, vanele, filtrele şi sistemele Aquastop (separat sau în lot);

- plăci de circuite imprimate;

- afişaje electronice;

- presostate;

- termostate şi senzori;

- software şi firmware, inclusiv software de resetare;

b) producătorii, importatorii de maşini de spălat rufe de uz casnic şi de maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic sau reprezentanţii lor autorizaţi trebuie să pună la dispoziţia reparatorilor profesionişti şi a utilizatorilor finali cel puţin următoarele piese de schimb: uşi, balamale de uşă şi garnituri, alte dispozitive de blocare a uşilor şi accesorii din material plastic, cum ar fi distribuitoarele de detergent, pentru o perioadă de cel puţin zece ani de la introducerea pe piaţă a ultimei unităţi din model;

c) producătorii, importatorii de maşini de spălat rufe de uz casnic şi de maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic sau reprezentanţii lor autorizaţi trebuie să se asigure că piesele de schimb menţionate la lit.a) şi b) pot fi înlocuite cu ajutorul unor scule disponibile în mod curent şi fără provocarea de daune permanente maşinii de spălat rufe de uz casnic sau maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic;

d) lista cu piesele de schimb identificate la lit.a) şi procedura de efectuare a comenzilor de aceste piese trebuie puse la dispoziţia publicului, de exemplu pe site-ul web cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat în termen de cel târziu doi ani de la introducerea pe piaţă a primei unităţi dintr-un model şi până la sfârşitul perioadei de disponibilitate a acestor piese de schimb;

e) lista cu piesele de schimb identificate la lit.b) şi procedura de efectuare a comenzilor de aceste piese, precum şi instrucţiunile de reparare trebuie puse la dispoziţia publicului, de exemplu pe site-ul web cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat odată cu introducerea pe piaţă a primei unităţi dintr-un model şi până la sfârşitul perioadei de disponibilitate a acestor piese de schimb;

2) termenul maxim de livrare a pieselor de schimb:

- în cursul perioadei menţionate la pct.1, producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat trebuie să asigure livrarea pieselor de schimb în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea comenzii;

- în cazul pieselor de schimb vizate de pct.1 lit.a), disponibilitatea pieselor de schimb poate fi limitată la reparatorii profesionişti înregistraţi în conformitate cu pct.3 lit.a) şi b);

3) accesul la informaţiile privind repararea şi întreţinerea:

după o perioadă de doi ani de la introducerea pe piaţă a primei unităţi dintr-un model şi până la sfârşitul perioadei menţionate la pct.1, producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat trebuie să ofere reparatorilor profesionişti acces la informaţiile privind repararea şi întreţinerea maşinii de spălat rufe de uz casnic sau a maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic, în următoarele condiţii:

a) site-ul web al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat trebuie să indice procesul de înscriere la accesul la informaţii al reparatorilor profesionişti; pentru a accepta o astfel de solicitare, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot solicita reparatorului profesionist să demonstreze că:

(i) reparatorul profesionist are competenţa tehnică de a repara maşini de spălat rufe de uz casnic şi maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic şi că el respectă reglementările aplicabile în cazul reparatorilor de echipamente electrice. Trimiterea la un sistem de înregistrare oficial ca reparator profesionist, în cazul în care există un astfel de sistem, se acceptă ca dovadă a conformităţii cu acest punct;

(ii) reparatorul profesionist este acoperit de o asigurare care acoperă daunele rezultate în urma activităţii sale;

b) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie acceptă sau să refuză înregistrarea în termen de cinci zile lucrătoare de la data formulării cererii;

c) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi percep comisioane rezonabile şi proporţionale pentru accesul la informaţiile privind repararea şi întreţinerea sau pentru primirea de actualizări periodice. Un comision este rezonabil dacă nu descurajează accesul prin faptul că nu ia în considerare măsura în care reparatorul profesionist utilizează informaţiile;

d) odată înregistrat, un reparator profesionist trebuie să aibă acces, în termen de o zi lucrătoare de la solicitarea accesului, la informaţiile privind repararea şi întreţinerea solicitată. Informaţiile pot fi furnizate pentru un model echivalent sau pentru un model din aceeaşi familie, după caz;

e) informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea maşinilor de spălat rufe de uz casnic sau a maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic menţionate la lit.a) includ:

- identificarea fără echivoc a maşinii de spălat rufe de uz casnic sau a maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic;

- o schemă de demontare sau o diagramă explodată;

- manualul tehnic cu instrucţiuni pentru reparaţii;

- lista echipamentelor necesare pentru reparare şi încercare;

- informaţii privind componentele şi diagnosticul, precum şi valorile teoretice minime şi maxime pentru măsurători;

- cablajele şi diagramele de conectare;

- codurile de eroare şi de diagnostic, inclusiv codurile specifice ale producătorului, după caz;

- instrucţiuni pentru instalarea de software şi firmware relevante, inclusiv software de resetare; şi

- informaţii privind modul de accesare a datelor înregistrate referitoare la incidentele de defectare raportate stocate în maşina de spălat rufe de uz casnic sau în maşina de spălat şi uscat rufe de uz casnic, după caz;

4) cerinţe de informare privind gazele refrigerente:

fără a aduce atingere prevederilor Legii nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră, în cazul maşinilor de spălat rufe de uz casnic şi al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic echipate cu pompă de căldură, denumirea chimică a gazului refrigerent utilizat sau o referinţă echivalentă, precum un simbol, o etichetă sau un logo utilizat şi înţeles în mod obişnuit, trebuie afişată permanent, într-un mod vizibil şi lizibil, pe exteriorul maşinilor de spălat rufe de uz casnic şi al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic, inclusiv pe panoul posterior, pot fi utilizate mai multe referinţe pentru aceeaşi denumire de substanţă chimică;

5) cerinţe privind demontarea în vederea recuperării şi reciclării materialelor în condiţii de evitare a poluării:

- producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că maşinile de spălat rufe de uz casnic şi maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic sunt concepute în aşa fel încât materialele şi componentele menţionate în anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.212/2018) să poată fi îndepărtate cu ajutorul unor unelte disponibile în mod curent;

- producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să îndeplinească obligaţiile prevăzute la pct.86-89 din Hotărârea Guvernului nr.212/2018.

9. Cerinţe privind informaţiile

De la data intrării în vigoare a Regulamentului, maşinile de spălat rufe de uz casnic şi maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic corespund următoarelor cerinţe:

1) instrucţiunile destinate utilizatorilor şi instalatorilor sunt furnizate sub forma unui manual de utilizare pe un site internet cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat al acestuia şi trebuie să includă următoarele informaţii generale:

a) menţiunea că programul “eco 40-60” poate curăţa rufe din bumbac cu un grad normal de murdărie declarate ca fiind lavabile la 40°C sau la 60°C, în cursul aceluiaşi ciclu, şi că acest program este utilizat pentru a evalua conformitatea cu legislaţia privind proiectarea ecologică;

b) menţiunea că programele cele mai eficiente din punctul de vedere al consumului de energie şi de apă sunt, în general, cele care funcţionează la temperaturi mai scăzute şi care au o durată mai lungă;

c) pentru maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic: menţiunea că ciclul de spălare şi uscare poate curăţa rufe din bumbac cu un grad normal de murdărie declarate ca fiind lavabile la 40°C sau la 60°C, în cursul aceluiaşi ciclu, şi că le poate usca în aşa fel încât să poată fi aşezate imediat în dulap, precum şi că acest program este utilizat pentru a evalua conformitatea cu legislaţia privind proiectarea ecologică;

d) menţiunea că încărcarea maşinii de spălat rufe de uz casnic sau a maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic până la capacitatea indicată de producător pentru programele respective va contribui la realizarea de economii de energie şi apă;

e) recomandări cu privire la tipul de detergenţi adecvaţi pentru diversele temperaturi şi programe de spălare;

f) informaţii cu privire la faptul că zgomotul şi gradul de umiditate reziduală sunt influenţate de viteza de centrifugare: cu cât viteza de centrifugare în faza de centrifugare este mai mare, cu atât zgomotul este mai mare şi gradul de umiditate reziduală este mai mic;

g) informaţii privind modul de activare şi dezactivare a conexiunii la reţea, după caz şi impactul asupra consumului de energie;

h) instrucţiuni privind modul de găsire a informaţiilor despre model stocate în baza de date cu produse, astfel cum se defineşte în Regulamentul cu privire la etichetarea energetică a maşinilor de spălat rufe de uz casnic şi a maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic, cum este prevăzut în anexa nr.12 la Hotărârea Guvernului nr.1003/2014, prin intermediul unui link către informaţiile despre model astfel cum sunt stocate în baza de date cu produse sau prin intermediul unui link către baza de date cu produse şi către informaţiile privind modul de găsire a identificatorului de model pe produs.

2) valorile indicative pentru următorii parametri:

a) capacitatea nominală în kg;

b) durata programului, exprimată în ore şi minute;

c) consumul de energie, exprimat în kWh/ciclu;

d) consumul de apă, exprimat în litri/ciclu;

e) temperatura maximă atinsă timp de minimum cinci minute în interiorul încărcăturii de rufe supuse ciclului de spălare, exprimată în grade Celsius şi

f) gradul de umiditate reziduală după ciclul de spălare, exprimat în procente din conţinutul de apă, şi viteza de centrifugare la care s-a realizat acest lucru, pentru fiecare dintre următoarele programe (cel puţin):

i. programul “eco 40-60” la capacitatea nominală, la jumătate din capacitatea nominală şi la un sfert din capacitatea nominală;

ii. programul “20°C” la capacitatea nominală pentru acest program;

iii. un program pentru bumbac la o temperatură nominală mai mare sau egală cu 60°C, în cazul în care există, la capacitatea nominală pentru acest program;

iv. un program pentru alte materiale textile decât bumbacul sau pentru un amestec de materiale textile, în cazul în care există, la capacitatea nominală pentru acest program;

v. un program pentru spălarea rapidă a rufelor cu un grad uşor de murdărie, în cazul în care există, la capacitatea nominală pentru acest program;

informaţiile care indică faptul că valorile prevăzute pentru alte programe decât programul “eco 40-60” şi pentru ciclul de spălare şi uscare sunt doar orientative;

3) instrucţiunile pentru utilizatori includ instrucţiuni în vederea efectuării de operaţiuni de întreţinere. Aceste instrucţiuni trebuie să includă cel puţin instrucţiuni pentru:

a) instalarea corectă, inclusiv poziţionarea la nivel, conectarea la sursa de alimentare, racordarea la prizele de apă, rece şi/sau caldă, după caz;

b) utilizarea corectă a detergenţilor, a balsamurilor de rufe şi a altor aditivi, precum şi principalele consecinţe ale unei dozări necorespunzătoare;

c) îndepărtarea obiectelor străine din maşina de spălat rufe de uz casnic sau din maşina de spălat şi uscat rufe de uz casnic;

d) curăţarea periodică, inclusiv frecvenţa optimă, şi tratarea împotriva acumulării de calcar, precum şi procedura aferentă;

e) deschiderea uşilor între cicluri, după caz;

f) curăţarea periodică a filtrelor, inclusiv frecvenţa optimă, şi procedura aferentă;

g) identificarea erorilor, semnificaţia erorilor şi măsurile necesare, inclusiv identificarea erorilor care necesită asistenţă profesională;

h) modalitatea de identificare a reparatorilor profesionişti (pagini de internet, adrese, date de contact);

aceste instrucţiuni trebuie să includă, de asemenea, informaţii privind:

i) implicaţiile pentru siguranţa utilizatorului final şi pentru garanţie ale reparaţiilor efectuate de utilizatorul final sau de neprofesionişti;

j) perioada de timp minimă în care sunt disponibile piesele de schimb pentru maşina de spălat rufe de uz casnic sau maşina de spălat şi uscat rufe de uz casnic.

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de

proiectare ecologică aplicabile maşinilor

de spălat rufe de uz casnic şi maşinilor

de spălat şi uscat rufe de uz casnic

METODE DE MĂSURARE ŞI CALCULE

În scopul conformităţii şi al verificării conformităţii cu cerinţele prezentului Regulament, măsurătorile şi calculele se efectuează utilizându-se standarde armonizate sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile, care iau în considerare metodele de măsurare de ultimă generaţie general recunoscute şi care sunt în conformitate cu dispoziţiile stabilite în prezenta anexă, care au fost publicate în acest scop în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

În cazul în care un parametru este declarat în temeiul pct.6-9, valoarea declarată a acestuia este utilizată de către producător, importator sau reprezentantul autorizat pentru calculele prevăzute în prezenta anexă.

La măsurarea parametrilor definiţi în anexa nr.2 şi în prezenta anexă pentru programul “eco 40-60” şi pentru ciclul de spălare şi uscare, se utilizează cea mai mare opţiune de viteză de centrifugare pentru programul “eco 40-60” la capacitatea nominală, la jumătate din capacitatea nominală şi la un sfert din capacitatea nominală.

Pentru maşinile de spălat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală mai mică sau egală cu 3 kg şi pentru maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală de spălare mai mică sau egală cu 3 kg, parametrii pentru programul “eco 40-60” şi pentru ciclul de spălare şi uscare se măsoară numai la capacitatea nominală.

Durata programului “eco 40-60” (t_W) şi durata ciclului de spălare şi uscare (t_WD) se exprimă în ore şi minute şi se rotunjeşte la cel mai apropiat minut.

1. Indicele de eficienţă energetică

1) Indicele de eficienţă energetică (EEI_W) al maşinilor de spălat rufe de uz casnic şi al ciclului de spălare al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic

Pentru calcularea EEI_W, consumul de energie ponderat al programului “eco 40-60” la capacitatea nominală de spălare, la jumătate din capacitatea nominală de spălare şi la un sfert din capacitatea nominală de spălare se compară cu consumul de energie al ciclului său standard.

a) EEI_W se calculează după cum urmează şi se rotunjeşte la o zecimală:

EEI_W = (E_W/SCE_W) × 100,

unde:

E_W este consumul ponderat de energie al maşinii de spălat rufe de uz casnic sau al ciclului de spălare al maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic;

SCE_W este consumul de energie al ciclului standard pentru maşina de spălat rufe de uz casnic sau pentru ciclul de spălare al maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic;

b) SCE_W se calculează în kWh per ciclu, după cum urmează, şi se rotunjeşte la trei zecimale:

SCE_W = -0,0025 × c² + 0,0846 × c + 0,3920,

unde:

c este capacitatea nominală a maşinii de spălat rufe de uz casnic sau capacitatea nominală de spălare a maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic pentru programul “eco 40-60”;

c) E_W se calculează în kWh per ciclu, după cum urmează, şi se rotunjeşte la trei zecimale:

unde:

E_W,full este consumul de energie al maşinii de spălat rufe de uz casnic sau al ciclului de spălare al maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic pentru programul “eco 40-60” la capacitatea nominală de spălare şi rotunjit la trei zecimale;

E_W,½ este consumul de energie al maşinii de spălat rufe de uz casnic sau al ciclului de spălare al maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic pentru programul “eco 40-60” la jumătate din capacitatea nominală de spălare şi rotunjit la trei zecimale;

E_W,1/4 este consumul de energie al maşinii de spălat rufe de uz casnic sau al ciclului de spălare al maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic pentru programul “eco 40-60” la un sfert din capacitatea nominală de spălare şi rotunjit la trei zecimale;

A este factorul de ponderare pentru capacitatea nominală de spălare şi este rotunjit la trei zecimale;

B este factorul de ponderare pentru jumătate din capacitatea nominală de spălare şi este rotunjit la trei zecimale;

C este factorul de ponderare pentru un sfert din capacitatea nominală de spălare şi este rotunjit la trei zecimale;

pentru maşinile de spălat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală mai mică sau egală cu 3 kg şi pentru maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală de spălare mai mică sau egală cu 3 kg, A este egal cu 1; B şi C sunt egale cu 0;

pentru alte maşini de spălat rufe de uz casnic şi maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic, valorile factorilor de ponderare depind de capacitatea nominală în conformitate cu următoarele ecuaţii:

A = –0,0391 × c + 0,6918

B = –0,0109 × c + 0,3582

C = 1 – (A + B),

unde

c este capacitatea nominală a maşinii de spălat rufe de uz casnic sau capacitatea nominală de spălare a maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic.

2) Indicele de eficienţă energetică (EEI_WD) al ciclului complet al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic

Pentru calcularea EEI_WD al unui model de maşină de spălat şi uscat rufe de uz casnic, consumul ponderat de energie al ciclului de spălare şi uscare la capacitatea nominală şi la jumătate din capacitatea nominală se compară cu consumul de energie al ciclului său standard.

a) EEI_WD se calculează după cum urmează şi se rotunjeşte la o zecimală:

EEI_WD = (E_WD/SCE_WD) × 100,

unde:

E_WD este consumul ponderat de energie al ciclului complet al maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic;

SCE_WD este consumul de energie al ciclului standard pentru ciclul complet al maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic.

b) SCE_WD se calculează în kWh per ciclu, după cum urmează, şi se rotunjeşte la trei zecimale:

SCE_WD = –0,0502 × d² + 1,1742 × d – 0,644,

unde

d este capacitatea nominală a maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic pentru ciclul de spălare şi uscare;

c) pentru maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu o capacitate de spălare mai mică sau egală cu 3 kg, consumul ponderat de energie este consumul de energie la capacitatea nominală şi rotunjit la trei zecimale;

d) pentru alte maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic, consumul ponderat de energie (E_WD) se calculează în kWh per ciclu, după cum urmează, şi se rotunjeşte la trei zecimale:

unde:

E_{WD, full} este consumul de energie al ciclului de spălare şi uscare al maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic la capacitatea nominală şi rotunjit la trei zecimale;

E_WD,½ este consumul de energie al ciclului de spălare şi uscare al maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic la jumătate din capacitatea nominală şi rotunjit la trei zecimale.

2. Indicele de eficienţă a spălării

Indicele de eficienţă a spălării al maşinilor de spălat rufe de uz casnic şi al ciclului de spălare al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic (I_W) şi indicele de eficienţă a spălării al ciclului complet al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic (J_W) se calculează utilizând standarde armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în acest scop în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile, care iau în considerare metodele de ultimă generaţie general recunoscute, şi sunt rotunjite la trei zecimale.

3. Eficacitatea clătirii

Eficacitatea clătirii în cazul maşinilor de spălat rufe de uz casnic şi al ciclului de spălare al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic (I_R) şi eficacitatea clătirii în cazul ciclului complet al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic (J_R) se calculează utilizând standarde armonizate ale căror trimiteri au fost publicate în acest scop în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile bazate pe detectarea markerului de sulfonat achilbenzen liniar (LAS) şi sunt rotunjite la o zecimală.

4. Temperatura maximă

Temperatura maximă atinsă timp de cinci minute în interiorul încărcăturii de rufe din maşinile de spălat rufe de uz casnic şi supusă ciclului de spălare al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic se calculează utilizând standardele armonizate ale căror trimiteri au fost publicate în acest scop în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau orice altă metodă fiabilă, precisă şi reproductibilă şi rotunjită la cel mai apropiat număr întreg.

5. Consumul ponderat de apă

1) Consumul ponderat de apă (W_W) al unei maşini de spălat rufe de uz casnic sau al ciclului de spălare al unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic se calculează în litri, după cum urmează, şi se rotunjeşte la cel mai apropiat număr întreg:

W_t = (A × W_W,full + B × W_W,1/2 + C × W_W,1/4),

unde:

E_W,full este consumul de apă al maşinii de spălat rufe de uz casnic sau al ciclului de spălare al maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic pentru programul “eco 40-60” la capacitatea nominală de spălare, exprimat în litri şi rotunjit la o zecimală;

W_W,½ este consumul de apă al maşinii de spălat rufe de uz casnic sau al ciclului de spălare al maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic pentru programul “eco 40-60” la jumătate din capacitatea nominală de spălare, exprimat în litri şi rotunjit la o zecimală;

A, B şi C sunt factorii de ponderare, conform descrierii de la pct.1
subpct. 1) lit.c).

Pentru maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu o capacitate de spălare mai mică sau egală cu 3 kg, consumul ponderat de apă al ciclului de spălare şi de uscare este consumul de apă la capacitatea nominală şi rotunjit la cel mai apropiat număr întreg.

Pentru celelalte maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic, consumul ponderat de apă (W_WD) al ciclului de spălare şi uscare al unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic se calculează după cum urmează şi se rotunjeşte la cel mai apropiat număr întreg:

unde:

W_WD,full este consumul de apă al ciclului de spălare şi uscare al unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic la capacitate nominală, exprimat în litri şi rotunjit la o zecimală;

W_WD,½ este consumul de apă al ciclului de spălare şi uscare al unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic la jumătate din capacitatea nominală, exprimat în litri şi rotunjit la o zecimală.

6. Gradul de umiditate reziduală

Gradul de umiditate reziduală ponderată după spălare (D) al unei maşini de spălat rufe de uz casnic sau al ciclului de spălare al unei maşini de spălat şi uscat rufe de uz casnic se calculează în procente, după cum urmează, şi se rotunjeşte la o zecimală:

unde:

D_full este gradul de umiditate reziduală al programului “eco 40-60” la capacitatea nominală de spălare, exprimat în procente şi rotunjit la două zecimale;

D_1/2 este gradul de umiditate reziduală al programului “eco 40-60” la jumătate din capacitatea nominală de spălare, exprimat în procente şi rotunjit la două zecimale;

D_1/4 este gradul de umiditate reziduală al programului “eco 40-60” la un sfert din capacitatea nominală de spălare, exprimat în procente şi rotunjit la două zecimale;

A, B şi C sunt factorii de ponderare, conform descrierii de la pct.1 subpct. 1) lit.c).

7. Gradul de umiditate finală

Pentru ciclul de uscare al maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic, starea “gata de aşezare în dulap” corespunde unui grad de umiditate finală de 0 %, care corespunde echilibrului termodinamic al încărcăturii în condiţii de temperatură ambiantă (încercare la 20 ± 2 °C) şi de umiditate relativă (încercare la 65 ± 5 %).

Gradul de umiditate finală se calculează în conformitate cu standardele armonizate ale căror trimiteri au fost publicate în acest scop în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se rotunjeşte la o zecimală.

8. Moduri cu consum redus de putere

Se măsoară consumul de putere al modului oprit (P_o), al modului standby (P_sm) şi al pornirii întârziate (P_ds), exprimat în W şi rotunjit la două zecimale, după caz.

În timpul măsurării puterii consumate în modurile cu consum redus de putere, se verifică şi se înregistrează următoarele aspecte:

- afişarea sau nu de informaţii;

- activarea sau nu a unei conexiuni la reţea.

Dacă o maşină de spălat rufe de uz casnic sau o maşină de spălat şi uscat rufe de uz casnic beneficiază de o funcţie antişifonare, această operaţiune se întrerupe prin deschiderea uşii maşinii de spălat rufe de uz casnic sau a maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic sau prin orice altă intervenţie adecvată cu 15 minute înainte de măsurarea consumului de putere.

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de

proiectare ecologică aplicabile maşinilor

de spălat rufe de uz casnic şi maşinilor

de spălat şi uscat rufe de uz casnic

PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare – autoritate de supraveghere a pieţei) şi nu trebuie utilizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca toleranţe permise pentru a stabili valorile din documentaţia tehnică sau pentru a interpreta aceste valori în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

În cazul în care un model a fost conceput pentru a putea detecta faptul că este supus unei încercări (de exemplu prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare) şi pentru a reacţiona în mod specific prin modificarea automată a performanţei sale în timpul încercării, cu obiectivul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii specificaţi în prezentul Regulament sau incluşi în documentaţia tehnică sau în oricare dintre documentele furnizate, modelul respectiv şi toate modelele echivalente trebuie considerate neconforme.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi capitolului VI din Legea nr.151/2014, pentru cerinţele menţionate în prezenta anexa, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură:

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate a modelului.

2. Modelul este considerat conform cu cerinţa aplicabilă dacă:

1) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, valorile declarate, şi, după caz, valorile folosite pentru calculul acestor valori nu sunt mai favorabile pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.g) punctul menţionat; şi

2) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciuna dintre informaţiile obligatorii despre produs publicate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat nu conţine valori care sunt mai avantajoase pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât valorile declarate; şi

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei verifică unitatea din model, verifică dacă producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat a instituit un sistem care respectă cerinţele de la pct.12; şi

4) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei verifică unitatea din model şi respectă cerinţele de la pct.13, cerinţele specific programului prevăzute la pct.1 şi 2 din anexa nr.2, cerinţele privind eficienţa utilizării resurselor prevăzute la pct.8 şi cerinţele privind informaţiile prevăzute la pct.9 din anexa nr.2; şi

5) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei încearcă unitatea care reprezintă modelul, valorile determinate sau valorile parametrilor relevanţi, măsurate în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători respectă toleranţele de verificare respective, astfel cum sunt precizate în tabelul 1.

3. În cazul în care rezultatele menţionate la pct.2 subpct.1)- 4) nu sunt atinse, modelul şi toate modelele echivalente sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

4. În cazul în care nu se obţine rezultatul menţionat la pct.2 subpct.5), autoritatea de supraveghere a pieţei selectează pentru încercare trei unităţi suplimentare din acelaşi model. Ca alternativă, cele trei unităţi suplimentare selectate pot fi dintr-unul sau mai multe modele echivalente.

5. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste trei unităţi, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele de verificare respective indicate în tabelul 1.

6. În cazul în care rezultatul menţionat la pct.5 nu este atins, modelul şi toate modelele echivalente se consideră neconforme cu prezentul Regulament.

7. Fără întârziere, după luarea deciziei privind neconformitatea modelului potrivit pct.3, pct.6 sau celui de al doilea paragraf din prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexa nr.3.

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele de verificare stabilite în tabelul 1 şi utilizează doar procedura descrisă la pct.1-7 pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă. Pentru parametrii din tabelul 1, nu se aplică alte toleranţe, cum ar fi cele stabilite în standardele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Tabelul 1

Toleranţe de verificare

Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la cerinţele de

proiectare ecologică aplicabile maşinilor

de spălat rufe de uz casnic şi maşinilor

de spălat şi uscat rufe de uz casnic

1. Criterii de referinţă indicative pentru maşinile de spălat rufe de uz casnic în ceea ce priveşte consumul de apă şi de energie, eficienţa spălării şi emisiile acustice în aer

La data intrării în vigoare a prezentului Regulament, cea mai performantă tehnologie disponibilă pe piaţă pentru maşinile de spălat rufe de uz casnic, în ceea ce priveşte consumul lor de energie şi de apă şi emisiile acustice în aer din timpul spălării/centrifugării pentru programul standard pentru bumbac la 60 °C la capacitatea nominală şi la jumătate din capacitatea nominală şi pentru programul standard pentru bumbac la 40 °C la jumătate din capacitatea nominală, era definită după cum urmează (¹):

1) maşină de spălat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală de 5 kg:

a) consum de energie: 0,56 kWh/ciclu (sau 0,11 kWh/kg), ceea ce corespunde unui consum anual global de 82kWh/an;

b) consum de apă: 40 L/ciclu, ceea ce corespunde unei cantităţi de 8 800 L/an pentru 220 de cicluri;

c) emisii acustice în aer în timpul spălării/centrifugării: 58/82 dB(A);

2) maşină de spălat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală de 6 kg:

a) consum de energie: 0,55 kWh/ciclu (sau 0,092 kWh/kg), ceea ce corespunde unui consum anual global de 122 kWh/an;

b) consum de apă: 40,45 L/ciclu, ceea ce corespunde unei cantităţi de 8 900 L/an pentru 220 de cicluri;

c) emisii acustice în aer în timpul spălării/centrifugării: 47/77 dB(A);

3) maşină de spălat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală de 7 kg:

a) consum de energie: 0,6 kWh/ciclu (sau 0,15 kWh/kg), ceea ce corespunde unui consum anual global de 124kWh/an;

b) consum de apă: 39 L/ciclu, ceea ce corespunde unei cantităţi de 8 500 L/an pentru 220 de cicluri;

c) emisii acustice în aer în timpul spălării/centrifugării: 52/73 dB(A);

4) maşină de spălat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală de 8 kg, în cazul în care este echipată cu pompă de căldură:

a) consum de energie: 0,52 kWh/ciclu (sau 0,065 kWh/kg), ceea ce corespunde unui consum anual global de 98 kWh/an;

b) consum de apă: 44,55 L/ciclu, ceea ce corespunde unei cantităţi de 9 800 L/an pentru 220 de cicluri;

5) maşină de spălat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală de 8 kg, în cazul în care nu este echipată cu pompă de căldură:

a) consum de energie: 0,54 kWh/ciclu (sau 0,067 kWh/kg), ceea ce corespunde unui consum anual global de 116 kWh/an;

b) consum de apă: 36,82 L/ciclu, ceea ce corespunde unei cantităţi de 8 100 L/an pentru 220 de cicluri;

6) maşină de spălat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală de 9 kg:

a) consum de energie: 0,35 kWh/ciclu (sau 0,038 kWh/kg), ceea ce corespunde unui consum anual global de 76 kWh/an;

b) consum de apă: 47,72 L/ciclu, ceea ce corespunde unei cantităţi de 10 499 L/an pentru 220 de cicluri.

2. Criterii de referinţă indicative pentru maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic în cea ce priveşte consumul de apă şi de energie, eficienţa spălării şi emisiile acustice în aer

La data intrării în vigoare a prezentului Regulament, cea mai performantă tehnologie disponibilă pe piaţă pentru maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic, în ceea ce priveşte consumul lor de energie şi de apă şi emisiile acustice în aer din timpul spălării/centrifugării/uscării pentru ciclul de spălare a bumbacului la 60 °C la capacitate nominală şi pentru ciclul de uscare “bumbac uscat”, se defineşte după cum urmează (²):

1) maşină de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală de spălare de 6 kg:

a) consum de energie al unui ciclu complet (spălare, centrifugare şi uscare) la capacitate nominală şi pentru un program standard pentru bumbac la 60°C: 3,64 kWh/ciclu, ceea ce corespunde unui consum anual global de 800,8 kWh/an;

b) consum de energie al unui ciclu de spălare (doar spălare şi centrifugare) la capacitate nominală şi pentru un program standard pentru bumbac la 60°C: 0,77 kWh/ciclu, ceea ce corespunde unui consum anual global de 169,4 kWh/an;

c) consum de apă al unui ciclu complet (spălare, centrifugare şi uscare) la capacitate nominală şi pentru un program standard pentru bumbac la 60°C:

78 L/ciclu, ceea ce corespunde unei cantităţi de 17160 L/an pentru 220 de cicluri;

d) emisii acustice în aer în timpul spălării/centrifugării/uscării: 51/77/66 dB(A);

2) maşină de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală de spălare de 7 kg:

a) consum de energie al unui ciclu complet (spălare, centrifugare şi uscare) la capacitate nominală şi pentru un program standard pentru bumbac la 60°C: 4,76 kWh/ciclu, ceea ce corespunde unui consum anual global de 1 047 kWh/an;

b) consum de energie al unui ciclu de spălare (doar spălare şi centrifugare) la capacitate nominală şi pentru un program standard pentru bumbac la 60°C: 0,8 kWh/ciclu, ceea ce corespunde unui consum anual global de 176 kWh/an;

c) consum de apă al unui ciclu complet (spălare, centrifugare şi uscare) la capacitate nominală şi pentru un program standard pentru bumbac la 60°C: 72 L/ciclu, ceea ce corespunde unei cantităţi de 15840 L/an pentru 220 de cicluri;

d) emisii acustice în aer în timpul spălării/centrifugării/uscării: 47/73/58 dB(A);

3) maşină de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală de spălare de 8kg:

a) consum de energie al unui ciclu complet (spălare, centrifugare şi uscare) la capacitate nominală şi pentru un program standard pentru bumbac la 60 °C: 3,8 kWh/ciclu, ceea ce corespunde unui consum anual global de 836 kWh/an;

b) consum de energie al unui ciclu de spălare (doar spălare şi centrifugare) la capacitate nominală şi pentru un program standard pentru bumbac la 60°C: 1,04 kWh/ciclu, ceea ce corespunde unui consum anual global de 229 kWh/an;

c) consum de apă al unui ciclu complet (spălare, centrifugare şi uscare) la capacitate nominală şi pentru un program standard pentru bumbac la 60 °C: 70 L/ciclu, ceea ce corespunde unei cantităţi de 15400 L/an pentru 220 de cicluri;

d) emisii acustice în aer în timpul spălării/centrifugării/uscării: 49/73/66 dB(A);

4) maşină de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu o capacitate nominală de spălare de 9kg:

a) consum de energie al unui ciclu complet (spălare, centrifugare şi uscare) la capacitate nominală şi pentru un program standard pentru bumbac la 60°C: 3,67 kWh/ciclu, ceea ce corespunde unui consum anual global de 807kWh/an;

b) consum de energie al unui ciclu de spălare (doar spălare şi centrifugare) la capacitate nominală şi pentru un program standard pentru bumbac la 60°C: 1,09 kWh/ciclu, ceea ce corespunde unui consum anual global de 240 kWh/an;

c) consum de apă al unui ciclu complet (spălare, centrifugare şi uscare) la capacitate nominală şi pentru un program standard pentru bumbac la 60°C: 69 L/ciclu, ceea ce corespunde unei cantităţi de 15180 L/an pentru 220 de cicluri;

d) emisii acustice în aer în timpul spălării/centrifugării/uscării: 49/75/66 dB(A).

(¹) Pentru evaluarea consumului de apă şi de energie şi a eficienţei spălării, s-au utilizat metodele de calcul stabilite în anexa nr.2 la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile maşinilor de spălat rufe de uz casnic, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016; pentru emisiile acustice în aer din timpul spălării/centrifugării, s-a utilizat măsurătoarea standard în conformitate cu standardul SM EN 60704.

(²) Pentru evaluarea consumului de apă şi de energie şi a eficienţei spălării, s-au utilizat metodele de calcul stabilite în Regulamentul cu privire la etichetarea energetică a maşinilor de spălat rufe de uz casnic şi a maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014; pentru emisiile acustice în aer din timpul spălării/centrifugării/uscării, s-a utilizat măsurătoarea standard în conformitate cu standardul SM EN 60704.

Anexa nr.6

la Regulamentul cu privire la cerinţele de

proiectare ecologică aplicabile maşinilor

de spălat rufe de uz casnic şi maşinilor

de spălat şi uscat rufe de uz casnic

MAŞINI DE SPĂLAT RUFE DE UZ CASNIC CU TAMBURI MULTIPLI

ŞI MAŞINI DE SPĂLAT ŞI USCAT RUFE DE UZ CASNIC

CU TAMBURI MULTIPLI

Pentru maşinile de spălat rufe de uz casnic cu tamburi multipli şi maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu tamburi multipli, dispoziţiile de la pct.1-6 şi de la pct.9 subpct.2) din anexa nr.2 se aplică, conform metodelor de măsurare şi de calcul stabilite în anexa nr.3, oricărui tambur. Dispoziţiile de la pct.7, 8 şi
subpct. 1) şi 3) de la pct.9 din anexa nr.2 se aplică tuturor maşinilor de spălat rufe de uz casnic cu tamburi multipli şi tuturor maşinilor de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu tamburi multipli.

Prevederile de la pct.1-6 şi de la pct.9 subpct.2) din anexa nr.2 se aplică, în mod independent, fiecăruia dintre tamburi, cu excepţia cazului în care tamburii sunt instalaţi în aceeaşi carcasă şi pot funcţiona doar simultan în cadrul programului “eco 40-60” sau în cadrul ciclului de spălare şi uscare. În acest din urmă caz, dispoziţiile respective se aplică maşinii de spălat rufe de uz casnic cu tamburi multipli sau maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu tamburi multipli, după cum urmează:

a) capacitatea nominală de spălare este suma capacităţilor nominale de spălare ale fiecărui tambur; pentru maşinile de spălat şi uscat rufe cu tamburi multipli, capacitatea nominală este suma capacităţilor nominale ale fiecărui tambur;

b) consumul de energie şi de apă al maşinii de spălat rufe de uz casnic cu tamburi multipli şi al ciclului de spălare al maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu tamburi multipli este suma consumului de energie, sau a consumului de apă, al fiecărui tambur;

c) consumul de energie şi de apă al ciclului complet al maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu tamburi multipli este suma consumului de energie, sau a consumului de apă, al fiecărui tambur;

d) indicele de eficienţă energetică (EEI_W) se calculează utilizând capacitatea nominală de spălare şi consumul de energie; pentru maşinile de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu tamburi multipli, indicele de eficienţă energetică (EEI_WD) se calculează utilizând capacitatea nominală şi consumul de energie;

e) fiecare tambur trebuie să respecte, în mod individual şi separat, cerinţele minime privind eficienţa spălării şi cerinţele minime privind eficacitatea clătirii;

f) fiecare tambur trebuie să respecte, la nivel individual, cerinţa privind durata aplicabilă tamburului cu cea mai mare capacitate nominală;

g) cerinţele privind modurile cu consum redus de putere se aplică maşinii de spălat rufe de uz casnic sau maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic în ansamblul său;

h) gradul de umiditate reziduală după spălare se calculează ca medie ponderată, în funcţie de capacitatea nominală a fiecărui tambur;

i) pentru maşinile de spălat şi uscat rufe cu tamburi multipli, cerinţa privind gradul de umiditate finală după uscare se aplică, în mod individual, fiecărui tambur.

Procedura de verificare stabilită în anexa nr.4 se aplică maşinii de spălat rufe de uz casnic cu tamburi multipli şi maşinii de spălat şi uscat rufe de uz casnic cu tamburi multipli în ansamblul lor, iar toleranţele de verificare se aplică fiecăruia dintre parametrii obţinuţi în conformitate cu prezenta anexă.

Anexa nr.23

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile

surselor de alimentare externe

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) 2019/1782 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de stabilire a cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile surselor de alimentare externe în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.278/2009 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 272 din 25 octombrie 2019 (CELEX 32019R1782).

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile surselor de alimentare externe (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţe de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a surselor de alimentare externe.

2. Prezentul Regulament nu se aplică următoarelor produse:

1) convertoarelor de tensiune;

2) surselor de alimentare neîntreruptibile;

3) încărcătoarelor de baterii fără funcţie de alimentare;

4) convertoarelor pentru iluminat;

5) surselor de alimentare externe pentru dispozitive medicale;

6) injectoarelor de tip Power over Ethernet cu puterea activă furnizată prin cablu Ethernet;

7) staţiilor de andocare pentru aparatele autonome;

8) surselor de alimentare externe introduse pe piaţă înainte de 1 aprilie 2027 doar ca piese de schimb sau de rezervă pentru o sursă de alimentare externă identică care a fost introdusă pe piaţă înainte de 1 aprilie 2025, cu condiţia ca pe piesa de schimb sau de rezervă, sau pe ambalajul acesteia, să se menţioneze clar “Sursă de alimentare externă care trebuie utilizată doar ca piesă de schimb pentru”, precum şi produsul (produsele) consumator (consumatoare) primar(e) împreună cu care este destinată să fie utilizată.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

3. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni se definesc astfel:

convertor de tensiune – dispozitiv care converteşte tensiunea de intrare de 230 de volţi a reţelei de alimentare într-o tensiune de ieşire de 110 volţi cu caracteristici similare cu cele ale tensiunii reţelei de alimentare;

convertor pentru iluminat – o sursă de alimentare externă utilizată în cazul surselor de lumină de tensiune foarte joasă;

echipament pentru tehnologia informaţiei – orice echipament care are ca funcţie principală introducerea, stocarea, afişarea, recuperarea, transmiterea, prelucrarea, comutarea sau controlul datelor şi al mesajelor de telecomunicaţii sau o combinaţie de aceste funcţii şi care poate fi echipat cu unul sau mai multe porturi folosite în mod obişnuit pentru transferul de informaţii;

identificator de model – cod, de obicei alfanumeric, care distinge un anumit model de produs de alte modele cu aceeaşi marcă comercială sau cu aceeaşi denumire a producătorului, a importatorului sau a reprezentantului autorizat;

injector de tip Power over Ethernet cu puterea activă furnizată prin cablu Ethernet – dispozitiv care converteşte tensiunea de intrare a reţelei de alimentare într-o tensiune de ieşire continuă inferioară, care este prevăzut cu unul sau mai multe porturi de intrare Ethernet şi cu unul sau mai multe porturi de ieşire Ethernet, care furnizează putere pentru unul sau mai multe dispozitive conectate la portul (porturile) de ieşire Ethernet şi care furnizează tensiunea nominală la portul (porturile) de ieşire numai dacă, în urma unei proceduri standardizate, sunt detectate dispozitive compatibile;

încărcător de baterii – dispozitiv care este conectat direct la o baterie amovibilă la interfaţa sa de ieşire;

mediu casnic – mediu în care receptoarele pentru transmisii radio şi de televiziune pot fi utilizate, în mod normal, la o distanţă de cel mult 10 m de echipamentul în cauză;

mod active – regim în care intrarea unei surse de alimentare externe este conectată la reţeaua de alimentare, ieşirea fiind conectată la o sarcină primară;

model echivalent – model care are aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este introdus pe piaţă sau pus în funcţiune de acelaşi producător, importator sau reprezentant autorizat ca un alt model cu un identificator de model diferit;

putere de ieşire înscrisă pe plăcuţa indicatoare (P_O) – putere de ieşire maximă specificată de producător;

randament în mod active – raport dintre puterea produsă de o sursă de alimentare externă în mod activ şi puterea de intrare necesară pentru a o produce;

randament mediu în mod activ – media randamentelor în mod activ la 25 %, 50 %, 75 % şi 100 % din puterea de ieşire înscrisă pe plăcuţa indicatoare;

sursă de alimentare – energia electrică obţinută prin branşare la reţeaua de curent alternativ cu frecvenţa de 50 Hz şi tensiunea de 230 de volţi (± 10 %);

regim fără sarcină – regim în care intrarea unei surse de alimentare externe este conectată la reţeaua de alimentare, ieşirea nefiind conectată la nicio sarcină primară;

staţie de andocare pentru aparate autonome – dispozitiv în care un aparat care funcţionează pe bază de baterii şi care execută sarcini pentru care este necesară deplasarea aparatului fără vreo intervenţie din partea utilizatorului este aşezat în vederea încărcării şi care poate ghida mişcările independente ale aparatului;

sursă de alimentare externă – dispozitiv care îndeplineşte următoarele criterii:

a) este proiectat pentru a realiza conversia curentului alternativ (c.a.) din reţeaua de alimentare într-unul sau mai multe tipuri de curent continuu (c.c.) sau alternativ (c.a.) de joasă tensiune;

b) este utilizat împreună cu unul sau mai multe dispozitive separate care constituie sarcina primară;

c) este inclus într-un compartiment individual, separat de dispozitivul sau dispozitivele care constituie sarcina primară;

d) este conectat la dispozitivul sau dispozitivele care constituie sarcina primară prin intermediul unor conexiuni, cabluri, cordoane sau alte cablaje electrice cu conectori de tip mamă/tată, amovibile sau fixe;

e) are o putere de ieşire înscrisă pe plăcuţa indicatoare de cel mult 250 de waţi; şi

f) este utilizat împreună cu echipamentele electrice şi electronice de uz casnic şi de birou incluse în anexa nr.1;

sursă de alimentare externă de joasă tensiune – sursă externă de alimentare cu o tensiune de ieşire înscrisă pe plăcuţa indicatoare de cel mult 6 volţi şi cu un curent de ieşire înscris pe plăcuţa indicatoare mai mare sau egal cu 550 de miliamperi;

sursă de alimentare externă cu tensiune multiplă – sursă de alimentare externă capabilă să convertească tensiunea alternativă a reţelei de alimentare în mai multe tensiuni de ieşire alternative sau continue simultane inferioare;

sursă de alimentare neîntreruptibilă – un dispozitiv care furnizează în mod automat o alimentare de rezervă în cazul în care tensiunea electrică a reţelei de alimentare scade la un nivel inacceptabil.

III. CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ, EVALUAREA CONFORMITĂŢII,

PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII

PIEŢEI ŞI VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ

4. Cerinţele de proiectare ecologică stabilite în anexa nr.2 se aplică începând cu datele indicate în această anexă.

5. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014) este sistemul de control intern al proiectării specificat la anexa nr.4 sau sistemul de management stabilit în anexa nr.5 la legea respectivă.

6. În sensul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică conţine valorile declarate ale parametrilor enumeraţi la pct.2 subpct.3) din anexa nr.2.

7. În cazul în care informaţiile incluse în dosarul cu documentaţia tehnică pentru un anumit model au fost obţinute de la un model care prezintă aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este produs de un producător diferit sau obţinute prin calcule efectuate pe baza caracteristicilor de proiectare sau prin extrapolare pornind de la un alt model al aceluiaşi producător sau al unui alt producător, sau ambele, dosarul cu documentaţia tehnică include detaliile acestui calcul, evaluarea efectuată de către producător pentru a verifica exactitatea calculului şi declaraţia de identitate între modelele diferiţilor producători, după caz.

8. Dosarul cu documentaţia tehnică include o listă a tuturor modelelor echivalente, inclusiv identificatorii de model.

9. Se aplică procedura de verificare descrisă în anexa nr.3 la prezentul Regulament la efectuarea controalelor de supraveghere a pieţei menţionate în art.8 şi în capitolul VI din Legea nr.151/2014.

10. Valorile de referinţă pentru cele mai performante produse şi tehnologii disponibile pe piaţă la momentul adoptării Regulamentului sunt prevăzute în anexa nr.4.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele

de proiectare ecologică aplicabile

surselor de alimentare externe

LISTA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE ŞI ELECTRONICE

DE UZ CASNIC ŞI DE BIROU

1. Aparate de uz casnic:

- aparate pentru gătit şi pentru alte modalităţi de prelucrare a alimentelor, pentru prepararea băuturilor, pentru deschiderea sau sigilarea recipientelor sau a ambalajelor, pentru curăţarea şi întreţinerea hainelor;

- aparate de tuns părul, uscătoare de păr, aparate pentru aplicarea de tratamente pentru păr, periuţe de dinţi, aparate de ras, aparate pentru masaj şi alte aparate de îngrijire corporală;

- cuţite electrice;

- cântare;

- ceasuri, ceasuri de mână şi echipamente de măsurat, de indicat sau de înregistrat timpul.

2. Echipamente pentru tehnologia informaţiei, inclusiv echipamente de copiere şi imprimare şi decodoare, destinate în principal utilizării în mediul casnic.

3. Echipamente de consum:

- aparate radio;

- camere video;

- videorecordere;

- recordere Hi-fi;

- amplificatoare audio;

- sisteme “home theatre”;

- televizoare;

- instrumente muzicale;

- alte echipamente utilizate pentru înregistrarea sau reproducerea de sunete şi imagini, inclusiv semnale sau alte tehnologii pentru distribuţia de sunete şi imagini, prin alte mijloace decât telecomunicaţiile.

4. Jucării electrice şi electronice, echipamente sportive şi de agrement:

- seturi de trenuri electrice sau de curse de maşini;

- console de jocuri, inclusiv console portabile de jocuri video;

- echipamente sportive dotate cu componente electrice sau electronice;

- alte jucării, echipamente sportive şi de agrement.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele

de proiectare ecologică aplicabile

surselor de alimentare externe

CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

APLICABILE SURSELOR DE ALIMENTARE EXTERNE

1. Cerinţe în materie de eficienţă energetică:

1) începând cu 1 aprilie 2025, puterea absorbită în regim fără sarcină nu trebuie să depăşească următoarele valori:

2) începând cu 1 aprilie 2025, randamentul mediu în mod activ nu trebuie să fie inferior următoarelor valori:

2.Cerinţe privind informarea:

1) începând cu 1 aprilie 2025, plăcuţa indicatoare trebuie să includă următoarele informaţii:

2) începând cu 1 aprilie 2025, manualele de instrucţiuni pentru utilizatorii finali (dacă este cazul), precum şi site-urile internet cu acces liber ale producătorilor, ale importatorilor sau ale reprezentanţilor autorizaţi trebuie să conţină următoarele informaţii, în ordinea indicată mai jos:

Regimurile de sarcină relevante sunt următoarele:

3) începând cu 1 aprilie 2025, în scopul evaluării conformităţii în temeiul articolului 4, documentaţia tehnică trebuie să conţină următoarele elemente:

a) pentru sursele de alimentare externe cu o putere înscrisă pe plăcuţa indicatoare mai mare de 10 W:

În cazurile în care se măsoară mai multe mărimi fizice de ieşire sau mai multe tensiuni de ieşire în regimul de sarcină 1, trebuie indicate cantităţile raportate pentru fiecare măsurătoare.

Regimurile de sarcină relevante sunt stabilite la pct.2 subpct. 2);

b) pentru sursele de alimentare externe cu o putere înscrisă pe plăcuţa indicatoare mai mică sau egală cu 10 W:

În cazurile în care se măsoară mai multe mărimi fizice de ieşire sau mai multe tensiuni de ieşire în regimul de sarcină 1, trebuie indicate cantităţile raportate pentru fiecare măsurătoare.

Regimurile de sarcină relevante sunt stabilite la pct.2 subpct. 2).

3. Măsurători şi calcule

În scopul stabilirii şi verificării conformităţii cu cerinţele prezentului Regulament, măsurătorile şi calculele se efectuează utilizând standarde armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile care ţin seama de cele mai recente evoluţii tehnice general recunoscute.

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele

de proiectare ecologică aplicabile

surselor de alimentare externe

PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare – autoritate de supraveghere a pieţei) a valorilor declarate şi nu trebuie utilizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca toleranţe permise pentru a stabili valorile din dosarul cu documentaţia tehnică sau pentru a interpreta aceste valori în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare prin orice mijloace.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul articolul 8 şi al capitolului VI din Legea nr.151/2014, pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură.

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate a modelului.

2. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

1) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, inclusiv valorile declarate şi, după caz, valorile folosite pentru calculul acestor valori nu sunt mai favorabile pentru producător, pentru importator sau pentru reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.(g) de la punctul menţionat; şi

2) valorile declarate îndeplinesc toate cerinţele stabilite în prezentul Regulament, iar orice informaţii solicitate privind produsul publicat de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat nu conţin valori mai favorabile pentru producător, pentru importator sau pentru reprezentantul autorizat decât valorile declarate; şi

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei încearcă unitatea de model, valorile obţinute, inclusive valorile parametrilor relevanţi, astfel cum au fost măsuraţi în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători sunt conforme cu toleranţele de verificare respective, astfel cum sunt precizate în tabel.

4) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei verifică unitatea din model, acestea respectă cerinţele privind informarea prevăzute la pct.2 din anexa nr.2.

3. În cazul în care nu se obţin rezultatele menţionate la pct.2 subpct.1)-3), se consideră că modelul şi toate modelele echivalente nu sunt conforme cu prezentul Regulament.

4. În cazul în care rezultatul menţionat la pct.2 subpct.3) nu este obţinut, autoritatea de supraveghere a pieţei alege pentru testare trei unităţi suplimentare din acelaşi model. Ca alternativă, cele trei unităţi suplimentare selectate pot fi dintr-unul sau din mai multe modele echivalente.

5. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste trei unităţi, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele de verificare respective indicate în tabel.

6. În cazul în care nu se obţine rezultatul menţionat la pct.5, modelul şi toate modelele echivalente enumerate în dosarul cu documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

7. Imediat după adoptarea unei decizii privind neconformitatea modelului potrivit pct.3 sau 6, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor statelor membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexa nr.2.

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele de verificare stabilite în tabelul de mai jos şi utilizează doar procedura descrisă la pct.1-7 pentru cerinţele specificate în prezenta anexă. Pentru parametrii din tabel, nu se aplică alte toleranţe, precum cele stabilite în normele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Tabel

Toleranţe de verificare

(¹) În cazul celor trei unităţi suplimentare supuse încercării în conformitate cu pct.4, valoarea obţinută înseamnă media aritmetică a valorilor obţinute pentru cele trei unităţi suplimentare.

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele

de proiectare ecologică aplicabile

surselor de alimentare externe

CRITERII DE REFERINŢĂ

La data intrării în vigoare a prezentului Regulament, cea mai bună tehnologie disponibilă pe piaţă pentru sursele de alimentare externe în ceea ce priveşte consumul de putere în regim fără sarcină şi randamentul mediu în mod activ a fost identificată ca fiind următoarea:

1. Regim fără sarcină:

Cel mai mic consum de putere în regim fără sarcină disponibil în cazul surselor de alimentare externe poate fi aproximat astfel:

- 0,002 W, pentru P_O ≤ 49,0 W;

- 0,010 W, pentru P_O > 49,0 W.

2. Randament mediu în mod activ:

Cel mai bun randament mediu în mod activ disponibil al surselor de alimentare externe poate fi aproximat astfel:

- 0,767, pentru P_O ≤ 1,0 W;

- 0,905, pentru 1,0 W < P_O ≤ 49,0 W;

- 0,962, pentru P_O > 49,0 W.

Anexa nr.24

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile aparatelor frigorifice

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) 2019/2019 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de stabilire a cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor frigorifice în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.643/2009 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315 din 5 decembrie 2019 (CELEX 32019R2019), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2021/341 al Comisiei din 23 februarie 2021.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile aparatelor frigorifice (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţe de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a aparatelor frigorifice cu un volum mai mare de 10 litri şi mai mic sau egal cu 1500 litri, care sunt alimentate de la reţeaua electrică.

2. Prezentul Regulament nu se aplică următoarelor produse:

1) dulapuri frigorifice de depozitare de uz profesional şi dulapuri frigorifice de răcire şi congelare rapidă, cu excepţia congelatoarelor cu sertare de uz profesional;

2) aparate frigorifice cu funcţie de vânzare directă;

3) aparate frigorifice mobile;

4) aparate a căror funcţie principală nu este păstrarea produselor alimentare prin refrigerare.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

3. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

aparat combinat – aparat frigorific prevăzut cu mai multe tipuri de compartimente, dintre care cel puţin unul este un compartiment pentru alimente necongelate;

aparat frigorific – dulap izolat termic, prevăzut cu unul sau mai multe compartimente cu temperaturi specifice controlate, răcit prin convecţie naturală sau forţată, răcirea realizându-se printr-unul sau mai multe mijloace consumatoare de energie;

aparat frigorific dedicat – aparat frigorific cu un singur tip de compartiment;

aparat pentru depozitarea vinului – aparat frigorific dedicat pentru depozitarea vinului, care este prevăzut cu un control de precizie al temperaturii pentru condiţiile de depozitare şi temperatura-ţintă ale unui compartiment de depozitare a vinului, conform definiţiei din tabelul 3 din anexa nr.3, şi care este echipat cu măsuri antivibraţie;

aparat frigorific cu nivel redus de zgomot – aparat frigorific fără compresie de vapori şi cu emisii acustice în aer mai mici de 27 de decibeli cu ponderaţia A şi o putere de referinţă de 1 picowatt [dB(A) re 1 pW];

aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă – aparat frigorific utilizat pentru funcţiile de expunere şi vânzare către clienţi de produse la temperaturi specifice mai mici decât temperatura ambiantă, accesibile direct prin intermediul unor părţi laterale deschise sau al uneia sau mai multor uşi şi/sau sertare, inclusiv dulapuri cu suprafeţe utilizate pentru depozitare sau pentru distribuirea asistată de produse la care clienţii nu au acces şi cu excepţia minibarurilor şi a aparatelor pentru depozitarea vinului;

aparat frigorific mobil – aparat frigorific care poate fi utilizat atunci când nu există acces la reţeaua de energie electrică şi care utilizează energie electrică de joasă tensiune (< 120V c.c.) şi/sau combustibil ca sursă de energie pentru a asigura funcţia de refrigerare, inclusiv un aparat frigorific care, pe lângă utilizarea de energie electrică de foarte joasă tensiune şi/sau de combustibil, poate fi alimentat de la reţeaua electrică prin intermediul unui convertizor extern de curent alternativ/curent continuu, achiziţionat separat. Un aparat introdus pe piaţă cu un convertizor de curent alternativ/curent continuu nu este un aparat frigorific mobil;

capacitate de congelare – cantitatea de alimente proaspete care pot fi congelate într-un compartiment de congelare în decurs de 24 de ore; această capacitate nu trebuie să fie mai mică de 4,5 kg la 24 h pentru 100 de litri din volumul compartimentului de congelare, cu un minimum de 2,0 kg/24 h;

compartiment – spaţiu închis în interiorul unui aparat frigorific, separat de un alt compartiment sau de alte compartimente printr-o partiţie, un recipient sau o construcţie similară, accesibil în mod direct cu ajutorul uneia sau mai multor uşi exterioare şi care poate fi împărţit el însuşi în subcompartimente. În sensul prezentului Regulament, cu excepţia cazului în care se specifică altfel, compartiment se referă atât la compartimente, cât şi la subcompartimente;

compartiment cu 1 stea – compartiment pentru alimente congelate cu o temperatură-ţintă şi condiţii de depozitare de – 6 °C, astfel cum figurează în tabelul 3 din anexa nr.3;

compartiment cu 2 stele – compartiment pentru alimente congelate cu o temperatură-ţintă şi condiţii de depozitare de – 12 °C, astfel cum figurează în tabelul 3 din anexa nr.3;

compartiment cu 3 stele – compartiment pentru alimente congelate cu o temperatură-ţintă şi condiţii de depozitare de – 18 °C, astfel cum figurează în tabelul 3 din anexa nr.3;

compartiment de congelare sau compartiment cu 4 stele – compartiment pentru alimente congelate cu o temperatură-ţintă şi condiţii de depozitare de – 18 °C şi care îndeplineşte cerinţele pentru capacitatea de congelare;

compartiment de depozitare a vinului – compartiment pentru alimente necongelate, cu o temperatură-ţintă de 12 °C, un nivel de umiditate internă cuprins între 50 % şi 80 % şi condiţii de depozitare cuprinse între 5 °C şi 20 °C, conform definiţiei din tabelul 3 din anexa nr.3;

compartiment de tip “cămară” – compartiment pentru alimente necongelate cu o temperatură-ţintă de 17 °C şi condiţii de depozitare cuprinse între 14 °C şi 20 °C, astfel cum figurează în tabelul 3 din anexa nr.3;

compartiment de tip “cramă” – compartiment pentru alimente necongelate cu o temperatură-ţintă de 12 °C şi condiţii de depozitare cuprinse între 2 °C şi 14 °C, astfel cum figurează în tabelul 3 din anexa nr.3;

compartiment fără stele şi compartiment pentru prepararea gheţii – compartiment pentru alimente congelate cu o temperatură-ţintă şi condiţii de depozitare de 0 °C, astfel cum figurează în tabelul 3 din anexa nr.3;

compartiment pentru alimente congelate - tip de compartiment cu o temperatură-ţintă mai mică sau egală cu 0 °C, şi anume un compartiment fără stele, cu 1 stea, cu 2 stele, cu 3 stele sau cu 4 stele, astfel cum figurează în tabelul 3 din anexa nr.3;

compartiment pentru alimente necongelate - tip de compartiment cu o temperatură-ţintă mai mare sau egală cu 4 °C; este vorba de un compartiment de tip “cămară”, de un compartiment pentru depozitarea vinului, de un compartiment de tip “cramă” sau de un compartiment pentru alimente proaspete, cu condiţii de depozitare şi temperaturi-ţintă astfel cum figurează în tabelul 3 din anexa nr.3;

compartiment pentru alimente proaspete – compartiment pentru alimente necongelate cu o temperatură-ţintă de 4 °C şi condiţii de depozitare cuprinse între 0 °C şi 8 °C, astfel cum figurează în tabelul 3 din anexa nr.3;

congelator cu sertare de uz profesional – congelator al/ale cărui compartiment/compartimente este/sunt accesibil(e) prin partea de sus a aparatului sau care dispune de compartimente cu deschidere atât prin partea de sus, cât şi prin partea din faţă, dar în care volumul brut al compartimentului/compartimentelor cu deschidere prin partea de sus depăşeşte 75 % din volumul brut total al aparatului, utilizat pentru depozitarea alimentelor în medii diferite de cel casnic;

congelator – aparat frigorific care dispune doar de compartimente cu 4 stele;

dulap frigorific de depozitare de uz profesional – aparat frigorific izolat în care sunt integrate unul sau mai multe compartimente accesibile prin intermediul uneia sau mai multor uşi sau al unuia sau mai multor sertare, care poate menţine permanent temperatura alimentelor în cadrul limitelor prevăzute, la o temperatură de funcţionare în regim de refrigerare sau de congelare, utilizând un ciclu bazat pe compresia vaporilor, şi utilizat pentru depozitarea alimentelor în medii diferite de cel casnic, dar nu şi pentru expunerea către cumpărători sau accesarea de către aceştia;

dulap frigorific de răcire şi congelare rapidă – aparat frigorific izolat destinat în principal răcirii rapide a alimentelor fierbinţi până la temperaturi sub 10 °C în cazul refrigerării şi până la temperaturi sub –18 °C în cazul congelării;

energie auxiliară (E_aux ) – energia utilizată de un sistem de încălzire anti-condens controlat de condiţiile ambiante, exprimată în kWh/a.;

indice de eficienţă energetică (EEI) – indice numeric corespunzător eficienţei energetice relative a unui aparat frigorific, exprimat în procente, astfel cum figurează la pct.5 din anexa nr.3;

emisie acustică în aer – nivelul de putere acustică al aparatului frigorific, exprimat în decibeli cu ponderaţia A şi o putere de referinţă de 1 picowatt [dB(A) re 1 pW];

minibar – aparat frigorific cu un volum total de maximum 60 de litri, destinat în primul rând depozitării şi vânzării de alimente în camere de hotel şi în spaţii similare;

produse alimentare – alimentele, ingredientele, băuturile, inclusiv vinul, şi alte produse utilizate în principal pentru consum, care necesită refrigerare la temperaturi specificate;

sursă de alimentare sau sursă de alimentare cu energie electrică – energia electrică obţinută prin branşare la reţeaua de curent alternativ cu frecvenţa de 50 Hz şi tensiunea de 230 V (± 10 %);

sistem de încălzire anti-condens – sistem de încălzire care împiedică formarea de condens pe aparatul frigorific;

sistem de încălzire anti-condens controlat de condiţiile ambiante – sistem de încălzire anti-condens a cărui capacitate de încălzire depinde de temperatura ambiantă, de umiditatea ambiantă sau de ambele;

subcompartiment – spaţiu închis în cadrul unui compartiment, care are un interval de temperatură de funcţionare diferit faţă de cel al compartimentului în care este situat;

temperatură maximă (T_max) – temperatura maximă în interiorul compartimentului în timpul încercărilor de depozitare, astfel cum figurează în tabelul 3 din anexa nr.3;

temperatură minimă (T_min) – temperatura minimă în interiorul compartimentului în timpul încercărilor legate de depozitare, astfel cum figurează în tabelul 3 din anexa nr.2;

temperatură-ţintă (T_c) – temperatura de referinţă din interiorul unui compartiment în timpul încercării, astfel cum figurează în tabelul 3 din anexa nr.3, şi este temperatura pentru încercarea privind consumul de energie, exprimată ca medie în timp şi în funcţie de un set de senzori;

tip de compartiment – tipul de compartiment declarat în conformitate cu parametrii de performanţă în materie de refrigerare T_min, T_max, T_c şi cu alţi parametri, astfel cum figurează în tabelul 3 din anexa nr.3;

uşă exterioară – parte a unui dulap care poate fi mişcată sau înlăturată pentru a permite cel puţin mutarea încărcăturii din exteriorul în interiorul dulapului sau din interiorul în exteriorul acestuia;

volum total (V) – volumul spaţiului delimitat de izolaţia interioară a aparatului frigorific, egal cu suma dintre volumele compartimentelor, exprimat în dm³ sau în litri;

volum al compartimentului (V_c) – volumul spaţiului delimitat de izolaţia interioară a compartimentului, exprimat în dm³ sau în litri;

În sensul anexelor nr.2-nr.5, se aplica definiţiile din anexa nr.1 la prezentul Regulament.

III. CERINŢELE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

ŞI EVALUAREA CONFORMITĂŢII

4. Cerinţele de proiectare ecologică stabilite în anexa nr.2 se aplică începând de la datele indicate în aceasta.

5. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută în art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014) constă în sistemul de control intern al proiectării specificat la anexa nr.4 sau în sistemul de management stabilit în anexa nr.5 la legea menţionată.

6. În scopul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică conţine o copie de pe informaţiile specificate la pct.4 din anexa nr.2, precum şi detaliile şi rezultatele calculelor stabilite în anexa nr.3.

7. În cazul în care informaţiile incluse în dosarul cu documentaţia tehnică pentru un anumit model au fost obţinute de la un model care prezintă aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este produs de un producător diferit sau obţinute prin calcule efectuate pe baza caracteristicilor de proiectare sau prin extrapolare pornind de la un alt model al aceluiaşi producător şi/sau al unui alt producător, dosarul include detaliile acestui calcul, evaluarea efectuată de către producător pentru a verifica exactitatea calculului şi declaraţia de identitate între modelele diferiţilor producători, după caz.

8. Dosarul cu documentaţia tehnică include o listă a tuturor modelelor echivalente, inclusiv identificatorii de model.

9. Dosarul cu documentaţia tehnică include informaţii în ordinea şi în conformitate cu anexa nr.6 la Regulamentul cu privire la etichetarea energetică a aparatelor frigorifice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014, fără a aduce atingere pct.2 lit.g) din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, care conţine informaţii identice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.1003/2014.

IV. PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI,

CIRCUMVENŢIE ŞI ACTUALIZĂRI DE SOFTWARE.

VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ

10. Procedura de verificare descrisă în anexa nr.4 se aplică atunci când se efectuează verificările având drept scop supravegherea pieţei menţionate în art.8 şi în capitolul VI din Legea nr.151/2014.

11. Producătorului, importatorului sau reprezentantului autorizat i se interzice introducerea pe piaţă a produselor care au fost concepute pentru a depista dacă fac obiectul unei încercări (de exemplu, prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare) şi pentru a reacţiona în mod specific prin modificarea automată a performanţei acestora în timpul încercării, cu scopul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii specificaţi în dosarul cu documentaţia tehnică sau incluşi în oricare dintre documentele furnizate.

12. Nu se admite deteriorarea consumului de energie al produsului şi oricare dintre ceilalţi parametri declaraţi după o actualizare de software sau de firmware atunci când sunt măsuraţi cu ajutorul aceleiaşi încercări standard utilizate iniţial pentru declaraţia de conformitate, cu excepţia cazului în care utilizatorul final şi-a dat consimţământul explicit înainte de actualizarea respectivă. Nu se admite modificarea performanţelor în urma respingerii actualizării.

13. La actualizarea de software nu se admite modificarea performanţei produsului astfel încât acesta să nu fie conform cu cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile declaraţiei de conformitate.

14. Valorile de referinţă indicative pentru cele mai performante produse şi tehnologii disponibile pe piaţă la data adoptării Regulamentului sunt prevăzute în anexa nr.5.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele

de proiectare ecologică aplicabile

aparatelor frigorifice

Definiţii aplicabile pentru anexe

Se aplică următoarele definiţii:

aparat de sine stătător – aparat frigorific care nu este încorporabil;

aparat încorporabil – un aparat frigorific care este conceput, încercat şi comercializat exclusiv:

a) pentru a fi instalat într-o mobilă sau pentru a fi încastrat, în partea superioară, inferioară şi în părţile laterale, cu ajutorul unor panouri; şi

b) pentru a fi fixat solid de părţile laterale, superioare sau inferioare ale mobilei sau ale panourilor; şi

c) pentru a fi echipat cu o faţadă integrală finisată în fabrică sau cu un panou frontal special conceput;

bază de date cu produse – colecţie de date referitoare la produse, care este structurată în mod sistematic şi care constă într-o secţiune publică axată pe consumator, în care informaţiile referitoare la parametrii produselor individuale sunt accesibile prin mijloace electronice, într-un portal online, pentru accesibilitate, şi într-o secţiune privind conformitatea, cu cerinţe de accesibilitate şi de securitate specificate în mod clar în Legea nr.306/2023 privind etichetarea produselor cu impact energetic;

clasă climatică – intervalul de temperaturi ambiante, astfel cum figurează la pct 1. subpct. (i) din anexa nr.3, în care aparatele frigorifice sunt destinate a fi utilizate şi pentru care sunt îndeplinite în mod simultan în toate compartimentele condiţiile de depozitare necesare indicate în tabelul 3 din anexa nr.3;

compartiment cu temperatură variabilă – compartiment destinat utilizării ca două sau mai multe tipuri de compartimente alternative, inclusiv un compartiment care poate fi fie compartiment pentru alimente proaspete, fie compartiment de congelare şi care poate fi reglat de utilizatori pentru a menţine în permanenţă intervalul de temperatură de funcţionare aplicabil fiecărui tip de compartiment declarat. Un compartiment destinat utilizării ca tip unic de compartiment care poate să îndeplinească, de asemenea, condiţiile de depozitare ale altor tipuri de compartimente, inclusiv un compartiment de răcire care poate îndeplini şi cerinţele specifice unui compartiment fără stele, nu este un compartiment cu temperatură variabilă;

compartiment de răcire – compartiment care poate să îşi controleze temperatura medie în cadrul unui interval determinat, fără a fi necesară efectuarea de ajustări de către utilizator, având o temperatură-ţintă egală cu 2 °C şi condiţii de depozitare cuprinse între – 3 °C şi 3 °C, astfel cum figurează în tabelul 3 din anexa nr.3;

congelare rapidă – caracteristică care poate fi activată de utilizatorul final în conformitate cu instrucţiunile producătorului, ale importatorului sau ale reprezentantului autorizat, care asigură reducerea temperaturii de depozitare a compartimentului sau compartimentelor de congelare pentru a realiza o congelare mai rapidă a alimentelor necongelate;

consum anual de energie (AE) – consumul mediu zilnic de energie, înmulţit cu 365 (de zile pe an), exprimat în kilowaţi-oră pe an (kWh/a) şi calculat în conformitate cu pct.3 din anexa nr.3;

consum anual standard de energie (SAE) – consumul anual de referinţă de energie al unui aparat frigorific, exprimat în kilowaţi-oră pe an (kWh/a) şi calculat în conformitate cu pct.4 din anexa nr.3;

consum de energie electrică în regim constant (P_ss) – consumul mediu de putere în condiţii constante, exprimat în waţi (W);

consum incremental de energie pentru dezgheţare şi recuperare (ΔΕ_d-f) – consumul mediu suplimentar de energie necesar pentru efectuarea operaţiunilor de dezgheţare şi recuperare, exprimat în waţi-oră (Wh);

consum zilnic de energie (E_zilnic) – energia electrică consumată de un aparat frigorific timp de 24 de ore în condiţiile de referinţă, exprimat în kilowaţi-oră per 24 de ore (kWh/24 h) şi calculat în conformitate cu pct.3 din anexa nr.3;

dezgheţare automată – caracteristică cu ajutorul căreia compartimentele sunt dezgheţate fără intervenţia utilizatorului pentru a iniţia eliminarea depunerilor la toate reglajele de temperatură sau pentru a restabili funcţionarea normală, iar eliminarea apei de la topire se face automat;

dezgheţare manuală – dezgheţare care nu este automată;

dozator – dispozitiv care distribuie, la cerere, produse refrigerate sau congelate dintr-un aparat frigorific, cum ar fi dozatoarele de cuburi de gheaţă sau dozatoarele de apă refrigerată;

factor de dezgheţare (A_c) – factor de compensare care ia în considerare dacă aparatele frigorifice sunt prevăzute cu un sistem de dezgheţare automată sau manuală; valorile acestuia figurează în tabelul 5 din anexa nr.3;

factor de încărcare (L) – un factor care ţine seama de sarcina suplimentară (dincolo de ceea ce s-a anticipat ca urmare a creşterii temperaturii ambiante medii pentru încercare) de răcire necesară în urma introducerii de alimente calde, ale cărui valori figurează la pct.3 subpct.9) din anexa nr.3;

factor de încorporare (B_c) – factor de compensare care ia în considerare dacă aparatul frigorific este încorporabil sau de sine stătător; valorile acestuia figurează în tabelul 5 din anexa nr.3;

factor de pierdere de căldură prin uşă (D) – factor de compensare pentru aparatele combinate în funcţie de numărul compartimentelor cu temperaturi diferite sau de numărul de uşi exterioare, reţinându-se valoarea cea mai mică, astfel cum figurează în tabelul 5 din anexa nr.3. În ceea ce priveşte acest factor, termenul “compartiment” nu se referă la subcompartiment;

frigider cu congelator – aparat combinat care are cel puţin un compartiment de congelare şi cel puţin un compartiment pentru alimente proaspete;

garnitură a uşii – garnitură mecanică de etanşare care umple spaţiul dintre uşă şi dulapul aparatului frigorific pentru a preveni scurgerile din dulap în aerul exterior;

garanţie – orice angajament faţă de consumator asumat de către comerciantul cu amănuntul sau de un producător, importator sau reprezentant autorizat:

a) de a rambursa preţul plătit; sau

b) de a înlocui, de a repara sau de a manipula în orice mod aparatele frigorifice, dacă ele nu îndeplinesc specificaţiile din certificatul de garanţie sau din materialele publicitare relevante;

identificator de model – codul, de obicei alfanumeric, prin care se distinge un model specific de produs de alte modele cu aceeaşi marcă comercială sau cu aceeaşi denumire a furnizorului;

interval de dezgheţare (t_d-f) – intervalul mediu reprezentativ, exprimat în ore (h), dintre momentul de activare a încălzitorului pentru dezgheţare şi momentul următor, în două cicluri de dezgheţare şi recuperare consecutive sau, în cazul în care nu există un încălzitor pentru dezgheţare, dintre momentul dezactivării compresorului şi momentul următor, în două cicluri de dezgheţare şi recuperare consecutive;

M_c şi N_c – parametrii de modelare care iau în considerare dependenţa de volum a consumului de energie, ale căror valori figurează în tabelul 4 din anexa nr.3;

model echivalent – model care are aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este introdus pe piaţă sau pus în funcţiune de acelaşi producător, importator sau reprezentant autorizat ca un alt model cu un identificator de model diferit;

panou de izolare sub vid (VIP) – panou de izolare alcătuit dintr-un material rigid, cu o porozitate ridicată, acoperit cu un înveliş exterior subţire şi etanş la gaz, din care gazele sunt evacuate şi care este închis etanş pentru a preveni pătrunderea gazelor din exterior;

parametru de combinare (C) – parametru de modelare care ţine seama de efectul de sinergie atunci când diferite tipuri de compartimente sunt combinate într-un singur aparat, ale cărui valori figurează în tabelul 4 din anexa nr.3;

parametru termodinamic (r_c) – parametru de modelare care corectează consumul anual standard de energie la o temperatură ambiantă de 24 °C, ale cărui valori figurează în tabelul 4 din anexa nr.3;

perioadă de dezgheţare şi recuperare – perioada scursă între demararea ciclului de control al dezgheţării şi restabilirea condiţiilor stabile de funcţionare;

piesă de schimb – piesă separată care poate înlocui o piesă cu funcţii identice sau similare într-un produs;

reglaj de iarnă – funcţie de control a unui aparat combinat prevăzut cu un singur compresor şi un singur termostat, care, conform instrucţiunilor producătorului, ale importatorului sau ale reprezentantului autorizat, poate fi utilizat în condiţii de temperaturi ambiante mai mici de + 16 °C, constând într-un dispozitiv de comutare sau o funcţie care garantează, chiar dacă acest lucru nu ar fi necesar pentru compartimentul în care se află termostatul, că respectivul compresor continuă să funcţioneze pentru a menţine temperaturile de depozitare adecvate în celelalte compartimente;

reparator profesionist – operator sau o întreprindere care prestează servicii de reparaţie şi de întreţinere a aparatelor frigorifice;

reţea – infrastructură de comunicaţii cu o topologie a legăturilor şi o arhitectură care include componente fizice, principii organizaţionale, proceduri şi formate sau protocoale de comunicare;

secţiune cu 2 stele – parte a unui compartiment cu 3 sau 4 stele care nu dispune de propria uşă sau de propriul capac de acces şi care are o temperatură-ţintă şi condiţii de depozitare de – 12 °C;

tip de dezgheţare – metoda de eliminare a depunerilor de gheaţă de pe evaporatorul sau evaporatoarele unui aparat frigorific, adică dezgheţare automată sau manuală;

uşă (uşi) transparentă(e) – o uşă sau mai multe uşi exterioare confecţionată(e) din material transparent, care permit(e) utilizatorului final să vadă produsele prin ea/ele; cel puţin 75 % din înălţimea interioară a dulapului şi cel puţin 75 % din lăţimea interioară a dulapului trebuie să fie transparente, ambele dimensiuni fiind măsurate în partea din faţă a dulapului;

valori declarate - valorile furnizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat pentru parametrii tehnici declaraţi, calculaţi sau măsuraţi, în conformitate cu prevederile pct.5-9, pentru verificarea conformităţii de către autoritatea de supraveghere a pieţei.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele

de proiectare ecologică aplicabile

aparatelor frigorifice

CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

1. Cerinţe de eficienţă energetică:

1) De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, indicele de eficienţă energetică (EEI) al aparatelor frigorifice nu trebuie să fie mai mare decât valorile stabilite în tabelul 1:

Tabelul 1

EEI maxim pentru aparatele frigorifice, exprimat în %

2) Începând cu 1 martie 2026, EEI al aparatelor frigorifice nu trebuie să fie mai mare decât valorile stabilite în tabelul 2.

Tabelul 2

EEI maxim pentru aparatele frigorifice, exprimat în %

2. Cerinţe funcţionale:

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, aparatele frigorifice trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

1) Orice funcţie de congelare rapidă sau orice funcţie similară realizată prin modificarea temperaturii în compartimentele de congelare, trebuie, odată activată de utilizatorul final conform instrucţiunilor producătorului, importatorului sau reprezentantului autorizat, să revină automat la condiţiile anterioare de temperatură de depozitare normale după cel mult 72 de ore.

2) Reglajele de iarnă se activează sau se dezactivează automat în funcţie de necesitatea de a menţine compartimentul (compartimentele) pentru alimente congelate la temperatura corectă.

3) Fiecare compartiment trebuie să fie marcat cu simbolul de identificare corespunzător. În cazul compartimentelor pentru alimente congelate, acesta constă în numărul de stele al compartimentului. În cazul compartimentului de răcire şi al compartimentului pentru alimente necongelate, simbolul de identificare trebuie să fie un indiciu, ales de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat, al tipului de alimente care ar trebui stocate în compartimentul respectiv.

4) Dacă aparatul frigorific conţine panouri de izolare sub vid, aparatul frigorific este marcat cu literele “VIP” într-un mod uşor de observat şi lizibil.

5) În ceea ce priveşte subcompartimentele cu 2 stele sau secţiunile cu
2 stele:

- un subcompartiment cu 2 stele sau o secţiune cu 2 stele trebuie să fie separat(ă) de volumul unui compartiment cu 3 sau 4 stele printr-o partiţie, un recipient sau o construcţie similară;

- volumul subcompartimentului cu 2 stele sau al secţiunii cu 2 stele nu depăşeşte 20 % din volumul total al compartimentului conţinător.

Până la 1 martie 2026, cerinţele prevăzute la pct.2 subpct.1) şi 2) nu se aplică aparatelor combinate cu un termostat electromecanic şi un compresor care nu sunt echipate cu un panou de control electronic.

3. Cerinţe privind eficienţa resurselor:

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, aparatele frigorifice trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

1) Disponibilitatea pieselor de schimb:

a) producătorii, importatorii de aparate frigorifice sau reprezentanţii lor autorizaţi pun la dispoziţia reparatorilor profesionişti cel puţin următoarele piese de schimb: termostate, senzori de temperatură, plăci de circuite imprimate şi surse de lumină pe o perioadă de şapte ani de la introducerea pe piaţă a ultimei unităţi din model;

b) producătorii, importatorii de aparate frigorifice sau reprezentanţii lor autorizaţi pun la dispoziţia reparatorilor profesionişti şi a utilizatorilor finali cel puţin următoarele piese de schimb: mânere de uşă, balamale de uşă, tăvi şi coşuri pe o perioadă minimă de şapte ani şi garnituri de uşă pe o perioadă minimă de
10 ani de la introducerea pe piaţă a ultimei unităţi din model;

c) producătorii asigură că piesele de schimb pot fi înlocuite cu utilizarea unor instrumente disponibile în mod obişnuit şi fără cauzarea de daune permanente aparatului;

d) lista cu piesele de schimb identificate la subpct. a) şi procedura de efectuare a comenzilor de piese este pusă la dispoziţia publicului, inclusiv pe site-ul web cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat în termen de cel târziu doi ani de la introducerea pe piaţă a primei unităţi dintr-un model sau a unui model echivalent şi până la sfârşitul perioadei de disponibilitate a acestor piese de schimb;

e) lista cu piesele de schimb identificate la subpct.b), precum şi procedura de efectuare a comenzilor de aceste piese şi instrucţiunile de reparare sunt puse la dispoziţia publicului, inclusiv pe site-ul web cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat în momentul introducerii pe piaţă a primei unităţi dintr-un model şi până la sfârşitul perioadei de disponibilitate a acestor piese de schimb.

2) Accesul la informaţiile referitoare la reparare şi întreţinere:

După o perioadă de doi ani de la introducerea pe piaţă a primei unităţi dintr-un model sau dintr-un model echivalent şi până la sfârşitul perioadei menţionate la subpct. 1), producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat trebuie să ofere reparatorilor profesionişti acces la informaţiile privind repararea şi întreţinerea aparatelor, în următoarele condiţii:

a) site-ul web al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat indică procesul de înscriere la accesul la informaţii al reparatorilor profesionişti; pentru a accepta o astfel de solicitare, producătorii, importatorii sau reprezentantul autorizat solicită reparatorului profesionist să demonstreze că:

i. reparatorul profesionist are competenţa tehnică de a repara aparate frigorifice şi respectă reglementările valabile în cazul reparatorilor de echipamente electrice. Trimiterea la un sistem de înregistrare oficial ca reparator profesionist, în cazul în care există un astfel de sistem în altă ţară, se acceptă ca dovadă a conformităţii cu acest punct;

ii. reparatorul profesionist este acoperit de o asigurare care acoperă daunele rezultate din activitatea sa;

b) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi acceptă sau refuză înregistrarea în termen de cinci zile lucrătoare de la data formulării cererii de către reparatorul profesionist;

c) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot percepe comisioane rezonabile şi proporţionale pentru accesul la informaţiile privind repararea şi întreţinerea sau pentru primirea de actualizări periodice. Un comision este rezonabil dacă nu descurajează accesul prin faptul că nu ia în considerare măsura în care reparatorul profesionist utilizează informaţiile.

După înregistrare, un reparator profesionist asigură accesul, în termen de o zi lucrătoare de la depunerea unei cereri în acest sens, la informaţiile privind repararea şi întreţinerea solicitate. Informaţiile disponibile privind repararea şi întreţinerea includ:

- identificarea fără echivoc a aparatului;

- o schemă de dezmembrare sau o vizualizare explodată;

- lista echipamentelor necesare pentru reparare şi testare;

- informaţii privind componentele şi diagnosticarea (cum ar fi valorile teoretice minime şi maxime pentru măsurători);

- diagramele de cablare şi de conectare;

- codurile de eroare şi de diagnostic, inclusiv codurile specifice producătorului, după caz; şi

- înregistrările de date referitoare la incidentele de defectare raportate stocate în aparatul frigorific, după caz.

3) Termenul maxim de livrare a pieselor de schimb:

a) în cursul perioadei menţionate la pct.3 subpct. 1), producătorul, importatorul sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să asigure livrarea pieselor de schimb pentru aparatele frigorifice în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea comenzii;

b) în cazul pieselor de schimb disponibile numai pentru reparatorii profesionişti, această disponibilitate poate fi limitată la reparatorii profesionişti înregistraţi în conformitate cu subpct. 2).

4) Cerinţe privind dezmembrarea pentru recuperarea şi reciclarea materialelor în condiţii de evitare a poluării:

a) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi asigură că aparatele frigorifice sunt concepute în aşa fel încât materialele şi componentele menţionate în anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.212/2018) să poată fi îndepărtate cu utilizarea unor unelte disponibile în mod obişnuit;

b) producătorii, importatorii şi reprezentanţii autorizaţi îndeplinesc obligaţiile prevăzute la pct.86-89 din Hotărârea Guvernului nr.212/2018.

4. Cerinţe privind informarea:

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, manualele cu instrucţiuni pentru instalatori şi utilizatori finali, precum şi site-urile web cu acces liber ale producătorilor, ale importatorilor sau ale reprezentanţilor autorizaţi includ următoarele informaţii:

1) combinaţia de sertare, de coşuri şi de rafturi prin care se asigură eficienţa energetică maximă a aparatului frigorific;

2) orientări clare cu privire la locul şi modul de stocare a alimentelor într-un aparat frigorific pentru o conservare optimă pe perioada cea mai lungă posibilă, cu scopul de a se evita risipa de alimente;

3) reglajul recomandat al temperaturilor în fiecare compartiment pentru conservarea în condiţii optime a alimentelor. Aceste reglaje nu trebuie să fie în contradicţie cu condiţiile de depozitare stabilite în tabelul 3 din anexa nr.3;

4) o estimare a impactului reglajelor temperaturii asupra risipei de alimente;

5) o descriere a efectelor modurilor şi caracteristicilor speciale şi, în special, a modului în care temperaturile sunt afectate în fiecare compartiment şi pentru cât timp;

6) în ceea ce priveşte aparatele pentru depozitarea vinului: “acest aparat este destinat a fi utilizat exclusiv la depozitarea vinului”. Această dispoziţie nu se aplică aparatelor frigorifice care nu sunt concepute special pentru depozitarea vinului, însă pot fi folosite în acest scop, şi nici aparatelor frigorifice care sunt prevăzute cu un compartiment pentru depozitarea vinului în combinaţie cu orice alt tip de compartiment;

7) instrucţiuni pentru instalarea şi întreţinerea, inclusiv curăţarea, corecte ale aparatului frigorific de către utilizatorul final;

8) în ceea ce priveşte un aparat frigorific de sine stătător: “acest aparat frigorific nu este destinat a fi utilizat ca aparat încorporat”;

9) în ceea ce priveşte aparatele fără compartiment cu 4 stele: “acest aparat frigorific nu este adecvat pentru congelarea produselor alimentare”;

10) accesul la reparaţii profesionale, inclusiv pagini de internet, adrese, date de contact;

11) informaţii relevante pentru efectuarea comenzilor de piese de schimb, direct sau prin intermediul altor canale furnizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat;

12) perioada minimă în care sunt disponibile piesele de schimb necesare pentru repararea aparatului;

13) durata minimă a garanţiei comerciale a aparatului frigorific oferită de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat;

14) în ceea ce priveşte aparatele frigorifice cu clasă climatică:

a) temperată extinsă: “acest aparat frigorific este destinat a fi utilizat la temperaturi ambiante cuprinse între 10 °C şi 32 °C”;

b) temperată: “acest aparat frigorific este destinat a fi utilizat la temperaturi ambiante cuprinse între 16 °C şi 32 °C”;

c) subtropicală: “acest aparat frigorific este destinat a fi utilizat la temperaturi ambiante cuprinse între 16 °C şi 38 °C”;

d) tropicală: “acest aparat frigorific este destinat a fi utilizat la temperaturi ambiante cuprinse între 16 °C şi 43 °C”;

15) instrucţiuni privind modul de identificare a informaţiilor despre model în baza de date cu produse, astfel cum se defineşte în Regulamentul cu privire la cerinţele de etichetare energetică a aparatelor frigorifice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele de etichetare energetică a unor produse cu impact energetic prin intermediul unui link către informaţiile despre model stocate în baza de date cu produse sau al unui link către baza de date cu produse, precum şi prin intermediul unui link către baza de date cu produse şi informaţiile privind modul de identificare pe produs a identificatorului de model.

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele

de proiectare ecologică aplicabile

aparatelor frigorifice

METODE DE MĂSURARE ŞI CALCULE

În scopul conformităţii şi al verificării conformităţii cu cerinţele prezentului Regulament, măsurătorile şi calculele se efectuează utilizându-se standarde armonizate sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile, care iau în considerare metodele de măsurare de ultimă generaţie general recunoscute şi care sunt în conformitate cu dispoziţiile stabilite în prezenta anexa, care au fost publicate în acest scop în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

În cazul în care un parametru este declarat în temeiul pct.5-9, valoarea declarată a acestuia este utilizată de către producător, importator sau reprezentantul autorizat pentru calculele prevăzute în prezenta anexă.

1. Condiţii generale pentru încercare:

1) în ceea ce priveşte aparatele frigorifice prevăzute cu sisteme de încălzire anticondens care pot fi pornite şi oprite de utilizatorul final, sistemele de încălzire anticondens sunt pornite şi, dacă sunt reglabile, reglate la nivelul maxim de încălzire şi incluse în consumul anual de energie (AE) ca şi consum zilnic de energie (E_zilnic);

2) în ceea ce priveşte aparatele frigorifice prevăzute cu sisteme de încălzire anticondens controlate de condiţiile ambiante, sistemele electronice de încălzire anticondens controlate de condiţiile ambiante sunt oprite sau, dacă nu, dezactivate, acolo unde este posibil, în timpul măsurării consumului de energie;

3) în ceea ce priveşte aparatele frigorifice cu dozatoare care pot fi pornite şi oprite de utilizatorul final, dozatoarele sunt pornite pe durata încercării privind măsurarea consumului de energie, dar nu trebuie să funcţioneze;

4) în ceea ce priveşte măsurarea consumului de energie, compartimentele cu temperatură variabilă funcţionează la cea mai scăzută temperatură care poate fi setată de utilizator pentru a menţine în permanenţă intervalul de temperatură, astfel cum figurează în tabelul 3, al tipului de compartiment cu cea mai scăzută temperatură;

5) în ceea ce priveşte aparatele frigorifice care pot fi conectate la o reţea, modulul de comunicare este activat, dar nu este necesar să existe un tip specific de comunicare şi/sau de schimb de date în timpul încercării privind consumul de energie. În timpul încercării privind consumul de energie se asigură conectarea unităţii la o reţea;

6) în ceea ce priveşte performanţa compartimentelor de răcire:

a) în cazul unui compartiment cu temperatură variabilă clasificat drept compartiment pentru alimente proaspete şi/sau compartiment de răcire, se determină indicele de eficienţă energetică (EEI) pentru fiecare condiţie de temperatură şi se aplică valoarea cea mai ridicată;

b) un compartiment de răcire trebuie să îşi poată controla temperatura medie într-un interval determinat fără a fi necesară efectuarea de ajustări de către utilizator; acest lucru poate fi verificat în timpul încercărilor privind consumul de energie la temperaturi ambiante de 16 °C şi 32 °C;

7) în ceea ce priveşte compartimentele cu volum reglabil, dacă volumele a două compartimente sunt reglate de către utilizatorul final unul în raport cu celălalt, consumul de energie şi volumul sunt supuse încercărilor atunci când volumul compartimentului cu temperatura-ţintă mai ridicată este reglat la volumul său minim;

8) capacitatea de congelare a unui compartiment se calculează prin înmulţirea cu 24 a greutăţii sarcinii uşoare, împărţită la timpul de congelare, pentru a aduce temperatura sarcinii uşoare de la + 25 la – 18 °C la o temperatură ambiantă de 25 °C, exprimată în kg/24h şi rotunjită la o zecimală;

9) în ceea ce priveşte stabilirea claselor climatice, acronimul pentru intervalul de temperatură ambiantă, şi anume SN, N, ST sau T reprezintă clasa:

a) temperată extinsă (SN), cu un interval de temperatură între 10°C şi 32°C;

b) temperată (N), cu un interval de temperatură între 16°C şi 32°C;

c) subtropicală (ST), cu un interval de temperatură între 16 °C şi 38 °C; şi

d) tropicală (T), cu un interval de temperatură între 16 °C şi 43 °C;

10) greutatea sarcinii uşoare pentru fiecare compartiment cu 4 stele este:

a) 3,5 kg/100 l din volumul compartimentului cu 4 stele evaluat, rotunjită în sus la cel mai apropiat 0,5 kg; şi

b) kg pentru un compartiment cu 4 stele cu un volum pentru care 3,5 kg/100 l duce la o valoare mai mică de 2 kg;

în cazul în care aparatul frigorific conţine o combinaţie de compartimente cu 3 şi cu 4 stele, suma greutăţii (greutăţilor) sarcinii uşoare trebuie mărită astfel încât suma greutăţilor sarcinii uşoare pentru toate compartimentele cu 4 stele să fie:

c) 3,5 kg/100 l din volumul total al tuturor compartimentelor cu 4 şi cu 3 stele, rotunjit la cel mai apropiat 0,5 kg; şi

d) kg pentru un volum total al tuturor compartimentelor cu 4 şi cu 3 stele pentru care 3,5 kg/100 l duce la o valoare mai mică de 2 kg.

2. Condiţiile de depozitare şi temperaturile-ţintă pentru fiecare tip de compartiment:

Tabelul 3 prezintă condiţiile de depozitare şi temperatura-ţintă pentru fiecare tip de compartiment.

3. Determinarea AE:

Tabelul 3 prezintă condiţiile de depozitare şi temperatura-ţintă pentru fiecare tip de compartiment.

1) În ceea ce priveşte toate aparatele frigorifice, cu excepţia aparatelor frigorifice cu nivel redus de zgomot:

Consumul de energie se stabileşte prin încercarea la o temperatură ambiantă de 16°C şi de 32°C.

Pentru a determina consumul de energie, temperaturile medii ale aerului din fiecare compartiment trebuie să fie mai mici sau egale cu temperaturile-ţintă specificate în tabelul 3 pentru fiecare tip de compartiment declarat de producător, importator sau reprezentant autorizat. Valorile mai mari şi mai mici decât temperaturile-ţintă pot fi utilizate pentru a estima consumul de energie la temperatura-ţintă pentru fiecare compartiment relevant prin interpolare, după caz.

Principalele componente ale consumului de energie care urmează să fie stabilite sunt:

- un set de valori ale consumului de putere în regim constant (P_ss), exprimat în W şi rotunjit la o zecimală, fiecare la o temperatură ambiantă specifică şi la un set de temperaturi ale compartimentului, care nu sunt neapărat temperaturile-ţintă;

- consumul incremental reprezentativ de energie pentru dezgheţare şi recuperare (ΔΕ_d-f), exprimat în Wh şi rotunjit la o zecimală, pentru produsele cu unul sau mai multe sisteme de dezgheţare automată (fiecare cu propriul ciclu de control al dezgheţării), măsurat la o temperatură ambiantă de 16 °C (ΔΕ_d-f16) şi de 32 °C (ΔΕ_d-f32 );

- intervalul de dezgheţare (t_d-f ), exprimat în h şi rotunjit la trei zecimale, pentru produsele cu unul sau mai multe sisteme de dezgheţare automată (fiecare cu propriul ciclu de control al dezgheţării), măsurat la o temperatură ambiantă de 16 °C (t_d-f16) şi de 32 °C (t_d-f32). t_d-f se determină pentru fiecare sistem pentru o serie de condiţii diverse;

- pentru fiecare încercare realizată, P_ss şi ΔΕ_d-f se adună pentru a da consumul zilnic la o anumită temperatură ambiantă E_T = 0,001 × 24 × (P_ss + ΔΕ_d-f /t_d-f), exprimat în kWh/24 h, specific reglajelor aplicate;

- E_aux, exprimat în kWh/a şi rotunjit la trei zecimale. E_aux se limitează la sistemul de încălzire anticondens controlat de condiţiile ambiante şi se determină pe baza consumului de putere al sistemului de încălzire la o serie de condiţii de temperatură şi de umiditate ambiante, înmulţit cu probabilitatea ca această condiţie de umiditate şi temperatură ambiantă să aibă loc şi să fie însumată; acest rezultat este ulterior înmulţit cu un factor de pierdere, pentru a ţine seama de pierderile de căldură în compartiment şi de eliminarea lor ulterioară prin sistemul de refrigerare.

Tabelul 3

Condiţiile de depozitare şi temperaturile-ţintă

pentru fiecare tip de compartiment

Fiecare dintre aceşti parametri se determină printr-o încercare separată sau printr-un set de încercări. Datele de măsurare se calculează ca medie pe o perioadă de încercare efectuată după un anumit interval de timp de la punerea în funcţiune a aparatului. Pentru a îmbunătăţi eficienţa şi acurateţea încercărilor, durata perioadei de încercare nu trebuie să fie fixă; ea trebuie stabilită astfel încât aparatul să se afle în regim constant pe durata acestei perioade de încercare. Acest lucru se confirmă prin examinarea tuturor datelor colectate în această perioadă de încercare şi prin raportarea lor la o serie de criterii de stabilitate, dacă a fost posibil să se colecteze suficiente date în acest regim constant.

AE exprimat în kWh/a şi rotunjit la două zecimale se calculează după cum urmează:

AE = 365 × E_zilnic/L + E_aux,

unde:

- factorul de încărcare L = 0,9 pentru aparatele frigorifice prevăzute doar cu compartimente pentru alimente congelate şi L = 1,0 pentru toate celelalte aparate; şi

- E_zilnic, exprimat în kWh/24 h şi rotunjit la trei zecimale, calculat pornind de la E_T la o temperatură ambiantă de 16°C (E₁₆ ) şi la o temperatură ambiantă de 32°C E₃₂), după cum urmează:

E_zilnic = 0,5 × (E₁₆ + E₃₂)

unde E₁₆ şi E₃₂ sunt derivate prin interpolarea încercării privind consumul de energie la temperaturile-ţintă prevăzute în tabelul 3.

2) În ceea ce priveşte aparatele frigorifice cu nivel redus de zgomot:

Consumul de energie se determină astfel cum se prevede la pct.3 subpct.1), însă la o temperatură ambiantă de 25°C şi nu la 16°C şi la 32°C.

E_zilnic, exprimat în kWh/24 h şi rotunjit la trei zecimale pentru calcularea AE este după cum urmează:

E_zilnic = E₂₅

unde E₂₅ este E_T la o temperatură ambiantă de 25°C şi derivat prin interpolarea încercărilor privind consumul de energie la temperaturile-ţintă enumerate în tabelul 3.

4. Determinarea consumului anual standard de energie (SAE):

1) Pentru toate aparatele frigorifice:

SAE, exprimat în kWh/a şi rotunjit la două zecimale, se calculează după cum urmează:

unde:

- c este indicele numeric pentru un tip de compartiment cuprins între 1 şi n, iar n este numărul total de tipuri de compartimente;

- V_c , exprimat în dm³ sau în litri şi rotunjit la prima zecimală, este volumul compartimentului;

V (exprimat în dm³ sau în litri şi rotunjit la cel mai apropiat număr întreg) este volumul total cu

- r_c, N_c, M_c şi C sunt parametrii de modelare specifici fiecărui compartiment, ai căror valori figurează în tabelul 4; şi

- A_c , B_c şi D sunt factorii de compensare, ai căror valori figurează în
tabelul 5.

La efectuarea calculelor de mai sus, pentru compartimentele cu temperatură variabilă se alege tipul de compartiment cu cea mai scăzută temperatură-ţintă pentru care este declarat adecvat.

2) Parametrii de modelare per tip de compartiment pentru calcularea SAE:

Parametrii de modelare figurează în tabelul 4.

Tabelul 4

Valorile parametrilor de modelare per tip de compartiment

3) Factorii de compensare per tip de compartiment pentru calcularea SAE:

Factorii de compensare figurează în tabelul 5.

Tabelul 5

Valorile factorilor de corecţie per tip de compartiment

5. Obţinerea EEI:

EEI, exprimat în % şi rotunjit la prima zecimală, calculat după cum urmează:

EEI =AE/SAE.

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele

de proiectare ecologică aplicabile

aparatelor frigorifice

PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare – autoritate de supraveghere a pieţei) şi nu trebuie utilizate de către producător, de către importator sau de către reprezentantul autorizat ca toleranţe permise pentru a stabili valorile din documentaţia tehnică sau pentru a interpreta aceste valori în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

În cazul în care un model a fost conceput pentru a fi capabil să depisteze dacă este în curs de încercare, inclusiv prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare şi să reacţioneze în mod specific prin modificarea automată a performanţei sale în timpul încercării cu obiectivul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii specificaţi în prezentul Regulament sau incluşi în documentaţia tehnică sau incluşi în oricare dintre documentele furnizate, modelul şi toate modelele sale echivalente sunt considerate neconforme.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi capitolului VI din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură pentru cerinţele menţionate în anexa nr.2:

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate a modelului.

2. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

1) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică (valorile declarate) şi, după caz, valorile folosite pentru calculul acestor valori nu sunt mai favorabile pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.g) pct.2 menţionat;

2) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciuna dintre informaţiile obligatorii despre produs publicate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat nu conţine valori care sunt mai avantajoase pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât valorile declarate; şi

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei verifică unitatea din model, verifică dacă producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat a instituit un sistem care respectă cerinţele de la pct.12; şi

4) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei verifică unitatea din model şi respectă cerinţa de la pct.13, cerinţele funcţionale prevăzute la pct.2 din anexa nr.2, cerinţele privind eficienţa utilizării resurselor prevăzute la pct.3 din anexa nr.2 şi cerinţele privind informaţiile prevăzute la pct.4 din anexa nr.2; şi

5) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei încearcă unitatea din model, valorile determinate sau valorile parametrilor relevanţi, măsurate în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători, respectă toleranţele de verificare respective, astfel cum figurează în tabelul 6.

3. În cazul în care rezultatele menţionate la pct.2 subpct.1)-4) nu sunt atinse, modelul şi toate modelele echivalente sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

4. În cazul în care nu se obţine rezultatul menţionat la pct.2 subpct.5), autoritatea de supraveghere a pieţei selectează pentru încercare trei unităţi suplimentare din acelaşi model. Ca alternativă, cele trei unităţi suplimentare selectate pot fi dintr-unul sau mai multe modele echivalente.

5. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru cele trei unităţi selectate, media aritmetică a valorilor determinate respectă toleranţele de verificare respective stabilite în tabelul 6.

6. În cazul în care rezultatul menţionat la pct.5 nu este atins, modelul şi toate modelele echivalente se consideră neconforme cu prezentul Regulament.

7. Fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului potrivit pct.3, pct.6 sau celui de al doilea paragraf din prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexa nr.3.

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele de verificare stabilite în tabelul 6 şi utilizează doar procedura descrisă la pct.1-7 pentru cerinţele stabilite în prezenta anexă. În ceea ce priveşte parametrii din tabelul 6, nu se aplică alte toleranţe, cum ar fi cele stabilite în standardele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Tabelul 6

Toleranţe de verificare

Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la cerinţele
de proiectare ecologică aplicabile

aparatelor frigorifice

La data intrării în vigoare a prezentului Regulament, au fost identificate, pentru aparatele frigorifice, cele mai bune tehnologii disponibile pe piaţă din punctul de vedere al indicelui de eficienţă energetică (EEI) şi al emisiilor acustice în aer, după cum se descrie în continuare.

Cifrele de mai jos au fost obţinute utilizându-se o conversie simplificată a valorilor EEI conform Regulamentului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru aparatele frigorifice, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.750/2016. Cifrele din paranteze indică valoarea EEI obţinută conform Regulamentului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru aparatele frigorifice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016.

Aparate frigorifice:

Aparat frigorific specific pentru depozitarea alimentelor proaspete (“frigider”):

Aparat pentru depozitarea vinului:

Frigider cu congelator:

Congelator:

Cel mai scăzut zgomot raportat (dintre toate modelele): 34-35 dB(A) re 1 pW

Aparat frigorific cu nivel redus de zgomot (aparat frigorific specific de tip “cramă” sau “cămară”):

S-a raportat că aparatele frigorifice cu nivel redus de zgomot au emisii acustice în aer mai mici de 15 dB(A) re 1 pW în conformitate cu standardele de încercare actuale.

Anexa nr.25

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile afişajelor electronice

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) 2019/2021 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de stabilire a cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile afişajelor electronice în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, de modificare a Regulamentului (CE) nr.1275/2008 al Comisiei şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.642/2009 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315 din 5 decembrie 2019 (CELEX 32019R2021), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2021/341 al Comisiei din 23 februarie 2021.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile afişajelor electronice (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţe de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a afişajelor electronice, inclusiv a televizoarelor, a monitoarelor şi a afişajelor digitale cu rol de semnalizare.

2. Prezentul Regulament nu se aplică următoarelor produse:

1) afişajelor electronice cu o arie a ecranului mai mică sau egală cu 100 de centimetri pătraţi;

2) proiectoarelor;

3) sistemelor de videoconferinţă “all-in-one”;

4) afişajelor medicale;

5) căştilor de realitate virtuală;

6) afişajelor integrate sau care urmează să fie integrate în produsele enumerate la pct.5 subpct. 1) din Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018;

7) afişajelor electronice care sunt componente sau subansambluri, astfel cum sunt definite la pct.4 din Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018;

8) afişajelor industriale.

3. Cerinţele de la punctele A şi B din anexa nr.2 nu se aplică următoarelor afişaje:

1) afişajelor pentru producţii audiovizuale;

2) afişajelor profesionale;

3) afişajelor de securitate;

4) tablelor de scris digitale interactive;

5) ramelor foto digitale;

6) afişajelor digitale cu rol de semnalizare.

4. Cerinţele de la punctele A, B şi C din anexa nr.2 nu se aplică următoarelor afişaje:

1) afişajelor de stare;

2) panourilor de comandă.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

5. În sensul prezentului Regulament, se definesc următoarele noţiuni:

afişaj electronic – ecran de afişaj şi componentele electronice asociate, a cărui funcţie principală este afişarea de informaţii vizuale provenite de la surse cu fir sau fără fir;

afişaj industrial – afişaj electronic conceput, încercat şi comercializat exclusiv pentru a fi utilizat în medii industriale pentru măsurare, încercare, monitorizare şi control. Proiectarea sa trebuie să asigure cel puţin toate elementele următoare:

a) temperaturi de funcţionare între 0 °C şi + 50 °C;

b) condiţii de umiditate de funcţionare între 20 % şi 90 % fără condensare;

c) un nivel minim de protecţie împotriva factorilor externi (IP 65), asigurând protecţie împotriva pătrunderii prafului şi protecţie completă împotriva contactului (etanş la praf), fără efect pentru apa proiectată de o duză (6,3 mm) pe carcasă;

d) imunitate CEM adecvată pentru mediile industriale;

afişaj medical – afişaj electronic care intră în domeniul de aplicare prevăzut în Regulamentul privind condiţiile de introducere pe piaţă a dispozitivelor medicale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.702/2018 sau în Legea nr.102/2017 cu privire la dispozitivele medicale;

afişaj digital cu rol de semnalizare – afişaj electronic conceput în principal pentru a fi vizualizat de mai multe persoane în alte medii decât mediile de birou şi în medii profesionale. Specificaţiile acestuia trebuie să includă toate caracteristicile următoare:

a) un identificator unic pentru a permite adresarea către un ecran de afişaj specific;

b) o funcţie de dezactivare a accesului neautorizat la setările afişajului şi ale imaginii afişate;

c) o conexiune la reţea care să includă o interfaţă cu fir sau fără fir pentru controlul, monitorizarea sau primirea de informaţii în afişaj de la surse distante de comunicaţie punct la punct sau de difuziune selectivă (multicast), dar nu şi de la surse de difuziune completă (broadcast);

d) proiectate în vederea suspendării, montării sau fixării pe o structură fizică, astfel încât să poată fi vizualizat de mai multe persoane, şi să nu fie introdus pe piaţă cu un suport pe sol;

e) nu include un tuner pentru afişarea semnalelor de difuziune;

arie a ecranului – suprafaţa vizibilă a afişajului electronic, calculată prin înmulţirea lăţimii maxime a imaginii vizibile cu înălţimea maximă a imaginii vizibile de-a lungul suprafeţei panoului, fie plată, fie curbată;

afişaj de stare – afişaj utilizat pentru afişarea de informaţii simple, dar în schimbare, cum ar fi canalul selectat, ora sau consumul de putere. Un simplu indicator luminos nu este considerat un afişaj de stare;

afişaj pentru producţii audiovizuale – afişaj electronic proiectat şi comercializat pentru uzul profesional al posturilor de televiziune sau radio şi al companiilor de producţie video în scopul creării de conţinut video. Specificaţiile acestuia trebuie să includă toate caracteristicile următoare:

a) funcţie de etalonare a culorilor;

b) o funcţie de analizare a semnalului de intrare pentru monitorizarea semnalului de intrare şi detectarea erorilor, cum ar fi un monitor de undă/vectoroscop, ajustarea RGB, o funcţie de verificare a stării semnalului video la rezoluţie reală în pixeli, un mod “interlace” şi un marcator de ecran;

c) tehnologia SDI (Serial Digital Interface) sau video peste protocol de internet (VoIP) integrate în produs;

d) nedestinat utilizării în spaţii publice;

afişaj profesional – afişaj electronic proiectat şi comercializat pentru uz profesional pentru editarea imaginilor video şi grafice. Specificaţiile acestuia includ toate caracteristicile următoare:

- un raport de contrast de cel puţin 1000:1, măsurat pe un plan perpendicular pe planul vertical al ecranului şi de cel puţin 60:1, măsurat la un unghi de vizualizare orizontal de cel puţin 85° faţă de planul perpendicular menţionat anterior şi de cel puţin 83° faţă de planul perpendicular respectiv pe un ecran curbat, cu sau fără ecran protector de sticlă;

- o rezoluţie nativă de cel puţin 2,3 megapixeli;

- un suport pentru gama cromatică mai mare sau egal cu 38,4 % din CIE LUV;

- uniformitatea culorilor şi a luminanţei, astfel cum sunt specificate în EBU Tech. 3320 pentru monitoarele din categoria 1, 2 sau 3, în funcţie de aplicaţia profesională a afişajului.

afişaj de securitate – afişaj electronic ale cărui specificaţii trebuie să includă toate caracteristicile următoare:

a) funcţie de automonitorizare capabilă să comunice unui server la distanţă cel puţin una dintre următoarele informaţii:

- starea alimentării cu energie;

- temperatura internă comunicată de un senzor termic de protecţie împotriva supraîncărcării;

- sursa video;

- sursa audio şi starea audio (volum/sunet dezactivat);

- modelul şi versiunea de firmware;

b) un factor de formă specializat, specificat de utilizator, care să faciliteze instalarea afişajului în carcase profesionale sau în console;

căşti de realitate virtuală – dispozitiv de purtat pe cap care oferă utilizatorului o realitate virtuală imersivă prin afişarea de imagini stereoscopice pentru fiecare ochi, cu funcţii de urmărire a mişcării capului;

integrat, cu referire la un afişaj care face parte dintr-un alt produs ca şi componentă funcţională – un afişaj electronic care nu poate fi exploatat independent de produs şi care depinde de acesta pentru a-şi îndeplini funcţiile, inclusiv alimentarea cu energie;

monitor de gradul 1 – monitor pentru evaluarea tehnică de înaltă calitate a imaginilor în punctele-cheie ale desfăşurării unei activităţi de producţie sau de difuziune, cum ar fi captarea de imagini, postproducţia, transmisia şi stocarea;

monitor, monitor de calculator sau afişaj de calculator – afişaj electronic destinat vizualizării de aproape de către o persoană, de exemplu într-un mediu de birou;

HiNA – disponibilitate mare în reţea, astfel cum este definită prin Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru consumul de energie electrică în modul de aşteptare şi oprit al echipamentelor electrice şi electronice de uz casnic şi de birou, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.750/2016;

panou de comandă – afişaj electronic a cărui funcţie principală este aceea de a afişa imagini asociate cu starea de funcţionare a produsului; el poate asigura interacţiunea utilizatorului, prin atingere sau prin alte mijloace, cu scopul de a controla funcţionarea produsului. Acesta poate fi integrat în produse sau poate fi special conceput şi comercializat pentru a fi utilizat exclusiv odată cu produsul;

proiector – dispozitiv optic destinat prelucrării informaţiilor provenite de la imagini video analoage sau digitale, în orice format, menit să moduleze o sursă de lumină şi să proiecteze imaginea rezultată pe o suprafaţă externă;

ramă foto digitală – afişaj electronic conceput pentru a afişa în mod exclusiv informaţii vizuale statice;

sistem de videoconferinţă all-in-one – sistem dedicat, conceput pentru videoconferinţe şi colaborare, integrat într-o carcasă unică, ale cărui specificaţii trebuie să includă toate caracteristicile următoare:

a) suport pentru protocolul de videoconferinţă specific ITU-T H.323 sau IETF SIP, astfel cum este furnizat de producător;

b) cameră (camere), capacităţi de afişare şi de procesare pentru transmisii video bidirecţionale în timp real, inclusiv rezistenţă la pierderea pachetelor de date;

c) difuzoare şi capacităţi de procesare audio pentru comunicaţii audio bidirecţionale în timp real de tip “mâini libere”, inclusiv anularea ecoului;

d) o funcţie de criptare;

e) HiNA;

tablă de scris digitală interactivă – afişaj electronic care permite interacţiunea directă a utilizatorului cu imaginea afişată. Tabla de scris digitală interactivă este proiectată în principal pentru utilizare cu ocazia unor prezentări, cursuri sau pentru colaborarea de la distanţă, inclusiv pentru transmiterea de semnale audio şi video. Specificaţiile acesteia trebuie să includă toate caracteristicile următoare:

a) este proiectată în principal în vederea suspendării sau montării pe un suport pe sol, a amplasării pe un raft sau pe un birou sau fixării pe o structură fizică, astfel încât să poată fi vizualizată de mai multe persoane;

b) nu poate fi utilizată decât împreună cu un software care are funcţionalităţi specifice de gestionare a conţinutului şi a interacţiunii;

c) este integrată sau proiectată pentru a fi utilizată în mod specific împreună cu un computer, în scopul executării software-ului menţionat la lit.b);

d) o arie a ecranului afişajului mai mare de 40 dm²;

e) interacţionare cu utilizatorul prin atingere cu degetul sau cu pixul sau prin alte mijloace precum gesturi ale mâinii sau ale braţului ori prin voce;

televizor – afişaj electronic destinat în principal afişării şi receptării de semnale audiovizuale şi care constă într-un afişaj electronic şi într-unul sau mai multe tunere/receptoare;

tuner/receptor – circuit electronic care detectează un semnal de teledifuziune, cum ar fi un semnal numeric terestru sau satelitar, dar nu şi comunicaţie punct la punct (unicast) pe internet, şi care facilitează selectarea unui canal TV dintr-un grup de canale difuzate;

În sensul anexelor nr.2- nr.5, se aplica definiţiile din anexa nr.1 la prezentul Regulament.

III. CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

ŞI EVALUAREA CONFORMITĂŢII

6. Cerinţele de proiectare ecologică stabilite în anexa nr.2 se aplică începând cu datele indicate în anexa respectivă.

7. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014) constă în sistemul de control intern al proiectării specificat la anexa nr.4 sau în sistemul de management stabilit în anexa nr.5 la legea respectivă.

8. În sensul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică trebuie să conţină motivul pentru care anumite componente din plastic, dacă există, nu sunt marcate în conformitate cu exceptarea prevăzută la pct.4 subpct.2) din anexa nr.2, precum şi detaliile şi rezultatele calculelor prevăzute în anexele nr.2 şi nr.3 la prezentul Regulament.

9. În cazul în care informaţiile incluse în dosarul cu documentaţia tehnică pentru un anumit model au fost obţinute de la un model care prezintă aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este produs de un producător diferit sau obţinute prin calcule efectuate pe baza caracteristicilor de proiectare sau prin extrapolare pornind de la un alt model al aceluiaşi producător sau al unui alt producător, sau ambele, dosarul cu documentaţia tehnică include detaliile acestui calcul, evaluarea efectuată de către producător pentru a verifica exactitatea calculului şi declaraţia de identitate între modelele diferiţilor producători, după caz.

10. Dosarul cu documentaţia tehnică include o listă a tuturor modelelor echivalente, inclusiv identificatorii de model.

11. Dosarul cu documentaţia tehnică include informaţiile menţionate în ordinea şi conform prevederilor din anexa nr.6 la Regulamentul cu privire la etichetarea energetică a afişajelor electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014. În scopul supravegherii pieţei, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi fac trimitere la dosarul cu documentaţia tehnică încărcată în baza de date cu produse, care conţine aceleaşi informaţii prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.1003/2014, fără a aduce atingere pct.2 lit.g) din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014.

IV. PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII

PIEŢEI, CIRCUMVENŢIE ŞI ACTUALIZĂRI DE SOFTWARE.

VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ

12. Procedura de verificare descrisă în anexa nr.4 la prezentul Regulament se aplică la efectuarea controalelor de supraveghere a pieţei menţionate în art.8 şi în capitolul VI din Legea nr.151/2014.

13. Producătorului, importatorului sau reprezentantului autorizat i se interzice introducerea pe piaţă a produselor care au fost concepute pentru a detecta faptul unei încercări, precum prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare şi pentru a reacţiona în mod specific prin modificarea automată a performanţei acestora în timpul încercării, cu scopul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii specificaţi în dosarul cu documentaţia tehnică sau incluşi în oricare dintre documentele furnizate.

14. Nu se admite deteriorarea consumului de energie al produsului şi oricare dintre ceilalţi parametri declaraţi după o actualizare de software sau de firmware atunci când sunt măsuraţi cu ajutorul aceleiaşi încercări standard utilizate iniţial pentru declaraţia de conformitate, cu excepţia cazului în care utilizatorul final şi-a dat consimţământul explicit înainte de actualizarea respectivă. Nu se admite modificarea performanţelor în urma respingerii actualizării.

15. La actualizarea de software nu se admite modificarea performanţei produsului astfel încât acesta să nu fie conform cu cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile declaraţiei de conformitate.

16. Valorile de referinţă indicative pentru cele mai performante produse şi tehnologii disponibile pe piaţă la momentul adoptării prezentului Regulament sunt prevăzute în anexa nr.5.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile afişajelor electronice

DEFINIŢII APLICABILE PENTRU ANEXE

afişaj electronic în reţea – afişaj electronic care se poate conecta la o reţea utilizând una dintre interfeţele sale de reţea, dacă aceasta este activată;

afişaj micro LED – afişaj electronic în care pixelii individuali sunt aprinşi prin tehnologia microscopică LED;

agent de ignifugare halogenat – agent de ignifugare care conţine orice halogen;

agent de întârziere a arderii sau agent de ignifugare – substanţă care întârzie în mod semnificativ propagarea flăcării;

bază de date cu produse – colecţie de date referitoare la produse, care este structurată în mod sistematic şi care constă într-o secţiune publică axată pe consumator, în care informaţiile referitoare la parametrii produselor individuale sunt accesibile prin mijloace electronice, într-un portal online pentru accesibilitate şi într-o secţiune privind conformitatea, cu cerinţe de accesibilitate şi de securitate specificate în mod clar, astfel cum prevede Legea nr.306/2023 privind etichetarea produselor cu impact energetic;

configuraţie normală – setare a afişajului recomandată utilizatorului final de către producător din meniul de configurare iniţială sau setarea din fabrică pe care o are afişajul electronic pentru utilizarea prevăzută a produsului. Ea trebuie să asigure utilizatorului final calitatea optimă în mediul prevăzut şi la utilizarea prevăzută. Configuraţia normală este starea în care sunt măsurate valorile pentru modurile oprit, standby, standby în reţea şi pornit;

demontare – dezasamblarea potenţial ireversibilă a unui produs asamblat în materialele şi/sau componentele sale constitutive;

dezasamblare – desfacerea reversibilă, în materialele şi/sau componentele sale constitutive, a unui produs asamblat, fără a se produce o deteriorare funcţională care ar împiedica reasamblarea, reutilizarea sau recondiţionarea produsului;

diodă electroluminiscentă organică (OLED) – tehnologie în care lumina este produsă dintr-un dispozitiv în stare solidă prevăzut cu o joncţiune p-n din material organic. Joncţiunea emite o radiaţie optică în cazul excitării cu curent electric;

disponibilitate în reţea – capacitatea unui afişaj electronic de a-şi activa funcţiile la detectarea de către o interfaţă de reţea a unui semnal de activare la distanţă;

etapă, când se referă la demontare sau dezasamblare – operaţiune care se încheie cu schimbarea sculei sau cu îndepărtarea unei componente sau piese;

funcţie de reactivare – funcţie care, prin intermediul unui întrerupător de la distanţă, al unei telecomenzi, al unui senzor intern, al unui temporizator sau, în cazul afişajelor în reţea în modul standby în reţea, prin intermediul reţelei, asigură comutarea din modul standby într-un mod, altul decât modul oprit, cu funcţii suplimentare;

funcţionalitate tactilă – posibilitatea de a introduce comenzi folosind, ca dispozitiv de intrare, un dispozitiv tactil care, în general, se prezintă sub forma unei pelicule transparente poziţionate pe un panou de afişaj electronic;

identificator de model – codul, de obicei alfanumeric, prin care se distinge un model specific de produs de alte modele cu aceeaşi marcă comercială sau cu aceeaşi denumire a producătorului, a importatorului sau a reprezentantului autorizat;

implicit – se referă la o anumită caracteristică sau setare, înseamnă valoarea unei anumite caracteristici, astfel cum a fost stabilită din fabrică, disponibilă atunci când clientul utilizează produsul pentru prima dată şi după ce efectuează acţiunea “revenire la setările din fabrică”, dacă produsul permite acest lucru;

interfaţă de reţea sau port de reţea – interfaţă fizică cu fir sau fără fir, care furnizează conectare la reţea şi prin intermediul căreia pot fi activate de la distanţă funcţii ale afişajului electronic şi pot fi primite sau trimise date. Interfeţele cu datele de intrare precum semnalele video şi audio, neoriginare dintr-o sursă de reţea şi care nu utilizează o adresă de reţea, nu sunt considerate interfeţe de reţea;

luminanţă – măsura fotometrică a intensităţii luminoase per unitate de suprafaţă a luminii care se deplasează într-o direcţie dată, exprimată în candele pe metru pătrat (cd/m²). Termenul luminozitate este deseori folosit pentru a califica în mod “subiectiv” luminanţa unui afişaj;

material omogen – material cu compoziţie uniformă sau un material format dintr-o combinaţie de materiale care nu poate fi dezmembrat sau separat în materiale diferite prin acţiuni mecanice precum deşurubare, tăiere, strivire, măcinare şi procese abrazive;

meniu impus – meniu specific care apare la pornirea iniţială a afişajului sau la o revenire la setările din fabrică, furnizând un set de setări de afişare alternative, predefinite de producător;

mod magazin – configuraţia menită a fi utilizată în special în contextul demonstrării capacităţilor afişajului electronic, de exemplu în condiţii de iluminare intense, în magazinele de vânzare cu amănuntul şi care nu implică deconectarea automată de la sursa de alimentare în cazul în care nu se detectează o acţiune din partea utilizatorului sau prezenţa acestuia. Este posibil ca această configuraţie să nu fie accesibilă printr-un meniu afişat;

mod oprit – o stare în care afişajul electronic este conectat la reţeaua de alimentare şi nu îndeplineşte nicio funcţie; următoarele stări sunt de asemenea mod oprit:

a) stări care furnizează doar o indicaţie a stării de mod oprit;

b) stări care furnizează numai funcţionalităţile care au ca scop asigurarea compatibilităţii electromagnetice, în temeiul Reglementării tehnice “Compatibilitatea electromagnetică a echipamentelor”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.807/2015;

mod standby – starea în care afişajul electronic este conectat la o sursă de energie electrică, depinde de alimentarea cu energie din sursa respectivă pentru a funcţiona în mod corespunzător şi asigură exclusiv următoarele funcţii, care pot continua pentru o perioadă de timp nedefinită:

- funcţia de reactivare sau funcţia de reactivare şi simpla indicare a funcţiei de reactivare activate; şi/sau

- afişarea informaţiilor sau a stării;

mod pornit în configuraţie de luminozitate maximă – modul de funcţionare a afişajului electronic, setat de către producător, care oferă o imagine acceptabilă la cea mai mare luminanţă albă maximă măsurată;

mod pornit sau mod activ – starea în care afişajul electronic este conectat la o sursă de alimentare, a fost activat şi furnizează una sau mai multe dintre funcţiile sale de afişare;

model echivalent – model care are aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru furnizarea informaţiilor tehnice, dar care este introdus pe piaţă sau pus în funcţiune de acelaşi producător sau importator sau reprezentant autorizat drept un alt model cu un identificator de model diferit;

piesă de schimb – piesă separată care poate înlocui o piesă cu funcţii identice într-un produs;

pixel sau element de imagine – suprafaţa celui mai mic element al unei imagini, care poate fi distins de elementele sale învecinate;

placă de circuite imprimate (PCB) – ansamblu care susţine mecanic şi conectează electric componente electrice sau electronice, cu ajutorul unor trasee conductoare, al unor plăci şi al altor elemente dispuse pe unul sau mai multe straturi de metal conductor prin laminare pe sau între straturile unui substrat neconductor;

PMMA – polimetilmetacrilat;

reglare automată a luminozităţii (ABC) – mecanismul automat care, atunci când este activat, controlează luminozitatea unui afişaj electronic în funcţie de nivelul de iluminare ambiantă din faţa afişajului;

reparator profesionist – operator sau o întreprindere care prestează servicii de reparaţie şi de întreţinere a afişajelor electronice;

reţea – infrastructură de comunicaţii cu o topologie a legăturilor şi o arhitectură care include componente fizice, principii organizaţionale şi proceduri şi formate sau protocoale de comunicare;

rezoluţie HD - 1920 × 1080 de pixeli sau 2073600 de pixeli;

rezoluţie UHD - 3840 × 2160 de pixeli sau 8294400 de pixeli.

senzor de detectare a prezenţei în încăpere sau senzor de detectare a gesturilor sau senzor de ocupare – senzor care monitorizează mişcările din spaţiul care înconjoară produsul şi reacţionează la acestea, putând declanşa comutarea în modul pornit. Dacă într-o perioadă prestabilită senzorul nu mai detectează mişcări, produsul poate trece în modul standby sau în modul standby în reţea;

standby în reţea – starea în care afişajul electronic este capabil să reia o funcţie prin intermediul unui semnal activat la distanţă provenit de la o interfaţă de reţea;

sursă de alimentare externă (EPS) – dispozitiv astfel cum este definit în Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile surselor de alimentare externe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016;

USB – magistrală serială universală;

valori declarate – valorile furnizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat pentru parametrii tehnici declaraţi, calculaţi sau măsuraţi, în conformitate cu prevederile pct.7-11 din capitolul III, pentru verificarea conformităţii de către autoritatea de supraveghere a pieţei;

vizualizare de aproape – distanţă de vizualizare comparabilă cu cea obţinută atunci când se vizualizează un afişaj electronic ţinut în mâini sau din poziţie aşezată la birou;

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile afişajelor electronice

CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

1. Cerinţe de eficienţă energetică

1) Limitele indicelui de eficienţă energetică pentru modul pornit

Indicele de eficienţă energetică (EEI) al unui afişaj electronic se calculează folosind următoarea ecuaţie:

,

unde:

A reprezintă aria ecranului în dm²;

P_măsurată este puterea măsurată în modul pornit, exprimată în waţi, în configuraţie normală, în intervalul dinamic standard (SDR);

Corr este un factor de corecţie de 10 pentru afişajele electronice OLED care nu aplică toleranţa ABC de la pct.2 subpct. 1). corr este zero în toate celelalte cazuri.

EEI declarat al unui afişaj electronic nu trebuie să depăşească EEI maxim (EEI_max), potrivit limitelor stabilite în tabelul 1, începând cu datele indicate.

Pentru calcularea EEI se utilizează valorile declarate ale puterii în modul pornit (P_măsurată) şi suprafaţa ecranului (A), astfel cum figurează în tabelul 5 din anexa nr.6 la Regulamentul cu privire la etichetarea energetică a afişajelor electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014.

Tabelul 1

Limitele EEI pentru modul pornit

2. Toleranţe şi ajustări în scopul calculării EEI şi cerinţe funcţionale

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, afişajele electronice trebuie să îndeplinească cerinţele indicate în continuare.

1) Afişajele electronice cu control automat al luminozităţii (ABC)

Afişajele electronice se califică pentru o reducere de 10% a P_măsurată dacă îndeplinesc toate cerinţele următoare:

a) ABC este activat în configuraţia normală a afişajului electronic şi se menţine în orice altă configuraţie de imagine cu interval dinamic standard disponibilă utilizatorului final;

b) valoarea lui P_măsurată, în configuraţia normală este măsurată cu dispozitivul ABC dezactivat sau, dacă ABC nu poate fi dezactivat, în condiţii de lumină ambiantă de 100 de lucşi, măsurată la senzorul ABC;

c) valoarea lui P_măsurată cu ABC dezactivat. dacă este cazul, trebuie să fie mai mare sau egală cu puterea măsurată în modul pornit, cu ABC activat într-o stare de lumină ambiantă de 100 de lucşi, măsurată la senzorul ABC;

d) cu ABC activat, valoarea măsurată a puterii în modul pornit trebuie să scadă cu cel puţin 20 % atunci când lumina ambiantă, măsurată la senzorul ABC, se reduce de la 100 de lucşi la 12 lucşi; şi

e) controlul ABC al luminanţei ecranului de afişaj îndeplineşte toate caracteristicile următoare atunci când starea de lumină ambiantă măsurată la senzorul ABC se modifică:

- luminanţa măsurată a ecranului la 60 lucşi este între 65 % şi 95 % din luminanţa ecranului, măsurată la 100 lucşi;

- luminanţa măsurată a ecranului la 35 de lucşi este între 50 % şi 80 % din luminanţa ecranului, măsurată la 100 de lucşi şi

- luminanţa măsurată a ecranului la 12 lucşi este între 35 % şi 70 % din luminanţa ecranului, măsurată la 100 de lucşi.

2) Meniul impus şi meniurile de configurare

Afişajele electronice pot fi introduse pe piaţă cu un meniu impus la prima activare, care propune setări alternative. În cazul în care se furnizează un meniu impus, configuraţia normală trebuie să fie setată ca opţiune implicită, în caz contrar configuraţia normală fiind setarea predefinită.

În cazul în care utilizatorul selectează o altă configuraţie decât configuraţia normală, iar acest lucru are ca rezultat un consum de putere mai mare decât configuraţia normală, trebuie să apară un mesaj de avertizare privind creşterea probabilă a consumului de energie şi trebuie solicitată în mod explicit confirmarea acţiunii.

În cazul în care utilizatorul selectează altă opţiune decât cele care fac parte din configuraţia normală, iar acest lucru are ca rezultat un consum de energie mai mare decât configuraţia normală, trebuie să apară un mesaj de avertizare privind creşterea probabilă a consumului de energie şi trebuie solicitată în mod explicit confirmarea acţiunii.

Schimbarea de către utilizator a unui singur parametru dintr-o setare nu trebuie să declanşeze nicio modificare a altui parametru relevant din punct de vedere energetic, cu excepţia cazului în care acest lucru este inevitabil. Într-un astfel de caz, apare un mesaj de avertizare cu privire la schimbarea altor parametri şi trebuie solicitată în mod explicit confirmarea modificării.

3) Raport de luminanţă albă maximă

În configuraţia normală, luminanţa albă maximă a afişajului electronic
într-un mediu de vizualizare la 100 de lucşi nu trebuie să fie mai mică de
220 cd/m² sau, în cazul în care afişajul electronic este destinat în principal vizualizării de aproape de către un singur utilizator, nu mai puţin de 150 cd/m².

Dacă este setată la valori mai mici ale luminanţei, luminanţa albă maximă a afişajului electronic din configuraţia normală nu trebuie să fie mai mică de 65 % din luminanţa albă maximă a afişajului, într-un mediu de vizualizare a luminii ambiante de 100 de lucşi, în configuraţia de luminozitate maximă în modul pornit.

3. Cerinţe privind modurile oprit, standby şi standby în reţea

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, afişajele electronice trebuie să îndeplinească cerinţele enumerate în continuare.

1) Limite ale consumului de putere în alte moduri decât modul pornit

Afişajele electronice nu trebuie să depăşească, în niciunul dintre modurile şi condiţiile de funcţionare, limitele consumului de putere enumerate în tabelul 2:

Tabelul 2

Limite ale consumului de putere în alte moduri decât modul pornit, în waţi

2) Disponibilitatea modurilor oprit, standby şi standby în reţea

Afişajele electronice trebuie să furnizeze modul oprit, modul standby sau modul standby în reţea sau alte moduri care nu depăşesc cerinţele aplicabile privind consumul de putere în modul standby.

În cazul în care există meniul de configurare, manualele de utilizare şi alte tipuri de documentaţie trebuie să se refere la modul oprit, la modul standby sau la modul standby în reţea folosind aceşti termeni.

Comutarea automată în modul oprit şi/sau în modul standby şi/sau într-un alt mod care nu depăşeşte cerinţele în materie de consum de putere aplicabile modului standby trebuie setată implicit, inclusiv în ceea ce priveşte afişajele în reţea a căror interfaţa de reţea este activată în modul pornit.

Modul standby în reţea este dezactivat în “configuraţia normală” a oricărui televizor în reţea. Utilizatorului final i se solicită să confirme activarea modului standby în reţea, dacă acest lucru este necesar pentru funcţia activată de la distanţă, şi utilizatorul final trebuie să îl poată dezactiva.

Afişajele electronice în reţea trebuie să îndeplinească cerinţele pentru modul standby în reţea cu dispozitivul declanşator de reactivare conectat la reţea şi gata să activeze o instrucţiune de activare, atunci când este necesar.

Atunci când nu este activat modul standby în reţea, afişajele electronice trebuie să îndeplinească cerinţele pentru modul standby.

3) Modul standby automat în cazul televizoarelor

a) Televizoarele trebuie să fie dotate cu o funcţie de gestionare a puterii, activată astfel cum este livrată de producător, care, după patru de ore de la ultima interacţiune cu utilizatorul, comută televizorul din modul pornit în modul standby sau în modul standby în reţea sau într-un alt mod care nu depăşeşte cerinţele aplicabile în materie de consum de putere, respectiv pentru modul standby sau standby în reţea. Înainte de o astfel de comutare automată, televizoarele trebuie să indice, timp de cel puţin 20 de secunde, un mesaj de avertizare care să informeze utilizatorul cu privire la comutarea iminentă şi la posibilitatea de a întârzia sau de a anula temporar comutarea.

b) Dacă televizorul dispune de o funcţie care permite utilizatorului să scurteze, să prelungească sau să dezactiveze perioada de patru de ore pentru tranziţiile automate de mod descrise la lit.a), trebuie să apară un mesaj de avertizare cu privire la o posibilă creştere a consumului de energie şi trebuie să se solicite o confirmare a noii setări, în cazul în care se selectează o prelungire care depăşeşte perioada de patru ore sau o dezactivare.

c) În cazul în care televizorul este prevăzut cu un senzor de prezenţă, tranziţia automată de la modul pornit către orice mod, astfel cum este descrisă la lit.a), se aplică în cazul în care nu este detectată nicio prezenţă timp de maximum o oră.

d) Televizoarele cu mai multe surse de intrare selecţionabile trebuie să acorde mai multă prioritate protocoalelor de gestionare a consumului de putere ale sursei de semnal selectate şi afişate decât acestor mecanisme implicite de gestionare a consumului de putere descrise la lit.a)-c) de mai sus.

4) Modul standby automat în cazul altor afişaje decât televizoarele

Afişajele electronice, altele decât televizoarele, cu diferite surse de intrare selecţionabile trebuie să realizeze comutarea, astfel cum sunt configurate în configuraţia normală, în modul standby, în modul standby în reţea sau într-un alt mod în care nu sunt depăşite cerinţele aplicabile privind consumul de putere în modul standby sau standby în reţea atunci când nu este detectată nicio sursă de intrare timp de peste 10 secunde şi, în cazul tablelor de scris digitale interactive şi al afişajelor pentru transmisiuni TV sau radio, timp de peste 60 de minute.

Înainte de declanşarea unui astfel de comutator, trebuie afişat un mesaj de avertizare, iar comutarea trebuie efectuată în 10 minute.

4. Cerinţe privind eficienţa materialelor

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, afişajele electronice trebuie să îndeplinească cerinţele indicate în continuare.

1) Proiectare pentru demontare, reciclare şi recuperare

a) Producătorii, importatorii sau reprezentaţii lor autorizaţi se asigură că tehnicile de îmbinare, de fixare sau de închidere nu împiedică scoaterea, cu ajutorul unor scule obişnuite, a componentelor indicate la pct.1 din anexa nr.6 la Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018 sau la pct.64 din Regulamentul privind gestionarea bateriilor şi acumulatorilor şi deşeurilor de baterii şi acumulatori, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.586/2020 (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.586/2020), dacă acestea există.

b) Se aplică derogările menţionate la pct.65 din Regulamentul privind gestionarea bateriilor şi acumulatorilor şi deşeurilor de baterii şi acumulatori, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.586/2020 privind conectarea permanentă dintre afişajul electronic şi baterie sau acumulator.

c) Fără a aduce atingere dispoziţiilor de la pct.86 din Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018, producătorii, importatorii sau reprezentanţii lor autorizaţi trebuie să pună la dispoziţie, pe un site cu acces liber, informaţiile privind demontarea necesară pentru a avea acces la oricare dintre componentele produselor menţionate la pct.1 din anexa nr.6 la Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018.

d) Aceste informaţii privind demontarea trebuie să includă succesiunea etapelor demontării, sculele sau tehnologiile necesare pentru accesarea componentelor vizate.

e) Aceste informaţii privind sfârşitul ciclului de viaţă trebuie să fie disponibile timp de cel puţin 15 ani de la introducerea pe piaţă a ultimei unităţi a unui anumit model de produs.

2) Marcarea componentelor din plastic

Componentele din plastic cu masa mai mare de 50g:

a) Trebuie marcate prin specificarea tipului de polimer cu ajutorul simbolurilor standard sau al termenilor abreviaţi adecvaţi, încadraţi între semnele de punctuaţie “>” şi “<”, astfel cum se prevede în standardele disponibile. Marcajul trebuie să fie lizibil.

Componentele din plastic sunt exceptate de la cerinţele de marcare în următoarele situaţii:

(i) marcarea nu este posibilă din cauza formei sau a mărimii;

(ii) marcarea ar avea un impact asupra performanţei sau funcţionalităţii componentei din plastic; şi

(iii) marcarea nu este posibilă din cauza metodei de turnare.

Nu este necesară marcarea în cazul următoarelor componente din plastic:

- ambalaje, bandă, etichete şi folii extensibile;

- cablaje, cabluri şi conectori, piese din cauciuc şi atunci când dimensiunea suprafeţei pentru marcaj nu permite aplicarea unui marcaj cu dimensiune lizibilă;

- ansambluri de PCB, plăci de PMMA, componente optice, componente pentru descărcarea electrostatică, componente împotriva interferenţei magnetice, difuzoare;

- piese transparente în cazul cărora marcarea ar împiedica îndeplinirea funcţiei piesei respective.

b) Componentele care conţin agenţi de ignifugare trebuie să fie marcate, în plus, cu abrevierea polimerului, urmată de liniuţă, apoi cu simbolul “FR”, urmat de numărul de cod al agentului de ignifugare, în paranteză. Marcajul aplicat pe carcasă şi pe componentele suportului trebuie să fie clar vizibil şi lizibil.

3) Logoul pentru cadmiu

Afişajele electronice cu un panou de vizualizare în care valorile concentraţiei de cadmiu (Cd) în materiale omogene depăşesc 0,01 % din greutate, în conformitate cu definiţia din Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice (în continuare – Legea nr.277/2018), trebuie marcate cu logoul “Conţine cadmiu”. Logoul trebuie să fie clar vizibil, durabil, lizibil şi indelebil. Logoul trebuie să fie conform următoarei reprezentări grafice:

Dimensiunea lui “a” trebuie să fie mai mare de 9 mm, iar caracterele utilizate trebuie să fie de tipul “Gill Sans”.

Logoul suplimentar “Conţine cadmiu” trebuie să fie bine ataşat în interior, pe panoul de afişare, sau ştanţat într-o poziţie uşor de vizualizat de către lucrători după îndepărtarea capacului exterior spate care conţine marcajul exterior.

Se utilizează logoul “Fără cadmiu” în cazul în care valorile concentraţiei de cadmiu (Cd) în greutate a materialelor omogene ale afişajului nu depăşesc 0,01 %, conform definiţiei din Legea nr.277/2018.

4) Agenţi de ignifugare halogenaţi

Utilizarea agenţilor de ignifugare halogenaţi nu este permisă în carcasa şi în suportul afişajelor electronice.

5) Proiectare în vederea efectuării de reparaţii şi a reutilizării

a) Disponibilitatea pieselor de schimb:

(i) producătorii, importatorii de afişaje electronice sau reprezentanţii lor autorizaţi trebuie să pună la dispoziţia reparatorilor profesionişti cel puţin următoarele piese de schimb: alimentare internă cu energie electrică, conectori pentru conectarea echipamentelor externe (cablu, antenă, USB, DVD şi Blu-Ray), condensatoare de peste 400 de microfarazi, baterii şi acumulatori nestandardizaţi, modul DVD/Blu-Ray, dacă este cazul, şi modul HD/SSD, dacă este cazul, pentru o perioadă minimă de şapte ani de la introducerea pe piaţă a ultimei unităţi a modelului;

(ii) producătorii, importatorii de afişaje electronice sau reprezentanţii lor autorizaţi trebuie să pună la dispoziţia reparatorilor profesionişti şi a utilizatorilor finali cel puţin următoarele piese de schimb: surse de alimentare externe şi telecomenzi pe o perioadă minimă de şapte ani de la introducerea pe piaţă a ultimei unităţi din model;

(iii) producătorii trebuie să se asigure că aceste piese de schimb pot fi înlocuite prin utilizarea unor instrumente disponibile în mod obişnuit şi fără cauzarea de daune permanente aparatului;

(iv) lista cu piesele de schimb identificate la subpct. (i) şi procedura de efectuare a comenzilor de aceste piese trebuie puse la dispoziţia publicului, de exemplu pe site-ul web cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat în termen de cel târziu doi ani de la introducerea pe piaţă a primei unităţi dintr-un model sau a unui model echivalent şi până la sfârşitul perioadei de disponibilitate a acestor piese de schimb; şi

(v) lista cu piesele de schimb identificate la subpct. (ii), precum şi procedura de efectuare a comenzilor de aceste piese şi instrucţiunile de reparare trebuie puse la dispoziţia publicului, de exemplu pe site-ul web cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat în momentul introducerii pe piaţă a primei unităţi dintr-un model şi până la sfârşitul perioadei de disponibilitate a acestor piese de schimb.

b) Accesul la informaţiile referitoare la reparare şi întreţinere:

După o perioadă de doi ani de la introducerea pe piaţă a primei unităţi dintr-un model sau dintr-un model echivalent şi până la sfârşitul perioadei menţionate la lit.a), producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat trebuie să ofere reparatorilor profesionişti acces la informaţiile privind repararea şi întreţinerea aparatelor, în următoarele condiţii:

(i) site-ul web al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat trebuie să indice procesul de înscriere la accesul la informaţii al reparatorilor profesionişti; pentru a accepta o astfel de solicitare, producătorii, importatorii sau reprezentantul autorizat pot solicita reparatorului profesionist să demonstreze că:

- reparatorul profesionist are competenţa tehnică de a repara afişajele electronice şi respectă reglementările valabile în cazul reparatorilor de echipamente electrice. Trimiterea la un sistem de înregistrare oficial ca reparator profesionist, se acceptă ca dovadă a conformităţii cu acest punct;

- reparatorul profesionist este acoperit de o asigurare care acoperă daunele rezultate din activitatea sa;

(ii) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să accepte sau să refuze înregistrarea în termen de cinci zile lucrătoare de la data formulării cererii de către reparatorul profesionist;

(iii) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot percepe comisioane rezonabile şi proporţionale pentru accesul la informaţiile privind repararea şi întreţinerea sau pentru primirea de actualizări periodice. Un comision este rezonabil dacă nu descurajează accesul prin faptul că nu ia în considerare măsura în care reparatorul profesionist utilizează informaţiile.

După înregistrare, un reparator profesionist trebuie să aibă acces la informaţiile necesare privind repararea şi întreţinerea în termen de o zi lucrătoare de la depunerea solicitării. Informaţiile disponibile privind repararea şi întreţinerea includ:

- identificarea fără echivoc a aparatului;

- harta procesului de demontare sau o reprezentare explodată;

- lista echipamentelor necesare pentru reparare şi încercare;

- informaţii privind componentele şi diagnosticarea, cum ar fi valorile teoretice minime şi maxime pentru măsurători;

- traseele de cablaj şi diagramele de conectare;

- codurile de eroare şi de diagnostic, inclusiv codurile specifice producătorului, după caz şi

- înregistrările de date referitoare la incidentele de defectare raportate stocate în afişajul electronic, după caz.

c) Termenul maxim de livrare a pieselor de schimb

(i) în cursul perioadei menţionate la subpct. 5) lit.a) (i) şi (ii), producătorul, importatorul sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să asigure livrarea pieselor de schimb pentru afişajele electronice în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea comenzii;

(ii) în cazul pieselor de schimb disponibile numai pentru reparatorii profesionişti, această disponibilitate poate fi limitată la reparatorii profesionişti înregistraţi în conformitate cu lit.b).

5. Cerinţe privind disponibilitatea informaţiilor

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, fabricantul, importatorul sau reprezentantul autorizat al produsului trebuie să pună la dispoziţie informaţiile prezentate mai jos la introducerea pe piaţă a primei unităţi a unui model sau a unui model echivalent.

Informaţiile se furnizează gratuit terţilor care se ocupă cu repararea şi reutilizarea în mod profesionist a afişajelor electronice, inclusiv terţilor care asigură întreţinerea, intermediarilor şi furnizorilor de piese de schimb.

1) Disponibilitatea actualizărilor de software şi firmware

a) Cea mai recentă versiune disponibilă de firmware trebuie pusă la dispoziţie pentru o perioadă de cel puţin opt ani de la introducerea pe piaţă a ultimei unităţi dintr-un anumit model de produs, gratuit sau la un preţ echitabil, transparent şi nediscriminatoriu. Cea mai recentă actualizare de securitate a firmware-ului trebuie pusă la dispoziţie gratuit timp de cel puţin opt ani de la introducerea pe piaţă a ultimului produs dintr-un anumit model de produs.

b) Informaţiile privind disponibilitatea minimă garantată a actualizărilor de software şi firmware, disponibilitatea pieselor de schimb şi a asistenţei pentru produse trebuie indicate în fişa cu informaţii despre produs, conform anexei nr.5 la Regulamentul cu privire la etichetarea energetică a afişajelor electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014.

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile afişajelor electronice

METODE DE MĂSURARE ŞI CALCULE

În scopul conformităţii şi al verificării conformităţii cu cerinţele prezentului Regulament, măsurătorile şi calculele se efectuează utilizând standarde armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau alte metode credibile, exacte şi reproductibile care ţin cont de metodele de ultimă generaţie general recunoscute şi în conformitate cu dispoziţiile de mai jos.

În cazul în care un parametru este declarat în temeiul pct.7-11, valoarea declarată a acestuia trebuie utilizată de către producător, importator sau reprezentantul autorizat pentru calculele prevăzute în prezenta anexă.

În absenţa unor standarde relevante existente şi până la publicarea referinţelor standardelor armonizate relevante se utilizează metodele de încercare tranzitorii prevăzute în anexa nr.3a sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile, care iau în considerare metodele de ultimă generaţie recunoscute la scară largă.

Măsurătorile şi calculele trebuie să respecte definiţiile, condiţiile, ecuaţiile şi parametrii stabiliţi în prezenta anexă. Afişajele electronice care pot funcţiona în modurile 2D şi 3D trebuie supuse încercărilor atunci când funcţionează în modul 2D.

Un afişaj electronic care este împărţit în două sau mai multe unităţi separate din punct de vedere fizic, dar care este introdus pe piaţă într-un singur ambalaj, trebuie considerat ca fiind un afişaj electronic unic în scopul verificării conformităţii cu cerinţele din prezenta anexă. În cazul în care mai multe afişaje electronice care pot fi introduse pe piaţă separat sunt combinate într-un sistem unic, afişajele electronice individuale trebuie considerate ca fiind afişaje unice.

1. Condiţii generale

Măsurătorile trebuie efectuate la o temperatură ambiantă de 23°C +/– 5 °C.

2. Măsurătorile consumului de putere în modul pornit

Măsurătorile consumului de putere menţionat la pct.1 subpct. 1) din anexa nr.2 trebuie să îndeplinească toate condiţiile următoare:

1) măsurătorile consumului de putere (P_măsurată) se fac în configuraţia normală;

2) măsurătorile trebuie efectuate folosind un semnal video de difuzare dinamică care reprezintă conţinutul tipic de difuzare pentru afişajele electronice în intervalul dinamic standard (SDR). Se măsoară puterea medie consumată de-a lungul a 10 minute consecutive;

3) măsurătorile trebuie efectuate după ce afişajul electronic s-a aflat în modul oprit sau, dacă modul oprit nu este disponibil, în modul standby timp de cel puţin o oră, după care urmează o perioadă de cel puţin o oră în modul pornit, ciclul trebuind să se încheie înainte cu cel mult trei ore în modul pornit. Semnalul video relevant trebuie afişat pe parcursul întregului interval în care afişajul se află în modul pornit. Pentru afişajele electronice care, conform specificaţiilor, se stabilizează într-un interval de o oră, aceste perioade de timp pot fi reduse dacă se poate demonstra că măsurarea astfel rezultată are o abatere de cel mult 2 % faţă de rezultatele care s-ar obţine în cazul folosirii intervalelor de timp specificate mai sus;

4) acolo unde există funcţia ABC, măsurătorile trebuie efectuate după dezactivarea acesteia. Dacă funcţia ABC nu poate fi dezactivată, măsurătorile trebuie efectuate în starea de lumină ambiantă de 100 de lucşi măsuraţi la senzorul ABC.

3. Măsurători ale luminanţei albe maxime

Măsurătorile luminanţei albe maxime menţionate la pct.2 subpct. 3) din anexa nr.2 trebuie efectuate:

a) cu un aparat fotometric, care detectează acea porţiune a ecranului care afişează o imagine albă integrală (100 %), parte dintr-un model de încercare “pe întregul ecran” care nu depăşeşte punctul nivelului mediu de imagine (APL) în care orice limitare de putere sau altă neregularitate are loc în sistemul de comandă a luminanţei afişajului electronic, afectând luminanţa acestuia;

b) fără interferenţe cu luminanţa punctului de detectare pe ecran al aparatului fotometric, în timp ce se operează comutarea între oricare dintre stările precizate la pct.2 subpct 3) din anexa nr.2.

Măsurătorile intervalului dinamic standard, ale intervalului dinamic ridicat, ale luminanţei ecranului pentru reglarea automată a luminozităţii, ale raportului luminanţei albe maxime şi alte măsurători ale luminanţei se vor realiza astfel cum se descrie în tabelul 3a.

Tabelul 3a

Referinţe şi note de calificare

Anexa nr.3a

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile afişajelor electronice

METODE TRANZITORII

1. Elemente suplimentare pentru măsurători şi calcule

Tabelul 3b

Cerinţe privind echipamentele de încercare şi configuraţia UUT(^*1)

1) Rezumatul ordinii de încercare

a) Se instalează UUT pe un suport, se identifică localizarea senzorului de reglare automată a luminozităţii (ABC), dacă este cazul, şi se poziţionează instrumentele de măsurare a luminanţei afişajului şi a luminii ambiante.

b) Se rulează cu configuraţia iniţială, pentru a se confirma punerea în aplicare corectă a avertismentelor din meniul impus şi a setărilor implicite ale “configuraţiei normale”.

c) Se opreşte sunetul, după caz.

d) Se continuă încălzirea probei în timp ce se instalează echipamentele de încercare şi se identifică modelul de încercare dinamică alb maxim care permite măsurarea stabilă a luminanţei afişajului şi a puterii.

e) În cazul în care se aplică toleranţa ABC, se determină intervalul de iluminare şi latenţa ABC necesare pentru probă. Se stabileşte profilul ABC a luminanţei afişajului între nivelurile de lumină ambiantă de 100 de lucşi şi 12 lucşi şi se măsoară reducerea puterii în modul pornit între aceste limite. Pentru a se stabili un profil detaliat al influenţei ABC asupra puterii şi asupra luminanţei afişajului, intervalul de iluminare ambiantă poate fi împărţit în mai multe etape, de la puţin deasupra punctului de referinţă al iluminării de 100 de lucşi (de exemplu 120 de lucşi), coborând la 60 de lucşi, 35 de lucşi şi 12 lucşi, până la cel mai întunecat nivel permis de mediul de încercare. În cazul afişajelor publice digitale (DSD), pot fi înregistrate profiluri suplimentare până la niveluri de iluminare echivalente cu lumina zilei, de 20 000 de lucşi, pentru colectarea de date în vederea revizuirilor viitoare ale regulamentului.

f) Măsurarea luminanţei maxime în configuraţia normală. Dacă aceasta este mai mică de 150 cd/m² pentru un monitor sau de 220 cd/m² pentru alte tipuri de afişaje, se măsoară, de asemenea, luminanţa maximă a configuraţiei prestabilite cu cea mai mare luminozitate în meniul utilizatorului (nu configuraţia din magazin).

g) Se măsoară puterea în modul pornit, utilizând secvenţa video dinamică de teledifuziune SDR cu ABC dezactivată. Se măsoară puterea în modul pornit, utilizând secvenţele video dinamice de teledifuziune HDR pentru a confirma declanşarea modului HDR, confirmată prin notificarea de afişare de la începutul redării HDR şi/sau modificarea setărilor de imagine din configuraţia normală.

h) Se măsoară puterea necesară în modul cu consum redus şi în modul oprit, precum şi timpul necesar pentru activarea funcţiilor de intrare automată în standby.

2) Detalii privind încercarea

a) Configurarea (afişajului) UUT şi a instrumentului de măsurare

Figura 1. Configurarea fizică a afişajului şi a sursei de lumină ambiantă

În cazul în care funcţia ABC este disponibilă, iar UUT este furnizat cu un suport, acesta trebuie să fie fixat pe partea afişajului, iar UUT trebuie să fie amplasată pe o masă sau pe o platformă orizontală cu înălţimea de cel puţin 0,75 metri, acoperită cu un material negru cu reflectivitate scăzută, materiale tipice sunt fetrul, pâsla sau pânza de fundal. Toate părţile suportului trebuie să rămână expuse. Afişajele destinate în primul rând fixării pe perete trebuie să fie montate într-un cadru pentru a facilita accesul, marginea inferioară a afişajului trebuind să se afle la cel puţin 0,75 metri de la podea. Suprafaţa podelei de sub afişaj şi până la 0,5 metri în faţa acestuia nu trebuie să fie foarte reflectantă şi, în mod ideal, trebuie să fie acoperită cu un material negru, cu grad redus de reflectivitate.

Trebuie determinată amplasarea fizică a senzorului ABC al UUT, iar coordonatele măsurate ale locului respectiv în raport cu un punct fix situat în exteriorul UUT trebuie notate. Distanţele H şi D, precum şi unghiul fasciculului proiectorului (a se vedea figura 1) trebuie notate pentru a facilita repetabilitatea măsurătorilor. În funcţie de cerinţele privind nivelul de iluminare al sursei de lumină, distanţele H şi D trebuie, în mod normal, să fie egale cu ± 5 mm şi să măsoare între 1,5 m şi 3 m. Pentru ajustarea unghiului fasciculului proiectorului poate fi utilizat un diapozitiv negru cu o casetă albă mică în centru care să îl concentreze asupra senzorului ABC şi să creeze un fascicul îngust de lumină pentru măsurarea unghiulară. Dacă un senzor ABC este proiectat să funcţioneze optim cu un unghi al fasciculului de iluminare care depăşeşte unghiul recomandat de 45 ^o, poate fi utilizat acest unghi preferat, iar detaliile pot fi înregistrate. În cazul în care se utilizează un aparat fotometric fără contact de la distanţă cu un unghi mic al fasciculului sursei de lumină, se iau măsuri pentru a se asigura că sursa nu se reflectă în zona afişajului utilizat pentru măsurarea luminanţei.

Aparatul fotometric trebuie să fie montat cât mai aproape posibil de senzorul ABC, luându-se măsuri de precauţie pentru a se evita pătrunderea în senzor a reflexiilor luminii ambiante provenite de la carcasa aparatului respectiv. Acest lucru poate fi realizat prin combinarea mai multor metode, inclusiv acoperirea aparatului fotometric cu fetru negru şi recurgerea la un montaj mecanic reglabil care să nu îi permită carcasei aparatului să depăşească partea frontală a senzorului ABC.

Se recomandă următoarea procedură dovedită pentru înregistrarea exactă şi repetabilă a nivelurilor de iluminare ale senzorului ABC, cu cât mai puţine dificultăţi mecanice în timpul montării. Această procedură permite corectarea oricărei erori de iluminare generate de imposibilitatea practică de a monta aparatul fotometric în exact aceeaşi poziţie fizică pe care o are şi senzorul ABC pentru iluminarea simultană. Astfel, procedura permite iluminarea simultană a senzorului ABC şi a aparatului fotometric, fără perturbări fizice ale UUT şi ale aparatului fotometric după instalare. Cu un software de înregistrare corespunzător, modificările necesare ale treptei în ceea ce priveşte iluminarea pot fi sincronizate cu măsurarea puterii în modul pornit şi cu măsurarea luminanţei afişajului pentru înregistrarea şi realizarea automată a profilului ABC.

Aparatul fotometric trebuie amplasat la câţiva centimetri distanţă de senzorul ABC, pentru a se asigura că reflexiile directe ale fasciculului proiectorului, provenite de la carcasa aparatului, nu pot pătrunde în senzorul ABC. Axa orizontală a detectorului aparatului fotometric trebuie să se afle pe aceeaşi axă orizontală ca senzorul ABC, iar axa verticală a aparatului fotometric trebuie să fie strict paralelă cu planul vertical al afişajului. Trebuie măsurate şi notate coordonatele fizice ale punctului de fixare a aparatului fotometric în raport cu punctul fix extern utilizat pentru a înregistra amplasamentul fizic al senzorului ABC.

Proiectorul trebuie montat într-o poziţie în care axa fasciculului său proiectat să fie aliniată la un plan vertical perpendicular pe suprafaţa afişajului şi să se intersecteze cu axa verticală a senzorului ABC (a se vedea figura 1). Înălţimea, înclinarea şi distanţa platformei proiectorului faţă de UUT trebuie ajustate pentru a permite ca întreaga imagine albă maximă proiectată să se concentreze asupra unei zone care acoperă senzorul ABC şi aparatul fotometric, atingând totodată nivelul maxim de iluminare ambiantă (lucşi) necesar la nivelul senzorului în vederea încercării. În acest context, trebuie remarcat faptul că unele afişaje digitale cu rol de semnalizare au ABC funcţională în condiţii de lumină ambiantă, de la 20 000 de lucşi până la sub 100 de lucşi.

Aparatul fotometric de contact pentru măsurarea luminanţei afişajului trebuie să fie montat în aşa fel încât să se alinieze cu centrul ecranului UUT.

Imaginea de iluminare proiectată care se suprapune cu suprafaţa orizontală de sub afişajul UUT nu trebuie să se extindă dincolo de planul vertical al afişajului, cu excepţia cazului în care un suport reflectorizant se întinde într-o zonă frontală mai mare decât aceasta, caz în care marginea imaginii trebuie aliniată cu extremităţile suportului (a se vedea figura 1). Marginea orizontală superioară a imaginii proiectate nu trebuie să fie la mai puţin de 1 cm sub marginea inferioară a învelişului aparatului fotometric de contact. Acest lucru poate fi realizat prin reglarea optică sau prin poziţionarea fizică a proiectorului, în limitele impuse de unghiul de 45° al fasciculului şi de iluminarea maximă necesară la nivelul senzorului ABC.

În condiţiile în care coordonatele de poziţie ale UUT şi ale aparatului fotometric sunt notate, iar proiectorul produce o iluminare stabilă în intervalul care trebuie măsurat (în mod normal, în cazul lămpilor cu semiconductori, stabilitatea se obţine la câteva minute de la pornire), UUT trebuie deplasată suficient pentru a permite alinierea părţii din faţă a aparatului fotometric şi a centrului detectorului cu coordonatele poziţiei fizice notate a senzorului ABC al UUT. Iluminarea măsurată în acest punct trebuie notată, iar aparatul fotometric trebuie readus la poziţia sa de configurare iniţială, împreună cu UUT. Iluminarea trebuie măsurată din nou în poziţia de configurare. Diferenţa procentuală dintre iluminarea măsurată în cele două poziţii de încercare (dacă este cazul) poate fi aplicată în raportarea finală ca factor de corecţie pentru toate măsurările ulterioare ale iluminării (acest factor de corecţie nu se modifică odată cu nivelul de iluminare). Acest lucru oferă un set de date exacte pentru iluminarea la nivelul senzorului ABC, chiar dacă aparatul de măsurare a iluminării nu este situat în punctul respectiv, şi permite trasarea simultană a luminanţei, a puterii şi a iluminării afişajului pentru a realiza cu exactitate profilul ABC.

Nu trebuie efectuate alte modificări fizice ale configurării de încercare.

Spre deosebire de televizoare, afişajele digitale cu rol de semnalizare pot avea mai mulţi senzori de lumină ambiantă. În scopul încercării, tehnicianul stabileşte un singur senzor care să fie utilizat în încercare, eliminându-i pe ceilalţi senzori de lumină prin mascarea lor cu bandă opacă. Senzorii nedoriţi pot fi, de asemenea, dezactivaţi în cazul în care este prevăzută o comandă în acest sens. În cele mai multe cazuri, senzorul cel mai potrivit pentru a fi utilizat este unul frontal. Metodele de măsurare pentru afişajele digitale cu rol de semnalizare cu senzori de lumină multipli pot fi explorate în continuare ca o perfecţionare a metodelor de încercare în vederea introducerii lor într-un standard armonizat.

Pentru laboratoarele de încercări care preferă să utilizeze o sursă cu lampă reglabilă în locul unei surse cu lumină de proiector în configuraţia de încercare descrisă, se aplică următoarea specificaţie a lămpii, iar caracteristicile măsurate ale lămpii sunt înregistrate.

Sursa de lumină utilizată pentru iluminarea senzorului ABC la niveluri de iluminare specifice trebuie să utilizeze o lampă cu reflector LED reglabil şi trebuie să aibă un diametru de 90 mm ± 5 mm. Unghiul fasciculului nominal al lămpii trebuie să fie de 40° ± 5°. Temperatura de culoare corelată (CCT) nominală trebuie să fie de 2700 K ± 300 K în întregul interval de iluminare cuprins între 12 lucşi şi iluminarea maximă necesară pentru încercare. Indicele nominal de redare a culorilor (CRI) trebuie să fie 80 ± 3. Suprafaţa frontală a lămpii trebuie să fie transparentă (şi anume, să nu fie colorată sau acoperită cu un material care modifică spectrul) şi poate să fie netedă sau granulară; atunci când se reflectă pe o suprafaţă albă uniformă, modelul de difuzie trebuie să se vadă clar cu ochiul liber. Asamblarea lămpii nu trebuie să modifice spectrul sursei LED, inclusiv benzile IR şi UV. Caracteristicile luminii trebuie să nu varieze în întregul interval de reglare necesar pentru încercările privind ABC.

b) Verificarea aplicării corecte a “configuraţiei normale” şi a avertismentelor privind impactul energetic.

Un wattmetru trebuie conectat la UUT în scopul observării şi trebuie furnizată cel puţin o sursă de semnal video. În timpul acestei încercări, trebuie confirmată persistenţa ABC în toate celelalte configuraţii prestabilite, cu excepţia “configuraţiei de magazin”.

c) Configurare audio

Trebuie să se furnizeze un semnal de intrare care conţine un semnal audio şi video (tonul de 1 kHz pe materialul video SDR pentru încercarea puterii este ideal). Setarea volumului sonor trebuie să fie redusă la o indicaţie de afişaj zero sau trebuie dezactivat sunetul. Trebuie să se confirme faptul că dezactivarea sunetului nu are niciun efect asupra parametrilor imaginii în “configuraţia normală”.

d) Identificarea modelului de luminanţă albă maximă pentru măsurătorile luminanţei albe maxime

Atunci când o UUT afişează un model alb maxim, afişajul îşi poate reduce rapid luminozitatea în primele câteva secunde, după care o poate reduce treptat până când devine stabil. Acest lucru face imposibilă măsurarea, într-un mod consecvent şi repetabil, a valorilor de putere şi de luminanţă imediat după afişarea imaginii. Pentru ca măsurătorile să fie repetabile, trebuie atins un anumit nivel de stabilitate. Încercările afişajelor cu ajutorul tehnologiei actuale indică faptul că 30 de secunde trebuie să fie suficiente pentru a permite stabilitatea luminanţei unei imagini albe maxime. Ca observaţie practică, acest interval de timp permite, de asemenea, dispariţia afişării oricărei stări de pe ecran.

Actualele produse cu afişaj sunt adesea dotate cu dispozitive electronice integrate şi cu software de control al afişajului menite să le protejeze, astfel încât să se evite supraîncărcarea sursei de alimentare a afişajului şi persistenţa (arderea) ecranului, prin limitarea puterii totale care ajunge la ecran. Acest lucru poate avea ca rezultat o luminanţă limitată şi un consum limitat de putere în momentul afişării, de exemplu, a unei suprafeţe mari cu un model alb de încercare dinamică.

În această metodologie de încercare, măsurarea luminanţei maxime se efectuează în timp ce se afişează un model de încercare dinamică 100 % alb, însă suprafaţa albă este limitată în mod empiric pentru a se evita declanşarea mecanismelor de protecţie. Modelul de încercare dinamică adecvat se determină prin afişarea seriei de opt modele de testare dinamice de tip “casetă şi contur” bazate pe modelele de încercare dinamică “L” ale VESA, de la cel mai mic (L 10) la cel mai mare (L 80), înregistrând totodată puterea şi luminanţa ecranului. Cu ajutorul unui grafic reprezentând puterea şi luminanţa ecranului în raport cu modelul L se stabileşte dacă şi când are loc limitarea activării afişajului. De exemplu, în cazul în care consumul de putere creşte de la L 10 la L 60, în timp ce luminanţa este fie în creştere, fie constantă (dar nu în scădere), modelele respective nu par să provoace o limitare. Dacă modelul de încercare dinamică L 70 nu indică nicio creştere a consumului de putere sau a luminanţei (dacă a existat o creştere în cazul modelelor L anterioare), acest lucru ar indica faptul că limitarea se produce la L 70 sau între L 60 şi L 70. De asemenea, s-ar putea ca limitarea să se fi produs între L 50 şi L 60 şi ca punctele din graficul aferent modelului L 60 să fi reprezentat, de fapt, o tendinţă descendentă. Prin urmare, cel mai mare model în cazul căruia putem fi siguri că nu are loc nicio limitare este L 50; acesta este modelul corect de utilizat pentru măsurarea luminanţei maxime. În cazul în care trebuie declarat un raport al luminanţei, modelul de luminanţă trebuie să fie selectat în configuraţia prestabilită cu cea mai mare luminozitate. În cazul în care este cunoscut faptul că UUT are caracteristici de control al luminanţei afişajului care nu permit selectarea unui model de încercare dinamică a luminanţei albe maxime optime prin procedura de selectare menţionată mai sus, se poate utiliza următorul proces simplificat de selectare. Pentru afişajele cu diagonala mai mare sau egală cu 15,24 cm (6 inch) şi mai mică de 30,48 cm (12 inch), se utilizează semnalul L 40 PeakLumMotion. Pentru afişajele cu diagonala mai mare sau egală cu 30,48 cm (12 inch), se utilizează semnalul L 20 PeakLumMotion. Modelul de încercare dinamică a luminanţei albe maxime dinamice optime prin oricare dintre aceste proceduri trebuie să fie declarat şi utilizat pentru toate încercările privind luminanţa.

e) Determinarea intervalului de reglare a luminii ambiante şi a latenţei acţiunii ABC.

În sensul prezentului Regulament, o toleranţă a puterii ABC este prevăzută în declaraţia EEI, în cazul în care caracteristica controlului ABC îndeplineşte cerinţe specifice de reglare a luminanţei afişajului între nivelurile de lumină ambiantă de 100 de lucşi şi 12 lucşi cu punctele de referinţă de 60 de lucşi şi de 35 de lucşi. Variaţia luminanţei afişajului între 100 de lucşi şi 12 lucşi de lumină ambientală trebuie să asigure o scădere cu cel puţin 20 % a puterii de afişare necesare pentru conformitatea cu toleranţa puterii ABC de reglare. Modelul de încercare dinamică “L” cu luminanţă dinamică utilizat pentru evaluarea conformităţii reglării luminanţei (ABC) poate fi, de asemenea, utilizat simultan pentru a evalua conformitatea reducerii puterii.

În cazul afişajelor digitale cu rol de semnalizare, se poate aplica un interval mult mai larg de control al ABC cu variaţia iluminării, iar metodologia de încercare descrisă aici poate fi extinsă pentru a colecta date în vederea viitoarelor revizuiri ale prezentului Regulament.

(i) Realizarea profilului latenţei ABC

Latenţa funcţiei de control al ABC este intervalul de timp dintre modificarea luminii ambiante monitorizate la detectorul ABC şi modificarea rezultantă a luminanţei afişajului UUT. Datele de încercare au arătat că acest interval poate avea o durată de 60 de secunde, iar acest lucru trebuie luat în considerare atunci când se realizează profilul controlului ABC. Pentru estimarea latenţei, diapozitivul de 100 de lucşi (a se vedea pct.1 subpct. 2) lit.e) (ii)), în condiţii de luminanţă stabilă a afişajului, se schimbă cu diapozitivul de 60 de lucşi şi se înregistrează intervalul de timp necesar pentru atingerea unui nivel stabil mai scăzut de luminanţă a afişajului. La nivelul inferior stabil al luminanţei, diapozitivul de 60 de lucşi este schimbat cu diapozitivul de 100 de lucşi şi se notează intervalul de timp necesar pentru atingerea unui nivel stabil mai înalt de luminanţă. Valoarea cea mai mare a intervalului de timp este cea utilizată pentru latenţă, fiind adăugată o perioadă discreţionară de 10 secunde. Această perioadă este salvată ca perioadă de proiecţie a diapozitivelor pentru fiecare diapozitiv.

(ii) Controlul iluminării sursei de lumină

În ceea ce priveşte realizarea profilului ABC, se afişează pe UUT un model de încercare dinamică alb maxim, astfel cum este identificat la pct.1 subpct.2) lit.d), deoarece luminozitatea sursei de lumină este modificată faţă de alb printr-o serie de diapozitive gri, pentru a simula variaţiile iluminării ambiante. Pentru controlul nivelului de iluminare, transparenţa gri a primului diapozitiv este modificată pentru a atinge punctul de plecare al realizării profilului (de exemplu, 120 de lucşi), prin măsurarea nivelul iluminării la aparatul fotometric. Diapozitivul este salvat şi copiat. Se stabileşte un nou nivel de transparenţă gri pentru copie până la punctul de referinţă necesar de 100 de lucşi, iar diapozitivul este salvat şi copiat. Procesul se repetă pentru punctele de referinţă de 60 de lucşi, de 35 de lucşi şi de 12 lucşi. Se poate adăuga aici, pentru simetria trasării datelor, un diapozitiv de iluminare de culoare neagră (0 % transparenţă), iar diapozitivele punctelor de referinţă pot fi copiate şi introduse în ordinea crescătoare a iluminării până la 120 de lucşi.

(iii) Controlul temperaturii de culoare a sursei de lumină

O cerinţă suplimentară este de a stabili o temperatură de culoare pentru punctul alb al luminii proiectate, pentru a se asigura repetabilitatea datelor de încercare în cazul în care se utilizează o sursă de lumină diferită a proiectorului în scopuri de verificare. Pentru această metodologie de încercare, se specifică o temperatură a culorii la punctul alb de 2700 K ± 300 K, pentru a se asigura coerenţa cu metodologia ABC din standardele de încercare anterioare.

Acest punct alb este stabilit cu uşurinţă în orice aplicaţie informatică majoră pentru crearea de diapozitive, prin utilizarea unei culori adecvate de umplere (de exemplu, roşu/portocaliu) şi a unei ajustări a transparenţei. Cu aceste instrumente, punctul alb al proiectorului, în mod normal mai rece, poate fi ajustat la temperatura sugerată de 2700 K, prin modificarea transparenţei culorii selectate, măsurându-se în acelaşi timp temperatura culorii prin intermediul unei funcţii a aparatului fotometric. În momentul în care se obţine temperatura cerută, aceasta se aplică tuturor diapozitivelor.

(iv) Înregistrarea datelor

Consumul de putere, luminanţa ecranului şi iluminarea la senzorul ABC sunt măsurate şi înregistrate pe durata prezentării diapozitivelor. Aceste date trebuie corelate cu timpul. Pentru a se stabili legătura dintre consumul de putere, luminanţa ecranului şi iluminarea senzorului ABC, trebuie înregistrate puncte de date pentru trei parametri. Pot fi create oricâte diapozitive între punctele de referinţă pentru un nivel ridicat de granularitate a datelor, în limitele timpului de încercare disponibil.

În cazul DSD proiectate să funcţioneze într-un interval larg de condiţii de iluminare ambiantă, intervalul de funcţionare al controlului ABC asupra luminanţei afişajului poate fi stabilit manual cu sistemul de control al transparenţei negrului care funcţionează pe un singur diapozitiv proiectat de alb maxim prestabilită la temperatura necesară a culorii. Configuraţia prestabilită recomandată a DSD pentru un interval larg de condiţii de funcţionare la lumina ambiantă trebuie selectată din meniul utilizatorului. La un punct de luminanţă stabilă a afişajului, diapozitivul proiectat trebuie să treacă de la 0% la 100% transparenţă a negrului pentru a stabili perioada de latenţă. Acest lucru se aplică apoi etapelor de transparenţă gri a diapozitivului, de la negru până la un punct în care nu are loc nicio variaţie a luminanţei afişajului, pentru a se stabili intervalul de funcţionare al ABC. Ulterior se poate crea o prezentare de diapozitive în granularitatea necesară pentru a realiza profilul acestui interval.

f) Măsurători ale luminanţei afişajului

Cu ABC activată şi cu nivelul de lumină ambiantă de 100 de lucşi măsurat la aparatul fotometric, UUT trebuie să afişeze modelul de luminanţă albă maximă selectat (a se vedea pct.1 subpct.2) lit.d)) la o luminanţă stabilă. În ceea ce priveşte conformitatea cu prezentul Regulament, măsurarea luminanţei trebuie să confirme că nivelul luminanţei afişajului este de 220 cd/m² sau mai mult pentru toate categoriile de afişaj, altele decât monitoarele. În ceea ce priveşte monitoarele, este necesar un nivel de conformitate de 150 cd/m² sau mai mare. Pentru afişajele fără ABC sau pentru dispozitivele care nu necesită toleranţa ABC, măsurătorile pot fi efectuate fără componenta de lumină ambiantă a bancului de încercare.

Pentru afişajele care, prin intenţia de proiectare, au un nivel declarat de luminanţă albă maximă, în configuraţia normală, mai mic decât cerinţa de conformitate de 220 cd/m² sau de 150 cd/m², după caz, se efectuează o nouă măsurare a albului maxim în configuraţia de vizualizare prestabilită care prezintă cea mai mare luminanţă albă maximă măsurată. Pentru conformitate cu regulamentul, raportul calculat dintre măsurarea luminanţei albe maxime în configuraţia de vizualizare normală şi măsurarea celei mai mari luminanţe albe maxime trebuie să fie de 65 % sau mai mare. Acesta este declarat drept “raport de luminanţă”.

Pentru UUT cu ABC care poate fi dezactivată, trebuie să se efectueze un nou test de conformitate în configuraţia normală. Modelul de luminanţă albă maximă stabilizat trebuie să fie afişat în condiţia de iluminare ambiantă măsurată de 100 de lucşi. Trebuie să se confirme faptul că puterea necesară a UUT, măsurată cu ABC pornită, este mai mică sau egală cu puterea necesară măsurată la o luminanţă stabilizată cu ABC oprită. Dacă puterea măsurată nu este aceeaşi, modul care produce cea mai înaltă putere măsurată se utilizează pentru puterea în modul pornit.

g) Măsurarea puterii în modul pornit

Pentru fiecare dintre sistemele de alimentare a UUT prevăzute mai jos, puterea SDR trebuie măsurată în configuraţia normală, utilizând versiunea HD a fişierului “SDR dynamic video power test” de 10 minute, cu excepţia cazului în care compatibilitatea semnalului de intrare este limitată la SD. Trebuie să se confirme că sursa fişierului şi interfaţa de intrare a UUT au capacitatea de a furniza niveluri de date video în negru complet şi în alb complet. Orice ameliorare a rezoluţiei video HD la rezoluţia nativă a afişajului UUT trebuie să fie prelucrată de UUT şi nu de un dispozitiv extern, în cazul în care UUT permite acest lucru. În cazul în care trebuie utilizat un dispozitiv extern pentru ameliorarea rezoluţiei native a UUT, detaliile dispozitivului în cauză şi interfaţa acestuia cu UUT trebuie să fie înregistrate. Declaraţia de putere este puterea medie determinată în timpul redării fişierului complet de 10 minute.

Puterea HDR, în cazul în care se aplică funcţia, este măsurată cu ajutorul celor două fişiere HDR de 5 minute “HDR-HLG power” şi “HDR- HDR10 power”. În cazul în care unul dintre aceste moduri HDR nu este suportat, puterea HDR trebuie să fie declarată pe modul care este suportat.

Caracteristicile instrumentarului de încercare şi condiţiile de încercare descrise în standardele relevante se aplică pentru toate încercările privind puterea.

Încălzirea produsului cu ajutorul tehnologiei de afişare a UUT nu trebuie să fie prelungită şi se realizează cel mai simplu cu modelul de încercare dinamică a luminanţei albe maxime dinamice identificat în pct.1 subpct. 2) lit.d). Atunci când citirile de putere sunt stabile, iar UUT afişează acest model, se pot iniţia măsurători ale puterii cu fişierele de încercare dinamică privind puterea pentru tehnologiile video SDR şi HDR.

În cazul în care un produs este prevăzut cu ABC, acesta trebuie să fie oprit. În cazul în care nu poate fi oprit, produsul trebuie încercat în condiţiile de lumină ambiantă măsurată de 100 de lucşi descrise în pct.1 subpct. 2) lit.e) de mai sus.

Pentru o UUT destinată utilizării pe reţeaua de alimentare cu curent alternativ, inclusiv pentru cele care utilizează o intrare de CC standardizată, dar cu o sursă de alimentare externă (EPS) furnizată în ambalajul UUT, puterea în modul pornit trebuie măsurată la punctul de alimentare cu CA.

(i) Pentru o UUT cu o intrare de CC standardizată (se aplică numai standardele de alimentare cu energie compatibile cu USB), măsurarea puterii trebuie efectuată la intrarea de CC. Acest lucru este facilitat de o unitate de întrerupere (BOU,break out unit) USB, care menţine traiectoria de date a conectorului de alimentare şi intrarea de CC a UUT, dar întrerupe ruta de alimentare cu putere pentru a permite măsurarea curentului şi a tensiunii cu wattmetrul. Combinaţia dintre wattmetru şi BOU USB trebuie să fie pe deplin testată pentru a se asigura că starea lor de proiectare şi de întreţinere nu interferează cu funcţia de detectare a impedanţei cablurilor a anumitor standarde de alimentare cu energie prin USB. Puterea înregistrată prin intermediul BOU USB este puterea P_măsurată declarată pentru declaraţia privind măsurarea puterii în modul pornit, proiectare ecologică şi etichetare în mod SDR şi în mod HDR .

(ii) În cazul unei UUT neobişnuite, care intră sub incidenţa definiţiilor din Regulament, dar care este proiectată să funcţioneze cu o baterie internă care nu poate fi eludată sau eliminată pentru încercarea necesară privind puterea, se propune următoarea metodologie. Restricţiile în ceea ce priveşte EPS şi intrarea de CC standardizată detaliate mai sus se aplică în alegerea declaraţiei privind puterea de intrare de CA sau CC.

În sensul metodologiei, se aplică următoarele calificări:

Baterie încărcată complet: Punctul din cursul încărcării în care, în conformitate cu instrucţiunile producătorului, în funcţie de indicator sau de perioada de timp, produsul nu mai are nevoie să fie încărcat. Realizarea profilului vizual al acestui punct trebuie efectuată pentru a servi ulterior drept referinţă cu o reprezentare grafică a registrului de încărcare a wattmetrului realizată cu măsurători de putere la o granularitate de 1 secundă într-o perioadă de 30 de minute înainte şi după punctul de încărcare completă.

Baterie descărcată complet: Un punct în modul pornit, UUT fiind deconectată de la o sursă de alimentare externă, în care afişajul se opreşte automat (nu prin funcţiile de standby automat) sau încetează să funcţioneze în timp ce afişează o imagine.

În cazul în care nu există un indicator sau o perioadă de încărcare declarată, bateria trebuie să fie descărcată complet. Bateria trebuie apoi să fie reîncărcată, cu toate funcţiile de afişaj controlate de utilizator oprite. Puterea de intrare în funcţie de timp, cu un nivel de granularitate a datelor de cel puţin o citire pe secundă trebuie să fie înregistrată automat. În cazul în care registrul indică începutul unui mod de întreţinere a bateriei descărcate cu consum redus de putere sau începutul unei perioade cu putere foarte scăzută cu impulsuri de putere distanţate, timpul înregistrat până în punctul respectiv de la începutul ciclului de încărcare a bateriei trebuie considerat ca fiind timpul de încărcare de bază.

Pregătirea bateriei: Orice baterii litiu-ion neutilizate trebuie să fie complet încărcate şi complet descărcate o dată, înainte de realizarea primei încercări pe o UUT. Toate celelalte tipuri chimice/tehnologice de baterii nefolosite trebuie să fie complet încărcate şi complet descărcate de trei ori, înainte de realizarea primei încercări pe UUT.

Metoda

Se configurează UUT pentru toate încercările relevante descrise în prezenta metodologie de încercare. Pentru alegerea declaraţiei de măsurare a puterii de CA sau CC, se aplică restricţiile privind alimentarea de mai sus.

Toate secvenţele de încercare dinamică care implică măsurarea puterii pentru conformitatea cu prezentul Regulament şi cu declaraţia trebuie să fie efectuate cu bateria produsului încărcată complet şi cu sursa externă de alimentare deconectată. Atingerea nivelului maxim de încărcare trebuie să fie confirmată de graficul profilului de încărcare din registrul wattmetrului. Produsul trebuie comutat în modul de măsurare cerut, iar secvenţa de încercare dinamică trebuie începută imediat. După finalizarea secvenţei de încercare dinamică, produsul trebuie să fie oprit şi trebuie începută o secvenţă de încărcare înregistrată. În cazul în care profilul de încărcare indică o stare de încărcare completă, puterea medie înregistrată de la începutul înregistrat al încărcării până la începutul înregistrat al stării de încărcare completă este utilizată pentru a calcula puterea care trebuie înregistrată pentru a respecta cerinţa prevăzută în prezentul Regulament.

Modurile standby, standby în reţea şi oprit, după caz, vor necesita perioade lungi de încărcare a bateriei pentru a obţine o bună repetabilitate a datelor de la puterea medie de reîncărcare (48 de ore pentru modul oprit sau standby şi 24 de ore pentru modul standby în reţea).

Pentru măsurarea luminanţei şi realizarea profilului luminanţei ABC, sursa de alimentare externă poate rămâne conectată.

În ceea ce priveşte încercarea de reducere a puterii ABC, secvenţa dinamică a încercării luminanţei maxime adecvate trebuie reprodusă în mod continuu timp de 30 de minute, în condiţii de lumină ambiantă de 12 lucşi. Bateria trebuie reîncărcată imediat şi puterea medie trebuie notată. Acelaşi lucru se repetă pentru condiţia de lumină ambiantă de 100 de lucşi şi diferenţa dintre puterile medii de reîncărcare confirmate ca fiind de 20 % sau mai mult.

Pentru declaraţia privind puterea SDR, secvenţa corespunzătoare de măsurare a puterii dinamice SDR de 10 minute trebuie să fie reprodusă de 3 de ori în mod secvenţial, înregistrându-se puterea medie necesară de reîncărcare a bateriei [P _măsurată (SDR) = energia de reîncărcare/timpul total de redare în ore]. Pentru declaraţia de putere HDR, fiecare dintre cele două fişiere de măsurare a puterii dinamice HDR de cinci minute trebuie să fie redat de trei ori în succesiune rapidă, înregistrându-se puterea medie necesară de reîncărcare a bateriei [P _măsurată (HDR) = energia de reîncărcare/timpul total de redare în ore].

h) Măsurarea puterii necesare în modul cu consum redus de putere şi în modul oprit

Instrumentarul de încercare şi condiţiile de încercare detaliate în standardele relevante se aplică tuturor încercărilor privind modul cu consum redus de putere şi modul oprit. Se aplică restricţiile de măsurare a puterii de CA sau CC de la pct.1 subpct. 2) lit.g) de mai sus, iar procedura specială de încercare pentru afişajele pe bază de baterii de la pct.1 subpct. 2) lit.g) trebuie utilizată acolo unde este cazul.

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile afişajelor electronice

PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL

SUPRAVEGHERII PIEŢEI

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare – autoritate de supraveghere a pieţei) şi nu trebuie utilizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca toleranţe permise pentru a stabili valorile din dosarul cu documentaţia tehnică sau pentru a interpreta aceste valori în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

În cazul în care un model a fost conceput pentru a putea detecta faptul că este supus unei încercări, inclusiv prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare şi pentru a reacţiona în mod specific prin modificarea automată a performanţei sale în timpul încercării, cu obiectivul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii specificaţi în prezentul Regulament sau incluşi în dosarul cu documentaţia tehnică sau în oricare dintre documentele furnizate, modelul respectiv şi toate modelele echivalente trebuie considerate neconforme.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi al capitolului VI din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014), autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură:

1. Procedura generală

Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate a modelului.

Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

a) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, valorile declarate şi, după caz, valorile folosite pentru calculul acestor valori nu sunt mai favorabile pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.g) pct.2 menţionat;

b) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciuna dintre informaţiile despre produs publicate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat nu conţine valori care sunt mai avantajoase pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât valorile declarate;

c) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei încearcă unitatea din model, valorile obţinute, valorile parametrilor relevanţi, astfel cum au fost măsuraţi în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători sunt conforme cu toleranţele de verificare respective, astfel cum se indică în tabelul 3; şi

d) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei verifică unitatea din model, aceasta respectă cerinţele funcţionale şi cerinţele privind aspectele legate de reparare şi de sfârşitul ciclului de viaţă.

1) Procedură de verificare pentru cerinţele stabilite la pct.2 subpct.1) din anexa nr.2

Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

a) funcţia ABC a produsului este activată implicit şi persistă în toate modurile SDR, cu excepţia configuraţiei de magazin;

b) puterea măsurată în modul pornit al produsului scade cu 20% sau mai mult atunci când starea luminii ambiante măsurate la senzorul ABC se reduce de la 100 de lucşi la 12 lucşi;

c) controlul ABC al luminanţei ecranului îndeplineşte cerinţele de la pct.2 subpct.1) lit.e) din anexa nr.2.

2) Procedură de verificare pentru cerinţele stabilite la pct.2. subpct.2) din anexa nr.2

Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

a) configuraţia normală este furnizată ca alegere implicită la activarea iniţială a afişajului electronic; şi

b) un al doilea proces de selecţie este afişat pentru a confirma alegerea, dacă utilizatorul selectează un alt mod decât configuraţia normală.

3) Procedură de verificare pentru cerinţele stabilite la pct.2 subpct.3) din anexa nr.2

Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă valoarea obţinută a luminanţei albe maxime sau, dacă este cazul, a raportului luminanţei albe maxime, corespunde valorii prevăzute la pct.2 subpct.3).

4) Procedură de verificare pentru cerinţele stabilite la pct.3 subpct.1) din anexa nr.2

Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, atunci când este racordat la sursa de alimentare:

a) modul oprit şi/sau modul standby şi/sau alt mod care nu necesită un consum de putere mai mare decât cel aplicabil pentru modul oprit şi/sau modul standby este setat ca funcţie implicită;

b) dacă unitatea asigură modul standby în reţea cu HiNA, unitatea nu depăşeşte cerinţele aplicabile pentru consumul de putere cu HiNA atunci când este activat modul standby în reţea; şi

c) unitatea asigură modul standby în reţea fără HiNA, unitatea nu depăşeşte cerinţele aplicabile privind consumul de putere fără HiNA atunci când este activat modul standby în reţea.

5) Procedură de verificare pentru cerinţele stabilite la pct.3 subpct.2) din anexa nr.2

Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

a) unitatea dispune de modul oprit şi/sau de modul standby şi/sau de un alt mod care nu necesită un consum de putere mai mare decât cel aplicabil pentru modul oprit şi/sau modul standby, atunci când afişajul electronic este conectat la sursa de alimentare; şi

b) activarea disponibilităţii în reţea necesită intervenţia utilizatorului final; şi

c) disponibilitatea în reţea poate fi dezactivată de către utilizatorul final; şi

d) îndeplineşte cerinţele pentru modul standby atunci când nu este activată starea corespunzătoare modului standby în reţea.

6) Procedură de verificare pentru cerinţele stabilite la pct.3 subpct.3) din anexa nr.2

Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

a) într-un interval de patru ore în care afişajul electronic se află în modul pornit după ultima interacţiune cu utilizatorul sau într-un interval de o oră dacă este activat un senzor de prezenţă în încăpere şi nu se detectează nicio mişcare, televizorul îşi comută automat starea din modul pornit în modul standby sau în modul oprit sau modul standby în reţea, dacă este activat, ori în alt mod care nu depăşeşte cerinţele în materie de consum de putere aplicabile modului standby. Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează procedura aplicabilă pentru a măsura consumul de putere după ce funcţionalitatea de întrerupere automată a alimentării cu energie comută starea televizorului în modul de consum de putere aplicabil; şi

b) funcţia este setată în mod implicit; şi

c) în modul pornit, televizorul afişează un mesaj de alertă înainte de a comuta automat din modul pornit în modul aplicabil; şi

d) dacă televizorul are o funcţie care permite utilizatorului să modifice perioada de patru ore pentru tranziţiile automate de mod descrise la lit.a), se afişează un mesaj de avertizare cu privire la o posibilă creştere a consumului de energie şi se solicită o confirmare a noii setări, în cazul în care se selectează o prelungire mai mare de patru ore sau o dezactivare; şi

e) în cazul în care televizorul este prevăzut cu un senzor de prezenţă, tranziţia automată de la modul pornit către orice mod, astfel cum este descrisă la lit.a), se aplică în cazul în care nu este detectată nicio prezenţă timp de maximum o oră; şi

f) în cazul televizoarelor cu mai multe surse de intrare selecţionabile, se acordă mai multă prioritate protocoalelor de gestionare a consumului de putere ale sursei de semnal selectate şi afişate decât acestor mecanisme implicite de gestionare a consumului de putere descrise la lit.a).

7) Procedură de verificare pentru cerinţele stabilite la pct.3 subpct. 4) din anexa nr.2

Modelul este încercat pentru fiecare tip de interfaţă a semnalului de intrare selectabil de către utilizatorul final, despre care se precizează că poate folosi semnale sau date de control al gestionării consumului de putere. În cazul în care există două sau mai multe interfeţe de semnal identice care nu sunt etichetate pentru un anumit tip de produs-gazdă (HDMI-1, HDMI-2 etc.), este suficient să se încerce una dintre aceste interfeţe de semnal selectate în mod aleatoriu. Dacă există interfeţe de semnal etichetate sau desemnate, set-top box sau ceva similar, dispozitivul adecvat al sursei gazdă a semnalului ar trebui conectat la interfaţa de semnal desemnată în scopul efectuării testului. Modelul este considerat conform cu cerinţa aplicabilă atunci când nu se detectează niciun semnal prin nicio sursă de intrare şi modelul comută în modul standby, oprit sau standby în reţea.

8) Procedură de verificare pentru cerinţele stabilite la pct.4 şi pct.5 din anexa nr.2

Se consideră că modelul respectă cerinţele aplicabile dacă, atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei verifică unitatea din model, aceasta respectă cerinţele privind utilizarea eficientă a resurselor de la pct.4 şi pct.5 din anexa nr.2.

Cerinţele din anexa nr.2 pct.4 subpct.4) sunt considerate a fi îndeplinite dacă:

- valoarea obţinută pentru HFR identificate în Legea nr.277/2018 nu depăşeşte valorile concentraţiei maxime relevante definite în aceasta lege; şi

- pentru alte HFR, valoarea obţinută pentru orice material omogen nu depăşeşte 0,1 % din greutate în conţinutul de halogen. În cazul în care valoarea obţinută pentru orice material omogen depăşeşte 0,1 % din greutate în conţinutul de halogen, modelul poate fi considerat totuşi conform în cazul în care verificările documentare sau orice alte metode adecvate şi reproductibile arată că acest conţinut de halogen nu poate fi atribuit agentului de ignifugare.

2. Procedura în cazul în care cerinţele nu sunt îndeplinite

Dacă rezultatele menţionate la pct.1 lit.c) şi d) referitoare la cerinţele care nu implică valori măsurate nu sunt atinse, modelul şi toate modelele echivalente sunt considerate neconforme.

Dacă nu se obţin rezultatele menţionate la pct.1 lit.c) şi d) referitoare la cerinţele care presupun valori măsurate, autoritatea de supraveghere a pieţei selectează pentru încercare trei unităţi suplimentare din acelaşi model sau din modelele echivalente. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste trei unităţi, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele de verificare respective, indicate în tabelul 3. În caz contrar, modelul şi toate modelele echivalente sunt considerate neconforme.

Fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexa nr.3 şi utilizează doar procedura descrisă la pct.1 şi 2 pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă.

3. Toleranţe de verificare

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele de verificare stabilite în tabelul 3. Nu se aplică alte toleranţe, precum cele stabilite în standardele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea parametrilor măsuraţi de autoritatea de supraveghere a pieţei şi nu trebuie utilizate de producător ca toleranţe permise pentru valorile din documentaţia tehnică în scopul de a obţine conformitatea cu cerinţele. Valorile declarate nu trebuie să fie mai favorabile producătorului decât valorile raportate în documentaţia tehnică.

Tabelul 3

Toleranţe de verificare

Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile afişajelor electronice

VALORI DE REFERINŢĂ

Cea mai bună tehnologie disponibilă pe piaţă la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, pentru care au fost luate în considerare aspectele de mediu semnificative şi cuantificabile, este indicată mai jos.

Se identifică criteriile de referinţă orientative specificate mai jos, în sensul părţii 3 subpct.3.2 din anexa nr.1 la Legea nr.151/2014. Acestea reflectă cea mai bună tehnologie disponibilă la momentul elaborării prezentului Regulament pentru afişajele electronice de pe piaţă.

Anexa nr.26

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile cuptoarelor,

plitelor de gătit şi hotelor de bucătărie de uz casnic

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) nr.66/2014 al Comisiei din 14 ianuarie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile cuptoarelor, plitelor de gătit şi hotelor de bucătărie de uz casnic, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 29 din 31 ianuarie 2014 (CELEX 32014R0066), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2016/2282 al Comisiei din 30 noiembrie 2016.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile cuptoarelor, plitelor de gătit şi hotelor de bucătărie de uz casnic (în continuare ‒Regulament) stabileşte cerinţe în materie de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a cuptoarelor de uz casnic, inclusiv a celor integrate în maşini de gătit, a plitelor de gătit de uz casnic şi a hotelor de bucătărie electrice de uz casnic, care se aplică şi atunci când sunt comercializate în alte scopuri decât cele casnice.

2. Prezentul Regulament nu se aplică:

a) cuptoarelor care utilizează alte surse de energie decât energia electrică sau gazul;

b) cuptoarelor care au o funcţie de “încălzire cu microunde”;

c) cuptoarelor de dimensiuni mici;

d) cuptoarelor portabile;

e) cuptoarelor de stocare a căldurii;

f) cuptoarelor încălzite cu abur ca funcţie principală de încălzire;

g) arzătoarelor de gaz acoperite din plitele de gătit;

h) cuptoarelor de gătit folosite în aer liber;

i) cuptoarelor concepute pentru a fi utilizate numai cu gaze din “a treia familie” (propan şi butan);

j) grătarelor.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

3. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

afişare a unor informaţii sau a stării ‒ funcţie permanentă care oferă informaţii sau indică starea echipamentului pe un afişaj, inclusiv ora;

arzătoare de gaz acoperite ‒ arzătoare de gaz închise sau etanşate cu ajutorul unei plăci rezistente din sticlă sau din ceramică, ce formează o suprafaţă de gătit netedă şi fără îmbinări;

ciclu ‒ perioadă de încălzire a unei sarcini standard în incinta unui cuptor, în condiţii definite;

cuptor ‒ aparat sau o parte a unui aparat care integrează una sau mai multe incinte care utilizează energie electrică şi/sau gaz şi în care alimentele sunt preparate prin folosirea unui mod convenţional sau de ventilaţie;

cuptor cu mai multe incinte ‒ cuptor cu două sau mai multe incinte, fiecare dintre acestea fiind încălzite separat;

cuptor de dimensiuni mici ‒ cuptor în care toate incintele au o lăţime şi o adâncime mai mici de 250 mm sau o înălţime mai mică de 120 mm;

cuptor portabil ‒ cuptor cu o masă a produsului mai mică de 18 kg, cu condiţia ca acesta să nu fie conceput pentru instalaţii integrate;

funcţie de reactivare ‒ funcţie care permite activarea altor moduri, inclusiv a modului activ, printr-un întrerupător la distanţă, inclusiv o telecomandă, un senzor intern sau un temporizator, pentru intrarea într-o stare care asigură funcţii suplimentare, inclusiv funcţia principală;

hotă de bucătărie ‒ aparat, pus în funcţiune de un motor pe care îl controlează, destinat să colecteze aerul viciat de deasupra unei plite de gătit sau un aparat care include un sistem de tiraj inversat, destinat instalării alături de aparate de gătit, plite de gătit şi produse similare destinate gătitului, şi care aspiră aburii în jos, într-o conductă internă de evacuare;

hotă de bucătărie în întregime automată ‒ hotă de bucătărie în care fluxul de aer şi/sau alte funcţii sunt controlate în mod automat prin intermediul unuia sau a mai mulţi senzori timp de 24 de ore din 24, inclusiv în cursul perioadei de gătit;

iluminare medie (E_medie) ‒ iluminare medie furnizată de sistemul de iluminat al hotei de bucătărie pe suprafaţa de gătit, măsurată în lucşi;

încălzire cu microunde ‒ încălzire a alimentelor prin utilizarea energiei electromagnetice;

incintă ‒ compartiment închis în care se poate controla temperatura de preparare a alimentelor;

maşină de gătit ‒ aparat format dintr-un cuptor şi o plită de gătit, care utilizează gaz sau energie electrică;

mod convenţional ‒ mod de funcţionare al unui cuptor care utilizează numai convecţia naturală pentru circulaţia aerului încălzit în interiorul incintei cuptorului;

mod de funcţionare ‒ stare a cuptorului sau a plitei de gătit în timpul utilizării;

mod de funcţionare automată în cursul perioadei de gătit ‒ stare în care, în cursul perioadei de gătit, fluxul de aer al hotei de bucătărie este controlat în mod automat prin intermediul unuia sau mai multor senzori, inclusiv în ceea ce priveşte umiditatea, temperatura etc.;

mod de ventilaţie ‒ mod al unui cuptor în care un ventilator integrat face să circule aerul încălzit în interiorul incintei cuptorului;

mod oprit ‒ stare în care echipamentul este conectat la reţeaua de alimentare cu energie electrică, dar nu asigură nicio funcţie sau nu asigură decât indicarea modului oprit sau nu asigură decât funcţionalităţile care au ca scop asigurarea compatibilităţii electromagnetice în conformitate cu Reglementarea tehnică “Compatibilitatea electromagnetică a echipamentelor”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.807/2015;

mod standby ‒ stare în care echipamentul este conectat la reţeaua de alimentare cu energie electrică, depinde de alimentarea cu energie de la reţeaua de alimentare cu energie electrică pentru a funcţiona în modul prevăzut şi asigură exclusiv următoarele funcţii, care pot continua pentru o perioadă de timp nedefinită: funcţia de reactivare sau funcţia de reactivare şi simpla indicare a faptului că funcţia de reactivare este activată şi/sau afişarea unor informaţii sau a stării;

model echivalent ‒ model introdus pe piaţă care are aceiaşi parametri tehnici ca un alt model introdus pe piaţă cu un cod comercial diferit de către acelaşi producător sau importator;

plită de gătit – o “plită de gătit electrică”, o “plită de gătit cu gaz” sau o “plită de gătit mixtă”;

plită de gătit electrică ‒ aparat sau o parte a unui aparat care încorporează una sau mai multe zone de gătit şi/sau suprafeţe de gătit, inclusiv o unitate de control, şi care este încălzit(ă) cu energie electrică;

plită de gătit cu gaz ‒ aparat sau o parte a unui aparat care încorporează una sau mai multe zone de gătit, inclusiv o unitate de control, şi care este încălzit(ă) de arzătoare de gaz cu o putere minimă de 1,16 kW;

plită de gătit mixtă ‒ aparat cu una sau mai multe zone sau suprafeţe de gătit electrice şi una sau mai multe zone de gătit cu arzătoare de gaz;

punct de eficienţă maximă (best efficiency point ‒ BEP) ‒ punct în care hota de bucătărie funcţionează cu o eficienţă fluido-dinamică (FDE_hotă) maximă;

suprafaţă de gătit ‒ parte a suprafeţei unei plite de gătit electrice încălzite prin inducţie magnetică unde vasele de gătit se pun la încălzit fără a exista un marcaj vizibil care să indice locul acestora şi unde pot fi utilizate simultan mai multe vase de gătit;

sursă de căldură ‒ principala formă de energie utilizată pentru încălzirea unui cuptor sau a unei plite de gătit;

utilizator final ‒ consumator care cumpără sau care se preconizează că va cumpăra un produs;

zonă de gătit ‒ parte a unei plite de gătit, cu un diametru de cel puţin 100 mm, unde se pun la încălzit vasele de gătit, pe ea putându-se încălzi numai câte un vas de gătit; suprafaţa zonei de gătit poate fi marcată vizibil pe suprafaţa plitei de gătit.

III. CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ ŞI

EVALUAREA CONFORMITĂŢII. PROCEDURA DE VERIFICARE

ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI ŞI VALORILE

INDICATIVE DE REFERINŢĂ

4. Cerinţele de proiectare ecologică pentru cuptoarele, plitele de gătit şi hotele de bucătărie de uz casnic stabilite în anexa nr.1 se aplică începând de la datele indicate în aceasta.

5. Conformitatea cu cerinţele de proiectare ecologică se evaluează şi se calculează în conformitate cu metodele stabilite în anexa nr.2.

6. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare ‒ Legea nr.151/2014) este reprezentată de sistemul de control intern al proiectării prevăzut în anexa nr.4 la această lege sau de sistemul de management prevăzut în anexa nr.5 la legea menţionată.

7. În scopul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică conţine o copie a calculelor prevăzute în anexa nr.2.

8. În cazul în care informaţiile incluse în documentaţia tehnică pentru un anumit model au fost obţinute prin calcule pe baza proiectului şi/sau prin extrapolare pornind de la alte aparate echivalente, dosarul cu documentaţia tehnică include detaliile acestor calcule şi/sau extrapolări şi ale testelor efectuate de producători pentru a verifica precizia calculelor realizate, precum şi o listă a tuturor celorlalte modelelor echivalente, inclusiv identificatorii de model.

9. În cazul în care producătorul sau importatorul introduce pe piaţă modele echivalente, dosarul cu documentaţia tehnică include o listă a tuturor celorlalte modele echivalente.

10. La efectuarea verificărilor în scopul supravegherii pieţei, menţionate în art.17 din Legea nr.151/2014, se aplică procedura de verificare prevăzută în anexa nr.3 pentru cerinţele specificate în anexa nr.1.

11. Valorile de referinţă indicative privind cele mai performante aparate disponibile pe piaţă la momentul adoptării Regulamentului sunt specificate
în anexa nr.4.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile cuptoarelor, plitelor de gătit

şi hotelor de bucătărie de uz casnic

CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

I. CERINŢE PRIVIND EFICIENŢA ENERGETICĂ,

FLUXUL DE AER ŞI ILUMINAREA

1. Pentru cuptoarele de uz casnic

Incintele cuptoarelor de uz casnic, inclusiv ale celor integrate în maşini de gătit, respectă limitele maxime ale indicelui de eficienţă energetică (Energy Efficiency Index ‒ EEI) indicate în tabelul 1.

Tabelul 1

Limitele indicelui de eficienţă energetică

al incintelor cuptoarelor de uz casnic (EEI_incintă)

După cinci ani de la intrarea în vigoare, pentru cuptoarele cu mai multe incinte, inclusiv atunci când sunt încorporate în maşini de gătit, cel puţin o incintă trebuie să respecte indicele maxim de eficienţă energetică indicat în tabelul 1, aplicabil după cinci ani de la intrarea în vigoare, în timp ce celelalte incinte trebuie să respecte indicele maxim de eficienţă energetică indicat în tabelul 1, aplicabil după doi ani de la intrarea în vigoare.

2. Pentru plitele de gătit de uz casnic

Plitele de gătit de uz casnic respectă limitele maxime de consum de energie pentru plitele de gătit electrice (EC_{plită de gătit electrică}) şi limitele minime de eficienţă energetică pentru plitele de gătit cu gaz (EE_{plită de gătit cu gaz}) indicate în tabelul 2.

Tabelul 2

Limite de performanţă în materie de eficienţă

energetică pentru plitele de gătit de uz casnic

(EC_{plită de gătit electrică} şi EE_{plită de gătit cu gaz})

3. Pentru hotele de bucătărie de uz casnic

1) Indicele de eficienţă energetică (EEI_hotă) şi indicele de eficienţă fluido-dinamică (FDE_hotă)

Hotele de bucătărie de uz casnic respectă limitele maxime ale EEI_hotă şi limitele minime ale FDE_hotă indicate în tabelul 3.

Tabelul 3

Indicele de eficienţă energetică (EEI_hotă)

şi eficienţa fluido-dinamică (FDE_hotă) pentru

hotele de bucătărie de uz casnic

2) Fluxul de aer

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, hotele de bucătărie de uz casnic al căror flux de aer maxim în oricare dintre reglajele disponibile este mai mare de 650 m³/h trebuie să revină în mod automat la un flux de aer mai mic sau egal cu 650 m³/h într-un timp t_limită definit în anexa nr.2.

3) Moduri cu consum redus pentru hotele de bucătărie de uz casnic

a) De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament:

- consumul de putere în “modul oprit”: consumul de putere în orice stare care corespunde modului oprit nu trebuie să depăşească 1,00 W;

- consumul de putere în “modul (modurile) standby”:

- consumul de putere, în orice stare care asigură numai funcţia de reactivare sau numai funcţia de reactivare şi simpla indicaţie a faptului că funcţia de reactivare este activată, nu trebuie să depăşească 1,00 W;

- consumul de putere al echipamentului, în orice stare care asigură numai afişarea unor informaţii sau a stării ori care asigură numai o combinaţie între funcţia de reactivare şi afişarea unor informaţii sau a stării, nu trebuie să depăşească 2,00 W;

- disponibilitatea “modului oprit” şi/sau a “modului standby”: hotele de bucătărie de uz casnic trebuie să dispună de un “mod oprit” şi/sau de un “mod standby” şi/sau de o altă stare în care nu se depăşesc cerinţele în materie de consum de putere aplicabile “modului oprit” şi/sau “modului standby” atunci când echipamentul este conectat la reţeaua de alimentare cu energie electrică.

b) După trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament:

- consumul de putere în “modul oprit”: consumul de putere în orice stare care corespunde modului oprit nu trebuie să depăşească 0,50 W;

- consumul de putere în “modul (modurile) standby”:

- consumul de putere, în orice stare care asigură numai funcţia de reactivare sau numai funcţia de reactivare şi simpla indicaţie a faptului că funcţia de reactivare este activată, nu trebuie să depăşească 0,50 W;

- consumul de putere al echipamentului, în orice stare care asigură numai afişarea unor informaţii sau a stării ori care asigură numai o combinaţie între funcţia de reactivare şi afişarea unor informaţii sau a stării, nu trebuie să depăşească 1,00 W;

- gestionarea de gestionare a consumului de putere sau consumului de putere: atunci când hota de bucătărie de uz casnic nu îndeplineşte funcţia principală sau când de funcţiile sale nu depind(e) alt(e) produs(e) consumator (consumatoare) de energie, echipamentul trebuie să ofere, cu excepţia cazului în care acest lucru nu corespunde utilizării avute în vedere, o funcţie similară, care trece automat echipamentul, după cea mai scurtă perioadă posibilă adecvată pentru utilizarea avută în vedere a echipamentului, în:

- “modul standby”; sau

- “modul oprit”; sau

- o altă stare care nu depăşeşte cerinţele în materie de consum de energie electrică aplicabile “modului oprit” şi/sau “modului standby” atunci când echipamentul este conectat la reţeaua de alimentare cu energie electrică;

- funcţia de gestionare a consumului de putere trebuie activată înainte de livrarea echipamentului;

- pentru hotele de bucătărie cu mod de funcţionare automată în cursul perioadei de gătit şi pentru hotele de bucătărie complet automatizate, perioada de timp după care produsul trece automat în modurile şi stările menţionate la punctul anterior este de un minut de la momentul în care motorul şi sistemul de iluminat au fost ambele oprite fie automat, fie manual.

4) Iluminarea furnizată de sistemul de iluminat

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, pentru hotele de bucătărie care au prevăzută iluminarea suprafeţei de gătit, iluminarea medie furnizată de sistemul de iluminat pe suprafaţa de gătit (E_medie), măsurată în condiţii standard, trebuie să fie mai mare de 40 de lucşi.

II. CERINŢE PRIVIND INFORMAŢIILE DESPRE PRODUS

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, informaţiile despre produs specificate în continuare se prezintă în dosarul cu documentaţia tehnică a produsului, în manualul de utilizare şi pe site-urile web oficiale cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor lor autorizaţi sau ale importatorilor de cuptoare, plite de gătit şi hote de bucătărie de uz casnic:

a) un titlu scurt sau o trimitere la metodele de măsurare şi de calcul utilizate pentru stabilirea conformităţii cu cerinţele de mai sus;

b) informaţii relevante pentru utilizatori vizând reducerea impactului total al procesului de gătit, de exemplu, al consumului de energie, asupra mediului.

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, în dosarul cu documentaţia tehnică şi partea destinată profesioniştilor a site-urilor web oficiale cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor lor autorizaţi sau ale importatorilor se prezintă informaţii relevante pentru demontarea nedistructivă în scopul întreţinerii şi informaţii relevante pentru dezmembrare, în special în ceea ce priveşte motorul şi, după caz, bateriile, reciclarea, recuperarea şi eliminarea la sfârşitul ciclului de viaţă.

1. Pentru cuptoarele de uz casnic

Tabelul 4

Informaţii privind cuptoarele de uz casnic

(¹) Reglementarea tehnică “Compatibilitatea electromagnetică a echipamentelor”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.807/2015.

2. Pentru plitele de gătit de uz casnic

1) Plite de gătit electrice de uz casnic

Tabelul 5a

Informaţii privind plitele de gătit electrice de uz casnic

2) Plite de gătit de uz casnic cu gaz

Tabelul 5b

Informaţii privind plitele de gătit de uz casnic cu gaz

3) Plite de gătit mixte (cu gaz/electrice) de uz casnic

Tabelul 5c

Informaţii privind plitele de gătit mixte de uz casnic

3. Pentru hotele de bucătărie de uz casnic

Tabelul 6

Informaţii privind hotele de bucătărie de uz casnic

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile cuptoarelor, plitelor de gătit

şi hotelor de bucătărie de uz casnic

I. MĂSURĂTORI ŞI CALCULE

În vederea respectării şi verificării conformităţii cu cerinţele din prezentul Regulament, măsurătorile şi calculele se efectuează printr-o metodă de măsurare fiabilă, exactă şi reproductibilă, care ia în considerare metodele de măsurare şi de calcul de ultimă generaţie, general recunoscute, inclusiv standardele armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în acest scop în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Acestea trebuie să respecte definiţiile, condiţiile, ecuaţiile şi parametrii tehnici stabiliţi în prezenta anexă.

1. Cuptoare de uz casnic

Consumul de energie al unei incinte a unui cuptor de uz casnic se măsoară pentru un ciclu standard, în modul convenţional şi în modul de ventilaţie, dacă este disponibil, prin încălzirea unei sarcini standard înmuiate în apă. Se verifică dacă temperatura din interiorul incintei cuptorului corespunde temperaturii reglate pe termostat şi/sau celei care figurează pe afişajul de control al cuptorului, pe durata ciclului de testare. La efectuarea calculelor de mai jos se utilizează consumul de energie per ciclu care corespunde modului cel mai performant (modul convenţional sau modul de ventilaţie):

Pentru fiecare incintă a unui cuptor de uz casnic, indicele de eficienţă energetică (EEI_incintă) se calculează în conformitate cu următoarele formule:

pentru cuptoarele electrice de uz casnic:

(în kWh);

pentru cuptoarele cu gaz de uz casnic:

(în MJ)

unde:

EEI_incintă ‒ indicele de eficienţă energetică pentru fiecare incintă a unui cuptor de uz casnic, rotunjit la prima zecimală;

SEC_{incintă electrică} ‒ consumul standard de energie (Specific Energy Consumption – SEC) (energie electrică) necesar pentru a încălzi o sarcină standard într-o incintă a unui cuptor electric de uz casnic pe durata unui ciclu, exprimat în kWh, rotunjit la a doua zecimală;

SEC_{incintă cu gaz} ‒ consumul standard de energie necesar pentru a încălzi o sarcină standard într-o incintă a unui cuptor de uz casnic cu gaz pe durata unui ciclu, exprimat în MJ, rotunjit la a doua zecimală;

V ‒ volumul incintei cuptorului de uz casnic, în litri (L), rotunjit la cel mai apropiat număr întreg;

EC_{incintă electrică} ‒ consumul de energie (Energy Consumption – EC) necesar pentru a încălzi o sarcină standard într-o incintă a unui cuptor electric de uz casnic pe durata unui ciclu, exprimat în kWh, rotunjit la a doua zecimală;

EC_{incintă cu gaz} ‒ consumul de energie necesar pentru a încălzi o sarcină standard într-o incintă cu gaz a unui cuptor de uz casnic pe durata unui ciclu, exprimat în MJ, rotunjit la a doua zecimală.

2. Plite de gătit de uz casnic

1) Plite de gătit electrice de uz casnic

Consumul de energie al unei plite de gătit electrice de uz casnic (EC_{plită de gătit electrică}) se măsoară în Wh/kg de apă încălzită printr-o măsurătoare normalizată (Wh/kg) luându-se în considerare toate vasele de gătit în condiţii de testare standardizate şi se rotunjeşte la prima zecimală.

2) Plite de gătit de uz casnic cu gaz

Eficienţa energetică a arzătoarelor de gaz ale unei plite de gătit de uz casnic se calculează după cum urmează:

unde:

EE_{arzător de gaz} ‒ eficienţa energetică a unui arzător de gaz, în %, rotunjită la prima zecimală;

E_{arzător de gaz} ‒ conţinutul de energie al gazului consumat pentru încălzirea prevăzută, în MJ, rotunjit la prima zecimală;

E_teoretică ‒ energia minimă teoretică necesară pentru încălzirea prevăzută corespunzătoare, în MJ, rotunjită la prima zecimală.

Eficienţa energetică a arzătorului de gaz (EE_{arzător de gaz}) se calculează ca fiind media eficienţei energetice a diferitelor arzătoare de gaz (EE_{arzător de gaz}) ale plitei de gătit.

3) Plite de gătit mixte (cu gaz/electrice) de uz casnic

Fiecare plită de gătit mixtă (cu gaz şi electrică) de uz casnic este tratată, în cadrul măsurătorilor, ca două aparate separate. Zonele de gătit şi suprafeţele de gătit electrice ale plitelor de gătit mixte de uz casnic trebuie să respecte dispoziţiile pct.2 subpct.1), iar zonele de gătit încălzite cu arzătoare de gaz ‒ dispoziţiile pct.2 subpct.2).

3. Hote de bucătărie de uz casnic

1) Calcularea indicelui de eficienţă energetică (EEI_hotă)

Indicele de eficienţă energetică (EEI_hotă) se calculează cu ajutorul formulei:

şi se rotunjeşte la prima zecimală,

unde:

SAEC_hotă ‒ consumul anual standard de energie (Standard Annual Energy Consumption ‒ SAEC) al hotei de bucătărie de uz casnic, în kWh/an, rotunjit la prima zecimală;

AEC_hotă ‒ consumul anual de energie (Annual Energy Consumption ‒ AEC) al hotei de bucătărie de uz casnic, în kWh/an, rotunjit la prima zecimală.

Consumul anual standard de energie (SAEC_hotă) al unei hote de bucătărie de uz casnic se calculează cu ajutorul formulei:

unde:

W_BEP este puterea electrică de intrare a hotei de bucătărie de uz casnic la punctul de eficienţă maximă, în waţi, rotunjită la prima zecimală;

W_SI este puterea electrică de intrare nominală a sistemului de iluminat al hotei de bucătărie de uz casnic pe suprafaţa de gătit, în waţi, rotunjită la prima zecimală.

Consumul anual de energie (AEC_hotă) al unei hote de bucătărie de uz casnic se calculează după cum urmează:

(i) în cazul hotelor de bucătărie de uz casnic complet automatizate:

(ii) în cazul tuturor celorlalte hote de bucătărie de uz casnic:

unde:

t_L este timpul mediu de iluminare per zi, în minute (t_L = 120);

t_H este timpul mediu de funcţionare a hotelor de bucătărie de uz casnic per zi, în minute, (t_H = 60);

P_o este puterea electrică de intrare în modul oprit a hotei de bucătărie de uz casnic, în waţi, rotunjită la a doua zecimală;

P_s este puterea electrică de intrare în modul standby a hotei de bucătărie de uz casnic, în waţi, rotunjită la a doua zecimală;

f este factorul de creştere în timp, calculat cu ajutorul formulei de mai jos şi rotunjit la prima zecimală:

2) Calcularea eficienţei fluido-dinamice (FDE_hotă)

FDE_hotă la punctul de eficienţă maximă se calculează cu ajutorul formulei de mai jos şi se rotunjeşte la prima zecimală:

unde:

Q_BEP este debitul nominal al hotei de bucătărie de uz casnic la punctul de eficienţă maximă, exprimat în m³/h, rotunjit la prima zecimală;

P_BEP este diferenţa de presiune statică a hotei de bucătărie de uz casnic la punctul de eficienţă maximă, exprimată în Pa şi rotunjită la cel mai apropiat număr întreg;

W_BEP este puterea electrică de intrare a hotei de bucătărie de uz casnic la punctul de eficienţă maximă, în waţi, rotunjită la prima zecimală.

3) Calcule privind limitarea aerului de evacuare

a) Hotele de bucătărie de uz casnic cu un flux maxim de aer mai mare de 650 m³/h în oricare dintre reglajele disponibile trebuie să revină în mod automat la un flux de aer mai mic sau egal cu 650 m³/h într-un timp t_limită. Aceasta este limita de timp necesară pentru ca o hotă de bucătărie de uz casnic care funcţionează cu un flux de aer mai mare de 650 m³/h să extragă un volum de aer de 100 m³ înainte de a trece automat la un flux de aer mai mic sau egal cu 650 m³/h. Limita respectivă se calculează cu ajutorul formulei de mai jos, se exprimă în minute şi se rotunjeşte la cel mai apropiat număr întreg:

unde:

Qmax este fluxul maxim de aer al hotei de bucătărie de uz casnic, inclusiv în modul intensiv sau accelerat, dacă acesta există, în m³/h, rotunjit la prima zecimală.

Simpla prezenţă a unui buton sau reglaj manual care scade fluxul de aer al aparatului până la o valoare mai mică sau egală cu 650 m³/h nu este considerată ca îndeplinind această cerinţă.

b) Pentru hotele de bucătărie de uz casnic cu mod de funcţionare automată în cursul perioadei de gătit:

- activarea modului de funcţionare automată este posibilă numai printr-o operaţiune manuală efectuată de către utilizator, fie pe hota de gătit, fie în altă parte;

- modul de funcţionare automată trece la funcţia de control manual după cel mult 10 minute din momentul în care funcţia automată opreşte motorul.

(²) a se vedea:

care poate fi simplificat la

unde:

Vmax este volumul maxim de aer care trebuie extras, stabilit la 100 m³;

Qmax este fluxul maxim de aer al hotei de bucătărie, inclusiv în modul intensiv sau accelerat, dacă există;

t este timpul exprimat în minute şi rotunjit la cel mai apropiat număr întreg;

dt este timpul total necesar pentru a atinge volumul de aer de 100m³;

t_limită este limita temporală, exprimată în minute şi rotunjită la cel mai apropiat număr întreg, necesară pentru a extrage 100 m³.

4) Iluminarea furnizată de sistemul de iluminat (E_medie)

Iluminarea medie furnizată de sistemul de iluminat pe suprafaţa de gătit (E_medie) se măsoară în condiţii standard în lucşi şi se rotunjeşte la cel mai apropiat număr întreg.

5) Zgomotul

Nivelul de zgomot (în dB) se măsoară ca puterea acustică ponderată cu A a emisiilor sonore transmise prin aer (valoarea medie ponderată – L_WA) a unei hote de bucătărie de uz casnic la setarea cea mai mare pentru o utilizare normală, cu excepţia modului intensiv sau accelerat, şi se rotunjeşte la cel mai apropiat număr întreg.

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile cuptoarelor, plitelor de gătit

şi hotelor de bucătărie de uz casnic

VERIFICAREA CONFORMITĂŢII PRODUSELOR

DE CĂTRE AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE A PIEŢEI

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea parametrilor măsuraţi de Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare ‒ autoritatea de supraveghere a pieţei) şi nu trebuie utilizate de către producător sau importator ca toleranţă permisă pentru a stabili valorile din documentaţia tehnică sau pentru a interpreta valorile respective în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

La verificarea conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 alin.(2) lit.a) din Legea nr.151/2014 se aplică următoarea procedură:

1. autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate pentru fiecare model;

2. modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

1) valorile indicate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, inclusiv valorile declarate şi, după caz, valorile utilizate pentru a calcula aceste valori nu sunt mai avantajoase pentru producător sau importator decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul pct.2 lit.g) din legea menţionată; şi

2) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciunele dintre informaţiile despre produs cerute şi publicate de către producător sau importator nu conţin valori care sunt mai avantajoase pentru producător sau importator decât valorile declarate; şi

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei testează unitatea din model, valorile obţinute sa valorile parametrilor relevanţi, astfel cum au fost măsuraţi în cadrul testării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători sunt conforme cu toleranţele de verificare respective, astfel cum se indică în tabelul 7;

3. în cazul în care nu se obţine rezultatul menţionat la pct.2 lit.a) sau b) din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, modelul şi toate modelele enumerate ca modele echivalente în documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului sunt considerate neconforme cu prevederile prezentului Regulament;

4. în cazul în care nu se obţine rezultatul menţionat la pct.2 lit.c) din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, autoritatea de supraveghere a pieţei alege pentru testare trei unităţi suplimentare din acelaşi model. Ca alternativă, cele trei unităţi suplimentare pot fi selectate din unul sau mai multe modele diferite enumerate ca modele echivalente în documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului;

5. modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste trei unităţi, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele de verificare respective, indicate în tabelul 7;

6. în cazul în care nu se obţine rezultatul menţionat la pct.5, modelul şi toate modelele enumerate ca modele echivalente în documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament;

7. fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului conform pct.3 şi 6, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale Uniunii Europene şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Tabelul 7

Toleranţe de verificare

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile cuptoarelor, plitelor de gătit

şi hotelor de bucătărie de uz casnic

CRITERII DE REFERINŢĂ ORIENTATIVE

La data intrării în vigoare a prezentului Regulament, cuptoarele, plitele de gătit şi hotele de bucătărie de uz casnic cele mai performante din punct de vedere energetic disponibile pe piaţă au fost identificate după cum urmează:

Anexa nr.27

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile aparatelor pentru încălzire locală

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) 2015/1188 al Comisiei din 28 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 193 din 21 iulie 2015 (CELEX 32015R1188), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2016/2282 al Comisiei din 30 noiembrie 2016.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală (în continuare ‒ Regulament) stabileşte cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a aparatelor pentru încălzire locală de uz casnic cu o putere termică nominală de 50 kW sau mai mică şi a aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial cu o putere termică nominală a produsului sau a unui singur segment de 120 kW sau mai mică.

2. Cerinţele stabilite în prezentul Regulament nu se aplică:

1) aparatelor pentru încălzire locală care utilizează un ciclu cu compresie de vapori sau un ciclu de sorbţie pentru generarea de căldură şi care sunt acţionate de compresoare electrice sau de combustibil;

2) aparatelor pentru încălzire locală proiectate în alte scopuri decât încălzirea spaţiului interior pentru a atinge şi a menţine un anumit confort termic al persoanelor prin convecţia sau radiaţia energiei termice;

3) aparatelor pentru încălzire locală care sunt proiectate doar pentru utilizarea în exterior;

4) aparatelor pentru încălzire locală a căror putere termică directă este mai mică de 6% din puterea termică combinată directă şi indirectă la puterea termică nominală;

5) produselor pentru încălzirea aerului;

6) sobelor pentru saune;

7) aparatelor pentru încălzire de tip sclav (slave).

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

3. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

aparat pentru încălzire locală ‒ dispozitiv de încălzire care emite căldură prin transfer termic direct sau prin transfer termic direct combinat cu transferul termic către un fluid, pentru a atinge şi a menţine un anumit nivel de confort termic pentru persoane în spaţiul închis în care este plasat produsul, eventual în combinaţie cu furnizarea de căldură pentru alte spaţii, şi care este echipat cu unul sau mai multe generatoare de căldură care transformă energia electrică sau combustibilii gazoşi sau lichizi direct în energie termică, prin utilizarea efectului Joule sau, respectiv, prin arderea combustibililor;

aparat pentru încălzire locală de uz casnic ‒ aparat pentru încălzire locală care nu este de uz comercial;

aparat pentru încălzire locală cu combustibil gazos ‒ aparat pentru încălzire locală cu focar deschis frontal sau un aparat pentru încălzire locală cu focar închis frontal care utilizează combustibil gazos;

aparat pentru încălzire locală cu combustibil lichid ‒ aparat pentru încălzire locală cu focar deschis frontal sau un aparat pentru încălzire locală cu focar închis frontal care utilizează combustibil lichid;

aparat electric pentru încălzire locală ‒ aparat pentru încălzire locală care utilizează efectul Joule pentru a genera căldură;

aparat pentru încălzire locală de uz comercial ‒ fie un aparat pentru încălzire locală cu radiaţie luminoasă, fie un aparat pentru încălzire locală cu tuburi;

aparat pentru încălzire locală cu focar deschis frontal ‒ aparat pentru încălzire locală care utilizează combustibili gazoşi sau lichizi, în care patul de combustie şi gazele de combustie nu sunt izolate de spaţiul în care este instalat produsul şi care este racordat la deschiderea şemineului sau a căminului sau care necesită un coş pentru evacuarea produselor de combustie;

aparat pentru încălzire locală cu focar închis frontal ‒ aparat pentru încălzire locală care utilizează combustibili gazoşi sau lichizi, în care patul de combustie şi gazele de combustie sunt izolate de spaţiul în care este instalat produsul şi care este racordat la deschiderea şemineului sau a căminului sau care necesită un coş pentru evacuarea produselor de combustie;

aparat electric portabil pentru încălzire locală ‒ aparat electric pentru încălzire locală care nu este un aparat electric fix pentru încălzire locală, un aparat electric pentru încălzire locală cu acumulator de căldură, un aparat electric pentru încălzire locală prin pardoseală, un aparat electric radiant pentru încălzire locală, un aparat electric pentru încălzire locală cu radiaţie vizibilă sau un aparat de încălzire de tip sclav;

aparat electric fix pentru încălzire locală ‒ aparat electric pentru încălzire locală care nu este destinat să acumuleze energie termică şi care este proiectat pentru a fi utilizat prin ataşarea sau fixarea într-un amplasament specific sau prin montarea pe un perete, fără a fi integrat în structura clădirii sau în finisarea clădirii;

aparat electric pentru încălzire locală cu acumulator de căldură ‒ aparat electric pentru încălzire locală destinat să stocheze energia termică într-un bloc de stocare izolat şi să o elibereze timp de mai multe ore după faza de acumulare;

aparat electric pentru încălzire locală prin pardoseală ‒ aparat electric pentru încălzire locală destinat a fi utilizat prin integrarea sa în structura clădirii sau în finisarea clădirii;

aparat electric radiant pentru încălzire locală ‒ aparat electric pentru încălzire locală al cărui element emiţător de căldură trebuie să fie direcţionat către locul de utilizare astfel încât radiaţia sa termică să încălzească direct persoanele vizate şi în cazul căruia se înregistrează o creştere a temperaturii de cel puţin 130 °C în timpul utilizării normale pentru grila care acoperă elementul emiţător de căldură şi/sau o creştere a temperaturii de 100 °C pentru alte suprafeţe;

aparat electric pentru încălzire locală cu radiaţie vizibilă ‒ aparat electric pentru încălzire locală al cărui element de încălzire este vizibil din exteriorul aparatului pentru încălzire şi are, în condiţii normale de utilizare, o temperatură de cel puţin 650 °C;

sobă pentru saune ‒ produs pentru încălzirea spaţiului încorporat în sau cu o utilizare declarată în saune uscate sau umede sau în medii similare;

aparat pentru încălzire de tip sclav (slave) ‒ aparat electric pentru încălzire locală care nu poate funcţiona în mod autonom şi care trebuie să primească semnale trimise de un stăpân (master) extern care îl controlează şi care nu face parte din produs, dar care este conectat la acesta prin intermediul unui fir-pilot, al unei tehnologii fără fir, al unei comunicaţii pe reţeaua de alimentare cu energie electrică sau al unei tehnologii echivalente, pentru a regla emisia de căldură în încăperea în care este instalat produsul;

aparat pentru încălzire locală cu radiaţie luminoasă ‒ aparat pentru încălzire locală care utilizează combustibil gazos sau lichid şi care este echipat cu un arzător; aparatul se instalează deasupra nivelului capului şi este orientat spre locul de utilizare, astfel încât emisia termică a arzătorului, formată mai ales din radiaţii infraroşii, încălzeşte direct persoanele vizate; aparatul eliberează produsele de ardere în spaţiul în care este situat;

aparat pentru încălzire locală cu tuburi ‒ aparat pentru încălzire locală care utilizează combustibil gazos sau lichid şi care este echipat cu un arzător; aparatul se instalează deasupra nivelului capului, în apropierea persoanelor vizate, şi încălzeşte în principal cu radiaţii infraroşii din tubul sau din tuburile care sunt încălzite la trecerea internă a produselor de combustie şi din care produsele de ardere trebuie să fie evacuate printr-un coş;

aparat pentru încălzire fără coş ‒ aparat pentru încălzire locală care utilizează combustibil gazos sau lichid şi care eliberează produsele de ardere în spaţiul în care acesta este amplasat, altul decât aparatul pentru încălzire locală cu radiaţie luminoasă;

aparat pentru încălzire deschis spre şemineu ‒ aparat pentru încălzire locală care utilizează combustibili gazoşi sau lichizi, care este destinat a fi amplasat sub un şemineu sau într-un cămin fără ca produsul să fie izolat de deschiderea şemineului sau a căminului şi care permite produselor de combustie să treacă fără restricţii din patul de combustie în şemineu sau coş;

destinat utilizării în exterior ‒ produsul este adecvat pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă în afara spaţiilor închise, inclusiv posibila utilizare în aer liber;

funcţie de încălzire indirectă – produsul poate să transfere o parte din puterea termică totală către un fluid de transfer termic, în scopul utilizării pentru încălzire sau pentru producerea de apă caldă menajeră;

model echivalent ‒ model introdus pe piaţă care are aceiaşi parametri tehnici prevăzuţi în tabelul 1, 2 sau 3 de la pct.3 din anexa nr.2 ca un alt model introdus pe piaţă de către acelaşi producător;

produs pentru încălzirea aerului ‒ produs care furnizează energie termică către un sistem de încălzire pe bază de aer, care poate fi racordat doar la o conductă, care este proiectat pentru a fi utilizat prin ataşarea sau fixarea într-un amplasament specific sau prin montarea pe un perete şi care distribuie aerul cu ajutorul unui dispozitiv de deplasare a aerului pentru a atinge şi a menţine un anumit nivel de confort termic pentru persoane în spaţiul închis în care este plasat produsul;

putere termică directă ‒ putere termică a produsului, exprimată în kW, care este transmisă în aer prin radiaţia şi convecţia energiei termice emise de către sau de la produs, excluzând puterea termică a produsului transmisă unui fluid de transfer termic;

putere termică indirectă ‒ putere termică a produsului, exprimată în kW, care este transmisă unui fluid de transfer termic prin acelaşi proces de generare a căldurii care furnizează puterea termică directă a produsului;

putere termică nominală (P_nom) ‒ putere termică a unui aparat pentru încălzire locală, declarată de producător şi exprimată în kW, care include atât puterea termică directă, cât şi puterea termică indirectă (dacă este cazul), atunci când aparatul funcţionează în condiţii de reglare pentru puterea termică maximă care poate fi menţinută pe o perioadă lungă de timp;

putere termică minimă (P_min) ‒ puterea termică a unui aparat pentru încălzire locală, declarată de producător şi exprimată în kW, care include atât puterea termică directă, cât şi puterea termică indirectă (dacă este cazul), atunci când aparatul funcţionează în condiţii de reglare pentru o putere termică minimă;

putere termică maximă continuă (P_max,c) ‒ putere termică a unui aparat electric pentru încălzire locală, declarată de producător şi exprimată în kW, atunci când aparatul funcţionează în condiţii de reglare pentru puterea termică maximă care poate fi menţinută încontinuu pe o perioadă lungă de timp;

sistem de încălzire cu tuburi ‒ aparat pentru încălzire locală cu tuburi care este format din cel puţin două arzătoare, astfel încât produsele de combustie ale unui arzător pot alimenta următorul arzător, iar produsele de combustie ale arzătoarelor multiple sunt evacuate de un singur exhaustor;

segment de încălzire cu tuburi ‒ o parte a unui sistem de încălzire cu tuburi care include toate elementele necesare pentru funcţionarea independentă şi care, ca atare, poate fi testată independent de celelalte părţi ale sistemului de încălzire cu tuburi;

În sensul anexelor nr.2-5, se aplică definiţiile din anexa nr.1.

III. CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ,

EVALUAREA CONFORMITĂŢII ŞI PROCEDURA DE

VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI.

VALORI INDICATIVE DE REFERINŢĂ

4. Cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru aparatele pentru încălzire locală sunt stabilite în anexa nr.2.

5. Conformitatea cu cerinţele în materie de proiectare ecologică se măsoară şi se calculează în conformitate cu metodele stabilite în anexa nr.3.

6. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare ‒ Legea nr.151/2014) este sistemul de control intern al proiectării specificat în anexa nr.4 la această lege sau sistemul de management stabilit în anexa nr.5 la legea menţionată.

7. În scopul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică include o copie de pe informaţiile specificate la pct.3 lit.d) din anexa nr.2, precum şi detaliile şi rezultatele calculelor în conformitate cu pct.1 şi 2 din anexa nr.5 la prezentul Regulament.

8. În cazul în care informaţiile incluse în dosarul cu documentaţia tehnică pentru un anumit model au fost obţinute prin calcul pe baza proiectării şi/sau prin extrapolare pornind de la alte echipamente echivalente, dosarul cu documentaţia tehnică include detalii referitoare la calcule şi/sau extrapolări, precum şi la testele efectuate de către producător pentru a verifica exactitatea calculelor efectuate. În aceste cazuri, documentaţia tehnică include şi o listă a tuturor celorlalte modele echivalente pentru care informaţiile incluse în documentaţia tehnică au fost obţinute pe aceeaşi bază.

9. La efectuarea verificărilor în scopul supravegherii pieţei menţionate în art.8 şi cap. VI din Legea nr.151/2014, se aplică procedura de verificare prevăzută în anexa nr.4 la prezentul Regulament pentru cerinţele stabilite în anexa nr.2 la prezentul Regulament.

10. Valorile indicative de referinţă pentru cele mai performante aparate pentru încălzire locală disponibile pe piaţă în momentul intrării în vigoare a prezentului Regulament sunt stabilite în anexa nr.5.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală

DEFINIŢII APLICABILE PENTRU ANEXE

coeficient de conversie (CC) ‒ coeficient care reflectă media randamentului de generare, estimată conform Legii nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică; valoarea coeficientului de conversie este CC = 2,5;

control manual al sarcinii termice, cu termostat integrat ‒ senzor integrat în produs şi acţionat manual, care măsoară şi reglează temperatura sa internă, în scopul modificării cantităţii de căldură acumulate;

control manual al sarcinii termice, ca răspuns la temperatura camerei şi/sau exterioară ‒ senzor integrat în produs şi acţionat manual, care măsoară temperatura sa internă şi modifică cantitatea de căldură acumulată în funcţie de temperatura camerei şi/sau de temperatura exterioară;

control electronic al sarcinii termice, ca răspuns la temperatura camerei şi/sau exterioară sau reglare efectuată de furnizorul de energie ‒ senzor integrat în produs şi acţionat automat, care măsoară temperatura sa internă şi modifică cantitatea de căldură acumulată în funcţie de temperatura camerei şi/sau de temperatura exterioară sau un dispozitiv a cărui sarcină poate fi reglată de către furnizorul de energie electrică;

cu o singură treaptă de putere termică, fără controlul temperaturii camerei ‒ produsul nu este capabil să îşi modifice în mod automat puterea termică şi nu se ţine seama de temperatura camerei pentru adaptarea automată a puterii termice;

două sau mai multe trepte manuale, fără controlul temperaturii camerei ‒ puterea termică a produsului poate fi modificată în mod manual, acesta având două sau mai multe niveluri de putere termică şi nefiind echipat cu un dispozitiv care reglează automat puterea termică în raport cu o temperatură interioară dorită;

cu controlul temperaturii camerei prin intermediul unui termostat mecanic ‒ produsul este echipat cu un dispozitiv care nu este electronic şi care îi permite să îşi modifice automat puterea termică pe parcursul unei anumite perioade de timp, în funcţie de un anumit nivel necesar de confort termic interior;

cu control electronic al temperaturii camerei ‒ produsul este echipat cu un dispozitiv electronic, integrat sau extern, care îi permite să îşi modifice automat puterea termică pe parcursul unei anumite perioade de timp, în funcţie de un anumit nivel necesar de confort termic interior;

cu control electronic al temperaturii camerei şi cu temporizator cu programare zilnică ‒ produsul este echipat cu un dispozitiv electronic, integrat sau extern, care îi permite să îşi modifice automat puterea termică pe parcursul unei anumite perioade de timp, în funcţie de un anumit nivel necesar de confort termic interior, şi care permite programarea şi stabilirea temperaturii pentru un interval de timp de 24 de ore;

cu control electronic al temperaturii camerei şi cu temporizator cu programare săptămânală ‒ produsul este echipat cu un dispozitiv electronic, integrat sau extern, care îi permite să îşi modifice automat puterea termică pe parcursul unei anumite perioade de timp, în funcţie de un anumit nivel necesar de confort termic interior, şi care permite programarea şi stabilirea temperaturii pentru o săptămână întreagă; în timpul perioadei de şapte zile setările trebuie să permită modificări zilnice;

controlul temperaturii camerei, cu detectarea prezenţei ‒ produsul este echipat cu un dispozitiv electronic, integrat sau extern, care reduce în mod automat valoarea stabilită pentru temperatura camerei în cazul în care nu este detectată nicio persoană în cameră;

controlul temperaturii camerei, cu detectarea unei ferestre deschise ‒ produsul este echipat cu un dispozitiv electronic, integrat sau extern, care reduce puterea termică în cazul în care a fost deschisă o fereastră sau o uşă. Ori de câte ori se utilizează un senzor pentru a detecta o fereastră sau o uşă deschisă, acesta poate fi instalat împreună cu produsul, poate fi un senzor extern, integrat în structura clădirii sau ca o combinaţie a acestor opţiuni;

conţinut de umiditate ‒ cantitatea de apă din combustibil în raport cu masa totală a combustibilului utilizat în aparatul pentru încălzire locală;

cu opţiune de control la distanţă ‒ funcţie care permite interacţiunea la distanţă cu regulatorul produsului, din afara clădirii în care este instalat produsul;

cu demaraj adaptabil ‒ funcţie care prevede momentul optim al începutului încălzirii şi porneşte încălzirea în acel moment în vederea atingerii valorii stabilite a temperaturii la momentul dorit;

cu limitarea timpului de funcţionare ‒ produsul are o funcţie care îl dezactivează automat după o perioadă de timp prestabilită;

cu senzor cu bulb negru ‒ produsul este echipat cu un dispozitiv electronic, integrat sau extern, care măsoară temperatura aerului şi temperatura radiantă;

cu o singură treaptă ‒ produsul nu îşi poate modifica în mod automat puterea termică;

cu două trepte ‒ aparatul îşi poate modifica automat puterea termică în două niveluri distincte, în funcţie de temperatura interioară reală şi de temperatura interioară dorită, controlul realizându-se prin intermediul unor senzori de temperatură şi al unei interfeţe care nu este neapărat parte integrantă a produsului în sine;

cu modulaţie ‒ aparatul îşi poate modifica automat puterea termică în trei sau mai multe niveluri distincte, în funcţie de temperatura interioară reală şi de temperatura interioară dorită, controlul realizându-se prin intermediul unor senzori de temperatură şi al unei interfeţe care nu este neapărat parte integrantă a produsului în sine;

emisii de oxizi de azot ‒ emisii de oxizi de azot la putere termică nominală, exprimate în mg/kWh_input şi bazate pe PCS în cazul aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil gazos sau lichid şi în cazul aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial;

factor corespunzător pierderilor prin anvelopă ‒ pierderi de căldură, exprimate în %, ale acelei părţi a produsului care este instalată în exteriorul spaţiului închis care trebuie încălzit şi care sunt determinate de transmisia prin anvelopa părţii respective;

factor radiant, la puterea termică nominală sau minimă (RF_nom sau, respectiv, RF_min) ‒ raport, exprimat în %, dintre puterea termică a razelor infraroşii ale produsului şi energia totală consumată în timpul furnizării puterii termice nominale sau minime, calculat ca energia razelor infraroşii împărţită la energia totală consumată pe baza puterii calorifice nete (PCN) a combustibilului în timpul furnizării puterii termice nominale sau minime;

izolarea anvelopei ‒ nivel de izolare termică al anvelopei sau al mantalei produsului, astfel cum se aplică pentru a reduce la minimum pierderile de căldură în cazul în care produsul poate fi plasat în exterior;

identificator de model ‒ cod, de obicei alfanumeric, prin care se distinge un anumit model de aparat pentru încălzire locală de alte modele cu aceeaşi marcă comercială sau denumire a producătorului;

mod standby ‒ stare în care produsul este conectat la reţeaua electrică, depinde de alimentarea cu energie de la reţeaua electrică pentru a funcţiona în mod corespunzător şi asigură exclusiv desfăşurarea următoarelor funcţii, care pot continua pentru o perioadă de timp nedefinită: funcţia de reactivare sau funcţia de reactivare şi doar o indicaţie a faptului că funcţia de reactivare este activată şi/sau afişarea unor informaţii sau a stării;

puterea electrică necesară pentru funcţionarea la putere termică nominală (el_max) ‒ consum de energie electrică al unui aparat pentru încălzire locală, atunci când furnizează puterea termică nominală. În cazul în care produsul are o funcţie de încălzire indirectă şi include o pompă de circulaţie, consumul de energie electrică, exprimat în kW, se stabileşte fără a lua în considerare consumul de energie al pompei de circulaţie;

puterea electrică necesară pentru funcţionarea la putere termică minimă (el_min) ‒ consum de energie electrică al unui aparat pentru încălzire locală, atunci când furnizează puterea termică minimă. În cazul în care produsul are o funcţie de încălzire indirectă şi include o pompă de circulaţie, consumul de energie electrică, exprimat în kW, se stabileşte fără a lua în considerare consumul de energie al pompei de circulaţie;

puterea electrică necesară pentru funcţionarea în modul standby (el_sb) ‒ consum de energie electrică al produsului, exprimat în kW, atunci când acesta se află în modul standby;

puterea consumată de flacăra pilot permanentă (P_pilot) ‒ consum de combustibil gazos sau lichid al produsului, exprimat în kW, necesar pentru menţinerea unei flăcări care serveşte drept sursă de aprindere pentru procesul de ardere mai puternic necesar pentru puterea termică nominală sau la sarcină parţială şi care este aprinsă pentru mai mult de cinci minute înainte ca arzătorul principal să fie aprins;

putere termică comandată de ventilator (ventilatoare) ‒ produsul dispune de ventilator (ventilatoare) integrat(e) care poate (pot) fi controlat(e) pentru a modifica puterea termică, în scopul adaptării la necesarul de căldură;

puterea termică a sistemului cu tuburi ‒ putere termică combinată a segmentelor cu tuburi din configuraţia introdusă pe piaţă, exprimată în kW;

puterea termică a unui segment cu tuburi ‒ putere termică, exprimată în kW, a unui segment cu tuburi care, împreună cu alte segmente cu tuburi, face parte din configuraţia unui sistem cu tuburi;

putere calorifică netă (PCN) ‒ cantitate totală de căldură eliberată de o unitate de combustibil care are o umiditate adecvată, atunci când este arsă complet cu oxigen şi când produsele de ardere nu revin la temperatura ambiantă;

putere calorifică superioară la starea anhidră (PCS) ‒ cantitate totală de căldură eliberată de o unitate de combustibil din care s-a eliminat umiditatea intrinsecă, atunci când este arsă complet cu oxigen şi când produsele de ardere au revenit la temperatura ambiantă; această cantitate include căldura provenită din condensarea vaporilor de apă formaţi prin arderea întregii cantităţi de hidrogen conţinute în combustibil;

randament energetic sezonier aferent încălzirii spaţiului (η_s) ‒ raport, exprimat în %, dintre necesarul de încălzire a spaţiului furnizat de un aparat pentru încălzire locală şi consumul anual de energie de care este nevoie pentru satisfacerea acestui necesar;

randament util, la puterea termică nominală sau minimă (η_th,nom sau, respectiv, η_th,min) ‒ raport, exprimat în %, dintre puterea termică utilă şi energia totală consumată de un aparat pentru încălzire locală, unde:

a) în cazul aparatelor pentru încălzire locală de uz casnic, energia totală consumată este exprimată în termeni de PCN şi/sau de energie finală înmulţită cu coeficientul de conversie (CC);

b) în cazul aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial, energia totală consumată este exprimată în termeni de PCS şi de energie finală înmulţită cu coeficientul de conversie (CC).

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală

CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

1. Cerinţe specifice în materie de proiectare ecologică privind randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor

1) De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, aparatele pentru încălzire locală trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor pentru încălzire locală cu focar deschis frontal care utilizează combustibil gazos sau lichid nu este mai mic de 42%;

b) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor pentru încălzire locală cu focar închis frontal care utilizează combustibil gazos sau lichid nu este mai mic de 72%;

c) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor electrice portabile pentru încălzire locală nu este mai mic de 36%;

d) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor electrice fixe pentru încălzire locală cu o putere termică nominală de peste 250 W nu este mai mic de 38%;

e) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor electrice fixe pentru încălzire locală cu o putere termică nominală de maximum 250 W nu este mai mic de 34%;

f) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor electrice pentru încălzire locală cu acumulator de căldură nu este mai mic de 38,5%;

g) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor electrice pentru încălzire locală prin pardoseală nu este mai mic de 38%;

h) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor electrice radiante pentru încălzire locală nu este mai mic de 35%;

i) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor electrice pentru încălzire locală cu radiaţie vizibilă cu o putere termică nominală de peste 1,2 kW nu este mai mic de 35%;

j) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor electrice pentru încălzire locală cu radiaţie vizibilă cu o putere termică nominală de maximum 1,2 kW nu este mai mic de 31%;

k) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor pentru încălzire locală cu radiaţie luminoasă nu este mai mic de 85%;

l) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor pentru încălzire locală cu tuburi nu este mai mic de 74%.

2. Cerinţe specifice în materie de proiectare ecologică privind emisiile

1) De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, emisiile de oxizi de azot (NO_x) ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil lichid şi gazos trebuie să nu depăşească următoarele valori:

a) emisiile de NO_x ale aparatelor pentru încălzire locală cu focar deschis frontal şi ale aparatelor pentru încălzire locală cu focar închis frontal care utilizează combustibil gazos sau lichid nu depăşesc 130 mg/kWh_input pe baza PCS;

b) emisiile de NO_x ale aparatelor pentru încălzire locală cu radiaţie luminoasă şi al aparatelor pentru încălzire locală cu tuburi nu depăşesc 200 mg/kWh_input pe baza PCS.

3. Cerinţe privind informaţiile despre produs

1) De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, trebuie furnizate următoarele informaţii despre aparatele pentru încălzire locală:

a) manualele cu instrucţiuni pentru instalatori şi utilizatorii finali, precum şi site-urile internet cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor autorizaţi ai acestora şi ale importatorilor trebuie să conţină elementele următoare:

(i) în cazul aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil lichid sau gazos, informaţiile prevăzute în tabelul 1, împreună cu parametrii lor tehnici măsuraţi şi calculaţi în conformitate cu anexa nr.3 şi care prezintă cifrele semnificative indicate în tabel;

(ii) în cazul aparatelor electrice pentru încălzire locală, informaţiile prevăzute în tabelul 2, împreună cu parametrii lor tehnici măsuraţi şi calculaţi în conformitate cu anexa nr.3 şi care prezintă cifrele semnificative indicate în tabel;

(iii) în cazul aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial, informaţiile prevăzute în tabelul 3, împreună cu parametrii lor tehnici măsuraţi şi calculaţi în conformitate cu anexa nr.3 şi care prezintă cifrele semnificative indicate în tabel;

(iv) orice măsură de precauţie specifică ce trebuie luată la asamblarea, instalarea sau efectuarea unei lucrări de întreţinere a aparatului pentru încălzire locală;

(v) informaţii privind dezasamblarea, reciclarea şi/sau eliminarea la sfârşitul ciclului de viaţă;

b) în scopul evaluării conformităţii în temeiul pct.6, 7 şi 8, dosarul cu documentaţia tehnică trebuie să conţină următoarele elemente:

(i) elementele specificate la lit.a);

(ii) o listă a tuturor modelelor echivalente, dacă este cazul.

2) De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, trebuie furnizate următoarele informaţii despre aparatele pentru încălzire locală:

a) numai în cazul aparatelor pentru încălzire locală fără coş şi în cazul celor deschise spre şemineu: manualul cu instrucţiuni pentru utilizatorii finali, site-urile internet cu acces liber ale producătorilor şi ambalajul produsului conţin următoarea propoziţie, astfel încât să i se asigure vizibilitatea şi lizibilitatea şi într-o limbă care poate fi uşor înţeleasă de utilizatorii finali: “Acest produs nu poate fi sursa principală de încălzire”:

(i) în cazul manualului cu instrucţiuni pentru utilizatorii finali, această propoziţie figurează pe pagina de gardă a manualului;

(ii) în cazul site-urilor web cu acces liber ale producătorilor, această propoziţie este afişată împreună cu celelalte caracteristici ale produsului;

(iii) în cazul ambalajului produsului, propoziţia are o poziţie vizibilă pe ambalaj atunci când acesta este expus pentru utilizatorul final înainte de cumpărare;

b) numai în cazul aparatelor electrice portabile pentru încălzire locală: manualul cu instrucţiuni pentru utilizatorii finali, site-urile internet cu acces liber ale producătorilor şi ambalajul produsului conţin următoarea propoziţie, astfel încât să i se asigure vizibilitatea şi lizibilitatea şi într-o limbă care poate fi uşor înţeleasă de utilizatorii finali: “Acest produs este adecvat numai pentru spaţiile bine izolate sau pentru utilizarea ocazională”:

(i) în cazul manualului cu instrucţiuni pentru utilizatorii finali, această propoziţie figurează pe pagina de gardă a manualului;

(ii) în cazul site-urilor web cu acces liber ale producătorilor, această propoziţie este afişată împreună cu celelalte caracteristici ale produsului;

(iii) în cazul ambalajului produsului, propoziţia are o poziţie vizibilă pe ambalaj atunci când acesta este expus pentru utilizatorul final înainte de cumpărare.

Tabelul 1

Cerinţe privind informaţiile referitoare la aparatele

pentru încălzire locală cu combustibil gazos/lichid

Tabelul 2

Cerinţe privind informaţiile referitoare la aparatele electrice

pentru încălzire locală

Tabelul 3

Cerinţe privind informaţiile referitoare la aparatele

pentru încălzire locală de uz comercial

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală

MĂSURĂTORI ŞI CALCULE

1. Pentru măsurătorile şi calculele efectuate în scopul conformităţii şi al verificării conformităţii cu cerinţele prezentului Regulament, se utilizează standardele armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau alte metode credibile, exacte şi reproductibile care ţin seama de tehnologiile de ultimă generaţie general recunoscute. Acestea îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct.2-5.

2. Condiţii generale privind măsurătorile şi calculele

1) Valorile declarate pentru puterea termică nominală şi pentru randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor se rotunjesc la cea mai apropiată zecimală.

2) Valorile declarate pentru emisii se rotunjesc la cel mai apropiat număr întreg.

3. Condiţii generale privind randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor

1) Randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor (η_S) se calculează ca fiind randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor în modul activ (η_S,on), corectat cu contribuţii care ţin seama de acumulatorul de căldură şi de controlul puterii termice, de consumul auxiliar de energie electrică şi de consumul de energie al flăcării pilot permanente.

2) Consumul de energie electrică se înmulţeşte cu un coeficient de conversie (CC) de 2,5.

4. Condiţii generale privind emisiile

În cazul aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil gazos şi lichid, măsurătorile ţin cont de emisiile de oxizi de azot (NO_x). Emisiile de oxizi de azot se calculează ca fiind cantitatea totală de monoxid de azot şi dioxid de azot şi se exprimă în dioxid de azot.

5. Condiţii specifice privind randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor

1) Randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al tuturor aparatelor pentru încălzire locală, cu excepţia aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial, se defineşte ca:

η_S = η_S,on– 10% +F(1) +F(2) +F(3) –F(4) –F(5).

Randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial se defineşte ca:

η_S = η_S,on–F(1) –F(4) –F(5),

unde:

η_S,on este randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor în modul activ, exprimat în % şi calculat conform pct.5 subpct.2);

F(1) este un factor de corecţie, exprimat în %, care reprezintă o contribuţie pozitivă la randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor în cazul aparatelor electrice pentru încălzire locală cu acumulator de căldură, datorată contribuţiilor ajustate ale opţiunilor referitoare la acumulatorul de căldură şi la puterea termică, şi o contribuţie negativă la randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor în cazul aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial, datorată contribuţiilor ajustate ale opţiunilor referitoare la puterea termică;

F(2) este un factor de corecţie, exprimat în %, care reprezintă o contribuţie pozitivă la randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor, datorată contribuţiilor ajustate ale controlului confortului termic interior, ale căror valori se exclud reciproc şi care nu se pot însuma;

F(3) este un factor de corecţie, exprimat în %, care reprezintă o contribuţie pozitivă la randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor, datorată contribuţiilor ajustate ale controlului confortului termic interior, ale căror valori se pot însuma;

F(4) este un factor de corecţie, exprimat în %, care reprezintă contribuţia negativă a consumului auxiliar de energie electrică la randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor;

F(5) este un factor de corecţie, exprimat în %, care reprezintă contribuţia negativă a consumului de energie al flăcării pilot permanente la randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor.

2) Randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor în modul activ se calculează astfel:

În cazul tuturor aparatelor pentru încălzire locală, cu excepţia celor electrice şi a aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial:

unde:

η_th,nom este randamentul util la putere termică nominală, pe baza PCN.

În cazul aparatelor electrice pentru încălzire locală:

unde:

CC este “coeficientul de conversie” al energiei electrice în energie primară;

în cazul aparatelor electrice pentru încălzire locală, η_th,on este 100%.

În cazul aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial:

unde:

η_S,th este randamentul termic ponderat, exprimat în %;

η_S,RF este randamentul emisiilor, exprimat în %.

În cazul aparatelor pentru încălzire locală cu radiaţie luminoasă, η_S,th este 85,6%.

În cazul aparatelor pentru încălzire locală cu tuburi:

unde:

η_th,nom este randamentul util la putere termică nominală, exprimat în %, pe baza PCS;

η_th,min este randamentul util la putere termică minimă, exprimat în %, pe baza PCS;

F_env reprezintă pierderile prin anvelopă ale generatorului de căldură, exprimate în %.

În cazul în care producătorul sau furnizorul specifică faptul că generatorul de căldură al aparatului pentru încălzire locală cu tuburi trebuie instalat în spaţiul interior care urmează să fie încălzit, atunci pierderile prin anvelopă sunt 0 (zero).

În cazul în care producătorul sau furnizorul specifică faptul că generatorul de căldură al aparatului pentru încălzire locală cu tuburi trebuie instalat în afara spaţiului care urmează să fie încălzit, atunci factorul corespunzător pierderilor depinde de transmisia termică prin anvelopa generatorului de căldură, conform tabelului 4.

Tabelul 4

Factorul corespunzător pierderilor de căldură prin anvelopa generatorului

Randamentul emisiilor în cazul aparatelor pentru încălzire

locală de uz comercial se calculează după cum urmează:

unde:

RF_S este factorul radiant al aparatului pentru încălzire locală de uz comercial, exprimat în %.

În cazul tuturor aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial cu excepţia sistemelor cu tuburi:

unde:

RF_nom este factorul radiant la puterea termică nominală, exprimat în %;

RF_min este factorul radiant la puterea termică minimă, exprimat în %.

În cazul sistemelor cu tuburi:

unde:

RF_nom,I este factorul radiant al fiecărui segment cu tuburi la puterea termică nominală, exprimat în %;

RF_min,I este factorul radiant al fiecărui segment cu tuburi la puterea termică minimă, exprimat în %;

P_heater,I este puterea termică a fiecărui segment cu tuburi, exprimată în kW, pe baza PCS;

P_system este puterea termică a întregului sistem cu tuburi, exprimată în kW, pe baza PCS.

Ecuaţia de mai sus se aplică numai în cazul în care construcţia arzătorului, a tuburilor şi a reflectoarelor segmentului cu tuburi care face parte din sistemul cu tuburi este identică cu cea a unui aparat de încălzire locală cu un singur tub şi în cazul în care parametrii care determină performanţa unui segment cu tuburi sunt identici cu cei ai unui aparat de încălzire locală cu un singur tub.

3) Factorul de corecţie F(1) care reprezintă o contribuţie pozitivă la randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor datorată contribuţiilor ajustate ale controalelor privind căldura acumulată şi puterea furnizată şi în cazul aparatelor electrice pentru încălzire locală cu acumulator de căldură în situaţia în care căldura este transferată prin intermediul convecţiei naturale sau prin intermediul convecţiei comandate de ventilator şi o contribuţie negativă în cazul aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial datorată capacităţii produsului de a-şi modifica puterea termică.

În cazul aparatelor electrice pentru încălzire locală cu acumulator de căldură, factorul de corecţie a puterii termice F(1) se calculează după cum urmează:

În cazul în care produsul este echipat cu una dintre opţiunile (care se exclud reciproc) prezentate în tabelul 5, factorul de corecţie F(1) se majorează cu valoarea corespunzătoare acelei opţiuni.

Tabelul 5

Factorul de corecţie F(1) în cazul aparatelor electrice

pentru încălzire locală cu acumulator de căldură

În cazul în care puterea termică a aparatului electric pentru încălzire locală cu acumulator de căldură este comandată de un ventilator, F(1) se majorează cu încă 1,5%.

În cazul aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial, factorul de corecţie a puterii termice F(1) se calculează după cum urmează:

Tabelul 6

Factorul de corecţie F(1) în cazul aparatelor

electrice pentru încălzire locală de uz comercial

În cazul aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial cu două trepte, valoarea minimă a factorului de corecţie F(1) este 2,5%, iar în cazul aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial cu modulaţie, aceasta este 5%.

În cazul aparatelor pentru încălzire locală altele decât cele electrice cu acumulator de căldură sau cele de uz comercial, factorul de corecţie F(1) este 0 (zero).

4) Factorul de corecţie F(2), care reprezintă o contribuţie pozitivă la randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor, datorată contribuţiilor ajustate ale controlului confortului termic interior, ale căror valori se exclud reciproc şi care nu se pot însuma, se calculează după cum urmează:

În cazul tuturor aparatelor pentru încălzire locală, factorul de corecţie F(2) este egal cu unul dintre factorii menţionaţi în tabelul 7, în funcţie de caracteristica de control care se aplică. Se poate selecta o singură valoare.

Tabelul 7

Factorul de corecţie F(2)

Factorul de corecţie F(2) nu se aplică aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial.

5) Factorul de corecţie F(3) care reprezintă o contribuţie pozitivă la randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor, datorată contribuţiilor ajustate ale controlului confortului termic interior, ale căror valori se pot însuma, se calculează după cum urmează:

În cazul tuturor aparatelor pentru încălzire locală, factorul de corecţie F(3) este suma valorilor menţionate în tabelul 8, în funcţie de caracteristica (caracteristicile) de control care se aplică.

Tabelul 8

Factorul de corecţie F(3)

6) Factorul de corecţie F(4) corespunzător consumului auxiliar de energie se calculează după cum urmează:

Acest factor de corecţie ia în considerare consumul auxiliar de energie electrică în modul activ şi în modul standby.

În cazul aparatelor electrice pentru încălzire locală, corecţia se calculează după cum urmează:

Factorul de corecţie F(4) corespunzător consumului auxiliar de energie se calculează după cum urmează:

unde:

el_sb este consumul de energie electrică în modul standby, exprimat în kW;

P_nom este puterea termică nominală a produsului, exprimată în kW;

α este un factor care ia în considerare dacă produsul respectă Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru consumul de energie electrică în modul de aşteptare şi oprit al echipamentelor electrice şi electronice de uz casnic şi de birou, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016, anexa nr.15 (în continuare – anexa nr.15 din Hotărârea Guvernului nr.750/2016);

- în cazul în care produsul este în conformitate cu valorile-limită prevăzute în anexa nr.15 din Hotărârea Guvernului nr.750/2016, α este 0 (zero) în mod implicit;

- în cazul în care produsul nu este în conformitate cu valorile limită prevăzute în anexa nr.15 din Hotărârea Guvernului nr.750/2016, α este 1,3 în mod implicit.

În cazul aparatelor pentru încălzire locală care utilizează combustibili gazoşi sau lichizi, corecţia corespunzătoare consumului auxiliar de energie se calculează după cum urmează:

unde:

el_max este consumul de energie electrică la puterea termică nominală, exprimat în kW;

el_min este consumul de energie electrică la puterea termică minimă, exprimat în kW. În cazul în care produsul nu oferă o putere termică minimă, trebuie folosit consumul de energie electrică la puterea termică nominală;

el_sb este consumul de energie electrică al produsului în modul standby, exprimat în kW;

P_nom este puterea termică nominală a produsului, exprimată în kW.

În cazul aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial, factorul de corecţie corespunzător consumului auxiliar de energie se calculează după cum urmează:

7) Factorul de corecţie F(5) corespunzător consumului de energie al unei flăcări pilot permanente se calculează după cum urmează:

Acest factor de corecţie ia în considerare puterea consumată de flacăra pilot permanentă.

În cazul aparatelor pentru încălzire locală care utilizează combustibili gazoşi sau lichizi, se calculează după cum urmează:

unde:

P_pilot reprezintă consumul flăcării pilot permanente, exprimat în kW;

P_nom este puterea termică nominală a produsului, exprimată în kW.

În cazul aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial, factorul de corecţie se calculează după cum urmează:

În cazul în care produsul nu are o lampă (flacără) pilot permanentă, P_pilot este 0 (zero),

unde:

P_pilot reprezintă consumul flăcării pilot permanente, exprimat în kW;

P_nom este puterea termică nominală a produsului, exprimată în kW.

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală

VERIFICAREA CONFORMITĂŢII PRODUSELOR DE CĂTRE

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE A PIEŢEI

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare ‒ autoritate de supraveghere a pieţei) a valorilor declarate şi nu trebuie utilizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca toleranţe permise pentru a stabili valorile din dosarul cu documentaţia tehnică sau pentru a interpreta aceste valori în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi cap. VI din Legea nr.151/2014, pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură de verificare:

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate pentru fiecare model.

2. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

1) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 din Legea nr.151/2014, inclusiv valorile declarate şi, după caz, valorile folosite pentru calculul acestor valori nu sunt mai favorabile pentru producător, pentru importator sau pentru reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.g) de la punctul menţionat; şi

2) valorile declarate îndeplinesc toate cerinţele stabilite în prezentul Regulament, iar orice informaţii solicitate privind produsul publicate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat nu conţin valori mai favorabile pentru producător, pentru importator sau pentru reprezentantul autorizat decât valorile declarate; şi

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei testează unitatea de model, valorile obţinute, inclusiv valorile parametrilor relevanţi, astfel cum au fost măsuraţi în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători sunt conforme cu toleranţele de verificare respective, astfel cum sunt prezentate în tabelul 9.

3. În cazul în care nu se obţin rezultatele menţionate la pct.2 subpct. 1) sau 2), se consideră că modelul şi toate modelele echivalente nu sunt conforme cu prezentul Regulament.

4. În cazul în care rezultatul menţionat la pct.2 subpct. 3) nu este obţinut, autoritatea de supraveghere a pieţei alege în mod aleatoriu pentru testare suplimentar trei unităţi din acelaşi model, exceptând aparatele electrice pentru încălzire locală, a căror neconformitate este determinată fără teste suplimentare şi în cazul cărora pct.6 şi 7 de mai jos se aplică imediat. În cazul altor modele, ca alternativă, cele trei unităţi suplimentare pot fi selectate din unul sau mai multe modele diferite enumerate ca modele echivalente în documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului.

5. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste trei unităţi, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele de verificare respective, astfel cum sunt prezentate în tabelul 9.

6. În cazul în care nu se obţine rezultatul menţionat la pct.4 şi 5, modelul şi toate modelele echivalente enumerate în dosarul cu documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

7. Imediat după adoptarea unei decizii privind neconformitatea modelului potrivit pct.3, 6 sau celui de al doilea paragraf din prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexa nr.3.

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele prevăzute în tabelul 9 şi utilizează doar procedura descrisă la pct.1-7 pentru cerinţele specificate în prezenta anexă. Pentru parametrii din tabelul 9, nu se aplică alte toleranţe, precum cele stabilite în normele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Tabelul 9

Toleranţe de verificare

Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală

CRITERII DE REFERINŢĂ

În momentul intrării în vigoare a prezentului Regulament, cea mai bună tehnologie disponibilă pe piaţă în materie de aparate pentru încălzire locală în ceea ce priveşte randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor şi emisiile de oxizi de azot a fost identificată după cum urmează:

1. Valori de referinţă specifice pentru randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor pentru încălzire locală:

1) valoare de referinţă pentru randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor pentru încălzire locală cu focar deschis frontal care utilizează combustibil gazos sau lichid: 65%;

2) valoare de referinţă pentru randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor pentru încălzire locală cu focar închis frontal care utilizează combustibil gazos sau lichid: 88%;

3) valoare de referinţă pentru randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor electrice pentru încălzire locală: mai mare de 39%;

4) valoare de referinţă pentru randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor pentru încălzire locală cu radiaţie luminoasă: 92%;

5) valoare de referinţă pentru randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor pentru încălzire locală cu tuburi: 88%.

2. Valori de referinţă specifice pentru emisiile de oxizi de azot (NO_x) ale aparatelor pentru încălzire locală:

1) valoare de referinţă pentru emisiile de NO_x ale aparatelor pentru încălzire locală care utilizează combustibil gazos sau lichid: 50 mg/kWh_input pe baza PCS;

2) valoare de referinţă pentru emisiile de NO_x ale aparatelor pentru încălzire locală cu radiaţie luminoasă şi ale aparatelor pentru încălzire locală cu tuburi: 50 mg/kWh_input pe baza PCS.

Valorile de referinţă specificate la pct.1 şi 2 nu implică în mod necesar că o combinaţie a acestor valori poate fi atinsă de către un singur aparat pentru încălzire locală.

Anexa nr.28

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile

aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) 2015/1185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 193 din 21 iulie 2015 (CELEX 2015R1185), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2016/2282 al Comisiei din 30 noiembrie 2016.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid (în continuare ‒ Regulament) stabileşte cerinţele de proiectare ecologică în vederea introducerii pe piaţă şi punerii în funcţiune a aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu o putere termică nominală mai mică sau egală cu 50 kW.

2. Cerinţele stabilite în prezentul Regulament nu se aplică:

1) aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid care sunt proiectate exclusiv pentru arderea biomasei nelemnoase;

2) aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid care sunt proiectate doar pentru utilizarea în exterior;

3) aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid a căror putere termică directă este mai mică de 6% din puterea termică combinată directă şi indirectă la puterea termică nominală;

4) aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid care nu sunt asamblate în fabrică sau care nu sunt oferite de un singur producător ca elemente prefabricate sau părţi pentru a fi asamblate la faţa locului;

5) produselor pentru încălzirea aerului;

6) sobelor pentru saune.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

3. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid ‒ dispozitiv de încălzire care emite căldură prin transfer termic direct sau prin transfer termic direct combinat cu transferul termic către un fluid, pentru a atinge şi a menţine un anumit nivel de confort termic pentru persoane în spaţiul închis în care este amplasat produsul, eventual în combinaţie cu furnizarea de căldură pentru alte spaţii, şi care este echipat cu unul sau mai multe generatoare de căldură care transformă combustibilul solid direct în energie termică;

aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar deschis frontal ‒ aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid în care patul de combustie şi gazele de combustie nu sunt izolate de spaţiul în care este instalat produsul şi care este racordat la deschiderea şemineului sau a căminului sau care necesită un coş pentru evacuarea produselor de combustie;

aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal ‒ aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid în care patul de combustie şi gazele de combustie pot fi izolate de spaţiul în care este instalat produsul şi care este racordat la deschiderea şemineului sau a căminului sau care necesită un coş pentru evacuarea produselor de combustie;

aparat de gătit ‒ aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid care utilizează combustibili solizi, care integrează într-o incintă funcţia de aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid, precum şi o plită, un cuptor sau ambele, destinate preparării alimentelor şi care este racordat la deschiderea şemineului sau
a căminului sau care necesită un coş pentru evacuarea produselor de combustie;

aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid fără coş ‒ aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid care eliberează produsele de combustie în spaţiul în care acesta este amplasat;

aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid deschis spre şemineu ‒ aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid care este destinat a fi amplasat sub un şemineu sau într-un cămin fără ca produsul să fie izolat de deschiderea şemineului sau a căminului şi care permite produselor de combustie să treacă fără restricţii din patul de combustie în şemineu sau coş;

sobă pentru saune ‒ aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid încorporat în sau cu o utilizare declarată în saune uscate sau umede sau în medii similare;

produs pentru încălzirea aerului ‒ produs care furnizează energie termică către un sistem de încălzire exclusiv pe bază de aer, care poate fi racordat la o conductă, care este proiectat pentru a fi utilizat prin ataşarea sau fixarea într-un amplasament specific sau prin montarea pe un perete şi care distribuie aerul cu ajutorul unui dispozitiv de deplasare a aerului pentru a atinge şi a menţine un anumit nivel de confort termic pentru persoane în spaţiul închis în care este amplasat produsul;

combustibil solid ‒ combustibil care este în stare solidă la temperaturi interioare normale, inclusiv biomasa solidă şi combustibilii fosili solizi;

biomasă ‒ fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor de origine biologică provenite din agricultură, inclusiv substanţe vegetale şi animale, din silvicultură şi din industriile conexe, inclusiv din pescuit şi acvacultură, precum şi fracţiunea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi municipale;

biomasă lemnoasă ‒ biomasa provenită din arbori, tufişuri, arbuşti, inclusiv buşteni, aşchii de lemn, lemn comprimat sub formă de pelete, lemn comprimat sub formă de brichete şi rumeguş;

biomasă nelemnoasă ‒ biomasa diferită de cea lemnoasă, cum ar fi, de exemplu, paie, Miscanthus, trestie, sâmburi, boabe, sâmburi de măsline, turte de măsline şi coji de nuci;

combustibil fosil solid ‒ orice combustibil solid diferit de biomasă, inclusiv antracitul şi cărbunele industrial uscat, cocsul, cocsul produs la temperaturi scăzute, cărbunele bituminos, lignitul, un amestec de combustibili solizi sau un amestec de biomasă şi de combustibil solid; în sensul prezentului regulament, este inclusă şi turba;

combustibil de bază ‒ singurul combustibil care se utilizează, de preferinţă, pentru aparatul pentru încălzire locală cu combustibil solid, în conformitate cu instrucţiunile producătorului;

alt combustibil admis ‒ combustibil diferit de combustibilul de bază, care poate fi utilizat în aparatul pentru încălzire locală cu combustibil solid, în conformitate cu instrucţiunile producătorului, şi include orice combustibil menţionat în manualul pentru instalatori şi pentru utilizatorii finali, pe site-urile internet cu acces liber ale producătorilor şi ale furnizorilor, în materialele tehnice sau promoţionale şi în materialele publicitare;

putere termică directă ‒ puterea termică a produsului, exprimată în kW, care este transmisă în aer prin radiaţia şi convecţia energiei termice emise de către sau de la produs, excluzând puterea termică a produsului transmisă unui fluid de transfer termic;

putere termică indirectă ‒ puterea termică a produsului, exprimată în kW, care este transmisă unui fluid de transfer termic prin acelaşi proces de generare a căldurii care furnizează puterea termică directă a produsului;

funcţie de încălzire indirectă ‒ înseamnă că produsul poate să transfere o parte din puterea termică totală către un fluid de transfer termic, în scopul utilizării pentru încălzire sau pentru producerea de apă caldă menajeră;

putere termică nominală (P_nom) ‒ puterea termică a unui aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid, declarată de producător şi exprimată în kW, care include atât puterea termică directă, cât şi puterea termică indirectă (dacă este cazul), atunci când aparatul funcţionează în condiţii de reglare pentru puterea termică maximă care poate fi menţinută pe o perioadă lungă de timp;

putere termică minimă (P_min) ‒ puterea termică a unui aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid, declarată de producător şi exprimată în kW, care include atât puterea termică directă, cât şi puterea termică indirectă (dacă este cazul), atunci când aparatul funcţionează în condiţii de reglare pentru o putere termică minimă;

destinat utilizării în exterior ‒ înseamnă că produsul este adecvat pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă în afara spaţiilor închise, inclusiv posibila utilizare în aer liber;

particule - particule de diferite forme, structuri şi densităţi dispersate în faza gazoasă a gazelor de ardere;

model echivalent ‒ model introdus pe piaţă, ai cărui parametri tehnici stabiliţi în tabelul 1 de la pct.3 din anexa nr.2 sunt identici cu cei ai unui alt model introdus pe piaţă de acelaşi producător.

Pentru anexele nr.2-nr.5, sunt stabilite definiţii suplimentare în anexa nr.1.

III. CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ, EVALUAREA

CONFORMITĂŢII, PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL

SUPRAVEGHERII PIEŢEI ŞI VALORILE

INDICATIVE DE REFERINŢĂ

4. Cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru aparatele pentru încălzire locală cu combustibil solid sunt stabilite în anexa nr.2.

5. Aparatele pentru încălzire locală cu combustibil solid trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite în anexa nr.2 de la 1 ianuarie 2026.

6. Conformitatea cu cerinţele în materie de proiectare ecologică se măsoară şi se calculează după metodele stabilite în anexa nr.3.

7. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare ‒ Legea nr.151/2014) este sistemul de control intern al proiectării specificat în anexa nr.4 la legea respectivă sau sistemul de management stabilit în anexa nr.5 la aceeaşi lege.

8. În scopul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică include informaţiile specificate la pct.3 din anexa nr.2 la prezentul Regulament.

9. În cazul în care informaţiile incluse în documentaţia tehnică pentru un anumit model au fost obţinute prin calcul pe baza proiectării şi/sau prin extrapolare pornind de la alte echipamente echivalente, documentaţia tehnică include detalii referitoare la calcule şi/sau extrapolări, precum şi la testele efectuate de către producător pentru a verifica exactitatea calculelor efectuate. În aceste cazuri, documentaţia tehnică include şi o listă a tuturor celorlalte modele echivalente pentru care informaţiile incluse în documentaţia tehnică au fost obţinute pe aceeaşi bază.

10. La efectuarea verificărilor în scopul supravegherii pieţei menţionate în art.8 şi capitolul VI din Legea nr.151/2014, se aplică procedura de verificare prevăzută în anexa nr.4 pentru cerinţele stabilite în anexa nr.2 la prezentul Regulament.

11. Valorile indicative de referinţă pentru cele mai performante aparate pentru încălzire locală cu combustibil solid disponibile pe piaţă în momentul intrării în vigoare a prezentului Regulament sunt stabilite în anexa nr.5.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile aparatelor pentru

încălzire locală cu combustibil solid

DEFINIŢII APLICABILE PENTRU ANEXE

În sensul anexelor nr.2-nr.5, se aplică următoarele definiţii:

randament energetic sezonier aferent încălzirii spaţiului (η_s) ‒ raport, exprimat în %, dintre necesarul de încălzire a spaţiului furnizat de un aparat pentru încălzire locală şi consumul anual de energie de care este nevoie pentru satisfacerea acestui necesar;

coeficient de conversie (CC) ‒ coeficient care reflectă media randamentului de generare, estimată la 40% la nivelul UE, la care se face referire în Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică; valoarea coeficientului de conversie este CC = 2,5;

emisii de particule ‒ emisii de particule la puterea termică nominală, exprimate în mg/m³ de gaze de ardere uscate, calculate la 273 K şi la 1 013 mbar cu 13% O₂ sau media ponderată a emisiilor de particule pentru până la patru rate de ardere, exprimată în g/kg substanţă uscată;

emisii de monoxid de carbon ‒ emisii de monoxid de carbon la puterea termică nominală, exprimate în mg/m³ de gaze de ardere calculate la 273 K şi la 1 013 mbar cu 13% O₂;

emisii de compuşi organici gazoşi ‒ emisii de compuşi organici gazoşi la puterea termică nominală, exprimate în mgC/m³ de gaze de ardere calculate la 273 K şi la 1 013 mbar cu 13% O₂;

emisii de oxizi de azot ‒ emisii de oxizi de azot la puterea termică nominală, exprimate în mg/m³ de gaze de ardere exprimate ca NO₂ calculate la 273 K şi la 1 013 mbar cu 13% O₂;

putere calorifică netă (PCN) ‒ cantitate totală de căldură eliberată de o unitate de combustibil care are o umiditate adecvată, atunci când este arsă complet cu oxigen şi când produsele de ardere nu revin la temperatura ambiantă;

randament util, la puterea termică nominală sau minimă (η_th,nom sau, respectiv, η_th,min) ‒ raport, exprimat în %, dintre puterea termică utilă şi energia totală, exprimată în PCN, consumată de un aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid;

puterea electrică necesară pentru funcţionarea la puterea termică nominală (el_max) ‒ consum de energie electrică al unui aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid, atunci când furnizează puterea termică nominală. În cazul în care produsul are o funcţie de încălzire indirectă şi include o pompă de circulaţie, consumul de energie electrică, exprimat în kW, se stabileşte fără a lua în considerare consumul de energie al pompei de circulaţie;

puterea electrică necesară pentru funcţionarea la puterea termică minimă (el_min) ‒ consum de energie electrică al unui aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid, atunci când furnizează puterea termică minimă. În cazul în care produsul are o funcţie de încălzire indirectă şi include o pompă de circulaţie, consumul de energie electrică, exprimat în kW, se stabileşte fără a lua în considerare consumul de energie al pompei de circulaţie;

puterea electrică necesară pentru funcţionarea în modul standby (el_sb) ‒ consum de energie electrică al produsului, exprimat în kW, atunci când acesta se află în modul standby;

puterea consumată de flacăra pilot permanentă (P_pilot) ‒ consum de combustibil solid al produsului, exprimat în kW, necesar pentru menţinerea unei flăcări care serveşte drept sursă de aprindere pentru procesul de ardere mai puternic necesar pentru puterea termică nominală sau la sarcină parţială şi care este aprinsă pentru mai mult de 5 minute înainte de aprinderea arzătorului principal;

o singură treaptă de putere termică, fără controlul temperaturii camerei ‒ produsul nu este capabil să îşi modifice în mod automat puterea termică şi nu se ţine seama de temperatura camerei pentru adaptarea automată a puterii termice;

două sau mai multe trepte manuale, fără controlul temperaturii camerei ‒ puterea termică a produsului poate fi modificată manual, acesta având două sau mai multe niveluri de putere termică şi nefiind echipat cu un dispozitiv care reglează automat puterea termică în raport cu o temperatură interioară dorită;

cu controlul temperaturii camerei prin intermediul unui termostat mecanic ‒ produsul este echipat cu un dispozitiv care nu este electronic şi care îi permite să îşi modifice automat puterea termică pe parcursul unei anumite perioade de timp, în funcţie de un anumit nivel necesar de confort termic interior;

cu control electronic al temperaturii camerei ‒ produsul este echipat cu un dispozitiv electronic, integrat sau extern, care îi permite să îşi modifice automat puterea termică pe parcursul unei anumite perioade de timp, în funcţie de un anumit nivel necesar de confort termic interior;

cu control electronic al temperaturii camerei şi cu temporizator cu programare zilnică ‒ produsul este echipat cu un dispozitiv electronic, integrat sau extern, care îi permite să îşi modifice automat puterea termică pe parcursul unei anumite perioade de timp, în funcţie de un anumit nivel necesar de confort termic interior, şi care permite programarea şi stabilirea temperaturii pentru un interval de timp de 24 de ore;

cu control electronic al temperaturii camerei şi cu temporizator cu programare săptămânală ‒ produsul este echipat cu un dispozitiv electronic, integrat sau extern, care îi permite să îşi modifice automat puterea termică pe parcursul unei anumite perioade de timp, în funcţie de un anumit nivel necesar de confort termic interior, şi care permite programarea şi stabilirea temperaturii pentru o săptămână întreagă; în timpul perioadei de şapte zile setările trebuie să permită modificări zilnice;

controlul temperaturii camerei, cu detectarea prezenţei ‒ produsul este echipat cu un dispozitiv electronic, integrat sau extern, care reduce în mod automat valoarea stabilită pentru temperatura camerei în cazul în care nu este detectată nicio persoană în cameră;

controlul temperaturii camerei, cu detectarea unei ferestre deschise ‒ produsul este echipat cu un dispozitiv electronic, integrat sau extern, care reduce puterea termică în cazul în care a fost deschisă o fereastră sau o uşă. Atunci când se utilizează un senzor pentru a detecta o fereastră sau o uşă deschisă, el poate fi instalat împreună cu produsul, în exteriorul acestuia, în structura clădirii sau poate fi o combinaţie a acestor opţiuni;

cu opţiune de control la distanţă ‒ funcţie care permite interacţiunea la distanţă cu regulatorul produsului, din afara clădirii în care este instalat produsul;

cu o singură treaptă ‒ produsul nu îşi poate modifica în mod automat puterea termică;

cu două trepte ‒ aparatul îşi poate modifica automat puterea termică în două niveluri distincte, în funcţie de temperatura interioară reală şi de temperatura interioară dorită, controlul realizându-se prin intermediul unor senzori de temperatură şi al unei interfeţe care nu este neapărat parte integrantă a produsului în sine;

cu modulaţie ‒ aparatul îşi poate modifica automat puterea termică în trei sau mai multe niveluri distincte, în funcţie de temperatura interioară reală şi de temperatura interioară dorită, controlul realizându-se prin intermediul unor senzori de temperatură şi al unei interfeţe care nu este neapărat parte integrantă a produsului în sine;

mod standby ‒ stare în care produsul este conectat la reţeaua electrică, depinde de alimentarea cu energie de la reţeaua electrică pentru a funcţiona în mod corespunzător şi asigură exclusiv desfăşurarea următoarelor funcţii, care pot continua pentru o perioadă de timp nedefinită: funcţia de reactivare sau funcţia de reactivare şi doar o indicaţie a faptului că funcţia de reactivare este activată şi/sau afişarea unor informaţii sau a stării;

alţi combustibili fosili ‒ combustibili fosili alţii decât antracitul şi cărbunele industrial uscat, cocsul, cocsul produs la temperaturi scăzute, cărbunele bituminos, lignitul, turba sau brichetele din amestec de combustibili fosili;

altă biomasă lemnoasă ‒ biomasă lemnoasă alta decât buştenii cu un conţinut de umiditate de maximum 25%, combustibilul brichetat cu un conţinut de umiditate mai mic de 14% sau lemnul comprimat cu un conţinut de umiditate mai mic de 12%;

identificator de model ‒ cod, de obicei alfanumeric, prin care se distinge un anumit model de aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid de alte modele cu aceeaşi marcă comercială sau denumire a producătorului;

conţinut de umiditate ‒ cantitate de apă din combustibil în raport cu masa totală a combustibilului utilizat în aparatul pentru încălzire locală cu combustibil solid.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire

locală cu combustibil solid

CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

1. Cerinţe specifice în materie de proiectare ecologică privind randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor

1) De la data intrării în vigoare a Regulamentului, aparatele pentru încălzire locală cu combustibil solid trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar deschis frontal nu este mai mic de 30%;

b) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează combustibil solid altul decât lemnul comprimat sub formă de pelete nu este mai mic de 65%;

c) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează lemn comprimat sub formă de pelete nu este mai mic de 79%;

d) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor de gătit nu este mai mic de 65%.

2. Cerinţe specifice în materie de proiectare ecologică privind emisiile

1) Începând cu 1 ianuarie 2026, emisiile de particule (PM) ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid nu trebuie să depăşească următoarele valori:

a) emisiile de PM ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar deschis frontal nu depăşesc 50 mg/m³ cu 13% O₂ atunci când sunt măsurate prin metoda descrisă în pct.4 subpct. 1) lit.a) (i) din anexa nr.3 sau 6 g/kg (substanţă uscată) atunci când sunt măsurate prin metoda descrisă în pct.4 subpct. 1) lit.a) (ii) din anexa nr.3;

b) emisiile de PM ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează combustibil solid altul decât lemnul comprimat sub formă de pelete şi ale aparatelor de gătit nu depăşesc 40 mg/m³ cu 13% O₂ atunci când sunt măsurate prin metoda descrisă în pct.4 subpct. 1) lit.a) (i) din anexa nr.3 sau 5 g/kg (substanţă uscată) atunci când sunt măsurate prin metoda descrisă în pct.4 subpct. 1) lit.a) (ii) din anexa nr.3 sau 2,4 g/kg (substanţă uscată) pentru biomasă sau 5,0 g/kg (substanţă uscată) pentru combustibili fosili solizi atunci când sunt măsurate prin metoda descrisă în pct.4 subpct. 1) lit.a) (iii) din anexa nr.3;

c) emisiile de PM ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează lemn comprimat sub formă de pelete nu depăşesc 20 mg/m³ cu 13% O₂ atunci când sunt măsurate prin metoda descrisă în pct.4 subpct. 1) lit.a) (i) din anexa nr.3 sau 2,5 g/kg (substanţă uscată) atunci când sunt măsurate prin metoda descrisă în pct.4 subpct. 1) lit.a) (ii) din anexa nr.3 sau 1,2 g/kg (substanţă uscată) atunci când sunt măsurate prin metoda descrisă în pct.4 subpct. 1) lit.a) (iii) din anexa nr.3.

2) Începând cu 1 ianuarie 2026, emisiile de compuşi organici gazoşi (COG) ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid nu trebuie să depăşească următoarele valori:

a) emisiile de COG ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar deschis frontal, ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează combustibil solid altul decât lemnul comprimat sub formă de pelete şi ale aparatelor de gătit nu depăşesc 120 mgC/m³ cu 13% O₂;

b) emisiile de COG ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează lemn comprimat sub formă de pelete nu depăşesc 60 mgC/m³ cu 13% O₂.

3) Începând cu 1 ianuarie 2026, emisiile de monoxid de carbon (CO) ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid nu trebuie să depăşească următoarele valori:

a) emisiile de CO ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar deschis frontal nu depăşesc 2 000 mg/m³ cu 13% O₂;

b) emisiile de CO ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează combustibil solid altul decât lemnul comprimat sub formă de pelete şi ale aparatelor de gătit nu depăşesc 1 500 mg/m³ cu 13% O₂;

c) emisiile de CO ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează lemn comprimat sub formă de pelete nu depăşesc 300 mg/m³ cu 13% O₂.

4) Începând cu 1 ianuarie 2026, emisiile de oxizi de azot (NO_x) ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid nu trebuie să depăşească următoarele valori:

a) emisiile de NO_x ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar deschis frontal, ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal şi ale aparatelor de gătit care utilizează biomasă nu depăşesc 200 mg/m³ exprimate ca NO₂ cu 13% O₂;

b) emisiile de NO_x ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar deschis frontal, ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal şi ale aparatelor de gătit care utilizează combustibil solid fosil nu depăşesc 300 mg/m³ exprimate ca NO₂ cu 13% O₂.

3. Cerinţe privind informaţiile despre produs

1) De la 1 ianuarie 2026, trebuie furnizate următoarele informaţii despre aparatele pentru încălzire locală cu combustibil solid:

a) manualele cu instrucţiuni pentru instalatori şi utilizatorii finali, precum şi site-urile web cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor autorizaţi ai acestora şi ale importatorilor trebuie să conţină elementele următoare:

(i) informaţiile tehnice prevăzute în tabelul 1, împreună cu parametrii tehnici măsuraţi şi calculaţi în conformitate cu anexa nr.3 şi cu precizarea numărului cifrelor semnificative indicate în tabel;

(ii) orice măsură de precauţie specifică ce trebuie luată la asamblarea, instalarea sau efectuarea unei lucrări de întreţinere a aparatului pentru încălzire locală cu combustibil solid;

(iii) informaţii privind dezasamblarea, reciclarea şi/sau eliminarea la sfârşitul ciclului de viaţă;

b) în scopul evaluării conformităţii în temeiul pct.7, 8 şi 9, documentaţia tehnică trebuie să conţină următoarele elemente:

(i) elementele specificate la pct.1);

(ii) o listă a modelelor echivalente, dacă este cazul;

(iii) în cazul în care combustibilul de bază sau orice alt combustibil admis este altă biomasă lemnoasă, biomasă nelemnoasă, alt combustibil fosil sau alt amestec de biomasă şi combustibil fosil, astfel cum se menţionează în tabelul 1, o descriere a combustibilului suficientă pentru identificarea fără echivoc a acestuia, precum şi standardul sau specificaţiile tehnice ale combustibilului, inclusiv conţinutul de umiditate şi de cenuşă măsurate, iar pentru alt combustibil fosil, şi conţinutul măsurat de substanţe volatile.

2) De la 1 ianuarie 2026, trebuie furnizate următoarele informaţii despre aparatele pentru încălzire locală cu combustibil solid:

a) numai în cazul aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid fără coş şi în cazul celor deschise spre şemineu: manualul cu instrucţiuni pentru utilizatorii finali, site-urile web cu acces liber ale producătorilor şi ambalajul produsului trebuie să conţină următoarea propoziţie, astfel încât să i se asigure vizibilitatea şi lizibilitatea şi într-o limbă care poate fi uşor înţeleasă de utilizatorii finali: “Acest produs nu poate fi sursa principală de încălzire.”:

(i) în cazul manualului cu instrucţiuni pentru utilizatorii finali, această propoziţie trebuie să se afle pe pagina de gardă a manualului;

(ii) în cazul site-urilor web cu acces liber ale producătorilor, această propoziţie trebuie să fie afişată împreună cu celelalte caracteristici ale produsului;

(iii) în cazul ambalajului produsului, propoziţia trebuie să aibă o poziţie vizibilă pe ambalaj atunci când acesta este expus pentru utilizatorul final înainte de cumpărare.

Tabelul 1

Cerinţe privind informaţiile referitoare la aparatele

pentru încălzire locală cu combustibil solid

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile aparatelor pentru

încălzire locală cu combustibil solid

MĂSURĂTORI ŞI CALCULE

1. În scopul conformităţii şi al verificării conformităţii cu cerinţele prezentului Regulament, măsurătorile şi calculele se efectuează utilizând standarde armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau alte metode credibile, exacte şi reproductibile care ţin cont de metodele de ultimă generaţie general recunoscute. Aceste măsurători şi calcule îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct.2-5.

2. Condiţii generale privind măsurătorile şi calculele

1) Aparatele pentru încălzire locală cu combustibil solid trebuie să fie testate cu combustibilul de bază şi cu orice alt combustibil admis indicat în tabelul 1 din anexa nr.2.

2) Valorile declarate pentru puterea termică nominală şi pentru randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor se rotunjesc la cea mai apropiată zecimală.

3) Valorile declarate pentru emisii se rotunjesc la cel mai apropiat număr întreg.

3. Condiţii generale privind randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor

1) Randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor (η_S ) se calculează ca fiind randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor în modul activ (η_S,on ), corectat cu contribuţii care ţin seama de controlul puterii termice, de consumul auxiliar de energie electrică şi de consumul de energie al flăcării pilot permanente.

2) Consumul de energie electrică se înmulţeşte cu un coeficient de conversie (CC) de 2,5.

4. Condiţii generale privind emisiile

1) În cazul aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid, măsurătorile ţin cont de emisiile de particule (PM), de compuşi organici gazoşi (COG), de monoxid de carbon (CO) şi de oxizi de azot (NO_x), măsurate simultan între ele şi cu randamentul energetic aferent încălzirii spaţiilor, cu excepţia PM dacă este utilizată metoda 4(1)(a)(ii) sau 4(1)(a)(iii).

a) Pentru măsurarea emisiilor de PM sunt permise trei metode, fiecare cu propriile sale cerinţe; nu este necesar să se utilizeze decât una dintre aceste metode:

(i) măsurarea PM prin prelevarea unui eşantion parţial de gaze de ardere uscate utilizând un filtru încălzit. Măsurarea PM în produsele de combustie ale aparatului trebuie să se efectueze atunci când produsul funcţionează la puterea nominală şi, dacă este cazul, în sarcină parţială;

(ii) măsurarea PM prin prelevarea, de-a lungul întregului ciclu de ardere, a unui eşantion parţial de gaze de ardere, folosind curentul natural, din gaze de ardere diluate utilizând un tunel de diluare a fluxului total de gaze şi un filtru la temperatura ambiantă;

(iii) măsurarea PM prin prelevarea, într-un interval de 30 de minute, a unui eşantion parţial de gaze de ardere, folosind un curent fix la 12 Pa, din gaze de ardere diluate utilizând un tunel de diluare a fluxului total de gaze şi un filtru la temperatura ambiantă sau un electrofiltru.

b) Măsurarea COG prezenţi în produsele de combustie ale aparatului se efectuează prin extracţie continuă şi se bazează pe utilizarea unui detector cu ionizare în flacără. Rezultatul obţinut se exprimă în miligrame de carbon. Măsurarea COG în produsele de combustie ale aparatului trebuie să se efectueze atunci când produsul funcţionează la puterea nominală şi, dacă este cazul, în sarcină parţială.

c) Măsurarea CO în produsele de combustie ale aparatului se efectuează prin extracţie continuă şi se bazează pe utilizarea unui detector infraroşu. Măsurarea CO în produsele de combustie ale aparatului trebuie să se efectueze atunci când produsul funcţionează la puterea nominală şi, dacă este cazul, în sarcină parţială.

d) Măsurarea NO_x în produsele de combustie ale aparatului se efectuează prin extracţie continuă şi se bazează pe detectarea prin chemiluminescenţă. Emisiile de oxizi de azot se măsoară ca fiind cantitatea totală de monoxid de azot şi dioxid de azot şi se exprimă în dioxid de azot. Măsurarea NO_x în produsele de combustie ale aparatului trebuie să se efectueze atunci când produsul funcţionează la puterea nominală şi, dacă este cazul, în sarcină parţială.

2) Valorile declarate în ceea ce priveşte puterea termică nominală, randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor şi emisiile se rotunjesc la cel mai apropiat număr întreg.

5. Condiţii specifice privind randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor

1) Randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid se defineşte ca:

unde:

η_S,on este randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor în modul activ, exprimat în % şi calculat conform pct.5 lit.b);

F(2) este un factor de corecţie, exprimat în %, care reprezintă o contribuţie pozitivă la randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor datorată contribuţiilor ajustate ale controlului confortului termic interior, ale căror valori se exclud reciproc şi care nu se pot însuma;

F(3) este un factor de corecţie, exprimat în %, care reprezintă o contribuţie pozitivă la randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor datorată contribuţiilor ajustate ale controlului confortului termic interior, ale căror valori se pot însuma;

F(4) este un factor de corecţie, exprimat în %, care reprezintă contribuţia negativă a consumului auxiliar de energie electrică la randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor;

F(5) este un factor de corecţie, exprimat în %, care reprezintă contribuţia negativă a consumului de energie al flăcării pilot permanente la randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor.

2) Randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor în modul activ se calculează după cum urmează:

η_S,on = η_th,nom ,

unde:

η _th,nom este randamentul util la puterea termică nominală, pe baza PCN.

3) Factorul de corecţie F(2) care reprezintă o contribuţie pozitivă la randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor datorată contribuţiilor ajustate ale controlului confortului termic interior, ale căror valori se exclud reciproc şi care nu se pot însuma, se calculează după cum urmează:

În cazul aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid, factorul de corecţie F(2) este egal cu unul dintre factorii menţionaţi în tabelul 2, în funcţie de caracteristica de control care se aplică. Se poate selecta o singură valoare.

Tabelul 2

Factorul de corecţie F(2)

F(2) este zero pentru aparatele pentru încălzire locală cu combustibil solid care nu sunt conforme cu cerinţele prevăzute la pct.2 din anexa nr.2 privind emisiile, atunci când controlul temperaturii se stabileşte la puterea termică minimă. Puterea termică în această configuraţie nu trebuie să fie mai mare de 50% din puterea termică nominală.

Factorul de corecţie F(3) care reprezintă o contribuţie pozitivă la randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor datorată contribuţiilor ajustate ale controlului confortului termic interior, ale căror valori se pot însuma, se calculează după cum urmează:

În cazul aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid, factorul de corecţie F(3) este suma valorilor menţionate în tabelul 3, în funcţie de caracteristica (caracteristicile) de control care se aplică.

Tabelul 3

Factorul de corecţie F(3)

F(3) este zero pentru aparatele pentru încălzire locală cu combustibil solid care nu sunt conforme cu cerinţele prevăzute în pct.2 din anexa nr.2 privind emisiile, atunci când controlul temperaturii se stabileşte la puterea termică minimă. Puterea termică în această configuraţie nu trebuie să fie mai mare de 50% din puterea termică nominală.

4) Factorul de corecţie F(4) corespunzător consumului auxiliar de energie se calculează după cum urmează:

Acest factor de corecţie ia în considerare consumul auxiliar de energie electrică în modul activ şi în modul standby.

unde:

el_max este consumul de energie electrică la putere     a termică nominală, exprimat în kW;

el_min este consumul de energie electrică la puterea termică minimă, exprimat în kW. În cazul în care produsul nu oferă o putere termică minimă, trebuie folosit consumul de energie electrică la puterea termică nominală;

el_sb este consumul de energie electrică al produsului în modul standby, exprimat în kW;

P_nom este puterea termică nominală a produsului, exprimată în kW.

5) Factorul de corecţie F(5) corespunzător consumului de energie al unei flăcări pilot permanente se calculează după cum urmează:

Acest factor de corecţie ia în considerare puterea consumată de flacăra pilot permanentă.

unde:

P_pilot reprezintă consumul flăcării pilot permanente, exprimat în kW;

P_nom este puterea termică nominală a produsului, exprimată în kW.

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid

VERIFICAREA CONFORMITĂŢII PRODUSELOR DE CĂTRE

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE A PIEŢEI

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare ‒ autoritatea de supraveghere a pieţei) a parametrilor măsuraţi şi nu trebuie utilizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca toleranţe permise pentru a stabili valorile din dosarul cu documentaţia tehnică sau pentru a interpreta aceste valori în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi capitolului VI din Legea nr.151/2014, pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură.

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate pentru fiecare model.

2. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

1) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, inclusiv valorile declarate şi, după caz, valorile folosite pentru calculul acestor valori nu sunt mai favorabile pentru producător, pentru importator sau pentru reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.g) de la punctul menţionat; şi

2) valorile declarate îndeplinesc toate cerinţele stabilite în prezentul Regulament, iar orice informaţii solicitate privind produsul publicate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat nu conţin valori mai favorabile pentru producător, pentru importator sau pentru reprezentantul autorizat decât valorile declarate; şi

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei încearcă unitatea de model, valorile obţinute, inclusive valorile parametrilor relevanţi, astfel cum au fost măsuraţi în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători sunt conforme cu toleranţele de verificare respective, astfel cum sunt prezentate în tabelul 4. Unitatea se testează cu unul sau mai mulţi combustibili având caracteristici de acelaşi ordin ca şi cele ale combustibilului sau combustibililor utilizaţi de producător pentru a efectua măsurătorile descrise în anexa nr.3.

3. În cazul în care nu se obţin rezultatele menţionate la pct.2 subpct. 1) sau 2), modelul şi toate modelele enumerate ca modele echivalente în documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

4. În cazul în care rezultatul menţionat la pct.2 subpct. 3) nu este obţinut, autoritatea de supraveghere a pieţei alege pentru testare trei unităţi suplimentare din acelaşi model. În cazul altor modele, ca alternativă, cele trei unităţi suplimentare pot fi selectate din unul sau mai multe modele diferite enumerate ca modele echivalente în documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului.

5. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste trei unităţi, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele de verificare respective, astfel cum sunt prezentate în tabelul 4.

6. În cazul în care nu se obţine rezultatul menţionat la pct.5, modelul şi toate modelele echivalente enumerate în dosarul cu documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

7. Imediat după adoptarea unei decizii privind neconformitatea modelului potrivit pct.3 şi 6, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexa nr.3.

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele prevăzute în tabelul 4 şi utilizează doar procedura descrisă la pct.1-7 pentru cerinţele specificate în prezenta anexă. Nu se aplică alte toleranţe, cum ar fi cele stabilite în standardele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Tabelul 4

Toleranţe de verificare

Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid

VALORI INDICATIVE DE REFERINŢĂ

În momentul intrării în vigoare a prezentului Regulament, cea mai bună tehnologie disponibilă pe piaţă în materie de aparate pentru încălzire locală cu combustibil solid în ceea ce priveşte randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor şi emisiile de particule, de monoxid de carbon, de compuşi organici gazoşi şi de oxizi de azot a fost identificată după cum este descris mai jos. În momentul intrării în vigoare a prezentului Regulament, nu a fost identificat niciun aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid care să respecte toate valorile specificate la pct.1-5. Mai multe aparate pentru încălzire locală cu combustibil solid respectă una sau mai multe dintre aceste valori:

1. Valori de referinţă specifice pentru randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid:

1) valoare de referinţă pentru randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar deschis frontal: 47%;

2) valoare de referinţă pentru randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează combustibil solid altul decât lemnul comprimat sub formă de pelete: 86%;

3) valoare de referinţă pentru randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează lemn comprimat sub formă de pelete: 94%;

4) valoare de referinţă pentru randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor al aparatelor de gătit care utilizează combustibil solid: 75%.

2. Valori de referinţă specifice pentru emisiile de particule (PM) ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid:

1) valoare de referinţă pentru emisiile de PM ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar deschis frontal, ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează combustibil solid altul decât lemnul comprimat sub formă de pelete şi ale aparatelor de gătit:
20 mg/m³ cu 13% O₂ în condiţiile în care sunt măsurate în conformitate cu metoda descrisă în pct.4 subpct. 1) lit.a) (i) din anexa nr.3;

2) valoare de referinţă pentru emisiile de PM ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează lemn comprimat sub formă de pelete: 10 mg/m³ cu 13% O₂ în condiţiile în care sunt măsurate în conformitate cu metoda descrisă în pct.4 subpct. 1) lit.a)(i) din anexa nr.3.

3. Valori de referinţă specifice pentru emisiile de compuşi organici gazoşi (COG) ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid:

1) valoare de referinţă pentru emisiile de COG ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar deschis frontal, ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează combustibil solid altul decât lemnul comprimat sub formă de pelete şi ale aparatelor de gătit: 30 mg/m³ cu 13% O₂;

2) valoare de referinţă pentru emisiile de COG ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează lemn comprimat sub formă de pelete: 10 mg/m³ cu 13% O₂.

4. Valori de referinţă specifice pentru emisiile de monoxid de carbon (CO) ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid:

1) valoare de referinţă pentru emisiile de CO ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar deschis frontal, ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează combustibil solid altul decât lemnul comprimat sub formă de pelete şi ale aparatelor de gătit: 500 mg/m³ cu 13% O₂;

2) valoare de referinţă pentru emisiile de CO ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează combustibil solid altul decât lemnul comprimat sub formă de pelete: 250 mg/m³ cu 13% O₂.

5. Valori de referinţă specifice pentru emisiile de oxizi de azot (NO_x) ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid:

1) valoare de referinţă pentru emisiile de NO_x ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar deschis frontal, ale aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal şi ale aparatelor de gătit: 50 mg/m³ cu 13% O_2.

Valorile de referinţă specificate la pct.1-5 nu înseamnă în mod necesar că o combinaţie a acestor valori poate fi atinsă de către un singur aparat pentru încălzire locală cu combustibil solid.

Pentru aparatele pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează combustibil solid altul decât lemnul comprimat sub formă de pelete, un exemplu de combinaţie bună este un model existent cu un randament energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor de 83%, emisii de particule de
33 mg/m³ cu 13% O₂, emisii de compuşi organici gazoşi de 69 mg/m³ cu 13% O₂, emisii de monoxid de carbon de 1 125 mg/m³ cu 13% O₂ şi emisii de oxizi de azot de 115 mg/m³ cu 13% O₂.

Pentru aparatele pentru încălzire locală cu combustibil solid cu focar închis frontal care utilizează lemn comprimat sub formă de pelete, un exemplu de combinaţie bună este un model existent cu un randament energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor de 91%, emisii de particule de 22 mg/m³ cu 13% O₂, emisii de compuşi organici gazoşi de 6 mg/m³ cu 13% O₂, emisii de monoxid de carbon de 312 mg/m³ cu 13% O₂ şi emisii de oxizi de azot de 121 mg/m³ cu 13% O₂.

Pentru aparatele de gătit, un exemplu de combinaţie bună este un model existent cu un randament energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor de 78%, emisii de particule de 38 mg/m³ cu 13% O₂, emisii de compuşi organici gazoşi de 66 mg/m³ cu 13% O₂, emisii de monoxid de carbon de 1 375 mg/m³ cu 13% O₂ şi emisii de oxizi de azot de 71 mg/m³ cu 13% O₂.

Anexa nr.29

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile dulapurilor frigorifice

de depozitare profesionale, dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare

rapidă, unităţilor de condensare şi răcitoarelor pentru procese

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) 2015/1095 al Comisiei din 5 mai 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale, dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor de condensare şi răcitoarelor pentru procese, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 177 din 8 iulie 2015 (CELEX 32015R1095), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2016/2282 al Comisiei din 30 noiembrie 2016.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale, dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor de condensare şi răcitoarelor pentru procese (în continuare ‒ Regulament) stabileşte cerinţe de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă a dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale şi a dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă.

2. Prezentul Regulament se aplică dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă alimentate de la reţeaua de energie electrică şi dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale alimentate de la reţeaua de energie electrică, inclusiv celor vândute pentru refrigerarea produselor alimentare şi a hranei pentru animale.

3. Cerinţele stabilite în prezentul Regulament nu se aplică următoarelor produse:

1) dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale care sunt alimentate în principal de la alte surse de energie decât energia electrică;

2) dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale care funcţionează cu o unitate de condensare la distanţă;

3) dulapurilor deschise, în cazul în care starea deschisă este o cerinţă fundamentală pentru funcţiile primare ale acestora;

4) dulapurilor concepute în mod special pentru prelucrarea produselor alimentare, în care simpla prezenţă a unui compartiment, cu un volum net echivalent cu mai puţin de 20% din volumul total net al dulapului frigorific şi conceput în mod special pentru prelucrarea produselor alimentare, nu este suficientă pentru exceptare;

5) dulapurilor frigorifice special concepute numai în scopul decongelării
într-un mod controlat a produselor alimentare congelate, în care simpla prezenţă a unui compartiment conceput în mod special în scopul decongelării într-un mod controlat a produselor alimentare congelate nu este suficientă pentru exceptare;

6) salatierelor cu dulap frigorific;

7) tejghelelor frigorifice şi altor forme similare de dulapuri frigorifice destinate în primul rând expunerii şi comercializării produselor alimentare în plus faţă de refrigerare şi de depozitare;

8) dulapurilor frigorifice care nu utilizează un ciclu de refrigerare bazat pe compresia vaporilor;

9) dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă şi camerelor de răcire şi congelare rapidă cu o capacitate mai mare de 300 kg de produse alimentare;

10) echipamentelor de răcire şi congelare rapidă pentru procese continue;

11) dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale şi dulapurilor de răcire şi congelare rapidă fabricate în mod ocazional, pe baza unei comenzi, conform specificaţiilor clientului, care nu sunt echivalente cu alte dulapuri frigorifice de depozitare profesionale sau cu alte dulapuri de răcire şi congelare rapidă, astfel cum sunt descrise în anexa nr.1;

12) dulapurilor încastrate;

13) dulapurilor frigorifice de tip roll-in şi de tip pass-through;

14) dulapurilor frigorifice cu răcire statică;

15) congelatoarelor tip ladă.

4. Prezentul Regulament stabileşte cerinţele de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă a unităţilor de condensare care funcţionează la temperatură joasă, la temperatură medie sau la temperatură joasă şi medie.

5. Prezentul Regulament nu se aplică următoarelor produse:

1) unităţilor de condensare care includ un evaporator, care poate fi un evaporator integrat, ca de exemplu în unităţile monobloc sau un evaporator la distanţă, ca de exemplu în unităţile separate;

2) sistemelor multicompresoare care nu includ un condensator;

3) unităţilor de condensare la care condensatorul nu foloseşte aer ca mediu de transfer termic.

6. Prezentul Regulament stabileşte cerinţele de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă a răcitoarelor pentru procese proiectate să funcţioneze la temperatură joasă sau medie.

7. Prezentul Regulament nu se aplică următoarelor produse:

1) răcitoarelor pentru procese destinate să funcţioneze la temperatură înaltă;

2) răcitoarelor pentru procese care utilizează exclusiv condensatori cu evaporare;

3) răcitoarelor pentru procese fabricate în mod ocazional, pe baza unei comenzi, asamblate la faţa locului;

4) răcitoarelor cu absorbţie.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

8. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

cameră de răcire şi congelare rapidă ‒ incintă pentru care uşa şi spaţiul interior sunt suficient de largi pentru a permite intrarea unei persoane, destinată în principal răcirii rapide a alimentelor fierbinţi la sub 10 °C în cazul refrigerării şi la sub –18 °C în cazul congelării;

capacitate ‒ pentru dulapurile frigorifice de răcire şi congelare rapidă, masa alimentelor care pot fi răcite de dulapul frigorific de răcire şi congelare rapidă până la mai puţin de 10 °C în cazul refrigerării şi până la sub –18 °C în cazul congelării într-o singură operaţiune;

capacitate nominală de răcire ‒ capacitate de răcire, exprimată în kW, la care unitatea de condensare permite să se ajungă în ciclul de refrigerare bazat pe compresia vaporilor, odată conectată la un evaporator şi un dispozitiv de dilatare, când funcţionează la sarcină maximă, măsurată în condiţii nominale standard, cu temperatura ambiantă de referinţă stabilită la 32 °C;

capacitate nominală de răcire, exprimată în kW ‒ capacitate de răcire pe care o poate atinge răcitorul pentru procese, când funcţionează în sarcină maximă, măsurată în condiţii nominale standard, cu temperatura ambiantă de referinţă stabilită la 35 °C pentru răcitoarele cu aer şi cu o temperatură a apei la intrarea în condensator de 30 °C pentru răcitoarele cu apă;

congelator tip ladă ‒ congelator pentru produse alimentare la care accesul la compartiment(e) se face prin deschiderea unui capac sau care are atât compartimente cu capac, cât şi compartimente dispuse vertical, dar la care volumul brut al compartimentului (compartimentelor) cu capac depăşeşte 75% din volumul total brut al aparatului;

dulap frigorific de depozitare profesional ‒ aparat frigorific izolat în care sunt integrate unul sau mai multe compartimente accesibile prin intermediul uneia sau mai multor uşi sau prin intermediul unuia sau mai multor sertare, care poate menţine permanent temperatura produselor alimentare în cadrul limitelor prevăzute, la o temperatură de funcţionare în regim de refrigerare sau de congelare, utilizând un ciclu de refrigerare bazat pe compresia vaporilor, destinat depozitării produselor alimentare în medii care nu sunt de uz casnic, dar nu pentru prezentare sau pentru a fi accesate de cumpărători;

dulap frigorific de răcire şi congelare rapidă ‒ aparat frigorific izolat destinat în principal răcirii rapide a alimentelor fierbinţi până la temperaturi sub 10 °C în cazul refrigerării şi până la temperaturi sub –18 °C în cazul congelării;

dulap frigorific încastrat ‒ aparat frigorific izolat şi fixat destinat instalării într-un dulap, într-o nişă special prevăzută în perete sau în alt loc similar, care necesită finisare de mobilier;

dulap frigorific de tip roll-in ‒ dulap frigorific de depozitare profesional care conţine un compartiment unic care permite introducerea unor suporturi pe roţi pentru produse;

dulap frigorific de tip pass-through ‒ dulap frigorific de depozitare profesional accesibil din ambele părţi;

dulap frigorific cu răcire statică ‒ dulap frigorific de depozitare profesional fără circulaţie internă forţată a aerului, special proiectat pentru depozitarea produselor alimentare sensibile la temperatură sau pentru a evita uscarea produselor alimentare depozitate fără ambalaj etanş, în cazul în care prezenţa unui compartiment unic cu răcire statică în cadrul dulapului frigorific nu este suficientă pentru a desemna dulapul respectiv drept dulap frigorific cu răcire statică;

dulap frigorific cu răcire intensă ‒ dulap frigorific de depozitare profesional care poate să menţină continuu o temperatură de funcţionare în regim de refrigerare sau de congelare în toate compartimentele, în condiţii ambientale care corespund clasei de climă 5, astfel cum este detaliată în tabelul 3 din anexa nr.4;

dulap frigorific deschis ‒ dulap frigorific de depozitare profesional al cărui compartiment frigorific poate fi accesat din exterior fără a deschide o uşă sau un sertar, în cazul în care simpla prezenţă a unui compartiment care poate fi accesat din exterior fără deschiderea unei uşi sau a unui sertar, cu un volum net echivalent cu mai puţin de 20% din volumul total al dulapului frigorific de depozitare profesional nu este suficientă pentru a desemna dulapul respectiv drept dulap frigorific deschis;

echipament de răcire şi congelare rapidă pentru procese continue ‒ dulap frigorific de răcire şi congelare rapidă prevăzut cu o bandă transportoare destinată transferului produselor alimentare prin echipament pentru a asigura continuitatea procesului de răcire şi congelare rapidă a produselor alimentare;

produse alimentare ‒ alimente, ingrediente, băuturi, inclusiv vin şi alte produse destinate în principal consumului, care necesită refrigerare la temperaturi specifice;

răcitor cu absorbţie ‒ răcitor pentru procese la care refrigerarea se realizează printr-un proces de absorbţie care utilizează căldura ca sursă de energie;

răcitor cu condensator cu evaporare ‒ răcitor pentru procese echipat cu un condensator cu evaporare, în care agentul frigorific este răcit printr-o combinaţie de curenţi de aer şi pulverizare cu apă;

răcitor pentru procese ‒ produs care integrează cel puţin un compresor şi un evaporator, care poate să răcească şi să menţină continuu temperatura unui lichid pentru a răci un aparat sau un sistem de refrigerare; aceasta poate să integreze sau nu un condensator, sistemul circuitului pentru lichidul de răcire şi alte echipamente auxiliare;

salatieră cu dulap frigorific ‒ dulap frigorific de depozitare profesional cu una sau mai multe uşi sau feţe de sertar în plan vertical care are compartimente prevăzute pe suprafaţa superioară în care pot fi introduse recipiente de depozitare temporară pentru depozitarea unor produse alimentare care să poată fi uşor accesibile, cum ar fi ingredientele pentru pizza sau salate, dar fără a se limita la aceste ingrediente;

sistem multicompresor ‒ produs care încorporează cel puţin unul sau mai multe compresoare de refrigerare acţionate electric şi un sistem de control;

temperatură joasă ‒ unitatea de condensare poate să ofere capacitatea nominală de răcire la o temperatură de saturaţie a vaporilor de –35 °C;

temperatură medie ‒ unitatea de condensare poate să ofere capacitatea nominală de răcire la o temperatură saturaţie a vaporilor de –10 °C;

temperatură joasă ‒ răcitorul pentru procese poate să ofere capacitatea nominală de răcire la o temperatură de ieşire a unui schimbător de căldură intern de –25 °C, în condiţii nominale standard;

temperatură medie ‒ răcitorul pentru procese poate să ofere capacitatea nominală de răcire la o temperatură de ieşire a unui schimbător de căldură intern de –8 °C, în condiţii nominale standard;

temperatură înaltă ‒ răcitorul pentru procese poate să ofere capacitatea nominală de răcire la o temperatură de ieşire a unui schimbător de căldură intern de 7 °C, în condiţii nominale standard;

unitate de condensare ‒ produs care integrează cel puţin un compresor electric şi un condensator, care poate să răcească şi să menţină continuu o temperatură joasă sau medie în interiorul unui aparat sau sistem de refrigerare, utilizând un ciclu de refrigerare bazat pe compresia vaporilor odată conectat la un evaporator şi un dispozitiv de dilatare.

III. CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE

ECOLOGICĂ ŞI CALENDAR

9. Cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru dulapurile frigorifice de depozitare profesionale şi pentru dulapurile frigorifice de răcire şi congelare rapidă sunt prevăzute în anexa nr.2.

10. Cerinţele de proiectare ecologică pentru unităţile de condensare sunt prevăzute în anexa nr.5.

11. Cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru răcitoarele pentru procese sunt prevăzute în anexa nr.7.

12. Cerinţele în materie de proiectare ecologică se aplică în conformitate cu următorul calendar:

1) De la 1 iulie 2025:

a) unităţile de condensare trebuie să fie în conformitate cu cerinţele prevăzute la pct.1 subpct.1) şi la pct.2 din anexa nr.5;

b) răcitoarele pentru procese trebuie să fie în conformitate cu cerinţele prevăzute la pct.1 subpct.1) şi la pct.2 din anexa nr.7;

c) dulapurile frigorifice de depozitare profesionale trebuie să fie în conformitate cu cerinţele prevăzute la pct.1 subpct.1) lit.a) şi la pct.2 subpct.1) din anexa nr.2;

d) dulapurile frigorifice cu răcire intensă trebuie să fie în conformitate cu cerinţele prevăzute la pct.1 subpct.2) şi la pct.2 subpct.1) din anexa nr.2;

e) dulapurile frigorifice de răcire şi congelare rapidă trebuie să fie în conformitate cu cerinţele prevăzute la pct.2 subpct.2) din anexa nr.2.

2) De la 1 ianuarie 2027:

a) dulapurile frigorifice de depozitare profesionale trebuie să fie în conformitate cu cerinţele prevăzute la pct.1 subpct.1) lit.b) din anexa nr.2.

3) De la 1 iulie 2027:

a) unităţile de condensare trebuie să fie în conformitate cu cerinţele prevăzute la pct.1 subpct.2) din anexa nr.5;

b) răcitoarele pentru procese trebuie să fie în conformitate cu cerinţele prevăzute la pct.1 subpct.2) din anexa nr.7.

4) De la 1 iulie 2028:

a) dulapurile frigorifice de depozitare profesionale trebuie să fie în conformitate cu cerinţele prevăzute la pct.1 subpct.1) lit.c) din anexa nr.2.

13. Conformitatea cu cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru dulapurile frigorifice de depozitare profesionale se măsoară şi se calculează pe baza metodelor prevăzute în anexele nr.3 şi nr.4.

14. Conformitatea cu cerinţele de proiectare ecologică pentru unităţile de condensare se măsoară şi se calculează pe baza metodelor prevăzute în anexa nr.6.

15. Conformitatea cu cerinţele de proiectare ecologică pentru răcitoarele pentru procese se măsoară şi se calculează pe baza metodelor prevăzute în anexa nr.8.

IV. EVALUAREA CONFORMITĂŢII ŞI PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN

SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI, VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ

16. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare ‒ Legea nr.151/2014) este sistemul de control intern al proiectării specificat în anexa nr.4 la legea respectivă sau sistemul de management stabilit în anexa nr.5 la legea menţionată.

17. În scopul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică include o copie de pe informaţiile specificate la pct.2 din anexa nr.2, la pct.2 subpct. 2) din anexa nr.5, precum şi la pct.2 subpct. 2) din anexa nr.7 la prezentul Regulament.

18. La efectuarea verificărilor în scopul supravegherii pieţei menţionate în art.8 şi cap. VI din Legea nr.151/2014, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare ‒ autoritatea de supraveghere a pieţei) aplică procedura de verificare prevăzută în anexele nr.9, nr.10 şi nr.11, precum şi garantarea conformităţii cu cerinţele stabilite în anexele nr.2, nr.5 şi nr.7 la prezentul Regulament.

19. Valorile indicative de referinţă pentru cele mai performante dulapuri frigorifice de depozitare profesionale, unităţi de condensare şi răcitoare pentru procese disponibile pe piaţă la momentul intrării în vigoare a prezentului Regulament sunt stabilite în anexa nr.12.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale,

dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor

de condensare şi răcitoarelor pentru procese

DEFINIŢII APLICABILE PENTRU ANEXE

În scopul anexelor nr.2-nr.12, se aplică următoarele definiţii:

Definiţii referitoare la dulapurile frigorifice de depozitare profesionale şi la dulapurile frigorifice de răcire şi congelare rapidă

combină frigorifică ‒ tip de dulap frigorific combinat care include cel puţin un compartiment destinat exclusiv unei temperaturi de funcţionare în regim de refrigerare şi un compartiment destinat exclusiv unei temperaturi de funcţionare în regim de congelare;

dulap frigorific cu refrigerare uşoară, cunoscut şi sub denumirea de dulap frigorific semiprofesional ‒ dulap frigorific de depozitare profesional care poate să menţină continuu o temperatură de funcţionare în regim de refrigerare sau de congelare în toate compartimentele sale numai în condiţii ambientale care corespund clasei de climă 3, astfel cum este detaliată în tabelul 3 din anexa nr.4; dacă dulapul frigorific poate să menţină temperatura în condiţii ambientale corespunzătoare clasei de climă 4, acesta nu este considerat dulap frigorific cu refrigerare uşoară;

dulap frigorific de depozitare profesional echivalent ‒ model de dulap frigorific de depozitare profesional introdus pe piaţă care are acelaşi volum net, aceleaşi caracteristici tehnice, de eficienţă şi de performanţă şi aceleaşi tipuri de compartimente, cu aceleaşi volume, ca un alt model de dulap frigorific de depozitare profesional introdus pe piaţă de acelaşi producător sub un cod comercial diferit;

dulap frigorific de răcire şi congelare rapidă echivalent ‒ model de dulap frigorific de răcire şi congelare rapidă introdus pe piaţă care are aceleaşi caracteristici tehnice, de eficienţă şi de performanţă ca un alt model de dulap frigorific de răcire şi congelare rapidă introdus pe piaţă de acelaşi producător sub un cod comercial diferit;

dulap frigorific combinat ‒ dulap frigorific de depozitare profesional care include două sau mai multe compartimente cu temperaturi diferite pentru refrigerarea şi depozitarea produselor alimentare;

dulap frigorific vertical ‒ dulap frigorific de depozitare profesional cu înălţimea totală egală cu sau mai mare de 1 050 mm, cu una sau mai multe uşi frontale sau cu sertare pentru accesarea aceluiaşi compartiment;

dulap frigorific multifuncţional ‒ dulap frigorific de depozitare profesional sau compartiment separat din acelaşi dulap frigorific poate fi reglat să funcţioneze la temperaturi diferite pentru produse alimentare refrigerate sau congelate;

temperatură de funcţionare în regim de refrigerare ‒ temperatura produselor alimentare depozitate în dulapul frigorific este menţinută continuu între –1 °C şi 5 °C;

temperatură de funcţionare în regim de congelare ‒ temperatura produselor alimentare depozitate în dulapul frigorific este menţinută continuu sub –15 °C, care este înţeleasă drept cea mai înaltă temperatură a celui mai cald pachet supus încercării;

tejghea frigorifică ‒ dulap frigorific de depozitare profesional cu înălţimea totală mai mică de 1 050 mm, cu una sau mai multe uşi frontale sau cu sertare pentru accesarea aceluiaşi compartiment;

volum net ‒ volum care conţine produse alimentare în limita de încărcare.

Definiţii referitoare la unităţile de condensare

capacitate nominală de răcire (P_A) ‒ capacitate de răcire la care unitatea de condensare permite ciclului de refrigerare bazat pe compresia vaporilor să ajungă, odată conectată la un evaporator şi la un dispozitiv de expansiune, când funcţionează în sarcină maximă, măsurată în condiţii nominale standard, temperatura ambiantă de referinţă fiind stabilită la 32 °C, exprimată în kW, cu două zecimale;

capacitate de răcire declarată ‒ capacitate de răcire pe care o furnizează unitatea pentru a satisface cererea de răcire specifică pentru un număr limitat de intervale specificate, exprimată în kW, cu două zecimale;

cerere anuală de răcire ‒ suma tuturor cererilor de răcire specifice unui interval înmulţită cu numărul corespunzător de ore per interval;

cerere de răcire specifică unui interval ‒ sarcină de răcire pentru fiecare interval din an, calculată astfel: capacitatea nominală de răcire înmulţită cu raportul sarcinii parţiale, exprimată în kW, cu două zecimale;

cerere de răcire declarată ‒ cerere de răcire la un număr limitat de intervale specificate, calculată înmulţind capacitatea nominală de răcire cu raportul sarcinii parţiale corespunzător;

coeficientul de degradare (Cdc) ‒ coeficient de degradate stabilit la 0,25 şi care reprezintă nivelul pierderii de eficienţă cauzate de eventualele cicluri pornit/oprit ale unităţii de condensare necesare pentru a satisface sarcina parţială cerută în cazul în care controlul capacităţii unităţii nu poate descărca până la sarcina parţială cerută;

controlul capacităţii ‒ caracteristică a unei unităţi de condensare de a-şi modifica capacitatea prin modificarea debitului volumetric al agentului frigorific, care trebuie indicat ca fiind “fix” dacă unitatea nu îşi poate schimba debitul volumetric, “progresiv” dacă debitul volumetric este modificat sau variat în serii de maximum două trepte, sau “variabil” dacă debitul volumetric este modificat sau variat în serii de trei sau mai multe trepte;

coeficient nominal de performanţă (COP_A) ‒ capacitate nominală de răcire, exprimată în kW, împărţită la puterea nominală de intrare, exprimată în kW, cu două zecimale;

coeficienţi de performanţă COP_B, COP_C şi COP_D ‒ capacitate de răcire în kW, împărţită la puterea de intrare în kW, exprimaţi cu două zecimale, la punctele de evaluare B, C şi D;

consumul anual de energie electrică ‒ suma rapoartelor dintre fiecare cerere de răcire specifică unui interval şi coeficientul de performanţă corespunzător specific unui interval, înmulţită cu numărul corespunzător de ore per interval;

coeficient de performanţă specific unui interval (COP_j) ‒ coeficient de performanţă pentru fiecare interval din an, derivat din sarcina parţială, din cererea de răcire declarată şi din coeficientul de performanţă declarat pentru anumite intervale specificate şi calculat pentru alte intervale prin interpolare liniară, corectat acolo unde este necesar prin coeficientul de degradare;

coeficient de performanţă declarat ‒ coeficient de performanţă pentru un număr limitat de intervale specificate, calculat împărţind capacitatea de răcire declarată la puterea de intrare declarată;

interval (bin_j) ‒ combinaţie dintre o temperatură ambiantă T_j şi numărul de ore per interval h_j, conform tabelului 6 din anexa nr.6;

ore per interval (h_j) ‒ număr de ore pe an în care se atinge o anumită temperatură ambiantă pentru fiecare interval, conform tabelului 6 din anexa nr.6;

putere de intrare declarată ‒ putere electrică de intrare de care are nevoie unitatea de a condensare pentru a satisface capacitatea de răcire declarată, exprimată în kW, cu două zecimale;

putere nominală de intrare (D_A) ‒ putere electrică de intrare de care are nevoie unitatea de condensare [inclusiv compresorul, ventilatorul (ventilatoarele) condensatorului şi eventualele dispozitive auxiliare] pentru a atinge capacitatea nominală de răcire, exprimată în kW, cu două zecimale;

rata de performanţă energetică sezonieră (SEPR) ‒ rată de eficienţă a unei unităţi de condensare pentru răcire în condiţii nominale standard, reprezentative pentru variaţiile de sarcină şi temperatură ambiantă pe tot parcursul anului, şi calculată ca raport între cererea anuală de răcire şi consumul anual de energie electrică, exprimată cu două zecimale;

sarcină parţială [Pc(T_j)] ‒ sarcină de răcire la o temperatură ambiantă specifică T_j calculată ca sarcina totală înmulţită cu raportul sarcinii parţiale corespunzător aceleiaşi temperaturi ambiante T_j, exprimată în kW, cu două zecimale;

raportul sarcinii parţiale [PR(T_j)] la o temperatură ambiantă specifică T_j ‒ temperatura ambiantă T_j minus 5 °C împărţită la temperatura ambiantă de referinţă minus 5 °C şi, pentru temperatură medie, înmulţită cu 0,4 şi adunată cu 0,6, iar pentru temperatură joasă, înmulţită cu 0,2 şi adunată cu 0,8. Pentru temperaturi ambiante mai mari decât temperatura ambiantă de referinţă, raportul sarcinii parţiale este 1. Pentru temperaturi ambiante mai mici de 5 °C, raportul sarcinii parţiale este 0,6 pentru temperatură medie şi 0,8 pentru temperatură joasă. Raportul sarcinii parţiale poate fi exprimat cu trei zecimale sau în procente, după înmulţirea cu 100, cu o zecimală;

temperatură ambiantă ‒ temperatura termometrului uscat, exprimată în grade Celsius;

temperatură ambiantă de referinţă ‒ temperatură ambiantă, exprimată în grade Celsius, la care raportul sarcinii parţiale este egal cu 1. Această temperatură este stabilită la 32 °C.

Definiţii referitoare la răcitoarele pentru procese

capacitate nominală de răcire (P_A), exprimată în kW, cu două zecimale ‒ capacitate de răcire pe care o poate atinge răcitorul pentru procese, când funcţionează în sarcină maximă, măsurată în condiţii nominale standard, cu temperatura ambiantă de referinţă stabilită la 35 °C pentru răcitoarele cu aer şi cu temperatura apei la intrarea în condensator de 30 °C pentru răcitoarele cu apă;

capacitate de răcire declarată ‒ capacitate de răcire furnizată de răcitor pentru a satisface cererea de răcire declarată;

cerere anuală de răcire ‒ suma tuturor cererilor de răcire specifice unui interval înmulţită cu numărul corespunzător de ore per interval;

cerere de răcire specifică unui interval ‒ capacitate nominală de răcire înmulţită cu raportul sarcinii parţiale, pentru fiecare interval din an, exprimată în kW, cu două zecimale;

cerere de răcire declarată ‒ cerere de răcire la un număr limitat de intervale specificate, calculată înmulţind capacitatea nominală de răcire cu raportul sarcinii parţiale corespunzător;

coeficient de degradare (Cc) ‒ măsură a pierderii de eficienţă cauzate de ciclurile pornit/oprit ale răcitoarelor pentru procese în sarcină parţială; dacă Cc nu este determinat prin măsurare, atunci coeficientul de degradare implicit este Cc = 0,9;

controlul capacităţii ‒ caracteristică a unui răcitor pentru procese de a-şi modifica capacitatea prin modificarea debitului volumetric al agentului frigorific, care trebuie indicat ca fiind “fix” dacă răcitorul pentru procese nu îşi poate schimba debitul volumetric, “progresiv” dacă debitul volumetric este modificat sau variat în serii de maximum două trepte, sau “variabil” dacă debitul volumetric este modificat sau variat în serii de trei sau mai multe trepte;

consumul anual de energie electrică ‒ sumă a rapoartelor dintre fiecare cerere de răcire specifică unui interval şi rata corespunzătoare de eficienţă energetică specifică unui interval, înmulţită cu numărul corespunzător de ore per interval;

interval (bin_j) ‒ combinaţie dintre o temperatură ambiantă T_j şi numărul de ore per interval h_j, conform anexei nr.8;

ore per interval (h_j) ‒ număr de ore pe an în care se atinge o anumită temperatură ambiantă pentru fiecare interval, conform anexei nr.8;

putere de intrare declarată ‒ putere electrică de intrare de care are nevoie răcitorul pentru procese pentru a satisface capacitatea de răcire declarată;

putere nominală de intrare (D_A) ‒ putere electrică de intrare de care are nevoie răcitorul pentru procese [inclusiv compresorul, ventilatorul (ventilatoarele) sau pompa (pompele) condensatorului, pompa (pompele) evaporatorului şi eventualele dispozitive auxiliare] pentru a atinge capacitatea nominală de răcire, exprimată în kW, cu două zecimale;

rată nominală de eficienţă energetică (EER_A) ‒ capacitate nominală de răcire, exprimată în kW, împărţită la puterea nominală de intrare, exprimată în kW, cu două zecimale;

rată de performanţă energetică sezonieră (SEPR) ‒ rată de eficienţă a unui răcitor pentru procese pentru răcire în condiţii nominale standard, reprezentative pentru variaţiile de sarcină şi temperatură ambiantă pe tot parcursul anului, şi calculată ca raport între cererea anuală de răcire şi consumul anual de energie electrică, exprimată cu două zecimale;

raportul sarcinii parţiale [PR(T_j)] la o anumită temperatură ambiantă T_j:

a) pentru răcitoarele pentru procese care folosesc un condensator cu răcire cu aer ‒ temperatura ambiantă T_j minus 5 °C împărţită la temperatura ambiantă de referinţă minus 5 °C şi înmulţită cu 0,2 şi adunată la 0,8. Pentru temperaturi ambiante mai mari decât temperatura ambiantă de referinţă, raportul sarcinii parţiale este 1. Pentru temperaturi ambiante sub 5 °C, raportul sarcinii parţiale este 0,8;

b) pentru răcitoarele pentru procese care folosesc un condensator cu răcire cu apă ‒ temperatura la intrarea în condensator T_j minus 9 °C împărţită la temperatura de referinţă la intrarea în condensator (30°C) minus 9 °C şi înmulţită cu 0,2 şi adunată cu 0,8. Pentru temperaturi ambiante mai mari decât temperatura ambiantă de referinţă, raportul sarcinii parţiale este 1. Pentru temperaturi ambiante sub 5 °C (temperatura apei la intrarea în condensator fiind de 9 °C), raportul sarcinii parţiale este 0,8.

Raportul sarcinii parţiale poate fi exprimat cu trei zecimale sau în procente, după înmulţirea cu 100, cu o zecimală;

rată de eficienţă energetică specifică unui interval (EER_j) ‒ rată de eficienţă energetică pentru fiecare interval din an, derivată din sarcina parţială, din cererea de răcire declarată şi din rata de eficienţă energetică declarată pentru anumite intervale specificate şi calculată pentru alte intervale prin interpolare liniară, corectată acolo unde este necesar prin coeficientul de degradare;

rată de eficienţă energetică declarată ‒ rată de eficienţă energetică pentru un număr limitat de intervale specificate;

sarcină parţială [Pc(T_j)] ‒ sarcină de răcire la o temperatură ambiantă specifică T_j calculată ca sarcina totală înmulţită cu raportul sarcinii parţiale corespunzător aceleiaşi temperaturi ambiante T_j, exprimată în kW cu două zecimale;

temperatură ambiantă:

a) pentru răcitoarele pentru procese care utilizează un condensator cu răcire cu aer ‒ temperatura termometrului uscat, exprimată în grade Celsius;

b) pentru răcitoarele pentru procese care utilizează un condensator cu răcire cu apă ‒ temperatura apei la intrarea în condensator, exprimată în grade Celsius;

temperatură ambiantă de referinţă ‒ temperatură ambiantă, exprimată în grade Celsius, la care raportul sarcinii parţiale este egal cu 1. Această temperatură este stabilită la 35 °C. Pentru răcitoarele pentru procese cu răcire cu aer, temperatura aerului la intrarea în condensator este de 35°C, iar pentru răcitoarele pentru procese cu răcire cu apă, temperatura apei la intrarea în condensator este de 30 °C.

Definiţii comune

potenţial de încălzire globală (global warming potential, GWP₁₀₀) ‒ măsură în care se estimează că 1 kg de agent frigorific introdus în ciclul de refrigerare bazat pe compresia vaporilor contribuie la încălzirea globală, exprimat în kg de echivalent CO₂ pe o perioadă de 100 de ani.

Pentru agenţii frigorifici fluoruraţi valorile GWP₁₀₀ sunt cele publicate în cel de al patrulea raport de evaluare adoptat de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) (valorile GWP pe o perioadă de 100 de ani stabilite de IPCC).

Pentru gazele nefluorurate, valorile GWP₁₀₀ sunt cele publicate în prima evaluare a IPCC pe o perioadă de 100 de ani.

Valorile GWP pentru amestecurile de agenţi frigorifici se bazează pe formula din anexa nr.1 la Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră, cu valorile publicate în cel de al cincilea raport de evaluare adoptat de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (valorile GWP₁₀₀ stabilite de IPCC).

Pentru agenţii frigorifici neincluşi în referinţele de mai sus, se utilizează ca referinţe Raportul de evaluare din 2010 al Comitetului de evaluare ştiinţifică instituit în temeiul Protocolului de la Montreal şi Raportul UNEP 2010 privind echipamentele de refrigerare şi de climatizare şi pompele de căldură sau un alt raport disponibil.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale,

dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor

de condensare şi răcitoarelor pentru procese

Cerinţe în materie de proiectare ecologică pentru dulapurile frigorifice

de depozitare profesionale şi pentru dulapurile frigorifice

de răcire şi congelare rapidă

1. Cerinţe privind eficienţa energetică

1) Dulapurile frigorifice de depozitare profesionale care intră în domeniul de aplicare al prezentului Regulament, cu excepţia dulapurilor frigorifice cu refrigerare intensă şi a combinelor frigorifice, trebuie să respecte următoarele limite ale indicelui de eficienţă energetică (EEI):

a) de la 1 iulie 2025: EEI <115;

b) de la 1 ianuarie 2027: EEI <95;

c) de la la 1 iulie 2028: EEI <85.

EEI al unui dulap frigorific de depozitare profesional se calculează în conformitate cu procedura descrisă în anexa nr.3.

2) De la 1 iulie 2025, dulapurile frigorifice cu refrigerare intensă trebuie să aibă un EEI sub 115.

2. Cerinţe privind informaţiile despre produs

1) De la 1 iulie 2025, în manualul de instrucţiuni pentru instalatori şi utilizatori finali, precum şi pe site-urile web cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor autorizaţi ai acestora şi ale importatorilor se prezintă următoarele informaţii despre produs referitoare la dulapurile frigorifice de depozitare profesionale:

a) categoria aparatului, şi anume dacă este vertical sau tejghea;

b) indicaţia dacă dulapul frigorific este cu refrigerare intensă, cu refrigerare uşoară sau combină frigorifică, după caz;

c) temperatura (temperaturile) de funcţionare prevăzută (prevăzute) pentru dulapul frigorific – refrigerare, congelare sau multifuncţional;

d) volumul net al fiecărui compartiment, exprimat în litri şi rotunjit la o zecimală;

e) consumul anual de energie al dulapului frigorific, exprimat în kWh pe an;

f) indicele de eficienţă energetică al dulapului frigorific, cu excepţia combinelor frigorifice, pentru care se declară cu titlu indicativ consumul zilnic de energie, prin efectuarea de încercări asupra compartimentelor destinate exclusiv funcţionării la o temperatură de funcţionare în regim de refrigerare, la temperatura de funcţionare în regim de refrigerare, iar a celor destinate exclusiv funcţionării la o temperatură de funcţionare în regim de congelare, la temperatura de funcţionare în regim de congelare;

g) pentru dulapurile frigorifice cu refrigerare uşoară, se precizează că “Acest aparat este conceput pentru a fi utilizat la temperaturi ambiante de până la 25 °C şi, prin urmare, nu poate fi folosit în bucătării profesionale în care temperatura este foarte mare”;

h) pentru dulapurile frigorifice cu refrigerare intensă, se precizează faptul că “Acest aparat poate să funcţioneze la temperaturi ambiante de până la 40 °C”;

i) orice măsuri de precauţie specifice care trebuie luate în timpul utilizării şi întreţinerii dulapului frigorific în vederea optimizării eficienţei energetice a acestuia;

j) tipul, denumirea şi potenţialul de încălzire globală (GWP) al agentului frigorific pe care îl conţine dulapul frigorific;

k) cantitatea de agent frigorific, exprimată în kg şi rotunjită la două zecimale;

l) informaţii relevante privind reciclarea sau eliminarea la sfârşitul duratei de viaţă.

Tabelul 1 oferă, cu titlu indicativ, un mod de prezentare a informaţiilor solicitate.

Tabelul 1

Cerinţe privind informaţiile pentru dulapurile frigorifice

de depozitare profesionale

2) De la 1 iulie 2025, pentru dulapurile frigorifice de depozitare profesionale trebuie să fie furnizată o secţiune cu site-urile web cu acces liber ale producătorilor destinate instalatorilor şi altor profesionişti, ale reprezentanţilor autorizaţi ai producătorilor sau ale importatorilor, care conţin informaţii relevante pentru:

a) instalare în vederea optimizării eficienţei energetice a aparatelor;

b) dezasamblare nedistructivă în scopul întreţinerii;

c) dezasamblare şi dezmembrare pentru eliminarea deşeurilor la sfârşitul duratei de viaţă.

3) De la 1 iulie 2025, în manualul de instrucţiuni pentru instalatori şi utilizatori finali, precum şi pe site-urile web cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor autorizaţi ai acestora şi ale importatorilor se prezintă următoarele informaţii indicative despre produs referitoare la dulapurile frigorifice de răcire şi congelare rapidă:

a) capacitatea maximă de încărcare a dulapului frigorific exprimată în kg de produse alimentare, rotunjită la două zecimale;

b) ciclul de temperatură standard, ceea ce înseamnă de la ce temperatură în °C până la ce temperatură în °C sunt prevăzute a fi răcite produsele alimentare şi în câte minute;

c) consumul de energie, în kWh per kg de produse alimentare per ciclul de temperatură standard, rotunjit la două zecimale;

d) în cazul echipamentelor integrate, tipul, denumirea şi GWP al agentului frigorific conţinut de dulapul frigorific şi cantitatea de agent frigorific (kg), rotunjită la două zecimale. În cazul echipamentelor destinate a fi utilizate cu o unitate de condensare la distanţă (care nu este furnizată cu dulapul frigorific de răcire şi congelare rapidă), cantitatea preconizată de agent frigorific când se utilizează o unitate de condensare recomandată şi tipul, denumirea şi GWP-ul agentului frigorific preconizat.

4) În scopul evaluării conformităţii în temeiul pct.16 şi 17, dosarul cu documentaţia tehnică trebuie să conţină următoarele elemente:

a) elementele specificate la subpct. 1) şi 3) pentru dulapurile frigorifice de depozitare profesionale şi, respectiv, pentru dulapurile frigorifice de răcire şi congelare rapidă;

b) în cazul în care informaţiile incluse în dosarul de documentaţie tehnică pentru un anumit model au fost obţinute prin calcule pe baza proiectului sau prin extrapolare pornind de la alte aparate frigorifice echivalente, ori ambele, documentaţia include detalii ale acestor calcule sau extrapolări, ori ambele, şi rezultate ale încercărilor efectuate de furnizori pentru a verifica acurateţea calculelor efectuate. Informaţiile includ şi o listă a tuturor celorlalte modele echivalente pentru care aceste informaţii au fost obţinute pe aceeaşi bază;

c) informaţiile conţinute în această documentaţie tehnică pot fi comasate cu documentaţia tehnică furnizată în conformitate cu măsurile luate în temeiul Legii nr.306/2023 privind etichetarea produselor cu impact energetic.

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale,

dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor

de condensare şi răcitoarelor pentru procese

Metoda de calcul a indicelui de eficienţă energetică pentru

dulapurile frigorifice de depozitare profesionale

Pentru calcularea indicelui de eficienţă energetică (EEI) al unui model de dulap frigorific de depozitare profesional, consumul anual de energie al dulapului frigorific este comparat cu consumul său anual standard de energie.

EEI se calculează astfel:

EEI = (AEC/SAEC) × 100,

unde:

AEC = E24h × af × 365,

AEC = consumul anual de energie al dulapului frigorific în kWh/an;

E24h = consumul de energie al dulapului frigorific în 24 de ore;

af = factorul de ajustare care trebuie aplicat numai pentru dulapurile frigorifice cu refrigerare uşoară, în conformitate cu pct.2 subpct. 2) din anexa nr.4;

SAEC = M × Vn + N,

SAEC = consumul anual standard de energie al dulapului frigorific în kWh/an;

Vn = volumul net al aparatului, care reprezintă suma volumelor nete ale tuturor compartimentelor dulapului frigorific, exprimat în litri.

Valorile M şi N sunt furnizate în tabelul 2.

Tabelul 2

Valorile coeficienţilor M şi N

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale,

dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor

de condensare şi răcitoarelor pentru procese

Măsurători şi calcule pentru dulapurile

frigorifice de depozitare profesionale

1. Pentru măsurătorile şi calculele efectuate în scopul conformităţii şi al verificării conformităţii cu cerinţele prezentului Regulament, se utilizează standardele armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile care ţin seama de metodele de ultimă generaţie general recunoscute. În cazul dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale, acestea trebuie să îndeplinească condiţiile şi parametrii tehnici stabiliţi la pct.2 şi 3.

2. Pentru stabilirea valorii consumului anual de energie şi a indicelui de eficienţă energetică pentru dulapurile frigorifice de depozitare profesionale, măsurătorile se efectuează în următoarele condiţii:

a) temperatura pachetelor de încercare trebuie să fie între –1°C şi 5°C pentru dulapurile frigorifice pentru refrigerare şi sub –15 °C pentru dulapurile frigorifice pentru congelare;

b) condiţiile ambientale trebuie să corespundă clasei de climă 4, conform detaliilor din tabelul 3, cu excepţia dulapurilor frigorifice cu refrigerare uşoară care trebuie supuse încercărilor în condiţii ambientale corespunzătoare clasei de climă 3. La rezultatele încercărilor astfel obţinute pentru dulapurile frigorifice cu refrigerare uşoară se aplică un factor de corecţie de 1,2 pentru dulapurile frigorifice cu refrigerare uşoară la o temperatură de funcţionare în regim de refrigerare şi un factor de corecţie de 1,1 pentru dulapurile frigorifice cu refrigerare uşoară la o temperatură de funcţionare în regim de congelare, în scopul declarării informaţiilor în conformitate cu pct.2 subpct. 1) din anexa nr.2;

c) încercările pentru dulapurile frigorifice de depozitare profesionale se efectuează:

- la temperatura de funcţionare în regim de refrigerare în cazul unui dulap frigorific combinat care conţine cel puţin un compartiment destinat exclusiv unei temperaturi de funcţionare în regim de refrigerare;

- la temperatura de funcţionare în regim de refrigerare în cazul unui dulap frigorific de depozitare profesional care conţine numai un compartiment destinat exclusiv unei temperaturi de funcţionare în regim de refrigerare;

- la temperatura de funcţionare în regim de congelare în toate celelalte cazuri.

3. Condiţiile ambientale corespunzătoare claselor de climă 3, 4 şi 5 sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3

Condiţii ambientale ale claselor de climă 3, 4 şi 5

Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale,

dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor

de condensare şi răcitoarelor pentru procese

CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ
PENTRU UNITĂŢILE DE CONDENSARE

1. CERINŢE PRIVIND EFICIENŢA ENERGETICĂ

1) De la 1 iulie 2025, coeficientului de performanţă (COP) şi rata de performanţă energetică sezonieră (SEPR) a unităţilor de condensare nu trebuie să se situeze sub următoarele valori:

2) De 1 iulie 2027, coeficientului de performanţă (COP) şi rata de performanţă energetică sezonieră (SEPR) a unităţilor de condensare nu trebuie să se situeze sub următoarele valori:

3) Pentru unităţile de condensare destinate a fi încărcate cu un agent frigorific cu un potenţial de încălzire globală mai mic de 150, valorile COP şi SEPR pot fi cu maximum 15% mai mici decât valorile indicate la pct.1 subpct.1) şi cu maximum 10% mai mici decât valorile indicate la pct.1 subpct.2).

4) Unităţile de condensare care pot să funcţioneze atât la temperatură medie, cât şi la temperatură joasă trebuie să fie în conformitate cu cerinţele specifice fiecărei categorii pentru care sunt declarate.

2. CERINŢE PRIVIND INFORMAŢIILE DESPRE PRODUS

De la 1 iulie 2025, trebuie furnizate următoarele informaţii despre produs referitoare la unităţile de condensare:

1) manualele cu instrucţiuni pentru instalatori şi utilizatori finali, precum şi site-urile web cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor autorizaţi ai acestora şi ale importatorilor trebuie să conţină elementele următoare:

a) temperatura de evaporare prevăzută, exprimată în grade Celsius (temperatură medie – 10 °C, temperatură joasă – 35 °C);

b) pentru unităţile de condensare cu o capacitate nominală de răcire mai mică de 5 kW pentru temperaturi medii şi mai mică de 2 kW pentru temperaturi joase:

- COP nominal, la sarcină maximă şi la temperatură ambiantă de 32 °C, rotunjit la două zecimale, capacitatea nominală de răcire şi puterea de intrare, exprimate în kW şi rotunjite la două zecimale;

- valoarea COP, la sarcină maximă şi la temperatură ambiantă de 25°C, rotunjită la două zecimale, capacitatea de răcire şi puterea de intrare corespunzătoare, exprimate în kW şi rotunjite la două zecimale;

c) pentru unităţile de condensare cu o capacitate nominală de răcire mai mare de 5 kW pentru temperaturi medii de funcţionare şi mai mare de 2 kW pentru temperaturi joase de funcţionare:

- valoarea SEPR, rotunjită la două zecimale;

- consumul anual de energie electrică, exprimat în kWh pe an;

- capacitatea nominală de răcire, puterea nominală de intrare şi COP nominal;

- capacitatea de răcire declarată şi puterea de intrare declarată, exprimate în kW şi rotunjite la trei zecimale, şi valoarea COP, rotunjită la două zecimale, la punctele de evaluare B, C şi D;

d) pentru unităţile de condensare destinate a fi utilizate la o temperatură ambiantă de peste 35 °C, valoarea COP, la sarcină maximă şi la temperatură ambiantă de 43 °C, rotunjită la două zecimale, capacitatea de răcire şi puterea de intrare corespunzătoare, exprimate în kW şi rotunjite la două zecimale;

e) tipul (tipurile) şi denumirea (denumirile) agentului frigorific (agenţilor frigorifici) destinat (destinaţi) a fi utilizat (utilizaţi) cu unitatea de condensare;

f) eventualele măsuri de precauţie specifice care trebuie luate în momentul întreţinerii unităţii de condensare;

g) orice măsuri de precauţie specifice care trebuie luate pentru a optimiza eficienţa unităţii de condensare atunci când este integrată într-un aparat frigorific;

h) informaţii relevante privind reciclarea sau eliminarea la sfârşitul duratei de viaţă;

2) trebuie să fie furnizată o secţiune cu site-urile web cu acces liber ale producătorilor destinate instalatorilor şi altor profesionişti, ale reprezentanţilor autorizaţi ai producătorilor sau ale importatorilor, care conţin informaţii relevante pentru:

a) instalare în vederea optimizării eficienţei energetice a aparatelor;

b) dezasamblare nedistructivă în scopul întreţinerii;

c) dezasamblare şi dezmembrare pentru eliminarea deşeurilor la sfârşitul duratei de viaţă;

3) în scopul evaluării conformităţii în temeiul pct.16 şi 17, documentaţia tehnică trebuie să conţină următoarele elemente:

a) elementele specificate la subpct. 1);

b) dacă informaţiile privind un anumit model au fost obţinute prin calcul pe baza caracteristicilor de proiectare sau prin extrapolare pe baza altor combinaţii, detaliile referitoare la aceste calcule sau extrapolări, precum şi ale eventualelor încercări efectuate pentru verificarea preciziei calculelor, inclusiv detaliile privind modelul matematic utilizat pentru calcularea performanţei combinaţiilor respective şi detaliile privind măsurătorile efectuate pentru a verifica acel model.

Tabelele 4 şi 5 oferă, cu titlu indicativ, un mod de prezentare a informaţiilor solicitate.

Tabelul 4

Cerinţe privind informaţiile pentru unităţile de condensare

cu o capacitate nominală de răcire mai mică de 5 kW pentru temperaturi medii

de funcţionare şi mai mică de 2 kW pentru temperaturi joase de funcţionare

Tabelul 5

Cerinţe privind informaţiile pentru unităţile de condensare

cu o capacitate nominală de răcire mai mare de 5 kW pentru temperaturi medii

de funcţionare şi mai mare de 2 kW pentru temperaturi joase de funcţionare

Anexa nr.6

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale,

dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor

de condensare şi răcitoarelor pentru procese

Măsurători şi calcule pentru unităţile de condensare

1. Pentru măsurătorile şi calculele efectuate în scopul conformităţii şi al verificării conformităţii cu cerinţele prezentului regulament, se utilizează standardele armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile care ţin seama de metodele de ultimă generaţie general recunoscute. Acestea trebuie să îndeplinească condiţiile şi parametrii tehnici prevăzuţi la pct.2.

2. Pentru a stabili valoarea capacităţii de răcire, a puterii de intrare, a coeficientului de performanţă şi a ratei de performanţă energetică sezonieră, măsurările se efectuează în următoarele condiţii:

a) temperatura ambiantă de referinţă la schimbătorul de căldură exterior (condensator) este de 32 °C;

b) temperatura de evaporare saturată la schimbătorul de căldură interior (evaporator) este de –35 °C pentru temperatură joasă şi de –10 °C pentru temperatură medie;

c) în cazurile în care se aplică, variaţiile de temperatură ambiantă pe tot parcursul anului, reprezentative pentru condiţiile climatice medii în Europa, precum şi numărul corespunzător de ore în care se ating aceste temperaturi sunt cele prevăzute în tabelul 6;

d) după caz, se ia în considerare efectul degradării eficienţei energetice cauzate de ciclurile pornit/oprit, în funcţie de tipul de control al capacităţii unităţii de condensare.

Tabelul 6

Variaţii ale temperaturilor exterioare

de-a lungul anului în condiţii climatice medii în Europa

pentru unităţile de condensare

Anexa nr.7

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale,

dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor

de condensare şi răcitoarelor pentru procese

CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

PENTRU RĂCITOARELE PENTRU PROCESE

1. CERINŢE PRIVIND EFICIENŢA ENERGETICĂ

1) De la 1 iulie 2025, rata de performanţă energetică sezonieră (SEPR) aferentă răcitoarelor pentru procese nu trebuie să scadă sub următoarele valori:

2) De la 1 iulie 2027, rata de performanţă energetică sezonieră (SEPR) aferentă răcitoarelor pentru procese nu trebuie să scadă sub următoarele valori:

3) Pentru răcitoarele pentru procese destinate a fi încărcate cu un agent frigorific cu un potenţial de încălzire globală mai mic de 150, valorile SEPR pot fi cu maximum 10% mai mici decât valorile indicate la pct.1 subpct.1) şi 2).

2. CERINŢE PRIVIND INFORMAŢIILE DESPRE PRODUS

De la 1 iulie 2025, se furnizează următoarele informaţii despre produs referitoare la răcitoarele pentru procese:

1) manualele cu instrucţiuni pentru instalatori şi utilizatori finali, precum şi site-urile web cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor autorizaţi ai acestora şi ale importatorilor trebuie să conţină elementele următoare:

a) temperatura de funcţionare prevăzută, exprimată în grade Celsius (temperatură medie –8 °C, temperatură joasă –25 °C);

b) tipul de răcitor pentru procese, cu răcire cu aer sau cu răcire cu apă;

c) capacitatea nominală de răcire, puterea nominală de intrare, exprimate în kW şi rotunjite la două zecimale;

d) rata nominală de eficienţă energetică (EER_A), rotunjită la două zecimale;

e) capacitatea de răcire declarată şi puterea de intrare declarată la punctele de evaluare B, C şi D, exprimate în kW şi rotunjite la două zecimale;

f) EER declarată la puncte B, C şi D, rotunjită la două zecimale;

g) valoarea SEPR, rotunjită la două zecimale;

h) consumul anual de energie electrică, exprimat în kWh pe an;

i) tipul (tipurile) şi denumirea (denumirile) agentului frigorific (agenţilor frigorifici) destinat (destinaţi) a fi utilizat (utilizaţi) cu răcitorul pentru procese;

j) eventualele măsuri de precauţie specifice care trebuie luate în momentul întreţinerii răcitorului pentru procese;

k) informaţii relevante privind reciclarea sau eliminarea la sfârşitul duratei de viaţă;

2) trebuie să fie furnizată o secţiune cu site-urile web cu acces liber ale producătorilor destinate instalatorilor şi altor profesionişti, ale reprezentanţilor autorizaţi ai producătorilor sau ale importatorilor, care conţin informaţii relevante pentru:

a) instalare în vederea optimizării eficienţei energetice a aparatelor;

b) dezasamblare nedistructivă în scopul întreţinerii;

c) dezasamblare şi dezmembrare pentru eliminarea deşeurilor la sfârşitul duratei de viaţă;

3) în scopul evaluării conformităţii în temeiul pct.16 şi 17, documentaţia tehnică trebuie să conţină următoarele elemente:

a) elementele specificate la subpct.1);

b) dacă informaţiile privind un anumit model au fost obţinute prin calcul pe baza caracteristicilor de proiectare sau prin extrapolare pe baza altor combinaţii, detaliile referitoare la aceste calcule sau extrapolări, precum şi ale eventualelor încercări efectuate pentru verificarea preciziei calculelor, inclusiv detaliile privind modelul matematic utilizat pentru calcularea performanţei combinaţiilor respective şi detaliile privind măsurătorile efectuate pentru a verifica acel model.

Tabelul 7

Cerinţe privind informaţiile pentru răcitoare pentru procese

Anexa nr.8

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale,

dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor

de condensare şi răcitoarelor pentru procese

Măsurători şi calcule pentru răcitoarele pentru procese

1. Pentru măsurătorile şi calculele efectuate în scopul conformităţii şi al verificării conformităţii cu cerinţele prezentului Regulament, se utilizează standardele armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile care ţin seama de metodele de ultimă generaţie general recunoscute. Acestea trebuie să îndeplinească condiţiile şi parametrii tehnici prevăzuţi la pct.2 şi 3.

2. Pentru a stabili valoarea capacităţii de răcire, a puterii de intrare, a ratei de eficienţă energetică şi a ratei de performanţă energetică sezonieră, măsurătorile se efectuează în următoarele condiţii:

1) temperatura ambiantă de referinţă la schimbătorul de căldură exterior este de 35 °C pentru răcitoarele cu aer, iar pentru răcitoarele cu apă, temperatura apei la intrarea în condensator este de 30 °C;

2) temperatura de ieşire a lichidului la schimbătorul de căldură interior este de –25 °C pentru temperatură joasă şi de –8 ^oC pentru temperatură medie;

3) variaţiile de temperatură ambiantă pe tot parcursul anului, reprezentative pentru condiţiile climatice medii, precum şi numărul corespunzător de ore în care se ating aceste temperaturi sunt cele prevăzute în tabelul 6 din anexa nr.6;

4) se ia în considerare efectul degradării eficienţei energetice cauzate de ciclurile pornit/oprit, în funcţie de tipul de control al capacităţii răcitorului pentru procese.

Anexa nr.9

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale,

dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor

de condensare şi răcitoarelor pentru procese

Verificarea conformităţii produselor de către autoritatea de supraveghere

a pieţei în cazul dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea parametrilor măsuraţi de către autoritatea de supraveghere a pieţei şi nu trebuie utilizate de producător sau importator ca toleranţă permisă pentru a stabili valorile din dosarul cu documentaţia tehnică sau pentru a interpreta valorile respective în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi cap. VI din Legea nr.151/2014, pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură:

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate pentru fiecare model.

2. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

1) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, inclusiv valorile declarate şi, după caz, valorile folosite pentru calculul acestor valori nu sunt mai favorabile pentru producător sau importator decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul pct.2 lit.g) din legea menţionată; şi

2) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciuna dintre informaţiile obligatorii despre produs publicate de producător sau importator nu conţine valori care sunt mai avantajoase pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât valorile declarate; şi

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei încearcă unitatea din model, valorile obţinute sau valorile parametrilor relevanţi, măsurate în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători, respectă toleranţele de verificare respective, indicate în tabelul 8.

3. În cazul în care rezultatele menţionate la pct.2 subpct. 1) şi 2) nu sunt atinse, modelul şi toate dulapurile frigorifice de depozitare profesionale echivalente enumerate ca produse echivalente în documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

4. În cazul în care nu se obţine rezultatul menţionat la pct.2 subpct. 3), autoritatea de supraveghere a pieţei selectează pentru încercare încă trei unităţi din acelaşi model. Ca alternativă, cele trei unităţi suplimentare selectate pot fi dintr-unul sau mai multe modele echivalente enumerate în dosarul cu documentaţia tehnică.

5. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste trei unităţi, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele de verificare respective indicate în tabelul 8.

6. În cazul în care rezultatele menţionate la pct.5 nu sunt atinse, modelul şi toate dulapurile frigorifice de depozitare profesionale echivalente enumerate ca produse echivalente în documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

7. Fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului potrivit pct.3 şi 6, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Tabelul 8

Toleranţe de verificare

Anexa nr.10

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale,

dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor

de condensare şi răcitoarelor pentru procese

Verificarea conformităţii produselor de către autoritatea

de supraveghere a pieţei în cazul unităţilor de condensare

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea parametrilor măsuraţi de către autoritatea de supraveghere a pieţei şi nu trebuie utilizate de producător sau importator ca toleranţă permisă pentru a stabili valorile din dosarul cu documentaţia tehnică sau pentru a interpreta valorile respective în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi cap. VI din Legea nr.151/2014, pentru cerinţele menţionate în prezenta anexa, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură:

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate pentru fiecare model.

2. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

1) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, inclusiv valorile declarate şi, după caz, valorile folosite pentru calculul acestor valori nu sunt mai favorabile pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul pct.2 lit.g) din legea menţionată; şi

2) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciuna dintre informaţiile despre produs publicate de producător sau importator nu conţine valori care sunt mai avantajoase pentru producător sau importator decât valorile declarate; şi

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei încearcă unitatea din model, valorile obţinute sau valorile parametrilor relevanţi, măsurate în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători, respectă toleranţele de verificare respective, indicate în tabelul 9.

3. În cazul în care rezultatele menţionate la pct.2 subpct. 1) şi 2) nu sunt atinse, modelul este considerat neconform cu prezentul Regulament.

4. În cazul în care nu se obţin rezultatele menţionate la pct.2 subpct. 3), autoritatea de supraveghere a pieţei selectează pentru încercare încă trei unităţi din acelaşi model.

5. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste trei unităţi, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele de verificare respective indicate în tabelul 9.

6. În cazul în care rezultatul menţionat la pct.5 nu este atins, modelul este considerat neconform cu prezentul Regulament.

7. Fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului potrivit pct.3 şi 6, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexa nr.6.

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele de verificare stabilite în tabelul 9 şi utilizează doar procedura descrisă la pct.1-7 pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă. Nu se aplică alte toleranţe, cum ar fi cele stabilite în standardele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Tabelul 9

Toleranţe de verificare

Anexa nr.11

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale,

dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor

de condensare şi răcitoarelor pentru procese

Verificarea conformităţii produselor de către autoritatea

de supraveghere a pieţei în cazul răcitoarelor pentru procese

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea parametrilor măsuraţi de către autoritatea de supraveghere a pieţei şi nu trebuie utilizate de producător sau importator ca toleranţă permisă pentru a stabili valorile din dosarul cu documentaţia tehnică sau pentru a interpreta valorile respective în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele stabilite în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi cap. VI din Legea
nr.151/2014, pentru cerinţele menţionate în prezenta anexa, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură:

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate pentru fiecare model.

2. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

1) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, inclusiv valorile declarate şi, după caz, valorile folosite pentru calculul acestor valori nu sunt mai favorabile pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul pct.2 lit.g) din legea menţionată; şi

2) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciuna dintre informaţiile despre produs publicate de producător sau importator nu conţine valori care sunt mai avantajoase pentru producător sau importator decât valorile declarate; şi

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei încearcă unitatea din model, valorile obţinute sau valorile parametrilor relevanţi, măsurate în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători, respectă toleranţele de verificare respective, indicate în tabelul 10.

3. În cazul în care rezultatele menţionate la pct.2 subpct. 1) şi 2) nu sunt atinse, modelul este considerat neconform cu prezentul Regulament.

4. În cazul în care nu se obţine rezultatele menţionate la pct.2 subpct. 3), autoritatea de supraveghere a pieţei selectează pentru încercare încă trei unităţi din acelaşi model.

5. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste trei unităţi, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele de verificare respective indicate în tabelul 10.

6. În cazul în care rezultatele menţionate la pct.5 nu sunt atinse, modelul este considerat neconform cu prezentul Regulament.

7. Fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului potrivit pct.3 şi 6, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexa nr.8.

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele de verificare stabilite în tabelul 10 şi utilizează doar procedura descrisă la pct.1-7 pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă. Nu se aplică alte toleranţe, cum ar fi cele stabilite în standardele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Tabelul 10

Toleranţe de verificare

Anexa nr.12

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale,

dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor

de condensare şi răcitoarelor pentru procese

VALORI INDICATIVE DE REFERINŢĂ

1. La data intrării în vigoare a prezentului Regulament, cea mai bună tehnologie disponibilă pe piaţă pentru dulapurile frigorifice de depozitare profesionale, din punctul de vedere al indicelui de eficienţă energetică (EEI), a fost identificată după cum urmează:

2. La data intrării în vigoare a prezentului Regulament, cea mai bună tehnologie disponibilă pe piaţă pentru unităţile de condensate, din punctul de vedere al coeficientului nominal de performanţă şi al ratei de performanţă energetică sezonieră, a fost identificată după cum urmează:

3. La data intrării în vigoare a prezentului Regulament, cea mai bună tehnologie disponibilă pe piaţă pentru răcitoarele pentru procese, din punctul de vedere al ratei de performanţă energetică sezonieră, a fost identificată după cum urmează:

Anexa nr.30

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile

transformatoarelor de putere mici, medii şi mari

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) nr.548/2014 al Comisiei din 21 mai 2014 privind punerea în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte transformatoarele de putere mici, medii şi mari, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 152 din 22 mai 2014 (CELEX 32014R0548), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2019/1783 al Comisiei din 1 octombrie 2019.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile transformatoarelor de putere mici, medii şi mari (în continuare ‒ Regulament) stabileşte cerinţele de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a transformatoarelor de putere cu o putere minimă de 1 kVA utilizate în reţelele de transport şi de distribuţie a energiei electrice de 50 Hz sau pentru aplicaţii industriale.

2. Cu excepţia cerinţelor stabilite la pct.4 subpct. 1), 2) şi 3) din anexa nr.1, prezentul Regulament nu se aplică transformatoarelor concepute în mod special pentru următoarele aplicaţii:

1) transformatoare de măsură, concepute în mod specific pentru a transmite un semnal informativ instrumentelor de măsură, contoarelor şi dispozitivelor de protecţie sau de comandă sau unor aparate similare;

2) transformatoare proiectate şi concepute în mod specific pentru a asigura alimentarea cu curent continuu a sarcinilor electronice sau a sarcinilor redresoarelor. Această excepţie nu include transformatoarele concepute pentru a asigura alimentarea cu curent alternativ din surse de curent continuu, precum transformatoarele pentru turbine eoliene şi aplicaţii fotovoltaice sau transformatoarele concepute pentru aplicaţiile de transmitere şi distribuţie de curent continuu;

3) transformatoare concepute special pentru a fi racordate direct la un furnal;

4) transformatoare special proiectate pentru a fi instalate pe platforme offshore fixe sau plutitoare, pe turbine eoliene offshore sau la bordul navelor şi al oricărui fel de vas;

5) transformatoare concepute special pentru a face faţă unei situaţii limitate ca durată, când este întreruptă alimentarea normală cu energie electrică, fie din cauza unui eveniment neprevăzut, inclusiv o pană de curent, fie ca urmare a unei reabilitări a staţiei, dar nu pentru modernizarea permanentă a unei substaţii existente;

6) transformatoare cu bobine separate sau autoconectate conectate direct sau prin intermediul unui convertizor la o linie de contact cu curent alternativ sau continuu, utilizate în instalaţiile fixe ale aplicaţiilor feroviare;

7) transformatoare de legare la pământ concepute pentru a fi conectate într-un sistem de energie electrică pentru a asigura o conexiune neutră pentru legarea la pământ, fie direct, fie printr-o impedanţă;

8) transformatoare de tracţiune concepute special pentru a fi instalate pe materialul rulant, conectate direct sau prin intermediul unui convertizor la o linie de contact cu curent alternativ sau continuu, pentru a fi utilizate în mod expres în instalaţiile fixe ale aplicaţiilor feroviare;

9) transformatoare de pornire, concepute în mod special pentru pornirea motoarelor de inducţie trifazate, astfel încât să se elimine căderile de tensiune de alimentare şi care rămân scoase de sub tensiune în timpul funcţionării normale;

10) transformatoare de testare, concepute special pentru a fi utilizate într-un circuit pentru a produce o tensiune sau un curent specific în scopul testării echipamentelor electrice;

11) transformatoare de sudură, proiectate special pentru utilizarea cu echipamente de sudură cu arc sau echipamente de sudură prin rezistenţă;

12) transformatoare proiectate special pentru echipamente antideflagrante, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1407/2016 pentru aprobarea Reglementarii tehnice cu privire la echipamentele şi sistemele de protecţie destinate utilizării în medii potenţial explosive, şi pentru exploatări miniere subterane;

13) transformatoare proiectate special pentru aplicaţii în ape adânci în imersiune;

14) transformatoare de interfaţă de tensiune medie (MT) la tensiune medie (MT) până la 5 MVA utilizate ca transformatoare de interfaţă într-un program de convertire a tensiunii din reţea şi plasate la îmbinarea dintre două niveluri de tensiune aferente unui număr de două reţele de tensiune medie şi care trebuie să poată face faţă unor suprasarcini de urgenţă;

15) transformatoare de putere medie şi mare concepute în mod special pentru a asigura siguranţa instalaţiilor nucleare în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1268/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind securitatea fizică în activităţi nucleare şi radiologice;

16) transformatoare de putere medie trifazate, cu o putere nominală mai mică de 5 kVA.

3. Transformatoarele de putere medie şi mare, indiferent de data primei introduceri pe piaţă sau a primei puneri în funcţiune, fac obiectul unei reevaluări privind conformitatea şi respectă dispoziţiile prezentului Regulament dacă sunt supuse următoarelor operaţiuni:

1) înlocuirea miezului sau a unei părţi din acesta;

2) înlocuirea uneia sau a mai multor bobine complete.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

4. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

bobina ‒ ansamblu de spire care formează un circuit electric asociat cu una din tensiunile alocate transformatorului;

bobină de înaltă tensiune ‒ bobină care are cea mai înaltă tensiune nominală;

identificator de model ‒ cod, de obicei alfanumeric, care diferenţiază un anumit model de produs de alte modele care poartă aceeaşi marcă comercială sau aceeaşi denumire a producătorului sau importatorului;

indicele de eficacitate maximă (PEI) ‒ valoare maximă a raportului între puterea aparentă transmisă a unui transformator minus pierderile electrice şi puterea aparentă transmisă a transformatorului;

model echivalent ‒ model care are aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este introdus pe piaţă sau pus în funcţiune de către acelaşi producător sau importator sub forma unui alt model cu un identificator de model diferit;

pierderile în regim cu sarcină (Pk) ‒ putere activă asociată unei perechi de bobine, absorbită la frecvenţa nominală şi temperatura de referinţă atunci când curentul nominal sau curentul de priză traversează borna (bornele) de linie ale unei bobine, iar bornele celeilalte bobine sunt scurtcircuitate şi toate bobinele echipate cu prize sunt conectate la priza principală, în timp ce celelalte bobine, dacă există, sunt în circuit deschis;

pierderi fără sarcină (Po) ‒ putere activă absorbită la frecvenţa nominală atunci când transformatorul este alimentat şi circuitul secundar este deschis. Tensiunea aplicată este tensiunea nominală, iar dacă bobina activată este echipată cu o priză, ea este conectată la priza sa principală;

putere nominală (Sr) ‒ valoare convenţională a puterii aparente atribuite unei bobine care, împreună cu tensiunea nominală a bobinei, determină curentul său nominal;

testare asistată ‒ observare în mod activ a testării fizice a produsului supus cercetărilor de către o altă parte, pentru a trage concluzii cu privire la validitatea testării şi a rezultatelor testării. Aceasta poate include concluzii privind conformitatea metodelor de testare şi de calcul cu standardele şi legislaţia aplicabilă;

test de acceptanţă în fabrică ‒ test al produsului comandat, în cadrul căruia clientul foloseşte testarea asistată pentru a verifica conformitatea deplină a produsului cu cerinţele contractuale, înainte ca produsul să fie acceptat sau pus în funcţiune;

tensiunea nominală a unei bobine (U_r) ‒ tensiune specificată care urmează a fi aplicată sau dezvoltată în regim fără sarcină între bornele unei bobine fără priză sau ale unei bobine conectate la priza principală;

tensiunea cea mai înaltă pentru echipamente (U_m), aplicabilă unei bobine de transformator ‒ tensiune efectivă compusă cea mai înaltă într-un sistem trifazat pentru care această bobină este concepută în ceea ce priveşte izolarea acesteia;

transformator ‒ aparat static cu două sau mai multe înfăşurări care, prin inducţie electromagnetică, transformă un sistem de tensiune şi de curent alternativ în alt sistem de tensiune şi de curent alternativ, de obicei de valori diferite şi cu aceeaşi frecvenţă, cu scopul de a transmite energie electrică;

transformator de putere mică ‒ transformator de putere a cărui tensiune cea mai ridicată pentru echipamente nu depăşeşte 1,1 kV;

transformator de putere medie ‒ transformator de putere ale cărui bobine au, toate, o putere nominală de cel mult 3 150 kVA şi a cărui tensiune cea mai ridicată pentru echipamente este mai mare de 1,1 kV, dar nu depăşeşte 36 kV;

transformator de putere mare ‒ transformator de putere care are cel puţin o bobină care are fie puterea nominală mai mare de 3 150 kVA, fie tensiunea cea mai ridicată pentru echipamente mai mare de 36 kV;

transformator scufundat într-un lichid ‒ transformator al cărui circuit magnetic şi bobine sunt scufundate într-un lichid;

transformator de tip uscat ‒ transformator de putere al cărui circuit magnetic şi bobine nu sunt scufundate într-un lichid izolator;

transformator de putere medie instalat pe un stâlp ‒ transformator de putere cu o putere nominală de până la 400 kVA, adecvat pentru utilizare în aer liber şi conceput special pentru a fi montat pe structurile de sprijin ale liniilor electrice aeriene;

transformator de distribuţie regulator de tensiune ‒ transformator de putere medie echipat cu componente suplimentare, în interiorul sau în exteriorul rezervorului său, care permite controlul automat al tensiunii de intrare sau de ieşire a transformatorului în scopul reglementării tensiunii în sarcină;

transformator de dublă tensiune ‒ transformator cu una sau mai multe bobine cu două tensiuni disponibile, pentru a putea funcţiona şi a alimenta cu putere nominală la oricare dintre cele două valori diferite ale tensiunii;

valoare declarată/valori declarate ‒ valori indicate în documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare ‒ Legea nr.151/2014), după caz, valorile utilizate pentru a calcula aceste valori.

III. CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

ŞI EVALUAREA CONFORMITĂŢII

5. Cerinţele în materie de proiectare ecologică stabilite în anexa nr.1 se aplică începând cu datele indicate în această anexă.

6. În cazul în care tensiunile de prag din reţelele de distribuţie a energiei electrice se abat de la tensiunile standard în cadrul Uniunii Europene, se notifică în mod corespunzător Comisia Europeană, astfel încât să poată fi realizată o notificare publică pentru interpretarea corectă a tabelelor I.1, I.2, I.3a, I.3b, I.4, I.5, I.6, I.7, I.8 şi I.9 din anexa nr.1.

7. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 este sistemul de control intern al proiectării specificat în anexa nr.4 din legea menţionată sau sistemul de management stabilit în anexa nr.5 din aceeaşi lege.

8. În scopul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică include o copie a informaţiilor despre produs oferite în conformitate cu pct.4 din anexa nr.1, precum şi detaliile şi rezultatele calculelor stabilite în anexa nr.2 la prezentul Regulament.

9. În cazul în care informaţiile incluse în dosarul cu documentaţia tehnică pentru un anumit model au fost obţinute prin calcul, pe baza unui model care are aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este produs de un alt producător sau prin proiectare şi/sau prin extrapolare, pornind de la alt model al aceluiaşi producător sau al unui producător diferit, sau ambele, dosarul cu documentaţia tehnică include detalii referitoare la calculele, precum şi la testele efectuate de către producător pentru a verifica exactitatea calculelor sau declaraţia privind identitatea modelelor provenite de la producători diferiţi, după caz.

10. În cazul în care producătorul sau importatorul introduce pe piaţă modele echivalente, dosarul cu documentaţia tehnică include o listă a tuturor celorlalte modele echivalente, incluzând identificatorii de model.

IV. PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII

PIEŢEI ŞI VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ. ELUDAREA

11. La efectuarea verificărilor în scopul supravegherii pieţei menţionate în art.17 din Legea nr.151/2014, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare ‒ autoritate de supraveghere a pieţei) aplică procedura de verificare prevăzută în anexa nr.3 la prezentul Regulament.

12. Valorile indicative de referinţă pentru transformatoarele cele mai performante, realizabile din punct de vedere tehnologic la momentul adoptării Regulamentului sunt specificate în anexa nr.4.

13. Producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat nu introduc pe piaţă produse concepute să fie capabile să detecteze faptul că sunt testate, inclusiv prin recunoaşterea condiţiilor de testare sau a ciclului de testare şi să reacţioneze în mod specific prin modificarea automată a performanţei lor în timpul testării, cu scopul de a îmbunătăţi nivelul oricăror parametri declaraţi de producător, importator sau reprezentantul autorizat în documentaţia tehnică sau incluşi în orice documentaţie furnizată.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile transformatoarelor de putere mici, medii şi mari

CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

1. Cerinţe minime de performanţă sau de eficacitate energetică pentru transformatoarele de putere medie

Transformatoarele de putere medie trebuie să respecte nivelul maxim permis pentru pierderile cu sarcină şi fără sarcină sau valorile indicelui de eficienţă maximală (PEI) stabilite în tabelele I.1-I.5, cu excepţia transformatoarelor de putere medie, care trebuie să respecte nivelul maxim permis pentru pierderile cu sarcină şi fără sarcină sau valorile stabilite în tabelul I.6.

Începând cu data aplicării cerinţelor pentru faza 2 (1 iulie 2028), atunci când înlocuirea directă a unui transformator de putere medie existent antrenează costuri disproporţionate asociate instalării, transformatorul de înlocuire, în mod excepţional, trebuie doar să îndeplinească cerinţele pentru faza 1 pentru puterea nominală în cauză.

În acest sens, costurile de instalare sunt disproporţionate dacă costurile legate de înlocuirea întregii substaţii care adăposteşte transformatorul şi/sau legate de achiziţia sau închirierea de spaţiu suplimentar pe platformă sunt mai mari decât valoarea actualizată netă a pierderilor de energie electrică suplimentare evitate, cu excepţia tarifelor, a taxelor şi a comisioanelor pentru un transformator de înlocuire conform cu cerinţele prevăzute în faza 2, pe parcursul duratei sale normale de funcţionare preconizate. Valoarea actualizată netă este calculată pe baza valorilor pierderii capitalizate, utilizând rate de actualizare socială acceptate pe scară largă.

În acest caz, producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat includ în documentaţia tehnică a transformatorului de înlocuire următoarele informaţii:

- adresa şi datele de contact ale entităţii care a comandat transformatorul de înlocuire;

- staţia unde va fi instalat transformatorul de înlocuire. Aceasta este identificată în mod fără echivoc fie printr-o locaţie specifică, fie printr-un tip specific de instalare, inclusiv modelul staţiei sau al cabinei;

- justificarea tehnică şi/sau economică a costului disproporţionat în vederea instalării unui transformator care este conform doar cu cerinţele prevăzute în faza 1, în locul unui transformator care este conform cu cerinţele prevăzute în faza 2. Dacă transformatorul/transformatoarele a/au fost comandat/comandate în urma unei licitaţii, se vor oferi toate informaţiile necesare privind analiza ofertelor şi decizia de atribuire.

În cazurile prevăzute, producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat notifică autoritatea de supraveghere a pieţei.

1) Cerinţe aplicabile transformatoarelor trifazate de putere medie a căror putere nominală este ≤ 3 150 kVA

Tabelul I.1

Pierderi maxime cu sarcină şi fără sarcină (în W)

pentru transformatoarele trifazate de putere medie scufundate într-un

lichid cu o bobină cu U_m≤ 24 kV şi cealaltă bobină cu U_m≤ 3,6 kV

Tabelul I.2

Pierderi maxime cu sarcină şi fără sarcină (în W)

pentru transformatoarele trifazate de putere medie de tip uscat

cu o bobină cu U_m ≤ 24 kV şi cealaltă bobină cu U_m ≤ 3,6 kV

Tabelul I.3a

Factorii de corecţie care se aplică pierderilor

cu sarcină şi fără sarcină indicate în tabelele I.1, I.2 şi I.6 pentru

transformatoare de putere medie, cu combinaţii speciale

de tensiuni de bobinaj (puterea nominală ≤ 3150 kVA)

Tabelul I.3b

Factorii de corecţie care se aplică pierderilor

cu sarcină şi fără sarcină indicate în tabelele I.1, I.2 şi I.6 pentru

transformatoare de putere medie cu dublă tensiune în una sau

ambele bobine, cu diferenţe mai mari de 10% şi

puterea nominală ≤ 3 150 kVA

2) Cerinţe aplicabile transformatoarelor trifazate de putere medie a căror putere nominală este > 3 150 kVA

Tabelul I.4

Valori minime ale indicelui de eficacitate maximă (PEI) pentru

transformatoarele de putere medie scufundate într-un lichid

Valorile minime ale PEI pentru puterile nominale în kVA care nu corespund unei valori indicate în tabelul I.4 se calculează prin interpolare lineară.

Tabelul I.5

Valori minime ale indicelui de eficacitate maximă (PEI) pentru

transformatoarele de putere medie de tip uscat

Valorile minime ale PEI pentru puterile nominale în kVA care nu corespund unei valori indicate în tabelul I.5 se calculează prin interpolare lineară.

3) Cerinţe aplicabile transformatoarelor de putere medie cu putere nominală ≤ 3 150 kVa echipate cu legături la prize adecvate pentru funcţionarea în timpul alimentării sau în scopul adaptării tensiunii în sarcină. În această categorie sunt incluse transformatoarele de distribuţie regulatoare de tensiune

Nivelurile maxime admisibile ale pierderilor prevăzute în tabelele I.1 şi I.2 pot fi majorate cu 20% pentru pierderi fără sarcină şi cu 5% pentru pierderi cu sarcină în faza 1 şi cu 10% pentru pierderi fără sarcină, în faza 2.

4) Cerinţe aplicabile transformatoarelor de putere medie instalate pe stâlpi

Pentru înlocuirea directă a transformatoarelor de putere medie existente instalate pe stâlpi, cu puteri cuprinse între 25 kVA şi 400 kVA, nivelurile maxime aplicabile ale pierderilor cu şi fără sarcină nu sunt cele specificate în tabelele I.1 şi I.2, ci cele prevăzute în tabelul I.6 de mai jos. Pierderile maxime admisibile pentru puterile nominale în kVA altele decât cele indicate în mod explicit în tabelul I.6 se obţin prin interpolare lineară sau prin extrapolare. De asemenea, se aplică factorii de corecţie pentru combinaţiile speciale de tensiuni de bobinaj indicate în tabelele I.3a şi I.3b.

Pentru înlocuirea directă a transformatoarelor de putere medie existente instalate pe stâlpi, producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat includ în documentaţia tehnică a transformatorului următoarele informaţii:

- adresa şi datele de contact ale entităţii care a comandat transformatorul de înlocuire;

- staţia unde va fi instalat transformatorul de înlocuire. Aceasta este identificată în mod fără echivoc fie printr-o locaţie specifică, fie printr-un tip specific de instalare, inclusiv descrierea tehnică a stâlpului.

În cazurile de mai sus, producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat notifică autoritatea de supraveghere a pieţei.

În ceea ce priveşte instalarea de noi transformatoare pe stâlpi, sunt aplicabile cerinţele din tabelele I.1 şi I.2, coroborate cu tabelele I.3a şi I.3b, atunci când acest lucru se justifică.

Tabelul I.6

Pierderi maxime cu sarcină şi fără sarcină (în W) pentru transformatoarele

de putere medie scufundate într-un lichid instalate pe stâlpi

2. Cerinţe minime în materie de eficacitate energetică pentru transformatoarele de putere mare

Cerinţele minime în materie de eficacitate pentru transformatoarele de putere mare sunt specificate în tabelele I.7, I.8 şi I.9.

În cazuri specifice, înlocuirea unui transformator existent sau instalarea unui transformator nou care îndeplineşte cerinţele minime aplicabile stabilite în tabelele I.7, I.8 şi I.9 poate genera costuri disproporţionate. În general, costurile pot fi considerate disproporţionate atunci când costurile suplimentare de transport şi/sau de instalare ale unui transformator conform cu cerinţele prevăzute în faza 2 sau în faza 1, după caz, depăşesc valoarea actualizată netă a pierderilor de energie electrică suplimentare evitate, cu excepţia tarifelor, a taxelor şi a comisioanelor pe parcursul duratei sale normale de exploatare preconizate. Calculul valorii actualizate nete se bazează pe valorile pierderilor capitalizate, utilizând rate de actualizare socială acceptate pe scară largă.

În aceste cazuri, se aplică următoarele dispoziţii alternative:

Începând cu data aplicării cerinţelor pentru faza 2 (1 iulie 2028), atunci când înlocuirea directă a unui transformator de putere mare într-o unitate existentă antrenează costuri disproporţionate asociate transportului şi/sau instalării sau este nefezabilă din punct de vedere tehnic, transformatorul de înlocuire trebuie, în mod excepţional, să îndeplinească doar cerinţele pentru faza 1 pentru puterea nominală în cauză.

În plus, în cazul în care costul de instalare a unui transformator de înlocuire care îndeplineşte cerinţele pentru faza 1 este, de asemenea, disproporţionat sau în cazul în care nu există soluţii fezabile din punct de vedere tehnic, nu se aplică cerinţe minime transformatorului de înlocuire.

Începând cu data aplicării cerinţelor pentru faza 2 (1 iulie 2028), atunci când instalarea unui nou transformator de putere mare într-o unitate nouă antrenează costuri disproporţionate asociate transportului şi/sau instalării sau este nefezabilă din punct de vedere tehnic, noul transformator trebuie, în mod excepţional, să îndeplinească doar cerinţele pentru faza 1 pentru puterea nominală în cauză.

În aceste cazuri, producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat responsabil de introducerea pe piaţă sau de punerea în funcţiune a transformatorului trebuie să includă în documentaţia tehnică a transformatorului nou sau de înlocuire următoarele informaţii:

- adresa şi datele de contact ale entităţii care a comandat transformatorul;

- locaţia specifică unde va fi instalat transformatorul;

- motivele tehnice şi/sau economice care justifică instalarea unui transformator nou sau de înlocuire care nu respectă cerinţele pentru faza 2 sau pentru faza 1. În cazul în care transformatorul/transformatoarele a/au fost comandat/comandate în urma unei licitaţii, se vor include toate informaţiile necesare privind analiza ofertelor şi decizia de atribuire.

În cazurile de mai sus, producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat notifică autoritatea de supraveghere a pieţei.

Tabelul I.7

Cerinţe minime privind indicele de eficacitate maximă
pentru transformatoarele de putere mare scufundate într-un lichid

Valorile minime ale PEI pentru puterile nominale în MVA care nu corespund unei valori indicate în tabelul I.7 se calculează prin interpolare lineară.

Tabelul I.8

Cerinţe minime privind indicele de eficacitate maximă

pentru transformatoarele de putere mare de tip uscat cu Um ≤ 36 kV

Valorile minime ale PEI pentru puterile nominale în MVA care nu corespund unei valori indicate în tabelul I.8 se calculează prin interpolare lineară.

Tabelul I.9

Cerinţe minime privind indicele de eficacitate maximă

pentru transformatoarele de putere mare de tip uscat cu Um > 36 kV

Valorile minime ale PEI pentru puterile nominale în MVA care nu corespund unei valori indicate în tabelul I.9 se calculează prin interpolare lineară.

3. Cerinţe privind informaţiile despre produs

Începând cu data de 1 iulie 2025, următoarele cerinţe privind informaţiile despre produs pentru transformatoare incluse în domeniul de aplicare al prezentului Regulament se includ în orice documentaţie referitoare la produs, inclusiv pe site-urile web cu acces liber ale producătorilor:

a) informaţiile privind puterea nominală, pierderile în regim cu sarcină şi fără sarcină, precum şi puterea electrică a oricărui sistem de răcire necesar în regim fără sarcină;

b) pentru transformatoarele de putere medie, după caz, şi pentru cele de putere mare, valoarea indicelui de eficacitate maximă şi puterea la care aceasta se produce;

c) pentru transformatoarele cu dublă tensiune, puterea nominală maximă la joasă tensiune, în conformitate cu tabelul I.3;

d) informaţiile privind greutatea ansamblului de componente principale ale unui transformator de putere, inclusiv cel puţin conductorul, natura conductorului şi materialul miezului;

e) pentru transformatoarelor de putere medie instalate pe stâlpi, un afişaj vizibil “numai pentru transformatoarele instalate pe stâlpi”.

Informaţiile de la lit.a), c) şi d) se includ, de asemenea, pe plăcuţa de identificare a transformatoarelor de putere medie şi mare.

4. Documentaţia tehnică

Următoarele informaţii trebuie incluse în documentaţia tehnică a transformatoarelor de putere:

a) numele şi adresa producătorului;

b) identificatorul de model, codul alfanumeric pentru a distinge un model de alte modele ale aceluiaşi producător;

c) informaţiile solicitate la pct.3;

d) motivul specific (motivele specifice) pentru care se consideră că transformatoarele sunt exceptate de la Regulament în conformitate cu pct.2.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile transformatoarelor de putere mici, medii şi mari

METODE DE MĂSURARE ŞI DE CALCUL

Metode de măsurare

În sensul respectării cerinţelor prezentului Regulament, măsurătorile se efectuează printr-o procedură de măsurare fiabilă, exactă şi reproductibilă, care ia în considerare metodele de măsurare general recunoscute cele mai actuale, inclusiv metodele prezentate în documentele ale căror numere de referinţă au fost publicate în acest scop în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Metode de calcul

Metodologia utilizată pentru calcularea indicelui de eficacitate maximă (PEI) al transformatoarelor de putere medie şi mare menţionat în tabelele I.4, I.5, I.7, I.8 şi I.9 din anexa nr.1 se bazează pe raportul între puterea aparentă transmisă a unui transformator minus pierderile electrice şi puterea aparentă transmisă a transformatorului. Calculul PEI utilizează metodologia de ultimă generaţie disponibilă în cea mai recentă versiune a standardelor armonizate relevante pentru transformatoarele de putere medie şi mare.

Formula care trebuie utilizată pentru calculul indicelui de eficacitate maximă este:

unde:

P₀ reprezintă pierderile fără sarcină măsurate la tensiunea nominală şi la frecvenţa nominală înregistrate la priza nominală;

P_c0 reprezintă puterea electrică necesară sistemului de răcire în funcţionarea fără sarcină, obţinută din măsurătorile de testare pentru puterea absorbită de motoarele ventilatoarelor şi de pompa de lichid (pentru sistemele de răcire de tip ONAN şi ONAN/ONAF, P_c0 este întotdeauna zero);

P_ck (k_PEI) reprezintă puterea electrică necesară sistemului de răcire, în plus faţă de P_c0, pentru a funcţiona la k_PEI înmulţită cu sarcina nominală P_ck este o funcţie de sarcină P_ck (k_PEI) este obţinut din măsurătorile de testare pentru puterea absorbită de motoarele ventilatoarelor şi de pompa de lichid pentru sistemele de răcire de tip ONAN, P_ck este întotdeauna zero;

P_k reprezintă pierderile în sarcină măsurate la curentul nominal şi la frecvenţa nominală înregistrate la priza nominală, corectate la temperatura de referinţă;

S_r reprezintă puterea nominală a transformatorului sau a autotransformatorului pe baza căreia se calculează;

k_PEI reprezintă factorul de sarcină căruia îi corespunde indicele de eficacitate maximă.

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile transformatoarelor de putere mici, medii şi mari

PROCEDURA DE VERIFICARE

ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea parametrilor măsuraţi de autoritatea de supraveghere a pieţei şi nu trebuie utilizate de către producător sau importator ca toleranţă permisă pentru a stabili valorile din dosarul cu documentaţia tehnică sau pentru a interpreta valorile respective în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

În cazul în care un model a fost conceput pentru a putea detecta faptul că este supus unei încercări, inclusiv prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare şi pentru a reacţiona în mod specific prin modificarea automată a performanţei sale în timpul încercării, cu scopul de a îmbunătăţi nivelul oricăror parametri specificaţi în prezentul Regulament sau incluşi în dosarul cu documentaţia tehnică sau în oricare dintre documentele furnizate, modelul respectiv şi toate modelele echivalente trebuie considerate neconforme.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi cap. VI din Legea nr.151/2014, pentru cerinţele menţionate în prezenta anexa, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură:

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate pentru fiecare model. Ţinând cont de limitările de greutate şi dimensiune aferente transportului transformatoarelor de putere medie şi mare, autoritatea de supraveghere a pieţei poate decide să efectueze procedura de verificare la sediul producătorilor, înainte ca acestea să fie puse în funcţiune la locul lor final de destinaţie.

2. Autoritatea de supraveghere a pieţei efectuează verificarea utilizând propriul echipament de testare.

În cazul în care sunt planificate teste de acceptanţă în fabrică pentru astfel de transformatoare, care vor testa parametrii prevăzuţi în anexa nr.1 la prezentul Regulament, autoritatea de supraveghere a pieţei poate decide să utilizeze testarea asistată în timpul acestor teste de acceptanţă în fabrică în vederea colectării rezultatelor de testare care pot fi utilizate pentru a verifica conformitatea transformatorului care face obiectul testării. Autoritatea de supraveghere a pieţei poate solicita unui producător să prezinte informaţiile cu privire la orice test de acceptanţă în fabrică planificat care sunt relevante pentru testarea asistată. Dacă nu se obţine rezultatul menţionat la pct.2 subpct. 3), modelul respectiv şi toate modelele echivalente sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament. Fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre şi Comisiei toate informaţiile relevante.

3. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

1) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, inclusiv valorile declarate şi, după caz, valorile utilizate pentru calculul acestor valori nu sunt mai favorabile pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul pct.2 lit.g) din legea menţionată; şi

2) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciuna dintre informaţiile obligatorii despre produs publicate de producător sau importator nu conţine valori care sunt mai avantajoase pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât valorile declarate; şi

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei încearcă unitatea din model, valorile obţinute sau valorile parametrilor relevanţi, măsurate în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători, respectă toleranţele de verificare respective, indicate în tabelul 1.

4. În cazul în care nu se obţin rezultatele menţionate la pct.2 subpct.1), 2) şi 3), modelul respectiv şi toate modelele echivalente sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

5. Fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului potrivit pct.3 din prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale Uniunii Europene şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexa nr.2.

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele de verificare stabilite în tabelul 1 şi utilizează exclusiv procedura descrisă la pct.1-4 pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă. Nu se aplică alte toleranţe, cum ar fi cele stabilite în standardele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Tabelul 1

Toleranţe de verificare

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile transformatoarelor de putere mici, medii şi mari

CRITERII INDICATIVE DE REFERINŢĂ

La momentul adoptării prezentului Regulament, s-a considerat că cele mai performante tehnologii de pe piaţă aplicabile transformatoarelor de putere medie sunt următoarele:

a) transformatoare de putere medie scufundate într-un lichid: A_o – 20%, A_k – 20%;

b) transformatoare de putere medie de tip uscat: A_o – 20%, A_k – 20%;

c) transformatoare de putere medie cu inimă de oţel amorf: A_o – 50%, A_k.

Disponibilitatea de materiale pentru fabricarea transformatoarelor cu inimă de oţel amorf trebuie dezvoltată în continuare, înainte ca aceste valori ale pierderilor să poată fi considerate cerinţe minime în viitor.

Anexa nr.31

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile echipamentelor de sudură

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) 2019/1784 al Comisiei din 1 octombrie 2019 pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile echipamentelor de sudură în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 272, 25 octombrie 2019 (CELEX 32019R1784).

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile echipamentelor de sudură (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţe de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a echipamentelor de sudură cu alimentare electrică.

2. Prezentul Regulament se aplică echipamentelor de sudură care utilizează una sau mai multe dintre următoarele procese de sudare şi procese conexe:

1) sudare manuală cu arc electric;

2) sudare cu arc metalic ecranat;

3) sudare sub strat de flux auto-ecranat;

4) sudare cu arc sub strat de flux;

5) sudare cu metal activ gaz şi metal inert gaz;

6) sudare tungsten în gaz inert;

7) tăiere cu arc de plasmă.

3. Prezentul Regulament nu se aplică echipamentelor de sudură care utilizează următoarele procese de sudare şi procese conexe:

1) sudare cu arc submersat;

2) sudare cu arc cu serviciu limitat;

3) sudare prin rezistenţă;

4) sudarea bolţurilor.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

4. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

echipamente de sudură – produse care sunt utilizate pentru sudură manuală, automată sau semiautomată, brazare, lipire sau tăiere sau toate cele de mai sus prin sudare cu arc şi procese conexe şi care sunt staţionare sau transportabile şi sunt compuse din piese sau componente legate una de alta, dintre care cel puţin una este mobilă şi care sunt îmbinate pentru a produce coalescenţa metalelor prin încălzirea acestora la temperatura de sudare cu sau fără aplicare de presiune sau numai prin aplicarea de presiune, cu sau fără utilizarea metalului de umplutură şi cu sau fără utilizarea gazului/gazelor de protecţie, utilizând instrumentele şi tehnicile adecvate, rezultând un produs cu geometrie definită;

gaz de plasma sau gaz de orificiu sau gaz de tăiere – gaz îndreptat în torţă pentru a înconjura electrodul, care este ionizat de arc pentru a forma o plasmă şi iese din duza torţei sub forma jetului de plasmă;

gaz de protecţie sau gaz secundar – gaz care nu trece prin orificiul duzei, ci trece prin spaţiul din jurul duzei şi formează un scut în jurul arcului electric;

identificator de model – cod, de obicei alfanumeric, care distinge un anumit model de produs de alte modele cu aceeaşi marcă comercială sau cu aceeaşi denumire a producătorului, a importatorului sau a reprezentantului autorizat;

model echivalent – model care are aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este introdus pe piaţă sau pus în funcţiune de către acelaşi producător sau reprezentant autorizat sau importator sub forma unui alt model cu un identificator de model diferit;

sudare manuală cu arc electric – procedeu de sudare cu arc cu un electrod învelit, în cadrul căruia mâna operatorului controlează viteza de deplasare în cadrul operaţiunii de sudare şi viteza cu care electrodul este alimentat în arcul electric;

sudare cu arc metalic ecranat – procedeu de sudare cu arc, prin care coalescenţa este produsă prin încălzirea cu un arc electric a porţiunii dintre un electrod metalic învelit şi piesa de lucru şi zona de lucru. Ecranarea este obţinută din descompunerea învelişului electrodului. Presiunea nu este utilizată şi metalul de umplutură este obţinut de la electrod;

sudare sub strat de flux auto-ecranat – procedeu de sudare cu sârmă în cadrul căruia un electrod de sârmă gol pe dinăuntru este alimentat prin pistolul de sudură în îmbinarea de sudură fără a fi nevoie să se utilizeze un gaz de protecţie extern pentru protejarea suprafeţei de sudură împotriva contaminării. În locul unui gaz de protecţie extern, un compus de flux din sârma goală pe dinăuntru reacţionează cu arcul de sudură pentru a forma un gaz care protejează suprafaţa de sudură;

sudare cu arc sub strat de flux – procedeu de sudare în care se utilizează electrozi din material de umplutură tubular compozit, compuşi dintr-un înveliş metalic şi un nucleu de diverse materiale sub formă de pulbere, care generează o acoperire semnificativă de zgură pe suprafaţa unui cordon de sudură. Este posibil ca utilizarea gazului/gazelor de protecţie extern(e) să nu fie necesară;

sudare cu arc în gaz inert – procedeu de sudare cu arc în mediu de gaz, prin care coalescenţa este produsă prin încălzirea cu un arc a porţiunii dintre un electrod din material de umplutură continuu (consumabil) şi suprafaţa piesei de lucru. Protecţia este obţinută în întregime dintr-un gaz furnizat din exterior sau dintr-un amestec de gaze, care este inert;

sudare cu arc în gaz activ – procedeu de sudare cu arc în mediu de gaz, prin care coalescenţa este produsă prin încălzirea cu un arc a porţiunii dintre un electrod din material de umplutură continuu (consumabil) şi suprafaţa piesei de lucru. Protecţia este obţinută în întregime dintr-un gaz furnizat din exterior sau dintr-un amestec de gaze, care este activ;

sudare tungsten în gaz inert –procedeu de sudare cu arc, prin care coalescenţa este produsă prin încălzirea cu un arc a porţiunii dintre un sigur electrod din tungsten (neconsumabil) şi suprafaţa piesei de lucru. Protecţia este obţinută dintr-un gaz sau dintr-un amestec de gaze. Presiunea poate sau nu să fie utilizată, iar metalul de umplutură poate sau nu să fie utilizat;

sudare cu arc sub strat de flux – procedeu de sudare cu arc în care se utilizează unul sau mai multe arcuri care depăşesc 600 de amperi între unul sau mai mulţi electrozi metalici liberi şi suprafaţa de sudură. Arcul şi metalul topit sunt protejate de un strat de flux granular pe piesele de lucru. Nu se aplică presiune, iar procedeul utilizează metalul de umplutură de la electrod şi, uneori, dintr-o sursă suplimentară, cum ar fi o tijă de sudură, un flux sau granule metalice;

sudură cu arc cu serviciu limitat – sudarea cu arc şi procesele conexe care nu sunt destinate aplicaţiilor industriale şi profesionale şi care:

a) utilizează surse publice monofazate de joasă tensiune;

b) în cazul în care sunt acţionate de un motor, nu depăşesc o putere de ieşire de 7,5 kVA;

c) nu necesită dispozitive de identificare şi stabilizare a arcului, sisteme de răcire cu lichid sau console de gaz pentru exploatare;

sudură prin rezistenţă – procedeu termoelectric în care este generată căldură la interfaţa pieselor care urmează să fie sudate prin trecerea unui curent electric prin piesele respective pentru un interval de timp precis, controlat şi sub o presiune controlată. Nu sunt necesare consumabile cum ar fi tije de sudură sau gaze de protecţie;

sudarea bolţurilor – procedeu de sudură în care un bolţ metalic sau o parte similară se ataşează (manual, în mod automat sau semiautomat) la o piesă de prelucrat care utilizează un arc de electricitate pentru a încălzi ambele părţi;

tăiere cu arc de plasma – procedeu de tăiere cu arc în care se utilizează un arc comprimat şi se îndepărtează metalul topit într-un jet de mare viteză de gaz ionizat (gaz de plasmă) care iese din orificiul de constricţie. Tăierea cu arc de plasmă este un procedeu cu electrod negativ-curent continuu.

III. CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

ŞI EVALUAREA CONFORMITĂŢII

5. Cerinţele de proiectare ecologică stabilite în anexa nr.2 se aplică începând de la datele indicate în aceasta.

6. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014) constă în sistemul de control intern al proiectării specificat în anexa nr.4 sau în sistemul de management stabilit în anexa nr.5 la respectiva lege.

7. În scopul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică conţine o copie de pe informaţiile despre produse furnizate specificate la pct.2 şi 3 din anexa nr.2, precum şi detaliile şi rezultatele calculelor stabilite în anexa nr.3 la prezentul Regulament.

8. În cazul în care informaţiile incluse în dosarul cu documentaţia tehnică pentru un anumit model au fost obţinute de la un model care prezintă aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este produs de un producător diferit sau obţinute prin calcule efectuate pe baza caracteristicilor de proiectare sau prin extrapolare pornind de la un alt model al aceluiaşi producător sau al unui alt producător sau ambele, dosarul include detaliile acestui calcul, evaluarea efectuată de către producător pentru a verifica exactitatea calculului şi declaraţia de identitate între modelele diferiţilor producători, după caz.

9. Dosarul cu documentaţia tehnică include o listă a tuturor modelelor echivalente, inclusiv identificatorii de model.

IV. PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII

PIEŢEI, ELUDARE ŞI ACTUALIZĂRI DE SOFTWARE.

VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ

10. Se aplică procedura de verificare descrisă în anexa nr.4 atunci când se efectuează verificările având drept scop supravegherea pieţei menţionate în art.8 şi în capitolul VI din Legea nr.151/2014.

11. Producătorului, importatorului sau reprezentantului autorizat i se interzice introducerea pe piaţă a produselor care au fost concepute pentru a detecta faptul unei încercări, inclusiv prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare şi pentru a reacţiona în mod specific prin modificarea automată a performanţei acestora în timpul încercării, cu scopul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii specificaţi în dosarul cu documentaţia tehnică sau incluşi în oricare dintre documentele furnizate.

12. Nu se admite deteriorarea consumului de energie al produsului şi oricare dintre ceilalţi parametri declaraţi după o actualizare de software sau de firmware atunci când sunt măsuraţi cu ajutorul aceleiaşi încercări standard utilizate iniţial pentru declaraţia de conformitate, cu excepţia cazului în care utilizatorul final şi-a dat consimţământul explicit înainte de actualizarea respectivă. Nu se admite modificarea performanţelor în urma respingerii actualizării.

13. La actualizarea de software nu se admite modificarea performanţei produsului astfel încât acesta să nu fie conform cu cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile declaraţiei de conformitate.

14. Valorile de referinţă indicative pentru cele mai performante produse şi tehnologii disponibile pe piaţă la momentul adoptării prezentului Regulament sunt prevăzute în anexa nr.5.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile echipamentelor de sudură

DEFINIŢII APLICABILE PENTRU ANEXE

Se aplică următoarele definiţii:

alimentator de sârmă de sudură – dispozitiv utilizat pentru alimentarea cu sârmă de sudură sau material de umplutură, care poate fi de tipul împingere, tragere sau o combinaţie de tipul împingere-tragere;

baterie – dispozitiv, astfel cum este definit în Regulamentul privind gestionarea bateriilor şi acumulatorilor şi deşeurilor de baterii şi acumulatori, aprobat prim Hotărârea Guvernului nr.586/2020, în sensul, de asemenea, al termenului de grup de baterii sau baterie industrială sau acumulator industrial definit în hotărârea menţionată;

carcasă de echipament – carcasă destinată protejării produsului de mediu, inclusiv de umiditatea ambiantă şi posibilele efecte de şoc;

cablu de alimentare cu energie electrică – cablu de alimentare cu energie electrică care îndeplineşte cerinţele de performanţă şi siguranţă ale standardelor recunoscute la nivel internaţional pentru cablurile de sudură;

consum de energie în stare inactive – necesarul de energie, exprimată în waţi, în stare inactivă;

furtun de alimentare cu gaz – furtun de alimentare special conceput pentru furnizarea de gaze de alimentare, precum ar fi acetilena, cu aer comprimat şi cu gaze de protecţie utilizate în sudură, care este compus, în mod obişnuit, dintr-un tub şi un capac de protecţie, adesea specific tipului de gaz utilizat şi uneori specific condiţiilor de funcţionare;

panou de control – interfaţă de operare generală, care conţine comenzi şi indicatori, între utilizator şi echipamentul de sudură;

piesă de schimb – piesă separată care poate înlocui o piesă cu funcţii identice sau similare dintr-un echipament de sudură.

randamentul sursei de energie – raportul, exprimat printr-un procentaj, dintre puterea de ieşire a sudurii în condiţii standardizate de sudare şi tensiunile standard ale sarcinii de sudare şi cel mai mare consum de energie al sursei de alimentare;

regulator de alimentare cu gaz – dispozitiv care reduce presiunea mai mare a gazelor comprimate furnizate la presiunea inferioară care poate fi utilizată în siguranţă în echipamentele de sudură, fiind adesea dotat cu o supapă de contorizare sau cu un debitmetru pentru măsurarea şi/sau controlul debitului de gaz;

reparator profesionist – operator sau întreprindere care asigură servicii de reparare şi de întreţinere profesională a echipamentelor de sudură;

stare inactivă – starea de funcţionare în care este pornită alimentarea şi circuitul de sudare nu este alimentat;

sursă de alimentare – dispozitiv care utilizează curent alternativ (CA) pentru alimentarea uneia sau a mai multe ieşiri de curent alternativ sau care transformă curentul alternativ într-una sau mai multe tensiuni de curent continuu de ieşire, în scopul alimentării unui echipament de sudură;

torţă de sudură – dispozitiv care furnizează curentul de sudare către electrod, care poate include transferul curentului către un electrod consumabil, în cazul în care acesta este utilizat şi care, de asemenea, furnizează gazul de protecţie, în cazul în care acesta este utilizat, în zona arcului electric;

ventilator – dispozitiv cu palete rotative, utilizat pentru a menţine un flux continuu de gaz, de obicei aer, care trece prin acesta şi acţionează, inclusiv ca sistem de răcire intern pentru sursa de alimentare.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile echipamentelor de sudură

CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

1. Cerinţe de eficienţă energetică

Începând cu data de 1 ianuarie 2027, randamentul sursei de alimentare a echipamentelor de sudură nu trebuie să fie sub nivelul valorilor raportate în tabelul 1, iar consumul de energie în stare inactivă nu trebuie să depăşească valorile prevăzute în tabelul 1.

Tabelul 1

Randamentul sursei de alimentare şi consumul de energie în stare inactivă

Conformitatea cu cerinţele de proiectare ecologică privind randamentul sursei de energie şi consumul de putere în starea inactivă se evaluează, se măsoară şi se calculează în conformitate cu metodele prevăzute în anexa nr.3.

2. Cerinţe privind utilizarea eficientă a resurselor

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, echipamentele de sudură trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

1) Disponibilitatea pieselor de schimb

a) producătorii, reprezentanţii autorizaţi ai acestora sau importatorii de echipamente de sudură trebuie să pună la dispoziţia reparatorilor profesionişti cel puţin următoarele piese de schimb, timp de minimum 10 ani de la introducerea pe piaţă a ultimei unităţi din modelul respectiv de echipament de sudură:

(i) panou de control;

(ii) sursă/surse de alimentare;

(iii) carcasa echipamentului;

(iv) baterie/baterii;

(v) torţă de sudură;

(vi) furtun/furtunuri de alimentare cu gaz;

(vii) regulator/regulatoare de alimentare cu gaz;

(viii) alimentator de sârmă de sudură sau de material de umplutură;

(ix) ventilator/ventilatoare;

(x) cablu de alimentare cu energie electrică;

(xi) software şi firmware, inclusiv software de resetare;

b) producătorii trebuie să se asigure că aceste piese de schimb pot fi înlocuite utilizând instrumente disponibile în mod obişnuit şi fără a cauza daune permanente echipamentului şi părţii de schimb;

c) lista acestor piese de schimb şi procedura de efectuare a comenzilor trebuie puse la dispoziţia publicului pe site-ul web oficial cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat în termen de cel târziu doi ani de la introducerea pe piaţă a primei unităţi dintr-un model şi până la sfârşitul perioadei de disponibilitate a acestor piese de schimb.

2) Accesul la informaţiile referitoare la reparare şi întreţinere

După o perioadă de maximum doi ani de la introducerea pe piaţă a primei unităţi dintr-un model şi până la sfârşitul perioadei menţionate la pct.1 lit.a), producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat trebuie să le asigure reparatorilor profesionişti accesul la informaţiile privind repararea şi întreţinerea echipamentului de sudură, în următoarele condiţii:

a) site-ul web oficial al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat trebuie să indice procesul privind accesul la informaţii pentru reparatorii profesionişti; pentru a accepta o astfel de solicitare, reprezentanţii autorizaţi sau importatorii pot solicita reparatorului profesionist să demonstreze că:

(i) reparatorul profesionist dispune de competenţa tehnică necesară pentru repararea şi întreţinerea echipamentelor de sudură şi respectă reglementările aplicabile reparatorilor de echipamente electrice în care îşi desfăşoară activitatea conform legislaţiei în vigoare. Trimiterea la un sistem oficial de înregistrare ca reparator profesionist;

(ii) reparatorul profesionist deţine de o asigurare pentru daune aduse de activitatea sa;

b) producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat trebuie să accepte sau să refuze înregistrarea în termen de 5 zile lucrătoare de la data formulării cererii de către reparatorul profesionist.

Odată înregistrat, un reparator profesionist trebuie să aibă acces, în termen de o zi lucrătoare de la solicitarea accesului, la informaţiile privind repararea şi întreţinerea cerute. Informaţiile pot fi furnizate pentru un model echivalent sau pentru un model din aceeaşi familie, dacă este relevant. Informaţiile disponibile privind repararea şi întreţinerea trebuie să includă:

- informaţii de identificare fără echivoc a echipamentului de sudură;

- o schemă de dezmembrare sau o vizualizare detaliată;

- lista echipamentelor necesare pentru reparare şi încercare;

- informaţii privind componentele şi diagnosticarea, cum ar fi valorile teoretice minime şi maxime pentru măsurătoare;

- diagramele de cablare şi de conectare;

- codurile de eroare şi de diagnostic, inclusiv codurile specifice producătorului, dacă este cazul;

- înregistrările de date referitoare la incidentele de defectare raportate stocate în echipamentul de sudură, după caz; precum şi

- instrucţiuni pentru instalarea de software şi firmware relevant, inclusiv software de resetare.

Producătorii, reprezentanţii autorizaţi sau importatorii pot percepe comisioane rezonabile şi proporţionale pentru accesul la informaţiile privind repararea şi întreţinerea sau pentru primirea de actualizări periodice. Un comision este rezonabil dacă nu descurajează accesul prin faptul că nu ia în considerare măsura în care reparatorul profesionist utilizează informaţiile respective.

3) Durata maximă de livrare a pieselor de schimb

În perioada menţionată la pct.1 lit.a), producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat trebuie să asigure livrarea pieselor de schimb pentru echipamentul de sudură către reparatorii profesionişti în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea comenzii.

Această disponibilitate poate fi limitată la reparatorii profesionişti înregistraţi în conformitate cu subpct. 2).

4) Informaţii privind afişajul echipamentului de sudură

În cazul în care este prezent pe un echipament de sudură, ecranul de afişare trebuie să furnizeze o indicaţie clară privind utilizarea sârmei de sudură sau a materialului de umplutură în grame pe minut sau în unităţi de măsură standardizate echivalente.

5) Cerinţe privind dezmembrarea pentru recuperarea şi reciclarea materialelor în condiţii de evitare a poluării

Producătorii trebuie să se asigure că echipamentele de sudură sunt concepute în aşa fel încât materialele şi componentele menţionate în anexa nr.6 la Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018, să poată fi îndepărtate cu ajutorul unor unelte disponibile în mod obişnuit.

Producătorii trebuie să îndeplinească obligaţiile prevăzute la pct.86-89 din Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018.

3. Cerinţe privind informarea

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, producătorii, reprezentanţii autorizaţi ai acestora sau importatorii trebuie să se asigure că următoarele informaţii sunt disponibile în manualele cu instrucţiuni pentru instalatori şi utilizatorii finali, şi timp de cel puţin 10 ani de la introducerea pe piaţă a unui echipament de sudură, pe site-urile internet cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor autorizaţi ai acestora şi ale importatorilor:

1) tipul produsului;

2) denumirea producătorului, denumirea comercială înregistrată şi adresa înregistrată la care poate fi contactat producătorul;

3) identificatorul de model de produs;

4) randamentul sursei de energie (în %);

5) consumul de putere în starea inactivă (în W);

6) lista modelelor echivalente;

7) informaţiile relevante privind reciclarea sau eliminarea la sfârşitul duratei de viaţă;

8) lista materiilor prime critice prezente în cantităţi indicative mai mari de
1 gram la nivel de componentă, dacă este cazul, precum şi o indicaţie a componentei (componentelor) în care sunt prezente aceste materii prime critice;

9) utilizarea indicativă a gazelor de protecţie pentru programele şi graficele de sudură reprezentative;

10) utilizarea preconizată a sârmei de sudură sau a materialului de umplutură al produsului pentru graficele şi programele de sudură reprezentative.

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile echipamentelor de sudură

METODE DE MĂSURARE ŞI CALCUL

În vederea respectării şi a verificării conformităţii cu cerinţele prezentului Regulament, măsurătorile şi calculele se efectuează utilizându-se standarde armonizate sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile, care iau în considerare metodele de măsurare de ultimă generaţie general recunoscute şi ale căror rezultate sunt considerate a avea un grad de incertitudine scăzut, care au fost publicate în acest scop în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile echipamentelor de sudură

PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare – autoritate de supraveghere a pieţei) şi nu trebuie utilizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca toleranţe permise pentru a stabili valorile din dosarul cu documentaţia tehnică sau pentru a interpreta aceste valori în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare prin orice mijloace.

În cazul în care un model a fost conceput pentru a putea detecta faptul că este testat, inclusiv prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare şi pentru a reacţiona în mod specific prin modificarea automată a performanţei sale în timpul încercării, cu obiectivul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii specificaţi în prezentul Regulament sau incluşi în dosarul cu documentaţia tehnică sau în oricare dintre documentele furnizate, modelul respectiv şi toate modelele echivalente trebuie considerate neconforme.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi al capitolului VI din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014), pentru cerinţele menţionate în prezenta anexa, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură:

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate a modelului.

2. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe:

1) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, valorile declarate şi, după caz, valorile utilizate pentru calculul acestor valori nu sunt mai avantajoase pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.g) pct.2 menţionat; şi

2) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciuna dintre informaţiile obligatorii despre produs publicate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat nu conţine valori care sunt mai avantajoase pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât valorile declarate şi

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei verifică unitatea din model, verifică dacă producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat a instituit un sistem care respectă cerinţele de la pct.12; şi

4) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei verifică unitatea din model şi respectă cerinţele de la pct.13, cerinţele funcţionale prevăzute la pct.2 din anexa nr.2, cerinţele privind eficienţa utilizării resurselor prevăzute la pct.3 din anexa nr.2 şi cerinţele privind informaţiile prevăzute la pct.3 din anexa nr.2; şi

5) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei încearcă unitatea din model, valorile obţinute sau valorile parametrilor relevanţi, măsurate în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători, respectă toleranţele de verificare respective, indicate în tabelul 2.

3. În cazul în care rezultatele menţionate la pct.2 subpct. 1)-4) nu sunt atinse, modelul şi toate modelele echivalente sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

4. În cazul în care nu se obţine rezultatul menţionat la pct.2 subpct. 5), autoritatea de supraveghere a pieţei selectează pentru încercare trei unităţi suplimentare din acelaşi model. Ca alternativă, cele trei unităţi suplimentare selectate pot fi dintr-unul sau din mai multe modele echivalente.

5. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste trei unităţi, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele de verificare respective indicate în tabelul 2.

6. În cazul în care rezultatul menţionat la pct.5 nu este atins, modelul şi toate modelele echivalente se consideră neconforme cu prezentul Regulament.

7. Fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului potrivit pct.3 sau pct.6, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

8. Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexa nr.3.

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele de verificare stabilite în tabelul 2 şi utilizează doar procedura descrisă la pct.1-7 pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă. Pentru parametrii din tabelul 2 nu se aplică alte toleranţe cum ar fi cele stabilite în standardele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Tabelul 2

Toleranţe de verificare

Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile echipamentelor de sudură

VALORI DE REFERINŢĂ

Se identifică valorile de referinţă specificate mai jos, în sensul părţii 3 pct.3.2 din anexa nr.1 la Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic.

Cea mai bună tehnologie disponibilă pe piaţă la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, pentru care au fost luate în considerare aspectele de mediu semnificative şi cuantificabile, este indicată mai jos.

Tabelul 3

Valori de referinţă pentru randamentul sursei de alimentare

şi consumul de energie în stare inactivă

Anexa nr.32

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile

aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) 2019/2024 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de stabilire a cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă în conformitate cu Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315 din 5 decembrie 2019 (CELEX 32019R2024), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2021/341 al Comisiei din 23 februarie 2021.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţe de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă alimentate de la reţeaua electrică, inclusiv aparatele vândute pentru refrigerarea altor produse decât produsele alimentare.

2. Prezentul Regulament nu se aplică următoarelor produse:

a) aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă care sunt alimentate doar de la surse de energie, altele decât energia electrică;

b) componentelor separate, cum ar fi unitatea de condensare, compresoarele sau unitatea de condensare a apei, la care trebuie conectat un dulap frigorific cu componente separate pentru ca acesta să funcţioneze;

c) aparatelor frigorifice pentru prelucrarea alimentelor cu funcţie de vânzare directă;

d) aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă supuse încercării şi aprobate în mod specific pentru depozitarea medicamentelor şi a probelor ştiinţifice;

e) aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă care nu dispun de un sistem integrat de răcire şi care funcţionează canalizând aerul de răcire produs de o unitate externă de răcire a aerului; nu sunt incluse aici dulapurile frigorifice cu componente separate şi nici distribuitoarele automate frigorifice de categoria 6, astfel cum sunt definite în tabelul 5 din anexa nr.3;

f) dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale, dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor de condensare şi răcitoarelor pentru procese, astfel cum sunt definite în Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale, dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor de condensare şi răcitoarelor pentru procese, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016;

g) aparatelor pentru depozitarea vinului şi minibarurilor.

3. Cerinţele specificate la pct.1 şi 3 subpct. 11) din anexa nr.2 nu se aplică:

a) aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă care nu utilizează un ciclu de refrigerare bazat pe compresia vaporilor;

b) aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă destinate expunerii şi vânzării de produse alimentare vii, cum ar fi aparatele frigorifice pentru expunerea şi vânzarea de peşte şi crustacee vii, acvariile şi rezervoarele de apă frigorifice;

c) salatierelor cu dulap frigorific;

d) tejghelelor frigorifice orizontale cu spaţiu de depozitare integrat concepute să funcţioneze la temperaturi de funcţionare în regim de refrigerare;

e) dulapurilor frigorifice de colţ/curbate şi de tip carusel;

f) distribuitoarelor automate concepute să funcţioneze la temperaturi de funcţionare în regim de congelare;

g) vitrinelor frigorifice pentru peşte cu fulgi de gheaţă.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

4. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

aparat frigorific cu funcţie de vânzare direct – dulap frigorific izolat cu unul sau mai multe compartimente controlate la temperaturi specifice, răcit prin convecţie naturală sau forţată printr-unul sau mai multe mijloace consumatoare de energie şi conceput pentru expunerea şi vânzarea către clienţi, cu sau fără servire asistată şi la temperaturi specificate mai mici decât temperatura ambiantă, de produse alimentare şi de alte produse accesibile direct prin deschiderea părţilor laterale sau a uneia sau mai multor uşi sau prin deschiderea de sertare sau ambele, inclusiv aparate frigorifice cu funcţie de vânzare directă cu spaţii utilizate pentru depozitarea de produse alimentare şi de alte produse care nu sunt accesibile clienţilor, cu excepţia minibarurilor şi a aparatelor pentru depozitarea vinului;

aparat frigorific pentru prelucrarea alimentelor cu funcţie de vânzare directă – aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă supus încercării şi aprobat în mod specific pentru efectuarea de operaţiuni de procesare a alimentelor, cum ar fi maşinile de fabricare a îngheţatei, distribuitoarele automate frigorifice echipate cu microunde sau maşinile de preparare a gheţii; cu excepţie aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă echipate cu un compartiment special conceput pentru prelucrarea alimentelor echivalent cu mai puţin de 20 % din volumul total net al aparatului;

aparat pentru depozitarea vinului – aparat frigorific cu un singur tip de compartiment pentru depozitarea vinului, care este prevăzut cu un control de precizie al temperaturii pentru condiţiile de depozitare şi temperatura-ţintă, şi care este echipat cu măsuri antivibraţie, conform definiţiei din Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile aparatelor frigorifice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016;

bază de date cu produse – colecţie de date referitoare la produse, care este structurată în mod sistematic şi care constă într-o secţiune publică axată pe consumator, în care informaţiile referitoare la parametrii produselor individuale sunt accesibile prin mijloace electronice, într-un portal online, pentru accesibilitate, şi într-o secţiune privind conformitatea, cu cerinţe de accesibilitate şi de securitate specificate în mod clar, astfel cum prevede Regulamentul cu privire la etichetarea energetică a aparatelor frigorifice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014;

compartiment – spaţiu închis în interiorul unui aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă, separat de un alt compartiment sau de alte compartimente printr-o partiţie, un recipient sau o construcţie similară, accesibil în mod direct cu ajutorul uneia sau a mai multe uşi exterioare şi care poate fi împărţit el însuşi în subcompartimente. În sensul prezentului Regulament, cu excepţia cazului în care se specifică altfel, compartiment se referă atât la compartimente, cât şi la subcompartimente;

distribuitor automat frigorific – aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă, conceput pentru a accepta plăţi din partea consumatorilor sau jetoane în vederea distribuirii de produse alimentare refrigerate sau de alte produse fără intervenţia la faţa locului a unei mâini de lucru;

distribuitor automat frigorific cu tambura – distribuitor automat frigorific, cu tamburi rotativi, fiecare fiind separat în partiţii, în care produsele alimentare şi alte produse sunt aşezate pe o suprafaţă orizontală şi din care sunt scoase prin trape individuale;

dulap de tip carusel – dulap frigorific pentru supermarketuri, de formă rotunda sau circulară, care poate fi instalat ca unitate de sine stătătoare sau ca unitate care conectează două dulapuri frigorifice liniare pentru supermarketuri. Dulapurile de tip carusel pot fi de asemenea dotate cu un sistem de rotire care face vizibilă suprafaţa de expunere a produselor alimentare la 360°;

dulap frigorific cu componente separate – aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă care constă într-un set de componente asamblat în fabrică care, pentru a funcţiona ca aparat frigorific, trebuie să fie conectat suplimentar la componente separate, inclusiv unitate de condensare şi/sau compresor şi/sau unitate de condensare a apei, care nu sunt parte integrantă din dulapul frigorific;

dulap frigorific de colţ/curbat – aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă utilizat pentru a obţine continuitate geometrică între două dulapuri frigorifice liniare care formează un unghi şi/sau care formează o curbă. Un dulap frigorific de colţ/curbat nu are o axă longitudinală sau o lungime identificabilă, deoarece constă numai într-o formă de umplere (pană sau similar) şi nu este conceput pentru a funcţiona ca unitate frigorifică de sine stătătoare. Cele două extremităţi ale dulapului frigorific de colţ/curbat sunt înclinate la un unghi între 30° şi 90°;

dulap frigorific orizontal – aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă cu o deschidere orizontală în partea superioară în vederea expunerii şi care este accesibil prin partea de sus;

dulap frigorific pentru supermarketuri – aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă, destinat vânzării şi expunerii de produse alimentare şi de alte produse în unităţi de comerţ cu amănuntul, cum ar fi în supermarketuri. Răcitoarele de băuturi, distribuitoarele automate frigorifice, vitrinele frigorifice pentru îngheţată şi congelatoarele pentru îngheţată nu sunt considerate dulapuri frigorifice pentru supermarketuri;

identificator de model – codul, de obicei alfanumeric, care distinge un anumit model de produs de alte modele cu aceeaşi marcă comercială sau cu aceeaşi denumire a producătorului, a importatorului sau a reprezentantului autorizat;

indice de eficienţă energetică – (EEI) indice numeric corespunzător eficienţei energetice relative a unui aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă, exprimat în procente şi calculat în conformitate cu pct.2 din anexa nr.3;

minibar – aparat frigorific cu un volum total de maximum 60 de litri, destinat în primul rând depozitării şi vânzării de produse alimentare în camere de hotel şi în spaţii similare, conform definiţiei din Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile aparatelor frigorifice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016;

model echivalent – model care are aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este introdus pe piaţă sau pus în funcţiune de acelaşi producător, importator sau reprezentant autorizat ca un alt model cu un identificator de model diferit;

produse alimentare – alimente, ingrediente, băuturi, inclusiv vinul, şi alte produse destinate în principal consumului, care necesită refrigerare la temperaturi specificate;

răcitor de băuturi – aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă destinat să răcească, la o viteză specificată, băuturi neperisabile ambalate, cu excepţia vinului, încărcate la temperatura ambiantă, în vederea vânzării la temperaturi specificate mai mici decât temperatura ambiantă. Un răcitor de băuturi permite accesul la băuturi direct prin deschideri laterale sau prin intermediul uneia sau mai multor uşi, sertare sau ambele. Temperatura din interiorul răcitorului poate să crească în timpul perioadelor fără cerere, în scopul economisirii de energie, având în vedere caracterul neperisabil al băuturilor;

salatieră cu dulap frigorific – aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă cu una sau mai multe uşi sau faţade de sertar aşezate în plan vertical şi care prezintă unele deschideri pe suprafaţa superioară care permit introducerea de recipiente de depozitare temporară care asigură accesul uşor la produse alimentare precum ingredientele pentru pizza sau pentru salate;

subcompartiment – spaţiu închis în cadrul unui compartiment, care are un interval de temperatură de funcţionare diferit faţă de cel al compartimentului în care este situat;

supus încercării şi aprobat în mod specific – înseamnă că produsul îndeplineşte toate cerinţele următoare:

a) a fost conceput şi supus încercării în mod specific pentru condiţia de funcţionare sau utilizarea amintită, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu standardele europene sau internaţionale relevante;

b) este însoţit de dovezi, care trebuie incluse în documentaţia tehnică, sub forma unui certificat, a unei mărci de omologare de tip sau a unui raport de încercare, cu privire la faptul că produsul a fost aprobat în mod specific pentru condiţia de funcţionare sau utilizarea amintită;

c) este introdus pe piaţă în mod specific pentru condiţia de funcţionare sau utilizarea amintită, după cum demonstrează cel puţin dosarul cu documentaţia tehnică, informaţiile despre produs şi toate materialele publicitare, materialele de informare sau de marketing;

tejghea frigorifică orizontală cu spaţiu de depozitare integrat – dulap orizontal pentru servire asistată, care include un spaţiu de depozitare frigorifică cu o lungime de cel puţin 100 de litri (L) pe metru (m), amplasat în mod normal la baza tejghelei frigorifice;

temperatură de funcţionare – temperatura de referinţă din interiorul unui compartiment în timpul încercării;

temperatură de funcţionare în regim de congelare – temperatură mai mică de – 12 grade Celsius (°C);

temperatură de funcţionare în regim de refrigerare – temperatură între -3,5 grade Celsius (°C) şi 15 grade Celsius (°C) pentru aparatele echipate cu sisteme de gestionare a energiei pentru economisirea de energie şi între -3,5 grade Celsius (°C) şi 10 grade Celsius (°C) pentru aparatele care nu sunt echipate cu sisteme de gestionare a energiei pentru economisirea de energie;

unitate de condensare – produs care integrează cel puţin un compresor cu motor electric şi un condensator, care poate să răcească şi să menţină permanent o temperatură joasă sau medie în interiorul unui aparat frigorific sau sistem de refrigerare, utilizând un ciclu de refrigerare bazat pe compresia vaporilor atunci când este conectat la un evaporator şi la un dispozitiv de dilatare, conform definiţiei din Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale, dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor de condensare şi răcitoarelor pentru procese, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016;

uşă exterioară – parte a unui aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă, care poate fi mişcată sau înlăturată pentru a permite cel puţin mutarea încărcăturii din exteriorul în interiorul aparatului frigorific cu funcţie de vânzare directă sau scoaterea încărcăturii din interiorul în exteriorul acestuia;

vitrină frigorifică pentru peşte cu fulgi de gheaţă – dulap frigorific orizontal destinat servirii asistate, conceput şi comercializat în mod specific pentru expunerea de peşte proaspăt. Aceasta este echipată, în partea superioară, cu un pat de fulgi de gheaţă utilizat pentru a menţine temperatura peştelui proaspăt expus şi prezintă, de asemenea, un orificiu de scurgere integrat;

volum brut – volumul spaţiului delimitat de izolaţiile interioare ale compartimentului, fără armături interioare, şi având uşa sau capacul închis, exprimat în decimetri cubi (dm³) sau în litri (L);

volum net – partea din volumul brut al oricărui compartiment care rămâne după deducerea volumului componentelor şi al spaţiilor inutilizabile pentru depozitarea sau expunerea de produse alimentare şi de alte produse, exprimat în decimetri cubi (dm³) sau în litri (L);

În sensul anexelor nr.2-nr.5, se aplica definiţiile din anexa nr.1 la prezentul Regulament.

III. CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

ŞI EVALUAREA CONFORMITĂŢII

5. Cerinţele de proiectare ecologică stabilite în anexa nr.2 se aplică începând de la datele indicate în aceasta.

6. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014) constă în sistemul de control intern al proiectării specificat în anexa nr.4 sau în sistemul de management stabilit în anexa nr.5 la legea menţionată.

7. În scopul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică conţine o copie de pe informaţiile despre produsele furnizate specificate la pct.3 din anexa nr.2, precum şi detaliile şi rezultatele calculelor stabilite în anexa nr.3.

8. În cazul în care informaţiile incluse în dosarul cu documentaţia tehnică pentru un anumit model au fost obţinute de la un model care prezintă aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este produs de un producător diferit sau obţinute prin calcule efectuate pe baza caracteristicilor de proiectare sau prin extrapolare pornind de la un alt model al aceluiaşi producător sau al unui alt producător sau ambele, dosarul include detaliile acestui calcul, evaluarea efectuată de către producător pentru a verifica exactitatea calculului şi declaraţia de identitate între modelele diferiţilor producători, după caz.

9. Dosarul cu documentaţia tehnică include o listă a tuturor modelelor echivalente, inclusiv identificatorii de model.

10. Dosarul cu documentaţia tehnică include informaţii în ordinea şi în conformitate cu anexa nr.6 la Regulamentul cu privire la etichetarea energetică a aparatelor frigorifice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014. În scopul supravegherii pieţei, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi fac trimitere la dosarul cu documentaţia tehnică încărcată în baza de date cu produse, care conţine aceleaşi informaţii prevăzute în Regulamentul cu privire la etichetarea energetică a aparatelor frigorifice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014, cu excepţia produselor specificate la pct.3 şi fără a aduce atingere pct.2 lit.g) din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014.

IV. PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII

PIEŢEI, CIRCUMVENŢIE ŞI ACTUALIZĂRI DE SOFTWARE.

VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ

11. Se aplică procedura de verificare descrisă în anexa nr.4 atunci când se efectuează verificările având drept scop supravegherea pieţei menţionate în art.8 şi în capitolul VI din Legea nr.151/2014.

12. Producătorului, importatorului sau reprezentantului autorizat i se interzice introducerea pe piaţă a produselor care au fost concepute pentru a detecta faptul unei încercări, precum prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare şi pentru a reacţiona în mod specific prin modificarea automată a performanţei acestora în timpul încercării, cu scopul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii specificaţi în dosarul cu documentaţia tehnică sau incluşi în oricare dintre documentele furnizate.

13. Nu se admite deteriorarea consumului de energie al produsului şi oricare dintre ceilalţi parametri declaraţi după o actualizare de software sau de firmware atunci când sunt măsuraţi cu ajutorul aceleiaşi încercări standard utilizate iniţial pentru declaraţia de conformitate, cu excepţia cazului în care utilizatorul final şi-a dat consimţământul explicit înainte de actualizarea respectivă. Nu se admite modificarea performanţelor în urma respingerii actualizării.

14. La actualizarea de software nu se admite modificarea performanţei produsului astfel încât acesta să nu fie conform cu cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile declaraţiei de conformitate.

15. Valorile de referinţă indicative pentru cele mai performante produse şi tehnologii disponibile pe piaţă la momentul adoptării prezentului Regulament sunt prevăzute în anexa nr.5.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă

DEFINIŢII APLICABILE PENTRU ANEXE

Se aplică următoarele definiţii:

“M” şi “N” – parametrii de modelare care iau în considerare suprafaţa totală de expunere sau dependenţa de volum a consumului de energie, având valorile din tabelul 4 din anexa nr.3;

“P” – factor de corecţie care ţine cont de diferenţele dintre dulapurile frigorifice cu componente integrate şi dulapurile frigorifice cu componente separate;

capac transparent – uşă confecţionată dintr-un material transparent care acoperă cel puţin 75 % din suprafaţa uşii şi care permite utilizatorului final să vizualizeze produsele;

coeficient de temperatură (C) – factor de corecţie care ţine cont de variaţia temperaturii de funcţionare;

congelator – aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă care menţine în permanenţă temperatura produselor depozitate în dulapul frigorific la temperatura de funcţionare în regim de congelare;

congelator pentru îngheţată – dulap frigorific orizontal, destinat depozitării şi/sau expunerii şi vânzării de îngheţată preambalată, în cazul căruia accesul consumatorului la îngheţata preambalată se realizează prin deschiderea, prin partea superioară, a unui capac netransparent sau transparent, cu un volum net ≤ 600 de litri (L) şi, numai în cazul congelatoarelor pentru îngheţată cu capac transparent, cu un volum net împărţit la suprafaţa totală de expunere ≥ 0,35 metri (m);

consum anual de energie (AE) – consumul mediu zilnic de energie, înmulţit cu 365 (de zile pe an), exprimat în kilowaţi-oră pe an (kWh/a) şi calculat în conformitate cu pct.2 subpct. 2) din anexa nr.3;

consum anual standard de energie (SAE) – consumul anual de referinţă de energie al unui aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă, exprimat în kilowaţi-oră pe an (kWh/a) şi calculat în conformitate cu pct.2 subpct. 3) din anexa nr.3;

consum zilnic de energie (E_zilnic) – energia utilizată de un aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă în decurs de 24 de ore în condiţii de referinţă, exprimat în kilowaţi-oră pe zi (kWh/24h);

distribuitor automat cu temperaturi multiple – distribuitor automat frigorific care include cel puţin două compartimente cu temperaturi de funcţionare diferite;

dulap frigorific combinate – aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă care combină sensurile de expunere şi de deschidere ale unui dulap frigorific vertical şi ale unui dulap frigorific orizontal;

dulap frigorific cu componente integrate – aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă care dispune de un sistem de refrigerare integrat care include un compresor şi o unitate de condensare;

dulap frigorific pentru cărucioare cu tăvi – dulap frigorific pentru supermarketuri care permite expunerea produselor direct pe tăvi sau pe cărucioare cu tăvi, care poate fi amplasat în spaţii interioare prin ridicare, învârtire sau prin îndepărtarea faţadei inferioare, dacă există;

dulap frigorific vertical – aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă cu deschidere verticală sau înclinată dinspre partea din faţă în vederea expunerii;

factor de clasă climatică (CC) – factor de corecţie care ţine cont de variaţia condiţiilor ambiante pentru care este proiectat aparatul frigorific;

frigider – aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă care menţine în permanenţă temperatura produselor depozitate în dulapul frigorific la temperatura de funcţionare în regim de refrigerare;

garanţie – orice angajament faţă de consumator al comerciantului cu amănuntul sau al unui producător, importator sau reprezentant autorizat:

a) de a rambursa preţul plătit sau

b) de a înlocui, de a repara sau de a manipula în orice mod aparatele frigorifice cu funcţie de vânzare directă, dacă ele nu îndeplinesc specificaţiile din certificatul de garanţie sau din materialele publicitare relevante;

garnitură a uşii – garnitură mecanică de etanşare care umple spaţiul dintre uşă şi dulapul aparatului frigorific cu funcţie de vânzare directă pentru a preveni scurgerile din dulap în aerul exterior;

pachet M – pachet de încercare prevăzut cu un dispozitiv de măsurare a temperaturii;

panou de izolare sub vid (VIP) – panou de izolare alcătuit dintr-un material rigid, cu o porozitate ridicată, acoperit cu un înveliş exterior subţire şi etanş la gaz, din care gazele sunt evacuate şi care este închis etanş pentru a preveni pătrunderea gazelor din exterior;

piesă de schimb – piesă separată care poate înlocui o piesă cu funcţii identice sau similare într-un produs;

reparator profesionist – operator sau o întreprindere care prestează servicii de reparaţie şi de întreţinere a aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă;

suprafaţă totală de expunere (TDA) – suprafaţa totală vizibilă ocupată de produse alimentare şi de alte produse, inclusiv suprafaţa vizibilă prin geam, definită ca suma proiecţiilor suprafeţelor orizontale şi verticale ale volumului net, exprimată în metri pătraţi (m²);

valori declarate – valorile furnizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat pentru parametrii tehnici declaraţi, calculaţi sau măsuraţi, în conformitate cu pct.6-10, pentru verificarea conformităţii de către autoritatea de supraveghere a pieţei;

vitrină frigorifică pentru îngheţată – aparat frigorific cu funcţie de vânzare directă utilizat la depozitarea, expunerea şi servirea de îngheţată, în limitele de temperatură prevăzute în tabelul 5 din anexa nr.3.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă

CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

1. Cerinţe de eficienţă energetică:

1) De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, EEI al aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă nu trebuie să depăşească valorile stabilite în tabelul 1.

Tabelul 1

EEI maxim al aparatelor frigorifice cu funcţie

de vânzare directă, exprimat în %

2) Începând cu data de 1 septembrie 2026, EEI al aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă, cu excepţia distribuitoarelor automate frigorifice cu tamburi, nu trebuie să depăşească valorile stabilite în tabelul 2.

Tabelul 2

EEI maxim al aparatelor frigorifice cu funcţie

de vânzare directă, exprimat în %

2. Cerinţe privind eficienţa resurselor:

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, aparatele frigorifice cu funcţie de vânzare directă trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

1) Disponibilitatea pieselor de schimb

a) Producătorii, importatorii de aparate frigorifice cu funcţie de vânzare directă sau reprezentanţii lor autorizaţi pun la dispoziţia reparatorilor profesionişti cel puţin următoarele piese de schimb:

- termostatele;

- relee de pornire;

- rezistoare de încălzire pentru aparatele frigorifice cu răcire fără gheaţă “no-frost”;

- senzori de temperatură;

- software şi firmware, inclusiv software de resetare;

- plăci de circuite imprimate; şi

- surse de lumină;

pentru o perioadă minimă de opt ani de la introducerea ultimei unităţi a modelului pe piaţă.

b) Producătorii, importatorii de aparate frigorifice cu funcţie de vânzare directă sau reprezentanţii lor autorizaţi pun la dispoziţia reparatorilor profesionişti şi a utilizatorilor finali cel puţin următoarele piese de schimb:

- mânere de uşă şi balamale de uşă;

- clanţe, cadrane şi butoane;

- garnituri de uşă; şi

- tăvi periferice, coşuri şi rafturi pentru depozitare;

pentru o perioadă minimă de opt ani de la introducerea ultimei unităţi a modelului pe piaţă.

c) Producătorii, importatorii de aparate frigorifice cu funcţie de vânzare directă sau reprezentanţii lor autorizaţi asigură că piesele de schimb menţionate la lit.a) şi b) pot fi înlocuite cu ajutorul unor scule disponibile în mod obişnuit şi fără deteriorarea permanentă a aparatului.

d) Lista cu piesele de schimb identificate la lit.a) şi procedura de efectuare a comenzilor de aceste piese sunt puse la dispoziţia publicului, inclusiv pe site-ul web cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat în termen de cel târziu doi ani de la introducerea pe piaţă a primei unităţi dintr-un model sau a unui model echivalent şi până la sfârşitul perioadei de disponibilitate a acestor piese de schimb.

e) Lista cu piesele de schimb identificate la lit.b), precum şi procedura de efectuare a comenzilor de aceste piese şi instrucţiunile de reparare sunt puse la dispoziţia publicului, inclusiv pe site-ul web cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat în momentul introducerii pe piaţă a primei unităţi dintr-un model şi până la sfârşitul perioadei de disponibilitate a acestor piese de schimb.

2) Durata maximă de livrare a pieselor de schimb

În cursul perioadei menţionate la subpct. 1), producătorul, importatorul sau reprezentanţii autorizaţi asigură livrarea pieselor de schimb pentru aparatele frigorifice cu funcţie de vânzare directă în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea comenzii.

În cazul pieselor de schimb vizate la subpct. 1) lit.a), disponibilitatea pieselor de schimb se limitează la reparatorii profesionişti înregistraţi în conformitate cu subpct. 3) lit.a) şi b).

3) Accesul la informaţiile privind repararea şi întreţinerea

După o perioadă de doi ani de la introducerea pe piaţă a primei unităţi dintr-un model sau dintr-un model echivalent şi până la sfârşitul perioadei menţionate la subpct. 1), producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat trebuie să ofere reparatorilor profesionişti acces la informaţiile privind repararea şi întreţinerea aparatelor, în următoarele condiţii:

a) site-ul web al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat indică procesul de înscriere la accesul la informaţii valabil în cazul reparatorilor profesionişti; pentru a accepta o astfel de solicitare, producătorii, importatorii sau reprezentantul autorizat solicită reparatorului profesionist să demonstreze că:

(i) reparatorul profesionist are competenţa tehnică de a repara aparate frigorifice cu funcţie de vânzare directă şi respectă reglementările valabile în cazul reparatorilor de echipamente electrice conform legislaţiei în vigoare cu trimiterea la un sistem de înregistrare oficial ca reparator profesionist;

(ii) reparatorul profesionist deţine de o asigurare pentru daune aduse de activitatea sa;

b) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi acceptă sau refuză înregistrarea în termen de cinci zile lucrătoare de la data solicitării;

c) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi percep comisioane rezonabile şi proporţionale pentru accesul la informaţiile privind repararea şi întreţinerea sau pentru primirea de actualizări periodice. Un comision este rezonabil în caz în care nu descurajează accesul prin faptul că nu ia în considerare măsura în care reparatorul profesionist utilizează informaţiile respective.

După înregistrare, un reparator profesionist trebuie să aibă acces, în termen de o zi lucrătoare de la depunerea unei cereri în acest sens, la informaţiile privind repararea şi întreţinerea solicitate. Informaţiile pot fi furnizate pentru un model echivalent sau pentru un model din aceeaşi familie, în caz în care este relevant.

Informaţiile disponibile privind repararea şi întreţinerea includ:

- identificarea fără echivoc a aparatului;

- schema de dezasamblare sau o vizualizare explodată;

- manualul tehnic cu instrucţiuni pentru reparaţii;

- lista echipamentelor necesare pentru reparare şi încercare;

- informaţii privind componentele şi diagnosticarea, cum ar fi valorile teoretice minime şi maxime pentru măsurători;

- diagramele de cablare şi de conectare;

- codurile de eroare şi de diagnostic, inclusiv codurile specifice producătorului, după caz;

- instrucţiuni pentru instalarea de software şi de firmware relevant, inclusiv software de resetare; şi

- informaţii privind modul de accesare a înregistrărilor de date referitoare la defecţiunile raportate înregistrate în aparatul frigorific cu funcţie de vânzare direct, după caz.

4) Cerinţe privind demontarea în vederea recuperării şi reciclării materialelor în condiţii de evitare a poluării

a) Producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi asigură că aparatele frigorifice cu funcţie de vânzare directă sunt concepute în aşa fel încât materialele şi componentele menţionate în anexa nr.6 la Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.212/2018 să poată fi îndepărtate cu utilizarea unor unelte disponibile în mod obişnuit;

b) Producătorii, importatorii şi reprezentanţii autorizaţi îndeplinesc obligaţiile prevăzute la pct.86-89 din Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.212/2018.

c) În cazul în care aparatele frigorifice cu funcţie de vânzare directă conţin panouri de izolare sub vid, aparatul frigorific cu funcţie de vânzare directă trebuie etichetat cu literele “VIP”.

3. Cerinţe privind informarea:

De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, manualele cu instrucţiuni pentru instalatori şi utilizatori finali, precum şi site-urile web cu acces liber ale producătorilor, ale importatorilor şi ale reprezentanţilor autorizaţi trebuie să includă următoarele informaţii:

1) reglajul recomandat al temperaturilor în fiecare compartiment pentru conservarea în condiţii optime a alimentelor;

2) o estimare a impactului reglajelor temperaturii asupra risipei de alimente;

3) pentru răcitoarele de băuturi: “Acest aparat este conceput să funcţioneze în zone climatice în care temperatura şi umiditatea maxime sunt (se completează cu temperatura cea mai caldă a răcitorului de băutură şi, respectiv, cu umiditatea relativă a răcitorului de băuturi din tabelul 7).”;

4) pentru congelatoarele pentru îngheţată: “Acest aparat este conceput să funcţioneze în zone climatice în care temperatura şi umiditatea sunt cuprinse, respectiv între (se completează cu temperatura minimă aplicabilă din tabelul 9) şi (se completează cu temperatura maximă aplicabilă din tabelul 9) şi, respectiv, între (se completează cu umiditatea minimă relativă aplicabilă din tabelul 9) şi (se completează cu umiditatea maximă relativă aplicabilă din tabelul 9).”;

5) instrucţiunile pentru instalarea şi întreţinerea corectă, inclusiv curăţarea, de către utilizatorul final a aparatului frigorific cu funcţie de vânzare directă;

6) pentru dulapurile frigorifice cu componente integrate: “În cazul în care serpentina de condensator nu este curăţată [frecvenţa recomandată pentru curăţarea serpentinei de condensator, exprimată în perioade dintr-un an], randamentul aparatului va scădea semnificativ.”;

7) accesul la reparaţii profesionale, cum ar fi pagini de internet, adrese, date de contact;

8) informaţii relevante pentru efectuarea comenzilor de piese de schimb, direct sau prin intermediul altor canale furnizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat, cum ar fi pagini de internet, adrese, date de contact;

9) perioada minimă în care sunt disponibile piesele de schimb necesare pentru repararea aparatului frigorific cu funcţie de vânzare directă;

10) durata minimă a garanţiei comerciale a aparatului frigorific cu funcţie de vânzare directă oferită de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat;

11) instrucţiuni privind modul de găsire a informaţiilor despre model în baza de date cu produse, astfel cum se prevede în Regulamentul cu privire la etichetarea energetică a aparatelor frigorifice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014 prin intermediul unui link către informaţiile despre model astfel cum sunt stocate în baza de date cu produse sau prin intermediul unui link către baza de date cu produse şi către informaţiile privind modul de găsire a identificatorului de model pe produs.

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă

METODE DE MĂSURARE ŞI CALCULI

În vederea respectării şi verificării conformităţii cu cerinţele prezentului Regulament, măsurătorile şi calculele se efectuează utilizându-se standarde armonizate sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile, care iau în considerare metodele de măsurare de ultimă generaţie general recunoscute şi care sunt în conformitate cu dispoziţiile stabilite în prezenta anexă, care au fost publicate în acest scop în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

În cazul în care un parametru este declarat în temeiul pct.6-10, valoarea declarată a acestuia este utilizată de către producător, importator sau reprezentantul autorizat pentru calculele prevăzute în prezenta anexă.

1. Condiţii generale pentru încercare:

1) condiţiile ambiante trebuie să corespundă setului 1, cu excepţia congelatoarelor pentru îngheţată şi a vitrinelor frigorifice pentru îngheţată, care sunt supuse încercării în condiţiile ambiante corespunzătoare seriei 2, conform tabelului 3;

2) în cazul în care un compartiment poate fi reglat la temperaturi diferite, este supus încercării la cea mai joasă temperatură de funcţionare;

3) distribuitoarele automate frigorifice prevăzute cu compartimente cu volum variabil sunt supuse încercării ajustând volumul net al compartimentului cu cea mai ridicată temperatură de funcţionare la volumul său net minim;

4) pentru răcitoarele de băuturi, viteza de răcire specificată este ajustată la timpul de restabilire a temperaturii după reîncărcarea a jumătate din conţinut.

Tabelul 3

Condiţii ambiante

1) Pentru toate aparatele frigorifice cu funcţie de vânzare directă, EEI, exprimat în % şi rotunjit la prima zecimală, este raportul dintre AE (exprimat în kWh/a) şi SAE de referinţă (exprimat în kWh/a) şi se calculează după cum urmează:

EEI = AE/SAE.

2) AE exprimat în kWh/a şi rotunjit la două zecimale, se calculează după cum urmează:

AE = 365 × E_zilnic ,

unde:

- E_zilnic este consumul de energie al aparatului frigorific cu funcţie de vânzare directă într-un interval de 24 de ore, exprimat în kWh/24h şi rotunjit la trei zecimale.

3) SAE este exprimat în kWh/a şi rotunjit la două zecimale. Pentru aparatele frigorifice cu funcţie de vânzare directă ale căror compartimente au aceeaşi clasă de temperatură şi pentru distribuitoarele automate frigorifice, SAE se calculează după cum urmează:

SAE = 365 × P × (M + N × Y) × C.

Pentru aparatele frigorifice cu funcţie de vânzare directă în cazul cărora mai multe compartimente au diferite clase de temperatură, cu excepţia distribuitoarelor automate frigorifice,

unde:

a) c este indicele numeric pentru un tip de compartiment cuprins între 1 şi n, n fiind numărul total de tipuri de compartimente;

b) Valorile pentru M şi N sunt indicate în tabelul 4.

Tabelul 4

Valorile pentru M şi N

c) Valorile pentru C şi coeficientul de temperatură sunt indicate în tabelul 5.

Tabelul 5

Condiţii de temperatură şi valorile corespunzătoare

ale coeficienţilor de temperatură, C

Observaţii:

^*1 - Pentru distribuitoarele automate frigorifice cu temperaturi multiple, T_V este media dintre T_V1 (temperatura maximă măsurată a produsului în compartimentul cel mai cald) şi T_V2 (temperatura maximă măsurată a produsului în compartimentul cel mai rece).

^*2 - Categoria 1 = distribuitoare automate frigorifice de doze şi sticle, cu partea frontală închisă, în care produsele sunt aşezate unele peste altele, categoria 2 = distribuitoare automate frigorifice de doze şi sticle, dulciuri şi snackuri, cu partea frontală din sticlă, categoria 3 = distribuitoare automate frigorifice destinate în întregime produselor alimentare perisabile, cu partea frontală din sticlă, categoria 4 = distribuitoare automate frigorifice cu temperaturi multiple, cu partea frontala din sticlă, categoria 6 = distribuitoare automate frigorifice combinate, constând în diferite categorii de distribuitoare grupate în aceeaşi carcasă şi alimentate de la aceeaşi unitate de refrigerare.

d) Coeficientul Y se calculează după cum urmează:

(i) pentru răcitoarele de băuturi:

Y_c este volumul echivalent al compartimentelor răcitorului de băuturi cu temperatura-ţintă Tc, (Veq_c), calculat după cum urmează:

Y_c= Veq_c = VolumBrut_c × [(25– Tc)/20) ×CC ;

unde Tc este temperatura medie de clasificare a compartimentului, iar CC este factorul de clasă climatică. Valorile pentru Tc sunt indicate în tabelul 6. Valorile pentru CC sunt indicate în tabelul 7.

Tabelul 6

Clasele de temperatură şi temperaturile medii

corespunzătoare ale compartimentelor (Tc) pentru răcitoarele de băuturi

Tabelul 7

Condiţiile de funcţionare şi valorile CC corespunzătoare

pentru răcitoarele de băuturi

(ii) pentru congelatoarele pentru îngheţată:

Y_c este volumul echivalent al compartimentelor congelatorului pentru îngheţată cu temperatura-ţintă Tc, (Veq_c), calculat după cum urmează:

Y_c= Veq _c= VolumNet_c × [(12 – Tc)/30) × CC ;

unde Tc este temperatura medie de clasificare a compartimentului, iar CC este factorul de clasă climatică. Valorile pentru Tc sunt indicate în tabelul 8. Valorile pentru CC sunt indicate în tabelul 9.

Tabelul 8

Clasele de temperatură şi temperaturile medii

corespunzătoare ale compartimentelor (Tc) pentru

congelatoarele pentru îngheţată

Tabelul 9

Condiţiile de funcţionare şi valorile CC corespunzătoare

pentru congelatoarele pentru îngheţată

(iii) pentru distribuitoarele automate frigorifice:

Y este volumul net al distribuitoarelor automate frigorifice, care reprezintă suma volumelor tuturor compartimentelor în care sunt păstrate produsele direct disponibile pentru vânzare şi volumul prin care trec produsele în cursul procesului de distribuire, exprimat în litri (L) şi rotunjit la cel mai apropiat număr întreg.

(iv) pentru toate celelalte aparate frigorifice cu funcţie de vânzare directă:

Y_c este suma suprafeţei totale de expunere a tuturor compartimentelor cu aceeaşi clasă de temperatură a aparatului frigorific cu funcţie de vânzare directă, exprimată în metri pătraţi (m²) şi rotunjită la două zecimale.

Tabelul 10

Valorile pentru P

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă

PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare – autoritate de supraveghere a pieţei) şi nu trebuie utilizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca toleranţe permise pentru a stabili valorile din dosarul cu documentaţia tehnică sau pentru a interpreta aceste valori în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

În cazul în care un model a fost conceput pentru a putea detecta faptul că este supus unei încercări, inclusiv prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare şi pentru a reacţiona în mod specific prin modificarea automată a performanţei sale în timpul încercării, cu obiectivul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii specificaţi în prezentul Regulament sau incluşi în documentaţia tehnică sau în oricare dintre documentele furnizate, modelul respectiv şi toate modelele echivalente trebuie considerate neconforme.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi al capitolului VI din Legea nr.151/2014 (în continuare – Legea nr.151/2014) privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, pentru cerinţele menţionate în prezenta anexa, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură:

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate a modelului.

2. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

1) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, valorile declarate şi, după caz, valorile folosite pentru calculul acestor valori nu sunt mai favorabile pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.g) pct.2 menţionat;

2) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciuna dintre informaţiile obligatorii despre produs publicate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat nu conţine valori care sunt mai avantajoase pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât valorile declarate;

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei verifică unitatea din model, verifică dacă producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat a instituit un sistem care respectă cerinţele de la pct.13;

4) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei verifică unitatea din model şi respectă cerinţele de la pct.14, cerinţele funcţionale prevăzute la pct.2 din anexa nr.2, cerinţele privind eficienţa utilizării resurselor prevăzute la pct.3 din anexa nr.2 şi cerinţele privind informaţiile prevăzute la pct.3 din anexa nr.2; şi

5) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei încearcă unitatea din model, valorile obţinute sau valorile parametrilor relevanţi, măsurate în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători, respectă toleranţele de verificare respective, indicate în tabelul 11.

3. În cazul în care rezultatele menţionate la pct.2 subpct. 1)-4) nu sunt atinse, modelul şi toate modelele echivalente sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

4. În cazul în care nu se obţine rezultatul menţionat la pct.2 subpct. 5), autoritatea de supraveghere a pieţei selectează pentru încercare trei unităţi suplimentare din acelaşi model. Ca alternativă, cele trei unităţi suplimentare selectate pot fi dintr-unul sau mai multe modele echivalente.

5. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste trei unităţi, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele de verificare respective indicate în tabelul 11.

6. În cazul în care rezultatul menţionat la pct.5 nu este atins, modelul şi toate modelele echivalente se consideră neconforme cu prezentul Regulament.

7. Fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului potrivit pct.3, pct.6 sau celui de al doilea paragraf din prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexa nr.3.

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele de verificare stabilite în tabelul 11 şi utilizează doar procedura descrisă la pct.1-7 pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă. Pentru parametrii din tabelul 11, nu se aplică alte toleranţe, cum ar fi cele stabilite în standardele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Tabelul 11

Toleranţe de verificare

Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile aparatelor frigorifice cu funcţie de vânzare directă

VALORI DE REFERINŢĂ

La data intrării în vigoare a prezentului Regulament, au fost identificate, pentru aparatele frigorifice cu funcţie de vânzare directă, cele mai bune tehnologii disponibile pe piaţă din punctul de vedere al indicelui lor de eficienţă energetică, după cum se descrie în continuare.

Anexa nr.33

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile

computerelor şi serverelor informatice

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) nr.617/2013 al Comisiei din 26 iunie 2013 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile computerelor şi serverelor informatice, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 175 din 27 iunie 2013 (CELEX 32013R0617), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2019/424 al Comisiei din 15 martie 2019.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile computerelor şi serverelor informatice (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţe de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă a computerelor şi a serverelor informatice.

2. Prezentul Regulament se aplică următoarelor produse care sunt alimentate direct de la reţeaua de curent alternativ (AC), inclusiv prin intermediul unor surse de alimentare interne sau externe:

1) computerele de birou;

2) computerele integrate de birou;

3) computerele de tip notebook, inclusiv tabletele electronice, computerele de tip slate şi terminalele uşoare mobile;

4) terminalele uşoare de birou;

5) staţiile de lucru;

6) staţiile de lucru mobile;

7) serverele de mici dimensiuni.

3. Prezentul Regulament nu se aplică următoarelor grupe de produse:

1) console de jocuri;

2) staţii de andocare.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

4. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

computer – aparat care efectuează operaţiuni logice şi procesează date, poate utiliza dispozitive de intrare şi poate afişa informaţii pe un ecran; de obicei, include o unitate centrală de procesare (Central Processing Unit – în continuare – CPU) pentru efectuarea operaţiunilor. În cazul în care nu există o CPU, dispozitivul funcţionează ca o poartă client către un server informatic care îndeplineşte funcţia unei unităţi de procesare informatice;

computer de birou – computer a cărui unitate centrală este destinată să rămână într-un loc fix, care nu este conceput pentru a fi portabil şi care este conceput pentru a fi utilizat împreună cu un ecran extern şi cu componente periferice externe, precum tastatură şi mouse.

Următoarele categorii de computere de birou sunt definite în sensul prezentului Regulament:

a) un computer de birou din “categoria A” - un computer de birou care nu corespunde definiţiei computerului de birou aparţinând categoriei B, C sau D;

b) un computer de birou din “categoria B” - un computer de birou cu:

i. două nuclee fizice în interiorul CPU; şi

ii. cel puţin doi gigaocteţi (GB) de memorie de sistem;

c) un computer de birou din “categoria C” – un computer de birou cu:

i. trei sau mai multe nuclee fizice în interiorul CPU; şi

ii. o configuraţie cu cel puţin una dintre următoarele două caracteristici:

- cel puţin doi gigaocteţi (GB) de memorie de sistem; şi/sau

- o placă grafică separată (dGfx);

d) un computer de birou din “categoria D” – un computer de birou cu:

i. cel puţin patru nuclee fizice în CPU; şi

ii. o configuraţie cu cel puţin una dintre următoarele două caracteristici:

- cel puţin patru gigaocteţi (GB) de memorie de sistem; şi/sau

- o placă grafică separată (dGfx) care corespunde clasificării G3 (cu lăţimea de bandă a zonei tampon a cadrelor mai mare de 128 de biţi), G4, G5, G6 sau G7;

computer de birou integrat – computer în cadrul căruia computerul şi ecranul său funcţionează ca o singură unitate, alimentată cu curent alternativ printr-un singur cablu. Computerele de birou integrate se pot prezenta sub două forme: 1) un produs în cazul căruia ecranul şi computerul sunt combinate fizic într-o singură unitate; sau 2) un produs în cazul căruia ecranul este separat de computer, dar este conectat la unitatea principală printr-un cordon de curent continuu. Un computer de birou integrat este destinat să fie amplasat într-un loc fix şi nu este conceput pentru a fi portabil. Computerele de birou integrate nu sunt destinate în principal afişării şi receptării de semnale audiovizuale.

Următoarele categorii de computere de birou integrate sunt definite în sensul prezentului Regulament:

a) un computer de birou integrat din “categoria A” – computer de birou integrat care nu corespunde definiţiei computerului de birou integrat aparţinând categoriei B, C sau D;

b) un computer de birou integrat din “categoria B” – computer de birou integrat cu:

i. două nuclee fizice în CPU; şi

ii. cel puţin doi gigaocteţi (GB) de memorie de sistem;

c) un computer de birou integrat din “categoria C” – computer de birou integrat cu:

i. trei sau mai multe nuclee fizice în CPU; şi

ii. configuraţie cu cel puţin una dintre următoarele două caracteristici:

- cel puţin doi gigaocteţi (GB) de memorie de sistem; şi/sau

- o placă grafică separată (dGfx);

d) un computer de birou integrat din “categoria D” – computer de birou integrat cu:

i. cel puţin patru nuclee fizice în CPU; şi

ii. configuraţie cu cel puţin una dintre următoarele două caracteristici:

- cel puţin patru gigaocteţi (GB) de memorie de sistem; şi/sau

- o placă grafică separată (dGfx) care corespunde clasificării G3 (cu lăţimea de bandă a zonei tampon a cadrelor mai mare de 128 de biţi), G4, G5, G6 sau G7;

computer de tip notebook – computer conceput special pentru a fi portabil şi pentru a putea funcţiona perioade îndelungate cu sau fără o conexiune directă la o sursă de curent alternativ. Computerele de tip notebook utilizează un ecran integrat, cu o dimensiune a diagonalei vizibile a ecranului de cel puţin 22,86 cm (9 inchi), şi pot funcţiona pe baza unei baterii integrate sau a altei surse portabile de alimentare.

Computerele de tip notebook includ de asemenea următoarele subtipuri:

a) “computerul de tip tabletă” – produs care este un tip de computer notebook ce include atât un ecran tactil ataşat, cât şi o tastatură fizică ataşată;

b) “computerul de tip slate” – tip de computer notebook care include un ecran tactil integrat, dar nu are o tastatură fizică ataşată permanent;

c) “terminal uşor mobil” – tip de computer notebook care depinde de o conexiune la resurse informatice aflate la distanţă, inclusiv server informatic, staţie de lucru la distanţă pentru a beneficia de funcţionalităţi de bază şi care nu include mijloace de stocare cu piese rotative care să facă parte integrantă din produs.

Următoarele categorii de computere de tip notebook sunt definite în sensul prezentului Regulament:

a) un computer de tip notebook din “categoria A” – computer de tip notebook care nu corespunde definiţiei computerului de tip notebook din categoria B sau C;

b) un computer de tip notebook din “categoria B” – un computer de tip notebook cu cel puţin o placă grafică separată (dGfx);

c) un computer de tip notebook din “categoria C” – un computer de tip notebook cu cel puţin următoarele caracteristici:

i. minimum două nuclee fizice în CPU;

ii. cel puţin doi gigaocteţi (GB) de memorie de sistem; şi

iii. o placă grafică separată (dGfx) care corespunde clasificării G3 (cu lăţimea de bandă a zonei tampon a cadrelor mai mare de 128 de biţi), G4, G5, G6 sau G7.

Produsele care altfel ar corespunde definiţiei computerului de tip notebook, dar care au un consum de putere în starea inactivă mai mic de 6 W nu sunt considerate computere de tip notebook în sensul prezentului Regulament;

consolă de jocuri – dispozitiv autonom alimentat de la reţea conceput cu funcţia principală de a permite utilizarea de jocuri video. O consolă de jocuri este de obicei concepută pentru a afişa informaţiile pe un ecran extern constituind principalul dispozitiv de afişare a jocului. Consolele de jocuri includ, de regulă, o CPU, memorie de sistem şi o unitate (unităţi) de procesare grafică (GPU) şi pot conţine unităţi de hard disk sau alte opţiuni de stocare internă şi unităţi optice. Consolele de jocuri utilizează, de obicei, manete sau alte dispozitive de control interactive ca dispozitiv principal de intrare mai degrabă decât o tastatură externă sau un mouse. Consolele de jocuri nu includ, de regulă, sisteme de operare clasice destinate computerelor personale, dar folosesc în schimb sisteme de operare speciale pentru console. Consolele de jocuri mobile cu ecran integrat ca ecran principal pentru jocuri, care funcţionează mai degrabă pe baza unei baterii integrate sau a altei surse portabile de alimentare decât prin intermediul unei conexiuni directe la o sursă de alimentare cu curent alternativ, sunt considerate a fi un tip de consolă de jocuri;

modul de veghe al ecranului – modul în care intră produsul de afişaj după ce primeşte un semnal de la un dispozitiv conectat sau de la un stimul intern, precum un cronometru sau un senzor de prezenţă. Produsul de afişaj poate intra în acest mod şi datorită unui semnal produs în urma unei instrucţiuni a utilizatorului. Produsul trebuie să se reactiveze la primirea unui semnal din partea unui dispozitiv conectat, a unei reţele, a unei telecomenzi şi/sau a unui stimul intern. Când produsul se află în acest mod, nu produce o imagine vizibilă, excepţie făcând eventual funcţiile orientate către utilizatori sau de protecţie precum informaţiile despre produs sau afişaje ale stării ori funcţiile bazate pe senzori;

placă grafică separată (dGfx) – componentă internă separată care conţine una sau mai multe unităţi de procesare grafică (GPU) cu interfaţă de control al memoriei locale şi cu memorie grafică locală specifică şi care se încadrează în una dintre următoarele categorii:

a) G1 (FB_BW ≤ 16);

b) G2 (16< FB_BW ≤ 32);

c) G3 (32 <FB_BW ≤ 64);

d) G4 (64 <FB_BW ≤ 96);

e) G5 (96 <FB_BW ≤ 128);

f) G6 [FB_BW > 128 (cu lăţimea de bandă a zonei tampon a cadrelor < 192 de biţi)];

g) G7 [FB_BW > 128 (cu lăţimea de bandă a zonei tampon a cadrelor ≥ 192 de biţi)].

Lăţimea de bandă a zonei tampon a cadrelor (FB _BW) – cantitatea de date procesate pe secundă de toate GPU pe o dGfx, calculată după următoarea formulă:

Lăţimea de bandă a zonei tampon a cadrelor = (Debitul datelor x Dimensiunea datelor) / (8 x1000),

unde:

(a) lăţimea de bandă a zonei tampon a cadrelor este exprimată în gigaocteţi/secundă (GB/s);

(b) debitul datelor este frecvenţa efectivă a datelor memoriei în MHz;

(c) lăţimea de bandă a zonei tampon a cadrelor este dimensiunea datelor zonei tampon a cadrelor memoriei, exprimată în biţi (b);

(d) “8” transformă calculul în octeţi;

(e) împărţirea la 1 000 transformă mega în giga;

server de mici dimensiuni – tip de computer care utilizează, de obicei, componente de computer de birou sub forma unui computer de birou, dar care este conceput, în principal, pentru a servi ca gazdă pentru stocarea de date ale altor computere şi pentru a îndeplini funcţii precum furnizarea de servicii de infrastructură de reţea şi stocarea de date/fişiere media, şi care are următoarele caracteristici:

a) este proiectat sub forma unui piedestal, a unui turn sau sub o altă formă similară cu cea care se utilizează pentru computerele de birou, astfel încât toate elementele necesare procesării şi stocării datelor, precum şi interfeţele de reţea să fie cuprinse într-o singură carcasă;

b) este conceput pentru a funcţiona 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână;

c) este conceput, în principal, pentru a funcţiona într-un mediu cu utilizatori multipli simultani, deservind mai mulţi utilizatori prin intermediul unor unităţi client legate la reţea;

d) dacă este introdus pe piaţă cu un sistem de operare, sistemul de operare este conceput pentru aplicaţii destinate serverelor domiciliu sau serverelor cu performanţe scăzute;

e) nu este introdus pe piaţă cu o placă grafică separată (dGfx) care corespunde oricărei clasificări diferite de G1;

staţie de andocare – un produs separat, conceput pentru a fi conectat la un computer în scopul de a îndeplini funcţii precum extinderea conectivităţii sau consolidarea conexiunilor la dispozitive periferice. Staţiile de andocare pot, de asemenea, facilita încărcarea bateriilor interne ale computerului conectat;

staţie de lucru – un computer de înaltă performanţă, cu un singur utilizator, folosit în principal pentru realizarea de grafică, pentru proiectarea asistată de computer, pentru dezvoltarea de softuri şi pentru aplicaţii financiare şi ştiinţifice, precum şi alte sarcini care necesită o putere de calcul informatic importantă, având următoarele caracteristici:

a) are un timp mediu de bună funcţionare (mean time between failures – MTBF) de cel puţin 15 000 de ore;

b) are un cod de corectare a erorilor (ECC) şi/sau o memorie cu tampon;

c) prezintă trei dintre următoarele cinci caracteristici:

i. are o alimentare separată pentru dispozitive grafice de mare performantă, precum o sursă de alimentare separată de 12 V pentru componentele periferice conectate prin interfaţa (PCI)-E de 6 pini;

ii. sistemul său este conceput pentru PCI-E mai mare de x4 pe placa de bază, care sunt în plus faţă de slotul sau sloturile grafic(e) şi/sau de suportul pentru PCI-X;

iii. nu suportă dispozitive grafice cu acces uniform la memorie (UMA);

iv. include cel puţin cinci sloturi PCI, PCI-E sau PCI-X;

v. poate suporta un sistem cu procesoare multiple care poate gestiona două sau mai multe procesoare, este prevăzut cu prize (sockets) separate fizic pentru procesoare, respectiv fără un suport de procesor unic multinucleu;

staţie de lucru mobile – un computer de înaltă performanţă, cu un singur utilizator, folosit în principal pentru realizarea de grafică, pentru proiectarea asistată de computer, pentru dezvoltarea de softuri şi pentru aplicaţii financiare şi ştiinţifice, precum şi alte sarcini care necesită o putere de calcul informatic importantă, cu excepţia jocurilor, conceput special pentru a fi portabil şi pentru a putea funcţiona perioade îndelungate cu sau fără o conexiune directă la o sursă de curent alternativ. Staţiile de lucru mobile folosesc un ecran integrat şi pot funcţiona pe baza unei baterii integrate sau a altei surse portabile de alimentare. Majoritatea staţiilor de lucru mobile folosesc o sursă de alimentare externă şi cele mai multe au o tastatură şi un dispozitiv de indicare integrate.

O staţie de lucru mobilă are următoarele caracteristici:

a) are un timp mediu de bună funcţionare (mean time between failures – MTBF) de cel puţin 13000 de ore;

b) are cel puţin o placă grafică separată (dGfx) care corespunde clasificării G3 (cu lăţimea de bandă a zonei tampon a cadrelor mai mare de 128 de biţi), G4, G5, G6 sau G7;

c) permite includerea a cel puţin trei dispozitive de stocare interne;

d) acceptă cel puţin 32 GB de memorie de sistem;

stocare internă – o componentă aflată în interiorul computerului care asigură stocarea nevolatilă a datelor;

sursă externă de alimentare – un dispozitiv cu următoarele caracteristici:

a) este conceput pentru a realiza transformarea curentului alternativ de intrare din reţeaua de alimentare cu energie electrică în curent continuu sau alternativ de joasă tensiune;

b) are capacitatea de a realiza transformarea, în acelaşi timp, într-o singură tensiune de ieşire continuă sau alternativă;

c) este destinat utilizării împreună cu un dispozitiv separat care constituie consumatorul primar;

d) este inclus într-un compartiment fizic separat de dispozitivul care constituie consumatorul primar;

e) este conectat la dispozitivul care constituie consumatorul primar printr-o conexiune electrică de tip mamă-tată, un cablu, un cordon sau o altă formă de cablaj detaşabil sau fix; şi

f) puterea de ieşire înscrisă pe plăcuţa indicatoare nu depăşeşte 250 de waţi;

sursă internă de alimentare – o componentă concepută pentru a converti tensiunea de curent alternativ din reţea în tensiune (tensiuni) de curent continuu în scopul alimentării computerului sau a serverului informatic şi are următoarele caracteristici:

a) se află în interiorul carcasei computerului, dar este separată de placa de bază a computerului;

b) sursa de alimentare se conectează la reţea printr-un singur cablu, fără circuite intermediare între sursa de alimentare şi reţeaua de energie electrică; şi

c) toate conexiunile electrice de la sursa de alimentare la componentele computerului, cu excepţia unei conexiuni în curent continuu la un ecran al unui computer de birou integrat, se află în interiorul carcasei computerului.

Convertizoarele curent continuu-curent continuu interne, utilizate pentru transformarea curentului continuu monotensiune provenit de la o sursă externă de alimentare în mai multe tensiuni care pot fi utilizate de un computer sau de un server informatic, nu sunt considerate surse interne de alimentare;

terminal uşor de birou – un computer care depinde de o conexiune la resurse informatice aflate la distanţă, inclusiv server informatic, staţie de lucru la distanţă pentru a beneficia de funcţionalităţi de bază şi care nu include mijloace de stocare cu piese rotative care să facă parte integrantă din produs. Unitatea centrală a unui terminal uşor de birou trebuie să fie destinată utilizării într-un loc fix, inclusiv pe un birou şi nu pentru a fi portabilă. Terminalele uşoare de birou pot transmite informaţii fie unui ecran extern, fie, dacă este inclus în produs, unui ecran intern;

tip de produs – un computer de birou, un computer de birou integrat, un computer de tip notebook, un terminal uşor de birou, o staţie de lucru, o staţie de lucru mobilă, un server de mici dimensiuni, o consolă de jocuri, o staţie de andocare, o sursă internă de alimentare sau o sursă externă de alimentare;

unitate centrală de procesare (CPU) – o componentă din computer care controlează interpretarea şi executarea instrucţiunilor. CPU pot conţine unul sau mai multe procesoare fizice cunoscut sub numele de “nuclee de execuţie”. Un nucleu de execuţie înseamnă un procesor care este prezent în mod fizic. Procesoarele suplimentare “virtuale” sau “logice” derivate din unul sau mai multe nuclee de execuţie nu sunt nuclee fizice. Mai mult de un nucleu de execuţie poate fi inclus într-un pachet procesor care ocupă un singur soclu fizic în CPU. Numărul total de nuclee de execuţie din CPU reprezintă suma nucleelor de execuţie furnizate de dispozitivele conectate la toate soclurile fizice din CPU.

În sensul anexelor nr.2-nr.4, se aplica definiţiile din anexa nr.1 la prezentul Regulament.

III. CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ ŞI EVALUAREA

CONFORMITĂŢII. VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ

5. Cerinţele de proiectare ecologică pentru computere sunt stabilite în anexa nr.2.

6. Conformitatea computerelor cu cerinţele de proiectare ecologică se evaluează şi se calculează conform metodelor stabilite în anexa nr.3.

7. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014) constă în sistemul de control intern al proiectării specificat la anexa nr.4 sau în sistemul de management stabilit în anexa nr.5 la legea menţionată.

8. La efectuarea verificărilor în scopul supravegherii pieţei menţionate în art.17 din Legea nr.151/2014, se aplică procedura de verificare prevăzută la pct.2 din anexa nr.3 la prezentul Regulament.

9. Valorile de referinţă indicative pentru cele mai performante produse şi tehnologii disponibile pe piaţă la momentul adoptării prezentului Regulament sunt identificate în anexa nr.4.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile computerelor şi serverelor informatice

DEFINIŢII APLICABILE PENTRU ANEXE

Se aplică următoarele definiţii:

afişarea unor informaţii sau a stării – funcţie permanentă care furnizează informaţii sau indică starea computerului pe un ecran, inclusiv ceasurile;

consumul total anual de energie (E_TEC) – energia electrică consumată de un produs în perioade de timp specifice şi în moduri şi stări definite;

eveniment de reactivare – eveniment sau stimul generat de utilizator, programat sau extern, care determină trecerea computerului din modul de veghe sau oprit la un mod activ de funcţionare. Evenimentele de reactivare includ, dar nu se limitează la următoarele evenimente:

a) mişcarea mouse-ului;

b) activitate a tastaturii;

c) intervenţia unui dispozitiv de control;

d) un eveniment declanşat de ceasul de timp real;

e) apăsarea unui buton de pe carcasă; şi

f) în cazul evenimentelor externe, stimuli transmişi prin comandă la distanţă, reţea sau modem;

modul activ – starea în care computerul realizează activităţi utile ca urmare a:

a) unei instrucţiuni anterioare sau simultane a utilizatorului; sau

b) unei instrucţiuni anterioare sau simultane transmise prin reţea.

Această stare include procesarea activă, căutarea de date în mediile de stocare, memorie sau memoria cache, inclusiv durata modului inactiv atât timp cât aşteaptă noi instrucţiuni din partea utilizatorului şi înainte să intre în unul dintre modurile cu consum redus de putere;

modul de veghe (sleep mode) – mod cu consum redus de putere, în care computerul poate intra în mod automat după o perioadă de inactivitate sau în urma unei selecţii manuale. În acest mod, computerul va reacţiona la un eveniment de reactivare. În cazul în care sunt aplicabile standarde ACPI (interfaţă avansată de configurare şi alimentare), modul de veghe corespunde de obicei nivelului sistemului ACPI G1/S3 (suspend to RAM);

P_sleep – reprezintă puterea în modul de veghe exprimată în waţi, măsurată în conformitate cu procedurile menţionate în anexa nr.2;

modul oprit (off mode) – nivelul de putere consumată în modul cu consum redus, care nu poate fi oprit (modificat) de un utilizator altfel decât prin acţionarea unui întrerupător mecanic, care poate dura o perioadă de timp nedefinită atunci când aparatul este conectat la sursa principală de alimentare cu energie electrică şi este utilizat în conformitate cu instrucţiunile producătorului. În cazul în care sunt aplicabile standarde ACPI (interfaţă avansată de configurare şi alimentare), modul oprit corespunde de obicei nivelului sistemului ACPI G2/S5 (soft off – “oprire din software”);

P_off – puterea în modul oprit exprimată în waţi, măsurată în conformitate cu procedurile menţionate în anexa nr.2;

placă audio (placă de sunet) – componentă internă separată care procesează semnale audio de intrare şi de ieşire într-un şi dintr-un computer;

reactivare prin reţea (Wake On LAN – WOL) – funcţie care permite unui computer să iasă din modul de veghe sau din modul oprit (sau alt mod similar cu consum redus de putere) prin transmiterea unei comenzi prin reţeaua Ethernet;

starea cu consumul cel mai redus de putere – starea sau modul cu cel mai redus consum de putere care se găseşte într-un computer. Se poate intra sau ieşi din această stare fie prin mijloace mecanice, inclusiv întrerupând alimentarea computerului prin acţionarea unui întrerupător mecanic, fie prin mijloace automate;

starea inactivă (idle state) – stare a unui computer în care sistemul de operare şi alte softuri şi-au finalizat încărcarea, s-a creat un profil de utilizator, computerul nu se află în modul de veghe, iar activitatea se limitează la aplicaţiile de bază pe care sistemul de operare le lansează automat;

P_idle – puterea în modul inactiv exprimată în waţi, măsurată în conformitate cu procedurile menţionate în anexa nr.2;

stocare internă suplimentară – toate dispozitivele de stocare interne, inclusiv unităţile de hard disk (HDD), unităţile solid state (SSD) şi unităţile hibride de hard disk (HHD), incluse în computer în plus faţă de prima;

tuner TV – componentă internă separată care permite unui computer să primească semnale de televiziune;

UMA – acces uniform la memorie.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile computerelor şi serverelor informatice

CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

ŞI CALENDARUL ACESTORA

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile computerelor şi serverelor informatice

MĂSURĂTORI REALIZATE DE AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE

A PIEŢEI ŞI VERIFICAREA CONFORMITĂŢII PRODUSELOR

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea parametrilor măsuraţi de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare – autoritate de supraveghere a pieţei) şi nu trebuie utilizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca toleranţe permise pentru a stabili valorile din dosarul cu documentaţia tehnică sau pentru a interpreta aceste valori în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

1. Măsurători

Pentru măsurătorile şi calculele efectuate în scopul conformităţii şi al verificării conformităţii cu cerinţele aplicabile din prezentul regulament, se utilizează standardele armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile care ţin seama de stadiul actual al tehnologiei general recunoscut şi ale căror rezultate sunt considerate a avea un grad de incertitudine scăzut.

Computerele introduse pe piaţă fără un sistem de operare care să poată suporta un sistem ACPI (interfaţă avansată de configurare şi alimentare) sau un sistem similar trebuie să fie testate cu un sistem de operare care suportă ACPI sau un sistem similar.

2. Procedura de verificare

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în anexa nr.2 la prezentul Regulament în temeiul art.8 şi al capitolului VI din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarele proceduri:

1) Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate din model sau din configuraţia modelului.

2) Modelul sau configuraţia modelului sunt considerate conforme cu cerinţele aplicabile dacă:

a) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014 şi, după caz, valorile utilizate pentru calculul acestor valori nu sunt mai favorabile pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.g) pct.2 menţionat; şi

b) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciuna dintre informaţiile obligatorii despre produs publicate de producător sau importator nu conţin valori care sunt mai avantajoase pentru producător sau importator decât valorile declarate;

c) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei testează unitatea din model sau din configuraţia modelului, conform pct.3-5 ale prezentei anexe, valorile obţinute, inclusiv valorile parametrilor relevanţi, astfel cum au fost măsuraţi în cadrul testării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători, sunt conforme cu toleranţele de verificare respective indicate în pct.3 şi 4 ale prezentei anexe şi unitatea îndeplineşte cerinţele pentru activarea funcţiei de gestionare a consumului de putere prevăzute în pct.5 din prezenta anexă.

3) În cazul în care rezultatele menţionate la pct.2 subpct.1) şi 2) nu sunt atinse, modelul şi toate configuraţiile de modele care fac obiectul aceloraşi informaţii despre produs, conform anexei nr.2 subpct.7.1.2 şi 7.3.2 sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

4) În cazul în care rezultatul menţionat la pct.2 subpct.3) nu este atins, autoritatea de supraveghere a pieţei alege pentru testare trei unităţi suplimentare din acelaşi model sau din una ori mai multe configuraţii de modele care fac obiectul aceloraşi informaţii despre produs, conform anexei nr.2 subpct.7.1.2 şi 7.3.2.

5) Modelul sau configuraţia modelului sunt considerate conforme cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste trei unităţi, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele respective indicate în pct.3 şi 4 ale prezentei anexe şi dacă toate unităţile îndeplinesc cerinţele pentru activarea funcţiei de gestionare a consumului de putere prevăzute în pct.5 a prezentei anexe.

6) În cazul în care rezultatul menţionat la subpct.5) nu este atins, modelul şi toate configuraţiile de modele care fac obiectul aceloraşi informaţii despre produs, furnizate în temeiul anexei nr.2 subpct.7.1.2 şi 7.3.2 sunt considerate neconforme cu prezentul regulament.

7) Fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului potrivit subpct.3) şi 6), autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în prezenta anexă.

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele de verificare stabilite în pct.3 şi 4 din prezenta anexă şi utilizează doar procedura descrisă la subpct.1)-7) pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă. Nu se aplică alte toleranţe.

3. E_TEC, modul de veghe, modul oprit şi starea cu cel mai redus consum de putere

1) Pentru cerinţele privind un consum de putere mai mare de 1,00 W sau dacă cerinţele în materie de consum de energie electrică formulate în TEC duc la o cerinţă privind un consum de putere mai mare de 1,00 W în cel puţin un mod, configuraţia modelului este considerată conformă cu cerinţele aplicabile stabilite la pct.1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 2.2 şi 2.3 din anexa nr.2 în cazul în care rezultatele testelor nu depăşesc toleranţele de verificare respective, indicate în tabelul de mai jos.

Toleranţe de verificare pentru cerinţele privind un consum

de putere mai mare de 1,00W

Cotele suplimentare prevăzute la pct.2.4 din anexa nr.2 pot fi adăugate la cerinţa precizată la pct.2.2 în cazul în care configuraţia modelului este introdusă pe piaţă împreună cu o funcţie WOL activată în modul de veghe. Configuraţia modelului trebuie testată cu funcţia WOL deopotrivă activată şi dezactivată şi trebuie să respecte ambele cerinţe. Configuraţia modelului introdus pe piaţă fără capacitate Ethernet trebuie testată fără funcţia WOL activată.

2) Pentru cerinţele privind un consum de putere mai mic sau egal cu 1,00 W, configuraţia modelului este considerate conformă cu cerinţele aplicabile stabilite la pct.3.1 şi 4.1 din anexa nr.2 dacă rezultatele testelor nu depăşesc toleranţele de verificare respective, indicate în tabelul de mai jos.

Toleranţe de verificare pentru cerinţele privind un consum

de putere de maximum 1,00 W

Cota suplimentară prevăzută la pct.3.3 din anexa nr.2 poate fi adăugată la cerinţa precizată la pct.3.1 în cazul în care configuraţia modelului este introdusă pe piaţă împreună cu o funcţie de “afişare a unor informaţii sau a stării”.

Cota suplimentară prevăzută la pct.4.3 din anexa nr.2 poate fi adăugată la cerinţa stabilită la pct.4.1 în cazul în care configuraţia modelului este introdusă pe piaţă împreună cu o funcţie WOL activată în modul oprit. Configuraţia modelului trebuie testată cu funcţia WOL deopotrivă activată şi dezactivată şi trebuie să respecte ambele cerinţe. Configuraţia modelului introdus pe piaţă fără capacitate Ethernet trebuie testată fără funcţia WOL activată.

4. Randamentul sursei interne de alimentare

Modelul este considerat conform cu cerinţele stabilite la pct.5 din anexa nr.2 dacă rezultatele testelor nu depăşesc toleranţele de verificare respective, indicate în tabelul de mai jos.

Toleranţe de verificare pentru randamentul sursei interne de alimentare

5. Activitatea funcţiei de gestionare a consumului de putere

La verificarea conformităţii cu cerinţele stabilite la pct.6.1 din anexa nr.2, autoritatea de supraveghere a pieţei trebuie să utilizeze procedura aplicabilă pentru măsurarea consumului de putere după ce funcţia de gestionare a consumului de putere sau o funcţie similară a trecut echipamentul în modul aplicabil.

La verificarea conformităţii cu cerinţele stabilite la pct.6.2.1-6.2.6 din anexa nr.2, configuraţia modelului este considerată conformă cu cerinţele aplicabile stabilite la:

- pct.6.2.1, dacă viteza minimum 1 gigabit pe secundă (Gb/s) a oricărei conexiuni active a unui computer de birou, a unui computer de birou integrat sau a unui computer de tip notebook prin reţeaua Ethernet este redusă în momentul trecerii computerului în modul de veghe sau în modul oprit cu WOL;

- pct.6.2.2, dacă un computer de birou, un computer de birou integrat sau un computer de tip notebook devine complet utilizabil, inclusiv realizează afişajul pe un ecran conectat, la 5 secunde după intervenţia unui eveniment de reactivare în timpul modului de veghe;

- pct.6.2.3, dacă un ecran conectat la un computer de birou, la un computer de birou integrat sau la un computer de tip notebook intră în modul de veghe după 10 minute de inactivitate a utilizatorului;

- pct.6.2.4, dacă se poate activa şi dezactiva o funcţie WOL pentru modul de veghe şi modul oprit;

- pct.6.2.5, dacă un computer de birou, un computer de birou integrat sau un computer de tip notebook intră în modul de veghe după 30 minute de inactivitate a utilizatorului;

- pct.6.2.6, dacă utilizatorii pot activa şi dezactiva cu uşurinţă orice fel de conexiuni la o reţea fără fir şi utilizatorii primesc o indicaţie clară cu ajutorul unui simbol, al unui semnal luminos sau al unui echivalent în momentul în care conexiunile la reţeaua fără fir au fost activate sau dezactivate.

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile computerelor şi serverelor informatice

Criterii de referinţă orientative

Se identifică criteriile de referinţă orientative specificate mai jos, în sensul părţii 3 pct.3.2 din anexa nr.1 la Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic.

Acestea reflectă cea mai bună tehnologie disponibilă la momentul elaborării prezentului Regulament.

Cea mai bună performanţă actuală pentru computerele de pe piaţă este:

- E_TEC variază în funcţie de categorie – a se vedea tabelul de mai jos;

- modul de veghe 0,4 W;

- modul oprit 0,0 W.

Cea mai bună performanţă actuală pentru E_TEC

Anexa nr.34

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile unităţilor de ventilaţie

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) nr.1253/2014 al Comisiei din 7 iulie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru unităţile de ventilaţie, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 337 din 25 noiembrie 2014 (CELEX 32014R1253), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2020/1000 al Comisiei din 9 iulie 2020.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile unităţilor de ventilaţie (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţe de proiectare ecologică în vederea introducerii pe piaţă şi punerii în funcţiune a unităţilor de ventilaţie.

2. Cerinţele stabilite în prezentul Regulament nu se aplică unităţilor de ventilaţie care:

1) sunt unidirecţionale, evacuare sau alimentare cu o putere electrică de intrare mai mică de 30 W, cu excepţia cerinţelor în materie de informare;

2) sunt bidirecţionale, cu o putere electrică de intrare totală pentru ventilatoare de cel mult 30 W per curent de aer, cu excepţia cerinţelor în materie de informare;

3) sunt ventilatoare axiale sau centrifugale echipate doar cu o carcasă în conformitate cu Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru ventilatoarele acţionate de motoare cu o putere la intrare între 125 W şi 500 kW, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016;

4) sunt concepute specific pentru a funcţiona în atmosfere potenţial explozive, astfel cum este definit în Reglementarea tehnică cu privire la echipamentele şi sistemele de protecţie destinate utilizării în medii potenţial explozive, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1407/2016;

5) funcţionează exclusiv în situaţii de urgenţă, pentru perioade scurte de timp şi care sunt în conformitate cu cerinţele fundamentale aplicabile lucrărilor de construcţii în ceea ce priveşte siguranţa în caz de incendiu, astfel cum este stabilit în Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea ghişeului unic de elaborare a evaluării tehnice în construcţii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.913/2014;

6) sunt concepute să funcţioneze exclusiv:

a) când temperatura de funcţionare a aerului vehiculat depăşeşte 100 °C;

b) când temperatura ambiantă de funcţionare a motorului care acţionează ventilatorul, dacă acesta se află în afara fluxului de aer, depăşeşte 65 °C;

c) când temperatura aerului vehiculat sau temperatura ambiantă de funcţionare a motorului, dacă acesta se află în afara fluxului de aer, este mai mică de – 40 °C;

d) când tensiunea de alimentare depăşeşte 1000 V CA sau 1500 V CC;

e) în medii toxice, puternic corozive sau inflamabile sau în medii care conţin substanţe abrazive;

7) includ un schimbător de căldură şi o pompă de căldură pentru recuperarea căldurii sau care permite transferul sau extracţia de căldură, fiind complementare celor ale sistemului de recuperare a căldurii, cu excepţia transferului de căldură pentru protecţia împotriva îngheţului sau pentru decongelare;

8) sunt clasificate ca hote de bucătărie reglementate prin Regulamentul cu privire la cerinţele de etichetare energetică a cuptoarelor şi hotelor de bucătărie de uz casnic, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

3. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

debit maxim – debitul volumic maxim de aer declarat al unei unităţi de ventilaţie care poate fi atins cu comenzi integrate sau furnizate separat în condiţiile atmosferice standard (20°C) şi 101 325 Pa, atunci când unitatea este instalată complet (de exemplu, inclusiv cu filtre curate) şi în conformitate cu instrucţiunile producătorului; pentru UVR cu conducte debitul maxim este legat de debitul aerului la o diferenţă de presiune statică externă de 100 Pa, iar pentru UVR fără conducte, de debitul de aer la cea mai mică diferenţă totală posibilă de presiune care se alege dintr-un set de valori de 10 (minimum)-20-50-100-150-200-250 Pa, alegându-se acea presiune care este egală sau puţin sub valoarea diferenţei de presiune măsurate;

model echivalent de unitate de ventilaţie – unitate de ventilaţie cu aceleaşi caracteristici tehnice, în conformitate cu cerinţele aplicabile privind informaţiile despre produse, dar introdusă pe piaţă ca model diferit de unitate de ventilaţie de către acelaşi producător, reprezentant autorizat sau importator;

unitate de ventilaţie (UV) – aparat electric echipat cu cel puţin un rotor, un motor şi o carcasă şi destinat să înlocuiască aerul utilizat cu aerul exterior într-o clădire sau o parte a unei clădiri;

unitate de ventilaţie bidirecţională (UVB) – unitate de ventilaţie care produce un debit de aer între interiorul şi exteriorul unei clădiri şi care este echipată cu ventilatoare de evacuare şi alimentare;

unitate de ventilaţie nerezidenţială (UVNR) – unitate de ventilaţie în care debitul maxim al unităţii de ventilaţie depăşeşte 250 m³/h, iar în cazul în care debitul maxim este cuprins între 250 şi 1000 m³/h, producătorul nu a declarat utilizarea prevăzută ca fiind exclusiv pentru un aparat de ventilaţie rezidenţial;

unitate de ventilaţie unidirecţională (UVU) – unitate de ventilaţie care produce un debit de aer într-o singură direcţie, fie din interiorul în exteriorul clădirilor (evacuare), fie din exteriorul în interiorul clădirilor (alimentare), unde debitul de aer produs mecanic este echilibrat prin dispozitive naturale de alimentare sau de evacuare a aerului;

unitate de ventilaţie rezidenţială (UVR) – unitate de ventilaţie în care:

a) debitul maxim nu depăşeşte 250 m³/h;

b) debitul maxim este între 250 şi 1000 m³/h, iar producătorul declară utilizarea prevăzută ca fiind exclusiv pentru un aparat de ventilaţie rezidenţial.

În sensul anexelor nr.2-9, sunt prevăzute definiţii suplimentare în anexa nr.1.

III. CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ ŞI INFORMARE

4. Cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru UVR se aplică de la 1 ianuarie 2025 şi sunt stabilite la pct.1 din anexa nr.2 la prezentul Regulament.

5. Cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru UVNR se aplică de la 1 ianuarie 2025 şi sunt stabilite la pct.1 din anexa nr.3 la prezentul Regulament.

6. Cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru UVR se aplică de la 1 ianuarie 2027 şi sunt stabilite la pct.2 în anexa nr.2 la prezentul Regulament.

7. Cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru UVNR se aplică de la 1 ianuarie 2027 şi sunt stabilite la pct.2 din anexa nr.2 la prezentul Regulament.

8. Începând cu data de 1 ianuarie 2025, producătorii de UVR, reprezentanţii autorizaţi ai acestora şi importatorii de UVR respectă cerinţele de informare prevăzute în anexa nr.4.

9. Începând cu data de 1 ianuarie 2025, producătorii de UVNR, reprezentanţii autorizaţi ai acestora şi importatorii de UVNR respectă cerinţele de informare prevăzute în anexa nr.5.

IV. EVALUAREA CONFORMITĂŢII

10. Producătorii de unităţi de ventilaţie efectuează procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014), care constă în sistemul de control intern al proiectării specificat la anexa nr.4 sau în sistemul de management stabilit în anexa nr.5 la legea menţionată.

11. În sensul evaluării conformităţii UVR, calculul cerinţei privind consumul specific de energie trebuie efectuat în conformitate cu anexa nr.8 la prezentul Regulament.

12. În sensul evaluării conformităţii UVNR, calculul şi măsurătorile aferente cerinţei privind consumul specific de energie trebuie efectuate în conformitate cu anexa nr.9 la prezentul Regulament.

13. Dosarul cu documentaţia tehnică întocmit în conformitate cu anexa nr.4 la Legea nr.151/2014 include o copie a informaţiilor despre produs specificate în anexele nr.4 şi nr.5 la prezentul Regulament.

14. În cazul în care informaţiile incluse în dosarul cu documentaţia tehnică pentru un anumit model de unitate de ventilaţie au fost obţinute printr-un calcul bazat pe proiectare sau prin extrapolări pornind de la alte unităţi de ventilaţie, sau ambele, documentaţia tehnică trebuie să includă următoarele informaţii:

1) detalii privind aceste calcule sau extrapolări sau ambele;

2) detalii ale încercărilor efectuate de către producători pentru a verifica exactitatea calculelor şi a extrapolărilor;

3) lista tuturor celorlalte modele de unităţi de ventilaţie pentru care informaţiile incluse în documentaţia tehnică au fost obţinute pe aceeaşi bază;

4) lista modelelor de unităţi de ventilaţie echivalente.

V. PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII

PIEŢEI ŞI VALORILE DE REFERINŢĂ

15. Se aplică procedura de verificare descrisă în anexa nr.6 la prezentul Regulament la efectuarea controalelor de supraveghere a pieţei menţionate în art.8 şi în capitolul VI din Legea nr.151/2014 pentru a asigura conformitatea cu cerinţele stabilite pentru UVR în anexa nr.2 la prezentul Regulament şi cu cerinţele stabilite pentru UVNR în anexa nr.3 la prezentul Regulament.

16. Criteriile de referinţă menţionate la pct.3.2 din partea 3 a anexei nr.1 la Legea nr.151/2014 care se aplică pentru unităţile de ventilaţie sunt stabilite în anexa nr.7 la prezentul Regulament.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile unităţilor de ventilaţie

Definiţii aplicabile în sensul anexelor 2-9 la prezentul Regulament:

consum specific de energie (CSE) [exprimat în kWh/(m².a)] – coeficient de exprimare a energiei consumate pentru ventilaţie per m² de suprafaţă de podea încălzită dintr-o locuinţă sau o clădire, calculat pentru UVR în conformitate cu anexa nr.8;

nivel de putere acustică (L_WA) – nivelul ponderat A al sunetului radiat de carcasă exprimat în decibeli (dB) raportat la o putere acustică de un picowatt (1pW), transmis prin aer la debitul de referinţă;

funcţionare cu mai multe viteze – motor de ventilator care poate funcţiona cu cel puţin trei viteze fixe plus poziţia zero (“oprit”);

variator de viteză (VSD) – comandă electronică, integrată sau care funcţionează ca un sistem unic sau separat cu motorul şi cu ventilatorul, care adaptează în permanenţă curentul electric cu care este alimentat motorul pentru a controla debitul;

sistem de recuperare a căldurii (SRC) – partea unei unităţi de ventilaţie bidirecţionale echipată cu un schimbător de căldură proiectat pentru a transfera căldura din aerul evacuat sau contaminat la aerul de alimentare proaspăt;

randamentul termic al unui SRC rezidenţial (ηt) – aportul dintre câştigul în temperatură al aerului aspirat şi pierderea de temperatură a aerului evacuat, ambele fiind în funcţie de temperatura exterioară, măsurată cu SRC în condiţii de vreme uscată şi în condiţii atmosferice standard, cu un debit masic echilibrat, la fluxul de referinţă, o diferenţă de temperatură de 13 K între interior şi exterior, fără corecţia aportului termic de la motoarele ventilatoarelor;

rata de scurgeri interne – fracţia de aer extras prezentă în aerul aspirat al unităţilor de ventilaţie prevăzute cu HRS ca urmare a scurgerilor între debitele de aer evacuat şi aer aspirat în interiorul carcasei atunci când unitatea funcţionează la debitul volumic de aer de referinţă, măsurat la conducte; încercarea se efectuează pentru UVR la 100 Pa, şi pentru UVNR la 250 Pa;

report – procentul din aerul de evacuare care se restituie aerului de alimentare pentru un schimbător cu regenerare de căldură în conformitate cu fluxul de referinţă;

rata de scurgeri externe – fracţia scurgerii din debitul volumic de aer de referinţă care iese sau intră în carcasa unei unităţi înspre sau din aerul ambiant atunci când aceasta este supusă unei încercări de presiune; încercarea se efectuează la 250 Pa pentru UVR şi la 400 Pa pentru UVNR, atât în cazul unei depresiuni, cât şi la suprapresiune;

amestec – recircularea imediată sau scurtcircuitarea debitelor de aer între gurile de evacuare şi de intrare la terminalele interioare şi la cele exterioare, astfel încât acestea să nu contribuie la ventilaţia eficace a unui spaţiu dintr-o clădire atunci când unitatea funcţionează la debitul volumic de aer de referinţă;

rata de amestec – fracţia de aer extras, ca parte din volumul de aer de referinţă total, care recirculă între gurile de evacuare şi de intrare atât la terminalele interioare, cât şi la cele exterioare astfel încât nu contribuie la ventilaţia efectivă a unui spaţiu dintr-o clădire atunci când unitatea funcţionează la volumul de aer de referinţă, măsurat la o distanţă de 1 m de conducta de intrare interioară, minus rata de scurgere internă;

puterea absorbită efectivă (exprimată în W) – puterea electrică absorbită la debitul de referinţă şi la diferenţa de presiune totală exterioară corespunzătoare şi care include cererea de energie electrică pentru ventilatoare, comenzile, inclusiv telecomenzile şi pompa de căldură, în caz în care este integrată;

puterea absorbită specifică (SPI) [exprimată în W/(m³/h)] – raportul dintre puterea efectivă absorbită (în W) şi debitul de referinţă (în m³/h);

diagrama debitului/a presiunii – set de curbe de debit (axa orizontală) şi de diferenţă de presiune al unei unităţi de ventilaţie rezidenţiale unidirecţionale sau al alimentării unei UVR bidirecţionale, unde fiecare curbă reprezintă o viteză a ventilatorului cu cel puţin opt puncte de încercare echidistante şi unde numărul de curbe este dat de numărul de opţiuni distincte de viteză ale ventilatorului (una, două sau trei) sau, în cazul unui ventilator cu variator de viteză, care include cel puţin o curbă minimă, una maximă şi una intermediară corespunzătoare apropiată de volumul de aer de referinţă şi de diferenţa de presiune pentru testarea SPI;

debitul de referinţă (exprimat în m³/s) – valoarea de pe abscisă într-un punct pe o curbă a diagramei debit/presiune care se află într-un punct de referinţă sau cel mai aproape de un punct de referinţă situat la cel puţin 70 % din debitul maxim şi la 50 Pa pentru unităţile cu conducte şi la o presiune minimă pentru unităţile fără conducte. Pentru unităţile de ventilaţie bidirecţionale, debitul volumic de aer de referinţă se aplică la gura de alimentare cu aer;

factorul de control (CTRL) – factor de corecţie pentru calculul CSE, în funcţie de tipul de control al unităţii de ventilaţie, în conformitate cu descrierea din tabelul 1 din anexa nr.8;

parametru de control – parametru sau un set de parametri măsurabili care se presupune că sunt reprezentativi pentru necesarul de ventilaţie, de exemplu, nivelul de umiditate relativă, nivelul de dioxid de carbon (CO₂), de compuşi organici volatili (COV) sau de alte gaze, detectarea prezenţei, mişcării sau a ocupării spaţiului cu ajutorul razelor infraroşii sau prin reflexia de unde ultrasonice, semnale electrice provenite de la utilizarea de către om a sistemului de iluminat sau a echipamentelor;

comandă manuală – orice tip de comandă care nu utilizează un regulator de cerere;

regulator de cerere – dispozitiv sau un ansamblu de dispozitive, integrate sau livrate separat, care măsoară un parametru de control şi foloseşte rezultatul pentru a regulariza în mod automat debitul unităţii şi/sau debitele conductelor;

regulator cu ceas – interfaţă umană cu ceas, reglată în funcţie de perioada din timpul zilei, folosită pentru a regla viteza ventilatorului/debitul unităţii de ventilaţie şi care are cel puţin şapte reglaje manuale pe zi lucrătoare ale debitului ajustabil pentru cel puţin două perioade de reducere a puterii, adică perioade în care se aplică un debit redus sau nu se aplică niciun debit;

ventilaţie controlată (VC) – unitate de ventilaţie care utilizează un regulator de cerere;

unitate cu conducte – unitate de ventilaţie destinată să ventileze una sau mai multe încăperi sau spaţii închise dintr-o clădire cu ajutorul conductelor de aer şi pe care este prevăzută montarea de racorduri;

unitate fără conducte – unitate de ventilaţie pentru o încăpere destinată să ventileze o singură încăpere sau un singur spaţiu închis dintr-o clădire şi pe care nu este prevăzută montarea de racorduri;

control centralizat al ventilaţiei – regulator de cerere al unei unităţi de ventilaţie cu conducte care reglează în mod continuu viteza sau vitezele ventilatorului şi debitul pe baza unui singur senzor pentru întreaga clădire ventilată sau pentru o parte a clădirii la nivel central;

control local al ventilaţiei – regulator de cerere al unei unităţi de ventilaţie care reglează în mod continuu viteza sau vitezele ventilatorului şi nivelurile debitului pe baza cel puţin a unui senzor pentru o unitate de ventilaţie cu conducte sau pe baza unui senzor pentru o unitate de ventilaţie fără conducte;

presiunea statică (p_sf) – presiunea totală din care se scade presiunea dinamică a ventilatorului;

presiunea totală (p_f) – diferenţa dintre presiunea de stagnare la ieşirea din ventilator şi cea de la intrarea în ventilator;

presiunea de stagnare – presiunea măsurată într-un punct al unui gaz aflat în curgere, atunci când acesta este adus în stare de repaus printr-un proces izoentropic;

presiunea dinamică – presiunea calculată pornind de la rata debitului masic şi densitatea medie a gazului la ieşire şi în zona de ieşire din unitate;

schimbător cu recuperare de căldură – schimbător de căldură fără părţi mobile destinat să transfere energia termică de la un curent de aer la altul, cum ar fi un schimbător de căldură cu plăci sau cu tuburi cu flux paralel, flux încrucişat sau contraflux, sau o combinaţie a acestora sau un schimbător de căldură cu plăci sau cu tuburi cu difuziune de vapori;

schimbător cu regenerare de căldură – schimbător de căldură rotativ care încorporează o roată rotativă pentru a transfera energia termică de la un curent de aer la altul, care integrează un material ce permite transferul de căldură latentă, un mecanism de antrenare, o carcasă sau un cadru şi etanşări pentru a reduce devierile şi pierderile de aer dintr-un curent de aer; schimbătoarele de căldură de acest tip prezintă grade diferite de recuperare a umidităţii în funcţie de materialul folosit;

sensibilitatea fluxului de aer la variaţiile de presiune a unei UVR fără conducte – raportul dintre deviaţia maximă de la debitul maxim al UVR la + 20 Pa şi cel la o diferenţă de presiune externă totală de – 20 Pa;

etanşeitatea la aerul interior/exterior a unei UVR fără conducte – debitul, exprimat în m³/h, între interior şi exterior atunci când ventilatorul sau ventilatoarele este sau sunt oprit(e);

unitate cu dublă întrebuinţare – unitate de ventilaţie concepută pentru scopuri de ventilaţie, precum şi pentru extracţia focului sau a fumului, care respectă cerinţele fundamentale aplicabile lucrărilor de construcţii în ceea ce priveşte siguranţa în caz de incendiu, conform prevederilor din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 pentru comercializarea produselor de construcţii;

ocolire termică – orice soluţie care permite ocolirea schimbătorului de căldură sau care controlează automat sau manual performanţa acestuia în ceea ce priveşte recuperarea căldurii, fără a fi nevoie să se devieze fizic fluxul de aer, de exemplu, deviere pe timp de vară, controlul vitezei rotorului, controlul fluxului de aer.

Definiţii pentru UVNR

puterea electrică absorbită nominală (P) (exprimată în kW) – intrarea de energie electrică efectivă a mecanismelor de acţionare ale ventilatorului, inclusiv orice tip de echipament de control al motorului, la presiunea externă nominală şi la debitul de aer nominal;

randamentul ventilatorului (η_fan) – randamentul static, inclusiv randamentul motorului şi al mecanismului de acţionare ale ventilatorului sau ventilatoarelor individual(e) din unitatea de ventilaţie, configuraţia de referinţă, stabilit la fluxul de aer nominal şi la căderea nominală de presiune externă;

configuraţia de referinţă a unei UVB – produs configurat cu o carcasă, cel puţin două ventilatoare cu viteză variabilă sau cu mai multe viteze, un SRC, un filtru fin curat pe partea de alimentare şi un filtru mediu curat pe partea de evacuare;

configuraţia de referinţă pentru o UVU – produs configurat cu o carcasă şi cel puţin un ventilator cu viteză variabilă sau cu mai multe viteze; în cazul în care produsul este destinat să fie echipat cu un filtru pe partea de alimentare, acest filtru trebuie să fie un filtru fin curat;

randamentul minim al ventilatorului (η_uv) – cerinţa de randament minim specific pentru unităţile de ventilaţie în sensul prezentului Regulament;

debitul nominal (q_nom) (exprimat în m³/s) – debitul de proiectare declarat al unei UVNR în condiţii atmosferice standard de 20 ^oC şi 101 325 Pa, când unitatea este instalată complet, de exemplu, inclusiv cu filtre şi în conformitate cu instrucţiunile producătorului;

presiunea externă nominală (Δp_{s, ext}) (exprimată în Pa) – diferenţa de presiune statică externă de proiectare declarată la debitul nominal;

viteza maximă specificată a ventilatorului (v_{fan_rated}) (exprimată în rotaţii pe minut – rpm) – viteza de rotaţie a ventilatorului la debitul nominal şi la presiunea externă nominală;

căderea de presiune internă a componentelor ventilatorului (Δp_s,int) (exprimată în Pa) – suma căderilor de presiune statică ale unei configuraţii de referinţă a unei UVB sau a unei UVU la fluxul nominal;

căderea de presiune internă a componentelor suplimentare nedestinate ventilaţiei (Δp_s,add) (exprimată în Pa) – ceea ce rămâne din suma tuturor căderilor de presiune statică internă la debitul nominal şi la presiunea externă nominală după scăderea căderii de presiune internă a componentelor de ventilaţie (Δp_s,int);

randamentul termic al unui SRC nerezidenţial (η_{t_uvnr}) – raportul dintre câştigul în temperatură al aerului aspirat şi pierderea de temperatură a aerului evacuat, ambele fiind în funcţie de temperatura exterioară, măsurat într-un mediu de referinţă uscat, la un debit masic echilibrat, o diferenţă de temperatură de 20 K între interior şi exterior, excluzând aportul termic de la motoarele ventilatoarelor şi de la scurgerile interne;

puterea de ventilaţie specifică internă a componentelor de ventilaţie (SFP_int) [exprimată în W/(m³/s)] – raportul dintre căderea de presiune internă a componentelor de ventilaţie şi eficienţa ventilatorului, stabilit pentru configuraţia de referinţă;

puterea de ventilaţie specifică internă maximă a componentelor de ventilaţie (SFP_{int_limit}) [(exprimată în W/(m³/s)] – cerinţa de randament specific pentru SFP_int pentru unităţi de ventilaţie în sensul prezentului Regulament;

SRC mobil – sistem de recuperare a căldurii la care dispozitivul de recuperare a căldurii de pe partea de evacuare şi dispozitivul care introduce căldura recuperată în fluxul de aer de pe partea de alimentare a spaţiului ventilat sunt conectate printr-un sistem de transfer al căldurii în care cele două părţi ale SRC pot fi poziţionate liber în diferite părţi ale clădirii;

viteza frontală (exprimată în m/s) – cea mai mare dintre valorile corespunzătoare vitezei aerului alimentat şi vitezei aerului evacuat. Vitezele sunt vitezele aerului în UV pe baza suprafeţei interioare a unităţii pentru aerul alimentat şi pentru aerul evacuat al UV. Viteza se bazează pe suprafaţa secţiunii filtrului din unitatea respectivă, sau, dacă nu este montat niciun filtru, pe suprafaţa secţiunii ventilatorului;

bonus de randament (E) – factor de corecţie care ţine seama de faptul că o recuperare mai mare de căldură duce la mai multe căderi de presiune, ceea ce necesită o putere specifică a ventilatorului mai mare;

corecţia filtrului (F) (exprimată în Pa) – valoare de corecţie care trebuie aplicată în cazul în care o unitate se abate de la configuraţia de referinţă a unei UVB;

filtru fin – filtru care îndeplineşte condiţiile relevante descrise în anexa nr.9;

filtru mediu – filtru care îndeplineşte condiţiile relevante descrise în anexa nr.9;

randamentul filtrului – raportul mediu dintre fracţiunea de praf captat şi cantitatea de praf introdusă în filtru, în condiţiile descrise în anexa nr.9 pentru filtre fine şi medii.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile unităţilor de ventilaţie

CERINŢELE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ PENTRU UVR

1. De la data de 1 ianuarie 2025:

- CSE calculată pentru un climat mediu nu trebuie să fie mai mare de 0 kWh/(m².a).

- Unităţile fără conducte, inclusiv unităţile de ventilaţie care urmează să fie prevăzute cu un racord fie pe partea de alimentare, fie pe partea de evacuare, trebuie să aibă un L_WA maxim de 45 dB.

- Toate unităţile de ventilaţie, cu excepţia unităţilor cu dublă întrebuinţare, trebuie să fie echipate cu un mecanism cu mai multe viteze sau cu variator de viteză.

- Toate UVB trebuie să aibă o facilitate de ocolire termică.

2. Începând cu data de 1 ianuarie 2027:

- CSE calculată pentru un climat mediu nu trebuie să fie mai mare de 20 kWh/(m².a).

- Unităţile fără conducte, inclusiv unităţile de ventilaţie care urmează să fie prevăzute cu un racord fie pe partea de alimentare, fie pe partea de evacuare, trebuie să aibă un L_WA maxim de 40 dB.

- Toate unităţile de ventilaţie, cu excepţia unităţilor cu dublă întrebuinţare, trebuie să fie echipate cu un mecanism cu mai multe viteze sau cu variator de viteză.

- Toate UVB trebuie să aibă o facilitate de ocolire termică.

- Unităţile de ventilaţie prevăzute cu un filtru trebuie să fie dotate cu un avertizor vizual de schimbare a filtrului.

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile unităţilor de ventilaţie

CERINŢELE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ PENTRU UVNR

1. De la data de 1 ianuarie 2025:

- Toate unităţile de ventilaţie, cu excepţia unităţilor cu dublă întrebuinţare, trebuie să fie echipate cu un mecanism cu mai multe viteze sau cu variator de viteză.

- Toate UVB trebuie să aibă un SRC.

- SRC trebuie să aibă o facilitate de ocolire termică.

- Randamentul termic minim η_{t_uvnr} al tuturor SRC, cu excepţia SRC mobile din UVB, trebuie să fie 67 %, iar bonusul de randament trebuie să fie E = (η_{t_uvnr} – 0,67) * 3 000 dacă randamentul termic η_{t_uvnr} este cel puţin 67 %; altfel, E = 0.

- Randamentul termic minim η_{t_nrvu} al SRC mobile din UVB trebuie să fie 63 %, iar bonusul de randament trebuie să fie E = (η_{t_uvnr} – 0,63) * 3 000 dacă randamentul termic η_{t_uvnr} este cel puţin 63 %; altfel, E = 0.

- Randamentul minim al ventilatorului pentru UVU (ην_u ) este:

- 6,2 % * ln(P) + 35,0 % dacă P ≤ 30 kW; şi

- 6,1 % dacă P > 30 kW.

- Puterea de ventilare specifică internă maximă a componentelor de ventilaţie (SFP_{int_limit} ) în W/(m³/s) este:

- pentru o UVB cu SRC mobil:

1 700 + E – 300 * q_nom /2 – F dacă q_nom < 2 m³/s; şi

1 400 + E – F dacă q_nom ≥ 2 m³/s;

- pentru o UVB cu alt tip de SRC:

1 200 + E – 300 * q_nom /2 – F dacă q_nom < 2 m³/s; şi

900 + E – F dacă q_nom ≥ 2 m³/s;

- 250 pentru o UVU destinată a fi utilizată cu un dispozitiv de filtrare.

2. De la 1 ianuarie 2027:

- Toate unităţile de ventilaţie, cu excepţia unităţilor cu dublă întrebuinţare, trebuie să fie echipate cu un mecanism cu mai multe viteze sau cu variator de viteză.

Toate UVB trebuie să aibă un SRC.

SRC trebuie să aibă o facilitate de ocolire termică.

- Randamentul termic minim η_{t_uvnr} al tuturor SRC, cu excepţia SRC mobile din UVB, trebuie să fie 73 %, iar bonusul de randament E = (η_{t_uvnr} – 0,73) *3 000 dacă randamentul termic η_{t_uvnr} este cel puţin 73 %; altfel, E = 0.

- Randamentul termic minim η_{t_uvnr} al SRC mobile din UVB trebuie să fie 68 %, iar bonusul de randament E = (η_{t_uvnr} – 0,68) * 3 000 dacă randamentul termic η_{t_uvnr} este cel puţin 68 %; altfel, E = 0.

- Randamentul minim al ventilatorului pentru UVU (η_uv ) este:

- 6,2 % * ln(P) + 42,0 % dacă P ≤ 30 kW; şi

- 63,1 % dacă P > 30 kW.

- Puterea de ventilare specifică internă maximă a componentelor de ventilaţie (SFP_{int_limit} ) în W/(m³/s) este:

- pentru o UVB cu SRC mobil:

- 1 600 + E – 300 * q_nom /2 – F dacă q_nom < 2 m³/s; şi

- 1 300 + E – F dacă q_nom ≥ 2 m³/s;

- pentru o UVB cu alt tip de SRC:

- 1 100 + E – 300 * q_nom /2 – F dacă q_nom < 2 m³/s; şi

- 800 + E – F dacă q_nom ≥ 2 m³/s;

- 230 pentru o UVU destinată a fi utilizată cu un dispozitiv de filtrare.

Dacă o unitate de filtrare face parte din configuraţie, produsul trebuie să fie echipat cu o semnalizare vizuală sau o alarmă în sistemul de control care se activează în cazul în care căderea de presiune a filtrului depăşeşte valoarea maximă admisibilă a căderii finale de presiune.

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile unităţilor de ventilaţie

CERINŢE ÎN MATERIE DE INFORMARE PENTRU UVR

1. De la data de 1 ianuarie 2025, trebuie furnizate următoarele informaţii despre produse:

1) denumirea sau marca furnizorului;

2) identificatorul de model al furnizorului (codul, de obicei alfanumeric, prin care se distinge un anumit model de unitate de ventilaţie rezidenţială de alte modele cu aceeaşi marcă comercială sau denumire a furnizorului);

3) consumul specific de energie (CES) în kWh/(m².a) pentru fiecare zonă climatică aplicabilă; şi clasa SEC;

4) tipologia declarată în conformitate cu pct.3 din prezentul Regulament (UVR sau UVNR, unidirecţionale sau bidirecţionale);

5) tipul de motor instalat sau care urmează să fie instalat (cu mai multe viteze sau cu variator de viteză);

6) tipul de sistem de recuperare a căldurii (cu recuperare, cu regenerare, niciunul);

7) randamentul termic al recuperării de căldură (în % sau “nu se aplică”, în cazul în care produsul nu are sistem de recuperare a căldurii);

8) debitul maxim în m³/h;

9) puterea electrică absorbită a motorului ventilatorului, inclusiv orice echipament de control al motorului, la debit maxim (W);

10) nivelul de putere acustică (L_WA), rotunjit la cel mai apropiat număr întreg;

11) debitul maxim de referinţă în m³/h;

12) diferenţa de presiune de referinţă în Pa;

13) SPI în W/m³/h;

14) factorul de control şi tipologia de control în conformitate cu definiţiile şi clasificarea relevante din tabelul 1 din anexa nr.8;

15) rate declarate de scurgere internă şi externă maxime (%) pentru unităţile de ventilaţie bidirecţionale sau reportul (doar pentru schimbătoarele de căldură cu recuperare) şi ratele de scurgere externă (%) pentru unităţile de ventilaţie unidirecţionale cu conducte;

16) rata de amestec a unităţilor de ventilaţie fără conducte bidirecţionale care nu sunt destinate să fie echipate cu o conductă de legătură pe partea alimentării cu aer sau pe partea de extragere a aerului;

17) poziţia şi descrierea avertizorului vizual al filtrului pentru UVR destinate utilizării cu filtre, inclusiv textul care subliniază importanţa înlocuirii periodice a filtrului pentru a asigura performanţa şi randamentul energetic al unităţii;

18) pentru sistemele de ventilaţie unidirecţionale, instrucţiuni de instalare în faţadă a grilelor de evacuare/alimentare pentru alimentarea/extracţia naturală a aerului;

19) adresa de internet pentru instrucţiunile de demontare, conform pct.3;

20) doar pentru unităţile fără conducte: sensibilitatea fluxului de aer la variaţiile de presiune la + 20 Pa şi – 20 Pa;

21) doar pentru unităţile fără conducte: etanşeitatea la aerul interior/exterior în m³/h;

2. Informaţiile enumerate la pct.1 trebuie să fie disponibile:

- în documentaţia tehnică a UVR; şi

- pe site-urile internet cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor autorizaţi ai acestora şi ale importatorilor.

3. Site-ul internet cu acces liber al producătorului trebuie să pună la dispoziţie instrucţiuni detaliate care, printre altele, identifică instrumentele necesare pentru demontarea manuală a motoarelor cu magnet permanent şi a componentelor electronice (plăci cu cablaj imprimat/plăci de circuite imprimate şi afişaje > 10 g sau > 10 cm²), ale bateriilor şi pieselor din plastic de dimensiuni mari (> 100 g) în scopul reciclării eficiente a materialelor, cu excepţia modelelor din care se produc mai puţin de cinci unităţi pe an.

Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile unităţilor de ventilaţie

CERINŢE ÎN MATERIE DE INFORMARE PENTRU UVNR

1. De la data de 1 ianuarie 2025, trebuie furnizate următoarele informaţii despre produse:

1) denumirea sau marca comercială a producătorului;

2) identificatorul de model al producătorului (codul, de obicei alfanumeric, prin care se distinge un anumit model de unitate de ventilaţie nerezidenţială de alte modele cu aceeaşi marcă comercială sau denumire a furnizorului);

3) tipologia declarată în conformitate cu pct.3 (UVR sau UVNR, unidirecţionale sau bidirecţionale);

4) tipul de mecanism de acţionare instalat sau care urmează să fie instalat (cu mai multe viteze sau cu variator de viteză);

5) tip de SRC (mobil, altul, niciunul);

6) randamentul termic al recuperării de căldură (în % sau “nu se aplică”, în cazul în care produsul nu are sistem de recuperare a căldurii);

7) debitul maxim de referinţă al UVNR în m³/h;

8) puterea electrică de intrare efectivă (kW);

9) SFP_int în W/(m³/s);

10) viteza frontală în m/s la debitul proiectat;

11) presiunea externă nominală (Δp_{s, ext}) în Pa;

12) căderea de presiune internă a componentelor de ventilaţie (Δp_s,int) în Pa;

13) opţional: căderea de presiune internă a componentelor care nu sunt utilizate pentru ventilaţie (Δp_s,add) în Pa;

14) eficienţa statică a ventilatoarelor utilizate în conformitate cu Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru ventilatoarele acţionate de motoare cu o putere la intrare între 125 W şi 500 kW, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750 /2016;

15) rata de scurgere externă maximă declarată (%) a carcasei unităţilor de ventilaţie şi rata de scurgere internă maximă declarată (%) a unităţilor de ventilaţie bidirecţionale sau reportul (doar pentru schimbătoare de căldură cu recuperare); ambele sunt măsurate sau calculate în conformitate cu metoda încercării la presurizare sau metoda încercării cu gaz trasor la presiunea declarată a sistemului;

16) performanţa energetică, de preferinţă clasificarea energetică, a filtrelor, informaţii declarate despre consumul anual de energie calculat;

17) descrierea avertizorului vizual al filtrului pentru UVNR destinate utilizării cu filtre, inclusiv textul care subliniază importanţa înlocuirii periodice a filtrului pentru a asigura performanţa şi randamentul energetic ale unităţii;

18) în cazul UVNR destinate a fi utilizate în interior, nivelul de putere acustică (L_WA) al carcasei, rotunjit la cel mai apropiat număr întreg;

19) adresa de internet pentru instrucţiunile de demontare, conform pct.3.

2. Informaţiile enumerate la punctul 1 (1)-(19) sunt disponibile:

- în documentaţia tehnică a UVNR; şi

- pe site-urile internet cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor autorizaţi ai acestora şi ale importatorilor.

3. Site-ul internet cu acces liber al producătorului trebuie să pună la dispoziţie instrucţiuni detaliate care, printre altele, identifică instrumentele necesare pentru preasamblarea şi demontarea manuale ale motoarelor cu magnet permanent şi ale componentelor electronice (plăci cu cablaj imprimat/plăci de circuite imprimate şi afişaje > 10 g sau > 10 cm²), ale bateriilor şi pieselor din plastic de dimensiuni mari (> 100 g) în scopul reciclării eficiente a materialelor exceptând modelele din care se produc mai puţin de cinci unităţi pe an.

Anexa nr.6

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile unităţilor de ventilaţie

VERIFICAREA CONFORMITĂŢII PRODUSELOR DE CĂTRE

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE A PIEŢEI

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea parametrilor măsuraţi de Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare – autoritate de supraveghere a pieţei) şi nu trebuie utilizate de către producător sau importator ca toleranţă permisă pentru a stabili valorile din dosarul cu documentaţia tehnică sau pentru a interpreta valorile respective în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

La verificarea conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi al capitolului VI din Legea nr.151/2014, pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură:

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate din model.

2. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

1) valorile indicate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, inclusiv valorile declarate şi, după caz, valorile utilizate pentru a calcula aceste valori nu sunt mai avantajoase pentru producător sau importator decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.g) pct.2 menţionat; şi

2) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciunele dintre informaţiile despre produs cerute şi publicate de către producător sau importator nu conţin valori care sunt mai avantajoase pentru producător sau importator decât valorile declarate; şi

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei testează unitatea din model, valorile obţinute, valorile parametrilor relevanţi, astfel cum au fost măsuraţi în cadrul testării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători sunt conforme cu toleranţele de verificare respective, astfel cum se indică în tabelul 1.

3. În cazul în care rezultatele menţionate la pct.2 subpct. 1) sau 2) nu sunt atinse, modelul şi toate modelele de unităţi de ventilaţie echivalente enumerate ca modele echivalente în dosarul cu documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

4. În cazul în care rezultatul menţionat la pct.2 subpct. 3) nu este atins:

1) pentru modele fabricate în cantităţi mai mici de cinci unităţi pe an, se consideră că modelul nu este conform cu prezentul Regulament;

2) pentru modele fabricate în cantităţi de minimum cinci unităţi pe an, autoritatea de supraveghere a pieţei alege pentru testare trei unităţi suplimentare din acelaşi model. Ca alternativă, cele trei unităţi suplimentare pot fi selectate dintr-unul sau mai multe modele diferite enumerate ca modele echivalente în dosarul cu documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste trei unităţi, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele de verificare respective, indicate în tabelul 1.

5. În cazul în care rezultatul menţionat la pct.4 subpct. 2) nu este atins, modelul şi toate modelele de unităţi de ventilaţie echivalente enumerate ca modele echivalente în dosarul cu documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

6. Fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului conform pct.3, 4 subpct. 1) şi 5, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexele nr.8 şi nr.9. Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele de verificare stabilite în tabelul 1 şi utilizează doar procedura descrisă la pct.1-6 pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă. Nu se aplică alte toleranţe, cum ar fi cele stabilite în standardele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Tabelul 1

Toleranţe de verificare

Anexa nr.7

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile unităţilor de ventilaţie

CRITERII DE REFERINŢĂ

1. Unităţi de ventilaţie rezidenţiale:

1) CSE: – 42 kWh/(m².a) pentru UVB, şi – 27 kWh/(m².a) pentru UVU.

2) Randamentul de recuperare a căldurii η_t: 90 % pentru UVB.

2. Unităţi de ventilaţie nerezidenţiale:

1) SFP_int: 150 w/(m³/s) sub limita etapei a doua pentru UVNR cu debit ≥ 2 m³/s, şi 250 w/(m³/s) sub limita etapei a doua pentru UVNR cu debit < 2 m³/s.

2) Recuperarea căldurii η_{t_uvnr} : 85 %, iar pentru SRC mobile 80 %.

Anexa nr.8

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare
ecologică aplicabile unităţilor de ventilaţie

CALCULUL CERINŢEI PRIVIND CONSUMUL SPECIFIC DE ENERGIE

Consumul specific de energie (CSE) se calculează folosind următoarea ecuaţie:

SEC=t_a ^. pef ^. q_net ^. MISC ^. CTRL^{x .}SPI - t_h ^. ΔΤ_h ^. η_h^{-1 .} c_air ^. [q_ref – q_net ^.CTRL ^. MISC ^. (1- η_t)] = Q_defr,

unde:

- SEC este consumul specific de energie pentru ventilare pe m² de suprafaţă de podea încălzită a unei locuinţe sau clădiri [kWh/(m².a);

- t_a este numărul de ore de funcţionare pe an [h/a];

- pef este factorul de energie primară pentru producerea şi distribuţia de energie electrică [-];

- q_net este rata cererii nete de ventilaţie per m² de suprafaţă de podea încălzită [m³/h.m²];

- MISC este un factor agregat de tipologie generală care încorporează elemente privind eficacitatea ventilaţiei, scurgeri ale conductelor şi infiltrări suplimentare [-];

- este factorul de control al ventilaţiei [-];

- x reprezintă un exponent care ţine seama de neliniaritatea între economisirea de energie termică şi energia electrică, în funcţie de caracteristicile motorului [-];

- este puterea specifică absorbită [kW/(m³/h)];

- t_h este numărul total de ore al sezonului de încălzire [h];

- ΔΤ_h este diferenţa medie dintre temperatura interioară (19 °C) şi temperatura exterioară pe parcursul unui sezon de încălzire, minus o corecţie de 3 K pentru aporturile solare şi interioare [K];

- η_h este randamentul mediu al încălzirii spaţiului [-];

- c_air este capacitatea specifică de încălzire a aerului la presiune şi densitate constante [kWh/(m³ K)];

- q_ref este rata de ventilaţie naturală de referinţă per m² de suprafaţă de podea încălzită [m³/h.m²];

- η_t este randamentul termic al recuperării căldurii [-];

- Q_defr este energia anuală de încălzire per m² de suprafaţă de podea încălzită [kWh/m². a] pentru dezgheţare, bazată pe o rezistenţă electrică de încălzire variabilă.

Q_defr = t_defr ^. Δt_defr ^. c_air ^. q_net ^. pef ,

unde:

- t_defr este durata perioadei de dezgheţare, adică atunci când temperatura exterioară este sub - 4 °C [h/a], iar

- ΔΤ_defr este diferenţa medie, în K, dintre temperatura exterioară şi - 4 °C pe parcursul perioadei de dezgheţare.

Q_defr se aplică doar unităţilor bidirecţionale cu schimbător cu recuperare de căldură; pentru unităţi unidirecţionale sau unităţi cu schimbătoare cu regenerare de căldură, se aplică Q_defr = 0.

SPI şi η_t sunt valori derivate din încercări şi metode de calcul.

Alţi parametri şi valorile lor standard sunt indicaţi în tabelul 1.

Tabelul 1

Parametrii de calcul al CSE

Anexa nr.9

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile unităţilor de ventilaţie

MĂSURĂTORI ŞI CALCULE PENTRU UVNR

UVNR se testează şi se calculează folosind o configuraţie “de referinţă” a produsului.

Unităţile cu dublă întrebuinţare trebuie supuse încercării şi se calculează în modul de ventilaţie.

1. RANDAMENTUL TERMIC AL UNUI SISTEM DE RECUPERARE A CĂLDURII NEREZIDENŢIAL

Randamentul termic al unui sistem de recuperare a căldurii nerezidenţial este definit ca

η_t __nrvu = (t_2- t₂′) / (t₁′- t₂′) ,

unde:

- η_t este randamentul termic al SRC [-];

- t₂′′ este temperatura aerului de alimentare care iese din SRC şi intră în cameră [°C];

- t₂′ este temperatura aerului exterior [°C];

- t₁′ este temperatura aerului evacuat care iese din cameră şi intră în SRC [°C].

2. CORECŢII ALE FILTRULUI

În cazul în care unul sau ambele filtre lipsesc în comparaţie cu configuraţia de referinţă, se foloseşte următoarea corecţie a filtrului:

De la 1 ianuarie 2025:

F = 0 în cazul în care configuraţia de referinţă este completă;

F = 160 dacă lipseşte filtrul mediu;

F = 200 dacă lipseşte filtrul fin;

F = 360 dacă lipsesc şi filtrul fin, şi filtrul mediu.

De la 1 ianuarie 2027

F = 150 dacă lipseşte filtrul mediu;

F = 190 dacă lipseşte filtrul fin;

F = 340 dacă lipsesc şi filtrul fin, şi filtrul mediu.

“Filtru fin” – filtru care îndeplineşte condiţiile de eficienţă a filtrului în următoarele metode de încercare şi calcul, care trebuie declarate de furnizorul filtrului. Filtrele fine sunt supuse încercărilor la debitul de aer de 0,944 m³/s şi la o suprafaţă a filtrului de 592 × 592 mm (cadrul instalaţiei are 610 × 610 mm) (viteză frontală de 2,7 m/s). După pregătirea, etalonarea şi verificarea adecvate pentru uniformitate a fluxului de aer, se măsoară eficienţa de filtrare iniţială şi căderea de presiune ale filtrului curat. Filtrul se încarcă progresiv cu praful corespunzător până la o cădere finală de presiune a filtrului de 450 Pa. La început se încarcă 30 g în generatorul de praf, iar apoi trebuie să existe cel puţin patru faze echidistante de încărcare a prafului înainte de a se atinge presiunea finală. Praful este alimentat în filtru la o concentraţie de 70 mg/m³. Eficienţa de filtrare se măsoară cu picături în intervalul de mărime 0,2-3 μm dintr-un aerosol de încercare (DEHS DiEthylHexylSebacate) la o rată de aproximativ 0,39 dm³/s (1,4 m³/h). Particulele sunt luate în calcul de 13 ori, succesiv în amonte şi în aval de filtru, la cel puţin 20 de secunde cu un contor optic de particule (COP). Se determină valorile eficienţei marginale de filtrare şi ale căderii de presiune. Se calculează eficienţa de filtrare medie pe parcursul încercării pentru diferitele clase de mărime a particulelor. Pentru a fi considerat “filtru fin”, eficienţa medie pentru o dimensiune a particulelor de 0,4 μm trebuie să fie mai mare de 80 %, iar randamentul minim trebuie să fie mai mare de 35 %. Randamentul minim este cel mai scăzut randament dintre următoarele valori: randamentul evacuat, randamentul iniţial şi cel mai scăzut randament din timpul întregii proceduri de încărcare din cadrul încercării. Încercarea pentru randamentul de evacuare este în mare parte identică cu încercarea pentru randamentul mediu descrisă mai sus, cu excepţia faptului că eşantionul de placă de filtru este descărcat electrostatic cu izopropanol (IPA) înainte de încercare.

“Filtru mediu” – filtru care îndeplineşte următoarele condiţii privind eficienţa filtrului. Un “filtru mediu” este un filtru de aer pentru o unitate de ventilaţie cu performanţă dovedită şi calculată ca pentru un filtru fin, dar care îndeplineşte condiţiile conform cărora randamentul mediu pentru o dimensiune a particulelor de 0,4 μm ar trebui să fie mai mare de 40 %, condiţii care trebuie declarate de furnizorul filtrului.

Anexa nr.35

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

aplicabile cazanelor cu combustibil solid

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) 2015/1189 al Comisiei din 28 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 193 din 21 iulie 2015 (CELEX 32015R1189), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2016/2282 al Comisiei din 30 noiembrie 2016.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Prin derogare de la prevederile Legii nr.277/2022 privind emisiile industriale, Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţe de proiectare ecologică în vederea introducerii pe piaţă şi punerea în funcţiune a cazanelor cu combustibil solid cu o putere termică nominală de 500 de kilowaţi (în continuare – kW) sau mai puţin, inclusiv a celor integrate în pachete formate dintr-un cazan cu combustibil solid, instalaţii de încălzire suplimentare, regulatoare de temperatură şi dispozitive solare, astfel cum sunt definite la pct.4 din Regulamentul cu privire la etichetarea energetică a instalaţiilor pentru încălzirea incintelor, a instalaţiilor de încălzire cu funcţie dublă, a pachetelor de instalaţie pentru încălzirea incintelor, regulator de temperatură şi dispozitiv solar şi a pachetelor de instalaţie de încălzire cu funcţie dublă, regulator de temperatură şi dispozitiv solar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014.

2. Cerinţele stabilite în prezentul Regulament nu se aplică:

1) cazanelor care generează căldură exclusiv în scopul furnizării de apă caldă potabilă sau menajeră;

2) cazanelor destinate încălzirii şi distribuirii unor agenţi termici gazoşi, precum vapori sau aer;

3) cazanelor de cogenerare cu combustibil solid cu o capacitate electrică maximă de minimum 50 kW;

4) cazanelor cu biomasă nelemnoasă.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

3. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

alt combustibil admis – combustibil solid, altul decât combustibilul de bază, care poate fi utilizat în cazanul cu combustibil solid, în conformitate cu instrucţiunile producătorului, şi include orice combustibil care este menţionat în manualul de instrucţiuni destinat instalatorilor şi utilizatorilor finali, pe site-urile internet cu acces liber ale producătorilor, în materialele tehnice promoţionale şi în materialele publicitare;

biomasă – fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor de origine biologică provenite din agricultură, inclusiv substanţe vegetale şi animale, din silvicultură şi din industriile conexe, inclusiv din pescuit şi acvacultură, precum şi fracţiunea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi municipale;

biomasă lemnoasă – biomasă provenită din arbori, arbuşti şi tufişuri, inclusiv din buşteni, din aşchii de lemn, din lemn comprimat sub formă de pelete, din lemn comprimat sub formă de brichete şi din rumeguş;

biomasă nelemnoasă – biomasa diferită de cea lemnoasă, cum ar fi, de exemplu, paie, Miscanthus, trestie, sâmburi, boabe, sâmburi de măsline, turte de măsline şi coji de nuci;

cazan cu biomasă – cazan cu combustibil solid şi care utilizează, drept combustibil de bază, biomasa;

cazan cu biomasă nelemnoasă – un cazan cu biomasă care utilizează, drept combustibil de bază, biomasa nelemnoasă şi pentru care, în lista altor combustibili admişi, nu figurează biomasa lemnoasă, combustibilii fosili sau un amestec de biomasă şi combustibili fosili;

cazan cu combustibil solid – dispozitiv echipat cu unul sau mai multe generatoare de căldură cu combustibil solid care furnizează energie termică unui sistem de încălzire centrală pe bază de apă, pentru a atinge şi a menţine un nivel dorit de temperatură interioară în unul sau mai multe spaţii închise, cu o pierdere de căldură în mediul său înconjurător de nu mai mult de 6 % din puterea termică nominală;

cazan de cogenerare cu combustibil solid – cazan cu combustibil solid care poate genera simultan căldură şi energie electrică;

combustibil de bază – singurul combustibil solid care se utilizează, de preferinţă, pentru cazan, în conformitate cu instrucţiunile producătorului;

combustibil fosil – combustibil, altul decât biomasa, inclusiv antracit, lignit, cocs, cărbune bituminos; în sensul prezentului Regulament, este inclusă şi turba;

combustibil solid – combustibil care este în stare solidă la temperatura interioară normală a camerei, inclusiv biomasa solidă şi combustibilul fosil solid;

generator de căldură cu combustibil solid – componenta unui cazan cu combustibil solid care generează căldură prin arderea de combustibili solizi;

particule – particule de diferite forme, structuri şi densităţi dispersate în faza gazoasă a gazelor de ardere;

putere termică nominală sau Pr – puterea termică declarată a unui cazan cu combustibil solid atunci când asigură încălzirea spaţiilor închise utilizând combustibilul de bază, exprimată în kW;

randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor sau η_s – raportul, exprimat în %, dintre necesarul de încălzire a spaţiului, pentru un anumit sezon de încălzire, furnizat de un cazan cu combustibil solid şi consumul anual de energie de care este nevoie pentru satisfacerea acestui necesar;

sistem de încălzire centrală pe bază de apă – sistem care utilizează apa ca agent termic pentru a distribui căldura generată la nivel central în scopul încălzirii unor dispozitive emitente destinate să încălzească spaţii închise din interiorul clădirilor sau al părţilor acestora, inclusiv reţelele de termoficare urbane sau colective.

În sensul anexelor nr.2-nr.5, se aplica definiţiile din anexa nr.1 la prezentul Regulament.

III. CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ ŞI EVALUAREA

CONFORMITĂŢII. VALORILE DE REFERINŢĂ

4. Cerinţele de proiectare ecologică pentru cazanele cu combustibil solid sunt stabilite în anexa nr.2.

5. Cazanele cu combustibil solid respectă cerinţele stabilite la pct.1 şi 2 din anexa nr.2 începând cu data de 1 ianuarie 2025.

6. Conformitatea cazanelor cu combustibil solid cu cerinţele de proiectare ecologică se evaluează şi se calculează conform metodelor stabilite în anexa nr.3.

7. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014) constă din sistemul de control intern al proiectării specificat la anexa nr.4 sau sistemul de management stabilit în anexa nr.5 din legea menţionată.

8. În scopul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică conţine o copie de pe informaţiile specificate la pct.2 subpct.3) din anexa nr.2.

9. La efectuarea verificărilor în scopul supravegherii pieţei menţionate în art.8 şi în capitolul VI din Legea nr.151/2014, se aplică procedura de verificare prevăzută în anexa nr.4 la prezentul Regulament pentru a asigura conformitatea cu cerinţele stabilite în anexa nr.2.

10. Valorile de referinţă pentru cele mai performante cazane cu combustibil solid disponibile pe piaţă în momentul intrării în vigoare a prezentului Regulament sunt stabilite în anexa nr.5.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid

DEFINIŢII APLICABILE PENTRU ANEXE

Se aplică următoarele definiţii:

altă biomasă lemnoasă – biomasa lemnoasă, alta decât buştenii cu un conţinut de umiditate de cel mult 25%, aşchiile de lemn cu un conţinut de umiditate de cel puţin 15%, lemnul comprimat sub formă de pelete sau brichete sau rumeguşul cu un conţinut de umiditate mai mic sau egal cu 50%;

alţi combustibili fosili – combustibili fosili, alţii decât cărbunele bituminos, lignitul, inclusiv brichetele, cocsul, antracitul sau brichetele din amestec de combustibili fosili;

carcasa cazanului cu combustibil solid – partea cazanului cu combustibil solid proiectată pentru a fi echipată cu un generator de căldură cu combustibil solid;

cazan cu combustibil fosil – cazan cu combustibil solid care utilizează drept combustibil de bază combustibilii fosili sau un amestec de biomasă şi combustibili fosili;

cazan cu condensare – cazan cu combustibil solid în care, în condiţii normale de funcţionare şi la anumite temperaturi operaţionale ale apei, vaporii de apă din produsele de ardere sunt condensaţi parţial astfel încât căldura latentă a acestor vapori de apă să poată fi utilizată pentru încălzire;

cazan cu funcţie dublă – cazan cu combustibil solid care este proiectat şi pentru a produce căldură în scopul încălzirii apei potabile sau menajere la anumite niveluri de temperatură, în anumite cantităţi şi la anumite debite, în anumite intervale de timp, şi care este conectat la o sursă externă de apă potabilă sau menajeră;

coeficient de conversie sau CC – coeficient care reflectă eficienţa de generare medie, estimată la 40 % la nivelul UE, la care se face referire în Legea nr.139/2018/2018 cu privire la eficienţa energetică; valoarea coeficientului de conversie este CC=2,1;

conţinut de umiditate – cantitatea de apă din combustibil în raport cu masa totală a combustibilului utilizat în cazanele cu combustibil solid;

emisii sezoniere aferente încălzirii spaţiilor înseamnă:

a) în cazul cazanelor cu combustibil solid cu alimentare automată, media ponderată dintre emisiile la puterea termică nominală şi emisiile la 30 % din puterea termică nominală, exprimată în mg/m³;

b) în cazul cazanelor cu combustibil solid cu alimentare manuală care pot funcţiona la 50 % din puterea termică nominală în modul continuu, media ponderată dintre emisiile la puterea termică nominală şi emisiile la 50 % din puterea termică nominală, exprimată în mg/m³;

c) în cazul cazanelor cu combustibil solid cu alimentare manuală care nu pot funcţiona la 50 % sau mai puţin din puterea termică nominală în modul continuu, emisiile la puterea termică nominală, exprimate în mg/m³;

d) pentru cazanele de cogenerare cu combustibil solid, emisiile la puterea termică nominală, exprimate în mg/m³;

identificator de model – codul, de obicei alfanumeric, prin care se distinge un anumit model de cazan cu combustibil solid de alte modele cu aceeaşi marcă comercială sau denumire a producătorului;

instalaţie de încălzire de rezervă – element cu rezistenţă electrică ce utilizează efectul Joule, care generează căldură numai pentru a împiedica îngheţarea cazanului cu combustibil solid sau a sistemului de încălzire centrală pe bază de apă sau atunci când sursa externă de căldură este întreruptă, inclusiv în timpul perioadelor de întreţinere sau se defectează;

mod standby – starea în care cazanul cu combustibil solid este conectat la reţeaua electrică, depinde de alimentarea cu energie de la reţeaua electrică pentru a funcţiona în mod corespunzător şi asigură exclusiv desfăşurarea următoarelor funcţii, care pot continua pentru o perioadă de timp nedefinită: funcţia de reactivare sau funcţia de reactivare şi doar o indicaţie a faptului că funcţia de reactivare este activată sau afişarea unor informaţii sau a stării;

model echivalent – model introdus pe piaţă cu aceiaşi parametri tehnici, stabiliţi în tabelul 1 din anexa nr.2 pct.2, ca un alt model introdus pe piaţă de acelaşi producător;

putere calorifică superioară (PCS) – cantitatea totală de căldură degajată de o cantitate unitară de combustibil care are conţinutul corespunzător de umiditate, atunci când este ars complet cu oxigen şi când produsele de ardere au revenit la temperatura ambiantă; această cantitate include căldura de condensare a vaporilor de apă formaţi prin arderea întregii cantităţi de hidrogen conţinute în combustibil;

putere calorifică superioară fără umiditate (PCS_fu) – cantitatea totală de căldură degajată de o cantitate unitară de combustibil eliberat de umiditatea inerentă atunci când este ars complet cu oxigen şi când produsele de ardere au revenit la temperatura ambiantă; această cantitate include căldura de condensare a vaporilor de apă formaţi prin arderea întregii cantităţi de hidrogen conţinute în combustibil;

putere termică utilă sau P – puterea termică a unui cazan cu combustibil solid transmisă agentului termic, exprimată în kW;

puterea consumată în modul standby sau P_SB – consumul de putere, exprimat în kW, al unui cazan cu combustibil solid în modul standby, excluzând consumul oricărui dispozitiv secundar incorporat de reducere a emisiilor;

puterea electrică necesară pentru funcţionarea la putere termică maximă (el_max) – consumul de energie electrică al cazanului cu combustibil solid la puterea termică nominală, exprimat în kW, excluzând consumul de energie electrică al unei instalaţii de încălzire de rezervă şi al oricărui dispozitiv secundar incorporat de reducere a emisiilor;

puterea electrică necesară pentru funcţionarea la putere termică minimă (el_min) – consumul de energie electrică al cazanului cu combustibil solid la sarcina parţială aplicabilă, exprimat în kW, excluzând consumul de energie electrică al unei instalaţii de încălzire de rezervă şi al oricărui dispozitiv secundar incorporat de reducere a emisiilor;

randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor în modul activ sau η_son înseamnă:

a) în cazul cazanelor cu combustibil solid cu alimentare automată, media ponderată dintre randamentul util la puterea termică nominală şi randamentul util la 30 % din puterea termică nominală, exprimată în %;

b) în cazul cazanelor cu combustibil solid cu alimentare manuală care pot funcţiona la 50 % din puterea termică nominală în modul continuu, media ponderată dintre randamentul util la puterea termică nominală şi randamentul util la 50 % din puterea termică nominală, exprimată în %;

c) în cazul cazanelor cu combustibil solid cu alimentare manuală care nu pot funcţiona la 50 % sau mai puţin din puterea termică nominală în modul continuu, randamentul util la puterea termică nominală, exprimat în %;

d) în cazul cazanelor de cogenerare cu combustibil solid, randamentul util la puterea termică nominală, exprimat în %;

randament electric sau η_el – raportul dintre energia electrică produsă şi energia totală consumată de un cazan de cogenerare cu combustibil solid, exprimat în %, unde energia totală consumată este exprimată în termeni de PCS sau de energie finală înmulţită cu coeficientul de conversie (CC);

randament util sau η – raportul dintre puterea termică utilă şi energia totală consumată de un cazan cu combustibil solid, exprimat în %, unde energia totală consumată este exprimată în termeni de PCS sau de energie finală înmulţită cu coeficientul de conversie (CC);

regulator de temperatură – echipament care serveşte drept interfaţă cu utilizatorul final în ceea ce priveşte valorile şi timpii temperaturii interioare dorite, care comunică date relevante unei interfeţe a cazanului cu combustibil solid, cum ar fi o unitate de procesare centrală, contribuind astfel la reglarea temperaturii sau temperaturilor din interior;

sarcină parţială aplicabilă – în cazul cazanelor cu combustibil solid cu alimentare automată, funcţionarea la 30 % din puterea termică nominală, iar pentru cazanele cu combustibil solid cu alimentare manuală care pot funcţiona la 50 % din puterea termică nominală, funcţionarea la 50 % din puterea termică nominală.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid

CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

1. Cerinţe specifice de proiectare ecologică

De la 1 ianuarie 2025, cazanele cu combustibil solid trebuie să respecte următoarele cerinţe:

1) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor pentru cazanele cu o putere termică nominală de 20 kW sau mai mică nu este mai mic de 75 %;

2) randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor pentru cazanele cu o putere termică nominală mai mare de 20 kW nu este mai mic de 77 %;

3) emisiile sezoniere de particule cauzate de încălzirea spaţiilor nu depăşesc 40 mg/m³ pentru cazanele cu alimentare automată şi 60 mg/m³ pentru cazanele cu alimentare manuală;

4) emisiile sezoniere de compuşi organici gazoşi cauzate de încălzirea spaţiilor nu depăşesc 20 mg/m³ pentru cazanele cu alimentare automată şi 30 mg/m³ pentru cazanele cu alimentare manuală;

5) emisiile sezoniere de monoxid de carbon cauzate de încălzirea spaţiilor nu depăşesc 500 mg/m³ pentru cazanele cu alimentare automată şi 700 mg/m³ pentru cazanele cu alimentare manuală;

6) emisiile sezoniere de oxizi de azot cauzate de încălzirea spaţiilor nu depăşesc 200 mg/m³ pentru cazanele cu alimentare automată şi 350 mg/m³ pentru cazanele cu alimentare manuală.

Aceste cerinţe trebuie respectate pentru combustibilul de bază şi pentru orice alt combustibil adecvat pentru a fi utilizat în cazanele cu combustibil solid.

2. Cerinţe privind informaţiile despre produs

De la 1 ianuarie 2025 trebuie furnizate următoarele informaţii cu privire la cazanele cu combustibil solid:

1) în manualele cu instrucţiuni pentru instalatori şi pentru utilizatorii finali, precum şi pe site-urile internet cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor autorizaţi ai acestora şi ale importatorilor:

a) informaţiile prevăzute în tabelul 1, împreună cu parametrii tehnici măsuraţi şi calculaţi în conformitate cu anexa nr.3 şi cu precizarea numărului cifrelor semnificative indicate în tabel;

b) orice măsură de precauţie specifică ce trebuie luată la asamblarea, instalarea sau întreţinerea cazanului cu combustibil solid;

c) instrucţiuni privind modul adecvat de funcţionare a cazanului cu combustibil solid şi privind cerinţele în materie de calitate pentru combustibilul de bază şi pentru orice alţi combustibili adecvaţi;

d) în cazul generatoarelor de căldură pe bază de combustibil solid proiectate pentru cazanele cu combustibil solid şi pentru carcasele cazanelor cu combustibil solid destinate să fie echipate cu astfel de generatoare de căldură, caracteristicile lor, cerinţele privind asamblarea, pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru cazane cu combustibil solid şi, în cazul în care, lista combinaţiilor recomandate de producător;

2) într-o secţiune destinată profesioniştilor a site-urilor internet cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor lor autorizaţi şi ale importatorilor: informaţii privind dezasamblarea, reciclarea şi eliminarea la sfârşitul ciclului de viaţă;

3) în scopul evaluării conformităţii în temeiul pct.7 şi 8, dosarul cu documentaţia tehnică trebuie să conţină următoarele elemente:

a) informaţiile enumerate în subpct.1) şi 2);

b) o listă a tuturor modelelor echivalente, dacă este cazul;

c) în cazul în care combustibilul de bază sau orice alt combustibil admis este altă biomasă lemnoasă, biomasa nelemnoasă, alt combustibil fosil sau alt amestec de biomasă şi combustibil fosil, aşa cum se indică în tabelul 1, o descriere a combustibilului suficientă pentru identificarea fără echivoc a acestuia şi standardul sau specificaţiile tehnice ale combustibilului, inclusiv conţinutul de umiditate şi de cenuşă măsurate, iar pentru alt combustibil fosil, de asemenea, conţinutul măsurat de substanţe volatile;

4) capacitatea electrică, marcată în mod permanent pe cazanul de cogenerare cu combustibil solid.

Informaţiile menţionate în subpct.3) pot fi comasate la dosarul cu documentaţia tehnică furnizată în conformitate cu măsurile luate în temeiul Legii nr.306/2023 privind etichetarea produselor cu impact energetic.

Tabelul 1

Cerinţe privind informaţiile referitoare la cazanele cu combustibil solid

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid

MĂSURĂTORI ŞI CALCULE

1. În scopul conformităţii şi al verificării conformităţii cu cerinţele prezentului Regulament, măsurătorile şi calculele se efectuează utilizând standarde armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau alte metode credibile, exacte şi reproductibile care ţin seama de metodele de ultimă generaţie general recunoscute. Aceste măsurători şi calcule trebuie să îndeplinească condiţiile şi parametrii tehnici stabiliţi la pct.2-6.

2. Condiţii generale privind măsurătorile şi calculele

1) Cazanele cu combustibil solid sunt testate folosind combustibilul de bază şi orice alţi combustibili admişi indicaţi în tabelul 1 din anexa nr.2, cu excepţia faptului că, în cazul cazanelor testate utilizând aşchii de lemn cu un conţinut de umezeală de peste 35% care îndeplinesc cerinţele aplicabile, se consideră că acestea îndeplinesc cerinţele respective şi pentru aşchiile de lemn cu un conţinut de umezeală de 15-35% şi nu este necesar să fie testate folosind aşchii de lemn cu un conţinut de umezeală de 15-35 %.

2) Valorile declarate pentru randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor şi emisiile sezoniere aferente încălzirii spaţiilor se rotunjesc la cel mai apropiat număr întreg.

3) Orice generator de căldură cu combustibil solid proiectat pentru un cazan cu combustibil solid şi orice carcasă de cazan cu combustibil solid destinată să fie echipată cu un astfel de generator de căldură se testează cu o carcasă de cazan cu combustibil solid corespunzătoare şi cu un generator de căldură corespunzător.

3. Condiţii generale pentru randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor

1) Valorile randamentului util η_n şi η_p, precum şi valorile puterii termice utile P_n şi P_p se măsoară, după caz. Pentru cazanele de cogenerare cu combustibil solid, se măsoară şi valoarea randamentului electric η_el,n .

2) Randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor η_s se calculează ca randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor în modul active η_son, corectat cu contribuţii de la regulatoarele de temperatură, consumul auxiliar de energie electrică şi, pentru cazanele de cogenerare cu combustibil solid, prin adăugarea randamentului electric înmulţit cu un coeficient de conversie CC de 2,5.

3) Consumul de energie electrică se înmulţeşte cu un coeficient de conversie CC de 2,5.

4. Condiţii specifice pentru randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor

1) Randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor η_s se defineşte ca:

η_s = η_son – F(1) – F(2) + F(3),

unde:

a) η_son este randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor în modul activ, exprimat ca procent, calculat în conformitate cu pct.4 subpct.2);

b) F(1) reprezintă o pierdere de randament energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor cauzată de contribuţiile ajustate ale regulatoarelor de temperatură; F(1) = 3%;

c) F(2) reprezintă o contribuţie negativă la randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor a consumului auxiliar de energie electrică, exprimată ca procent, şi este calculată în conformitate cu pct.4 subpct.3);

d) F(3) reprezintă o contribuţie pozitivă la randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor a randamentului electric al cazanelor de cogenerare cu combustibil solid, exprimată ca procent, şi se calculează după cum urmează:

F(3)= 2,5 ×η_el,n

2) Randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor în modul activ, η_son, se calculează după cum urmează:

a) pentru cazanele cu combustibil solid cu alimentare manuală care pot funcţiona la 50 % din puterea termică nominală în modul continuu şi pentru cazanele cu combustibil solid cu alimentare automată:

η_son = 0,85 × η_p + 0,15 × η_n

b) pentru cazanele cu combustibil solid cu alimentare manuală care nu pot funcţiona la 50 % sau mai puţin din puterea termică nominală în modul continuu şi pentru cazanele de cogenerare cu combustibil solid:

η_son = ηn

3) F(2) se calculează după cum urmează:

a) pentru cazanele cu combustibil solid cu alimentare manuală care pot funcţiona la 50 % din puterea termică nominală în modul continuu şi pentru cazanele cu combustibil solid cu alimentare automată:

F(2)= 2,5 × (0,15 × el_max + 0,85 × el_min +1,3 ×P_SB )/(0,15 × P_n+ 0,85 × P_p )

b) pentru cazanele cu combustibil solid cu alimentare manuală care nu pot funcţiona la 50 % sau mai puţin din puterea termică nominală în modul continuu şi pentru cazanele de cogenerare cu combustibil solid:

F(2) = 2,5 × (el_max + 1,3 × P_SB)/P_n

5. Calcularea puterii calorifice superioare

Puterea calorifică superioară (PCS) se obţine din puterea calorifică superioară fără umiditate (PCS_fu ) prin aplicarea următoarei conversii:

PCS=PCS_fu× (1 –M),

unde:

1) PCS şi PCS_fu sunt exprimate în megajouli pe kilogram;

2) M este conţinutul de umiditate al combustibilului, exprimat ca proporţie.

6. Emisiile sezoniere aferente încălzirii spaţiilor

1) Emisiile de particule, de compuşi organici gazoşi, de monoxid de carbon şi de oxizi de azot se exprimă standardizate la o bază de gaze de ardere uscate cu 10 % oxigen şi condiţii standard la 0 °C şi 1 013 milibari.

2) Emisiile sezoniere aferente încălzirii spaţiilor, E_s, de particule, de compuşi organici gazoşi, de monoxid de carbon şi, respectiv, de oxizi de azot se calculează după cum urmează:

a) pentru cazanele cu combustibil solid cu alimentare manuală care pot funcţiona la 50 % din puterea termică nominală în modul continuu şi pentru cazanele cu combustibil solid cu alimentare automată:

E_s = 0,85 × E_s,p + 0,15 × E_s,n

b) pentru cazanele cu combustibil solid cu alimentare manuală care nu pot funcţiona la 50 % sau mai puţin din puterea termică nominală în modul continuu şi pentru cazanele de cogenerare cu combustibil solid:

E_s = E_s,n ,

unde:

i. E_s,p sunt emisiile de particule, de compuşi organici gazoşi, de monoxid de carbon şi, respectiv, de oxizi de azot măsurate la 30 % sau la 50 % din puterea termică nominală, după caz;

ii. E_s,n sunt emisiile de particule, de compuşi organici gazoşi, de monoxid de carbon şi, respectiv, de oxizi de azot măsurate la puterea termică nominală;

iii. emisiile de particule se măsoară printr-o metodă gravimetrică excluzând orice particule formate de compuşii organici gazoşi atunci când gazele de ardere sunt amestecate cu aerul înconjurător;

iv. emisiile de oxizi de azot se calculează ca fiind cantitatea totală de monoxid de azot şi dioxid de azot şi se exprimă în dioxid de azot.

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid

VERIFICAREA CONFORMITĂŢII PRODUSELOR DE CĂTRE

AUTORITĂŢILE DE SUPRAVEGHERE A PIEŢEI

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea parametrilor măsuraţi de Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare – autoritate de supraveghere a pieţei) şi nu trebuie utilizate de către producător sau importator ca toleranţă permisă pentru a stabili valorile din documentaţia tehnică sau pentru a interpreta valorile respective în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

La verificarea conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi al capitolului VI din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014), pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură:

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate din model.

2. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

1) valorile indicate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, inclusiv valorile declarate şi, după caz, valorile utilizate pentru a calcula aceste valori nu sunt mai avantajoase pentru producător sau importator decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.g) pct.2 menţionat; şi

2) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciunele dintre informaţiile despre produs cerute şi publicate de către producător sau importator nu conţin valori care sunt mai avantajoase pentru producător sau importator decât valorile declarate; şi

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei testează unitatea din model, valorile obţinute, valorile parametrilor relevanţi, astfel cum au fost măsuraţi în cadrul testării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători sunt conforme cu toleranţele de verificare respective, astfel cum se indică în tabelul 2.

Unitatea se testează cu unul sau mai mulţi combustibili având caracteristici de acelaşi ordin ca şi cele ale combustibilului sau combustibililor utilizaţi de producător pentru a efectua măsurătorile descrise în anexa nr.3.

3. În cazul în care rezultatele menţionate la pct.2 subpct.1) sau 2) nu sunt atinse, modelul şi toate modelele de unităţi de ventilaţie echivalente enumerate ca modele echivalente în dosarul cu documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

4. În cazul în care rezultatul menţionat la pct.2 subpct.3) nu este atins, autoritatea de supraveghere a pieţei aleg pentru testare trei unităţi suplimentare din acelaşi model. Ca alternativă, cele trei unităţi suplimentare pot fi selectate dintr-unul sau mai multe modele diferite enumerate ca modele echivalente în documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului.

5. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste trei unităţi, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele de verificare respective, indicate în tabelul 2.

6. În cazul în care rezultatul menţionat la pct.5 nu este atins, modelul şi toate modelele enumerate ca modele echivalente în dosarul cu documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

7. Fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului conform pct.3 şi pct.6, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexa nr.3.

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele de verificare stabilite în tabelul 2 şi utilizează doar procedura descrisă la pct.1-7 pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă. Nu se aplică alte toleranţe, cum ar fi cele stabilite în standardele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Tabelul 2

Toleranţe de verificare

Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid

VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ

Valorile indicative de referinţă pentru cea mai bună tehnologie disponibilă pe piaţă pentru cazanele cu combustibil solid la data intrării în vigoare a prezentului Regulament sunt prezentate mai jos. În momentul intrării în vigoare a prezentului Regulament, nu a fost identificat niciun cazan cu combustibil solid care să respecte toate valorile specificate la pct.1 şi 2. Mai multe cazane cu combustibil solid respectă una sau mai multe dintre aceste valori:

1. Pentru randamentul energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor: 96 % pentru cazanele de cogenerare cu combustibil solid, 90 % pentru cazanele cu condensare şi 84 % pentru alte cazane cu combustibil solid.

2. Pentru emisiile sezoniere aferente încălzirii spaţiilor:

1) particule: 2 mg/m³ pentru cazanele cu biomasă; 10 mg/m³ pentru cazanele cu combustibil fosil;

2) compuşi organici gazoşi: 1 mg/m³;

3) monoxid de carbon: 6 mg/m³;

4) oxizi de azot: 97 mg/m³ pentru cazanele cu biomasă; 170 mg/m³ pentru cazanele cu combustibil fosil.

Valorile de referinţă menţionate la pct.1 şi la pct.2 subpct.1)-4) nu înseamnă în mod necesar că o combinaţie a acestor valori poate fi atinsă de către un singur cazan cu combustibil solid. Un exemplu de combinaţie bună este un model existent cu un randament energetic sezonier aferent încălzirii spaţiilor de
81 % şi cu emisii de particule datorate încălzirii spaţiilor de 7 mg/m³, de compuşi organici gazoşi de 2 mg/m³, de monoxid de carbon de 6 mg/m³ şi de oxizi de azot de 120 mg/m³.

Anexa nr.36

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor

pentru încălzirea aerului, sistemelor pentru răcire, răcitoarelor

industriale cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) 2016/2281 al Comisiei din 30 noiembrie 2016 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 346 din 20 decembrie 2016 (CELEX 32016R2281), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2016/2282 al Comisiei din 30 noiembrie 2016, şi

Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/2281 al Comisiei de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor [Publicarea titlurilor şi a referinţelor la metode tranzitorii de măsurare şi calcul pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE)2016/2281, în special a anexelor III şi IV], publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 229 din 14 iulie 2017 (CELEX 52017XC0714(03)).

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, sistemelor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţe de proiectare ecologică în vederea introducerii pe piaţă şi punerii în funcţiune a următoarelor produse:

1) produse pentru încălzirea aerului cu o capacitate de încălzire care nu depăşeşte 1 MW;

2) produse pentru răcire şi răcitoare industriale cu temperaturi înalte, cu o capacitate de răcire care nu depăşeşte 2 MW;

3) ventiloconvectoare.

2. Cerinţele stabilite în prezentul Regulament nu se aplică produselor care îndeplinesc oricare dintre criteriile următoare:

1) produse reglementate prin Hotărâre Guvernului nr.750/2016 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.750/2016), în ceea ce priveşte aparatele pentru încălzire locală;

2) produse reglementate prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016, în ceea ce priveşte aparatele de climatizare şi ventilatoarele de confort;

3) produse reglementate prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016, în ceea ce priveşte instalaţiile pentru încălzirea incintelor şi instalaţiile de încălzire cu funcţie dublă;

4) produse reglementate prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016, în ceea ce priveşte dulapurile frigorifice de depozitare profesionale, dulapurile frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţile de condensare şi răcitoarele pentru procese;

5) climatizoare, cu temperatura de ieşire a apei de răcire mai mică de + 2°C şi răcitoare industriale cu temperatură înaltă, cu temperatura de ieşire a apei de răcire mai mică de + 2°C sau mai mare de +12°C;

6) produse proiectate să utilizeze în principal combustibili din biomasă;

7) produse care utilizează combustibili solizi;

8) produse care furnizează căldură sau frig în combinaţie cu energie electrică (“cogenerare”), prin intermediul unui proces de conversie sau de ardere a combustibilului;

9) produse incluse în instalaţiile care intră sub incidenţa Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale;

10) răcitoare industriale cu temperatură înaltă care utilizează exclusiv condensarea prin evaporare;

11) produse fabricate la comandă, în mod ocazional şi asamblate la faţa locului;

12) răcitoare industriale cu temperatură înaltă, la care refrigerarea se realizează printr-un proces de absorbţie ce utilizează căldura ca sursă de energie; şi

13) produse pentru încălzirea şi răcirea aerului, care au ca funcţie principală producerea şi depozitarea de materiale perisabile la temperaturi specifice în incinte comerciale, instituţionale sau industriale, în timp ce încălzirea şi răcirea incintelor este o funcţie secundară şi în cazul cărora eficienţa energetică a funcţiei de încălzire şi răcire a incintelor depinde de eficienţa energetică a funcţiei primare.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

3. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

biomasă – fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor de origine biologică provenite din agricultură, inclusiv substanţe vegetale şi animale, din silvicultură şi din industriile conexe, inclusiv din pescuit şi acvacultură, precum şi fracţiunea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi a celor municipale;

capacitate nominală de refrigerare (P) – capacitatea de refrigerare pe care o poate atinge răcitorul industrial cu temperatură înaltă, atunci când funcţionează la sarcină maximă, măsurată la o temperatură de 35 °C a aerului de admisie pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă cu răcire cu aer şi la o temperatură de 30°C a apei pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă cu răcire cu apă, exprimată în kW;

combustibil din biomasă – combustibil produs din biomasă;

combustibil solid – combustibil care se află în stare solidă la o temperatură ambiantă interioară normală;

capacitate nominală de încălzire (P_rated,h) – capacitatea de încălzire a unei pompe de căldură, a unei aeroterme sau a unui ventiloconvector, atunci când încălzeşte o incintă în “condiţii nominale standard”, exprimată în kW;

capacitate nominală de răcire (P_rated,c) – capacitatea de răcire a unui climatizor şi/sau a unui aparat de aer condiţionat sau a unui ventiloconvector, atunci când răceşte o incintă în “condiţii nominale standard”, exprimată în kW;

condiţii nominale standard – condiţiile de funcţionare ale climatizoarelor, aparatelor de aer condiţionat şi pompelor de căldură, în care acestea sunt testate pentru a li se stabili capacitatea nominală de încălzire, capacitatea nominală de răcire, nivelul de putere acustică şi/sau emisiile de oxizi de azot. Pentru produsele care utilizează motoare cu ardere internă, acesta este echivalentul regimului de turaţie al motorului (Erpm_equivalent);

climatizor – produs pentru răcire:

a) al cărui schimbător de căldură interior (evaporator) extrage căldură dintr-un sistem de răcire pe bază de apă (sursa de căldură), care este proiectat să funcţioneze la temperaturi de ieşire a apei răcite mai mari sau egale cu + 2°C;

b) care este prevăzut cu un generator de frig; şi

c) al cărui schimbător de căldură exterior (condensator) degajă această căldură în disipatoare termice precum aerul ambiant, apa sau solul;

generator de frig – componenta unui produs pentru răcire care generează o diferenţă de temperatură ce permite extragerea căldurii din sursa de căldură, şi anume din incinta care trebuie răcită şi transferarea acesteia la un disipator termic, precum aerul ambiant, apa sau solul, prin utilizarea unui ciclu de compresie a vaporilor sau a unui ciclu de sorbţie;

generator de căldură – partea unui produs pentru încălzire care generează căldură utilă, printr-unul sau mai multe dintre următoarele procese:

a) arderea de combustibili lichizi sau gazoşi;

b) efectul Joule, care are loc în elementele de încălzire ale unui sistem de încălzire cu rezistenţă electrică;

c) captarea căldurii fie din aerul ambiant, fie din aerul evacuat din instalaţiile de ventilare, fie din apă, fie din surse de căldură din sol şi transferarea acestei călduri către sistemul de încălzire pe bază de aer, prin utilizarea unui ciclu de compresie a vaporilor sau a unui ciclu de sorbţie;

produs pentru încălzirea aerului – dispozitiv care:

a) încorporează sau furnizează căldură unui sistem de încălzire pe bază de aer;

b) este echipat cu unul sau mai multe generatoare de căldură; şi

c) poate include un sistem de încălzire pe bază de aer, pentru furnizarea de aer încălzit direct în incinta încălzită, prin intermediul unui dispozitiv de deplasare a aerului.

Un generator de căldură, proiectat pentru un produs pentru încălzirea aerului şi carcasa unui produs pentru încălzirea aerului, proiectată pentru a fi echipată cu un astfel de generator de căldură sunt considerate, împreună, un produs pentru încălzirea aerului;

produs pentru răcire - dispozitiv care:

a) încorporează sau furnizează aer sau apă răcită către un sistem de răcire pe bază de aer sau un sistem de răcire pe bază de apă; şi

b) este echipat cu unul sau mai multe generatoare de frig.

Un generator de frig, proiectat pentru a fi utilizat într-un produs pentru răcire şi carcasa unui produs pentru răcire, proiectată pentru a fi echipată cu un astfel de generator de frig sunt considerate, împreună, un produs pentru răcire;

răcitor industrial cu temperatură înaltă – produs:

a) care conţine cel puţin un compresor, acţionat sau destinat să fie acţionat de un motor electric şi cel puţin un evaporator;

b) capabil să răcească şi să menţină permanent temperatura unui lichid pentru a furniza frig unui aparat sau sistem electrocasnic de refrigerare, al cărui scop nu este de a asigura răcirea unei incinte pentru confortul termic al persoanelor;

c) care este capabil să ofere capacitate nominală de refrigerare la o temperatură de ieşire din schimbătorul de căldură intern de 7°C, în condiţii nominale standard;

d) care poate să integreze sau nu condensatorul, sistemul circuitului pentru lichidul de răcire sau alte echipamente auxiliare;

răcitor industrial cu temperatură înaltă cu răcire cu aer – răcitor industrial cu temperatură înaltă al cărui mediu de transfer termic la partea de condensare este aerul;

răcitor industrial cu temperatură înaltă cu răcire cu apă – răcitor industrial cu temperatură înaltă al cărui mediu de transfer termic la partea de condensare este apa sau saramura;

sistem de încălzire pe bază de aer – componentele şi echipamentele necesare pentru furnizarea de aer încălzit, prin intermediul unui dispozitiv de deplasare a aerului, fie prin conducte, fie direct în incinta încălzită, atunci când scopul sistemului este de a atinge şi menţine temperatura interioară dorită într-o incintă închisă, de exemplu o clădire sau părţi ale acesteia, pentru confortul termic al persoanelor;

sistem de răcire pe bază de aer – componentele sau echipamentele necesare pentru furnizarea de aer răcit, prin intermediul unui dispozitiv de deplasare a aerului, fie prin conducte, fie direct în incinta răcită, pentru a atinge şi menţine temperatura interioară dorită într-o incintă închisă, de exemplu o clădire sau părţi ale acesteia, pentru confortul termic al persoanelor;

sistem de răcire pe bază de apă – componentele sau echipamentele necesare pentru distribuirea de apă răcită şi transferarea de căldură din incinte către apa răcită, atunci când scopul sistemului este de a atinge şi menţine temperatura interioară dorită într-o incintă închisă, de exemplu o clădire sau părţi ale acesteia, pentru confortul termic al persoanelor;

temperatura de ieşire a apei răcite – temperatura apei la ieşirea din climatizor, exprimată în grade Celsius;

ventiloconvector – dispozitiv care furnizează o circulaţie forţată a aerului dintr-o incintă, în scopul încălzirii şi/sau răcirii şi/sau dezumidificării şi/sau filtrării acestui aer, pentru confortul termic al persoanelor, dar care nu include nici sursa de căldură sau de frig, nici un schimbător de căldură exterior. Dispozitivul poate fi dotat cu ţevărie minimă pentru ghidarea admisiei şi a evacuării aerului, inclusiv a aerului condiţionat. Produsul poate fi proiectat pentru a fi încorporat sau poate avea o carcasă proprie care să-i permită amplasarea în incinta destinată condiţionării. El poate include un generator de căldură cu efect Joule, destinat a fi utilizat exclusiv ca încălzitor de rezervă.

Pentru anexele nr.2-nr.5 sunt stabilite definiţii suplimentare în anexa nr.1.

III. CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ ŞI EVALUAREA

CONFORMITĂŢII ŞI CALENDARUL

4. Cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, ventiloconvectoarelor şi răcitoarelor cu temperatură înaltă sunt stabilite în anexa nr.2.

5. Cerinţele în materie de proiectare ecologică se aplică în conformitate cu următorul calendar:

1) de la 1 ianuarie 2025:

a) produsele pentru încălzirea aerului trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la pct.1 subpct.1) şi la pct.5 din anexa nr.2;

b) produsele pentru răcire trebuie îndeplinească cerinţele prevăzute la pct.2 subpct.1) şi la pct.5 din anexa nr.2;

c) răcitoarele industriale cu temperatură înaltă trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la pct.3 subpct.1) şi la pct.5 din anexa nr.2;

d) ventiloconvectoarele trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la pct.5 din anexa nr.2;

2) de la 26 septembrie 2025:

a) produsele pentru încălzirea aerului şi produsele pentru răcire trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la pct.4 subpct.1) din anexa nr.2;

3) de la 1 ianuarie 2028:

a) produsele pentru încălzirea aerului trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la pct.1 subpct.2) din anexa nr.2;

b) produsele pentru răcire trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la pct.2 subpct.2) din anexa nr.2;

c) răcitoarele industriale cu temperatură înaltă trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la pct.3 subpct.2) din anexa nr.2;

d) produsele pentru încălzirea aerului trebuie să îndeplinească cerinţele la pct.4 subpct.2) din anexa nr.2.

6. Conformitatea cu cerinţele în materie de proiectare ecologică se măsoară şi se calculează în conformitate cu metodele stabilite în anexa nr.3.

IV. EVALUAREA CONFORMITĂŢII, PROCEDURA DE VERIFICARE

ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI ŞI VALORILE INDICATIVE

DE REFERINŢĂ. EXCEPŢII DE APLICABILITATE

7. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014) este sistemul de control intern al proiectării specificat în anexa nr.4 sau sistemul de management stabilit în anexa nr.5 la Legea nr.151/2014.

8. În sensul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, producătorul prezintă dosarul cu documentaţia tehnică care conţine informaţiile specificate la pct.5 subpct.3) din anexa nr.2 la prezentul Regulament.

9. La efectuarea verificărilor în scopul supravegherii pieţei menţionate în art.8 şi în capitolul VI din Legea nr.151/2014, se aplică procedura de verificare prevăzută în anexa nr.4 pentru cerinţele stabilite în anexa nr.2 la prezentul Regulament.

10. Valorile indicative de referinţă pentru aplicarea calificativului “performanţă optimă” la produsele pentru încălzirea aerului, produsele pentru răcire şi răcitoarele industriale cu temperatură înaltă disponibile pe piaţă în momentul intrării în vigoare a prezentului Regulament sunt stabilite în anexa nr.5.

11. Până la elaborarea şi aprobarea standardelor armonizate menţionate în pct.1 din anexei nr.3 la prezentul Regulament, în vederea implementării prevederilor de la anexele nr.3 şi nr.4, sunt puse în aplicare metode tranzitorii de măsurare şi calcul specificate în anexa nr.6.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului,

sistemelor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu

temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor

DEFINIŢII APLICABILE PENTRU ANEXE

În sensul anexelor nr.2-nr.5, se aplică următoarele definiţii:

coeficient de conversie (CC) – coeficient care reflectă media randamentului de generare, estimată la 40 %, stabilită în anexa nr.1 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică; valoarea coeficientului de conversie este CC= 2,5;

coeficient de degradare [(C_dh) pentru modul încălzire şi (C_dc) pentru modurile răcire sau refrigerare] – măsura pierderii de eficienţă, cauzată de ciclurile pornit/oprit ale produsului; dacă nu este determinat prin măsurare, coeficientul de degradare implicit este 0,25 pentru un aparat de aer condiţionat sau o pompă de căldură, sau 0,9 pentru un climatizor sau un răcitor industrial cu temperatură înaltă;

controlul capacităţii – caracteristica unei pompe de căldură, a unui aparat de aer condiţionat, a unui climatizor sau a unui răcitor industrial cu temperatură înaltă de a-şi modifica propria capacitate de încălzire sau de răcire, prin modificarea debitului volumetric al agentului frigorific, care trebuie indicat ca “fix”, dacă debitul volumetric nu poate fi modificat, ca “progresiv”, dacă debitul volumetric este modificat sau ajustat în serii de maximum două trepte, sau ca “variabil”, dacă debitul volumetric este modificat sau ajustat în serii de trei sau mai multe trepte;

debit de aer – debitul de aer în m³/h, măsurat la orificiul de evacuare a aerului al unităţilor interioare şi/sau exterioare, după caz ale climatizoarelor, aparatelor de aer condiţionat sau pompelor de căldură şi unităţilor ventiloconvectoare, în condiţii nominale standard pentru răcire, sau pentru încălzire dacă produsul nu are funcţie de răcire;

eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor (η_s,h) – raportul dintre cererea anuală de referinţă pentru încălzire, aferentă sezonului de încălzire acoperit de un produs pentru încălzirea aerului şi consumul anual de energie pentru încălzire, corectat, după caz, cu contribuţii care ţin seama de controlul temperaturii şi de consumul de energie electrică al pompei sau pompelor de apă subterană, exprimat în %;

eficienţa energetică sezonieră aferentă răcirii incintelor (η_s,c) – raportul dintre cererea anuală de referinţă pentru răcire, aferentă sezonului de răcire acoperit de un produs pentru răcire şi consumul anual de energie pentru răcire, corectat, după caz, cu contribuţii care ţin seama de controlul temperaturii şi de consumul de energie electrică al pompei sau pompelor de apă subterană, exprimat în %;

eficienţa energetică sezonieră aferentă răcirii incintelor” (η_s,c) – raportul dintre cererea anuală de referinţă pentru răcire, aferentă sezonului de răcire acoperit de un produs pentru răcire şi consumul anual de energie pentru răcire, corectat, după caz, cu contribuţii care ţin seama de controlul temperaturii şi de consumul de energie electrică al pompei sau pompelor de apă subterană, exprimat în %;

emisii de oxizi de azot – suma emisiilor de monoxid de azot şi dioxid de azot provenite de la produsele pentru încălzirea aerului sau răcire care utilizează combustibili gazoşi sau lichizi, exprimate în dioxid de azot, stabilite în timpul furnizării capacităţii nominale pentru încălzire, exprimată în mg/kWh de PCS;

generator de căldură preferat – generatorul de căldură al produsului pentru încălzirea aerului, care are cea mai mare contribuţie la totalul energiei termice furnizate pe durata sezonului de încălzire;

încălzitor suplimentar – generator de căldură al produsului pentru încălzirea aerului, care generează căldură suplimentară, în condiţiile în care sarcina de încălzire depăşeşte capacitatea de încălzire a generatorului de căldură preferat;

interval (bin_j) – o combinaţie dintre o “temperatură exterioară” (T_j) şi “orele per interval” (h_j), conform celor stipulate în anexa nr.3, tabelele 26, 27 şi 28;

nivel de putere acustică – nivelul de putere acustică, ponderat cu A, măsurat în interior şi/sau în exterior, în condiţii nominale standard, exprimat în dB;

ore per interval (h_j) – numărul de ore pe sezon, exprimat în ore pe an, în care se atinge o anumită temperatură exterioară pentru fiecare interval, conform celor stipulate în anexa nr.3, tabelele 26, 27 şi 28;

potenţial de încălzire globală (GWP) – potenţialul de încălzire climatică al unui gaz cu efect de seră, faţă de potenţialul dioxidului de carbon (CO₂), calculat ca potenţial de încălzire pentru 100 de ani al unui kilogram de gaz cu efect de seră, faţă de un kilogram de CO₂. Valorile GWP avute în vedere sunt cele stabilite în anexele nr.1, nr.2 şi nr.4 la Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră. Valorile GWP pentru amestecurile de agenţi frigorifici se bazează pe metoda prezentată în anexa nr.3 la Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră;

putere calorifică superioară – cantitatea totală de căldură eliberată de o cantitate unitară de combustibil, atunci când acesta este ars complet cu oxigen şi când produsele de ardere revin la temperatura ambiantă; această cantitate include căldura rezultată din condensarea eventualilor vapori de apă conţinuţi în combustibil şi a vaporilor de apă formaţi prin arderea eventualului conţinut de hidrogen al combustibilului;

regulator de temperatură – echipament care constituie interfaţa cu utilizatorul final în ceea ce priveşte valorile şi intervalele aferente temperaturii interioare dorite şi care comunică date relevante, precum temperatura sau temperaturile interioare şi/sau exterioare efective, unei interfeţe a produsului pentru încălzirea aerului sau răcire, cum ar fi o unitate centrală de procesare, contribuind astfel la reglarea temperaturii sau a temperaturilor interioare;

temperatură exterioară (T_j) – temperatura aerului exterior, indicată de termometrul uscat şi exprimată în grade Celsius; umiditatea relativă poate fi indicată printr-o temperatură corespunzătoare a termometrului umed;

temperatură interioară (T_in) – temperatura aerului interior, indicată de termometrul uscat şi exprimată în grade Celsius; umiditatea relativă poate fi indicată printr-o temperatură corespunzătoare a termometrului umed.

Definiţii referitoare la aeroterme

aerotermă – produs pentru încălzirea aerului care transferă căldura de la un generator de căldură direct în atmosferă şi care încorporează sau distribuie această căldură printr-un sistem de încălzire pe bază de aer;

aerotermă B₁ – aerotermă care utilizează combustibili gazoşi/lichizi, specific proiectată pentru a fi conectată la o ţeavă de fum cu tiraj natural prin care reziduurile de ardere sunt evacuate în afara încăperii în care se află aeroterma B₁ şi care trage aerul de ardere direct din încăperea respectivă; aerotermele de tip B₁ sunt comercializate numai ca aeroterme B₁;

aerotermă C₂ – aerotermă care utilizează combustibili gazoşi/lichizi, specific proiectată pentru a trage aerul de ardere dintr-un sistem de conducte comune, la care sunt conectate mai multe aparate electrocasnice şi pentru a extrage gazele de ardere în sistemul de conducte; aerotermele de tip C₂ sunt comercializate numai ca aeroterme C₂;

aerotermă C₄ – aerotermă care utilizează combustibili gazoşi/lichizi, specific proiectată pentru a trage aerul de ardere dintr-un sistem de conducte comune, la care sunt conectate mai multe aparate electrocasnice şi pentru a extrage gazele de ardere într-o altă ţeavă a sistemului de evacuare; aerotermele de tip C₄ sunt comercializate numai ca aeroterme C₄;

aerotermă cu combustibil gazos/lichid – aerotermă care foloseşte un generator de căldură prin arderea de combustibili gazoşi sau lichizi;

aerotermă electrică – aerotermă care utilizează un generator de căldură cu efect Joule, într-un sistem de încălzire cu rezistenţă electrică;

capacitate minima – capacitatea minimă de încălzire a aerotermei (P_min), exprimată în kW;

consum auxiliar de energie electrică – pierderile de eficienţă energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor, datorate consumului de energie electrică la capacitatea nominală de încălzire (el_max), la capacitatea minimă (el_min) şi în mod standby (el_sb), exprimate în %;

eficienţa energetică aferentă emisiilor (η_s,flow) – corecţie aplicată calculului eficienţei energetice sezoniere aferente încălzirii incintelor în modul activ, care ţine cont de fluxul de aer echivalent al aerului încălzit şi de capacitatea de încălzire;

eficienţă energetică sezonieră aferentă energiei termice (η_s,th) – media ponderată a randamentului util la capacitatea nominală de încălzire şi a randamentului util la capacitate minimă, ţinând seama şi de pierderile prin anvelopă;

eficienţă energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor în modul activ (η_s,on) – eficienţă energetică sezonieră aferentă energiei termice, înmulţită cu eficienţa energetică aferentă emisiilor, exprimată în %;

factor al pierderilor prin anvelopă (F_env) – pierderile de eficienţă energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor, datorate pierderilor de căldură ale generatorului de căldură în zone din afara incintelor care trebuie încălzite, exprimate în %;

pierderi cu flacăra de aprindere – pierderile de eficienţă energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor, datorate consumului de energie al arzătorului de aprindere, exprimate în %;

pierderi pe ţeava de fum – pierderile de eficienţă energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor, în perioadele în care generatorul preferat nu este activ, exprimate în %;

putere consumată de flacăra pilot permanentă (P_ign) – consumul de putere al unui arzător destinat să aprindă arzătorul principal şi care poate fi stins exclusiv prin intervenţia utilizatorului, exprimat în W, pe baza PCS-ului combustibilului;

randament util la capacitatea minimă (η_pl) – raportul dintre capacitatea minimă şi puterea de intrare totală, necesară pentru a obţine această capacitate de încălzire, exprimat în %, unde puterea de intrare totală se bazează pe PCS-ul combustibilului;

randament util la capacitatea nominală de încălzire (η_nom) – raportul dintre capacitatea nominală de încălzire şi puterea de intrare totală, necesară pentru a obţine această capacitate de încălzire, exprimat în %, unde puterea de intrare totală se bazează pe PCS-ul combustibilului, dacă se utilizează combustibili gazoşi/lichizi.

Definiţii ale pompelor de căldură, aparatelor de aer condiţionat şi climatizoarelor

aparat de aer condiţionat aer-aer – aparat de aer condiţionat dotat cu un generator de frig care utilizează un ciclu de compresie a vaporilor acţionat de un motor electric sau de un motor cu ardere internă şi al cărui schimbător de căldură exterior (evaporator) permite transferul de căldură în aer;

aparat de aer condiţionat apă/saramură-aer – aparat de aer condiţionat dotat cu un generator de frig care utilizează un ciclu de compresie a vaporilor acţionat de un motor electric sau de un motor cu ardere internă şi al cărui schimbător de căldură exterior (evaporator) permite transferul de căldură în apă sau în saramură;

aparat de aer condiţionat cu ciclu de sorbţie – aparat de aer condiţionat dotat cu un generator de frig care utilizează un ciclu de sorbţie bazat pe arderea externă a combustibililor şi/sau furnizarea de căldură;

aparat de aer condiţionat de acoperiş – aparat de aer condiţionat aer-aer, acţionat de un compresor electric, ale cărui evaporator, compresor şi condensator sunt integrate într-un singur bloc;

aparat de aer condiţionat multi-split – aparat de aer condiţionat care conţine mai multe unităţi de interior, unul sau mai multe circuite de refrigerare, unul sau mai multe compresoare şi una sau mai multe unităţi de exterior, unităţile de interior putând fi sau nu controlate individual;

aparat de aer condiţionat – produs pentru răcire care asigură răcirea incintelor şi:

a) al cărui schimbător de căldură interior (evaporator) extrage căldura dintr-un sistem de răcire pe bază de aer (sursa de căldură);

b) dotat cu un generator de frig care utilizează un ciclu de compresie a vaporilor sau un ciclu de sorbţie;

c) al cărui schimbător de căldură exterior (condensator) eliberează această căldură în disipatoare termice precum aerul ambiant, apa sau solul şi care poate sau nu să includă un transfer de căldură bazat pe evaporarea de apă adăugată din exterior;

d) care poate funcţiona în mod invers, în cazul în care operează ca pompă de căldură;

climatizor aer-apă – climatizor dotat cu un generator de frig care utilizează un ciclu de compresie a vaporilor acţionat de un motor electric sau de un motor cu ardere internă şi al cărui schimbător de căldură exterior (condensator) permite transferul de căldură în aer, inclusiv transferul de căldură bazat pe evaporarea în acest aer a apei adăugate din exterior, cu condiţia ca aparatul să poată funcţiona şi fără adaos de apă, utilizând exclusiv aerul;

climatizor apă/saramură-apă – climatizor dotat cu un generator de frig care utilizează un ciclu de compresie a vaporilor acţionat de un motor electric sau de un motor cu ardere internă şi al cărui schimbător de căldură exterior (condensator) permite transferul de căldură în apă sau saramură, cu excepţia transferului de căldură bazat pe evaporarea apei adăugate din exterior;

climatizor cu ciclu de sorbţie – climatizor dotat cu un generator de frig care utilizează un ciclu de sorbţie bazat pe arderea externă a combustibililor şi/sau furnizarea de căldură;

pompă de căldură aer-aer – pompă de căldură dotată cu un generator de căldură care utilizează un ciclu de compresie a vaporilor acţionat de un motor electric sau de un motor cu ardere internă şi al cărei schimbător de căldură exterior (evaporator) permite transferul de căldură din aerul ambiant;

pompă de căldură apă/saramură-aer – pompă de căldură dotată cu un generator de căldură care utilizează un ciclu de compresie a vaporilor acţionat de un motor electric sau de un motor cu ardere internă şi al cărei schimbător de căldură exterior (evaporator) permite transferul de căldură din apă sau saramură;

pompă de căldură cu ciclu de sorbţie – pompă de căldură cu un generator de căldură care utilizează un ciclu de sorbţie ce se bazează pe ardere externă de combustibili şi/sau pe furnizarea de căldură;

pompă de căldură de acoperiş – pompă de căldură aer-aer, acţionată de un compresor electric, ale cărei evaporator, compresor şi condensator sunt integrate într-un singur bloc;

pompă de căldură multi-split – pompă de căldură care conţine mai multe unităţi de interior, unul sau mai multe circuite de refrigerare, unul sau mai multe compresoare şi una sau mai multe unităţi de exterior, unităţile de interior putând fi sau nu controlate individual;

pompă de căldură – produs pentru încălzirea aerului:

a) al cărui schimbător de căldură exterior (evaporator) extrage căldura din aerul ambiant, aerul evacuat din instalaţiile de ventilare, apă sau sursele de căldură din sol;

b) dotat cu un generator de căldură care utilizează un ciclu de compresie a vaporilor sau un ciclu de sorbţie;

c) al cărui schimbător de căldură interior (condensator) degajă această căldură într-un sistem de încălzire pe bază de aer;

d) care poate fi echipat cu un produs suplimentar pentru încălzire;

e) care poate funcţiona în mod invers, caz în care operează ca aparat de aer condiţionat.

Definiţii referitoare la metoda de calcul pentru climatizoare, aparate de aer condiţionat şi pompe de căldură

capacitatea de încălzire declarată [Pdh(T_j)] – capacitatea de încălzire a ciclului de compresie a vaporilor al unei pompe de căldură, la o temperatură exterioară (T_j) şi o temperatură interioară (T_in), declarată de producător şi exprimată în kW;

capacitatea de răcire declarată [Pdc(T_j)] – capacitatea de răcire a ciclului de compresie a vaporilor al aparatului de aer condiţionat sau al climatizorului, la o temperatură exterioară (T_j ) şi o temperatură interioară (T_in ), declarată de producător şi exprimată în kW;

capacitatea încălzitorului electric de rezervă [elbu(T_j)] – capacitatea de încălzire a unui încălzitor suplimentar real sau presupus, cu valoarea COP egală cu 1, care suplimentează capacitatea de încălzire declarată [Pdh(T_j )] pentru a atinge sarcina parţială de încălzire [Ph(T_j )], în cazul în care Pdh(T_j ) este mai mică decât Ph(T_j ), pentru temperatura exterioară (T_j ), exprimată în kW;

cererea anuală de referinţă pentru încălzire (Q_H) – cererea de referinţă pentru încălzire dintr-un anumit sezon de încălzire, care trebuie utilizată ca bază pentru calculul SCOP, calculată ca produsul dintre sarcina de încălzire proiectată (P_{design, h}) şi numărul echivalent de ore în modul activ pentru încălzire (H_HE), exprimată în kWh;

cererea anuală de referinţă pentru răcire (Q_C) – cererea de referinţă pentru răcire, care trebuie utilizată ca bază de calcul pentru SEER, calculată ca produsul dintre sarcina de răcire proiectată (P_design,c) şi numărul echivalent de ore în modul activ pentru răcire (H_CE), exprimată în kWh;

coeficientul de performanţă corespunzător unui interval dat [COP_bin (T_j)] – coeficientul de performanţă al pompei de căldură pentru fiecare interval bin_j cu o temperatură exterioară (T_j ) dintr-un sezon, alcătuit din sarcina parţială, capacitatea declarată şi coeficientul de performanţă declarat [COP_d (T_j )], calculat pentru alte intervale prin interpolare/extrapolare, corectat, atunci când este necesar, prin coeficientul de degradare;

coeficientul de performanţă declarat [COP_d (T_j )] – coeficientul de performanţă pentru un număr limitat de intervale (j) specificate, cu temperatura exterioară (T_j );

coeficientul de performanţă sezonier (SCOP) – coeficientul general de performanţă a unei pompe de căldură care utilizează energie electrică, reprezentativ pentru sezonul de încălzire, calculat prin împărţirea cererii anuale de referinţă pentru încălzire la “consumul anual de energie pentru încălzire”;

coeficientul de performanţă sezonier în modul activ (SCOP_on) – coeficientul mediu de performanţă al pompei de căldură în modul activ pentru sezonul de încălzire, alcătuit din sarcina parţială, capacitatea electrică de încălzire de rezervă (acolo unde este necesar) şi coeficienţii de performanţă corespunzători unui interval dat [COP_bin(T_j)], ponderat cu orele per interval pe durata cărora intervin condiţiile definite pentru intervalul respectiv;

condiţii de proiectare de referinţă – combinaţia dintre “temperatura de proiectare de referinţă”, “temperatura bivalentă” maximă şi “temperatura limită de funcţionare” maximă, stabilite în tabelul 24 din anexa nr.3;

consumul anual de energie pentru încălzire (Q_HE) – consumul de energie necesar pentru satisfacerea cererii anuale de referinţă pentru încălzire aferente unui sezon de încălzire desemnat şi se calculează prin împărţirea “cererii anuale de referinţă pentru încălzire” la “coeficientul de performanţă sezonier în modul activ” (SCOP_on) şi adăugarea consumului de energie electrică al unităţii în modurile oprit prin termostat, standby, oprit şi în modul încălzitor de carter pe durata sezonului de încălzire, exprimat în kWh;

consumul anual de energie pentru răcire (Q_CE) – consumul de energie necesar pentru a satisface “cererea anuală de referinţă pentru răcire”, calculat prin împărţirea “cererii anuale de referinţă pentru răcire” la “rata sezonieră a eficienţei energetice în modul activ” (SEER_on) şi adăugarea consumului de energie electrică al unităţii în modurile oprit prin termostat, standby, oprit şi în modul încălzitor de carter pe durata sezonului de răcire, exprimat în kWh;

numărul echivalent de ore în modul activ pentru încălzire (H_HE) – numărul anual estimat de ore în care un încălzitor cu pompă de căldură trebuie să furnizeze sarcina de încălzire proiectată pentru a satisface cererea anuală de referinţă pentru încălzire, exprimat în ore;

numărul echivalent de ore în modul activ pentru răcire (H_CE) – numărul anual estimat de ore în care unitatea trebuie să asigure “sarcina de răcire proiectată” (P_design,c) pentru a satisface “cererea anuală de referinţă pentru răcire”, exprimat în ore;

rata capacităţii – sarcina parţială de încălzire [(P_h (T_j )] împărţită la capacitatea de încălzire declarată [P_dh (T_j)] sau sarcina parţială de răcire [P_c (T_j)] împărţită la capacitatea de răcire declarată [P_dc (T_j)];

rata declarată a eficienţei energetice [EER_d (T_j )] – rata eficienţei energetice pentru un număr limitat de intervale (j) specificate, cu temperatura exterioară (T_j );

rata eficienţei energetice corespunzătoare unui interval dat [EER_bin (T_j)] – rata eficienţei energetice corespunzătoare unui interval bin_j cu o temperatură exterioară (T_j) dintr-un sezon, alcătuit din sarcina parţială, capacitatea declarată şi rata declarată a eficienţei energetice [EER_d (T_j)], calculată pentru alte intervale prin interpolare/extrapolare, corectată, atunci când este necesar, prin coeficientul de degradare;

rata sarcinii parţiale [pl(T_j)] – “temperatura exterioară” minus 16°C, împărţită la “temperatura de proiectare de referinţă” minus 16°C, fie pentru răcirea, fie pentru încălzirea incintelor;

rata sezonieră a eficienţei energetice (SEER) – rata generală a eficienţei energetice a aparatului de aer condiţionat sau a climatizorului, reprezentativă pentru sezonul de răcire, calculată ca “cererea anuală de referinţă pentru răcire” împărţită la “consumul anual de energie pentru răcire”;

rata sezonieră a eficienţei energetice în modul activ (SEER_on) – rata medie a eficienţei energetice a unităţii în modul activ pentru funcţia de răcire, derivată din sarcina parţială şi din ratele eficienţei energetice corespunzătoare intervalelor [EER_bin (T_j)], ponderată cu numărul de ore per interval în care se înregistrează condiţiile specifice fiecărui interval;

sarcina de încălzire proiectată (P_design,c) – sarcina de încălzire aplicată pompei de căldură la temperatura de referinţă proiectată, unde sarcina de încălzire proiectată (P_design,c) este egală cu sarcina parţială de încălzire, în condiţiile unei temperaturi exterioare (T_j) egale cu temperatura de referinţă proiectată pentru încălzire (T_{design, h}), exprimată în kW;

sarcina de răcire proiectată (P_design,c) – sarcina de răcire aplicată unui climatizor sau unui aparat de aer condiţionat în condiţiile de referinţă proiectate, unde sarcina de răcire proiectată (P_design,c) este egală cu capacitatea declarată de răcire la temperatura exterioară (T_j) egală cu temperatura de referinţă proiectată pentru răcire (T_design,c), exprimată în kW;

sarcină parţială de încălzire [Ph(T_j )] – sarcina de încălzire la o anumită temperatură exterioară, calculată prin înmulţirea sarcinii de încălzire proiectate cu raportul sarcinii parţiale, exprimată în kW;

sarcină parţială de răcire [Pc(T_j )] – sarcina de răcire la o temperatură exterioară specifică, calculată prin înmulţirea sarcinii de răcire proiectate cu raportul sarcinii parţiale, exprimată în kW;

sezon – set de condiţii de mediu, desemnat fie ca sezon de răcire, fie ca sezon de încălzire, care descrie, pentru fiecare interval, combinaţia dintre temperaturile exterioare şi numărul de ore per interval aferentă sezonului respectiv;

temperatură bivalentă (T_biv) – temperatura exterioară (T_j) declarată de fabricant, la care capacitatea de încălzire declarată este egală cu sarcina parţială de încălzire şi sub care capacitatea de încălzire declarată trebuie să fie suplimentată cu capacitatea unui încălzitor electric de rezervă pentru a atinge sarcina parţială de încălzire, exprimată în grade Celsius;

temperatura de proiectare de referinţă înseamnă fie “temperatura exterioară” pentru răcire (T_design,c), fie “temperatura exterioară” pentru încălzire (T_design,h), descrise în tabelul 24 din anexa nr.3, pentru care “raportul sarcinii parţiale” este egal cu 1 şi care variază în funcţie de sezonul de răcire sau de încălzire, exprimată în grade Celsius;

temperatură limită de funcţionare (T_ol) – temperatura exterioară declarată de producător pentru încălzire, sub care pompa de căldură nu poate produce nicio capacitate de încălzire, iar capacitatea declarată de încălzire este egală cu zero, exprimată în grade Celsius.

Moduri de funcţionare pentru calculul eficienţei energetice sezoniere aferente încălzirii sau răcirii incintelor a produselor pentru încălzirea aerului şi a produselor pentru răcire

afişarea unor informaţii sau a stării – funcţie permanentă care oferă informaţii sau indică starea echipamentului pe un ecran, de exemplu ceasuri;

consumul de putere în modul încălzitor de carter (P_CK) – consumul de putere al unităţii în modul încălzitor de carter, exprimat în kW;

consumul de putere în modul oprit (P_OFF) – consumul de putere al unităţii în modul oprit, exprimat în kW;

consumul de putere în modul oprit prin termostat (P_TO) – consumul de putere al unităţii atunci când aceasta se află în modul oprit prin termostat, exprimat în kW;

consumul de putere în modul standby (P_SB) – consumul de putere al unităţii aflate în modul standby, exprimat în kW;

funcţia de reactivare – funcţie care permite activarea altor moduri, inclusiv a modului activ, printr-un întrerupător la distanţă, inclusiv prin controlul la distanţă realizat printr-o reţea, un senzor intern, un temporizator pentru intrarea într-o stare care asigură funcţii suplimentare, inclusiv funcţia principală;

mod active – modul care corespunde orelor cu o sarcină de răcire sau de încălzire a clădirii şi în care funcţia de răcire sau de încălzire a unităţii este activată; această condiţie poate necesita activarea ciclului pornit/oprit al unităţii, pentru a atinge sau a menţine temperatura necesară a aerului interior;

mod standby – situaţie în care aeroterma, climatizorul, aparatul de aer condiţionat sau pompa de căldură este conectată la reţeaua de energie electrică; pentru a funcţiona conform specificaţiilor, el depinde de alimentarea cu energie de la reţeaua de energie electrică şi asigură numai următoarele funcţii, care pot persista pentru o perioadă de timp nedefinită: funcţia de reactivare sau funcţia de reactivare şi doar o indicaţie a faptului că funcţia de reactivare este activată şi/sau afişarea unor informaţii sau a stării;

modul încălzitor de carter – situaţie în care unitatea a activat un dispozitiv de încălzire pentru a împiedica agentul frigorific să migreze în compresor, pentru a limita concentraţia de agent frigorific în ulei la pornirea compresorului;

modul oprit – situaţie în care climatizorul, aparatul de aer condiţionat sau pompa de căldură este conectată la reţeaua de alimentare cu energie electrică şi nu îndeplineşte nicio funcţie. Sunt asimilate modului oprit şi condiţiile care dau doar o indicaţie a modului oprit, precum şi stările care asigură numai funcţii destinate garantării compatibilităţii electromagnetice;

modul oprit prin thermostat – situaţie care corespunde orelor fără sarcină de răcire sau încălzire, în care funcţia de răcire sau de încălzire este activată, însă unitatea nu funcţionează; ciclurile din modul activ nu sunt considerate ca făcând parte din modul oprit prin termostat;

numărul de ore de funcţionare în modul încălzitor de carter (H_CK) – numărul anual de ore [h/a] în care se consideră că unitatea se află în modul încălzitor de carter; valoarea sa depinde de sezonul şi funcţia desemnate;

numărul de ore de funcţionare în modul oprit (H_OFF) – numărul anual de ore [h/a] în care se consideră că unitatea se află în modul oprit; valoarea sa depinde de sezonul şi funcţia desemnate;

numărul de ore de funcţionare în modul oprit prin termostat (H_TO) – numărul anual de ore [h/a] în care se consideră că unitatea se află în modul oprit prin termostat; valoarea sa depinde de sezonul şi funcţia desemnate;

numărul de ore de funcţionare în modul standby (H_SB) – numărul anual de ore [h/a] în care se consideră că unitatea se află în modul standby; valoarea sa depinde de sezonul şi funcţia desemnate.

Definiţii referitoare la metoda de calcul pentru aparatele de aer condiţionat, climatizoarele şi pompele de căldură care utilizează combustibili

capacitatea efectivă de încălzire (Q_Eh) – capacitatea de încălzire măsurată, corectată în funcţie de căldura degajată de dispozitivul (pompă/pompe sau ventilator/ventilatoare) responsabil de circularea mediului de transfer termic prin schimbătorul de căldură interior, exprimată în kW;

capacitatea efectivă de răcire (Q_Ec) – capacitatea de răcire măsurată, corectată în funcţie de căldura degajată de dispozitivul (pompă/pompe sau ventilator/ventilatoare) responsabil pentru circularea mediului de transfer termic prin schimbătorul de căldură interior, exprimată în kW;

capacitatea efectivă de recuperare a căldurii – capacitatea de recuperare a căldurii măsurată, corectată în funcţie de căldura degajată de dispozitivul (pompă/pompe) din circuitul de recuperare a căldurii pentru răcire (Q_Ehr,c) sau încălzire (Q_Ehr,c), exprimată în kW;

cererea anuală de referinţă pentru încălzire (Q_H) – cererea anuală de încălzire, calculată ca sarcina de încălzire proiectată, înmulţită cu numărul anual de ore echivalent în modul activ pentru încălzire (H_HE);

cererea anuală de referinţă pentru răcire (Q_C) – cererea anuală de răcire, calculată ca sarcina de răcire proiectată (P_design,c), înmulţită cu numărul echivalent de ore în modul activ pentru răcire (H_CE);

consumul de căldură măsurat pentru încălzire (Q_gmh) – consumul de combustibil măsurat în condiţii de sarcină parţială, conform definiţiei din anexa nr.3 tabelul 21, exprimat în kW;

consumul de căldură măsurat pentru răcire (Q_gmc) – consumul de combustibil măsurat în condiţii de sarcină parţială, conform definiţiei din anexa nr.3 tabelul 21, exprimat în kW;

echivalentul regimului de turaţie al motorului (Erpm_equivalent) – numărul de turaţii pe minut ale motorului cu ardere internă, calculat pe baza unei turaţii a motorului la o rată de 70, 60, 40 şi 20 % a sarcinii parţiale de încălzire (sau de răcire, dacă nu se oferă o funcţie de încălzire) şi a unor factori de ponderare de 0,15, 0,25, 0,30, respectiv 0,30;

eficienţa sezonieră a utilizării gazelor în modul încălzire (SGUE_h) – eficienţa utilizării gazelor pentru sezonul de încălzire;

eficienţa sezonieră a utilizării gazelor în modul răcire (SGUE_c) – eficienţa utilizării gazelor pentru întregul sezon de răcire;

eficienţa utilizării gazelor la capacitatea declarată – eficienţa utilizării gazelor în cazul răcirii (GUE_cDC) sau al încălzirii (GUE_hDC) la capacitatea declarată, stabilită în tabelul 21 din anexa nr.3 şi corectată în funcţie de comportamentul potenţial ciclic al unităţii, în cazul în care capacitatea efectivă de răcire (Q_Ec) depăşeşte sarcina de răcire [P_c (T_j )] sau în cazul în care capacitatea efectivă de încălzire (Q_Eh) depăşeşte sarcina de încălzire [P_h (T_j )];

eficienţa utilizării gazelor la sarcină parţială – eficienţa utilizării gazelor în cazul răcirii (GUE_{c, bin}) sau al încălzirii (GUE_{h, bin}) la temperatura exterioară (T_j);

emisiile de NO_x ale pompelor de căldură, climatizoarelor şi aparatelor de aer condiţionat cu motor cu ardere internă – suma emisiilor de monoxid de azot şi dioxid de azot ale pompelor de căldură, climatizoarelor şi aparatelor de aer condiţionat cu motor cu ardere internă, măsurată în condiţii nominale standard, utilizând echivalentul regimului de turaţie al motorului, exprimată în mg de dioxid de azot per kWh de combustibil de intrare, sub raportul PCS;

factor energetic auxiliar în modul încălzire cu sarcină parţială (AEF_{h, bin}) – eficienţa energetică auxiliară, în cazul încălzirii la temperatura exterioară (T_j);

factor energetic auxiliar în modul răcire cu sarcină parţială (AEF_{c, bin}) – eficienţa energetică auxiliară, în cazul răcirii la temperatura exterioară (T_j);

factor energetic auxiliar la capacitatea declarată – factorul energetic auxiliar în cazul răcirii (AEF_{c, dc}) sau al încălzirii (AEF_{h, dc}) în condiţii de sarcină parţială, conform definiţiei din anexa nr.3 tabelul 21, corectat în funcţie de comportamentul potenţial ciclic al unităţii, în cazul în care capacitatea efectivă de răcire (Q_Ec) depăşeşte sarcina de răcire [P_c(T_j)] sau în cazul în care capacitatea efectivă de încălzire (Q_Eh) depăşeşte sarcina de încălzire [P_h (T_j)];

factor energetic auxiliar sezonier în modul încălzire (SAEF_h) – eficienţa energetică auxiliară pentru sezonul de încălzire, inclusiv contribuţia modurilor oprit prin termostat, standby, oprit, precum şi a modului încălzitor de carter;

factor energetic auxiliar sezonier în modul încălzire în modul activ (SAEF_{c, on}) – eficienţa energetică auxiliară pentru sezonul de încălzire, excluzând contribuţia modurilor oprit prin termostat, standby, oprit, precum şi a modului încălzitor de carter;

factor energetic auxiliar sezonier în modul răcire (SAEF_c) – eficienţa energetică auxiliară pentru sezonul de răcire, inclusiv contribuţia modurilor oprit prin termostat, standby, oprit, precum şi a modului încălzitor de carter;

factor energetic auxiliar sezonier în modul răcire în modul activ (SAEF_c,on) eficienţa energetică auxiliară pentru sezonul de răcire, excluzând contribuţia modurilor oprit prin termostat, standby, oprit, precum şi a modului încălzitor de carter;

puterea electrică de intrare în modul încălzire (P_Eh) – aportul efectiv de putere electrică pentru încălzire, în kW;

puterea electrică de intrare în modul răcire (P_Ec) – aportul efectiv de putere electrică pentru răcire, în kW;

rata sezonieră a energiei primare în modul încălzire (SPER_h) – rata generală a eficienţei energetice a pompei de căldură cu combustibili, reprezentativă pentru sezonul de încălzire;

rata sezonieră a energiei primare în modul răcire (SPER_c) – rata generală a eficienţei energetice a aparatului de aer condiţionat sau al climatizorului cu combustibili, reprezentativă pentru sezonul de răcire.

Definiţii referitoare la răcitoarele industriale cu temperatură înaltă

capacitatea de refrigerare declarată – capacitatea de refrigerare furnizată de răcitorul industrial cu temperatură înaltă pentru a satisface cererea de refrigerare declarată la un anumit punct de evaluare;

cerere anuală de refrigerare – suma tuturor sarcinilor de refrigerare specifice unui interval, înmulţită cu numărul corespunzător de ore per interval;

cerere de refrigerare declarată – sarcina de refrigerare în condiţii specificate ale intervalului, calculată drept capacitatea nominală de refrigerare, înmulţită cu rata sarcinii parţiale corespunzătoare a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă;

consumul anual de energie electrică – suma rapoartelor dintre fiecare cerere de răcire specifică unui interval şi rata corespunzătoare a eficienţei energetice specifică unui interval, înmulţită cu numărul corespunzător de ore per interval;

putere de intrare declarată – puterea electrică de intrare de care are nevoie răcitorul industrial cu temperatură înaltă pentru a satisface capacitatea de refrigerare declarată la un anumit punct de evaluare;

putere nominală de intrare (D_A) – puterea electrică de intrare de care are nevoie răcitorul industrial cu temperatură înaltă, inclusiv compresorul, ventilatorul/ventilatoarele sau pompa/pompele condensatorului, pompa (pompele) evaporatorului şi eventualele dispozitive auxiliare, pentru a atinge capacitatea nominală de refrigerare, exprimată în kW, cu două zecimale;

rată de performanţă energetică sezonieră (SEPR) – rata eficienţei unui răcitor industrial cu temperatură înaltă în condiţii nominale standard, reprezentativă pentru variaţiile de sarcină şi temperatură ambiantă pe tot parcursul anului şi calculată ca raport între cererea anuală de refrigerare şi consumul anual de energie electrică;

rata declarată a eficienţei energetice (EER_DC) – rata eficienţei energetice a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă la un anumit punct de evaluare, corectată acolo unde este necesar prin coeficientul de degradare în cazul în care capacitatea de refrigerare minimă declarată depăşeşte sarcina de refrigerare, sau interpolată în cazul în care capacităţile de refrigerare declarate cele mai apropiate se află peste şi sub sarcina de refrigerare;

rata eficienţei energetice la sarcină parţială [EER_PL(T_j)] – rata eficienţei energetice pentru fiecare interval din an, derivată din rata eficienţei energetice declarate (EER_DC) pentru anumite intervale specificate şi calculată pentru alte intervale, prin interpolare liniară;

rată nominală a eficienţei energetice (EER_A) – capacitatea nominală de refrigerare, exprimată în kW, împărţită la puterea nominală de intrare, exprimată în kW, cu două zecimale;

rata sarcinii parţiale a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă [P_R (T_j )] înseamnă:

a) pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă care folosesc condensarea cu răcire cu aer, temperatura ambiantă (T_j) minus 5°C, împărţită la temperatura ambiantă de referinţă minus 5°C, înmulţită cu 0,2 şi adunată cu 0,8. Pentru temperaturi ambiante mai mari decât temperatura ambiantă de referinţă, rata sarcinii parţiale a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă este 1. Pentru temperaturi ambiante sub 5°C, rata sarcinii parţiale a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă este 0,8;

b) pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă care folosesc condensarea cu răcire cu apă, temperatura apei la intrare (temperatura apei la intrarea în condensator) minus 9°C, împărţită la temperatura ambiantă de referinţă a apei la intrarea în condensator (30°C), minus 9°C, înmulţită cu 0,2 şi adunată cu 0,8. Pentru temperaturi ambiante (temperatura apei la intrarea în condensator) mai mari decât temperatura ambiantă de referinţă, rata sarcinii parţiale a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă este 1. Pentru temperaturi ambiante sub 9°C (temperatura apei la intrarea în condensator), rata sarcinii parţiale a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă este 0,8;

c) ea este exprimată în procente cu o zecimală;

sarcină de refrigerare – capacitatea nominală de refrigerare, înmulţită cu rata sarcinii parţiale a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă, exprimată în kW, cu două zecimale;

sarcină parţială [P_C(T_j)] – sarcina de refrigerare la o temperatură ambiantă specifică (T_j), calculată ca sarcina totală, înmulţită cu rata sarcinii parţiale a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă, corespunzătoare aceleiaşi temperaturi ambiante (T_j), exprimată în kW cu două zecimale;

temperatură ambiantă de referinţă – temperatura ambiantă, exprimată în grade Celsius, la care rata sarcinii parţiale a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă este egală cu 1. Această temperatură este stabilită la 35°C. Pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă cu răcire cu aer, temperatura aerului la intrarea în condensator este de 35°C, iar pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă cu răcire cu apă, temperatura apei la intrarea în condensator este stabilită la 30°C, la o temperatură exterioară a aerului la condensator de 35°C;

temperatură ambiantă înseamnă:

a) pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă care utilizează condensarea cu răcire cu aer, temperatura termometrului uscat, exprimată în grade Celsius;

b) pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă care utilizează condensarea cu răcire cu apă, temperatura apei la intrarea în condensator, exprimată în grade Celsius.

Definiţii referitoare la ventiloconvectoare

puterea electrică de intrare totală (P_elec) – puterea electrică totală absorbită de unitate, inclusiv de ventilator (ventilatoare) şi de dispozitivele auxiliare.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului,

sistemelor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu

temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor

CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

1. Eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor a produselor pentru încălzirea aerului:

1) începând cu data de 1 ianuarie 2025, eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor a produselor pentru încălzirea aerului nu trebuie să scadă sub valorile din tabelul 1:

Tabelul 1

Prima etapă pentru eficienţa energetică

sezonieră minimă aferentă încălzirii incintelor a produselor

pentru încălzirea aerului, exprimată în %

Pentru pompele de căldură multi-split, producătorul stabileşte conformitatea cu prezentul Regulament pe baza unor măsurători şi calcule conforme cu anexa nr.3. În dosarul cu documentaţia tehnică a fiecărui model de unitate de exterior trebuie inclusă o listă a combinaţiilor recomandate cu unităţi de interior compatibile. Declaraţia de conformitate se aplică, apoi, pentru toate combinaţiile menţionate în acea listă. Lista combinaţiilor recomandate este pusă la dispoziţie înainte de cumpărarea/leasingul/închirierea unei unităţi de exterior.

2) Începând cu data de 1 ianuarie 2021, eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor a produselor pentru încălzirea aerului nu trebuie să scadă sub valorile din tabelul 2:

Tabelul 2

A doua etapă pentru eficienţa energetică

sezonieră minimă aferentă încălzirii incintelor a produselor

pentru încălzirea aerului, exprimată în %

Pentru pompele de căldură multi-split, producătorul stabileşte conformitatea cu prezentul Regulament pe baza unor măsurători şi calcule conforme cu anexa nr.3. În dosarul cu documentaţia tehnică a fiecărui model de unitate de exterior trebuie inclusă o listă a combinaţiilor recomandate cu unităţi de interior compatibile. Declaraţia de conformitate se aplică, apoi, pentru toate combinaţiile menţionate în acea listă. Lista combinaţiilor recomandate este pusă la dispoziţie înainte de cumpărarea/leasingul/închirierea unei unităţi de exterior.

2. Eficienţa energetică sezonieră aferentă răcirii incintelor a produselor pentru răcire:

1) Începând cu data de 1 ianuarie 2025, eficienţa energetică sezonieră aferentă răcirii incintelor a produselor pentru răcire nu trebuie să scadă sub valorile din tabelul 3:

Tabelul 3

Prima etapă pentru eficienţa energetică

sezonieră minimă aferentă răcirii incintelor a produselor

pentru răcire, exprimată în %

Pentru aparatele de aer condiţionat multi-split, producătorul stabileşte conformitatea cu prezentul Regulament pe baza unor măsurători şi calcule conforme cu anexa nr.3. În dosarul cu documentaţia tehnică a fiecărui model de unitate de exterior trebuie inclusă o listă a combinaţiilor recomandate cu unităţi de interior compatibile. Declaraţia de conformitate se aplică, apoi, pentru toate combinaţiile menţionate în acea listă. Lista combinaţiilor recomandate este pusă la dispoziţie înainte de cumpărarea/leasingul/închirierea unei unităţi de exterior.

Tabelul 4

A doua etapă pentru eficienţa

energetică sezonieră minimă aferentă răcirii incintelor

a produselor pentru răcire, exprimată în %

Pentru aparatele de aer condiţionat multi-split, producătorul stabileşte conformitatea cu prezentul Regulament pe baza unor măsurători şi calcule conforme cu anexa nr.3. În dosarul cu documentaţia tehnică a fiecărui model de unitate de exterior trebuie inclusă o listă a combinaţiilor recomandate cu unităţi de interior compatibile. Declaraţia de conformitate se aplică, apoi, pentru toate combinaţiile menţionate în acea listă. Lista combinaţiilor recomandate este pusă la dispoziţie înainte de cumpărarea/leasingul/închirierea unei unităţi de exterior.

3. Rata de performanţă energetică sezonieră a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă:

1) Începând cu data de 1 ianuarie 2025, rata de performanţă energetică sezonieră aferentă răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă nu trebuie să scadă sub valorile din tabelul 5:

Tabelul 5

Prima etapă pentru rata de performanţă energetică sezonieră

a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă

2) Începând cu data de 1 ianuarie 2028, rata de performanţă energetică sezonieră aferentă răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă nu trebuie să scadă sub valorile din tabelul 6:

Tabelul 6

A doua etapă pentru rata de performanţă energetică sezonieră

a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă

4. Emisii de oxizi de azot:

1) Începând cu data de 26 septembrie 2025, emisiile de oxizi de azot, exprimate în dioxid de azot, ale aerotermelor, pompelor de căldură, climatizoarelor şi aparatelor de aer condiţionat nu trebuie să depăşească valorile indicate în tabelul 7:

Tabelul 7

Prima etapă pentru emisiile maxime

de oxizi de azot, exprimate în mg/kWh de consum

de combustibil, sub raportul PCS

2) Începând cu data de 1 ianuarie 2028, emisiile de oxizi de azot, exprimate în dioxid de azot, generate de aeroterme nu trebuie să depăşească valorile indicate în tabelul 8:

Tabelul 8

A doua etapă pentru emisiile

maxime de oxizi de azot, exprimate în mg/kWh de

consum de combustibil, sub raportul PCS

5. Informaţii privind produsul:

1) începând cu data de 1 ianuarie 2025, manualele cu instrucţiuni pentru instalatori şi utilizatorii finali, precum şi site-urile web cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor autorizaţi ai acestora şi ale importatorilor trebuie să furnizeze informaţiile următoare:

a) pentru aeroterme, informaţiile prevăzute în tabelul 9 din prezenta anexă, măsurate şi calculate în conformitate cu anexa nr.3;

b) pentru climatizoare, informaţiile prevăzute în tabelul 10 din prezenta anexă, măsurate şi calculate în conformitate cu anexa nr.3;

c) pentru aparatele de aer condiţionat aer-aer, informaţiile prevăzute în tabelul 11 din prezenta anexă, măsurate şi calculate în conformitate cu anexa nr.3;

d) pentru aparatele de aer condiţionat apă/saramură-aer, informaţiile prevăzute în tabelul 12 din prezenta anexă, măsurate şi calculate în conformitate cu anexa nr.3;

e) pentru ventiloconvectoare, informaţiile prevăzute în tabelul 13 din prezenta anexă, măsurate şi calculate în conformitate cu anexa nr.3;

f) pentru pompele de căldură, informaţiile prevăzute în tabelul 14 din prezenta anexă, măsurate şi calculate în conformitate cu anexa nr.3;

g) pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă, informaţiile prevăzute în tabelul 15 din prezenta anexă, măsurate şi calculate în conformitate cu anexa nr.3;

h) eventualele precauţiuni speciale care trebuie luate în momentul asamblării, al instalării sau al întreţinerii produsului;

i) pentru generatoarele de căldură sau generatoarele de frig proiectate pentru produsele pentru încălzirea aerului sau de răcire şi pentru carcasele de produse pentru încălzirea aerului sau de răcire care urmează să fie echipate cu astfel de generatoare de căldură sau de frig, caracteristicile acestora, cerinţele privind asamblarea, pentru asigurarea conformităţii cu cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului sau de răcire, şi, dacă este cazul, lista combinaţiilor recomandate de producător;

j) pentru pompele de căldură multi-split şi aparatele de aer condiţionat multi-split, o listă a unităţilor interioare adecvate;

k) pentru aerotermele B₁, C₂ şi C₄, următorul text standard: “Această aerotermă este destinată a fi conectată exclusiv la o ţeavă de fum comună mai multor locuinţe din clădiri existente. Din cauza unei eficienţe mai reduse, trebuie evitată orice altă utilizare a acestei aeroterme, întrucât ea ar antrena un consum de energie sporit şi costuri de funcţionare mai ridicate.”;

2) începând cu data de 1 ianuarie 2025, manualele cu instrucţiuni pentru instalatori şi utilizatorii finali, precum şi părţile dedicate profesioniştilor de pe site-urilor web cu acces liber ale producătorilor, reprezentanţilor autorizaţi ai acestora şi importatorilor trebuie să furnizeze următoarele informaţii referitoare la produs:

a) informaţii relevante privind dezasamblarea, reciclarea şi/sau eliminarea la finele ciclului de viaţă;

3) în scopul evaluării conformităţii în temeiul pct.7 şi pct.8, dosarul cu documentaţia tehnică trebuie să conţină următoarele elemente:

a) elementele specificate la subpct.1);

b) atunci când informaţiile privind un anumit model au fost obţinute printr-un calcul efectuat pe baza caracteristicilor de proiectare şi/sau prin extrapolare de la alte combinaţii, documentaţia tehnică trebuie să includă detalii ale acestor calcule şi/sau extrapolări, precum şi detalii ale încercărilor efectuate pentru verificarea preciziei calculelor, inclusiv detalii privind modelul matematic de calcul al performanţei combinaţiilor respective şi măsurătorile efectuate pentru a verifica acest model, precum şi o listă a oricăror alte modele în cazul cărora informaţiile incluse în documentaţia tehnică au fost obţinute pe aceeaşi bază;

4) producătorul, reprezentanţii autorizaţi ai acestuia şi importatorii de climatizoare, aparate de aer condiţionat aer-aer şi apă/saramură-aer, pompe de căldură şi răcitoare industriale cu temperatură înaltă trebuie să furnizeze laboratoarelor care realizează teste de monitorizare a pieţei, la cerere, informaţiile necesare privind instalarea unităţii, aplicate pentru stabilirea capacităţii declarate, valorile SEER/EER, SCOP/COP, SEPR/COP, atunci când sunt aplicabile şi să furnizeze date de contact pentru obţinerea unor astfel de informaţii.

Tabelul 9

Cerinţe privind informaţiile referitoare la aeroterme

Tabelul 10

Cerinţe privind informaţiile referitoare la climatizoare

Tabelul 11

Cerinţe privind informaţiile referitoare la aparatele de aer condiţionat aer-aer

Tabelul 12

Cerinţe privind informaţiile referitoare la aparatele

de aer condiţionat apă/saramură-aer

Tabelul 13

Cerinţe privind informaţiile referitoare la ventiloconvectoare

Tabelul 14

Cerinţe privind informaţiile referitoare la pompele de căldură

Tabelul 15

Cerinţe privind informaţiile referitoare la răcitoarele

industriale cu temperatură înaltă

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului,

sistemelor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu

temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor

MĂSURĂTORI ŞI CALCULE

1. Pentru măsurătorile şi calculele efectuate în scopul conformităţii şi al verificării conformităţii cu cerinţele aplicabile din prezentul Regulament, se utilizează standardele armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau o altă metodă credibilă, exactă şi reproductibilă care ţine seama de metodele de ultimă generaţie, general recunoscute. Aceste măsurători şi calcule trebuie să îndeplinească condiţiile şi parametrii tehnici stabiliţi la pct.2-8.

2. Condiţii generale privind măsurătorile şi calculele:

1) în scopul efectuării calculelor prevăzute la pct.3-8, consumul de energie electrică se înmulţeşte cu un coeficient de conversie CC egal cu 2,5;

2) emisiile de oxizi de azot se măsoară ca fiind cantitatea totală de monoxid de azot şi de dioxid de azot şi se exprimă în echivalent dioxid de azot;

3) în ceea ce priveşte pompele de căldură echipate cu încălzitoare suplimentare, pentru măsurarea şi calculul capacităţii nominale de încălzire, a eficienţei energetice sezoniere aferente încălzirii incintelor, a nivelului de putere acustică şi a emisiilor de oxizi de azot se ţine seama de încălzitorul suplimentar;

4) un generator de căldură proiectat pentru un produs pentru încălzirea aerului sau o carcasă care urmează să fie echipată cu un astfel de generator se testează împreună cu o carcasă corespunzătoare sau, respectiv, cu un generator corespunzător;

5) un generator de frig proiectat pentru un produs pentru răcire sau o carcasă care urmează să fie echipată cu un astfel de generator se testează împreună cu o carcasă corespunzătoare sau, respectiv, cu un generator corespunzător.

3. Eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor a aerotermelor:

1) eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor η_s, _h se calculează ca eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor în modul active η_s,_on, care include luarea în calcul a eficienţei energetice sezoniere a energiei termice η_s,_th,a factorului pierderilor prin anvelopă F_env şi a eficienţei energetice aferente emisiilor η_s,_flow, corectat cu contribuţii care ţin seama de controlul puterii termice, de consumul auxiliar de energie electrică, de pierderile pe ţeava de fum şi de consumul de energie al arzătorului de aprindere P_ign, după caz.

4. Eficienţa energetică sezonieră aferentă răcirii incintelor a climatizoarelor şi al aparatelor de aer condiţionat, atunci când sunt acţionate de motoare electrice:

1) în scopul efectuării măsurătorilor la aparatele de aer condiţionat, temperatura ambiantă interioară se stabileşte la 27 °C;

2) la stabilirea nivelului de putere acustică, condiţiile de funcţionare trebuie să fie condiţiile nominale de funcţionare stabilite în tabelul 16 (aparate de aer condiţionat şi pompe de căldură aer-aer), tabelul 17 (climatizoare apă/saramură-apă), tabelul 18 (climatizoare aer-apă) şi tabelul 19 (aparate de aer condiţionat şi pompe de căldură apă/saramură-aer);

3) rata eficienţei energetice sezoniere în modul active SEER_on se calculează în funcţie de sarcina parţială de răcire P_c (T_j ) şi de rata eficienţei energetice specifice unui interval EER_bin (T_j ), ponderată cu numărul de ore per interval în care apar condiţiile de interval, ţinând cont de următoarele condiţii:

a) condiţiile de proiectare de referinţă stabilite în tabelul 24;

b) media europeană pentru sezonul de răcire prevăzută în tabelul 27;

c) dacă este cazul, efectele scăderii eficienţei energetice cauzate de cicluri, în funcţie de tipul de control al capacităţii de răcire;

d) cererea anuală de răcire de referinţă Q_C este sarcina de răcire proiectată P_design,c, înmulţită cu numărul echivalent de ore în modul activ pentru răcire H_CE din tabelul 29;

e) consumul anual de energie pentru răcire Q_CE se calculează ca sumă a:

(i) raportului dintre cererea anuală de referinţă pentru răcire Q_C şi rata eficienţei energetice în modul activ SEER_on; şi

(ii) consumului de energie pentru modurile oprit prin termostat, standby, oprit, şi pentru modul încălzitor de carter, în timpul sezonului;

f) rata eficienţei energetice sezoniere SEER se calculează ca raportul dintre cererea anuală de referinţă pentru răcire Q_C şi consumul anual de energie de referinţă pentru răcire Q_CE;

g) eficienţa energetică sezonieră aferentă răcirii incintelor η_s,c se calculează ca rata eficienţei energetice sezoniere SEER, împărţită la coeficientul de conversie CC, corectată cu contribuţii care ţin seama de controlul temperaturii şi, exclusiv pentru climatizoarele apă/saramură-apă sau aparatele de aer condiţionat apă/saramură-aer, de consumul de energie electrică al pompei sau pompelor de apă subterană;

4) în cazul aparatelor de aer condiţionat aer-aer multi-split, măsurătorile şi calculele se bazează pe performanţele unităţii exterioare, cu o combinaţie de unităţi de interior recomandată de producător sau importator.

5. Eficienţa energetică sezonieră aferentă răcirii incintelor a climatizoarelor şi al aparatelor de aer condiţionat care utilizează motoare cu ardere internă:

1) eficienţa energetică sezonieră aferentă răcirii incintelor η_s,c se calculează pe baza ratei sezoniere a energiei primare în modul răcire SPER_C , corectată cu contribuţii care ţin seama de controlul temperaturii şi, exclusiv pentru climatizoarele apă/saramură-apă sau aparatele de aer condiţionat apă/saramură-aer, de consumul de energie electrică al pompei sau pompelor de apă subterană;

2) rata sezonieră a energiei primare în modul răcire SPER_C se calculează pe baza eficienţei energetice sezoniere a utilizării gazelor în modul răcire SGUE_C , a factorului energetic auxiliar sezonier în modul răcire SAEF_C , luând în considerare coeficientul de conversie pentru energia electrică CC;

3) randamentul sezonier al utilizării gazelor în modul răcire SGUE_C se bazează pe sarcina parţială de răcire P_c (T_j ) împărţită la rata eficienţei energetice a utilizării gazelor specifică unui interval pentru răcire la sarcină parţială GUE_c,bin şi se ponderează cu numărul de ore per interval în care apar condiţiile de interval, utilizând condiţiile stipulate la pct.5 subpct. 8);

4) SAEF_C se bazează pe cererea anuală de referinţă pentru răcire Q_C şi pe consumul anual de energie pentru răcire Q_CE ;

5) cererea anuală de referinţă pentru răcire Q_C se bazează pe sarcina de răcire proiectată P_design,c, înmulţită cu numărul echivalent de ore în modul activ pentru răcire H_CE , conform tabelului 29;

6) consumul anual de energie pentru răcire Q_CE se calculează ca sumă a:

a) raportului dintre cererea anuală de referinţă pentru răcire Q_C şi factorul energetic auxiliar sezonier în modul răcire în modul activ SAEF_c,on; şi a

b) consumului de energie pentru modurile standby, oprit prin termostat, oprit şi pentru modul încălzitor de carter, în cursul sezonului;

7) SAEF_c,on se bazează (în măsura relevanţei) pe sarcina parţială de răcire P_c (T_j ) şi pe factorul energetic auxiliar în modul răcire cu sarcină parţială AEF_c,bin , ponderată cu numărul de ore per interval în care apar condiţiile de interval, utilizând condiţiile stipulate mai jos;

8) condiţiile pentru calculul SGUE_c şi al SAEF_c,on ţin cont de:

(i) condiţiile de proiectare de referinţă stabilite în tabelul 24;

(ii) media europeană pentru sezonul de răcire prevăzută în tabelul 27;

(iii) efectele scăderii eficienţei energetice cauzate de cicluri, în funcţie de tipul de control al capacităţii de răcire, după caz.

6. Eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor a pompelor de căldură electrice:

1) în scopul efectuării măsurătorilor la pompele de căldură, temperatura ambiantă interioară se stabileşte la 20 °C;

2) la stabilirea nivelului de putere acustică, condiţiile de funcţionare trebuie să fie condiţiile nominale de funcţionare stabilite în tabelul 16 (pompe de căldură aer-aer) şi în tabelul 19 (pompe de căldură apă/saramură-aer);

3) coeficientul de performanţă sezonier în modul activ SCOP_on se calculează pe baza sarcinii parţiale pentru încălzire P_h (T_j), a capacităţii electrice de încălzire de rezervă elbu(T_j), dacă este cazul şi a coeficientului de performanţă specific intervalului COP_bin(T_j ), ponderat cu numărul de ore per interval în care apar condiţiile de interval şi ţine cont de următoarele elemente:

a) condiţiile de proiectare de referinţă stabilite în tabelul 24;

b) sezonul de încălzire european “mediu” stabilit în tabelul 26;

c) dacă este cazul, efectele scăderii eficienţei energetice cauzate de cicluri, în funcţie de tipul de control al capacităţii de încălzire;

4) cererea anuală de referinţă pentru încălzire Q_H este sarcina de încălzire proiectată P_design,h înmulţită cu numărul de ore echivalent în modul activ pentru încălzire H_HE prevăzut în tabelul 29;

5) consumul anual de energie pentru încălzire Q_HE se calculează ca sumă a:

a) raportului dintre cererea anuală de referinţă pentru încălzire Q_H şi coeficientul de performanţă sezonier în modul active SCOP_on; şi a

b) consumului de energie pentru modurile oprit prin termostat, standby, oprit, precum şi pentru modul încălzitor de carter, în cursul sezonului;

6) coeficientul de performanţă sezonier SCOP se calculează ca fiind raportul dintre cererea anuală de referinţă pentru încălzire Q_H şi consumul anual de energie pentru încălzire Q_HE;

7) eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor η_s,h se calculează ca fiind rata coeficientul de performanţă sezonier SCOP împărţit la coeficientul de conversie CC, corectat cu contribuţii care ţin seama de controlul temperaturii şi, exclusiv pentru pompele de căldură apă/saramură-aer, de consumul de energie electrică al pompei sau pompelor de apă subterană;

8) pentru pompele de căldură multi-split, măsurătorile şi calculele se bazează pe performanţele unităţii exterioare, cu o combinaţie de unităţi de interior recomandată de producător sau de importator.

7. Eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor a pompelor de căldură care utilizează un motor cu ardere internă:

1) eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii η_s,h se calculează pe baza ratei sezoniere a energiei primare în modul încălzire SPER_h, corectată cu contribuţii care ţin seama de controlul temperaturii şi, exclusiv pentru pompele de căldură apă/saramură-aer, de consumul de energie electrică al pompei sau pompelor de apă subterană;

2) rata sezonieră a energiei primare în modul încălzire SPER_h se calculează pe baza eficienţei energetice sezoniere a utilizării gazelor în modul încălzire SGUE_h, a factorului energetic auxiliar sezonier în modul încălzire SAEF_h, luând în considerare coeficientul de conversie pentru energia electrică CC;

3) randamentul sezonier al utilizării gazelor în modul încălzire SGUE_h se bazează pe sarcina parţială de încălzire P_h (T_j) împărţită la rata eficienţei energetice a utilizării gazelor specifică unui interval pentru încălzire la sarcină parţială GUE_h,bin şi se ponderează cu numărul de ore per interval în care apar condiţiile de interval, utilizând condiţiile stipulate mai jos;

4) SAEF_h se bazează pe cererea anuală de referinţă pentru încălzire Q_H şi pe consumul anual de referinţă de energie pentru încălzire Q_HE;

5) cererea anuală de referinţă pentru încălzire Q_H se bazează pe sarcina de încălzire proiectată P_design,h, înmulţită cu numărul anual de ore echivalent în modul active H_HE prevăzut în tabelul 29;

6) consumul anual de energie pentru încălzire Q_HE se calculează ca sumă a:

a) raportului dintre cererea anuală de referinţă pentru încălzire Q_H şi factorul energetic auxiliar sezonier în modul încălzire în modul activ SAEF_h,on şi

b) consumului de energie pentru modurile oprit prin termostat, standby, oprit, şi pentru modul încălzitor de carter, în timpul sezonului desemnat;

7) SAEF_h,on se bazează (în măsura relevanţei) pe sarcina parţială de încălzire P_h (T_j ) şi pe factorul energetic auxiliar în modul încălzire cu sarcină parţială AEF_h,bin, ponderată cu numărul de ore per interval în care apar condiţiile de interval, utilizând condiţiile stipulate mai jos;

8) condiţiile pentru calculul SGUE_h şi al SAEF_h,on ţin cont de:

a) condiţiile de proiectare de referinţă stabilite în tabelul 24;

b) sezonul de încălzire european mediu stabilit în tabelul 26;

c) dacă este cazul, de efectele scăderii eficienţei energetice cauzate de cicluri, în funcţie de tipul de control al capacităţii de încălzire.

8. Condiţii generale privind măsurătorile şi calculele referitoare la răcitoarele industriale cu temperatură înaltă:

Pentru a stabili valorile capacităţii de răcire nominale şi capacităţii de răcire declarate, ale puterii de intrare, ale ratei eficienţei energetice şi ale ratei de performanţă energetică sezonieră, măsurătorile se efectuează în următoarele condiţii:

1) temperatura ambiantă de referinţă la schimbătorul de căldură exterior este de 35 °C pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă răcite cu aer, iar pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă răcite cu apă, temperatura apei la intrarea în condensator este de 30 °C (punct de evaluare cu o temperatură exterioară a aerului de 35 °C);

2) temperatura de ieşire a lichidului la schimbătorul de căldură interior este de 7 °C temperatura termometrului uscat;

3) variaţiile de temperatură ambiantă pe tot parcursul anului, reprezentative pentru condiţiile climatice medii din Uniunea Europeană, precum şi numărul corespunzător de ore în care se ating aceste temperaturi sunt cele prevăzute în tabelul 28;

4) se măsoară efectul degradării eficienţei energetice cauzate de ciclurile pornit/oprit, în funcţie de tipul de control al capacităţii răcitorului industrial cu temperatură înaltă sau se utilizează o valoare implicită.

Tabelul 16

Condiţii nominale standard pentru pompele de căldură

şi aparatele de aer condiţionat aer-aer

Tabelul 17

Condiţii nominale standard pentru climatizoarele apă/saramură-apă

Tabelul 18

Condiţii nominale standard pentru climatizoarele aer-apă

Tabelul 19

Condiţii nominale standard pentru pompele de căldură

şi aparatele de aer condiţionat apă/saramură-aer

Tabelul 20

Temperaturi ambiante de referinţă pentru răcitoarele

industriale cu temperatură înaltă

Tabelul 21

Condiţii de sarcină parţială pentru aparate de aer condiţionat,

climatizoare şi pompe de căldură

Tabelul 22

Condiţii de sarcină parţială pentru calculul SEPR la răcitoarele

industriale cu temperatură înaltă, răcite cu aer

Tabelul 23

Condiţii de sarcină parţială pentru calculul SEPR la răcitoarele

industriale cu temperatură înaltă răcite cu apă

Tabelul 24

Condiţii de proiectare de referinţă pentru climatizoare,

aparate de aer condiţionat şi pompe de căldură

Tabelul 25

Condiţii nominale standard pentru ventiloconvectoare

Tabelul 26

Sezoanele europene de încălzire pentru pompele de căldură

Tabelul 27

Sezonul european de răcire pentru climatizoare şi aparate de aer condiţionat

Tabelul 28

Sezonul european de refrigerare de referinţă pentru
răcitoarele industriale cu temperatură înaltă

Tabelul 29

Ore de funcţionare per mod de funcţionare pentru climatizoare,

aparate de aer condiţionat şi pompe de căldură

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului,

sistemelor pentru răcire, răcitoarelor industriale

cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor

PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL

SUPRAVEGHERII PIEŢEI

1. Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea parametrilor măsuraţi de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare – autoritate de supraveghere a pieţei) şi nu trebuie utilizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca toleranţe permise pentru a stabili valorile din dosarul cu documentaţia tehnică sau pentru a interpreta aceste valori în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

2. Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi al capitolului VI din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014), pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură:

1) Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate din model.

2) Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

a) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, valorile declarate şi, după caz, valorile folosite pentru a calcula aceste valori nu sunt mai favorabile pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.g) pct.2 menţionat; şi

b) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciunele dintre informaţiile despre produs cerute şi publicate de către producător sau importator nu conţin valori care sunt mai avantajoase pentru producător sau importator decât valorile declarate; şi

c) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei testează unitatea din model, valorile obţinute, inclusiv valorile parametrilor relevanţi, astfel cum au fost măsuraţi în cadrul testării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători, sunt conforme cu toleranţele de verificare respective, astfel cum se indică în tabelul 30.

3) În cazul în care rezultatele menţionate la subpct. 2 lit.a) sau b) nu sunt atinse, modelul şi orice alt model pentru care informaţiile incluse în documentaţia tehnică au fost obţinute pe aceeaşi bază sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

4) În cazul modelelor de produse pentru încălzirea aerului, de produse pentru răcire, de răcitoare industriale cu temperaturi înalte sau de ventiloconvectoare cu o capacitate nominală de încălzire, răcire sau refrigerare ≥ 70 kW sau care sunt produse în cantităţi mai mici de cinci unităţi pe an, dacă rezultatul menţionat la subpct. 2 lit.c) nu este atins, modelul şi orice alt model pentru care informaţiile incluse în dosarul cu documentaţia tehnică au fost obţinute pe aceeaşi bază sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

5) În cazul modelelor de produse pentru încălzirea aerului, de produse pentru răcire, de răcitoare industriale cu temperaturi înalte sau de ventiloconvectoare cu o capacitate nominală de încălzire, răcire sau refrigerare < 70 kW sau care sunt produse în cantităţi de cinci sau mai multe unităţi pe an, dacă rezultatul menţionat la subpct. 2 lit.c) nu este atins, autoritatea de supraveghere a pieţei alege pentru testare trei unităţi suplimentare din acelaşi model.

6) Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste trei unităţi, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele de verificare respective, indicate în tabelul 30.

7) În cazul în care rezultatul menţionat la subpct. 6) nu este atins, modelul şi orice alt model pentru care informaţiile incluse în documentaţia tehnică au fost obţinute pe aceeaşi bază sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

8) Fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului conform punctelor 3, 4 şi 7, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexă nr.3.

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele de verificare stabilite în tabelul 30 şi utilizează doar procedura descrisă la subpct. 1)-8) pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă. Nu se aplică alte toleranţe, cum ar fi cele stabilite în standardele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Tabelul 30

Toleranţe de verificare

Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului,

sistemelor pentru răcire, răcitoarelor industriale

cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor

VALORI DE REFERINŢĂ

În momentul intrării în vigoare a prezentului Regulament, cea mai bună tehnologie disponibilă pe piaţă în materie de produse pentru încălzirea aerului şi produse pentru răcire, din punctul de vedere al eficienţei energetice sezoniere aferente încălzirii incintelor, al eficienţei energetice sezoniere aferente răcirii incintelor sau al ratei performanţei energetice sezoniere şi al emisiilor de oxizi de azot, a fost identificată după cum urmează:

1. Valorile de referinţă ale eficienţei energetice sezoniere aferente încălzirii incintelor sau răcirii, aplicabile produselor pentru încălzirea aerului şi produselor pentru răcire, precum şi rata performanţei energetice sezoniere a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă sunt descrise în tabelul 31.

Tabelul 31

Valorile de referinţă ale eficienţei energetice

sezoniere aferente încălzirii incintelor sau răcirii, aplicabile produselor

pentru încălzirea aerului şi produselor pentru răcire, precum şi

rata performanţei energetice sezoniere a răcitoarelor

industriale cu temperatură înaltă

2. Valori de referinţă pentru emisiile de oxizi de azot, exprimate în dioxid de azot:

a) în ceea ce priveşte aerotermele care utilizează combustibil gazos, cele mai bune produse disponibile pe piaţă au emisii sub 50 mg/kWh consum de combustibil, sub raportul PCS;

b) în ceea ce priveşte aerotermele care utilizează combustibil lichid, cele mai bune produse disponibile pe piaţă au emisii sub 120 mg/kWh consum de combustibil, sub raportul PCS;

c) în ceea ce priveşte pompele de căldură, climatizoarele şi aparatele de aer condiţionat cu ardere externă, care utilizează combustibil gazos, cele mai bune produse disponibile pe piaţă au emisii sub 50 mg/kWh consum de combustibil, sub raportul PCS.

3. Valorile de referinţă specificate la pct.1 şi pct.2 nu implică neapărat faptul că se poate obţine o combinaţie a acestor valori în cazul unui singur produs.

Anexa nr.6

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului,

sistemelor pentru răcire, răcitoarelor industriale

cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor

METODE TRANZITORII DE MĂSURARE ŞI CALCUL

1. Referinţe

2. Elemente suplimentare pentru măsurători şi calcule referitoare la eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor a aerotermelor

1) Puncte de încercare

Randamentul util, puterea termică utilă, consumul de putere electrică şi debitul de aer se măsoară la puterea termică nominală şi minimă.

2) Calculul eficienţei energetice sezoniere aferente încălzirii incintelor a aerotermelor

a) Eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor η_S pentru aerotermele care utilizează combustibili este definită ca fiind:

b) Eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor η_S pentru aerotermele care utilizează energie electrică este definită ca fiind:

unde:

- η_S,on reprezintă eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor în mod activ, exprimată în %;

- CC reprezintă coeficientul de conversie, astfel cum este definit în anexa nr.1;

- F(i) reprezintă corecţii calculate conform pct.2 subpct.7) de mai jos şi exprimate în %.

3) Calculul eficienţei energetice sezoniere aferente încălzirii incintelor în modul active

Eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor η_S,on se calculează după cum urmează:

η_S,on =η_S,th• η_S,flow ,

unde:

- η_S,th reprezintă eficienţa energetică sezonieră aferentă energiei termice, exprimată în %;

- η_S,flow reprezintă eficienţa energetică aferentă emisiilor, exprimată în %.

4) Calculul eficienţei energetice sezoniere aferente energiei termice η_S,th

Eficienţa energetică sezonieră aferentă energiei termice η_S,th se calculează după cum urmează:

unde:

- η_th,nom reprezintă randamentul util la sarcina nominală (maximă), exprimat în % şi bazat pe PCS;

- η_th,min reprezintă randamentul util la sarcina minimă, exprimat în % şi bazat pe PCS;

- F_env reprezintă factorul de pierderi prin anvelopă al generatorului de căldură, exprimat în %.

5) Calculul pierderii prin anvelopă

Factorul pierderilor prin anvelopă F_env depinde de plasarea destinată a unităţii şi se calculează după cum urmează:

(a) dacă se specifică instalarea aerotermei în spaţiul încălzit:

F_env= 0

(b) dacă protecţia împotriva infiltrării apei a părţii produsului care încorporează generatorul de căldură are un indice IP egal cu 4 sau mai mare [indice IP conform standardului SM IEC 60529 (ed. 2. 1), clauza 4. 1], factorul corespunzător pierderilor depinde de transmisia termică prin anvelopa generatorului de căldură, conform tabelului 1.

Tabelul 1

Factorul pierderilor prin anvelopă al generatorului de căldură

6) Calculul eficienţei energetice aferente emisiilor η_S,flow

Eficienţa energetică aferentă emisiilor η_S,flow se calculează după cum urmează:

unde:

- P_nom reprezintă puterea de ieşire la sarcină nominală (maximă), exprimată în kW;

- P_min reprezintă puterea de ieşire la sarcină minimă, exprimată în kW;

- AF_nom reprezintă debitul de aer la sarcină nominală (maximă), exprimat în m³/h, corectat printr-un echivalent de 15 C (V_{15 C});

- AF_min reprezintă debitul de aer la sarcină minimă, exprimat în m³/h, corectat printr-un echivalent de 15°C.

Eficienţa energetică aferentă emisiilor fluxului de aer se bazează pe o creştere de temperatură de 15°C. În cazul în care unitatea este destinată producerii unei creşteri diferite de temperatură (“t”), debitul de aer efectiv “V” se recalculează într-un debit de aer echivalent “V_15°C”, după cum urmează:

unde:

- V_{15 C} reprezintă debitul de aer echivalent la 15°C;

- V reprezintă debitul de aer furnizat efectiv;

- t reprezintă creşterea de temperatură furnizată efectiv.

7) Calculul ∑F(i) pentru aeroterme

∑F(i) reprezintă însumarea unor factori de corecţie diferiţi, exprimaţi toţi în puncte procentuale.

Aceşti factori de corecţie sunt următorii:

a) Factorul de corecţie F(1) pentru adaptarea puterii termice ia în considerare modul în care produsul se adaptează la sarcina termică (care poate fi printr-o treaptă unică, prin două trepte sau prin control de modulare) şi domeniul sarcinii [1-(P_min/P_nom)] în care poate lucra încălzitorul în ceea ce priveşte domeniul sarcinii de ultimă generaţie al acestei tehnologii, astfel cum se descrie în tabelul 2.

Pentru încălzitoarele cu domenii ale sarcinii de ultimă generaţie sau mai ridicate, valoarea totală a parametrului B poate fi luată în considerare, ceea ce conduce la o valoare mai scăzută a factorului de corecţie F(1). În ceea ce priveşte încălzitoarele cu un domeniu al sarcinii mai restrâns, se ia în considerare o valoare mai mică decât valoarea maximă a parametrului B.

Tabelul 2

Calculul factorului F(1) în funcţie de controlul

puterii termice şi de domeniul sarcinii

b) Corecţia F(2) reprezintă o contribuţie negativă la eficienţa energetică sezonieră a încălzirii incintelor prin consum auxiliar de energie electrică pentru aeroterme, exprimată în %, şi este dată după cum urmează:

i. Pentru aeroterme cu combustibili:

ii. Pentru aeroterme cu energie electrică:

unde:

- el_max reprezintă consumul de putere electrică atunci când produsul furnizează puterea termică nominală, excluzând energia necesară pentru ventilatorul de transport, exprimată în kW;

- el_min reprezintă consumul de putere electrică atunci când produsul furnizează puterea termică minimă, excluzând energia necesară pentru ventilatorul de transport, exprimată în kW;

- el_sb reprezintă consumul de putere electrică atunci când produsul se află în modul standby, exprimat în kW;

SAU se poate aplica o valoare implicită prevăzută în standardul SM EN 15316-1.

c) Corecţia F(3) reprezintă o contribuţie negativă la eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor pentru sistemele de combustie cu ventilaţie gravitaţională (aerul de combustie transportat utilizând curentul natural), întrucât trebuie să fie luate în considerare pierderile termice suplimentare în timp ce arzătorul este oprit.

- Pentru aeroterme în care transportul aerului de combustie are loc prin tiraj natural:

F(3) = 3%

- Pentru aeroterme în care transportul aerului de combustie are loc prin tiraj forţat:

F(3) = 0%

d) Corecţia F(4) reprezintă o contribuţie negativă la eficienţa energetică sezonieră a încălzirii incintelor prin puterea consumată de flacăra pilot permanentă şi este dată după cum urmează:

În care valoarea “4” reprezintă perioada medie de încălzire (4 000 ore/an) raportată la durata medie în mod activ (1 000 ore/an).

3. Elemente suplimentare pentru calculele referitoare la eficienţa energetică sezonieră a încălzirii şi a răcirii incintelor pentru climatizatoare, aparate de aer condiţionat şi pompe de căldură

1) Calculul eficienţei energetice sezoniere aferente încălzirii incintelor pentru pompe de căldură

a) Pentru pompele de căldură care utilizează energie electrică

i. Eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii spaţiilor η_S,h se defineşte ca:

unde:

- SCOP reprezintă coeficientul de performanţă sezonier, exprimat în %;

- F(i) reprezintă corecţiile calculate conform pct.3 subpct.3), exprimate în %.

ii. Calcularea coeficientului SCOP al pompelor de căldură care utilizează energie electrică se face în felul următor:

unde:

iar

în care

iii. COP_bin(T_j) se determină după cum urmează:

Pentru unităţile cu capacitate fixă:

În cazul în care cea mai scăzută capacitate de încălzire declarată depăşeşte sarcina parţială pentru încălzire (sau rata capacităţii CR_u≤1,0):

unde:

- COP_bin(T_j) = coeficientul de performanţă specific unui interval dat;

- COP_d(T_j) = coeficientul de performanţă declarat;

- C_d= 0,25 (valoare implicită) sau stabilit prin intermediul unei încercări la ciclu, iar

- Pentru unităţile cu capacitate în trepte sau variabilă:

Se determină capacitatea de încălzire declarată şi COP_d(T_j) la cea mai apropiată treaptă sau creştere a controlului capacităţii unităţii pentru a atinge sarcina termică necesară.

Dacă această treaptă permite atingerea sarcinii de încălzire necesare într-o marjă de ±10 % (de exemplu, între 9,9kW şi 8,1kW pentru o sarcină de încălzire necesară de 9kW), se consideră că COP_bin(T_j) este egal cu COP_d(T_j).

Dacă această treaptă nu permite atingerea sarcinii de încălzire necesare într-o marjă de ±10% (de exemplu, între 9,9kW şi 8,1 kW pentru o sarcină de încălzire necesară de 9kW), se determină capacitatea şi COP_bin(T_j) la temperaturile sarcinii parţiale definite pentru treptele de ambele părţi ale sarcinii de încălzire necesare. Capacitatea sarcinii parţiale şi COP_bin(T_j) la sarcina de încălzire necesară se determină ulterior prin interpolare liniară între rezultatele obţinute la cele două trepte.

Dacă cea mai mică treaptă de control a unităţii permite numai o capacitate de încălzire declarată mai ridicată decât sarcina de încălzire necesară, COP_bin(T_j) la rata sarcinii parţiale necesare se calculează utilizând abordarea prevăzută pentru unităţile cu capacitate fixă.

- Pentru intervalele care reprezintă alte condiţii de funcţionare decât cele descrise mai sus:

COP_bin se stabileşte prin interpolare, cu excepţia condiţiilor de sarcină parţială care depăşesc condiţia A de sarcină parţială, pentru care se utilizează aceleaşi valori ca pentru condiţia A, precum şi a condiţiilor de sarcină parţială care nu depăşesc condiţia D de sarcină parţială, pentru care se utilizează aceleaşi valori ca pentru condiţia D.

b) Pentru pompele de căldură care utilizează combustibili

i. Eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii spaţiilor η_S,heat este definită ca:

unde:

- SPER_h reprezintă rata sezonieră a energiei primare pentru încălzire, exprimată în %;

- F(i) reprezintă corecţiile calculate conform pct.3 subpct.3), exprimate în %.

ii. Calculul ratei SPER_h a pompelor de căldură care utilizează arderea internă

unde:

iii. GUE_h,bin şi SAEF_h se determină după cum urmează:

unde:

- Q_Eh= capacitatea efectivă de încălzire, în kW;

- Q_Ehr,c = capacitatea efectivă de recuperare a căldurii, în kW;

- Q_gmh = consumul de căldură măsurat pentru încălzire, în kW;

- GUE_h trebuie să ia în considerare şi efectele de degradare cauzate de cicluri, într-un mod similar cu cel al pompelor de căldură electrice, iar

în care

şi

şi

şi

- Q_Eh= capacitatea efectivă de încălzire, în kW;

- Q_Ehr,c = capacitatea efectivă de recuperare a căldurii, în kW;

- P_Eh = aportul efectiv de putere electrică pentru încălzire, în kW;

- GUE_h trebuie să ia în considerare şi efectele de degradare cauzate de cicluri, într-un mod similar cu cel al pompelor de căldură electrice.

Pentru unităţile cu capacitate fixă:

În cazul în care cea mai scăzută capacitate de încălzire declarată depăşeşte sarcina parţială pentru încălzire (sau rata capacităţii CR_u≤1,0):

iar

unde:

- GUE_d(T_j) = rata eficienţei utilizării gazelor declarată la temperatura exterioară T_j;

- AEF_d(T_j) = factorul de energie auxiliară declarat la temperatura exterioară T_j;

- C_d= 0,25 (valoare implicită) sau stabilit prin intermediul unei încercări la ciclu;

şi

- Pentru unităţile cu capacitate în trepte sau variabilă:

Se determină capacitatea de încălzire declarată şi la cea mai apropiată treaptă sau creştere a controlului capacităţii unităţii pentru a atinge sarcina termică necesară.

Dacă această treaptă permite capacităţii de încălzire să atingă sarcina de încălzire necesară într-o marjă de ±10% (de exemplu, între 9,9 kW şi 8,1kW pentru o sarcină de încălzire necesară de 9 kW), se consideră că GUE_bin(T_j) este egală cu GUE_d(T_j), iar AEF_bin(T_j) se consideră că este egal cu AEF_d(T_j).

Dacă această treaptă nu permite capacităţii de încălzire atingerea sarcinii de încălzire necesare într-o marjă de ±10% (de exemplu, între 9,9 kW şi 8,1kW pentru o sarcină de încălzire necesară de 9 kW), se determină capacitatea, precum şi GUE_bin(T_j) şi AEF_bin(T_j), la temperaturile sarcinii parţiale definite pentru treptele de ambele părţi ale sarcinii de încălzire necesare. Capacitatea de încălzire în sarcină parţială, GUE_bin(T_j) şi AEF_bin(T_j) la sarcina de încălzire necesară se determină ulterior prin interpolare liniară între rezultatele obţinute la cele două trepte.

Dacă cea mai mică treaptă de control a unităţii permite numai o capacitate de încălzire declarată mai ridicată decât sarcina de încălzire necesară, GUE_bin(T_j) şi AEF_bin(T_j) la rata sarcinii parţiale necesare se calculează utilizând abordarea prevăzută pentru unităţile cu capacitate fixă.

Pentru intervalele care reprezintă alte condiţii de funcţionare decât cele descrise mai sus, GUE_bin şi AEF_bin se stabilesc prin interpolare, cu excepţia condiţiilor de sarcină parţială care depăşesc condiţia A de sarcină parţială, pentru care se utilizează aceleaşi valori ca pentru condiţia A, precum şi a condiţiilor de sarcină parţială care nu depăşesc condiţia D de sarcină parţială, pentru care se utilizează aceleaşi valori ca pentru condiţia D.

2) Calculul eficienţei energetice sezoniere aferente răcirii incintelor în cazul răcitoarelor şi al aparatelor de aer condiţionat

a) Pentru răcitoare şi aparate de aer condiţionat care utilizează energie electrică

i. Eficienţa energetică sezonieră aferentă răcirii spaţiilor η_S,c este definită ca:

unde:

- SEER reprezintă eficienţă energetică sezonieră aferentă răcirii incintelor în mod activ, exprimată în %;

- F(i) reprezintă corecţiile calculate conform pct.3 subpct. 3), exprimate în %.

ii. Calculul SEER:

unde:

şi

,

în care

iii. EER_bin(T_j) se calculează în modul următor:

- Pentru aparatele de aer condiţionat electrice (racordate la un sistem de răcire pe bază de aer) al căror control al capacităţii este o capacitate fixă:

În cazul în care cea mai scăzută capacitate de răcire declarată depăşeşte sarcina parţială pentru răcire (sau rata capacităţii CR_u≤1,0):

,

unde:

- EER_d(T_j) = coeficientul de performanţă declarat;

- C_d= 0,25 (valoare implicită) sau stabilit prin intermediul unei încercări la ciclu;

- Pentru climatizatoarele şi răcitoarele industriale cu temperatură înaltă electrice (racordate la un sistem de răcire pe bază de apă) al căror control al capacităţii este o capacitate fixă:

În cazul în care cea mai scăzută capacitate de răcire declarată depăşeşte sarcina parţială pentru răcire (sau rata capacităţii CR_u≤1,0):

),

unde:

- EER_d(T_j) = coeficientul de performanţă declarat;

- C_c= 0,9 (valoare implicită) sau stabilit prin intermediul unei încercări la ciclu;

- Pentru aparatele de aer condiţionat sau climatizatoarele cu capacitate în trepte sau variabilă:

Se determină capacitatea de răcire declarată şi EER_d(T_j) la cea mai apropiată treaptă sau creştere a controlului capacităţii unităţii pentru a atinge sarcina de răcire necesară.

Dacă această treaptă permite atingerea sarcinii de răcire necesare într-o marjă de ±10% (de exemplu, între 9,9 kW şi 8,1 kW pentru o sarcină de răcire necesară de 9kW), se consideră că EER_bin(T_j) este egal cu EER_d(T_j).

Dacă această treaptă nu permite atingerea sarcinii de răcire necesare într-o marjă de ±10% (de exemplu, între 9,9 kW şi 8,1kW pentru o sarcină de răcire necesară de 9kW), se determină capacitatea şi EER_bin(T_j) la temperaturile sarcinii parţiale definite pentru treptele de ambele părţi ale sarcinii de răcire necesare. Capacitatea sarcinii parţiale şi EER_bin(T_j) la sarcina de răcire necesară se determină ulterior prin interpolare liniară între rezultatele obţinute la cele două trepte.

Dacă cea mai mică treaptă de control a unităţii permite numai o capacitate de răcire declarată mai ridicată decât sarcina de răcire necesară, EER_bin(T_j) la rata sarcinii parţiale necesare se calculează utilizând abordarea prevăzută pentru unităţile cu capacitate fixă.

- Pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă:

Sarcina de răcire necesară se atinge cu o marjă de ±3%.

Pentru intervalele care reprezintă alte condiţii de funcţionare decât cele descrise mai sus, EER_bin se stabileşte prin interpolare, cu excepţia condiţiilor de sarcină parţială care depăşesc condiţia A de sarcină parţială, pentru care se utilizează aceleaşi valori ca pentru condiţia A, precum şi a condiţiilor de sarcină parţială care nu depăşesc condiţia D de sarcină parţială, pentru care se utilizează aceleaşi valori ca pentru condiţia D.

b) Pentru răcitoare şi pentru aparate de aer condiţionat care utilizează combustibili

i. Eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii spaţiilor η_S,c este definită ca:

unde:

- SPER_c reprezintă rata sezonieră a energiei primare pentru răcire, exprimată în %;

- F(i) reprezintă corecţiile calculate conform pct.3 subpct.3), exprimate în%.

ii. Calculul SPER_c:

unde:

şi

în care

şi

iii. GUE_c,bin(T_j) şi AEF_c,bin(T_j) se calculează în modul următor:

- Pentru aparatele de aer condiţionat cu ardere internă (conectate la un sistem de răcire pe bază de aer) al căror control al capacităţii este o capacitate fixă:

În cazul în care cea mai scăzută capacitate de răcire declarată depăşeşte sarcina parţială pentru răcire (sau rata capacităţii CR_u≤1,0):

şi

unde:

- GUE_d(T_j)= rata eficienţei utilizării gazelor declarată la temperatura exterioară T_j;

- AEF_d(T_j)= factorul de energie auxiliară declarat la temperatura exterioară T_j;

- C_d= 0,25 (valoare implicită) sau stabilit prin intermediul unei încercări la ciclu;

şi

- Pentru climatizatoare cu ardere internă (racordate la un sistem de răcire pe bază de apă) al căror control al capacităţii este o capacitate fixă:

În cazul în care cea mai scăzută capacitate de răcire declarată depăşeşte sarcina parţială pentru răcire (sau rata capacităţii CR_u≤1,0):

unde:

- EER_d(T_j) = coeficientul de performanţă declarat;

- C_c= 0,9 (valoare implicită) sau stabilit prin intermediul unei încercări la ciclu;

şi

- Pentru unităţile cu capacitate în trepte sau variabilă:

Se determină capacitatea de răcire declarată şi la cea mai apropiată treaptă sau creştere a controlului capacităţii unităţii pentru a atinge sarcina termică necesară.

Dacă această treaptă permite capacităţii de răcire să atingă sarcina de răcire necesară într-o marjă de ±10% (de exemplu, între 9,9kW şi 8,1kW pentru o sarcină de răcire necesară de 9kW), se consideră că GUE_bin(T_j) este egală cu GUE_d(T_j), iar AEF_bin(T_j) se consideră că este egal cu AEF_d(T_j).

Dacă această treaptă nu permite capacităţii de răcire atingerea sarcinii de răcire necesare într-o marjă de ±10% (de exemplu, între 9,9 kW şi 8,1 kW pentru o sarcină de răcire necesară de 9 kW), se determină capacitatea, precum şi GUE_bin(T_j) şi AEF_bin(T_j), la temperaturile sarcinii parţiale definite pentru treptele de ambele părţi ale sarcinii de răcire necesare. Capacitatea de răcire în sarcină parţială, GUE_bin(T_j) şi AEF_bin(T_j) la sarcina de răcire necesară se determină ulterior prin interpolare liniară între rezultatele obţinute la cele două trepte.

Dacă cea mai mică treaptă de control a unităţii permite numai o capacitate de răcire declarată mai ridicată decât sarcina de răcire necesară, GUE_bin(T_j) şi AEF_bin(T_j) la rata sarcinii parţiale necesare se calculează utilizând abordarea prevăzută pentru unităţile cu capacitate fixă.

Pentru intervalele care reprezintă alte condiţii de funcţionare decât cele descrise mai sus, GUE_bin şi AEF_bin se stabilesc prin interpolare, cu excepţia condiţiilor de sarcină parţială care depăşesc condiţia A de sarcină parţială, pentru care se utilizează aceleaşi valori ca pentru condiţia A, precum şi a condiţiilor de sarcină parţială care nu depăşesc condiţia D de sarcină parţială, pentru care se utilizează aceleaşi valori ca pentru condiţia D.

şi

unde:

- Q_Ec= capacitatea efectivă de răcire, în kW;

- Q_Ehr,c= capacitatea efectivă de recuperare a căldurii, în kW;

- Q_gmc= consumul de căldură măsurat pentru răcire, în kW;

şi

unde:

- Q_Ec= capacitatea efectivă de răcire, în kW;

- Q_Ehr,c = capacitatea efectivă de recuperare a căldurii, în kW;

- P_Ec = aportul efectiv de putere electrică pentru răcire, în kW.

3) Calculul F(i) pentru climatizoare, aparate de aer condiţionat şi pompe de căldură

a) Corecţia F(1) reprezintă o contribuţie negativă la eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii sau răcirii incintelor a produselor, datorită contribuţiilor ajustate ale controalelor de temperatură la eficienţa energetică sezonieră aferentă încălzirii şi răcirii incintelor, exprimată în %.

F(1) = 3 %

b) Corecţia F(2) reprezintă o contribuţie negativă la eficienţa sezonieră a încălzirii sau a răcirii incintelor prin consumul de energie electrică al pompei (pompelor) de apă subterană, exprimată în %.

F(2) = 5 %

4. Elemente suplimentare pentru calculele referitoare la eficienţa energetică sezonieră a încălzirii şi a răcirii incintelor şi la testarea aparatelor de aer condiţionat multi-split şi a pompelor de căldură multi-split

Alegerea unităţii de interior pentru aparatele de aer condiţionat multi-split şi pentru pompele de căldură multi-split referitoare la capacitate se limitează la:

- acelaşi tip de unităţi de interior pentru test;

- aceeaşi dimensiune a unităţilor de interior în cazul în care poate fi atins raportul de capacitate a sistemului de ±5%. În cazul în care nu poate fi atins raportul de capacitate a sistemului de ±5% cu aceleaşi dimensiuni, dimensiuni cât mai apropiate posibil, cu numărul de unităţi de intrare prevăzut mai jos, pentru a atinge un raport de capacitate a sistemului de ±5%;

- numărul de unităţi de interior trebuie limitat după cum urmează:

- capacitate mai mare sau egală cu 12 kW şi sub 30 kW, 4 unităţi de interior;

- capacitate mai mare sau egală cu 30kW şi sub 50 kW, 6 unităţi de interior;

- capacitate mai mare sau egală cu 50 kW, 8 unităţi de interior;

- capacitate mai mare sau egală cu 50 kW cu mai multe unităţi exterioare, suma unităţilor de interior astfel cum este definită pentru o singură unitate exterioară.

5. Elemente suplimentare pentru calculele referitoare la rata de performanţă energetică sezonieră a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă

1) Calculul ratei de performanţă energetică sezonieră (SEPR) pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă

a) SEPR se calculează ca cererea anuală de refrigerare de referinţă împărţită la consumul anual de energie electrică:

unde:

- T_j reprezintă temperatura intervalului;

- j reprezintă indicele intervalului;

- n reprezintă numărul de intervale;

- P_R(T_j) reprezintă cererea de refrigerare a aplicaţiei pentru temperatura T_j corespunzătoare;

- hj reprezintă numărul de ore per interval survenite la temperatura T_j corespunzătoare;

- EER_PL(T_j) reprezintă valoarea EER a unităţii pentru temperatura T_j corespunzătoare. Aceasta include condiţiile de sarcină parţială.

Notă: Acest consum anual de energie electrică include puterea consumată în timpul funcţionării în modul activ. Alte moduri, cum ar fi modul oprit şi modurile standby, nu sunt relevante pentru aplicaţiile de proces, întrucât se presupune că aparatul funcţionează pe tot parcursul anului.

b) Cererea de refrigerare P_R(T_j) poate fi determinată prin înmulţirea valorii sarcinii maxime (P_designR) cu rata sarcinii parţiale (%) pentru fiecare interval corespunzător. Aceste rate ale sarcinii parţiale se calculează utilizând formulele prezentate în tabelele 22 şi 23 din anexa nr.3.

c) Rata eficienţei energetice EER_PL(T_j) în condiţiile A, B, C, D de sarcină parţială se determină conform explicaţiei de mai jos:

În condiţia A de sarcină parţială (sarcină maximă), capacitatea declarată a unităţii se consideră egală cu sarcina de refrigerare (P_designR).

În condiţiile B, C, D de sarcină parţială pot exista două posibilităţi:

i. atunci când capacitatea declarată (DC) a unităţii corespunde sarcinilor de refrigerare necesare, se poate utiliza valoarea EER_DC corespunzătoare a unităţii. Aceasta se poate aplica pentru unităţi de capacitate variabilă:

EER_PL(T_{B,C or D}) = EER_DC

ii. atunci când capacitatea declarată a unităţii este mai ridicată decât sarcina de refrigerare necesară, unitatea trebuie să funcţioneze într-un ciclu pornit/oprit. Aceasta se poate aplica pentru unităţi de capacitate fixă sau cu capacitate variabilă. În aceste cazuri, trebuie să se utilizeze un coeficient de degradare (C_c) pentru a calcula valoarea EER_PL corespunzătoare. Acest calcul este explicat mai jos:

- Pentru unităţile cu capacitate fixă:

Pentru a obţine o temperatură de ieşire medie în timp, temperaturile de intrare şi de ieşire pentru testul de capacitate se determină utilizând ecuaţia de mai jos:

unde:

- t_{inlet,capacity test} = temperatura apei vaporizatorului la intrare (pentru condiţiile B, C sau D, astfel cum se prevede în anexa nr.3, tabelele 22 şi 23)

- t_{outlet,capacity test} = temperatura apei vaporizatorului la ieşire (pentru condiţiile B, C sau D, astfel cum se prevede în anexa nr.3, tabelele 22 şi 23)

- t_{outlet,average} = temperatura medie a apei vaporizatorului la o medie a ieşirilor, în timpul unui ciclu pornit/oprit (de exemplu, +7C, astfel cum se prevede în anexa nr.3, tabelele 22 şi 23)

- CR = rata capacităţii, calculată ca sarcina de refrigerare (P_R) împărţită la capacitatea de refrigerare (P_d) la aceeaşi condiţie de funcţionare, după cum urmează:

Pentru a determina t_{outlet,average}, este necesară o procedură iterativă la toate condiţiile (B, C, D) în cazul în care capacitatea de refrigerare a răcitorului (treapta de control) este mai mare decât sarcina de refrigerare necesară:

- se efectuează încercarea la t_outlet din tabelele 22 şi 23 din anexa nr.3 cu un debit determinat pentru încercările la condiţia “A” pentru răcitoarele cu un debit fix al apei sau cu o diferenţă fixă de temperatură pentru răcitoarele cu un debit variabil al apei;

- se calculează CR;

- se aplică respectivul calcul pentru t_{outlet,average} pentru a calcula valoarea t_{outlet,capacity test} corectată la care se efectuează încercarea pentru a obţine t_{outlet,average} egală cu temperatura de ieşire definită în tabelele 22 şi 23 din anexa nr.3;

- se efectuează din nou încercarea cu t_outlet corectată şi acelaşi debit al apei;

- se recalculează CR;

- se repetă etapele anterioare până când valorile CR şi t_{outlet,capacity test} nu se mai schimbă.

Ulterior, pentru fiecare dintre condiţiile B, C D de sarcină parţială, EER_PL se calculează în modul următor:

unde:

- EER_DC reprezintă EER care corespunde capacităţii declarate (DC) a unităţii la aceleaşi condiţii de temperatură ca pentru condiţiile B, C, D de sarcină parţială;

- C_c reprezintă coeficientul de degradare pentru răcitoare pentru condiţiile B, C, D de sarcină parţială;

- CR reprezintă rata capacităţii pentru condiţiile B, C, D de sarcină parţială.

Pentru răcitoare, degradarea cauzată de efectul de egalizare a presiunii care se produce atunci când unitatea reporneşte poate fi considerată neglijabilă.

Singurul efect care va avea un impact asupra EER la cicluri este puterea de intrare rămasă atunci când este oprit compresorul.

Puterea electrică de intrare în timpul modului oprit al compresorului unităţii se măsoară atunci când compresorul este oprit timp de cel puţin 10 minute.

Coeficientul de degradare C_c se determină pentru fiecare rată a sarcinii parţiale după cum urmează:

Dacă C_c nu este determinat prin încercări, coeficientul de degradare implicit C_c este de 0,9.

- Pentru unităţile cu capacitate variabilă:

Se determină capacitatea declarată şi EER_PL la cea mai apropiată treaptă sau creştere a controlului capacităţii unităţii pentru a atinge sarcina de refrigerare necesară. Dacă această treaptă nu permite atingerea sarcinii de refrigerare necesare cu o marjă de ±10% (de exemplu, între 9,9 kW şi 8,1kW pentru o sarcină de refrigerare necesară de 9 kW), se determină capacitatea şi EER_PL la temperaturile sarcinii parţiale definite pentru treptele de ambele părţi ale sarcinii de refrigerare necesare. Capacitatea sarcinii parţiale şi EER_PL la sarcina de refrigerare necesară se determină ulterior prin interpolare liniară între rezultatele obţinute la cele două trepte.

Atunci când cea mai mică treaptă de control a unităţii este mai mare decât sarcina de refrigerare necesară, EER_PLla rata sarcinii parţiale necesare se calculează utilizând ecuaţia pentru unităţile cu capacitate fixă.

d) Rata eficienţei energetice EER_PL(T_j) în condiţii de sarcină parţială, altele decât condiţiile A, B, C, D de sarcină parţială, se determină conform explicaţiilor de mai jos:

Valorile EER la fiecare interval sunt determinate prin interpolarea valorilor EER în condiţiile A, B, C, D de sarcină parţială, astfel cum se menţionează în tabelele 22 şi 23 din anexa nr.3.

Pentru condiţiile de sarcină parţială care depăşesc condiţia A de sarcină parţială se utilizează aceleaşi valori EER ca pentru condiţia A.

Pentru condiţiile de sarcină parţială care nu depăşesc condiţia D de sarcină parţială se utilizează aceleaşi valori EER ca pentru condiţia D.

Anexa nr.37

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

pentru servere şi produse destinate stocării datelor

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) 2019/424 al Comisiei din 15 martie 2019 de stabilire a unor cerinţe de proiectare ecologică pentru servere şi produse pentru stocarea datelor în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.617/2013 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 74 din 18 martie 2019 (CELEX 32019R0424), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2021/341 al Comisiei din 23 februarie 2021.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru servere şi produse destinate stocării datelor (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţele de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a serverelor şi a produselor pentru stocarea datelor online.

2. Prezentul Regulament nu se aplică următoarelor produse:

1) serverelor destinate aplicaţiilor integrate;

2) serverelor clasificate ca servere de mici dimensiuni, în sensul Regulamentului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile computerelor şi serverelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016;

3) serverelor cu mai mult de patru socluri de procesor;

4) serverelor monofuncţionale;

5) serverelor de mare capacitate;

6) serverelor cu toleranţă completă la defecţiuni;

7) serverelor de reţea;

8) produselor de mici dimensiuni pentru stocarea datelor;

9) produselor de mari dimensiuni pentru stocarea datelor.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

3. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

aplicaţie integrată – aplicaţie software care se află permanent într-un dispozitiv industrial sau de consum, stocată, de regulă, într-o memorie nevolatilă precum memoria read-only sau flash;

dispozitiv pentru stocarea datelor – dispozitiv care furnizează o stocare nevolatilă a datelor, cu excepţia elementelor de stocare agregată, precum subsistemele de reţele redundante de discuri independente, bibliotecile de benzi robotice, programele de arhivare a fişierelor, serverele de fişiere şi dispozitivele de stocare ce nu sunt direct accesibile prin programele de aplicaţii pentru utilizatorii finali şi sunt utilizate ca memorie cache internă;

produs pentru stocarea datelor online – produs pentru stocarea datelor destinat accesării aleatorii de date, online, accesibil în configuraţie aleatorie sau secvenţială, cu un timp maxim pentru primele date de mai puţin de 80 de milisecunde;

produs de mici dimensiuni pentru stocarea datelor – produs pentru stocarea datelor care conţine maximum trei dispozitive pentru stocarea datelor;

produs de mari dimensiuni pentru stocarea datelor – produs pentru stocarea datelor cu performanţe superioare sau cu unităţi centrale de procesare, care suportă peste 400 de dispozitive pentru stocarea datelor în configuraţia sa maximă şi care are următoarele atribute necesare: nu are un singur punct de avarie, este accesibil fără perturbări şi are un controler de stocare integrat;

produs pentru stocarea datelor – sistem de stocare complet funcţional care furnizează servicii de stocare de date clienţilor şi dispozitivelor conectate direct sau printr-o reţea. Componentele şi subsistemele care fac parte integrantă din arhitectura produsului pentru stocarea datelor, inclusiv pentru a asigura comunicaţiile interne între controlere şi discuri, sunt considerate ca făcând parte din produsul pentru stocarea datelor. În schimb, componentele care sunt asociate în mod normal cu un mediu de stocare la nivel de centru de date, inclusiv dispozitivele necesare pentru funcţionarea unei reţele externe de stocare, nu sunt considerate ca făcând parte din produsul pentru stocarea datelor. Un produs pentru stocarea datelor poate fi compus din controlere de stocare integrate, dispozitive pentru stocarea datelor, elemente de reţea integrate, softuri şi alte dispozitive;

server – produs informatic care furnizează servicii şi gestionează resurse în reţea pentru dispozitive-client, precum computere de birou, laptopuri, terminale uşoare de birou, telefoane care folosesc IP, smartphone-uri, tablete, sisteme automate de telecomunicaţii sau alte servere, accesate în primul rând prin conectare la reţea şi nu prin dispozitive de intrare pentru utilizatori conectate direct, precum tastatură sau maus, şi care are următoarele caracteristici:

a) este conceput pentru a suporta sisteme de operare (SO) specifice serverelor şi/sau hipervizori şi este destinat să execute aplicaţii de întreprindere instalate de utilizatori;

b) suportă o memorie cu un cod de corectare a erorilor şi/sau cu tampon (inclusiv modulele cu memorie duală inline (DIMM – Dual Inline Memory Module) şi configuraţiile de tip BOB (“buffered on board”));

c) toate procesoarele au acces la memoria de sistem partajată şi sunt vizibile independent pentru un singur sistem de operare sau hipervizor;

server cu mai mult de patru socluri de procesoare – server care conţine mai mult de patru interfeţe proiectate pentru instalarea unui procesor. Pentru serverele multinod, acest termen se referă la un server cu mai mult de patru socluri de procesoare în fiecare nod al serverului;

server monofunctional – server care nu este destinat să execute aplicaţii software instalate de utilizator, furnizează servicii prin intermediul uneia sau a mai multe reţele, este administrat de obicei printr-o interfaţă web sau printr-o interfaţă cu linie de comandă şi vine însoţit de un sistem de operare şi de aplicaţii software preinstalate folosite pentru a îndeplini o anumită funcţie sau un set de funcţii strâns legate între ele;

server resilient – server conceput cu ample caracteristici de fiabilitate, de disponibilitate, de accesibilitate şi de scalabilitate, integrate în microarhitectura sistemului, în unitatea centrală de procesare (CPU) şi în chipset;

server de mare capacitate – server rezilient care este livrat ca sistem preintegrat/pretestat cuprins în una sau mai multe carcase sau rack-uri şi care include un subsistem de intrare/ieşire de înaltă conectivitate având minimum 32 de sloturi de intrare/ieşire dedicate;

server multinod – server conceput cu două sau mai multe noduri de server independente, care împart o singură carcasă şi una sau mai multe surse de alimentare cu energie electrică. Într-un server multinod, puterea este distribuită către toate nodurile prin intermediul unor surse de alimentare comune. Nodurile de server dintr-un server multinod nu sunt concepute să poată fi înlocuite la cald;

server cu toleranţă completă la defecţiuni – server conceput cu o redundanţă hardware completă pentru a realiza în mod simultan şi repetat o singură sarcină de lucru, în vederea asigurării unei disponibilităţi continue în cazul unei aplicaţii de importanţă critică, în care fiecare componentă de calcul este duplicată la nivelul a două noduri ce realizează sarcini identice şi concomitente, precum şi în caz în care unul dintre noduri se defectează sau necesită reparaţii, al doilea nod poate realiza sarcina singur, pentru a se evita situaţiile de indisponibilitate;

server de reţea – produs de reţea care conţine aceleaşi componente ca şi un server şi peste 11 porturi de reţea, cu o capacitate totală a liniei de cel puţin 12 Gb/s, care are capacitatea de a reconfigura în mod dinamic porturile şi viteza şi de a suporta un mediu virtualizat de reţea prin intermediul unei reţele definite de software;

unitate de hard disk (HDD) – dispozitiv pentru stocarea datelor care citeşte şi scrie pe unul sau pe mai multe discuri magnetice rotative;

unitate de tip solid state (SSD) – dispozitiv pentru stocarea datelor care citeşte sau scrie într-o memorie nevolatilă de tip solid state, în locul discurilor magnetice rotative pentru stocarea datelor;

În sensul anexelor nr.2-nr.6, se aplica definiţiile din anexa nr.1 la prezentul Regulament.

III. CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

ŞI EVALUAREA CONFORMITĂŢII

4. Cerinţele de proiectare ecologică pentru servere şi produse destinate stocării datelor sunt stabilite în anexa nr.2 şi se aplică începând cu datele indicate în pct.5 şi pct.6.

5. Începând cu 1 martie 2025, serverele trebuie să respecte cerinţele în materie de proiectare ecologică stabilite în anexa nr.2 pct.1 subpct. 1) lit.a), pct.1 subpct. 2) lit.a, pct.1 subpct. 2) lit.b), pct.2 subpct. 1), pct.2 subpct. 2), pct.3 subpct. 1), pct.3 subpct. 3) şi pct.3 subpct. 4).

6. Începând cu 1 martie 2025, produsele pentru stocarea datelor online trebuie să respecte cerinţele în materie de proiectare ecologică stabilite în în anexa nr.2 pct.1 subpct. 1) lit.a), pct.1 subpct. 2) lit.a), pct.1 subpct. 2) lit.b), pct.3 subpct. 2), pct.3 subpct. 3) şi pct.3 subpct. 4).

a) Începând cu 1 martie 2026, serverele şi produsele pentru stocarea datelor online trebuie să respecte cerinţele în materie de proiectare ecologică stabilite în anexa nr.2 pct.1 subpct. 2) lit.c).

b) Începând cu 1 ianuarie 2028, serverele şi produsele pentru stocarea datelor online trebuie să respecte cerinţele în materie de proiectare ecologică stabilite în anexa nr.2 pct.1 subpct. 1) lit.b.

c) Conformitatea cu cerinţele în materie de proiectare ecologică se măsoară şi se calculează în conformitate cu metodele stabilite în anexa nr.3.

7. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014) constă din sistemul de control intern al proiectării specificat la anexa nr.4 sau sistemul de management stabilit în anexa nr.5 din legea menţionată.

8. În sensul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică include o copie a informaţiilor despre produs furnizate în conformitate cu pct.3 subpct.4) din anexa nr.2, precum şi detaliile şi rezultatele calculelor stabilite în anexa nr.3 şi, dacă este cazul, la pct.2 din anexa nr.2.

IV. PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI,

CIRCUMVENŢIE ŞI VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ

9. La efectuarea verificărilor în scopul supravegherii pieţei se aplică, cerinţele descrise în anexa nr.5, precum şi prevederile stipulate în art.17 din Legea nr.151/2014.

10. Producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat introduce pe piaţă produse concepute pentru a detecta faptul că sunt supuse unei încercări, inclusiv prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare şi pentru a reacţiona în mod specific prin modificarea automată a performanţei lor în timpul încercării cu scopul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii din dosarul cu documentaţia tehnică sau incluşi în oricare dintre documentele furnizate.

11. Valorile de referinţă indicative pentru cele mai performante servere şi produse destinate stocării datelor disponibile pe piaţă la momentul adoptării prezentului Regulament sunt identificate în anexa nr.6.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

pentru servere şi produse destinate stocării datelor

DEFINIŢII APLICABILE PENTRU ANEXE

Se aplică următoarele definiţii:

accelerator de procesare auxiliar (APA) – un procesor specializat şi subsistemul său aferent, care oferă o creştere a capacităţii de calcul, precum unităţile procesare video sau reţelele de porţi programabile de utilizator. Un accelerator de procesare auxiliar nu poate funcţiona într-un server fără un CPU. Acceleratoarele de procesare auxiliare pot fi instalate pe un server, pe plăci video sau pe plăci de extensie de tip “add-in” instalate în sloturi de extensie de uz general de tip “add-in” sau integrate într-o componentă a serverului precum placa de bază;

accelerator de procesare auxiliar de extensie – accelerator de procesare auxiliar care se află pe o placă de tip “add-in” instalată într-un slot de extensie de tip “add-in”. O placă de tip “add-in” pentru un accelerator de procesare auxiliar de extensie poate include unul sau mai multe acceleratoare de procesare auxiliare şi/sau comutatoare mobile, dedicate sau separate;

accelerator de procesare auxiliar integrat – accelerator de procesare auxiliar care este integrat în placa de bază sau în pachetul CPU;

canal double data rate (DDR) bufferat – port de canal sau de memorie care conectează un controler de memorie cu un număr definit de dispozitive de memorie într-un server. Un server tipic poate conţine mai multe controlere de memorie care, la rândul lor, pot suporta unul sau mai multe canale DDR bufferate. Ca atare, fiecare canal DDR bufferat deserveşte doar o fracţiune din spaţiul total de memorie adresabilă al unui server;

configuraţia cu performanţă superioară a unei familii de produse pentru servere – combinaţia dintre două dispozitive pentru stocarea datelor, un procesor cu cel mai ridicat rezultat dintre numărul de nuclee şi frecvenţă şi o capacitate de memorie (în GB) care este cel puţin egală sau mai mare de 3 ori cu rezultatul numărului de CPU, nuclee şi fire de execuţie hardware, reprezentând modelul de produs cu cea mai ridicată performanţă din familia de produse; Toate canalele de memorie se completează cu un card DIMM brut cu aceeaşi proiectare şi capacitate;

configuraţia cu performanţă inferioară a unei familii de produse pentru servere – combinaţia dintre două dispozitive pentru stocarea datelor, un procesor cu cel mai scăzut rezultat dintre numărul de nuclee şi frecvenţă (în GHz) şi o capacitate de memorie (în GB) care este cel puţin egală cu rezultatul produsului numărului de canale de memorie şi al DIMM (dual in-line memory module – modul de memorie cu serie dublă de conexiuni) cu cea mai joasă capacitate (în GB) oferit de server, reprezentând modelul de produs cu cea mai scăzută performanţă din familia de produse pentru servere; Toate canalele de memorie se completează cu un card DIMM brut cu aceeaşi proiectare şi capacitate;

dezasamblare – proces prin care un articol este dezmembrat în aşa fel încât poate fi ulterior reasamblat şi deveni funcţional;

dispozitiv de intrare/ieşire – dispozitiv care furnizează funcţii de intrare şi de ieşire de date între un server sau un produs pentru stocarea datelor şi alte dispozitive. Un dispozitiv de intrare/ieşire poate face parte integrantă din placa de bază a serverului sau poate fi conectat la placa de bază prin sloturi de extensie, precum Peripheral Component Interconnect sau Peripheral Component Interconnect Express;

eficienţa stării active (Eff_server) – valoarea numerică pentru eficienţa serverului măsurată şi calculată în conformitate cu pct.3 din anexa nr.3;

firmware – programarea sistemului, a hardware-ului, a unei componente sau programarea periferică furnizată odată cu produsul, pentru a oferi instrucţiunile de bază pentru funcţionarea hardware-ului, inclusiv toate actualizările aplicabile programării şi hardware-ului;

familie de produse pentru servere – o descriere de nivel înalt privind un grup de servere cu aceeaşi combinaţie de carcasă şi de placă de bază, care conţine mai multe configuraţii posibile de hardware şi de software. Toate configuraţiile din cadrul unei familii de produse de server trebuie să aibă în comun următoarele atribute:

a) să fie din aceeaşi serie de model sau tip de aparat;

b) să aibă fie acelaşi factor de formă (şi anume instalat în rack, de tip lamă, piedestal), fie aceleaşi concepţii mecanice şi electrice, fiind admise doar diferenţe mecanice superficiale pentru a permite unei configuraţii să se adapteze mai multor factori de formă;

c) să folosească fie aceleaşi procesoare dintr-o singură serie definită de procesoare, fie aceleaşi procesoare care se conectează la un soclu de tip obişnuit;

d) să aibă aceeaşi unitate/aceleaşi unităţi de alimentare cu energie electrică;

e) să aibă acelaşi număr de socluri de procesor disponibile şi acelaşi număr de socluri de procesor disponibile ocupate;

factor de putere – raportul dintre puterea reală consumată, exprimată în waţi, şi puterea aparentă, exprimată în volt-amperi;

fir de execuţie hardware – resursele hardware dintr-un nucleu CPU utilizate pentru a executa un şir de instrucţiuni software. Un nucleu CPU poate avea resurse pentru a executa mai multe fire simultan;

memorie – o parte a unui server sau unui produs pentru stocarea datelor separată de procesor, în care sunt stocate informaţiile pentru a fi utilizate imediat de procesor, exprimată în gigabiţi (GB);

placă de bază – principala placă de circuite a unui server sau a unui produs pentru stocarea datelor. În scopul prezentului Regulament, placa de bază include conectori pentru ataşarea unor plăci suplimentare şi cuprinde de obicei următoarele componente: procesor, memorie, BIOS şi sloturi de extensie;

procesor – circuitele logice care reacţionează la instrucţiunile de bază ce guvernează un server sau un produs pentru stocarea datelor şi le procesează. În scopul prezentului Regulament, procesorul este unitatea centrală de procesare a serverului. Un CPU tipic este un ansamblu fizic destinat a fi instalat pe placa de bază a serverului cu ajutorul unui soclu sau prin sudură directă. Ansamblul CPU poate include unul sau mai multe nuclee de procesor;

placă de extensie – componentă internă conectată printr-o conexiune plată pe o interfaţă comună/standard, precum Peripheral Component Interconnect Express, care oferă funcţii suplimentare;

placă video – placă de extensie care conţine una sau mai multe unităţi de procesare grafică, cu o interfaţă de control al memoriei locale şi cu o memorie locală specifică;

puterea în stare inactivă (P_idle) – consumul de putere, exprimat în waţi, în stare inactivă;

performanţa serverului – numărul de tranzacţii pe unitate de timp, efectuate de server în condiţii standardizate de testare a componentelor separate ale sistemului, inclusiv procesoare, memorie şi stocare şi ale subsistemelor, RAM şi CPU;

puterea maximă (P_max) – cel mai mare nivel de putere, în waţi, înregistrat în cele unsprezece punctaje de worklet în conformitate cu standardul;

performanţa CPU (Perf_CPU) – numărul de tranzacţii pe unitate de timp, efectuate de server în condiţii standardizate de testare a subsistemului CPU;

server cu unul sau două socluri de procesoare – server care conţine una sau două interfeţe proiectate pentru instalarea unui procesor; Pentru serverele multinod, acest termen se referă la un server cu unul sau două socluri de procesor în fiecare nod al serverului;

server-lamă – server care este conceput pentru a fi utilizat în cadrul unui şasiu pentru lame. Un server-lamă este un dispozitiv de mare densitate care funcţionează ca un server independent şi care include cel puţin un procesor şi o memorie de sistem, dar depinde, pentru a funcţiona, de resursele comune ale şasiului pentru lame, inclusiv surse de alimentare cu energie electrică, răcire. Un procesor sau un modul de memorie nu poate fi considerat un server-lamă atunci când documentaţia tehnică pentru produs nu indică faptul că aceasta consolidează un server autonom;

şasiu pentru lame – carcasă ce conţine resurse comune pentru funcţionarea serverelor-lamă, a mediilor de stocare de tip lamă şi a altor dispozitive de tip lamă. Resursele comune furnizate de un şasiu pentru lame pot include sursele de alimentare cu energie electrică, stocarea de date, hardware pentru distribuţia curentului continuu, gestionarea temperaturii, gestionarea sistemelor şi serviciile de reţea;

server de calcul de înaltă performanţă (HPC) – server care este destinat şi optimizat pentru a executa aplicaţii cu un grad ridicat de paralelism, pentru aplicaţii de calcul de performanţă mai înaltă sau aplicaţii de învăţare aprofundată bazate pe inteligenţa artificială. Serverele HPC trebuie să respecte toate criteriile următoare:

a) să conţină multiple noduri de calcul, grupate în principal pentru a creşte capacitatea de calcul;

b) să includă interconexiuni de interprocesare de mare viteză între noduri;

sursă de alimentare cu o singură ieşire – sursă de alimentare concepută pentru a furniza majoritatea puterii sale nominale de ieşire către o ieşire primară de curent continuu, în scopul alimentării unui server sau a unui produs pentru stocarea datelor. Sursele de alimentare cu o singură ieşire pot oferi una sau mai multe puteri de ieşire în aşteptare (standby), care rămân active ori de câte ori sunt conectate la o sursă de putere de intrare. Puterea nominală de ieşire totală provenită de la orice altă putere de ieşire a sursei de alimentare în afara celei primare şi a celor în aşteptare nu trebuie să depăşească 20 de waţi. Sursele de alimentare care oferă mai multe puteri de ieşire la aceeaşi tensiune ca puterea de ieşire primară sunt considerate surse de alimentare cu o singură putere de ieşire, cu excepţia cazului în care aceste puteri de ieşire:

a) sunt generate de convertizoare separate sau au etaje separate de rectificare a ieşirii; ori

b) au limite de curent independente;

sursă de alimentare cu mai multe ieşiri – sursă de alimentare concepută pentru a furniza majoritatea puterii sale nominale de ieşire către mai multe ieşiri primare de curent continuu, în scopul alimentării unui server sau a unui produs pentru stocarea datelor. Sursele de alimentare cu mai multe ieşiri pot oferi una sau mai multe puteri de ieşire în aşteptare, care rămân active ori de câte ori sunt conectate la o sursă de putere de intrare. Puterea nominală de ieşire totală provenită de la orice altă putere de ieşire a sursei de alimentare în afara celei primare şi a celor în aşteptare nu trebuie să depăşească 20 de waţi;

server de curent continuu – server care este conceput exclusiv pentru a funcţiona cu o sursă de curent continuu;

produs pentru stocarea datelor cu curent continuu – produs pentru stocarea datelor care este conceput exclusiv pentru a funcţiona cu o sursă de curent continuu;

stare inactivă – starea operaţională în care SO şi alte softuri şi-au finalizat încărcarea, serverul este capabil să realizeze tranzacţii de lucru, dar nu există nicio tranzacţie de lucru activă solicitată de sistem sau aflată în aşteptare (şi anume serverul este operaţional, dar nu realizează nicio activitate utilă). În ceea ce priveşte serverele în cazul cărora sunt aplicabile standardele privind interfaţa avansată de configurare şi alimentare, starea inactivă corespunde numai nivelului de sistem SO;

stare activă – starea operaţională în care lucrează serverul, ca urmare a unor solicitări externe anterioare sau simultane, inclusiv instrucţiuni în reţea. Starea activă include atât procesarea activă, cât şi căutarea/extragerea datelor din memorie, cache sau medii interne/externe de stocare în timp ce se aşteaptă noi intrări din reţea;

ştergerea în siguranţă a datelor – ştergerea efectivă a tuturor urmelor de date existente dintr-un dispozitiv pentru stocarea datelor, înlocuind datele complet astfel încât accesul la datele iniţiale sau la părţi din acestea devine imposibil pentru un anumit nivel de efort;

tip de produs – modelul de server sau de produs pentru stocarea datelor, inclusiv carcasa, rack, turn sau lamă, numărul de socluri şi, în cazul serverelor, dacă este un server rezilient, un server-lamă, un server multinod, un server HPC, un server cu accelerator de procesare auxiliar integrat, un server cu curent continuu sau niciuna dintre categoriile anterioare;

unitate de alimentare cu energie electrică sau sursă de alimentare – dispozitiv care transformă curentul alternativ sau curentul continuu de intrare într-una sau mai multe tensiuni de curent continuu de ieşire, în scopul alimentării unui server sau a unui produs pentru stocarea datelor. Sursa de alimentare a unui server sau a unui produs pentru stocarea datelor trebuie să fie autonomă şi separabilă din punct de vedere fizic de placa de bază şi trebuie să se conecteze la sistem printr-o conexiune electrică detaşabilă sau integrată;

valori declarate – valorile furnizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat pentru parametrii tehnici declaraţi, calculaţi sau măsuraţi, în conformitate cu pct.7 şi 8, pentru verificarea conformităţii de către autoritatea de supraveghere a pieţei.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

pentru servere şi produse destinate stocării datelor

CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

1. Cerinţe specifice în materie de proiectare ecologică pentru servere şi produse pentru stocarea datelor online

1) Cerinţe privind randamentul sursei de alimentare şi factorul de putere

a) Începând cu 1 martie 2025, pentru serverele şi produsele pentru stocarea datelor online, cu excepţia serverelor cu curent continuu şi a produselor pentru stocarea datelor cu curent continuu, randamentul sursei de alimentare la o sarcină nominală de 10 %, 20 %, 50 % şi 100 % şi factorul de putere la o sarcină nominală de 50 % nu vor fi sub nivelul valorilor raportate în tabelul 1.

Tabelul 1

Cerinţe minime privind randamentul sursei de alimentare

şi factorul de putere începând cu 1 martie 2025

b) Începând cu 1 ianuarie 2027, pentru serverele şi produsele pentru stocarea datelor online, cu excepţia serverelor cu curent continuu şi a produselor pentru stocarea datelor cu curent continuu, randamentul sursei de alimentare la o sarcină nominală de 10 %, 20 %, 50 % şi 100 % şi factorul de putere la o sarcină nominală de 50 % nu vor fi sub nivelul valorilor raportate în tabelul 2.

Tabelul 2

Cerinţe minime privind randamentul sursei de alimentare
şi factorul de putere începând cu 1 ianuarie 2027

2) Cerinţe privind eficienţa materialelor

a) Începând cu 1 martie 2025, producătorii se asigură că tehnicile de asamblare, de strângere sau de etanşare nu împiedică dezasamblarea următoarelor componente, în scopuri de reparaţie sau reutilizare, dacă acestea există:

i. dispozitive pentru stocarea datelor;

ii. memorie;

iii. procesor (CPU);

iv. placa de bază;

v. placă de extensie/placă video;

vi. PSU;

vii. şasiuri;

viii. baterii.

b) Începând cu 1 martie 2025, va fi pusă la dispoziţie o funcţie pentru ştergerea în siguranţă a datelor incluse în toate dispozitivele produsului pentru stocarea datelor.

c) De la 1 martie 2026, cea mai recentă versiune de firmware este pusă la dispoziţie după doi ani de la introducerea pe piaţă a primului produs al unui anumit model de produs pentru o perioadă minimă de opt ani de la introducerea pe piaţă a ultimului produs al unui anumit model de produs, gratuit sau la un cost echitabil, transparent şi nediscriminatoriu. Cea mai recentă actualizare a securităţii firmware trebuie pusă la dispoziţie din momentul în care un model de produs este introdus pe piaţă timp de cel puţin opt ani de la introducerea pe piaţă a ultimului produs al unui anumit model de produs, cu titlu gratuit.

2. Cerinţe specifice în materie de proiectare ecologică numai pentru serverele cu unul sau două socluri de procesoare

1) Consum de putere în stare inactive

Începând cu 1 martie 2025, consumul de putere în stare inactivă (P_idle) a serverelor, cu excepţia serverelor reziliente, a serverelor HPC şi a serverelor cu accelerator de procesare auxiliar integrat, nu va depăşi valoarea calculată utilizând următoarea ecuaţie:

P_idle = P_base + ΣP_{add_i} ,

unde:

P_base este toleranţa de bază privind consumul de putere în starea inactivă din tabelul 3, iar ΣP_{add_i} este suma toleranţelor privind consumul de putere în starea inactivă pentru componentele suplimentare, determinată în conformitate cu
tabelul 4. Pentru serverele-lamă, P_idle se calculează ca puterea totală măsurată împărţită la numărul de servere-lamă instalate în şasiul pentru lame testat. Pentru serverele multinod, numărul de socluri se calculează pentru fiecare nod, iar P_idle se calculează ca puterea totală măsurată împărţită la numărul de noduri instalate în carcasa testată.

Tabelul 3

Toleranţe de bază privind consumul de putere în starea inactive

Tabelul 4

Toleranţe suplimentare privind consumul de putere în starea inactivă
pentru componentele suplimentare

2) Eficienţa în starea activă

Începând cu data de 1 martie 2025, consumul de putere în stare activă (Eff_server) a serverelor, cu excepţia serverelor reziliente, a serverelor HPC şi a serverelor cu accelerator de procesare auxiliar integrat, nu trebuie să fie mai mic decât valorile din tabelul 5.

Tabelul 5

Cerinţe privind eficienţa în starea active

3. Informaţii care trebuie furnizate de producători

1) De la data de 1 martie 2027, cu excepţia serverelor fabricate la comandă, produse o singură dată, următoarele informaţii despre produs referitoare la servere trebuie puse la dispoziţie în manualele cu instrucţiuni pentru instalatori şi utilizatorii finali (în cazul în care acesta însoţeşte produsul), precum şi pe site-urile internet cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor autorizaţi ai acestora şi ale importatorilor din momentul în care un model de produs este introdus pe piaţă timp de cel puţin opt ani de la introducerea pe piaţă a ultimului produs al unui anumit model de produs:

a) tipul produsului;

b) denumirea producătorului, denumirea comercială înregistrată şi adresa mărcii înregistrate la care poate fi contactat producătorul;

c) numărul modelului produsului şi, dacă este cazul, numerele modelelor pentru configuraţia cu performanţă inferioară şi configuraţia cu performanţă superioară;

d) anul fabricaţiei;

e) eficienţa sursei de alimentare la 10 % (dacă este cazul), 20 %, 50 % şi 100 % din puterea nominală de ieşire, cu excepţia serverelor de curent continuu, exprimată în % şi rotunjită la prima zecimală;

f) factorul de putere la 50 % din sarcina nominală, cu excepţia serverelor de curent continuu, rotunjit la trei zecimale;

g) puterea nominală de ieşire a PSU (waţi), rotunjită la cel mai apropiat număr întreg. În cazul în care un model de produs face parte dintr-o familie de produse pentru servere, toate sursele de alimentare oferite într-o familie de produse pentru servere trebuie să fie raportate cu informaţiile specificate la lit.e) şi f);

h) puterea în stare inactivă, exprimată în waţi şi rotunjită la prima zecimală;

i) lista tuturor componentelor pentru toleranţele suplimentare privind consumul de putere în stare inactivă, dacă există, surse de alimentare suplimentare, HDD sau SSD, memorie suplimentară, canale DDR bufferate suplimentare, dispozitive de intrare/ieşire suplimentare;

j) puterea maximă, exprimată în waţi şi rotunjită la prima zecimală;

k) clasa declarată a stării de operare, astfel cum este detaliată în tabelul 6;

l) consumul de putere în stare inactivă (în waţi) la temperatura-limită superioară a clasei declarate a stării de operare;

m) eficienţa în stare activă şi performanţa în stare activă serverului;

n) informaţiile privind funcţia pentru ştergerea în siguranţă a datelor, menţionate la pct.1 subpct. 2) lit.b) din prezenta anexă, inclusiv instrucţiunile privind modul de utilizare a funcţiei, tehnicile utilizate şi standardul/standardele acceptat/acceptate pentru ştergerea în siguranţă a datelor, dacă există;

o) pentru serverele-lamă, o listă a combinaţiilor recomandate cu şasiuri compatibile;

p) dacă un model de produs face parte dintr-o familie de produse pentru servere, trebuie furnizată o listă cu toate configuraţiile de modele care sunt reprezentate de model.

În cazul în care un model de produs face parte dintr-o familie de produse pentru servere, informaţiile necesare privind produsul pentru articolele prevăzute la lit.e)-m) de la pct.3 subpct. 1) trebuie raportate pentru configuraţiile inferioare şi superioare ale familiei de produse pentru servere.

2) De la data de 1 martie 2025, cu excepţia produselor de stocare a datelor fabricate la comandă, produse o singură dată, următoarele informaţii despre produs referitoare la produsele de stocare a datelor online trebuie puse la dispoziţie în manualele cu instrucţiuni pentru instalatorii şi utilizatorii finali, în cazul în care acestea însoţesc produsul, precum şi pe site-urile internet cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor autorizaţi ai acestora şi ale importatorilor din momentul în care un model de produs este introdus pe piaţă timp de cel puţin opt ani de la introducerea pe piaţă a ultimului produs al unui anumit model de produs:

a) tipul produsului;

b) denumirea producătorului, denumirea comercială înregistrată şi adresa mărcii înregistrate la care poate fi contactat producătorul;

c) numărul modelului produsului;

d) anul fabricaţiei;

e) eficienţa sursei de alimentare la 10 % (dacă este cazul), 20 %, 50 % şi 100 % din puterea nominală de ieşire, cu excepţia produselor de stocare a datelor online cu curent continuu, exprimată în % şi rotunjită la prima zecimală;

f) factorul de putere la 50 % din sarcina nominală, cu excepţia produselor de stocare a datelor online cu curent continuu, rotunjit la trei zecimale;

g) clasa declarată a stării de operare, astfel cum este detaliată în tabelul 6; se va indica de asemenea că “Acest produs a fost testat pentru a verifica dacă va funcţiona în limitele stabilite, precum temperatura şi umiditatea, în clasa declarată a stării de operare”;

h) informaţiile privind instrumentul/instrumentele pentru ştergerea datelor, menţionate la pct.1 subpct. 2) lit.b) din prezenta anexă, inclusiv instrucţiunile privind modul de utilizare a funcţiei, tehnicile utilizate şi standardul/standardele acceptat/acceptate pentru ştergerea în siguranţă a datelor, dacă există.

3) Începând cu data de 1 martie 2025, din momentul în care un model de produs este introdus pe piaţă şi timp de cel puţin opt ani de la introducerea pe piaţă a ultimului produs al unui anumit model de produs, următoarele informaţii despre produs referitoare la servere şi la produsele pentru stocarea datelor online trebuie puse la dispoziţie gratuit de producători, reprezentanţii autorizaţi ai acestora şi importatori pentru terţii care se ocupă de întreţinerea, repararea, reutilizarea, reciclarea şi modernizarea serverelor (inclusiv intermediari, reparatori de piese de schimb, furnizori de piese de schimb, reciclatori şi terţi responsabili de întreţinere) la înregistrarea terţului interesat pe un anumit site web:

a) intervalul de greutate indicativ (sub 5 g, între 5 şi 25 g, peste 25 g) la nivelul componentelor, realizate din următoarele materii prime critice, dacă există:

- cobalt în baterii;

- neodim în unităţile de disc HDD;

b) instrucţiuni privind operaţiunile de dezasamblare menţionate la pct.1 subpct. 2) lit.a) din prezenta anexă, inclusiv, pentru fiecare operaţiune şi componentă necesară:

- tipul operaţiunii;

- tipul şi numărul tehnicii/tehnicilor de strângere în vederea deblocării;

- instrumentul/instrumentele necesare.

În cazul serverelor, dacă un model de produs face parte dintr-o familie de produse pentru servere, informaţiile necesare privind produsul pentru articolele prevăzute la lit.a) şi b) de la pct.3 subpct. 3) sunt raportate pentru modelul de produs sau pentru configuraţiile inferioare şi superioare ale familiei de produse pentru servere.

4) Începând cu data de 1 martie 2025, în scopul evaluării conformităţii în temeiul pct.7 şi 8, dosarul cu documentaţia tehnică trebuie să conţină următoarele informaţii despre produs referitoare la servere şi la produsele pentru stocarea datelor online:

a) informaţiile menţionate la pct.3 subpct.1) şi pct.3 subpct. 3), în cazul serverelor;

b) informaţiile menţionate la pct.3 subpct.2) şi pct.3 subpct. 3), în cazul produselor pentru stocarea datelor.

Tabelul 6

Clasele stării de operare

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

pentru servere şi produse destinate stocării datelor

MĂSURĂTORI ŞI CALCULE

1. Pentru măsurătorile şi calculele efectuate în scopul conformităţii şi al verificării conformităţii cu cerinţele aplicabile din prezentul Regulament, se utilizează standardele armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile care ţin seama de stadiul actual al tehnologiei general recunoscut şi ale căror rezultate sunt considerate a avea un grad de incertitudine scăzut.

În absenţa unor standarde relevante existente şi până la publicarea referinţelor standardelor armonizate relevante în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, se utilizează metodele de încercare tranzitorii prevăzute în anexa nr.4 sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile, care iau în considerare metodele de ultimă generaţie recunoscute la scară largă.

2. Serverele trebuie testate în configuraţia lor individuală a modelului de produs sau, pentru serverele care fac parte dintr-o familie de produse pentru servere, în configuraţia de performanţă inferioară şi configuraţia de performanţă superioară, astfel cum au fost declarate pentru anexa nr.2, pct.3 subpct. 1) lit.p), care include atât configuraţia hardware, cât şi setările sistemului, cu excepţia cazului în care se prevede altfel.

Toate configuraţiile oferite în cadrul unei familii de produse pentru servere trebuie să conţină acelaşi număr de socluri de procesor ocupate utilizate în timpul încercării. O familie de produse pentru servere poate fi definită pentru un server cu socluri ocupate doar parţial, inclusiv un procesor ocupat într-un server cu două socluri, atât timp cât configuraţia sau configuraţiile este testată ca familie separată de produse pentru servere, după caz, şi îndeplineşte aceleaşi cerinţe ca pentru numărul de socluri ocupate din cadrul respectivei familii separate de produse pentru servere.

În cazul serverelor cu accelerator de procesare auxiliar de extensie, la măsurarea puterii în starea inactivă şi a performanţei sale în stare activă, unitatea supusă testării trebuie testată cu acceleratorul de procesare auxiliar de extensie dezinstalat. În cazul în care un APA de expansiune depinde, pentru comunicarea între APA şi procesor, de un comutator PCI-E separat, cardul sau cardurile sau extensiile PCI-E separate se demontează înaintea testării în starea inactivă şi în starea activă în toate configuraţiile.

În cazul serverelor multinod, unitatea supusă testării trebuie testată pentru consumul de putere per nod în configuraţia cu şasiul complet ocupat. Toate serverele multinod instalate în şasiul multinod trebuie să aibă aceeaşi configuraţie comună (omogenă).

În cazul serverelor-lamă, unitatea supusă testării trebuie testată pentru consumul de putere per server-lamă în configuraţia cu şasiul pe jumătate ocupat, iar şasiul trebuie ocupat după cum urmează:

1) Configuraţia cu servere-lamă individuale

a) toate serverele-lamă individuale instalate în şasiu trebuie să fie identice, având aceeaşi configuraţie

2) Ocuparea pe jumătate a şasiului

a) se calculează numărul de servere-lamă necesare pentru a ocupa jumătate din numărul de sloturi de servere-lamă cu lăţime simplă disponibile în şasiul pentru lame;

b) în cazul şasiurilor pentru lame care au mai multe domenii de putere, se alege numărul de domenii de putere care se apropie cel mai mult de ocuparea a jumătate din şasiu. În cazul în care există două opţiuni care sunt la fel de apropiate de ocuparea a jumătate din şasiu, testul trebuie realizat cu domeniul sau combinaţia de domenii care utilizează un număr mai mare de servere-lamă;

c) trebuie respectate toate recomandările producătorului sau din manualul de utilizare cu privire la ocuparea parţială a şasiului, care ar putea include deconectarea unora dintre sursele de alimentare cu energie electrică şi a unora dintre ventilatoarele de răcire aferente domeniilor de putere neocupate;

d) dacă recomandările din manualul de utilizare nu sunt disponibile sau sunt incomplete, trebuie utilizate următoarele orientări:

i. se ocupă complet domeniile de putere;

ii. dacă este posibil, se deconectează sursele de alimentare şi ventilatoarele de răcire aferente domeniilor de putere neocupate;

iii. se ocupă toate compartimentele goale cu panouri de obturare sau cu un mijloc echivalent de restricţionare a fluxului de aer pe durata testării.

3. Datele pentru calcularea eficienţei în starea activă (Eff_server) şi privind consumul de putere în starea inactivă (P_idle) se măsoară în timpul aceleiaşi încercări în conformitate cu standardul relevant, în cazul în care puterea în stare inactivă poate fi măsurată fie înainte, fie după efectuarea unei părţi a încercării de eficienţă în starea activă.

Eficienţa în starea activă (Effserver) a serverelor se calculează după cum urmează:

Eff_server= exp [W_cpu × ln (Eff_cpu) + W_Memory × ln (Eff_Memory) + W_Storage × ln (Eff_Storage )],

unde:

W_CPU, W_Memory şi W_Storage sunt ponderile aplicate workleturilor CPU, de memorie şi stocare, după cum urmează:

W_CPU este ponderea atribuită workleturilor CPU = 0,65

W_Memory este ponderea atribuită workleturilor de memorie = 0,30

W_Storage este ponderea atribuită workleturilor de stocare = 0,05

şi

unde:

i =1 pentru workletCompress;

i=2 pentru workletLU;

i=3 pentru workletSOR;

i=4 pentru workletCrypto;

i=5 pentru workletSort;

i=6 pentru workletSHA256;

i=7 pentru workletHybridSSJ;

unde:

i=1 pentru workletFlood 3;

i=2 pentru workletCapacity 3;

unde:

i=1 pentru worklet Sequential;

i=2 pentru worklet Random;

şi

Unde:

Perf_i Media geometrică a măsurătorilor standardizate ale intervalului performanţei;

Pwr_i Media geometrică a valorilor măsurate ale intervalului puterii.

Pentru a crea un singur indicator de eficienţă energetică pentru un server, valorile de eficienţă a intervalului pentru toate workleturile trebuie combinate utilizând următoarea procedură:

a) prin combinarea valorilor eficienţei intervalelor pentru fiecare worklet individual utilizând media geometrică pentru a obţine valorile individuale de eficienţă pentru worklet;

b) prin combinarea punctajelor de eficienţă a workletului obţinute utilizând media geometrică pe tip de sarcină (CPU, memorie, stocare) pentru a obţine o valoare pentru tipul de sarcină;

c) prin combinarea celor trei tipuri de sarcină utilizând o medie geometrică ponderată pentru a obţine o singură valoare totală a eficienţei serverului.

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

pentru servere şi produse destinate stocării datelor

METODE TRANZITORII

Tabelul 7

Referinţe şi note de calificare privind serverele

Tabelul 8

Referinţe şi note de calificare privind produsele pentru stocarea datelor

Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

pentru servere şi produse destinate stocării datelor

PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea de către autoritatea de supraveghere a pieţei a valorilor declarate şi nu trebuie utilizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca toleranţe permise pentru a stabili valorile din dosarul cu documentaţia tehnică sau pentru a interpreta aceste valori în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

În cazul în care un model a fost conceput astfel încât să poată detecta dacă este testat, inclusiv prin recunoaşterea condiţiilor de testare sau a ciclului de testare şi să reacţioneze în mod specific prin modificarea automată a performanţei sale în timpul testării, având obiectivul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii specificaţi în prezentul Regulament sau incluşi în documentaţia tehnică sau în oricare dintre documentele furnizate, se consideră că modelul nu este conform.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.8 şi capitolului VI din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014), pentru cerinţele menţionate în prezenta anexa, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarele proceduri:

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate din modelul respectiv sau configuraţia modelului, în cazul în care producătorul raportează cu privire la o familie de produse pentru servere. În cazul în care verificarea este efectuată pe configuraţia cu performanţă inferioară sau pe configuraţia cu performanţă superioară, valorile declarate trebuie să fie valorile pentru fiecare configuraţie. Dacă verificarea se realizează pe o configuraţie a unui model selectată sau comandată în mod aleatoriu, valorile declarate trebuie să fie valorile pentru configuraţia cu performanţă superioară.

2. Modelul sau configuraţia modelului sunt considerate conforme cu cerinţele aplicabile dacă:

1) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, inclusiv valorile declarate şi, după caz, valorile utilizate pentru calculul acestor valori nu sunt mai favorabile pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.g) pct.2 menţionat; şi

2) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciuna dintre informaţiile obligatorii despre produs publicate de producător sau importator nu conţine valori care sunt mai avantajoase pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât valorile declarate;

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei testează unitatea modelului sau, ca alternativă, în cazul în care producătorul a declarat serverul ca fiind reprezentat de către o familie de produse pentru servere din configuraţia cu performanţă inferioară sau configuraţia cu performanţă superioară a familiei de produse pentru servere, valorile obţinute, inclusiv valorile parametrilor relevanţi, astfel cum au fost măsuraţi în cadrul testării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători, sunt conforme cu toleranţele de verificare respective, astfel cum se indică în tabelul 7; şi

4) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei verifică unitatea modelului, aceasta respectă cerinţele privind utilizarea eficientă a resurselor de la pct.3 subpct.3) din anexa nr.2 şi cerinţele privind informaţiile de la pct.3 subpct.1) sau pct.3 subpct.2) din anexa nr.2.

3. În cazul în care rezultatele menţionate la pct.2 subpct.1)-3) nu sunt atinse, modelul şi toate configuraţiile de modele care fac obiectul aceloraşi informaţii despre produs, conform anexei nr.2 pct.3 subpct.1) lit.p) sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

4. În cazul în care rezultatul menţionat la pct.2 subpct.3) nu este atins:

1) pentru modelele sau configuraţiile de modele dintr-o familie de produse pentru servere fabricate în cantităţi mai mici de cinci unităţi pe an, modelul şi toate configuraţiile de modele care fac obiectul aceloraşi informaţii despre produs, conform anexei nr.2 pct.3 subpct.1) lit.p) sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament;

2) pentru modelele fabricate în cantităţi de minimum cinci unităţi pe an, autoritatea de supraveghere a pieţei alege pentru testare trei unităţi suplimentare din acelaşi model sau, ca alternativă, în cazul în care producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat a declarat serverul ca fiind reprezentat de o familie de produse pentru servere, o unitate atât din configuraţia cu performanţă inferioară, cât şi din configuraţia cu performanţă superioară.

5. Modelul sau configuraţia modelului este considerat(ă) conform(ă) cu cerinţele aplicabile dacă, pentru unităţile menţionate la pct.4 subpct.2), media aritmetică a valorilor determinate respectă toleranţele de verificare respective prezentate în tabelul 7.

6. În cazul în care rezultatul menţionat la pct.5 nu este atins, modelul şi toate configuraţiile de modele care fac obiectul aceloraşi informaţii despre produs, conform anexei nr.2 pct.3 subpct. 1) lit.p sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

7. Fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului potrivit pct.3, pct.4 subpct. 1), pct.6 sau celui de al doilea paragraf din prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexa nr.3.

Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor aplică numai toleranţele de verificare stabilite în tabelul 7 din prezenta anexă şi utilizează doar procedurile descrise la pct.1-7 pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă. Nu se aplică alte toleranţe.

Tabelul 9

Toleranţe de verificare

Anexa nr.6

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

pentru servere şi produse destinate stocării datelor

VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ

Se identifică criteriile de referinţă orientative specificate mai jos, în sensul părţii 3 pct.3.2 din anexa nr.1 la Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic.

Acestea se referă la cea mai bună tehnologie disponibilă de la data intrării în vigoare a prezentului Regulament.

Valorile indicative de referinţă pentru cea mai bună tehnologie disponibilă pe piaţă pentru servere şi pentru produsele pentru stocarea datelor online sunt următoarele:

Tabelul 10

Valori de referinţă pentru consumul de putere în stare inactivă,

randamentul serverului şi starea de operare

Tabelul 11

Valori de referinţă pentru randamentul

sursei de alimentare la o sarcină nominală de 10%, 20%, 50% şi 100%

şi factorul de putere la o sarcină nominală de 20% sau 50%

Anexa nr.38

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru telefoane inteligente,

alte telefoane mobile, telefoane fără fir şi tablete de tip “slate”

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) 2023/1670 al Comisiei din 16 iunie 2023 de stabilire a cerinţelor în materie de proiectare ecologică pentru telefoane inteligente, alte telefoane mobile decât cele inteligente, telefoane fără fir şi tablete de tip “slate” în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de modificare a Regulamentului (UE) 2023/826 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 214 din 31 august 2023 (CELEX 32023R1670).

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru telefoane inteligente, alte telefoane mobile, telefoane fără fir şi tablete de tip “slate” (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţe de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă de telefoane inteligente, alte telefoane mobile, telefoane fără fir şi tablete de tip “slate”.

2. Prezentul Regulament nu se aplică următoarelor produse:

1) telefoanelor mobile şi tabletelor cu afişaj principal flexibil pe care utilizatorul le poate desfăşura şi înfăşura parţial sau integral;

2) telefoanelor inteligente pentru comunicaţii de înaltă securitate.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

3. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

bază de date cu produse – colecţie de date referitoare la produse, care este structurată în mod sistematic şi care constă într-o secţiune publică axată pe consumator, în care informaţiile referitoare la parametrii produselor individuale sunt accesibile prin mijloace electronice, într-un portal online, pentru accesibilitate şi într-o secţiune privind conformitatea, cu cerinţe de accesibilitate şi de securitate specificate în mod clar, în conformitate cu prevederile Legii nr.306/2023 privind etichetarea produselor cu impact energetic;

furcă de încărcare – dispozitiv cu rol de unitate de încărcare pentru un singur receptor de telefon fără fir, dar care nu asigură funcţionalitatea de conexiune de reţea;

model echivalent – model care are aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este introdus pe piaţă sau pus în funcţiune de acelaşi producător, importator sau reprezentant autorizat ca un alt model cu un identificator de model diferit;

identificator de model – codul, de obicei alfanumeric, care distinge un anumit model de produs de alte modele cu aceeaşi marcă comercială sau cu aceeaşi denumire a producătorului, a importatorului sau a reprezentantului autorizat;

staţie de bază – dispozitiv care acţionează ca punte între conexiunea de reţea (conexiune telefonică sau conexiune internet) şi unul sau mai multe receptoare de telefon fără fir, dar care nu asigură funcţionalitate de router pentru niciun alt dispozitiv. O staţie de bază cuprinde şi furca de încărcare încorporată pentru reîncărcarea receptorului;

tabletă de tip slate – dispozitiv conceput pentru portabilitate şi care are următoarele caracteristici:

a) are un afişaj tactil integrat cu o diagonală vizibilă mai mare sau egală cu 17,78 centimetri sau 7,0 inchi şi mai mică de 44,20 centimetri sau 17,4 inchi;

b) nu are o tastatură integrată, ataşată fizic în configuraţia sa proiectată;

c) se bazează în principal pe o conexiune de reţea fără fir;

d) este alimentat de o baterie internă şi nu este destinat să funcţioneze fără baterie;

e) este introdus pe piaţă cu un sistem de operare proiectat pentru platforme mobile, identic sau similar cu cel al telefoanelor inteligente;

telefon mobil – dispozitiv electronic portabil fără fir, care are următoarele caracteristici:

a) este proiectat pentru comunicaţii de voce pe distanţe lungi realizate printr-o reţea celulară de telecomunicaţii sau printr-o reţea de telecomunicaţii prin satelit, necesitând o cartelă SIM, un eSIM sau mijloace similare pentru identificarea părţilor conectate;

b) este proiectat pentru utilizarea pe bază de baterie, iar conectarea la reţeaua de alimentare cu electricitate prin intermediul unei surse de alimentare externe şi/sau al transmisiei de energie fără fir serveşte în principal la încărcarea bateriei;

c) nu este proiectat pentru a fi purtat pe mână;

telefon inteligent – telefon mobil care are următoarele caracteristici:

a) se caracterizează prin conexiune de reţea fără fir, utilizarea mobilă a serviciilor de internet, un sistem de operare optimizat pentru utilizare portabilă şi capacitatea de a accepta aplicaţii software originale şi terţe;

b) are un ecran tactil integrat cu o diagonală vizibilă de 10,16 centimetri sau 4,0 inchi, sau mai mare, dar mai mică de 17,78 centimetri sau 7,0 inchi;

c) în cazul în care dispozitivul are un afişaj pliabil sau are afişaje multiple, cel puţin unul dintre afişaje se încadrează în intervalul de mărime când este deschis sau când este închis;

telefon inteligent pentru comunicaţii de înaltă securitate – telefon inteligent care are următoarele caracteristici:

a) este acreditat sau aprobat în alt mod de către autoritatea de supraveghere a pieţei sau este în curs de acreditare sau de aprobare de altă natură pentru transmiterea, prelucrarea sau stocarea de informaţii clasificate;

b) este destinat exclusiv utilizatorilor profesionişti;

c) are capacitatea de a detecta intruziunea fizică în hardware, fiind echipat, pentru detectarea intruziunilor, cu cel puţin un controler, cablajul aferent, cablaje pe placa flexibilă de circuite imprimate care asigură protecţia la perforare şi sunt integrate în şasiul dispozitivului şi bucle inviolabile integrate pe placa principală de circuite imprimate;

telefon fără fir – dispozitiv electronic portabil fără fir, care are următoarele caracteristici:

a) este proiectat pentru comunicaţii de voce pe distanţe lungi realizate printr-o reţea fixă de telecomunicaţii;

b) este conectat la o staţie de bază printr-o interfaţă radio;

c) este proiectat pentru utilizarea pe bază de baterie, iar conectarea la reţeaua de alimentare cu electricitate prin intermediul unei surse de alimentare externe serveşte în principal la încărcarea bateriei;

utilizator profesionist – orice persoană fizică sau juridică pentru care a fost pus la dispoziţie un produs în vederea utilizării în cadrul activităţilor sale industriale sau profesionale.

În sensul anexelor nr.2-nr.6, se aplica definiţiile din anexa nr.1 la prezentul Regulament.

III. CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ
ŞI EVALUAREA CONFORMITĂŢII

4. Cerinţele de proiectare ecologică pentru telefoane inteligente, alte telefoane mobile, telefoane fără fir şi tablete de tip “slate” sunt stabilite în anexa nr.2 şi se aplică începând cu datele indicate în aceasta.

5. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014) constă în sistemul de control intern al proiectării specificat la anexa nr.4 sau în sistemul de management stabilit în anexa nr.5 la legea menţionată.

6. La efectuarea verificărilor în scopul supravegherii pieţei menţionate în art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică conţine valorile declarate ale parametrilor enumeraţi în anexa nr.2, precum şi detaliile şi rezultatele calculelor stabilite în anexa nr.3 la prezentul Regulament.

7. În cazul în care informaţiile incluse în dosarul cu documentaţia tehnică pentru un anumit model au fost obţinute de la un model care prezintă aceleaşi caracteristici tehnice relevante pentru informaţiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este produs de un producător diferit sau obţinute prin calcul efectuat pe baza caracteristicilor de proiectare sau prin extrapolare pornind de la un alt model al aceluiaşi producător sau al unui alt producător, sau ambele, dosarul cu documentaţia tehnică include o listă a tuturor modelelor echivalente, inclusiv identificatorii de model.

8. Dosarul cu documentaţia tehnică trebuie să includă şi informaţiile menţionate în ordinea şi conform prevederilor Regulamentului cu privire la etichetarea energetică a telefoanelor inteligente şi a tabletelor de tip “slate”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014. În scopul supravegherii pieţei, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi fac trimitere, fără a aduce atingere pct.2 lit.g. din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, la dosarul cu documentaţia tehnică încărcată în baza de date cu produse, care conţine aceleaşi informaţii prevăzute în Regulamentul cu privire la etichetarea energetică a telefoanelor inteligente şi a tabletelor de tip “slate”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014.

IV. PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI,

CIRCUMVENŢIE ŞI VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ

9. La efectuarea verificărilor în scopul supravegherii pieţei menţionate în art.17 din Legea nr.151/2014, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare – autoritate de supraveghere a pieţei) aplică procedura de verificare prevăzută în anexa nr.5 la prezentul Regulament.

10. Producătorului, importatorului sau reprezentantului autorizat i se interzice introducerea pe piaţă a produselor care au fost concepute pentru a detecta faptul unei încercări, precum prin recunoaşterea condiţiilor de încercare sau a ciclului de încercare şi pentru a reacţiona în mod specific prin modificarea automată a performanţei acestora în timpul încercării, cu scopul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre valorile declarate ale parametrilor vizaţi de cerinţele în materie de proiectare ecologică incluse în prezentul Regulament, aplicabile la momentul introducerii pe piaţă a produselor.

11. Nu se admite ca producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi să furnizeze instrucţiuni specifice de testare care să modifice în mod intenţionat comportamentul sau proprietăţile produselor atunci când sunt supuse testelor de conformitate de către autoritatea de supraveghere a pieţei. Această interdicţie vizează prevenirea modificărilor care ar putea influenţa rezultatele testelor pentru a îmbunătăţi artificial performanţa produsului în raport cu cerinţele de proiectare ecologică stabilite de prezentul Regulament la momentul introducerii produsului pe piaţă. Interdicţia include, dar nu se limitează la, orice ajustare manuală a produsului în pregătirea pentru testare care schimbă comportamentul sau proprietăţile acestuia în condiţii de utilizare obişnuite.

12. Nu se admite ca producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi să introducă pe piaţă produse proiectate astfel încât să îşi modifice comportamentul sau proprietăţile într-o perioadă scurtă de la punerea în funcţiune, modificare ce duce la o înrăutăţire a valorii declarate a parametrilor vizaţi de cerinţele în materie de proiectare ecologică incluse în prezentul Regulament, aplicabile la momentul introducerii pe piaţă a produselor.

13. Valorile de referinţă pentru cele mai performante produse şi tehnologii disponibile pe piaţă la momentul adoptării prezentului Regulament sunt identificate în anexa nr.6.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

pentru telefoane inteligente, alte telefoane mobile,

telefoane fără fir şi tablete de tip “slate”

DEFINIŢII APLICABILE PENTRU ANEXE

Se aplică următoarele definiţii:

actualizare corectivă – actualizare a sistemului de operare, inclusiv corecţiile de reparare, al cărei scop este de a corecta erorile, inexactităţile sau defecţiunile din sistemul de operare;

actualizare de funcţionalitate – actualizare a sistemului de operare al cărei scop principal este implementarea de noi funcţionalităţi;

actualizare de securitate – actualizare a sistemului de operare, inclusiv corecţii de securitate, dacă sunt relevante pentru un anumit dispozitiv, al căror scop principal este asigurarea unei securităţi sporite a dispozitivului;

amator – persoană fără experienţă specifică în domeniul reparaţiilor sau fără calificări conexe;

analiza defecţiunilor – proces de colectare şi analiză a datelor pentru identificarea piesei unui telefon mobil, a unui telefon fără fir sau a unei tablete de tip “slate” care cauzează o defecţiune;

anduranţa bateriei în cicluri – numărul de cicluri de încărcare/descărcare pe care le poate suporta o baterie până când capacitatea sa electrică utilizabilă atinge 80 % din capacitatea sa nominală;

ansamblu de balamale – piesă care permite plierea unui dispozitiv, cu menţinerea integrităţii operaţionale a acestuia, inclusiv, dacă este cazul, carcasele de module;

ansamblu de cameră orientat spre faţă – piesă alcătuită din una sau mai multe camere orientate spre utilizatorul dispozitivului, inclusiv, în funcţie de modelul produsului:

a) componente ale camerelor şi senzori aferenţi;

b) componente de lanternă;

c) componente optice;

d) componente mecanice necesare pentru funcţii precum stabilizarea şi focalizarea imaginii;

e) carcasă sau carcase de module;

f) suporturi;

g) ecranare;

h) lumini de semnalizare;

i) microfoane auxiliare;

j) conexiunile electrice la alte ansambluri ale dispozitivului;

ansamblu de cameră orientat spre spate – piesă alcătuită din una sau mai multe camere orientate spre spatele dispozitivului, inclusiv, în funcţie de modelul produsului:

a) componente ale camerelor şi senzori aferenţi;

b) componente de lanternă;

c) componente optice;

d) componente mecanice necesare pentru funcţii precum stabilizarea şi focalizarea imaginii;

e) carcasă sau carcase de module;

f) suporturi;

g) ecranare;

h) microfoane auxiliare;

i) conexiunile electrice la alte ansambluri ale dispozitivului;

ansamblu de afişaj – ansamblul unităţii de afişare şi, când este cazul, al unităţii digitalizatoare a panoului frontal, inclusiv, dacă este relevant pentru modelul produsului:

a) placa din spate;

b) ecranarea;

c) cadrul ecranului;

d) unităţile de retroiluminare;

e) circuitele electronice, inclusiv:

- comanda de afişaj, dar fără funcţionalitatea unităţii principale de procesare grafică;

- controlerele de rânduri şi coloane;

- circuitele semnalului tactil;

f) conexiunile electrice la alte ansambluri ale dispozitivului;

baterie – piesă care constă în una sau mai multe celule de baterie, inclusiv, în funcţie de modelul produsului, un circuit electronic cu senzori de baterie pentru gestionarea bateriei, carcasă sau carcase, compartiment ejectabil pentru baterie, suporturi, ecranare, materiale de interfaţă termică şi conexiuni electrice la alte ansambluri ale dispozitivului;

buton mecanic – întrerupător mecanic sau un ansamblu de întrerupătoare mecanice care pot fi apăsate sau un buton glisor care poate fi deplasat mecanic pentru pornirea sau oprirea unor funcţii precum volumul sau camera ori pentru pornirea sau oprirea dispozitivului, inclusiv, în funcţie de modelul produsului, suporturile, garniturile şi conexiunile electrice la alte ansambluri ale dispozitivului;

capac de protecţie separat – capac de protecţie care poate fi furnizat împreună cu un telefon mobil, un telefon fără fir sau o tabletă de tip “slate”, dar care nu serveşte ca piesă necesară a carcasei şi nu este considerat parte integrantă a produsului;

capac posterior sau ansamblu de capac posterior – carcasa principală, inclusiv unul sau mai multe dintre elementele următoare, în funcţie de modelul produsului: cadrul, un strat protector posterior prins pe corpul principal al capacului posterior, protecţiile lentilelor camerei orientate spre spate, antenele imprimate, suporturile, ecranarea, garniturile, conexiunile electrice la alte ansambluri ale dispozitivului şi materialele de interfaţă termică;

capacitate nominală – cantitatea de energie electrică declarată de producător pe care o baterie o poate furniza în cursul unei perioade de cinci ore atunci când este măsurată în condiţii specificate, exprimată în miliamper-ore (mAh);

capacitate rămasă a unei baterii – capacitatea bateriei în condiţii de performanţă de vârf normală şi măsurată în raport cu momentul în care produsul era nou;

cheie – secvenţă de simboluri care controlează funcţionarea unei transformări criptografice (de exemplu, cifrare, decifrare);

conector audio extern – conector pentru semnalele audio pentru conectarea la căşti, la difuzoare externe sau la un dispozitiv audio similar, inclusiv, în funcţie de modelul produsului, suporturi, garnituri şi conexiuni electrice la alte ansambluri ale dispozitivului;

criptare – transformare reversibilă a datelor printr-un algoritm criptografic pentru generarea unui criptotext, şi anume pentru ascunderea conţinutului informativ al datelor;

data de încheiere a introducerii pe piaţă – data introducerii pe piaţă a ultimei unităţi dintr-un model de produs;

data introducerii pe piaţă – data introducerii pe piaţă a primei unităţi dintr-un model de produs;

dezasamblare – proces prin care un produs este descompus în piesele şi/sau componentele sale astfel încât ulterior să poată să fie reasamblat şi să devină funcţional;

difuzor – difuzor şi orice piesă mecanică prevăzută pentru generarea sunetului, inclusiv, în funcţie de modelul produsului, carcasa sau carcasele de module, garniturile şi conexiunile electrice la alte ansambluri ale dispozitivului;

element de fixare – element de hardware sau o substanţă care conectează sau fixează mecanic, magnetic sau prin alte mijloace două sau mai multe obiecte, piese sau componente. Un element de hardware, care, în plus, îndeplineşte o funcţie electrică este considerat, de asemenea, un element de fixare;

element de fixare detaşabil – element de fixare care nu este un element de fixare reutilizabil, dar a cărui îndepărtare nu avariază produsul şi nu generează reziduuri care împiedică reasamblarea;

element de fixare necesar – element de fixare care trebuie demontat conform instrucţiunilor de reparare furnizate de producători, importatori sau reprezentanţi autorizaţi pentru ajungerea la o piesă care urmează să fie înlocuită cu o piesă de schimb;

element de fixare refurnizat – element de fixare detaşabil care este furnizat fără costuri suplimentare împreună cu piesa de schimb pe care urmează să o conecteze sau să o fixeze, adezivii sunt consideraţi elemente de fixare refurnizate dacă sunt furnizaţi împreună cu piesa de schimb într-o cantitate suficientă pentru reasamblare, fără costuri suplimentare;

element de fixare reutilizabil – element de fixare care poate fi reutilizat complet în reasamblare în acelaşi scop şi care nu avariază nici produsul, nici elementul de fixare în sine în timpul procesului de dezasamblare sau reasamblare într-un mod care face imposibilă reutilizarea multiplă a produsului sau a elementului de fixare respectiv;

folie de protecţie pentru afişajul pliabil – film de protecţie proiectat pentru fixarea pe afişajul unui dispozitiv pliabil în vederea măririi fiabilităţii şi a reducerii uzurii mecanice a suprafeţei ecranului;

generalist – persoană care are cunoştinţe generale în tehnicile de bază de reparare şi măsurile de siguranţă;

încărcare inteligentă – profil adaptiv de încărcare a bateriei bazat pe algoritmi care învaţă din comportamentul utilizatorilor pentru optimizarea profilului de încărcare, reducând efectele de limitare a duratei de viaţă a bateriei;

încărcător – sursă de alimentare externă pentru încărcarea bateriei şi furnizarea de energie electrică unui telefon mobil alimentat cu baterii, unui telefon fără fir sau unei tablete de tip “slate”;

indice de protecţie împotriva factorilor externi – gradul de protecţie asigurat de o acoperitoare împotriva pătrunderii unor obiecte solide străine şi/sau împotriva pătrunderii apei, măsurat în conformitate cu metode de încercare standardizate şi exprimată printr-un sistem de codificare pentru indicarea gradului de protecţie respectiv;

mecanism de pliere mecanică a afişajului – piesă care permite plierea unui dispozitiv, inclusiv a afişajului acestuia, fără a-i afecta integritatea operaţională;

mediu de atelier – mediu care nu este nici mediu de utilizare, nici mediu echivalent mediului de producţie şi în care maşinile şi/sau sculele sunt utilizate în condiţii controlate adecvate pentru activităţile de reparaţii;

mediu de utilizare – mediu în care produsul este în uz;

mediu echivalent mediului de producţie – mediu comparabil cu mediul în care a fost fabricat un produs;

microfon auxiliar – microfon care nu este esenţial pentru semnalele de voce ale utilizatorului, dar care asigură funcţii secundare, cum ar fi reducerea zgomotului ambiental, dar nu numai;

microfon sau microfoane principale – microfonul sau microfoanele prevăzute pentru semnalele de voce ale utilizatorului, inclusiv, în funcţie de modelul produsului, garniturile şi conexiunile electrice la alte ansambluri ale dispozitivului;

mod standby în reţea – starea în care echipamentul este conectat la reţeaua de alimentare cu energie electrică, depinde de alimentarea cu energie de la reţeaua de alimentare cu energie electrică pentru a funcţiona în mod corespunzător şi asigură exclusiv una sau mai multe dintre următoarele funcţii, care pot continua pentru o perioadă de timp nedefinită:

a) funcţia de reactivare;

b) funcţia de reactivare şi simpla indicaţie a funcţiei de reactivare activitate;

c) afişarea unor informaţii sau a stării.

nivelul de încărcare – capacitatea disponibilă a unei baterii, exprimată ca procent din capacitatea nominală;

piesă de schimb – piesă separată care poate înlocui o piesă cu funcţie identică sau similară într-un telefon mobil, într-un telefon fără fir sau într-o tabletă de tip “slate”. Funcţionalitatea telefonului mobil, a telefonului fără fir sau a tabletei de tip “slate” este restabilită sau îmbunătăţită când piesa este înlocuită cu o piesă de schimb. Piesele de schimb pot fi uzate;

piesă serializată – piesă care are un cod unic asociat cu o unitate individuală a unui dispozitiv şi a cărei înlocuire cu o piesă de schimb necesită asocierea respectivei piese de schimb cu dispozitivul prin intermediul unui cod software pentru a asigura funcţionalitatea deplină a piesei de schimb şi a dispozitivului;

P_n – consumul de putere în modul standby în reţea, exprimat în waţi şi rotunjit la două zecimale;

port de încărcare externă – port pentru încărcarea prin cablu a bateriei, care poate fi utilizat şi pentru schimbul de date şi încărcarea inversă a altui dispozitiv, care este alcătuit dintr-o priză USB-C şi o carcasă aferentă şi care include, în funcţie de modelul produsului, suporturi, garnituri şi conexiuni electrice la alte ansambluri ale dispozitivului;

R_cyc – gradul de reciclabilitate, exprimat în %;

reparator profesionist – operator sau o întreprindere care efectuează operaţiuni de reparare şi întreţinere profesională a telefoanelor mobile, a telefoanelor fără fir sau a tabletelor de tip “slate”, fie în cadrul prestării de servicii, fie în vederea revânzării ulterioare a dispozitivului reparat;

sculă disponibilă în comerţ – sculă care poate fi cumpărată de publicul larg şi care nu este nici sculă de bază, nici sculă patentată;

sculă patentată – sculă care nu este disponibilă pentru a fi achiziţionată de către publicul larg sau pentru care nu există brevete aplicabile care să permită acordarea de licenţe în condiţii echitabile, rezonabile şi nediscriminatorii;

scule de bază – şurubelniţă pentru capete crestate, o şurubelniţă pentru capete în cruce, o şurubelniţă pentru capete hexagonale, o cheie tubulară hexagonală, o cheie universală, un cleşte universal, un cleşte universal pentru dezizolat sârma şi presat clemele, un cleşte cu cioc semirotund, un cutter cu tăiş înclinat, un cleşte-papagal, un cleşte de blocare, un levier, o pensetă, o lupă, un separator (spudger) şi un triunghi de deschidere;

sistem de gestionare a bateriei – dispozitiv electronic care controlează sau gestionează funcţiile electrice şi termice ale bateriei, care gestionează şi stochează datele privind parametrii pentru înregistrarea datei de fabricaţie a bateriei, a datei primei utilizări a bateriei, a numărului de cicluri de încărcare/descărcare şi a stării de sănătate a bateriilor şi care comunică cu produsul în care este încorporată bateria;

sistem de operare – tipul general de software preinstalat care controlează executarea programelor şi care poate furniza servicii precum alocarea de resurse, programare, controlul intrărilor şi ieşirilor şi gestionarea datelor; în mod normal, acesta face obiectul unor actualizări regulate care conduc la crearea unei serii de versiuni majore şi minore; sistemul de operare include toate eventualele aplicaţii software instalate în prealabil pe care utilizatorul nu le poate dezinstala;

site cu acces liber – site care poate fi accesat fără a fi necesară plata sau furnizarea de informaţii cu caracter personal, cum ar fi o adresă de e-mail sau un număr de telefon;

stare de depliere completă – stare a dispozitivului în care piesele amovibile destinate utilizării, cum ar fi afişajele şi tastaturile, sunt depliate, deschise sau întinse în mod similar astfel încât să se mărească la maximum suprafaţa proiectată reprezentată de produsul lungimii şi lăţimii;

stare de sănătate – măsură a stării generale a unei baterii reîncărcabile şi a capacităţii acesteia de a asigura performanţa specificată, în raport cu starea sa iniţială, exprimată drept capacitatea de încărcare completă rămasă, raportată la capacitatea nominală, în %;

ştergerea securizată a cheii de criptare – ştergerea efectivă a cheii de criptare utilizate pentru criptarea şi decriptarea datelor, prin suprascrierea completă a cheii, astfel încât accesul la cheia originală sau la părţi ale acesteia să devină imposibil;

suport pentru cardul SIM şi suport pentru cardul de memorie – suport amovibil pentru un card SIM sau un card de memorie detaşabil;

valori declarate – valorile furnizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat pentru parametrii tehnici declaraţi, calculaţi sau măsuraţi, în conformitate cu pct.5-8, pentru verificarea conformităţii de către autoritatea de supraveghere a pieţei.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

pentru telefoane inteligente, alte telefoane mobile,

telefoane fără fir şi tablete de tip “slate”

CERINŢE ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

I. TELEFOANELE MOBILE, ALTELE DECÂT

TELEFOANELE INTELIGENTE

1. CERINŢE PRIVIND UTILIZAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR

1.1. Proiectare în scopul reparării şi al reutilizării

1) Disponibilitatea pieselor de schimb:

a) Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să pună la dispoziţia reparatorilor profesionişti cel puţin următoarele piese de schimb, inclusiv elementele de fixare necesare, dacă acestea nu sunt reutilizabile, cel puţin până la şapte ani de la data de încheiere a introducerii pe piaţă, după caz:

i. baterie sau baterii;

ii. ansamblu de cameră orientat spre faţă;

iii. ansamblu de cameră orientat spre spate;

iv. conector sau conectori audio externi;

v. port sau porturi de încărcare externă;

vi. buton sau butoane mecanice;

vii. microfon sau microfoane principale;

viii. difuzor sau difuzoare;

ix. ansamblu de balamale;

x. mecanism de pliere mecanică a afişajului.

b) Piesele de schimb identificate la lit.a) şi c) nu trebuie să fie ansambluri care conţin mai mult de unul dintre tipurile de piese de schimb enumerate, cu următoarele excepţii:

i. microfoane care pot face parte dintr-un difuzor sau dintr-un port de încărcare externă;

ii. conectorul sau conectorii audio externi pot fi combinaţi cu portul sau porturile de încărcare externă în cadrul aceluiaşi port sau aceloraşi porturi;

iii. portul sau porturile de încărcare externă pot fi combinate cu conectorul sau conectorii audio externi în cadrul aceluiaşi port sau aceloraşi porturi;

iv. ansamblul de balamale poate face parte dintr-un mecanism de pliere mecanică a afişajului;

v. microfonul, difuzorul sau difuzoarele, butoanele şi conectorii externi pot fi combinaţi cu un ansamblu de nivel superior dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe de fiabilitate:

- butonul de alimentare are o rezistenţă a ciclului de închidere a contactului ≥225 000 de cicluri;

- butonul de volum are o rezistenţă a ciclului de închidere a contactului
≥ 100 000 de cicluri;

- conectorul de încărcare are o rezistenţă a ciclului de inserţie/extracţie
≥ 12 000 de cicluri.

c) Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu:

i. producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să pună la dispoziţia reparatorilor profesionişti şi a utilizatorilor finali cel puţin următoarele piese de schimb, inclusiv elementele de fixare necesare, dacă acestea nu sunt reutilizabile, cel puţin până la şapte ani de la data de încheiere a introducerii pe piaţă:

- baterie sau baterii;

- capac posterior sau ansamblu de capac posterior, dacă trebuie îndepărtat complet pentru înlocuirea bateriei;

- folie de protecţie pentru afişaje pliabile;

- ansamblu de afişaj;

- încărcător, cu excepţia cazului în care dispozitivul respectă prevederile Reglementării tehnice “Punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor radio” aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.34/2019;

- suport pentru cardul SIM şi suport pentru cardul de memorie, dacă există o fantă externă pentru un suport pentru cardul SIM sau un suport pentru cardul de memorie;

ii. producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot furniza bateria sau bateriile menţionate la subpct. i lit.a) numai reparatorilor profesionişti dacă producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi se asigură că sunt îndeplinite următoarele cerinţe:

- după 500 de cicluri de încărcare completă, bateria prezintă, în stare de încărcare completă, o capacitate rămasă de cel puţin 83 % din capacitatea nominală;

- anduranţa bateriei în cicluri atinge minimum 1 000 de cicluri de încărcare completă, iar după 1 000 de cicluri de încărcare completă, bateria prezintă, în stare de încărcare completă, o capacitate rămasă de cel puţin 80 % din capacitatea nominală;

- dispozitivul corespunde calificativului IP67.

d) Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, lista cu piesele de schimb identificate la lit.a) şi c) şi procedura de efectuare a comenzilor pentru aceste piese trebuie puse la dispoziţia publicului pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat până la sfârşitul perioadei de disponibilitate a acestor piese de schimb.

2) Accesul la informaţii despre reparare şi întreţinere:

a) Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să ofere reparatorilor profesionişti, cel puţin până la şapte ani de la data încheierii introducerii pe piaţă, acces la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea pieselor care intră sub incidenţa pct.1 lit.a) şi c), în următoarele condiţii, cu excepţia cazului în care informaţiile respective sunt puse la dispoziţia publicului pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat:

i. pe site-ul web al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat trebuie să se indice procesul de înregistrare a reparatorilor profesionişti în vederea accesului la informaţii; pentru a accepta o astfel de solicitare, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot solicita reparatorului profesionist doar să demonstreze că:

- reparatorul profesionist are competenţa tehnică de a repara telefoane mobile, altele decât telefoanele inteligente, şi respectă reglementările valabile în cazul reparatorilor de echipamente electrice. Trimiterea la un sistem oficial de înregistrare ca reparator profesionist, se acceptă ca dovadă a conformităţii cu prezentul punct;

- reparatorul profesionist este acoperit de o asigurare pentru răspunderile rezultate din activitatea sa, indiferent dacă acest lucru este impus sau nu;

ii. producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să accepte sau să refuze înregistrarea în termen de cinci zile lucrătoare de la data formulării cererii. În cazul unui refuz, solicitantului i se furnizează o justificare clară în care sunt prezentate motivele deciziei respective, urmând ca decizia de refuz să fie revocată, dacă acelaşi reparator profesionist solicită înregistrarea prin transmiterea unor informaţii actualizate, care corespund condiţiilor de acordare a accesului;

iii. producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot percepe comisioane rezonabile şi proporţionale pentru acordarea accesului la informaţii despre reparare şi întreţinere sau pentru transmiterea de actualizări periodice ale unor astfel de informaţii. Înregistrarea în sine trebuie să fie gratuită. Se consideră că un comision este rezonabil în special dacă acesta nu descurajează accesul prin neluarea în considerare a măsurii în care reparatorul profesionist utilizează informaţiile;

iv. odată înregistrat, un reparator profesionist trebuie să aibă acces, în termen de o zi lucrătoare de la solicitarea accesului, la informaţiile despre reparare şi întreţinere cerute. Informaţiile pot fi furnizate pentru un model echivalent sau pentru un model din aceeaşi familie, după caz;

v. informaţiile privind repararea şi întreţinerea menţionate la lit.a) trebuie să conţină nivelul de detaliere necesar pentru a putea înlocui piesele menţionate la pct.1 lit.a) şi c) şi să includă cel puţin:

- identificarea fără echivoc a produsului;

- harta procesului de dezasamblare sau o reprezentare explodată;

- traseele de cablaj şi diagramele de conectare, după cum este necesar pentru analiza avariei;

- diagramele subansamblurilor electronice;

- lista echipamentelor necesare pentru reparare şi încercare;

- manualul tehnic cu instrucţiuni pentru reparaţii, inclusiv marcarea fiecărei etape;

- informaţii despre diagnosticarea defectelor şi erorilor, inclusiv codurile specifice ale producătorului, după caz;

- informaţii privind componentele şi diagnosticarea, cum ar fi valorile teoretice minime şi maxime pentru măsurători;

- instrucţiuni pentru software şi firmware, inclusiv software de resetare;

- informaţii despre modul de accesare a înregistrărilor de date stocate în dispozitiv cu privire la incidentele de defectare raportate, dacă este cazul, cu excepţia informaţiilor de identificare personală, cum ar fi informaţiile legate de comportamentul utilizatorului şi informaţiile de localizare;

- informaţii privind modalitatea de accesare a reparaţiilor profesionale, inclusiv paginile de internet, adresele şi datele de contact ale reparatorilor profesionişti înregistraţi în conformitate cu pct.2 lit.a) şi b);

vi. fără a se aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală, trebuie să se permită părţilor terţe să utilizeze şi să publice, fără să le modifice, informaţii despre reparare şi întreţinere care au fost publicate iniţial de producător, importator sau reprezentantul autorizat şi care sunt identificate la subpct. v. de îndată ce producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat sistează accesul la informaţiile respective după încheierea perioadei de acces la informaţii despre reparare şi întreţinere.

b) Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, instrucţiunile de reparare şi informaţiile referitoare la întreţinerea pieselor care intră sub incidenţa pct.1 lit.c) trebuie să fie puse la dispoziţia publicului pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat, cel puţin până la şapte ani de la data încheierii introducerii pe piaţă. Aceste informaţii trebuie să conţină nivelul de detaliere necesar pentru a putea înlocui piesele menţionate la pct.1 lit.c).

3) Termenul maxim de livrare a pieselor de schimb

a) Producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că:

i. în primii cinci ani ai perioadei menţionate la pct.1 lit.a) şi c), piesele de schimb sunt livrate în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea comenzii;

ii. în ceilalţi doi ani din perioada menţionată la pct.1 lit.a) şi c), piesele de schimb sunt livrate în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea comenzii.

b) În cazul pieselor de schimb identificate la pct.1 lit.a), disponibilitatea pieselor de schimb poate fi limitată la reparatorii profesionişti înregistraţi în conformitate cu pct.2 lit.a) şi b).

4) Informaţii privind preţul pieselor de schimb

În perioada menţionată la pct.1 lit.a) şi c), producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să precizeze preţurile indicative înainte de impozitare, cel puţin în euro, pentru piesele de schimb enumerate la pct.1 lit.a) şi c), inclusiv preţul înainte de impozitare al elementelor de fixare şi al sculelor, dacă se furnizează împreună cu piesa de schimb, pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat.

5) Cerinţe privind dezasamblarea

Producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe privind dezasamblarea:

a) Începând cu data de 20 iunie 2025, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că procesul de înlocuire a ansamblului de afişaj şi a pieselor menţionate la pct.1 lit.a), cu excepţia bateriei sau bateriilor, îndeplineşte următoarele criterii:

i. elementele de fixare sunt detaşabile, refurnizate sau reutilizabile;

ii. procesul de înlocuire se poate desfăşura în cel puţin unul dintre următoarele moduri:

- fără scule, cu o sculă sau un set de scule furnizate împreună cu produsul sau piesa de schimb sau cu scule de bază;

- cu scule disponibile în comerţ;

iii. procesul de înlocuire poate să fie efectuat cel puţin într-un mediu de atelier;

iv. procesul de înlocuire poate să fie efectuat cel puţin de un generalist.

b) Începând cu data de 20 iunie 2025, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că procesul de înlocuire a pieselor menţionate la pct.1 lit.c), cu excepţia bateriei sau bateriilor, îndeplineşte următoarele criterii:

i. elementele de fixare sunt detaşabile, refurnizate sau reutilizabile;

ii. procesul de înlocuire se poate desfăşura fără scule, cu o sculă sau un set de scule furnizate împreună cu produsul sau piesa de schimb sau cu scule de bază;

iii. procesul de înlocuire poate să fie efectuat într-un mediu de utilizare;

iv. procesul de înlocuire poate să fie efectuat de un amator.

c) Începând cu data de 20 iunie 2025, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că procesul de înlocuire a bateriei:

i. îndeplineşte următoarele criterii:

- elementele de fixare sunt refurnizate sau reutilizabile;

- procesul de înlocuire se poate desfăşura fără scule, cu o sculă sau un set de scule furnizate împreună cu produsul sau piesa de schimb sau cu scule de bază;

- procesul de înlocuire poate să fie efectuat într-un mediu de utilizare;

- procesul de înlocuire poate să fie efectuat de un amator;

ii. sau, ca alternativă la subpct. i, să se asigure că:

- procesul de înlocuire a bateriei îndeplineşte criteriile prevăzute la lit.a);

- după 500 de cicluri de încărcare completă, bateria trebuie să prezinte în plus, în stare de încărcare completă, o capacitate rămasă de cel puţin 83 % din capacitatea nominală;

- anduranţa bateriei în cicluri atinge minimum 1 000 de cicluri de încărcare completă, urmând ca, după 1 000 de cicluri de încărcare completă, bateria să prezinte în plus, în stare de încărcare completă, o capacitate rămasă de cel puţin 80 % din capacitatea nominală;

- dispozitivul este etanş cel puţin la praf şi protejat în cazul scufundării în apă până la o adâncime de un metru şi timp de cel puţin 30 de minute.

6) Cerinţe privind pregătirea în vederea reutilizării

Începând cu data de 20 iunie 2025, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că dispozitivele includ o funcţie de software care readuce dispozitivul la setările din fabrică şi şterge în mod securizat şi implicit toate informaţiile cu caracter personal, inclusiv contactele, mesajele sub formă de text, imaginile, înregistrările video, configurările şi istoricul apelurilor, dar nu numai.

1.2. Proiectare în scopul fiabilităţii

Începând cu data de 20 iunie 2025:

1) În ceea ce priveşte rezistenţa la căderi accidentale, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că dispozitivele rezistă, fără să îşi piardă funcţionalitatea, la 45 de căderi fără folie de protecţie sau capac de protecţie separat, cu excepţia telefoanelor mobile pliabile care nu sunt telefoane inteligente şi care sunt prevăzute a fi utilizate cu o folie de protecţie pe afişajul pliabil, în conformitate cu procedura de încercare stabilită în anexa nr.3; telefoanele mobile pliabile care nu sunt telefoane inteligente şi care sunt prevăzute a fi utilizate cu o folie de protecţie pe afişajul pliabil trebuie să reziste, fără să îşi piardă funcţionalitatea, la 35 de căderi în stare de pliere şi la 15 căderi în stare de depliere, în conformitate cu procedura de încercare stabilită în anexa nr.3, şi trebuie să fie încercate cu folia de protecţie.

2) În ceea ce priveşte rezistenţa la zgâriere, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că ecranul dispozitivului rezistă la nivelul 4 de duritate pe scara de duritate Mohs, cu excepţia telefoanelor mobile pliabile care nu sunt telefoane inteligente şi care sunt prevăzute a fi utilizate cu o folie de protecţie pe afişajul pliabil.

3) În ceea ce priveşte protecţia la praf şi apă, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi se asigură că dispozitivele sunt protejate împotriva pătrunderii unor obiecte străine solide de dimensiuni mai mari de 1 milimetru şi împotriva stropirii cu apă.

4) În ceea ce priveşte anduranţa bateriei în cicluri, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că dispozitivele ating cel puţin 500 de cicluri la o capacitate rămasă de 80%, în vederea încercării în condiţii de încărcare, în cadrul cărora rata de încărcare este limitată de sistemul de gestionare a bateriei, nu de capacităţile de alimentare cu energie electrică ale sursei de alimentare.

5) În ceea ce priveşte gestionarea bateriei:

a) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să includă o funcţie de încărcare opţională, care să poate fi selectată de utilizator, pentru încheierea automată a procesului de încărcare atunci când bateria este încărcată la 80% din capacitatea sa totală. Atunci când această caracteristică este activată, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot permite dispozitivului să încarce complet bateria periodic în scopul menţinerii unor estimări precise ale nivelului de încărcare a bateriei. Utilizatorul este informat automat, atunci când încarcă dispozitivul pentru prima dată sau în timpul procesului de instalare, că durata de viaţă a bateriei poate fi prelungită dacă funcţia este selectată şi bateria este încărcată în mod regulat doar la 80% din capacitatea sa totală;

b) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să asigure o funcţie de gestionare a puterii, prin care bateria încetează în mod implicit să fie alimentată cu putere de alimentare de îndată ce este complet încărcată, cu excepţia cazului în care nivelul de încărcare scade sub 95% din capacitatea sa maximă de încărcare.

6) În ceea ce priveşte actualizările sistemului de operare;

a) de la data încheierii introducerii pe piaţă până la cel puţin cinci ani de la data respectivă, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi, în cazul în care furnizează actualizări de securitate, actualizări corective sau actualizări de funcţionalitate pentru un sistem de operare, trebuie să pună aceste actualizări la dispoziţie gratuit pentru toate unităţile unui model de produs cu acelaşi sistem de operare;

b) cerinţa menţionată la lit.a) se aplică atât actualizărilor sistemului de operare oferite în mod voluntar de producători, importatori sau reprezentanţi autorizaţi, cât şi actualizărilor sistemului de operare furnizate în vederea respectării legislaţiei;

c) actualizările de securitate sau corective menţionate la lit.a) trebuie să fie puse la dispoziţia utilizatorului în termen de cel mult patru luni de la publicarea codului sursă al unei actualizări a sistemului de operare instalat sau, în cazul în care codul sursă nu este făcut public, după publicarea unei actualizări a aceluiaşi sistem de operare de către furnizorul sistemului de operare sau pentru orice alt produs al aceleiaşi mărci;

d) actualizările de funcţionalitate menţionate la lit.a) trebuie să fie puse la dispoziţia utilizatorului în termen de cel mult şase luni de la publicarea codului sursă al unei actualizări a sistemului de operare instalat sau, în cazul în care codul sursă nu este făcut public, după publicarea unei actualizări a aceluiaşi sistem de operare de către furnizorul sistemului de operare sau pentru orice alt produs al aceleiaşi mărci;

e) o actualizare a sistemului de operare poate combina actualizări de securitate, corective şi de funcţionalitate.

1.3. Marcarea componentelor din plastic

Începând cu data de 20 iunie 2025, componentele din plastic mai grele de 50 g trebuie marcate prin specificarea tipului de polimer cu ajutorul simbolurilor standard sau al termenilor abreviaţi adecvaţi, încadraţi între semnele de punctuaţie “>” şi “<”, după cum se specifică în standardele disponibile. Marcajul trebuie să fie vizibil.

Componentele din plastic sunt exceptate de la cerinţele de marcare dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) marcarea nu este posibilă din cauza formei sau a mărimii;

b) marcarea ar avea un impact asupra performanţei sau a funcţionalităţii componentei din plastic;

c) marcarea nu este posibilă din cauza metodei de turnare.

Nu este necesară marcarea în cazul următoarelor componente din plastic:

a) ambalaje, bandă, etichete şi folii extensibile;

b) cablaje, cabluri şi conectori, piese din cauciuc şi orice altă componentă în cazul căreia dimensiunea suprafeţei pentru marcaj nu permite aplicarea unui marcaj cu dimensiune lizibilă;

c) ansambluri de PCB, plăci de PMMA, componente optice, componente pentru descărcarea electrostatică, componente împotriva interferenţei magnetice, difuzoare;

d) piese transparente în cazul cărora marcarea ar împiedica îndeplinirea funcţiei piesei respective.

1.4. Cerinţe privind reciclabilitatea

Începând cu data de 20 iunie 2025:

a) fără a aduce atingere dispoziţiilor de la pct.81 din Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018, producătorii, importatorii sau reprezentanţii lor autorizaţi trebuie să pună la dispoziţie, pe un site cu acces liber, informaţiile privind demontarea necesare pentru accesarea oricăreia dintre componentele produselor menţionate la pct.1 din anexa nr.6 la Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018;

b) informaţiile menţionate la lit.a) trebuie să includă succesiunea etapelor de demontare, precum şi sculele sau tehnologiile necesare pentru accesarea componentelor vizate;

c) informaţiile menţionate la lit.a) trebuie să fie disponibile timp de cel puţin 15 ani de la introducerea pe piaţă a ultimei unităţi a unui anumit model de produs.

2. CERINŢE DE INFORMARE

Începând cu data de 20 iunie 2025:

1) Producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să furnizeze în cadrul documentaţiei tehnice şi să facă publice pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat următoarele informaţii:

a) compatibilitatea cu cartelele de memorie detaşabile, dacă există;

b) intervalul de greutate orientativ al următoarelor materii prime critice şi materiale relevante din punctul de vedere al mediului:

i. cobaltul din baterie (interval de greutate: sub 2 g, între 2 g şi 5 g, peste
5 g);

ii. tantalul din condensatoare (interval de greutate: sub 0,05 g, între 0,05 g şi 0,2 g, peste 0,2 g);

iii. neodimul din difuzoare, motoare pentru vibraţii şi alţi magneţi (interval de greutate: sub 0,05 g, între 0,05 g şi 0,2 g, peste 0,2 g);

iv. aurul din toate componentele (interval de greutate: sub 0,02 g, între 0,02 g şi 0,1 g, peste 0,1 g);

c) valoarea indicativă a gradului de reciclabilitate R_cyc;

d) procentajul indicativ de conţinut reciclat al produsului sau al unei părţi a acestuia, dacă există; în cazul în care nu este disponibil, conţinutul reciclat ar trebui să fie indicat ca fiind “necunoscut” sau “indisponibil”;

e) indicele de protecţie împotriva factorilor externi;

f) valoarea minimă a anduranţei bateriei în cicluri, exprimată în număr de cicluri;

g) în cazul dispozitivelor pliabile, se indică: “Acest dispozitiv nu a fost supus unei încercări de rezistenţă la zgâriere.”

2) Producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să furnizeze instrucţiuni pentru utilizatori, sub forma unui manual de utilizare, pe un site cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat. Respectivele instrucţiuni trebuie să cuprindă şi instrucţiuni pentru întreţinerea bateriilor, inclusiv următoarele:

i. efectele asupra duratei de viaţă a bateriei care au legătură cu expunerea dispozitivului la temperaturi ridicate, cu practici necorespunzătoare de încărcare, cu încărcarea rapidă şi cu alţi factori dăunători cunoscuţi;

ii. efectele întreruperii conexiunilor radio, cum ar fi Wi-fi sau Bluetooth, asupra consumului de putere;

iii. informaţii din care să reiasă dacă dispozitivul suportă alte funcţii care prelungesc durata de viaţă a bateriei, cum ar fi încărcarea inteligentă, şi informaţii despre modalitatea de activare a acestor funcţii şi despre condiţiile de funcţionare optimă a acestora.

3) În cazul în care ambalajul nu conţine un încărcător, instrucţiunile pentru utilizator menţionate la pct.2 trebuie să includă următoarele informaţii: “Din raţiuni de protecţie a mediului, acest ambalaj nu conţine un încărcător. Acest dispozitiv poate fi alimentat cu majoritatea adaptoarelor USB şi cu un cablu cu priză USB de tip C.”

II. TELEFOANELE INTELIGENTE

1. CERINŢE PRIVIND UTILIZAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR

1.1. Proiectare în scopul reparării şi al reutilizării

1) Disponibilitatea pieselor de schimb

a) Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să pună la dispoziţia reparatorilor profesionişti cel puţin următoarele piese de schimb, inclusiv elementele de fixare necesare, dacă acestea nu sunt reutilizabile, cel puţin până la şapte ani de la data de încheiere a introducerii pe piaţă, dacă este cazul:

i. baterie sau baterii;

ii. ansamblu de cameră orientat spre faţă;

iii. ansamblu de cameră orientat spre spate;

iv. conector sau conectori audio externi;

v. port sau porturi de încărcare externă;

vi. buton sau butoane mecanice;

vii. microfon sau microfoane principale;

viii. difuzor sau difuzoare;

ix. ansamblu de balamale;

x. mecanism de pliere mecanică a afişajului.

b) Piesele de schimb identificate la lit.a) şi c) nu trebuie să fie ansambluri care conţin mai mult de unul dintre tipurile de piese de schimb enumerate, cu următoarele excepţii:

i. microfoane care pot face parte dintr-un difuzor sau dintr-un port de încărcare externă;

ii. conectorul sau conectorii audio externi pot fi combinaţi cu portul sau porturile de încărcare externă în cadrul aceluiaşi port sau aceloraşi porturi;

iii. portul sau porturile de încărcare externă pot fi combinate cu conectorul sau conectorii audio externi în cadrul aceluiaşi port sau aceloraşi porturi;

iv. ansamblul de balamale poate face parte dintr-un mecanism de pliere mecanică a afişajului;

v. microfonul, difuzorul sau difuzoarele, butoanele şi conectorii externi pot fi combinaţi cu un ansamblu de nivel superior dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe de fiabilitate:

- dispozitivul corespunde calificativului IP67;

- butonul de alimentare are o rezistenţă a ciclului de închidere a contactului ≥225 000 de cicluri;

- butonul de volum are o rezistenţă a ciclului de închidere a contactului ≥100 000 de cicluri;

- conectorul de încărcare are o rezistenţă a ciclului de inserţie/extracţie
≥12 000 de cicluri.

c) Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu:

i. producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să pună la dispoziţia reparatorilor profesionişti şi a utilizatorilor finali cel puţin următoarele piese de schimb, inclusiv elementele de fixare necesare, dacă acestea nu sunt reutilizabile, cel puţin până la şapte ani de la data de încheiere a introducerii pe piaţă:

- baterie sau baterii;

- capac posterior sau ansamblu de capac posterior, dacă trebuie îndepărtat complet pentru înlocuirea bateriei;

- folie de protecţie pentru afişaje pliabile;

- ansamblu de afişaj;

- încărcător, cu excepţia cazului în care dispozitivul respectă prevederile Reglementării tehnice “Punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor radio”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.34/2019;

- suport pentru cardul SIM şi suport pentru cardul de memorie, dacă există o fantă externă pentru un suport pentru cardul SIM sau un suport pentru cardul de memorie;

ii. producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot furniza bateria sau bateriile menţionate la subpct. i. numai reparatorilor profesionişti dacă producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi se asigură că sunt îndeplinite următoarele cerinţe:

- după 500 de cicluri de încărcare completă, bateria prezintă, în stare de încărcare completă, o capacitate rămasă de cel puţin 83 % din capacitatea nominală;

- anduranţa bateriei în cicluri atinge minimum 1 000 de cicluri de încărcare completă, iar după 1 000 de cicluri de încărcare completă, bateria prezintă, în stare de încărcare completă, o capacitate rămasă de cel puţin 80 % din capacitatea nominală;

- dispozitivul corespunde calificativului IP67;

d) Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, lista cu piesele de schimb identificate la lit.a) şi c) şi procedura de efectuare a comenzilor pentru aceste piese trebuie puse la dispoziţia publicului pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat până la sfârşitul perioadei de disponibilitate a acestor piese de schimb.

2) Accesul la informaţii despre reparare şi întreţinere

Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să ofere reparatorilor profesionişti, cel puţin până la şapte ani de la data încheierii introducerii pe piaţă, acces la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea pieselor care intră sub incidenţa pct.1 lit.a) şi c), în următoarele condiţii, cu excepţia cazului în care informaţiile respective sunt puse la dispoziţia publicului pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat:

a) pe site-ul web al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat trebuie să se indice procesul de înregistrare a reparatorilor profesionişti în vederea accesului la informaţii; pentru a accepta o astfel de solicitare, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot solicita reparatorului profesionist doar să demonstreze că:

i. reparatorul profesionist are competenţa tehnică de a repara telefoane inteligente şi respectă reglementările valabile în cazul reparatorilor de echipamente electrice. Trimiterea la un sistem oficial de înregistrare ca reparator profesionist, se acceptă ca dovadă a conformităţii cu prezentul punct;

ii. reparatorul profesionist este acoperit de o asigurare pentru răspunderile rezultate din activitatea sa, indiferent dacă acest lucru este impus sau nu;

b) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să accepte sau să refuze înregistrarea în termen de cinci zile lucrătoare de la data formulării cererii. În cazul unui refuz, solicitantului i se furnizează o justificare clară în care sunt prezentate motivele deciziei respective, urmând ca decizia de refuz să fie revocată, dacă acelaşi reparator profesionist solicită înregistrarea prin transmiterea unor informaţii actualizate, care corespund condiţiilor de acordare a accesului;

c) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot percepe comisioane rezonabile şi proporţionale pentru acordarea accesului la informaţii despre reparare şi întreţinere sau pentru transmiterea de actualizări periodice ale unor astfel de informaţii. Înregistrarea în sine trebuie să fie gratuită. Se consideră că un comision este rezonabil în special dacă acesta nu descurajează accesul prin neluarea în considerare a măsurii în care reparatorul profesionist utilizează informaţiile;

d) odată înregistrat, un reparator profesionist trebuie să aibă acces, în termen de o zi lucrătoare de la solicitarea accesului, la informaţiile despre reparare şi întreţinere cerute. Dacă este cazul, informaţiile pot fi furnizate pentru un model echivalent sau pentru un model din aceeaşi familie;

e) Informaţiile privind repararea şi întreţinerea menţionate la lit.a) trebuie să conţină nivelul de detaliere necesar pentru a putea înlocui piesele menţionate la pct.1 lit.a) şi c) şi să includă cel puţin:

i. identificarea fără echivoc a produsului;

ii. harta procesului de dezasamblare sau o reprezentare explodată;

iii. traseele de cablaj şi diagramele de conectare, după cum este necesar pentru analiza avariei;

iv. diagramele subansamblurilor electronice;

v. lista echipamentelor necesare pentru reparare şi încercare;

vi. manualul tehnic cu instrucţiuni pentru reparaţii, inclusiv marcarea fiecărei etape;

vii. informaţii despre diagnosticarea defectelor şi erorilor, inclusiv codurile specifice ale producătorului, după caz;

viii. informaţii privind componentele şi diagnosticarea (cum ar fi valorile teoretice minime şi maxime pentru măsurători);

ix. instrucţiuni pentru software şi firmware, inclusiv software de resetare;

x. informaţii despre modul de accesare a înregistrărilor de date stocate în dispozitiv cu privire la incidentele de defectare raportate, dacă este cazul, cu excepţia informaţiilor de identificare personală, cum ar fi informaţiile legate de comportamentul utilizatorului şi informaţiile de localizare;

xi. informaţii privind modalitatea de accesare a reparaţiilor profesionale, inclusiv paginile de internet, adresele şi datele de contact ale reparatorilor profesionişti înregistraţi în conformitate cu pct.2 lit.a) şi b);

f) fără a se aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală, trebuie să se permită părţilor terţe să utilizeze şi să publice, fără să le modifice, informaţii despre reparare şi întreţinere care au fost publicate iniţial de producător, importator sau reprezentantul autorizat şi care sunt identificate la lit.e) de îndată ce producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat sistează accesul la informaţiile respective după încheierea perioadei de acces la informaţii despre reparare şi întreţinere.

Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, instrucţiunile de reparare şi informaţiile referitoare la întreţinerea pieselor care intră sub incidenţa pct.1 lit.c) trebuie să fie puse la dispoziţia publicului pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat, cel puţin până la şapte ani de la data încheierii introducerii pe piaţă. Aceste informaţii trebuie să conţină nivelul de detaliere necesar pentru a putea înlocui piesele menţionate la pct.1 lit.c).

3) Termenul maxim de livrare a pieselor de schimb

a) Producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că:

i. în primii cinci ani ai perioadei menţionate la pct.1 lit.a) şi c), piesele de schimb sunt livrate în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea comenzii;

ii. în ceilalţi doi ani din perioada menţionată la pct.1 lit.a) şi c), piesele de schimb sunt livrate în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea comenzii.

b) În cazul pieselor de schimb identificate la pct.1 lit.a), disponibilitatea pieselor de schimb poate fi limitată la reparatorii profesionişti înregistraţi în conformitate cu pct.2 lit.a) şi b).

4) Informaţii privind preţul pieselor de schimb

În perioada menţionată la pct.1 lit.a) şi c), producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să precizeze preţurile indicative înainte de impozitare, cel puţin în euro, pentru piesele de schimb enumerate la pct.1 lit.a) şi c), inclusiv preţul înainte de impozitare al elementelor de fixare şi al sculelor, dacă se furnizează împreună cu piesa de schimb, pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat.

5) Cerinţe privind dezasamblarea

Producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe privind dezasamblarea:

a) Începând cu data de 20 iunie 2025, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că procesul de înlocuire a ansamblului de afişaj şi a pieselor menţionate la pct.1 lit.a), cu excepţia bateriei sau bateriilor, îndeplineşte următoarele criterii:

i. elementele de fixare sunt detaşabile, refurnizate sau reutilizabile;

ii. procesul de înlocuire se poate desfăşura în cel puţin unul dintre următoarele moduri:

- fără scule, cu o sculă sau un set de scule furnizate împreună cu produsul sau piesa de schimb sau cu scule de bază;

- cu scule disponibile în comerţ;

iii. procesul de înlocuire poate să fie efectuat cel puţin într-un mediu de atelier;

iv. procesul de înlocuire poate să fie efectuat cel puţin de un generalist.

b) Începând cu data de 20 iunie 2025, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că procesul de înlocuire a pieselor menţionate la pct.1 lit.(c), cu excepţia bateriei sau bateriilor, îndeplineşte următoarele criterii:

i. elementele de fixare sunt detaşabile, refurnizate sau reutilizabile;

ii. procesul de înlocuire se poate desfăşura fără scule, cu o sculă sau un set de scule furnizate împreună cu produsul sau piesa de schimb sau cu scule de bază;

iii. procesul de înlocuire poate să fie efectuat într-un mediu de utilizare;

iv. procesul de înlocuire poate să fie efectuat de un amator.

c) Începând cu data de 20 iunie 2025, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că procesul de înlocuire a bateriei:

i. îndeplineşte următoarele criterii:

- elementele de fixare sunt refurnizate sau reutilizabile;

- procesul de înlocuire se poate desfăşura fără scule, cu o sculă sau un set de scule furnizate împreună cu produsul sau piesa de schimb sau cu scule de bază;

- procesul de înlocuire poate să fie efectuat într-un mediu de utilizare;

- procesul de înlocuire poate să fie efectuat de un amator;

ii. sau, ca alternativă la subpct. i., să se asigure că:

- procesul de înlocuire a bateriei îndeplineşte criteriile prevăzute la lit.(a);

- după 500 de cicluri de încărcare completă, bateria trebuie să prezinte, în stare de încărcare completă, o capacitate rămasă de cel puţin 83 % din capacitatea nominală;

- anduranţa bateriei în cicluri atinge minimum 1 000 de cicluri de încărcare completă, urmând ca, după 1 000 de cicluri de încărcare completă, bateria să prezinte în plus, în stare de încărcare completă, o capacitate rămasă de cel puţin 80 % din capacitatea nominală;

- dispozitivul este etanş cel puţin la praf şi protejat în cazul scufundării în apă până la o adâncime de un metru şi timp de cel puţin 30 de minute.

6) Cerinţe privind pregătirea în vederea reutilizării

Începând cu data de 20 iunie 2025, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că dispozitivele:

a) criptează implicit, cu ajutorul unei chei de criptare aleatorii, datele utilizatorilor stocate în memoria internă a dispozitivului;

b) includ o funcţie de software care readuce dispozitivul la setările din fabrică şi şterge în mod securizat şi implicit cheia de criptare, generând una nouă;

c) înregistrează următoarele date din sistemul de gestionare a bateriei în setările sistemului sau în alt loc accesibil utilizatorilor finali:

i. data de fabricaţie a bateriei;

ii. data primei utilizări a bateriei după instalarea dispozitivului de către primul utilizator;

iii. numărul de cicluri de încărcare/descărcare completă (referinţă: capacitatea nominală);

iv. starea de sănătate măsurată (capacitatea de încărcare maximă rămasă raportată la capacitatea nominală, în %).

7) Înlocuirea pieselor serializate

Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie, cel puţin până la şapte ani de la data încheierii introducerii pe piaţă:

a) în cazul în care piesele care urmează să fie înlocuite cu piese de schimb menţionate la pct.1 lit.a) sunt piese serializate, să ofere reparatorilor profesionişti acces nediscriminatoriu la orice instrumente software, firmware sau mijloace auxiliare similare necesare pentru a asigura funcţionalitatea deplină a respectivelor piese de schimb şi a dispozitivului pe care sunt instalate acestea în timpul şi după înlocuire;

b) în cazul în care piesele care urmează să fie înlocuite cu piese de schimb menţionate la pct.1 lit.c) sunt piese serializate, să ofere reparatorilor profesionişti şi utilizatorilor finali acces nediscriminatoriu la orice instrumente software, firmware sau mijloace auxiliare similare necesare pentru a asigura funcţionalitatea deplină a respectivelor piese de schimb şi a dispozitivului pe care sunt instalate acestea în timpul şi după înlocuire;

c) să furnizeze, pe un site cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat, o descriere a procedurii de notificare şi de autorizare a înlocuirii preconizate a pieselor serializate de către proprietarul dispozitivului menţionat la lit.d); procedura trebuie să permită furnizarea de la distanţă a notificării şi a autorizării;

d) înainte de a oferi acces la instrumentele software, firmware sau la alte mijloace auxiliare similare menţionate la lit.a) şi b), producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat poate solicita doar primirea unei notificări şi a unei autorizări pentru înlocuirea preconizată a pieselor de către proprietarul dispozitivului. Notificarea şi autorizarea în cauză pot fi furnizate şi de un reparator profesionist, cu consimţământul scris explicit al proprietarului;

e) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să ofere acces la instrumentele software, firmware sau la mijloacele auxiliare similare menţionate la lit.a) şi b) în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii şi, după caz, a notificării şi autorizării menţionate la lit.d);

f) accesul la instrumentele software, firmware sau la alte mijloace auxiliare similare menţionate la lit.a) poate fi limitat, în ceea ce priveşte reparatorii profesionişti, la reparatorii profesionişti înregistraţi în conformitate cu pct.2 lit.a) şi b).

1.2. Proiectare în scopul fiabilităţii

Începând cu data de 20 iunie 2025:

1) În ceea ce priveşte rezistenţa la căderi accidentale, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că dispozitivele rezistă, fără să îşi piardă funcţionalitatea, la 45 de căderi fără folie de protecţie sau capac de protecţie separat, cu excepţia telefoanelor inteligente pliabile care sunt prevăzute a fi utilizate cu o folie de protecţie pe afişajul pliabil, în conformitate cu procedura de încercare stabilită în anexa nr.3; telefoanele inteligente pliabile care nu sunt telefoane inteligente şi care sunt prevăzute a fi utilizate cu o folie de protecţie pe afişajul pliabil trebuie să trebuie să reziste, fără să îşi piardă funcţionalitatea, la 35 de căderi în stare de pliere şi la 15 căderi în stare de depliere, în conformitate cu procedura de încercare stabilită în anexa nr.3, şi trebuie să fie încercate cu folia de protecţie.

2) În ceea ce priveşte rezistenţa la zgâriere, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că ecranul dispozitivului rezistă la nivelul 4 de duritate pe scara de duritate Mohs, cu excepţia telefoanelor inteligente pliabile prevăzute a fi utilizate cu o folie de protecţie pe afişajul pliabil.

3) În ceea ce priveşte protecţia la praf şi apă, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi se asigură că dispozitivele sunt protejate împotriva pătrunderii unor obiecte străine solide de dimensiuni mai mari de 1 milimetru şi împotriva stropirii cu apă.

4) În ceea ce priveşte anduranţa bateriei în cicluri, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că dispozitivele ating cel puţin 800 de cicluri la o capacitate rămasă de 80 %, în vederea încercării în condiţii de încărcare, în cadrul cărora rata de încărcare este limitată de sistemul de gestionare a bateriei, nu de capacităţile de alimentare cu energie electrică ale sursei de alimentare.

5) În ceea ce priveşte gestionarea bateriei:

i. producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să includă o funcţie de încărcare opţională, care să poate fi selectată de utilizator, pentru încheierea automată a procesului de încărcare atunci când bateria este încărcată la 80 % din capacitatea sa totală. Atunci când această caracteristică este activată, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot permite dispozitivului să încarce complet bateria periodic în scopul menţinerii unor estimări precise ale nivelului de încărcare a bateriei. Utilizatorul este informat automat, atunci când încarcă dispozitivul pentru prima dată sau în timpul procesului de instalare, că durata de viaţă a bateriei poate fi prelungită dacă funcţia este selectată şi bateria este încărcată în mod regulat doar la 80% din capacitatea sa totală;

ii. producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să asigure o funcţie de gestionare a puterii, prin care bateria încetează în mod implicit să fie alimentată cu putere de alimentare de îndată ce este complet încărcată, cu excepţia cazului în care nivelul de încărcare scade sub 95 % din capacitatea sa maximă de încărcare.

6) În ceea ce priveşte actualizările sistemului de operare:

a) de la data încheierii introducerii pe piaţă până la cel puţin cinci ani de la data respectivă, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi, în cazul în care furnizează actualizări de securitate, actualizări corective sau actualizări de funcţionalitate pentru un sistem de operare, trebuie să pună aceste actualizări la dispoziţie gratuit pentru toate unităţile unui model de produs cu acelaşi sistem de operare;

b) cerinţa menţionată la lit.a) se aplică atât actualizărilor sistemului de operare oferite în mod voluntar de producători, importatori sau reprezentanţi autorizaţi, cât şi actualizărilor sistemului de operare furnizate în vederea respectării legislaţiei;

c) actualizările de securitate sau corective menţionate la lit.a) trebuie să fie puse la dispoziţia utilizatorului în termen de cel mult patru luni de la publicarea codului sursă al unei actualizări a sistemului de operare instalat sau, în cazul în care codul sursă nu este făcut public, după publicarea unei actualizări a aceluiaşi sistem de operare de către furnizorul sistemului de operare sau pentru orice alt produs al aceleiaşi mărci;

d) actualizările de funcţionalitate menţionate la lit.a) trebuie să fie puse la dispoziţia utilizatorului în termen de cel mult şase luni de la publicarea codului sursă al unei actualizări a sistemului de operare instalat sau, în cazul în care codul sursă nu este făcut public, după publicarea unei actualizări a aceluiaşi sistem de operare de către furnizorul sistemului de operare sau pentru orice alt produs al aceleiaşi mărci;

e) o actualizare a sistemului de operare poate combina actualizări de securitate, corective şi de funcţionalitate;

f) atunci când o actualizare de funcţionalitate oferită de un producător, un importator sau un reprezentant autorizat prezintă un impact negativ asupra performanţei dispozitivului, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să modifice sistemul de operare publicat pentru a asigura cel puţin aceeaşi performanţă ca înainte de actualizare, într-un interval de timp rezonabil, gratuit şi fără a cauza inconveniente semnificative utilizatorului final, cu excepţia cazului în care utilizatorul final şi-a dat consimţământul explicit cu privire la impactul negativ înainte de actualizare.

1.3. Marcarea componentelor din plastic

Începând cu data de 20 iunie 2025, componentele din plastic mai grele de
50 g trebuie marcate prin specificarea tipului de polimer cu ajutorul simbolurilor standard sau al termenilor abreviaţi adecvaţi, încadraţi între semnele de punctuaţie “>” şi “<”, după cum se specifică în standardele disponibile. Marcajul trebuie să fie lizibil.

Componentele din plastic sunt exceptate de la cerinţele de marcare dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

i. marcarea nu este posibilă din cauza formei sau a mărimii;

ii. marcarea ar avea un impact asupra performanţei sau a funcţionalităţii componentei din plastic;

iii. marcarea nu este posibilă din cauza metodei de turnare.

Nu este necesară marcarea în cazul următoarelor componente din plastic:

i. ambalaje, bandă, etichete şi folii extensibile;

ii. cablaje, cabluri şi conectori, piese din cauciuc şi orice altă componentă în cazul căreia dimensiunea suprafeţei pentru marcaj nu permite aplicarea unui marcaj cu dimensiune lizibilă;

iii. ansambluri de PCB, plăci de PMMA, componente optice, componente pentru descărcarea electrostatică, componente împotriva interferenţei magnetice, difuzoare;

iv. piese transparente în cazul cărora marcarea ar împiedica îndeplinirea funcţiei piesei respective.

1.4. Cerinţe privind reciclabilitatea

Începând cu data de 20 iunie 2025:

1) fără a aduce atingere dispoziţiilor de la pct.81 din Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018, producătorii, importatorii sau reprezentanţii lor autorizaţi trebuie să pună la dispoziţie, pe un site cu acces liber, informaţiile privind demontarea necesare pentru accesarea oricăreia dintre componentele produselor menţionate la pct.1 din anexa nr.6 la Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018;

2) informaţiile menţionate la pct.1 trebuie să includă succesiunea etapelor de demontare, precum şi sculele sau tehnologiile necesare pentru accesarea componentelor vizate;

3) informaţiile menţionate la pct.1 trebuie să fie disponibile timp de cel puţin 15 ani de la introducerea pe piaţă a ultimei unităţi a unui anumit model de produs.

2. CERINŢE DE INFORMARE

Începând cu data de 20 iunie 2025:

1) Producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să furnizeze în cadrul documentaţiei tehnice şi să facă publice pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat următoarele informaţii:

a) compatibilitatea cu cartelele de memorie detaşabile, dacă există;

b) intervalul de greutate orientativ al următoarelor materii prime critice şi materiale relevante din punctul de vedere al mediului:

i. cobaltul din baterie (interval de greutate: sub 2 g, între 2 g şi 10 g, peste 10 g);

ii. tantalul din condensatoare (interval de greutate: sub 0,01 g, între 0,01 g şi 0,1 g, peste 0,1 g);

iii. neodimul din difuzoare, motoare pentru vibraţii şi alţi magneţi (interval de greutate: sub 0,05 g, între 0,05 g şi 0,2 g, peste 0,2 g);

iv. aurul din toate componentele (interval de greutate: sub 0,02 g, între 0,02 g şi 0,05 g, peste 0,05 g);

c) valoarea indicativă a gradului de reciclabilitate R_cyc;

d) procentajul indicativ de conţinut reciclat al produsului sau al unei părţi a acestuia, dacă există; în cazul în care nu este disponibil, conţinutul reciclat ar trebui să fie indicat ca fiind “necunoscut” sau “indisponibil”;

e) indicele de protecţie împotriva factorilor externi;

f) valoarea minimă a anduranţei bateriei în cicluri, exprimată în număr de cicluri;

g) în cazul dispozitivelor pliabile, se indică: “Acest dispozitiv nu a fost supus unei încercări de rezistenţă la zgâriere.”

2) Producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să furnizeze instrucţiuni pentru utilizatori, sub forma unui manual de utilizare, pe un site cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat, iar instrucţiunile respective trebuie să includă:

a) modalitatea de accesare din sistemul de gestionare a bateriei a informaţiilor specifice dispozitivului referitoare la:

i. data de fabricaţie a bateriei;

ii. data primei utilizări a bateriei după instalarea dispozitivului de către primul utilizator;

iii. numărul de cicluri de încărcare/descărcare completă (referinţă: capacitatea nominală);

iv. starea de sănătate măsurată (capacitatea de încărcare maximă rămasă raportată la capacitatea nominală, în %);

b) instrucţiuni pentru întreţinerea bateriei, inclusiv următoarele:

i. efectele asupra duratei de viaţă a bateriei care au legătură cu expunerea dispozitivului la temperaturi ridicate, cu practici necorespunzătoare de încărcare, cu încărcarea rapidă şi cu alţi factori dăunători cunoscuţi;

ii. efectele întreruperii conexiunilor radio, cum ar fi Wi-fi sau Bluetooth, asupra consumului de putere;

iii. informaţii din care să reiasă dacă dispozitivul suportă alte funcţii care prelungesc durata de viaţă a bateriei, cum ar fi încărcarea inteligentă, şi informaţii despre modalitatea de activare a acestor funcţii şi despre condiţiile de funcţionare optimă a acestora.

3) Producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că:

a) în cursul configurării unui nou dispozitiv se afişează pentru utilizatori informaţii despre activarea implicită a criptării datelor, împreună cu explicaţia că astfel se facilitează ştergerea datelor prin revenirea la setările din fabrică;

b) dacă se selectează încărcarea fără fir, utilizatorul primeşte un mesaj prin care i se notifică probabilitatea ca încărcarea fără fir să conducă la un consum mai mare de energie pentru încărcarea bateriei.

4) În cazul în care ambalajul nu conţine un încărcător, instrucţiunile pentru utilizator menţionate la pct.2 trebuie să includă următoarele informaţii: “Din raţiuni de protecţie a mediului, acest ambalaj nu conţine un încărcător. Acest dispozitiv poate fi alimentat cu majoritatea adaptoarelor USB şi cu un cablu cu priză USB de tip C.”

III. TELEFOANELE FĂRĂ FIR

1. MODURI CU CONSUM REDUS DE PUTERE

Începând cu data de 20 iunie 2025, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că telefoanele fără fir îndeplinesc următoarele cerinţe:

1) consumul de putere în modul standby în reţea Pn al unei staţii de bază livrate cu un telefon fără fir nu trebuie să depăşească 1 W, indiferent dacă în staţia de bază se află sau nu un receptor;

2) consumul de putere în modul standby Pn al unei furci de încărcare fără funcţionalitate de staţie de bază care este livrată cu un telefon fără fir nu trebuie să depăşească 0,6 W cu receptorul încărcat în furca de încărcare şi 0,3 W fără receptor în furca de încărcare.

2. CERINŢE PRIVIND UTILIZAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR

2.1. Proiectare în scopul reparării şi al reutilizării

1) Disponibilitatea pieselor de schimb

a) Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să pună la dispoziţia reparatorilor profesionişti cel puţin următoarele piese de schimb, inclusiv elementele de fixare necesare, dacă acestea nu sunt reutilizabile, cel puţin până la şapte ani de la data de încheiere a introducerii pe piaţă, după caz:

i. ansamblu de afişaj;

ii. conector sau conectori audio externi;

iii. port sau porturi de încărcare externă;

iv. buton sau butoane mecanice;

v. microfon sau microfoane principale;

vi. difuzor sau difuzoare.

b) Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să pună la dispoziţia reparatorilor profesionişti şi a utilizatorilor finali cel puţin următoarele piese de schimb, cel puţin până la şapte ani de la data de încheiere a introducerii pe piaţă:

i. baterie sau baterii;

ii. capac pentru compartimentul bateriei;

iii. încărcător, cu excepţia cazului în care staţia de bază este echipată cu o priză USB de tip C, care ar trebui să rămână accesibil şi operaţional în orice moment;

iv. furcă de încărcare.

c) Piesele de schimb identificate la lit.a) şi b) nu trebuie să fie ansambluri care conţin mai mult de unul dintre tipurile de piese de schimb enumerate.

Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, lista cu piesele de schimb identificate la lit.a) şi b) şi procedura de efectuare a comenzilor pentru aceste piese trebuie puse la dispoziţia publicului pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat până la sfârşitul perioadei de disponibilitate a acestor piese de schimb.

Telefoanele fără fir trebuie proiectate în vederea utilizării de baterii reîncărcabile cu dimensiuni fizice standardizate.

2) Accesul la informaţii despre reparare şi întreţinere

Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să ofere reparatorilor profesionişti, cel puţin până la şapte ani de la data încheierii introducerii pe piaţă, acces la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea pieselor care intră sub incidenţa pct.1 lit.a) şi b), în următoarele condiţii, cu excepţia cazului în care informaţiile respective sunt puse la dispoziţia publicului pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat:

a) pe site-ul web al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat trebuie să se indice procesul de înregistrare a reparatorilor profesionişti în vederea accesului la informaţii; pentru a accepta o astfel de solicitare, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot solicita reparatorului profesionist doar să demonstreze că:

i. reparatorul profesionist are competenţa tehnică de a repara telefoane fără fir şi respectă reglementările valabile în cazul reparatorilor de echipamente electrice. Trimiterea la un sistem oficial de înregistrare ca reparator profesionist, se acceptă ca dovadă a conformităţii cu prezentul punct;

ii. reparatorul profesionist este acoperit de o asigurare pentru răspunderile rezultate din activitatea sa, indiferent dacă acest lucru este impus sau nu;

b) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să accepte sau să refuze înregistrarea în termen de cinci zile lucrătoare de la data formulării cererii. În cazul unui refuz, solicitantului i se furnizează o justificare clară în care sunt prezentate motivele deciziei respective, urmând ca decizia de refuz să fie revocată, dacă acelaşi reparator profesionist solicită înregistrarea prin transmiterea unor informaţii actualizate, care corespund condiţiilor de acordare a accesului;

c) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot percepe comisioane rezonabile şi proporţionale pentru acordarea accesului la informaţii despre reparare şi întreţinere sau pentru transmiterea de actualizări periodice ale unor astfel de informaţii. Înregistrarea în sine trebuie să fie gratuită. Se consideră că un comision este rezonabil în special dacă acesta nu descurajează accesul prin neluarea în considerare a măsurii în care reparatorul profesionist utilizează informaţiile;

d) odată înregistrat, un reparator profesionist trebuie să aibă acces, în termen de o zi lucrătoare de la solicitarea accesului, la informaţiile despre reparare şi întreţinere cerute. Informaţiile pot fi furnizate pentru un model echivalent sau pentru un model din aceeaşi familie, după caz;

e) Informaţiile privind repararea şi întreţinerea menţionate la lit.a) trebuie să conţină nivelul de detaliere necesar pentru a putea înlocui piesele menţionate la pct.1 lit.a) şi b) şi să includă cel puţin:

i. identificarea fără echivoc a produsului;

ii. harta procesului de dezasamblare sau o reprezentare explodată;

iii. traseele de cablaj şi diagramele de conectare, după cum este necesar pentru analiza avariei;

iv. diagramele subansamblurilor electronice;

v. lista echipamentelor necesare pentru reparare şi încercare;

vi. manualul tehnic cu instrucţiuni pentru reparaţii, inclusiv marcarea fiecărei etape;

vii. informaţii despre diagnosticarea defectelor şi erorilor, inclusiv codurile specifice ale producătorului, dacă este cazul;

viii. informaţii privind componentele şi diagnosticarea (cum ar fi valorile teoretice minime şi maxime pentru măsurători);

ix. instrucţiuni pentru software şi firmware, inclusiv software de resetare;

x. informaţii despre modul de accesare a înregistrărilor de date stocate în dispozitiv cu privire la incidentele de defectare raportate, dacă este cazul, cu excepţia informaţiilor de identificare personală, cum ar fi informaţiile legate de comportamentul utilizatorului şi informaţiile de localizare;

xi. informaţii privind modalitatea de accesare a reparaţiilor profesionale, inclusiv paginile de internet, adresele şi datele de contact ale reparatorilor profesionişti înregistraţi în conformitate cu pct.2 lit.a) şi b);

f) fără a se aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală, trebuie să se permită părţilor terţe să utilizeze şi să publice, fără să le modifice, informaţii despre reparare şi întreţinere care au fost publicate iniţial de producător, importator sau reprezentantul autorizat şi care sunt identificate la lit.e) de îndată ce producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat sistează accesul la informaţiile respective după încheierea perioadei de acces la informaţii despre reparare şi întreţinere.

Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, instrucţiunile de reparare şi informaţiile referitoare la întreţinerea pieselor care intră sub incidenţa pct.1 lit.b) trebuie să fie puse la dispoziţia publicului pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat, cel puţin până la şapte ani de la data încheierii introducerii pe piaţă. Aceste informaţii trebuie să conţină nivelul de detaliere necesar pentru a putea înlocui piesele menţionate la pct.1 lit.b).

3) Termenul maxim de livrare a pieselor de schimb

a) Producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că:

i. în primii cinci ani ai perioadei menţionate la pct.1 lit.a) şi b), piesele de schimb sunt livrate în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea comenzii;

ii. în ceilalţi doi ani din perioada menţionată la pct.1 lit.a) şi b), piesele de schimb sunt livrate în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea comenzii.

b) În cazul pieselor de schimb identificate la pct.1 lit.a), disponibilitatea pieselor de schimb poate fi limitată la reparatorii profesionişti înregistraţi în conformitate cu pct.2 lit.a) şi b).

4) Informaţii privind preţul pieselor de schimb

În perioada menţionată la pct.1 lit.a) şi b), producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să precizeze preţurile indicative înainte de impozitare, cel puţin în euro, pentru piesele de schimb enumerate la pct.1 lit.a) şi b), inclusiv preţul înainte de impozitare al elementelor de fixare şi al sculelor, dacă se furnizează împreună cu piesa de schimb, pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat.

5) Cerinţe privind dezasamblarea

Producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe privind dezasamblarea:

a) Începând cu data de 20 iunie 2025, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că procesul de înlocuire a pieselor menţionate la pct.1 lit.a) îndeplineşte următoarele criterii:

i. elementele de fixare sunt detaşabile, reutilizabile sau refurnizate;

ii. procesul de înlocuire se poate desfăşura în cel puţin unul dintre următoarele moduri:

- fără scule, cu o sculă sau un set de scule furnizate împreună cu produsul sau piesa de schimb sau cu scule de bază;

- cu scule disponibile în comerţ;

iii. procesul de înlocuire poate să fie efectuat cel puţin într-un mediu de atelier;

iv. procesul de înlocuire poate să fie efectuat cel puţin de un generalist.

b) Începând cu data de 20 iunie 2025, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că procesul de înlocuire a bateriei îndeplineşte următoarele criterii:

i. elementele de fixare sunt reutilizabile sau refurnizate;

ii. procesul de înlocuire se poate desfăşura fără scule, cu o sculă sau un set de scule furnizate împreună cu produsul sau piesa de schimb sau cu scule de bază;

iii. procesul de înlocuire poate să fie efectuat într-un mediu de utilizare;

iv. procesul de înlocuire poate să fie efectuat de un amator.

c) Începând cu data de 20 iunie 2025, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că procesul de asamblare a afişajului îndeplineşte următoarele criterii:

i. elementele de fixare sunt detaşabile, refurnizate sau reutilizabile

ii. procesul de înlocuire se poate desfăşura în cel puţin unul dintre următoarele moduri:

- fără scule, cu o sculă sau un set de scule furnizate împreună cu produsul sau piesa de schimb sau cu scule de bază;

- cu scule disponibile în comerţ;

iii. procesul de înlocuire poate să fie efectuat într-un mediu de atelier;

iv. procesul de înlocuire poate să fie efectuat de un generalist.

6) Cerinţe privind pregătirea în vederea reutilizării

Începând cu data de 20 iunie 2025, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că dispozitivele includ o funcţie de software care readuce dispozitivul la setările din fabrică şi şterge în mod securizat şi implicit toate informaţiile cu caracter personal, inclusiv contactele, mesajele sub formă de text, imaginile, înregistrările video, configurările şi istoricul apelurilor, dar nu numai.

2.2. Marcarea componentelor din plastic

Începând cu data de 20 iunie 2025, componentele din plastic mai grele de
50 g trebuie marcate prin specificarea tipului de polimer cu ajutorul simbolurilor standard sau al termenilor abreviaţi adecvaţi, încadraţi între semnele de punctuaţie “>” şi “<”, după cum se specifică în standardele disponibile. Marcajul trebuie să fie lizibil.

Componentele din plastic sunt exceptate de la cerinţele de marcare dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

i. marcarea nu este posibilă din cauza formei sau a mărimii;

ii. marcarea ar avea un impact asupra performanţei sau a funcţionalităţii componentei din plastic;

iii. marcarea nu este posibilă din cauza metodei de turnare.

Nu este necesară marcarea în cazul următoarelor componente din plastic:

i. ambalaje, bandă, etichete şi folii extensibile;

ii. cablaje, cabluri şi conectori, piese din cauciuc şi orice altă componentă în cazul căreia dimensiunea suprafeţei pentru marcaj nu permite aplicarea unui marcaj cu dimensiune lizibilă;

iii. ansambluri de PCB, plăci de PMMA, componente optice, componente pentru descărcarea electrostatică, componente împotriva interferenţei magnetice, difuzoare;

iv. piese transparente în cazul cărora marcarea ar împiedica îndeplinirea funcţiei piesei respective.

2.3. Cerinţe privind reciclabilitatea

Începând cu data de 20 iunie 2025:

1) fără a aduce atingere dispoziţiilor de la pct.81 din Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârii Guvernului nr.212/2018, producătorii, importatorii sau reprezentanţii lor autorizaţi trebuie să pună la dispoziţie, pe un site cu acces liber, informaţiile privind demontarea, necesare pentru accesarea oricăreia dintre componentele produselor menţionate la pct.1 din anexa nr.6 la Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018;

2) informaţiile menţionate la pct.1 trebuie să includă succesiunea etapelor de demontare, precum şi sculele sau tehnologiile necesare pentru accesarea componentelor vizate;

3) informaţiile menţionate la pct.1 trebuie să fie disponibile timp de cel puţin 15 ani de la introducerea pe piaţă a ultimei unităţi a unui anumit model de produs.

3. CERINŢE DE INFORMARE

Începând cu data de 20 iunie 2025:

1) Producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să furnizeze în cadrul documentaţiei tehnice şi să facă publice pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat următoarele informaţii:

a) compatibilitatea cu cartelele de memorie detaşabile, dacă există;

b) intervalul de greutate orientativ al următoarelor materii prime critice şi materiale relevante din punctul de vedere al mediului:

i. cobaltul din baterie (interval de greutate: sub 0,5 g, între 0,5 g şi 3 g, peste 3 g);

ii. tantalul din condensatoare (interval de greutate: sub 0,01 g, între 0,01 g şi 0,2 g, peste 0,2 g);

iii. neodimul din difuzoare, motoare pentru vibraţii şi alţi magneţi (interval de greutate: sub 0,1 g, între 0,1 g şi 0,5 g, peste 0,5 g);

iv. aurul din toate componentele (interval de greutate: sub 0,02 g, între 0,02 g şi 0,1 g, peste 0,1 g);

c) valoarea indicativă a gradului de reciclabilitate R_cyc;

d) procentajul indicativ de conţinut reciclat al produsului sau al unei părţi a acestuia, dacă există; în cazul în care nu este disponibil, conţinutul reciclat ar trebui să fie indicat ca fiind “necunoscut” sau “indisponibil”.

2) Producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să furnizeze instrucţiuni pentru utilizatori, sub forma unui manual de utilizare, pe un site cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat. În cazul în care ambalajul nu conţine un încărcător, instrucţiunile pentru utilizator trebuie să includă următoarele informaţii: “Din raţiuni de protecţie a mediului, acest ambalaj nu conţine un încărcător. Acest dispozitiv poate fi alimentat cu majoritatea adaptoarelor USB şi cu un cablu cu priză USB de tip C.”

IV. TABLETELE DE TIP “SLATE”

1. CERINŢE PRIVIND UTILIZAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR

1.1. Proiectare în scopul reparării şi al reutilizării

1) Disponibilitatea pieselor de schimb

a) Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să pună la dispoziţia reparatorilor profesionişti cel puţin următoarele piese de schimb, inclusiv elementele de fixare necesare, dacă acestea nu sunt reutilizabile, cel puţin până la şapte ani de la data de încheiere a introducerii pe piaţă, după caz:

i. baterie sau baterii;

ii. ansamblu de cameră orientat spre faţă;

iii. ansamblu de cameră orientat spre spate;

iv. conector sau conectori audio externi;

v. port sau porturi de încărcare externă;

vi. buton sau butoane mecanice;

vii. microfon sau microfoane principale;

viii. difuzor sau difuzoare;

ix. ansamblu de balamale;

x. mecanism de pliere mecanică a afişajului.

b) Piesele de schimb identificate la lit.a) şi c) nu trebuie să fie ansambluri care conţin mai mult de unul dintre tipurile de piese de schimb enumerate, cu următoarele excepţii:

i. microfoane care pot face parte dintr-un difuzor sau dintr-un port de încărcare externă;

ii. conectorul sau conectorii audio externi pot fi combinaţi cu portul sau porturile de încărcare externă în cadrul aceluiaşi port sau aceloraşi porturi;

iii. portul sau porturile de încărcare externă pot fi combinate cu conectorul sau conectorii audio externi în cadrul aceluiaşi port sau aceloraşi porturi;

iv. ansamblul de balamale poate face parte dintr-un mecanism de pliere mecanică a afişajului;

v. microfonul, difuzorul (difuzoarele), butoanele şi conectorii externi pot fi combinaţi cu un ansamblu de nivel superior dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe de fiabilitate:

- dispozitivul corespunde calificativului IP42;

- butonul de alimentare are o rezistenţă a ciclului de închidere a contactului ≥ 20 000 de cicluri;

- butonul de volum are o rezistenţă a ciclului de închidere a contactului ≥ 10 000 de cicluri;

- conectorul de încărcare are o rezistenţă a ciclului de inserţie/extracţie ≥ 3 000 de cicluri.

c) Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu:

i. producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să pună la dispoziţia reparatorilor profesionişti şi a utilizatorilor finali cel puţin următoarele piese de schimb, inclusiv elementele de fixare necesare, dacă acestea nu sunt reutilizabile, cel puţin până la şapte ani de la data de încheiere a introducerii pe piaţă:

- baterie sau baterii;

- capac posterior sau ansamblu de capac posterior, dacă trebuie îndepărtat complet pentru înlocuirea bateriei;

- folie de protecţie pentru afişaje pliabile;

- ansamblu de afişaj;

- încărcător, cu excepţia cazului în care dispozitivul respectă prevederile Reglementării tehnice “Punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor radio”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.34/2019;

- suport pentru cardul SIM şi suport pentru cardul de memorie, dacă există o fantă externă pentru un suport pentru cardul SIM sau un suport pentru cardul de memorie;

ii. producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot furniza bateria sau bateriile menţionate la subpct. i) numai reparatorilor profesionişti dacă producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi se asigură că sunt îndeplinite următoarele cerinţe:

- dispozitivul corespunde calificativului IP42;

- după 500 de cicluri de încărcare completă, bateria prezintă, în stare de încărcare completă, o capacitate rămasă de cel puţin 83 % din capacitatea nominală;

- anduranţa bateriei în cicluri atinge minimum 1 000 de cicluri de încărcare completă, iar după 1 000 de cicluri de încărcare completă, bateria prezintă, în stare de încărcare completă, o capacitate rămasă de cel puţin 80 % din capacitatea nominală.

d) Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, lista cu piesele de schimb identificate la lit.a) şi c) şi procedura de efectuare a comenzilor pentru aceste piese trebuie puse la dispoziţia publicului pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat până la sfârşitul perioadei de disponibilitate a acestor piese de schimb.

2) Accesul la informaţii despre reparare şi întreţinere

Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să ofere reparatorilor profesionişti, cel puţin până la şapte ani de la data încheierii introducerii pe piaţă, acces la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea pieselor care intră sub incidenţa pct.1 lit.a) şi c), în următoarele condiţii, cu excepţia cazului în care informaţiile respective sunt puse la dispoziţia publicului pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat:

a) pe site-ul web al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat trebuie să se indice procesul de înregistrare a reparatorilor profesionişti în vederea accesului la informaţii; pentru a accepta o astfel de solicitare, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot solicita reparatorului profesionist doar să demonstreze că:

i. reparatorul profesionist are competenţa tehnică de a repara tablete de tip “slate” şi respectă reglementările valabile în cazul reparatorilor de echipamente electrice. Trimiterea la un sistem oficial de înregistrare ca reparator profesionist, se acceptă ca dovadă a conformităţii cu prezentul punct;

ii. reparatorul profesionist este acoperit de o asigurare pentru răspunderile rezultate din activitatea sa, indiferent dacă acest lucru este impus sau nu;

b) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să accepte sau să refuze înregistrarea în termen de cinci zile lucrătoare de la data formulării cererii. În cazul unui refuz, solicitantului i se furnizează o justificare clară în care sunt prezentate motivele deciziei respective, urmând ca decizia de refuz să fie revocată, dacă acelaşi reparator profesionist solicită înregistrarea prin transmiterea unor informaţii actualizate, care corespund condiţiilor de acordare a accesului;

c) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot percepe comisioane rezonabile şi proporţionale pentru acordarea accesului la informaţii despre reparare şi întreţinere sau pentru transmiterea de actualizări periodice ale unor astfel de informaţii. Înregistrarea în sine trebuie să fie gratuită. Se consideră că un comision este rezonabil în special dacă acesta nu descurajează accesul prin neluarea în considerare a măsurii în care reparatorul profesionist utilizează informaţiile;

d) odată înregistrat, un reparator profesionist trebuie să aibă acces, în termen de o zi lucrătoare de la solicitarea accesului, la informaţiile despre reparare şi întreţinere cerute. Informaţiile pot fi furnizate pentru un model echivalent sau pentru un model din aceeaşi familie, după caz;

e) informaţiile privind repararea şi întreţinerea menţionate la lit.a) trebuie să conţină nivelul de detaliere necesar pentru a putea înlocui piesele menţionate la pct.1 lit.a) şi c) şi să includă cel puţin:

i. identificarea fără echivoc a produsului;

ii. harta procesului de dezasamblare sau o reprezentare explodată;

iii. traseele de cablaj şi diagramele de conectare, după cum este necesar pentru analiza avariei;

iv. diagramele subansamblurilor electronice;

v. lista echipamentelor necesare pentru reparare şi încercare;

vi. manualul tehnic cu instrucţiuni pentru reparaţii, inclusiv marcarea fiecărei etape;

vii. informaţii despre diagnosticarea defectelor şi erorilor, inclusiv codurile specifice ale producătorului, după caz;

viii. informaţii privind componentele şi diagnosticarea (cum ar fi valorile teoretice minime şi maxime pentru măsurători);

ix. instrucţiuni pentru software şi firmware, inclusiv software de resetare;

x. informaţii despre modul de accesare a înregistrărilor de date stocate în dispozitiv cu privire la incidentele de defectare raportate, dacă este cazul, cu excepţia informaţiilor de identificare personală, cum ar fi informaţiile legate de comportamentul utilizatorului şi informaţiile de localizare;

xi. informaţii privind modalitatea de accesare a reparaţiilor profesionale, inclusiv paginile de internet, adresele şi datele de contact ale reparatorilor profesionişti înregistraţi în conformitate cu pct.2 lit.a) şi b);

f) fără a se aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală, trebuie să se permită părţilor terţe să utilizeze şi să publice, fără să le modifice, informaţii despre reparare şi întreţinere care au fost publicate iniţial de producător, importator sau reprezentantul autorizat şi care sunt identificate la lit.e) de îndată ce producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat sistează accesul la informaţiile respective după încheierea perioadei de acces la informaţii despre reparare şi întreţinere.

Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, instrucţiunile de reparare şi informaţiile referitoare la întreţinerea pieselor care intră sub incidenţa pct.1 lit.c) trebuie să fie puse la dispoziţia publicului pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat, cel puţin până la şapte ani de la data încheierii introducerii pe piaţă. Aceste informaţii trebuie să conţină nivelul de detaliere necesar pentru a putea înlocui piesele menţionate la pct.1 lit.c).

3) Termenul maxim de livrare a pieselor de schimb:

a) Producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că:

i. în primii cinci ani ai perioadei menţionate la pct.1 lit.a) şi c), piesele de schimb sunt livrate în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea comenzii;

ii. în ceilalţi doi ani din perioada menţionată la pct.1 lit.a) şi c), piesele de schimb sunt livrate în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea comenzii.

b) În cazul pieselor de schimb identificate la pct.1 lit.a), disponibilitatea pieselor de schimb poate fi limitată la reparatorii profesionişti înregistraţi în conformitate cu pct.2 lit.a) şi b).

4) Informaţii privind preţul pieselor de schimb

În perioada menţionată la pct.1 lit.a) şi c), producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să precizeze preţurile indicative înainte de impozitare, cel puţin în euro, pentru piesele de schimb enumerate la pct.1 lit.a) şi c), inclusiv preţul înainte de impozitare al elementelor de fixare şi al sculelor, dacă se furnizează împreună cu piesa de schimb, pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat.

5) Cerinţe privind dezasamblarea:

Producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe privind dezasamblarea:

a) Începând cu data de 20 iunie 2025, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că procesul de înlocuire a ansamblului de afişaj şi a pieselor menţionate la pct.1 lit.a), cu excepţia bateriei sau bateriilor, îndeplineşte următoarele criterii:

i. elementele de fixare sunt detaşabile, refurnizate sau reutilizabile;

ii. procesul de înlocuire se poate desfăşura în cel puţin unul dintre următoarele moduri:

- fără scule, cu o sculă sau un set de scule furnizate împreună cu produsul sau piesa de schimb sau cu scule de bază;

- cu scule disponibile în comerţ;

iii. procesul de înlocuire poate să fie efectuat cel puţin într-un mediu de atelier;

iv. procesul de înlocuire poate să fie efectuat cel puţin de un generalist.

b) Începând cu data de 20 iunie 2025, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că procesul de înlocuire a pieselor menţionate la pct.1 lit.c), cu excepţia bateriei sau bateriilor, îndeplineşte următoarele criterii:

i. elementele de fixare sunt detaşabile, refurnizate sau reutilizabile;

ii. procesul de înlocuire se poate desfăşura fără scule, cu o sculă sau un set de scule furnizate împreună cu produsul sau piesa de schimb sau cu scule de bază;

iii. procesul de înlocuire poate să fie efectuat într-un mediu de utilizare;

iv. procesul de înlocuire poate să fie efectuat de un amator.

c) Începând cu data de 20 iunie 2025, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că procesul de înlocuire a bateriei:

i. îndeplineşte următoarele criterii:

- elementele de fixare sunt refurnizate sau reutilizabile;

- procesul de înlocuire se poate desfăşura fără scule, cu o sculă sau un set de scule furnizate împreună cu produsul sau piesa de schimb sau cu scule de bază;

- procesul de înlocuire poate să fie efectuat într-un mediu de utilizare;

- procesul de înlocuire poate să fie efectuat de un amator;

ii. sau, ca alternativă la subpct. i, să se asigure că:

- procesul de înlocuire a bateriei îndeplineşte criteriile prevăzute la lit.a);

- dispozitivul corespunde calificativului IP42;

- după 500 de cicluri de încărcare completă, bateria trebuie să prezinte, în stare de încărcare completă, o capacitate rămasă de cel puţin 83 % din capacitatea nominală;

- anduranţa bateriei în cicluri atinge minimum 1 000 de cicluri de încărcare completă, urmând ca, după 1 000 de cicluri de încărcare completă, bateria să prezinte în plus, în stare de încărcare completă, o capacitate rămasă de cel puţin 80 % din capacitatea nominală.

6) Cerinţe privind pregătirea în vederea reutilizării

Începând cu data de 20 iunie 2025, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că dispozitivele:

a) criptează implicit, cu ajutorul unei chei de criptare aleatorii, datele utilizatorilor stocate în memoria internă a dispozitivului;

b) includ o funcţie de software care readuce dispozitivul la setările din fabrică şi şterge în mod securizat şi implicit cheia de criptare, generând una nouă;

c) înregistrează următoarele date din sistemul de gestionare a bateriei în setările sistemului sau în alt loc accesibil utilizatorilor finali:

i. data de fabricaţie a bateriei;

ii. data primei utilizări a bateriei după instalarea dispozitivului de către primul utilizator;

iii. numărul de cicluri de încărcare/descărcare completă (referinţă: capacitatea nominală);

iv. starea de sănătate măsurată (capacitatea de încărcare maximă rămasă raportată la capacitatea nominală, în %).

7) Înlocuirea pieselor serializate

Începând cu data de 20 iunie 2025 sau după o lună de la data introducerii pe piaţă, oricare dintre aceste date survine mai târziu, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie, cel puţin până la şapte ani de la data încheierii introducerii pe piaţă:

a) în cazul în care piesele care urmează să fie înlocuite cu piese de schimb menţionate la pct.1 lit.a) sunt piese serializate, să ofere reparatorilor profesionişti acces nediscriminatoriu la orice instrumente software, firmware sau mijloace auxiliare similare necesare pentru a asigura funcţionalitatea deplină a respectivelor piese de schimb şi a dispozitivului pe care sunt instalate acestea în timpul şi după înlocuire;

b) în cazul în care piesele care urmează să fie înlocuite cu piese de schimb menţionate la pct.1 lit.c) sunt piese serializate, să ofere reparatorilor profesionişti şi utilizatorilor finali acces nediscriminatoriu la orice instrumente software, firmware sau mijloace auxiliare similare necesare pentru a asigura funcţionalitatea deplină a respectivelor piese de schimb şi a dispozitivului pe care sunt instalate acestea în timpul şi după înlocuire;

c) să furnizeze, pe un site cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat, o descriere a procedurii de notificare şi de autorizare a înlocuirii preconizate a pieselor serializate de către proprietarul dispozitivului menţionat la lit.d), procedura trebuie să permită furnizarea de la distanţă a notificării şi a autorizării;

d) înainte de a oferi acces la instrumentele software, firmware sau la alte mijloace auxiliare similare menţionate la lit.a) şi b), producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat poate solicita doar primirea unei notificări şi a unei autorizări pentru înlocuirea preconizată a pieselor de către proprietarul dispozitivului. Notificarea şi autorizarea în cauză pot fi furnizate şi de un reparator profesionist, cu consimţământul scris explicit al proprietarului;

e) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să ofere acces la instrumentele software, firmware sau la mijloacele auxiliare similare menţionate la lit.a) şi b) în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii şi, după caz, a notificării şi autorizării menţionate la lit.d);

f) accesul la instrumentele software, firmware sau la alte mijloace auxiliare similare menţionate la litera (a) poate fi limitat, în ceea ce priveşte reparatorii profesionişti, la reparatorii profesionişti înregistraţi în conformitate cu punctul 2 literele (a) şi (b).

1.2. Proiectare în scopul fiabilităţii

Începând cu data de 20 iunie 2025:

1) în ceea ce priveşte rezistenţa la zgâriere, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că ecranul dispozitivului rezistă la nivelul 4 de duritate pe scara de duritate Mohs, cu excepţia tabletelor de tip “slate” pliabile prevăzute a fi utilizate cu o folie de protecţie pe afişajul pliabil;

2) în ceea ce priveşte protecţia împotriva udării accidentale, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi se asigură că dispozitivele sunt protejate împotriva udării accidentale cu apă;

3) în ceea ce priveşte anduranţa bateriei în cicluri, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că dispozitivele ating cel puţin 800 de cicluri la o capacitate rămasă de 80 %, în vederea încercării în condiţii de încărcare, în cadrul cărora rata de încărcare este limitată de sistemul de gestionare a bateriei, nu de capacităţile de alimentare cu energie electrică ale sursei de alimentare;

4) în ceea ce priveşte gestionarea bateriei,

i. producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să includă o funcţie de încărcare opţională, care să poate fi selectată de utilizator, pentru încheierea automată a procesului de încărcare atunci când bateria este încărcată la 80 % din capacitatea sa totală. Atunci când această caracteristică este activată, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi pot permite dispozitivului să încarce complet bateria periodic în scopul menţinerii unor estimări precise ale nivelului de încărcare a bateriei. Utilizatorul este informat automat, atunci când încarcă dispozitivul pentru prima dată sau în timpul procesului de instalare, că durata de viaţă a bateriei poate fi prelungită dacă funcţia este selectată şi bateria este încărcată în mod regulat doar la 80 % din capacitatea sa totală;

ii. producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să asigure o funcţie de gestionare a puterii, prin care bateria încetează în mod implicit să fie alimentată cu putere de alimentare de îndată ce este complet încărcată, cu excepţia cazului în care nivelul de încărcare scade sub 95 % din capacitatea sa maximă de încărcare;

5) în ceea ce priveşte actualizările sistemului de operare:

a) de la data încheierii introducerii pe piaţă până la cel puţin cinci ani de la data respectivă, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi, în cazul în care furnizează actualizări de securitate, actualizări corective sau actualizări de funcţionalitate pentru un sistem de operare, trebuie să pună aceste actualizări la dispoziţie gratuit pentru toate unităţile unui model de produs cu acelaşi sistem de operare;

b) cerinţa menţionată la lit.a) se aplică atât actualizărilor sistemului de operare oferite în mod voluntar de producători, importatori sau reprezentanţi autorizaţi, cât şi actualizărilor sistemului de operare furnizate în vederea respectării legislaţiei;

c) actualizările de securitate sau corective menţionate la lit.a) trebuie să fie puse la dispoziţia utilizatorului în termen de cel mult patru luni de la publicarea codului sursă al unei actualizări a sistemului de operare instalat sau, în cazul în care codul sursă nu este făcut public, după publicarea unei actualizări a aceluiaşi sistem de operare de către furnizorul sistemului de operare sau pentru orice alt produs al aceleiaşi mărci;

d) actualizările de funcţionalitate menţionate la lit.a) trebuie să fie puse la dispoziţia utilizatorului în termen de cel mult şase luni de la publicarea codului sursă al unei actualizări a sistemului de operare instalat sau, în cazul în care codul sursă nu este făcut public, după publicarea unei actualizări a aceluiaşi sistem de operare de către furnizorul sistemului de operare sau pentru orice alt produs al aceleiaşi mărci;

e) actualizare a sistemului de operare poate combina actualizări de securitate, corective şi de funcţionalitate;

f) atunci când o actualizare de funcţionalitate oferită de un producător, un importator sau un reprezentant autorizat prezintă un impact negativ asupra performanţei dispozitivului, producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să modifice sistemul de operare publicat pentru a asigura cel puţin aceeaşi performanţă ca înainte de actualizare, într-un interval de timp rezonabil, gratuit şi fără a cauza inconveniente semnificative utilizatorului final, cu excepţia cazului în care utilizatorul final şi-a dat consimţământul explicit cu privire la impactul negativ înainte de actualizare.

1.3. Marcarea componentelor din plastic

Începând cu data de 20 iunie 2025, componentele din plastic mai grele de
50 g trebuie marcate prin specificarea tipului de polimer cu ajutorul simbolurilor standard sau al termenilor abreviaţi adecvaţi, încadraţi între semnele de punctuaţie “>” şi “<”, după cum se specifică în standardele disponibile. Marcajul trebuie să fie lizibil.

Componentele din plastic sunt exceptate de la cerinţele de marcare dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

i. marcarea nu este posibilă din cauza formei sau a mărimii;

ii. marcarea ar avea un impact asupra performanţei sau a funcţionalităţii componentei din plastic;

iii. marcarea nu este posibilă din cauza metodei de turnare.

Nu este necesară marcarea în cazul următoarelor componente din plastic:

i. ambalaje, bandă, etichete şi folii extensibile;

ii. cablaje, cabluri şi conectori, piese din cauciuc şi orice altă componentă în cazul căreia dimensiunea suprafeţei pentru marcaj nu permite aplicarea unui marcaj cu dimensiune lizibilă;

iii. ansambluri de PCB, plăci de PMMA, componente optice, componente pentru descărcarea electrostatică, componente împotriva interferenţei magnetice, difuzoare;

iv. piese transparente în cazul cărora marcarea ar împiedica îndeplinirea funcţiei piesei respective.

1.4. Cerinţe privind reciclabilitatea

Începând cu data de 20 iunie 2025:

1) fără a aduce atingere dispoziţiilor de la pct.81 din Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018, producătorii, importatorii sau reprezentanţii lor autorizaţi trebuie să pună la dispoziţie, pe un site cu acces liber, informaţiile privind demontarea necesare pentru accesarea oricăreia dintre componentele produselor menţionate la pct.1 din anexa nr.6 la Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.212/2018;

2) informaţiile menţionate la pct.1 trebuie să includă succesiunea etapelor de demontare, precum şi sculele sau tehnologiile necesare pentru accesarea componentelor vizate;

3) informaţiile menţionate la pct.1 trebuie să fie disponibile timp de cel puţin 15 ani de la introducerea pe piaţă a ultimei unităţi a unui anumit model de produs.

2. CERINŢE DE INFORMARE

Începând cu data de 20 iunie 2025:

1) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să furnizeze în cadrul documentaţiei tehnice şi să facă publice pe site-ul cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat următoarele informaţii:

a) compatibilitatea cu cartelele de memorie detaşabile, dacă există;

b) intervalul de greutate orientativ al următoarelor materii prime critice şi materiale relevante din punctul de vedere al mediului:

i. cobaltul din baterie (interval de greutate: sub 10 g, între 10 g şi 20 g, peste 20 g);

ii. tantalul din condensatoare (interval de greutate: sub 0,01 g, între 0,01 g şi 0,1 g, peste 0,1 g);

iii. neodimul din difuzoare, motoare pentru vibraţii şi alţi magneţi (interval de greutate: sub 0,2 g, între 0,2 g şi 1 g, peste 1 g);

iv. aurul din toate componentele (interval de greutate: sub 0,02 g, între 0,02 g şi 0,1 g, peste 0,1 g);

c) valoarea indicativă a gradului de reciclabilitate R_cyc;

d) procentajul indicativ de conţinut reciclat al produsului sau al unei părţi a acestuia, dacă există, în cazul în care nu este disponibil, conţinutul reciclat ar trebui să fie indicat ca fiind “necunoscut” sau “indisponibil”;

e) indicele de protecţie împotriva factorilor externi;

f) valoarea minimă a anduranţei bateriei în cicluri, exprimată în număr de cicluri;

g) în cazul dispozitivelor pliabile, se indică: “Acest dispozitiv nu a fost supus unei încercări de rezistenţă la zgâriere.”;

2) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să furnizeze instrucţiuni pentru utilizatori, sub forma unui manual de utilizare, pe un site cu acces liber al producătorului, al importatorului sau al reprezentantului autorizat, iar instrucţiunile respective trebuie să includă:

a) modalitatea de accesare din sistemul de gestionare a bateriei a informaţiilor specifice dispozitivului referitoare la:

i. data de fabricaţie a bateriei;

ii. data primei utilizări a bateriei după instalarea dispozitivului de către primul utilizator;

iii. numărul de cicluri de încărcare/descărcare completă (referinţă: capacitatea nominală);

iv. starea de sănătate măsurată (capacitatea de încărcare maximă rămasă raportată la capacitatea nominală, în %);

b) instrucţiuni pentru întreţinerea bateriei, inclusiv următoarele:

i. efectele asupra duratei de viaţă a bateriei care au legătură cu expunerea dispozitivului la temperaturi ridicate, cu practici necorespunzătoare de încărcare, cu încărcarea rapidă şi cu alţi factori dăunători cunoscuţi;

ii. efectele întreruperii conexiunilor radio, cum ar fi Wi-fi sau Bluetooth, asupra consumului de putere;

iii. informaţii din care să reiasă dacă dispozitivul suportă alte funcţii care prelungesc durata de viaţă a bateriei, cum ar fi încărcarea inteligentă, şi informaţii despre modalitatea de activare a acestor funcţii şi despre condiţiile de funcţionare optimă a acestora;

3) producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să se asigure că:

a) în cursul configurării unui nou dispozitiv se afişează pentru utilizatori informaţii despre activarea implicită a criptării datelor, împreună cu explicaţia că astfel se facilitează ştergerea datelor prin revenirea la setările din fabrică;

b) dacă se selectează încărcarea fără fir, utilizatorul primeşte un mesaj prin care i se notifică probabilitatea ca încărcarea fără fir să conducă la un consum mai mare de energie pentru încărcarea bateriei;

4) în cazul în care ambalajul nu conţine un încărcător, instrucţiunile pentru utilizator menţionate la pct.2 trebuie să includă următoarele informaţii: “Din raţiuni de protecţie a mediului, acest ambalaj nu conţine un încărcător. Acest dispozitiv poate fi alimentat cu majoritatea adaptoarelor USB şi cu un cablu cu priză USB de tip C.”

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

pentru telefoane inteligente, alte telefoane mobile,

telefoane fără fir şi tablete de tip “slate”

MĂSURĂTORI ŞI CALCULE

1. Pentru măsurătorile şi calculele efectuate în scopul conformităţii şi al verificării conformităţii cu cerinţele aplicabile din prezentul Regulament, măsurătorile şi calculele se efectuează utilizându-se standarde armonizate sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile, care iau în considerare metodele de măsurare de ultimă generaţie general recunoscute şi care sunt în conformitate cu dispoziţiile stabilite mai jos. Numerele de referinţă ale standardelor armonizate respective au fost publicate în acest scop în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

2. În absenţa unor standarde relevante şi până la publicarea referinţelor standardelor armonizate relevante în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, se utilizează metodele de încercare tranzitorii prevăzute în anexa nr.4 sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile, care iau în considerare metodele de ultimă generaţie recunoscute la scară largă.

3. În cazul telefoanelor fără fir introduse pe piaţă cu o staţie de bază, consumul de putere în modul standby în reţea se testează în următoarea configuraţie de încercare:

1) se efectuează încercări ale staţiei de bază atât fără receptor, cât şi cu receptor încărcat în aceasta;

2) dispozitivele se măsoară în starea în care sunt livrate utilizatorului final cu setările din fabrică;

3) consumul de putere se măsoară ca medie pe o perioadă de 10 minute;

4) măsurătorile se efectuează la o tensiune de alimentare a reţelei de
230 V ± 1 %.

4. În cazul telefoanelor fără fir introduse pe piaţă cu o furcă de încărcare, consumul de putere în modul standby se testează în următoarea configuraţie de încercare:

1) se efectuează încercări cu receptorul încărcat în furca de încărcare;

2) dispozitivele se măsoară în starea în care sunt livrate utilizatorului final cu setările din fabrică;

3) consumul de putere se măsoară ca medie pe o perioadă de 10 minute;

4) măsurătorile se efectuează la o tensiune de alimentare a reţelei de
230 V ± 1 %.

5. Bateriile telefoanelor mobile şi ale tabletelor de tip “slate” se testează în conformitate cu algoritmii de încărcare impliciţi care au fost instalaţi de producător. Numărul de cicluri rezultat se rotunjeşte la sute întregi şi se indică în formula “≥ x00”.

6. Protecţia împotriva pătrunderii particulelor şi a umidităţii se exprimă sub forma unui cod IP, corespunzător nivelurilor enumerate în tabelul 1. Încercările se efectuează fără capac de protecţie.

Tabelul 1

Niveluri ale indicilor de protecţie împotriva factorilor externi

7. Rezistenţa la cădere accidentală sau fiabilitatea la căderi libere repetate se măsoară prin numărul de căderi fără defecţiuni în cadrul încercării la cădere liberă repetată. Încercările la cădere liberă repetată se efectuează pentru cinci unităţi din fiecare model în fiecare dintre cazurile de încercare aplicabile. Rezistenţa la cădere accidentală reprezintă numărul de căderi la care au rezistat cel puţin patru din cele cinci unităţi supuse încercării. Numărul de căderi pe unitate se determină în următoarele condiţii de încercare:

a) fără folii de protecţie şi capac de protecţie separat, dacă există, în cazul dispozitivelor nepliabile;

b) cu o folie de protecţie pe afişaj în cazul dispozitivelor pliabile, mai întâi în starea de pliere şi apoi în starea de depliere completă a aceleiaşi unităţi supuse încercării în conformitate cu tabelul 2;

c) înălţimea de cădere 1 m;

d) după un număr definit de căderi, conform tabelului 2, unitatea supusă încercării trebuie să fie funcţională fără defecte, în special în ceea ce priveşte următoarele funcţionalităţi, după caz:

i. integritatea ecranului;

ii. afişaj cu mai puţin de 10 defecte ale pixelilor sau defecţiuni similare;

iii. toate camerele, supuse încercării în modul de fotografiat şi modul de înregistrare video;

iv. comunicaţiile mobile;

v. conectivitatea Bluetooth;

vi. conectivitatea Wi-fi;

vii. încărcarea bateriei: cu şi fără fir;

viii. sensibilitate tactilă a afişajului;

ix. sensibilitatea butoanelor şi a întrerupătoarelor;

x. alarma cu vibraţii;

xi. microfonul sau microfoanele principale;

xii. difuzorul;

xiii. sunetul din receptor;

e) crăpăturile cadrului sau ale părţii din spate nu se consideră defecte atât timp cât se stabileşte funcţionalitatea deplină şi utilizarea în condiţii de siguranţă a unităţii supuse încercării;

f) crăpăturile ecranului tactil şi ale oricărui alt strat de acoperire nu se consideră defecte atât timp cât se stabileşte funcţionalitatea deplină şi utilizarea în condiţii de siguranţă a unităţii supuse încercării;

g) în cazul în care nu se stabileşte existenţa vreunui defect, se continuă încercarea, prin introducerea unităţii supuse încercării în aparatul de încercare cu tambur, dispozitivul fiind orientat în aceeaşi direcţie în care se afla când s-a întrerupt încercarea;

h) în cazul dispozitivelor nepliabile, dacă se stabileşte existenţa unei defecţiuni şi, în orice caz, după 157 de căderi, se pune capăt încercării pentru unitatea respectivă;

i) în cazul dispozitivelor pliabile, dacă se stabileşte existenţa unei defecţiuni şi, în orice caz, după 175 de căderi, se pune capăt încercării pentru unitatea respectivă.

Tabelul 2

Intervale de încercare pentru determinarea eventualei

defectuozităţi a unităţii, inclusiv telefoane inteligente

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

pentru telefoane inteligente, alte telefoane mobile,

telefoane fără fir şi tablete de tip “slate”

METODE TRANZITORII

Tabelul 3

Referinţe şi observaţii explicative pentru telefoane mobile,
telefoane fără fir şi tablete de tip “slate”

Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

pentru telefoane inteligente, alte telefoane mobile,

telefoane fără fir şi tablete de tip “slate”

PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL

SUPRAVEGHERII PIEŢEI

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea de către autoritatea de supraveghere a pieţei a valorilor declarate şi nu trebuie utilizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca toleranţe permise pentru a stabili valorile din documentaţia tehnică sau pentru a interpreta respectivele valori în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

În cazul în care un model nu este conform cu cerinţele stabilite la pct.10-12 din prezentul Regulament, modelul respectiv şi toate modelele echivalente sunt considerate neconforme.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarea procedură pentru cerinţele menţionate în anexa nr.2:

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate din model în temeiul pct.2 lit.a), b), c) şi d), cu excepţia cerinţei menţionate în anexa nr.2 părţile I şi II pct.1.2 subpct. 1 (rezistenţa la căderi accidentale), situaţie în care încercarea se efectuează pe cinci unităţi din model, în temeiul pct.2 lit.e), şi cu excepţia cerinţei menţionate în anexa nr.2 părţile I şi II pct.1.2 subpct. 4 şi partea IV pct.1.2 subpct. 3 (anduranţa bateriei în cicluri), situaţie în care încercarea se efectuează pe cinci unităţi din model în temeiul pct.2 lit.f).

2. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

a) valorile furnizate în documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 la Legea nr.151/2014, valorile declarate şi, după caz, valorile folosite pentru calculul respectivelor valori nu sunt mai favorabile pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.g) de la punctul respectiv;

b) valorile declarate respectă toate cerinţele prevăzute în prezentul Regulament şi niciuna dintre informaţiile obligatorii despre produs publicate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat nu conţine valori care sunt mai avantajoase pentru producător, importator sau reprezentantul autorizat decât valorile declarate;

c) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei verifică unitatea din modelul respectiv, aceasta respectă cerinţele, cu excepţia cerinţelor pentru care se aplică lit.d), e) şi f);

d) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei încearcă unitatea din model, valorile determinate, valorile parametrilor relevanţi, măsurate în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători, respectă toleranţele de verificare respective, astfel cum figurează în tabelul 4;

e) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei supun încercării cinci unităţi din modelul respectiv, valorile obţinute, şi anume valorile parametrilor relevanţi, măsurate în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza respectivelor măsurători, respectă rata de trecere corespunzătoare, astfel cum figurează în tabelul 5;

f) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei supun încercării cinci unităţi din modelul respectiv, media aritmetică a valorilor obţinute, şi anume valorile parametrilor relevanţi, măsurate în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători, respectă toleranţele de verificare respective, astfel cum figurează în tabelul 4.

3. Dacă rezultatele menţionate la pct.2 lit.a), b), c) sau f) nu sunt atinse, modelul şi toate modelele echivalente sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

4. Dacă nu se obţine rezultatul menţionat la pct.2 lit.d), autoritatea de supraveghere a pieţei alege pentru încercare încă trei unităţi din acelaşi model.

5. Dacă nu se obţine rezultatul menţionat la pct.2 lit.e), autoritatea de supraveghere a pieţei selectează pentru încercare cinci unităţi suplimentare din acelaşi model. Ca alternativă, unităţile suplimentare selectate pot fi din unul sau mai multe modele echivalente.

6. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste unităţi supuse încercării în temeiul pct.4, când este cazul, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele de verificare respective, prevăzute în tabelul 4.

7. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste cinci unităţi supuse încercării în temeiul pct.5, când este cazul, rata de trecere este conformă cu valorile corespunzătoare indicate în tabelul 5.

8. Dacă nu se obţin rezultatele menţionate la pct.6 sau 7, modelul şi toate modelele echivalente trebuie considerate neconforme cu prezentul Regulament.

9. Fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului potrivit pct.3 sau 8 ori celui de al doilea paragraf din prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei relevantă furnizează autorităţilor din statele membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexa nr.3.

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele de verificare stabilite în tabelul 4 şi utilizează doar procedura descrisă la al treilea paragraf pentru cerinţele stabilite în prezenta anexă. Pentru parametrii din tabelul 4 nu se aplică alte toleranţe, cum ar fi cele stabilite în standardele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Tabelul 4

Toleranţe de verificare

(¹) În cazul celor trei unităţi suplimentare încercate în conformitate cu pct.4, valoarea obţinută înseamnă media aritmetică a valorilor obţinute pentru cele trei unităţi suplimentare.

Tabelul 5

Ratele de trecere pentru rezistenţa la picături accidentale

Anexa nr.6

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică

pentru telefoane inteligente, alte telefoane mobile,

telefoane fără fir şi tablete de tip “slate”

VALORI DE REFERINŢĂ

La data intrării în vigoare a prezentului Regulament, cea mai bună tehnologie disponibilă pe piaţă a fost identificată după cum urmează:

Telefoane mobile:

1. rezistenţa la căderi accidentale: > 100 de căderi; >> 100 de căderi pentru dispozitive ranforsate;

2. rezistenţa la zgâriere: 6;

3. indicele de protecţie împotriva factorilor externi: IP68, în combinaţie cu o baterie care poate fi înlocuită de utilizator;

4. anduranţa bateriei în cicluri: 1 200 de cicluri.

Telefoane fără fir:

5. telefoane fără fir în modul standby cu staţie de bază: 0,4 W;

6. telefoane fără fir în modul standby numai cu furcă de încărcare: < 0,05 W;

7. indicele de protecţie împotriva factorilor externi: IP65;

8. compatibilitatea cu bateriile de dimensiuni standard: da.

Tablete de tip “slate”:

9. rezistenţa la zgâriere: 6;

10. indicele de protecţie împotriva factorilor externi: IP68;

11. anduranţa bateriei în cicluri: 1 000 de cicluri.

Anexa nr.39

la Hotărârea Guvernului

nr.750 din 13 iunie 2016

REGULAMENT

cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile instalaţiilor

pentru încălzirea apei şi rezervoarelor de apă caldă

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) nr.814/2013 al Comisiei din 2 august 2013 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru instalaţiile pentru încălzirea apei şi rezervoarele de apă caldă, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 239 din 6 septembrie 2013 (CELEX 32013R0814), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2016/2282 al Comisiei din 30 noiembrie 2016.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile instalaţiilor pentru încălzirea apei şi rezervoarelor de apă caldă (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţe de proiectare ecologică în vederea introducerii pe piaţă şi punerii în funcţiune a instalaţiilor pentru încălzirea apei cu o putere termică nominală ≤ 400 kW şi a rezervoarelor de apă caldă cu un volum de depozitare ≤ 2 000 de litri, inclusiv a celor integrate în pachete de instalaţie pentru încălzirea apei şi dispozitiv solar, astfel cum sunt definite la pct.4 din Regulamentul cu privire la etichetarea energetică a instalaţiilor pentru încălzirea apei, a rezervoarelor pentru apă caldă şi a pachetelor de instalaţie pentru încălzirea apei şi dispozitiv solar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014.

2. Cerinţele stabilite în prezentul Regulament nu se aplică:

1) instalaţiilor pentru încălzirea apei special proiectate pentru a utiliza combustibili gazoşi sau lichizi produşi preponderent din biomasă;

2) instalaţiilor pentru încălzirea apei care utilizează combustibili solizi;

3) instalaţiilor pentru încălzirea apei care intră sub incidenţa Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale;

4) instalaţiilor de încălzire cu funcţie dublă definite la pct.4 din Regulamentul cu privire la etichetarea energetică a instalaţiilor pentru încălzirea apei, a rezervoarelor pentru apă caldă şi a pachetelor de instalaţie pentru încălzirea apei şi dispozitiv solar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1003/2014;

5) instalaţiilor pentru încălzirea apei care nu au cel puţin profilul de sarcină cu cea mai mică energie de referinţă specificat în tabelul 1 din anexa nr.3;

6) instalaţiilor pentru încălzirea apei proiectate numai pentru prepararea băuturilor şi/sau mâncărurilor calde;

7) generatoarelor de căldură proiectate pentru instalaţiile pentru încălzirea apei şi pentru carcase de instalaţii pentru încălzirea apei menite a fi echipate cu astfel de generatoare de căldură, introduse pe piaţă înainte de data de 1 ianuarie 2018 pentru a înlocui generatoare de căldură identice şi carcase de instalaţii pentru încălzirea apei identice. Pe produsul înlocuitor sau pe ambalajul acestuia trebuie să se indice în mod clar instalaţia pentru încălzirea apei căreia îi este destinat.

II. NOŢIUNI PRINCIPALE

3. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

biomasă – fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor de origine biologică provenite din agricultură, inclusiv substanţe vegetale şi animale, din silvicultură şi din industriile conexe, inclusiv din pescuit şi acvacultură, precum şi fracţiunea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi municipale;

carcasă de instalaţie pentru încălzirea apei – partea unei instalaţii pentru încălzirea apei proiectată pentru a fi echipată cu un generator de căldură;

condiţii nominale de funcţionare – condiţiile de funcţionare a instalaţiilor pentru încălzirea apei, utilizate în scopul determinării puterii termice nominale, a randamentului energetic aferent încălzirii apei, a nivelului de putere acustică şi a emisiilor de oxizi de azot, precum şi condiţiile de funcţionare a rezervoarelor de apă caldă, utilizate în scopul determinării pierderii de căldură;

coeficient de conversie (CC) – coeficient care reflectă media randamentului de generare, estimată conform Legii nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică; valoarea coeficientului de conversie este CC = 2,5;

combustibil din biomasă – combustibil gazos sau lichid produs din biomasă;

combustibil fosil – combustibil gazos sau lichid de origine fosilă;

generator de căldură – partea unei instalaţii pentru încălzirea apei care generează căldură prin utilizarea unuia sau a mai multe dintre următoarele procese:

a) arderea unor combustibili fosili şi/sau a unor combustibili din biomasă;

b) utilizarea efectului Joule în elementele de încălzire cu rezistenţă electrică;

c) captarea căldurii ambiante provenind de la o sursă de aer sau de apă sau din sol şi/sau a căldurii reziduale;

prin urmare, un generator de căldură proiectat pentru o instalaţie pentru încălzirea apei şi o carcasă de instalaţie pentru încălzirea apei care urmează să fie echipată cu un astfel de generator de căldură sunt, de asemenea, considerate o instalaţie pentru încălzirea apei;

instalaţie pentru încălzirea apei – dispozitiv care:

a) este conectat la o sursă externă de apă potabilă sau menajeră;

b) generează şi transferă căldură pentru a livra apă potabilă sau menajeră caldă la anumite niveluri de temperatură, cantităţi şi debite în anumite intervale de timp; şi

c) este echipat cu unul sau mai multe generatoare de căldură;

instalaţie convenţională pentru încălzirea apei – instalaţie pentru încălzirea apei care generează căldură prin arderea de combustibili fosili şi/sau din biomasă şi/sau utilizează efectul Joule în elementele de încălzire cu rezistenţă electrică;

instalaţie cu pompă de căldură pentru încălzirea apei – instalaţie pentru încălzirea apei care utilizează căldură ambiantă de la o sursă de aer, apă sau sol şi/sau căldură reziduală pentru a produce căldură;

instalaţie solară pentru încălzirea apei – instalaţie pentru încălzirea apei echipată cu unul sau mai mulţi colectori solari, cu rezervoare de apă caldă solare, cu generatoare de căldură şi eventual cu pompe în circuitul colectorului şi cu alte piese; o instalaţie solară pentru încălzirea apei se introduce pe piaţă ca o singură unitate;

nivel de putere acustică (L_WA) – nivelul de putere acustică, ponderat cu A, în interior şi/sau în exterior, exprimat în dB;

pierdere de căldură (S) – puterea termică pierdută de un rezervor de apă caldă la anumite temperaturi ale apei şi ambiante, exprimată în W;

putere termică nominală – puterea calorică declarată a instalaţiei pentru încălzirea apei în momentul în care aceasta încălzeşte apă în condiţii nominale de funcţionare, exprimată în kW;

randamentul energetic aferent încălzirii apei (η_wh) – raportul, exprimat în %, dintre energia utilă furnizată de o instalaţie pentru încălzirea apei şi energia necesară pentru generarea acestei energii;

rezervor de apă caldă – recipient pentru acumularea apei calde în scopul încălzirii apei sau a incintelor, inclusiv eventualii aditivi, care nu este echipat cu niciun generator de căldură, poate doar cu unul sau mai multe termoplonjoare de rezervă;

termoplonjor de rezervă – instalaţie de încălzire cu rezistenţă electrică ce utilizează efectul Joule, care face parte dintr-un rezervor de apă caldă şi generează căldură numai atunci când sursa externă de căldură este întreruptă (inclusiv în perioadele de întreţinere) sau nu funcţionează, sau care face parte dintr-un rezervor de apă caldă solar şi furnizează căldură atunci când sursa de căldură solară nu este suficientă pentru a atinge nivelurile necesare de confort;

volum de depozitare (V) – volumul nominal al unui rezervor de apă caldă sau al unei instalaţii pentru încălzirea apei cu acumulare, exprimat în litri;

În sensul anexelor nr.2-nr.6, se aplica definiţiile din anexa nr.1 la prezentul Regulament.

III. CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ, EVALUAREA CONFORMITĂŢII

ŞI PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEŢEI.

VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ

4. Cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile instalaţiilor pentru încălzirea apei şi rezervoarele de apă caldă sunt stabilite în anexa nr.2.

5. Fiecare cerinţă în materie de proiectare ecologică se aplică în conformitate cu următorul calendar:

1) de la 26 septembrie 2025;

a) instalaţiile pentru încălzirea apei trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite la pct.1 subpct.1) lit.a) şi la subpct.2), 3), 4) şi 6) din anexa nr.2;

b) rezervoarele de apă caldă trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite la pct.2 subpct.2) din anexa nr.2;

2) de la data de 26 septembrie 2027;

a) instalaţiile pentru încălzirea apei trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite la pct.1 subpct.1) lit.b) din anexa nr.2;

b) rezervoarele de apă caldă trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite la pct.2 subpct.1) din anexa nr.2;

3) de la 26 septembrie 2028;

a) instalaţiile pentru încălzirea apei trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite la pct.1 subpct.1) lit.c) din anexa nr.2;

b) instalaţiile pentru încălzirea apei trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite la pct.1 subpct.5) lit.a) din anexa nr.2.

6. Conformitatea cu cerinţele în materie de proiectare ecologică se măsoară şi se calculează în conformitate cu cerinţele stabilite în anexa nr.3 şi nr.4.

7. Procedura de evaluare a conformităţii prevăzută la art.17 din Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (în continuare – Legea nr.151/2014) este sistemul de control intern al proiectării specificat în anexa nr.4 sau sistemul de management stabilit în anexa nr.5 la Legea nr.151/2014.

8. În sensul evaluării conformităţii în temeiul art.17 din Legea nr.151/2014, dosarul cu documentaţia tehnică conţine o copie de pe informaţiile specificate la pct.1 subpct.6) din anexa nr.2.

9. La efectuarea verificărilor în scopul supravegherii pieţei menţionate în articolul 8 şi în capitolul VI din Legea nr.151/2014, se aplică procedura de verificare prevăzută în anexa nr.5 la prezentul Regulament pentru cerinţele stabilite în anexa nr.2 la prezentul Regulament.

10. Valorile indicative de referinţă pentru cele mai performante aparate pentru încălzirea apei şi rezervoare de apă caldă disponibile pe piaţă în momentul intrării în vigoare a prezentului Regulament sunt stabilite în anexa nr.6.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile instalaţiilor pentru încălzirea apei

şi rezervoarelor de apă caldă

DEFINIŢII APLICABILE PENTRU ANEXE

apă mixtă la 40 °C (V40) – cantitatea de apă la 40 °C, exprimată în litri, care are acelaşi conţinut de căldură (entalpie) ca apa caldă care este livrată la peste 40 °C la ieşirea din instalaţia pentru încălzirea apei;

coeficient de corecţie în funcţie de mediul ambient (Q_cor) – coeficient, exprimat în kWh, care ia în considerare faptul că locul în care este instalată instalaţia pentru încălzirea apei nu este izoterm;

coeficient de gradul întâi (a₁) – coeficientul pierderii de căldură a unui colector solar, exprimat în W/(m²K);

coeficient de gradul al doilea (a₂) – coeficientul pentru măsurarea dependenţei de temperatură a coeficientului de gradul întâi, exprimat în W/(m² K²);

colector solar – dispozitiv proiectat pentru a absorbi radiaţia solară globală şi a transfera energia termică astfel produsă unui fluid care trece prin dispozitiv; este caracterizat de zona de deschidere a colectorului, de randament optic, de coeficientul de gradul întâi, de coeficientul de gradul al doilea şi de modificatorul unghiului de incidenţă;

conţinut energetic util (Q_tap) – conţinutul energetic al apei calde, exprimat în kWh, furnizat la o temperatură cel puţin egală cu cea a temperaturii utile a apei şi la debite egale cu debitul de apă util sau superioare acestuia, după cum se specifică în tabelul 1 din anexa nr.3;

conţinutul energetic al apei calde – produsul dintre capacitatea calorică specifică a apei, diferenţa medie de temperatură dintre apa caldă în ieşire şi apa rece în intrare, şi masa totală de apă caldă furnizată;

consum zilnic de energie electrică (Q_elec) – consumul de energie electrică într-o perioadă de 24 de ore consecutive cu profilul de sarcină declarat, exprimat în kWh în termeni de energie finală;

consum zilnic de combustibil (Q_fuel) – consumul de combustibili într-o perioadă de 24 de ore consecutive cu profilul de sarcină declarat, exprimat în kWh în termeni de PCS;

consumul de energie electrică săptămânal cu controale inteligente (Q_{elec,week,smart}) – consumul săptămânal de energie electrică al unei instalaţii pentru încălzirea apei cu funcţia de control inteligent activată, măsurat în condiţiile prevăzute la pct.3 din anexa nr.3, exprimat în kWh în termeni de energie finală;

consumul săptămânal de combustibil cu controale inteligente (Q_{fuel,week,smart}) – consumul săptămânal de combustibil al unei instalaţii pentru încălzirea apei cu o funcţie de control inteligent activată, măsurat în condiţiile prevăzute la pct.3 din anexa nr.3, exprimat în kWh în termeni de PCS;

consumul săptămânal de energie electrică fără controale inteligente (Q_elec,week) – consumul săptămânal de energie electrică al unei instalaţii pentru încălzirea apei cu funcţia de control inteligent dezactivată, măsurat în condiţiile prevăzute la pct.3 din anexa nr.3, exprimat în kWh în termeni de energie finală;

consumul săptămânal de combustibil fără controale inteligente (Q_fuel,week) – consumul săptămânal de combustibil al unei instalaţii pentru încălzirea apei cu funcţia de control inteligent dezactivată, măsurat în condiţiile prevăzute la pct.3 din anexa nr.3, exprimat în kWh în termeni de PCS;

consum anual de energie (Q_tota) – consumul anual de energie al unei instalaţii solare pentru încălzirea apei, exprimat în kWh în termeni de energie primară şi/sau în kWh în termeni de PCS;

consum auxiliar de energie electrică (Q_aux) – consumul anual de energie electrică al unei instalaţii solare pentru încălzirea apei care se datorează consumului de energie electrică al pompei şi consumului de energie electrică în standby, exprimat în kWh în termeni de energie finală;

consumul de energie electrică al pompei (solpump) – consumul nominal de energie electrică al pompei în circuitul colectorului unei instalaţii solare pentru încălzirea apei, exprimat în W;

consumul de energie electrică în standby (solstandby), exprimat în W – consumul nominal de energie electrică al unei instalaţii solare pentru încălzirea apei atunci când pompa şi generatorul de căldură solară ale unei instalaţii solare pentru încălzirea apei sunt inactive;

contribuţie calorică anuală non-solară (Q_nonsol) – contribuţia anuală de energie electrică, exprimată în kWh în termeni de energie primară, şi/sau de combustibil, exprimat în kWh în termeni de PCS la puterea termică utilă a unei instalaţii solare pentru încălzirea apei, luând în calcul cantitatea anuală de căldură captată de colectorul solar şi pierderile de căldură ale rezervorului de apă caldă solar;

control inteligent – dispozitiv care adaptează automat procesul de încălzire a apei la condiţiile de utilizare individuale, cu scopul de a reduce consumul de energie;

conformitatea controlului inteligent (smart) – măsura în care o instalaţie pentru încălzirea apei echipată cu control inteligent îndeplineşte criteriul stabilit la pct.4 din anexa nr.4;

condiţii climatice medii – condiţiile de temperatură şi radiaţie solară globală caracteristice pentru oraşul Strasbourg;

debit de apă util (f) – debitul minim, exprimat în litri pe minut, la care apa caldă începe să contribuie la energia de referinţă, după cum se specifică în tabelul 1 din anexa nr.3;

energie de referinţă (Q_ref) – conţinutul energetic util total al prelevărilor de apă, exprimat în kWh, într-un anumit profil de sarcină, după cum se specifică în tabelul 1 din anexa nr.3;

factorul de control inteligent (SCF) – creşterea randamentului energetic aferent încălzirii apei datorată controlului inteligent, în condiţiile prevăzute la pct.3 din anexa nr.3;

instalaţie cu acumulare pentru încălzirea apei – instalaţie pentru încălzirea apei echipată cu rezervor/rezervoare de apă caldă, cu generator/generatoare de căldură şi, eventual, cu alte piese, toate fiind cuprinse într-o singură carcasă;

model echivalent model introdus pe piaţă cu aceiaşi parametri tehnici prevăzuţi în cerinţele aplicabile privind informaţiile despre produs din anexa nr.2 ca şi un alt model introdus pe piaţă de acelaşi producător;

modificatorul unghiului de incidenţă (IAM) – raportul dintre puterea termică utilă a unui colector solar la un anumit unghi de incidenţă şi puterea termică utilă a colectorului solar la un unghi de incidenţă de 0 grade;

pierdere de căldură în standby (P_stby) – pierderea de căldură, exprimată în kW, a unei instalaţii cu pompă de căldură pentru încălzirea apei în moduri de operare fără necesar de energie termică;

profil de sarcină – o anumită secvenţă de prelevări de apă, după cum se specifică în tabelul 1 din anexa nr.3; fiecare instalaţie pentru încălzirea apei respectă cel puţin un profil de sarcină;

profil de sarcină maxim – profil de sarcină cu cea mai mare energie de referinţă pe care este în măsură să o furnizeze o instalaţie pentru încălzirea apei şi condiţiile de debit ale profilului de sarcină respectiv;

profil de sarcină declarat – profilul de sarcină aplicat în vederea evaluării conformităţii;

prelevări de apă – o anumită combinaţie de debit de apă util, temperatură utilă a apei, conţinut energetic util şi temperatură maximă, după cum se specifică în tabelul 1 din anexa nr.3;

putere calorifică superioară (PCS) – cantitatea totală de căldură degajată de o cantitate unitară de combustibil atunci când este ars complet cu oxigen şi când produsele de ardere au revenit la temperatura ambiantă; această cantitate include condensarea tuturor vaporilor de apă conţinuţi în combustibil şi a vaporilor de apă formaţi prin arderea întregii cantităţi de hidrogen conţinute în combustibil;

radiaţie solară globală – debitul energiei solare totale în intrare, atât al celei directe, cât şi al celei difuze, pe un plan colector cu înclinare de 45 de grade şi o orientare spre sud la suprafaţa terestră, exprimat în W/m²;

randament optic (η₀) – randamentul colectorului solar atunci când temperatura medie a fluidului din colectorul solar este egală cu temperatura ambiantă;

randamentul energetic aferent încălzirii apei al unui generator de căldură” (η_wh,nonsol) – randamentul energetic al unui generator de căldură care face parte dintr-o instalaţie solară pentru încălzirea apei, exprimat în %, stabilit în condiţii climatice medii şi fără a se utiliza energie solară;

rezervor de apă caldă solar – rezervor de apă caldă care înmagazinează energia termică produsă de unul sau mai mulţi colectori solari;

temperatura utilă a apei (T_m) – temperatura apei, exprimată în grade Celsius, la care apa caldă începe să contribuie la energia de referinţă, după cum se specifică în tabelul 1 din anexa nr.3;

temperatura de vârf (T_p) – temperatura minimă a apei, exprimată în grade Celsius, care trebuie atinsă în timpul jetului de apă, după cum se specifică în tabelul 1 din anexa nr.3;

unghi de incidenţă – unghiul dintre direcţia spre soare şi direcţia perpendiculară pe deschiderea colectorului solar;

zona de deschidere a colectorului (A_sol) – suprafaţa maximă proiectată prin care radiaţia solară neconcentrată intră în colector, exprimată în m².

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile instalaţiilor pentru încălzirea

apei şi rezervoarelor de apă caldă

CERINŢE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

1. Cerinţe de proiectare ecologică aplicabile instalaţiilor pentru încălzirea apei

1) Cerinţe privind randamentul energetic aferent încălzirii apei

a) De la data de 26 septembrie 2025, randamentul energetic aferent încălzirii apei al instalaţiilor pentru încălzirea apei nu trebuie să scadă sub următoarele valori:

b) De la data de 26 septembrie 2027, randamentul energetic aferent încălzirii apei al instalaţiilor pentru încălzirea apei nu trebuie să scadă sub următoarele valori:

c) De la data de26 septembrie 2028, randamentul energetic aferent încălzirii apei al instalaţiilor pentru încălzirea apei nu trebuie să scadă sub următoarele valori:

2) Cerinţe privind volumul de depozitare al instalaţiilor cu acumulare pentru încălzirea apei cu profilurile de sarcină declarate 3XS, XXS, XS şi S

De la data de 26 septembrie 2025:

a) în cazul instalaţiilor cu acumulare pentru încălzirea apei cu profilul de sarcină declarat 3XS, volumul de depozitare nu trebuie să depăşească 7 litri;

b) în cazul instalaţiilor cu acumulare pentru încălzirea apei cu profilurile de sarcină declarate XXS, şi XS, volumul de depozitare nu trebuie să depăşească
15 litri;

c) în cazul instalaţiilor cu acumulare pentru încălzirea apei cu profilul de sarcină declarat S, volumul de depozitare nu trebuie să depăşească 36 de litri.

3) Cerinţe privind apa mixtă la 40 °C a instalaţiilor cu acumulare pentru încălzirea apei cu profilurile de sarcină declarate M, L, XL, XXL, 3XL şi 4XL

De la data de 26 septembrie 2025, cantitatea de apă mixtă la 40 °C nu trebuie să scadă sub următoarele valori:

4) Cerinţe privind nivelul de putere acustică

De la data de 26 septembrie 2025, nivelul de putere acustică a instalaţiilor cu pompă de căldură pentru încălzirea apei nu trebuie să depăşească următoarele valori:

5) Cerinţe privind emisiile de oxizi de azot

De la data de 26 septembrie 2028, emisiile de oxizi de azot, exprimate în dioxid de azot, ale instalaţiilor pentru încălzirea apei nu trebuie să depăşească următoarele valori:

- instalaţii convenţionale pentru încălzirea apei care utilizează combustibili gazoşi: 56 mg/kWh consum de combustibil în termeni de PCS;

- instalaţii convenţionale pentru încălzirea apei care utilizează combustibili lichizi: 120 mg/kWh consum de combustibil în termeni de PCS;

- instalaţiile cu pompă de căldură pentru încălzirea apei care sunt echipate cu ardere externă şi utilizează combustibili gazoşi şi instalaţiile solare pentru încălzirea apei care utilizează combustibili gazoşi: 70 mg/kWh consum de combustibil în termeni de PCS;

- instalaţii cu pompă de căldură pentru încălzirea apei care sunt echipate cu ardere externă şi utilizează combustibili lichizi şi instalaţii solare pentru încălzirea apei care utilizează combustibili lichizi: 120 mg/kWh consum de combustibil în termeni de PCS;

- instalaţii cu pompă de căldură pentru încălzirea apei care sunt echipate cu un motor cu ardere internă şi utilizează combustibili gazoşi: 240 mg/kWh consum de combustibil în termeni de PCS;

- instalaţii cu pompă de căldură pentru încălzirea apei care sunt echipate cu un motor cu ardere internă şi utilizează combustibili lichizi: 420 mg/kWh consum de combustibil în termeni de PCS.

6) Cerinţe privind informaţiile despre produs referitoare la instalaţiile pentru încălzirea apei

De la data de 26 septembrie 2025, manualul de instrucţiuni pentru instalatori şi utilizatorii finali, site-urile internet cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor lor autorizaţi şi ale importatorilor şi documentaţia tehnică în scopul evaluării conformităţii în temeiul pct.7 şi 8 trebuie să conţină următoarele elemente:

a) informaţiile de identificare a modelului/modelelor, inclusiv a modelelor echivalente, la care se referă informaţiile;

b) rezultatele măsurătorilor pentru parametrii tehnici menţionaţi la pct.6 din anexa nr.3;

c) rezultatele calculelor pentru parametrii tehnici menţionaţi la pct.2 din anexa nr.4;

d) orice măsură de precauţie specifică ce trebuie luată la asamblarea, instalarea sau efectuarea unei lucrări de întreţinere a instalaţiei pentru încălzirea apei;

e) în cazul generatoarelor de căldură proiectate pentru instalaţii pentru încălzirea apei şi pentru carcase de instalaţii pentru încălzirea apei menite a fi echipate cu astfel de generatoare de căldură, caracteristicile şi cerinţele privind asamblarea, pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru instalaţii pentru încălzirea apei şi, dacă este cazul, lista combinaţiilor recomandate de producător;

f) informaţii privind dezasamblarea, reciclarea şi/sau eliminarea la sfârşitul duratei de viaţă.

2. Cerinţe de proiectare ecologică pentru rezervoarele de apă caldă

1) Cerinţă privind pierderea de căldură

De la data de 26 septembrie 2027, pierderea de căldură S a rezervoarelor de apă caldă cu volum de depozitare V, exprimat în litri, nu trebuie să depăşească următoarea valoare limită:

2) Cerinţe privind informaţiile despre produs referitoare la rezervoarele de apă caldă

De la data de 26 septembrie 2025, manualul de instrucţiuni pentru instalatori şi utilizatorii finali, site-urile internet cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanţilor lor autorizaţi şi ale importatorilor şi documentaţia tehnică în scopul evaluării conformităţii în temeiul pct.7 şi 8 trebuie să conţină următoarele elemente:

a) informaţiile de identificare a modelului/modelelor, inclusiv a modelelor echivalente, la care se referă informaţiile;

b) rezultatele măsurătorilor pentru parametrii tehnici menţionaţi la pct.7 din anexa nr.3;

c) orice măsură de precauţie specifică ce trebuie luată la asamblarea, instalarea sau efectuarea unei lucrări de întreţinere a rezervorului de apă caldă;

d) informaţii privind dezasamblarea, reciclarea şi/sau eliminarea la sfârşitul duratei de viaţă.

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile

instalaţiilor pentru încălzirea apei şi rezervoarelor de apă caldă

MĂSURĂTORI

1. Pentru măsurătorile şi calculele efectuate în scopul conformităţii şi al verificării conformităţii cu cerinţele prezentului Regulament, se utilizează standardele armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau alte metode fiabile, exacte şi reproductibile care ţin seama de tehnologiile de ultimă generaţie general recunoscute. Acestea îndeplinesc condiţiile şi parametrii tehnici prevăzute la pct.2-7.

2. Condiţii generale pentru testarea instalaţiilor pentru încălzirea apei

a) măsurătorile se efectuează utilizând profilurile de sarcină prezentate în tabelul 1;

b) măsurătorile se efectuează pe baza unui ciclu de măsurare de 24 de ore, după cum urmează:

- 00:00 la 06:59: fără jeturi de apă;

- de la 07:00: jeturi de apă conform profilului de sarcină declarat;

- de la sfârşitul ultimului jet de apă până la 24:00: fără jeturi de apă;

c) profilul de sarcină declarat este profilul de sarcină maxim sau profilul de sarcină imediat inferior profilului de sarcină maxim;

d) orice generator de căldură proiectat pentru o instalaţie pentru încălzirea apei şi orice carcasă de instalaţie de încălzire menită a fi echipată cu un astfel de generator de căldură se testează cu o carcasă de instalaţie pentru încălzirea apei corespunzătoare şi, respectiv, cu un generator de căldură corespunzător;

e) instalaţiile pentru încălzirea apei care urmează a fi clasificate ca instalaţii pentru încălzirea apei în afara orelor de vârf sunt alimentate cu energie pe parcursul a cel mult 8 ore consecutive în intervalul orar 22:00-07:00 din cadrul perioadei de 24 de ore de programare a preparării apei calde de consum. La sfârşitul perioadei de 24 de ore de programare a preparării apei calde de consum, instalaţiile pentru încălzirea apei sunt alimentate cu energie până la încheierea etapei.

Tabelul 1

Profiluri de sarcină ale instalaţiilor pentru încălzirea apei

3. Condiţii pentru testarea conformităţii controlului inteligent (smart) al instalaţiilor pentru încălzirea apei

Atunci când producătorul consideră oportun să declare valoarea smart ca fiind “1”, măsurătorile consumului săptămânal de energie electrică şi/sau de carburant, cu sau fără controale inteligente, se efectuează utilizându-se un ciclu de măsurare de două săptămâni, după cum urmează:

- zilele 1-5: secvenţă aleatorie a profilurilor de sarcină alese pornind de la profilul de sarcină declarat şi de la profilul de sarcină imediat inferior acestuia, controlul inteligent fiind dezactivat;

- zilele 6 şi 7: fără jeturi de apă, control inteligent dezactivat;

- zilele 8-12: repetarea aceleiaşi secvenţe aplicate în zilele 1-5, control inteligent activat;

- zilele 13 şi 14: fără jeturi de apă, control inteligent activat;

- diferenţa dintre conţinutul de energie utilă măsurat în zilele 1-7 şi conţinutul de energie utilă măsurat în zilele 8-14 nu trebuie să depăşească 2 % din Q_ref a profilului de sarcină declarat.

4. Condiţii pentru testarea instalaţiilor solare pentru încălzirea apei

Colectorul solar, rezervorul de apă caldă solar, pompa din circuitul colectorului, după caz şi generatorul de căldură se testează separat. Atunci când nu pot fi testate separat, colectorul solar şi rezervorul de apă caldă solar sunt testate în combinaţie. Generatorul de căldură trebuie testat în condiţiile stabilite la pct.2.

Rezultatele se utilizează pentru calculele menţionate la pct.3 lit.b) din anexa nr.4 în condiţiile prevăzute în tabelele 2 şi 3. În scopul stabilirii Q_tota, se presupune că randamentul generatorului de căldură care utilizează efectul Joule în elementele de încălzire cu rezistenţă electrică este 100/CC.

5. Condiţii pentru testarea instalaţiilor cu pompă de căldură pentru încălzirea apei

Instalaţiile cu pompă de căldură pentru încălzirea apei trebuie să fie testate în condiţiile prevăzute în tabelul 4.

Instalaţiile cu pompă de căldură pentru încălzirea apei care utilizează drept sursă de căldură aerul evacuat prin ventilaţie trebuie testate în condiţiile prevăzute în tabelul 5.

Tabelul 2

Temperatura medie din timpul zilei [°C]

Tabelul 3

Radiaţia solară globală medie [W/m²]

Tabelul 4

Condiţii nominale de funcţionare pentru instalaţiile

cu pompă de căldură pentru încălzirea apei, temperaturi exprimate

în temperatura termometrului uscat a aerului (temperatura

termometrului umed a aerului este indicată între paranteze)

Tabelul 5

Debitul maxim disponibil de aer evacuat prin ventilaţie [m³/h],
la o temperatură de 20 °C şi cu umiditate de 5,5 g/m³

6. Parametrii tehnici ai instalaţiilor pentru încălzirea apei

Se stabilesc următorii parametri pentru instalaţiile pentru încălzirea apei:

a) consumul de energie zilnic Q_elec în kWh, cu rotunjire la trei zecimale;

b) profilul de sarcină declarat, exprimat prin litera corespunzătoare în conformitate cu tabelul 1;

c) nivelul de putere acustică L_WA în dB, în interior, cu rotunjire la cel mai apropiat număr întreg, pentru instalaţiile cu pompă de căldură pentru încălzirea apei, după caz;

în plus, pentru instalaţii pentru încălzirea apei care utilizează combustibilii fosili şi/sau din biomasă:

d) consumul zilnic de combustibil Q_fuel în kWh în termeni de PCS, cu rotunjire la trei zecimale;

e) emisiile de oxizi de azot, exprimate în dioxid de azot, în mg/kWh de consum de combustibil în termeni de PCS, cu rotunjire la cel mai apropiat număr întreg;

în plus, pentru instalaţii pentru încălzirea apei în cazul cărora valoarea smart este declarată ca fiind “1”:

f) consumul săptămânal de combustibil cu controale inteligente Q_{fuel,week,smart} în kWh în termeni de PCS, cu rotunjire la trei zecimale;

g) consumul săptămânal de energie electrică cu controale inteligente Q_{elec,week,smart} în kWh, cu rotunjire la trei zecimale;

h) consumul săptămânal de combustibil fără controale inteligente Q_fuel,week în kWh în termeni de PCS, cu rotunjire la trei zecimale;

i) consumul săptămânal de energie electrică fără controale inteligente Q_elec,week în kWh, cu rotunjire la trei zecimale;

în plus, pentru instalaţiile cu acumulare pentru încălzirea apei cu profilurile de sarcină declarate 3XS, XXS şi XS:

j) volumul de depozitare V în litri, cu rotunjire la o zecimală;

în plus, pentru instalaţiile cu acumulare pentru încălzirea apei cu profilurile de sarcină declarate M, L, XL, XXL, 3XL şi 4XL:

k) apa mixtă la 40 °C V40 în litri, cu rotunjire la cel mai apropiat număr întreg;

în plus, pentru instalaţiile solare pentru încălzirea apei:

l) zona de deschidere a colectorului A_sol în m², cu rotunjire la două zecimale;

m) randamentul optic η₀, cu rotunjire la trei zecimale;

n) coeficientul de gradul întâi a₁ în W/(m² K), cu rotunjire la două zecimale;

o) coeficientul de gradul al doilea a₂ în W/(m² K²), cu rotunjire la trei zecimale;

p) modificatorul unghiului de incidenţă IAM, cu rotunjire la două zecimale;

q) consumul de energie electrică al pompei solpump în W, cu rotunjire la două zecimale;

r) consumul de energie electrică în standby solstandby în W, cu rotunjire la două zecimale;

în plus, pentru instalaţiile cu pompă de căldură pentru încălzirea apei:

s) nivelul de putere acustică L_WA în dB, în exterior, cu rotunjire la cel mai apropiat număr întreg.

7. Parametrii tehnici ai rezervoarelor de apă caldă

Pentru rezervoarele de apă caldă se stabilesc următorii parametri:

a) volumul de depozitare V în litri, cu rotunjire la o zecimală;

b) pierderea de căldură S în W, cu rotunjire la o zecimală.

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile instalaţiilor pentru încălzirea

apei şi rezervoarelor de apă caldă

CALCULE

1. În scopul conformităţii şi al verificării conformităţii cu cerinţele prezentului Regulament, calculele se efectuează utilizând standardele armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau utilizând alte metode de calcul care ţin seama de metodele de ultimă generaţie general recunoscute. Acestea îndeplinesc parametrii tehnici şi calculele prevăzute la pct.2-5.

Parametrii tehnici utilizaţi pentru calcule trebuie să fie măsuraţi în conformitate cu anexa nr.3.

2. Parametrii tehnici ai instalaţiilor pentru încălzirea apei

Se calculează următorii parametri pentru instalaţii pentru încălzirea apei în condiţii climatice medii:

a) randamentul energetic aferent încălzirii apei η_wh în %, cu rotunjire la o zecimală;

în plus, pentru instalaţiile solare pentru încălzirea apei în condiţii climatice medii:

b) contribuţia calorică anuală non-solară Q_nonsol în kWh în termeni de energie primară pentru energie electrică şi/sau în kWh în termeni de PCS pentru combustibili, cu rotunjire la o zecimală;

c) randamentul energetic al unui generator de căldură aferent încălzirii apei η_wh,nonsol în %, cu rotunjire la o zecimală;

d) consumul anual de energie electrică auxiliară Q_aux în kWh, cu rotunjire la o zecimală.

3. Calcularea randamentului energetic aferent încălzirii apei η_wh

a) Instalaţii convenţionale pentru încălzirea apei şi instalaţii cu pompă de căldură pentru încălzirea apei

Randamentul energetic aferent încălzirii apei se calculează după cum urmează:

În cazul instalaţiilor cu pompă de căldură apă-/saramură-apă pentru încălzirea apei, se ia în considerare consumul de energie electrică al uneia sau al mai multor pompe de apă subterană.

b) Instalaţii solare pentru încălzirea apei

Randamentul energetic aferent încălzirii apei se calculează după cum urmează:

unde:

4. Stabilirea factorului de control inteligent scf şi a conformităţii controlului inteligent smart

a) Factorul de control inteligent se calculează după cum urmează:

b) Dacă SCF ≥ 0,07, valoarea smart trebuie să fie 1. În toate celelalte cazuri, valoarea smart trebuie să fie 0.

5. Stabilirea coeficientului de corecţie în funcţie de mediul ambiant q_cor

Coeficientul de corecţie în funcţie de mediul ambiant se calculează după cum urmează:

a) pentru instalaţiile convenţionale pentru încălzirea apei care utilizează energie electrică:

b) pentru instalaţiile convenţionale pentru încălzirea apei care utilizează combustibili:

c) pentru instalaţiile cu pompă de căldură pentru încălzirea apei:

unde:

valorile k sunt prezentate în tabelul 6 pentru fiecare profil de sarcină.

Tabelul 6

Valori k

Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile instalaţiilor pentru încălzirea

apei şi rezervoarelor de apă caldă

VERIFICAREA CONFORMITĂŢII

Toleranţele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea parametrilor măsuraţi de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare – autoritate de supraveghere a pieţei) a valorilor declarate şi nu trebuie utilizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca toleranţe permise pentru a stabili valorile din dosarul cu documentaţia tehnică sau pentru a interpreta valorile în vederea obţinerii conformităţii ori pentru a comunica performanţe superioare în orice mod.

Ca parte a verificării conformităţii unui model de produs cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament în temeiul articolul 8 şi al capitolului VI din Legea nr.151/2014, pentru cerinţele menţionate în prezenta anexă, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică următoarele proceduri.

1. Autoritatea de supraveghere a pieţei verifică o singură unitate a modelului.

2. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă:

1) valorile furnizate în dosarul cu documentaţia tehnică în temeiul pct.2 din anexa nr.4 din Legea nr.151/2014, inclusiv valorile declarate şi, după caz, valorile folosite pentru calculul acestor valori nu sunt mai favorabile pentru producător, pentru importator sau pentru reprezentantul autorizat decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul lit.(g) de la punctul menţionat; şi

2) valorile declarate îndeplinesc toate cerinţele stabilite în prezentul Regulament, iar orice informaţii solicitate privind produsul publicate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat nu conţin valori mai favorabile pentru producător, pentru importator sau pentru reprezentantul autorizat decât valorile declarate; şi

3) atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei încearcă unitatea de model, valorile obţinute, inclusive valorile parametrilor relevanţi, astfel cum au fost măsuraţi în cadrul încercării, şi valorile calculate pe baza acestor măsurători sunt conforme cu toleranţele de verificare respective, astfel cum sunt prezentate în tabelul 7.

3. În cazul în care nu se obţin rezultatele menţionate la pct.2 subpct. 1) sau subpct. 2), se consideră că modelul şi toate modelele enumerate ca modele echivalente de instalaţii pentru încălzirea apei sau de rezervoare de apă caldă în documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

4. În cazul în care rezultatul menţionat la pct.2 subpct. 3) nu este obţinut, autoritatea de supraveghere a pieţei alege pentru testare trei unităţi suplimentare din acelaşi model. În cazul altor modele, ca alternativă, cele trei unităţi suplimentare pot fi selectate dintr-unul sau mai multe modele diferite enumerate ca modele echivalente în documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului.

5. Modelul este considerat conform cu cerinţele aplicabile dacă, pentru aceste trei unităţi, media aritmetică a valorilor obţinute este conformă cu toleranţele de verificare respective, astfel cum sunt prezentate în tabelul 7.

6. În cazul în care nu se obţine rezultatul menţionat la pct.5, modelul şi toate modelele echivalente enumerate în dosarul cu documentaţia tehnică a producătorului sau a importatorului sunt considerate neconforme cu prezentul Regulament.

7. Imediat după adoptarea unei decizii privind neconformitatea modelului potrivit pct.3, pct.6, autoritatea de supraveghere a pieţei furnizează autorităţilor din statele membre ale UE şi Comisiei toate informaţiile relevante.

Autoritatea de supraveghere a pieţei utilizează metodele de măsurare şi de calcul stabilite în anexele nr.3 şi nr.4.

Autoritatea de supraveghere a pieţei aplică numai toleranţele prevăzute în tabelul 7 şi utilizează doar procedura descrisă la pct.1-7 pentru cerinţele specificate în prezenta anexă. Nu se aplică alte toleranţe, cum ar fi cele stabilite în standardele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.

Tabelul 7

Toleranţe de verificare

Anexa nr.6

la Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare

ecologică aplicabile instalaţiilor pentru încălzirea

apei şi rezervoarelor de apă caldă

VALORILE INDICATIVE DE REFERINŢĂ

În momentul intrării în vigoare a prezentului Regulament, cea mai bună tehnologie disponibilă pe piaţă pentru instalaţii pentru încălzirea apei şi rezervoare de apă caldă în termeni de randament energetic aferent încălzirii apei, nivel de zgomot, pierdere de căldură şi emisii de oxizi de azot a fost identificată după cum urmează:

1. Valori de referinţă pentru randamentul energetic aferent încălzirii apei al instalaţiilor pentru încălzirea apei:

2. Valori de referinţă pentru nivelul de putere acustică (l_wa) în exterior al instalaţiilor cu pompă de căldură pentru încălzirea apei cu:

a) putere termică nominală ≤ 6 kW: 39 dB;

b) putere termică nominală > 6 kW şi ≤ 12 kW: 40 dB;

c) putere termică nominală > 12 kW şi ≤ 30 kW: 41 dB;

d) putere termică nominală > 30 kW şi ≤ 70 kW: 67 dB.

3. Valoare de referinţă pentru pierderea de căldură a rezervoarelor de apă caldă cu volum de depozitare v, exprimată în litri:

4. Valoare de referinţă pentru emisiile de oxizi de azot, exprimate în oxid de azot, generate de instalaţiile convenţionale pentru încălzirea apei care utilizează combustibili gazoşi:

35 mg/kWh consum de combustibil în termeni de PCS;

Valorile de referinţă menţionate la pct.1, 2 şi 4 nu implică în mod necesar că o combinaţie a acestor valori este realizabilă pentru o singură instalaţie pentru încălzirea apei.