770/06.07.2004 Hotărîre cu privire la Sistemul informaţional integrat automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la Sistemul informaţional integrat automatizat de evidenţă a infracţiunilor,

a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni

nr. 770  din  06.07.2004

 (în vigoare 16.07.2004) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.112-118 art.934 din 16.07.2004

* * *

Întru executarea Legii nr.216-XV din 29 mai 2003 cu privire la Sistemul informaţional integral automatizat de evidenţă a infracţiunilor a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.170-172, art.695), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Concepţia de dezvoltare şi automatizare a Sistemului informaţional integrat automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, conform anexei nr.1;

Programul de dezvoltare şi automatizare a procesului de schimb informaţional între participanţii la Sistemul informaţional integrat automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni pentru anii 2005-2010, conform anexei nr.2.

2. Ministerele şi departamentele de resort vor întreprinde măsurile ce se impun pentru realizarea concepţiei şi programului sus-numite.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Cancelariei de Stat.

Anexa nr. 1

la Hotărîrea Guvernului

nr.770 din 6 iulie 2004

CONCEPŢIA

de dezvoltare şi automatizare a Sistemului informaţional integrat

automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi

a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni

INTRODUCERE

Organele de urmărire penală îşi desfăşoară activitatea într-o eră nouă, în care una dintre cele mai importante şi preţioase resurse este informaţia, iar obiectivul principal rămîne a fi crearea unui sistem informaţional automatizat.

Necesitatea creării Sistemului informaţional integrat automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni este impusă de existenţa a mai multor sisteme informaţionale, ceea ce complică în mare măsură procesul de evidenţă a infracţiunilor şi a persoanelor care le-au săvîrşit. Actualmente, funcţionează următoarele sisteme informaţionale de evidenţă a diferitelor categorii de informaţii privind infracţiunile: Sistemul informaţional de evidenţă a infracţiunilor şi a persoanelor care le-au săvărşit, Sistemul de evidenţă a hotărîrilor judecătoreşti în cauzele penale, Sistemul de evidenţă a persoanelor aflate în instituţiile penitenciare, Sistemul de evidenţă a persoanelor anunţate în căutare, Sistemul de evidenţă a mijloacelor de transport furate şi răpite şi altele.

Crearea unui sistem informaţional integrat automatizat a fost condiţionată, în principal, de imperativul asigurării funcţionării eficiente a sistemelor informaţionale departamentale, în primul rînd a sistemelor informaţionale ale organelor de urmărire penală, instanţelor judecătoreşti şi instituţiilor penitenciare. Aceste sisteme informaţionale necesită o bază integrată de date privind infracţiunile şi persoanele care le-au săvîrşit (inclusiv locuitorii Republicii Moldova care au săvîrşit infracţiuni pe teritoriul altor state), precum şi pedepsele ce le-au fost aplicate, cauzele penale şi acţiunile de urmărire penală, obiectele marcate, persoanele dispărute fără urmă şi persoanele date în urmărire, persoanele deţinute şi cele aflate în instituţiile penitenciare, persoanele eliberate din locurile de detenţiune. Ele asigură cu informaţie operativă şi statistică conducerea ţării, a ministerelor şi departamentelor interesate şi a organelor de urmărire penală. Totodată, este necesară organizarea schimbului de informaţie cu caracter criminal între organele de urmărire penală şi alte autorităţi publice (schimb reciproc de date între sistemele informaţionale departamentale), precum şi cu organele similare din alte ţări, supravegherea respectării disciplinei de înregistrare şi evidenţă a infracţiunilor şi a persoanelor care le-au săvîrşit, asigurarea funcţionării complexului tehnic de program şi a reţelelor informaţionale utilizate în cadrul Sistemului.

Prin urmare, se impune crearea unui asemenea sistem informaţional integrat automatizat, la care organele de urmărire penală ce utilizează tipul respectiv de informaţii ar avea acces pe parcursul a 24 de ore. Acest sistem informaţional urmează a fi maximum protejat de accesul neautorizat şi de încercările de a introduce modificări neautorizate în informaţiile pe care le conţine.

În scopul combaterii mai eficiente a criminalităţii şi corupţiei, la 27 decembrie 2002 Guvernul, prin Hotărîrea nr.1693, a aprobat Programul de stat de combatere a criminalităţii şi corupţiei pentru anii 2003-2005, unde, în capitolul II, "Perfecţionarea mecanismului de contracarare a criminalităţii", la punctul 14, a fost preconizată crearea unui sistem informaţional integrat al organelor de drept. Aceasta şi-a găsit reflectare în Legea nr.216-XV cu privire la Sistemul informaţional integral automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, aprobată de Parlament la 29 mai 2003.

În numita lege au fost stabilite principalele reguli şi condiţii de creare şi funcţionare a Sistemului informaţional integrat automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, drepturile şi obligaţiunile participanţilor la el.

I. NOŢIUNI GENERALE

1. Definiţia Sistemului

Sistemul informaţional integrat automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni (în continuare - Sistem) este un sistem unic de înregistrare şi evidenţă a tuturor infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni.

Sistemul funcţionează într-un mediu neomogen (normativ-juridic, informaţional, funcţional, tehnologic etc.), constituind în ansamblu un sistem complex.

II. CADRUL NORMATIV-JURIDIC AL SISTEMULUI

2. Cadrul normativ-juridic care asigură funcţionarea Sistemului

Cadrul normativ-juridic care asigură funcţionarea Sistemului îl constituie legislaţia în vigoare şi convenţiile şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Crearea şi funcţionarea Sistemului sînt reglementate de următoarele acte legislative:

Constituţia Republicii Moldova;

Codul penal;

Codul de procedură penală;

Codul cu privire la contravenţiile administrative;

Legea nr.245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat;

Legea nr.45-XIII din 12 aprilie 1994 cu privire la activitatea operativă de investigaţii;

Legea nr.1320-XIII din 25 septembrie 1997 cu privire la registre;

Legea nr.982-XV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie;

Legea nr.1069-XIV din 22 iunie 2000 cu privire la informatică;

Legea nr.1549-XV din 19 decembrie 2002 cu privire la înregistrarea dactiloscopică de stat;

Legea nr.216-XV din 29 mai 2003 cu privire la Sistemul informaţional integral automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni;

Legea nr.467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat;

alte acte legislative şi normative în vigoare.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.709 din 06.08.2010, în vigoare 13.08.2010]

III. SPAŢIUL FUNCŢIONAL AL SISTEMULUI

3. Contururile funcţionale ale Sistemului

Prin contur automatizat se are în vedere ansamblul funcţiilor sau proceselor cuplate logic, tehnic finisate şi realizate cu folosirea unui sau mai multor sisteme automatizate (complexe tehnice de program).

Sistemul include următoarele contururi funcţionale (fig.1):

conturul de evidenţă şi control automatizat al sesizărilor despre infracţiuni;

conturul de evidenţă şi control automatizat al cauzelor penale;

conturul de evidenţă şi control automatizat al persoanelor care au săvîrşit infracţiuni;

conturul de evidenţă şi control automatizat al persoanelor anunţate în căutare;

conturul de evidenţă şi control automatizat al contravenţiilor administrative;

conturul de evidenţă şi control automatizat al sentinţelor judecătoreşti;

conturul de evidenţă şi control automatizat al ispăşirii pedepsei;

conturul de evidenţă şi control automatizat al transportului furat sau răpit;

conturul de evidenţă şi control automatizat al armamentului;

conturul de evidenţă şi control automatizat al obiectelor marcate furate sau găsite.

Fig. 1. Obiectele de evidenţă ale Sistemului

IV. STRUCTURA ORGANIZAŢIONALĂ A SISTEMULUI

4. Distribuirea funcţiilor în cadrul Sistemului

Funcţiile de bază ce ţin de formarea şi exploatarea Sistemului sînt exercitate, conform prevederilor actelor normative, de diferite instituţii (fig.2).

Fig.2. Spaţiul informaţional de evidenţă a Sistemului
 

Organele de urmărire penală ţin evidenţa sesizărilor despre infracţiuni, a cauzelor penale şi desfăşurarea urmăririi penale, a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, a obiectelor marcate, a persoanelor dispărute fără urmă şi a persoanelor date în urmărire, transportului furat sau răpit, a altei informaţii cu caracter criminal.

Instanţele judecătoreşti ţin evidenţa cazurilor ce urmează a fi judecate, a hotărîrilor şi sentinţelor judecătoreşti.

Organele de executare a pedepsei ţin evidenţa persoanelor arestate, deţinute şi a celor aflate în instituţiile penitenciare, modificării pedepsei şi a regimului de deţinere, a persoanelor eliberate din locurile de deţinere.

Organele de supraveghere şi control sînt: Cancelaria de Stat, Departamentul Trupelor de Grăniceri, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Departamentul Migraţiune, Camera de Licenţiere care, în activitatea desfăşurată, utilizează informaţiile cu caracter criminal.

Alţi posesori de informaţii sînt instituţiile de stat care, într-o măsură oarecare, au de-a face cu informaţia cu caracter criminal: Departamentul Tehnologii Informaţionale, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, organele de drept ale altor ţări.

Utilizatorii de informaţie sînt: participanţii la Sistem, în limita competenţei, persoanele fizice şi juridice, în modul stabilit de legislaţia în vigoare, organele de urmărire penală din alte state cu care au fost încheiate acorduri respective.

5. Structura Sistemului

Sistemul în cauză este multifuncţional şi include (fig.3):

banca centrală de date;

băncile locale de date ale participanţilor la Sistem;

reţeaua de telecomunicaţii unică;

locurile automatizate de muncă ale utilizatorilor de Sistem;

sistemul de securitate informaţională.

Fig.3. Structura Sistemului

Banca centrală de date asigură colectarea, acumularea, prelucrarea, păstrarea şi actualizarea, în cadrul ei, a informaţiei necesare, conţinute în băncile locale de date ale participanţilor la Sistem; asigură cu informaţie participanţii la Sistem, în limita competenţei lor; asigură cu informaţie analitică şi statistică organele de supraveghere şi control; asigură protecţia, securitatea şi integritatea informaţiei conţinute în banca centrală de date, precum şi neadmiterea accesului nesancţionat la această informaţie.

Băncile locale de date ale participanţilor la Sistem asigură acumularea informaţiei de la subdiviziunile teritoriale subordonate, prelucrarea şi păstrarea ei, conform tehnologiilor informaţionale utilizate. Totodată, fiecare participant la Sistem asigură transmiterea informaţiei acumulate din banca locală de date în banca centrală de date, potrivit formatelor aprobate şi în termenele stabilite.

Reţeaua de telecomunicaţii unică se formează ca un segment al reţelei de telecomunicaţii naţionale.

Locurile automatizate de muncă ale utilizatorilor Sistemului asigură accesul operativ la resursele informaţionale, conectarea la băncile de date ale Sistemului prin parolă şi identificare, protecţia de accesul nesancţionat la spaţiul informaţional.

Sistemul de securitate informaţională asigură stricta înregistrare a utilizatorilor, divizarea nivelurilor de acces al utilizatorilor, administrarea şi înregistrarea accesului la spaţiul informaţional, măsuri tehnice de program pentru asigurarea securităţii.

Conducătorii participanţilor la Sistem poartă răspundere personală pentru asigurarea protecţiei, securităţii şi integrităţii informaţiei cu caracter criminal, organizarea şi efectuarea accesului sancţionat la banca centrală de date şi la băncile locale de date, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

V. ASIGURAREA PROTECŢIEI INFORMAŢIILOR ÎN CADRUL SISTEMULUI

6. Definiţia sistemului de securitate informaţională

Prin sistemul de securitate informaţională se are în vedere ansamblul unitar al normelor de drept şi etico-morale, al măsurilor organizatorice (administrative) şi mijloacelor tehnice de program, orientate spre contracararea pericolelor ce ameninţă Sistemul şi spre minimizarea eventualelor prejudicii care ar putea fi cauzate utilizatorilor şi posesorilor de informaţii.

7. Scopul protecţiei informaţiilor

Scopul de bază urmărit prin protecţia informaţiilor din cadrul Sistemului constă în prevenirea oricăror ingerinţe neautorizate în funcţionarea lui, precum şi a tuturor tentativelor de sustragere şi modificare a datelor, de scoatere din funcţiune sau distrugere a elementelor structurale ale lui, adică protecţia tuturor componentelor Sistemului: echipamentelor, utilajelor, produselor de program, a datelor şi personalului.

8. Pericolele ce ameninţă securitatea Sistemului

Aspectele esenţiale ale asigurării securităţii Sistemului sînt: determinarea, analiza şi clasificarea eventualelor pericole ce ameninţă securitatea acestuia.

Prin pericol se are în vedere eventualitatea declanşării unor posibile evenimente, acţiuni (impacturi) şi inacţiuni, procese sau fenomene, care ar putea cauza prejudicii obiectelor Sistemului, deţinătorilor sau utilizatorilor de informaţii.

Tipurile celor mai grave pericole, care au fost luate în considerare la crearea sistemului de securitate al Sistemului, sînt următoarele:

avariile în sistemul de alimentare cu energie electrică, termică şi apă;

funcţionarea cu întreruperi sau staţionarea mijloacelor tehnice ale Sistemului;

consecinţele erorilor în proiectarea şi elaborarea componentelor Sistemului (echipamentelor şi aparatajelor, tehnologiilor de procesare a informaţiilor, programelor, structurilor de date etc.);

erorile de exploatare (ale utilizatorilor, operatorilor şi altor categorii de personal);

acţiunile distructive premeditate ale eventualilor delincvenţi.

9. Prescripţii generale de securitate

Principiul de bază al evidenţei în cadrul Sistemului este personificarea, ceea ce presupune respectarea strictă a confidenţialităţii informaţiei.

Datele cu caracter criminal sînt protejate prin mijloacele de drept, organizatorice şi tehnice, inclusiv prin sisteme de semnalizare şi restricţionare a accesului. Protecţia caracterului secret al informaţiilor este garantată de actele legislative şi normative.

Prescripţiile de securitate, care se conţin în documentele de exploatare, asigură securitatea Sistemului începînd cu montarea şi ajustarea şi finalizînd cu exploatarea şi reparaţia mijloacelor tehnice, deoarece ele corespund standardelor în vigoare şi Regulilor privind tehnica securităţii în exploatarea instalaţiilor electrice.

Modelul conceptual al securităţii informaţionale este prezentat în fig.4.

Fig.4. Modelul conceptual al securităţii informaţionale a Sistemului

10. Protecţia informaţiilor de accesul neautorizat

Sistemul de protecţie a informaţiilor de accesul neautorizat include măsuri organizaţionale, echipamente şi produse de program, care asigură blocarea:

scurgerii informaţiilor în canalele tehnice;

accesului neautorizat la resursele reţelei.

Măsurile organizatorice de protecţie se asigură de către serviciile respective ale participanţilor la Sistem şi exclud accesul necontrolat al persoanelor străine la mijloacele tehnice ale sistemului informaţional de telecomunicaţii, la purtătorii magnetici, mijloacele de eliberare a copiilor pe hîrtie şi la sistemele de cablu.

Echipamentele şi produsele de program de protecţie contra accesului neautorizat asigură:

identificarea resurselor aflate sub protecţie;

autentificarea resurselor şi utilizatorilor aflaţi sub protecţie;

confidenţialitatea informaţiei care circulă în Sistem;

schimbul de date autentificat;

integritatea datelor la apariţie, transmitere, utilizare şi păstrare a informaţiei;

accesul autorizat al tuturor resurselor Sistemului în condiţii de exploatare normală;

delimitarea accesului utilizatorilor la Sistem;

delimitarea accesului utilizatorilor la resursele aflate sub protecţie;

administrarea (indicarea dreptului de acces la resursele aflate sub protecţie, prelucrarea informaţiei din registre, instalarea şi scoaterea sistemului de protecţie);

înregistrarea acţiunilor de intrare a utilizatorilor în Sistem, ieşirea din Sistem, încălcarea dreptului de acces la resursele aflate sub protecţie;

controlul integrităţii şi capacităţii de funcţionare a sistemului de protecţie;

securitatea în situaţii de avarii.

[Anexa nr.2 completată prin Hot.Guv. nr.256 din 09.03.05, în vigoare 21.03.05]