783/17.06.2002 Hotărîre despre aprobarea Concepţiei privind crearea şi dezvoltarea zonelor economice libere

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

despre aprobarea Concepţiei privind crearea şi dezvoltarea zonelor economice libere

nr. 783  din  17.06.2002

 (în vigoare 27.06.2002) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.91-94 art.884 din 27.06.2002

* * *

În conformitate cu articolul 4 al Legii nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.108-109, art.834), Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă Concepţia privind crearea şi dezvoltarea zonelor economice libere (se anexează).

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.783 din 17 iunie 2002

CONCEPŢIA

privind crearea şi dezvoltarea zonelor economice libere

Concepţia a fost elaborată conform Legii cu privire la zonele economice libere nr.440-XV din 27 iulie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.108-109, art.834), cu modificările şi completările ulterioare, şi determină direcţia politicii de stat în domeniul creării şi dezvoltării zonelor economice libere (în continuare – zone libere) în Republica Moldova.

1. Starea actuală a dezvoltării zonelor libere

Pînă în anul 1998 în Republica Moldova au funcţionat 2 zone libere avînd caracter complex – în mun.Chişinău şi s.Tvardiţa, principalul gen de activitate al cărora a fost comerţul angro şi cu amănuntul. S-a orientat spre comerţ, în primul rînd spre comerţul cu amănuntul, mai ales ZAL "Expo-Business-Chişinău". Prin aceasta s-a încălcat legislaţia antimonopol, au fost cauzate mari pagube bugetului de stat, nu s-au creat noi locuri de muncă şi nu au fost atrase investiţii în industrie.

Statul a întreprins măsuri pentru a reorienta direcţia de dezvoltare a zonelor libere. În legislaţia cu privire la zonele libere a fost introdusă o serie de modificări, s-au creat trei zone libere noi – parcurile de producţie din Taraclia, Vulcăneşti şi Otaci, orientate spre fabricarea producţiei industriale pentru export.

În anii 1999-2001 dezvoltarea zonelor libere s-a caracterizat prin trecerea de la comerţul angro predominant la fabricarea producţiei industriale pentru export, care devine din ce în ce mai mult o activitate prioritară. Au crescut brusc investiţiile în proiectele industriale noi. În zonele libere se produce vin din struguri, divin, cărămidă, vopsea, utilaj electronic etc. Se pregătesc pentru a fi puse în funcţiune capacităţi pentru producerea plăcilor de teracotă, a absorbanţilor, ţevilor de polietilenă, polietilenei. Totodată, se reduce cota comerţului, care în anii 1996-1998 a fost principalul gen de activitate a rezidenţilor zonelor libere.

Numărul total al rezidenţilor zonelor libere în anul 2001 a depăşit nivelul de 100. Totodată, numărul mediu al angajaţilor în statele tuturor rezidenţilor ZAL a constituit circa 4,3 mii persoane, iar după punerea în aplicare în anul 2002 a unor noi capacităţi numărul lor va creşte considerabil.

Orientarea industrială şi atractivitatea zonelor libere pentru investitori s-a intensificat odată cu adoptarea în anul 2001 a noii redacţii a Legii cu privire la zonele economice libere. Această lege lichidează multe deficienţe ale legislaţiei anterioare, consolidează drepturile şi obligaţiunile administraţiei, îmbunătăţeşte modul de dirijare de către stat a proceselor de creare şi dezvoltare a zonelor libere.

Legislaţia nouă stabileşte că producţia industrială pentru export este principalul gen de activitate în zonele libere. Ea limitează sau interzice desfăşurarea altor genuri de activitate. Astfel, este exclusă practicarea comerţului angro şi cu amănuntul, activitatea bancară şi de asigurare, nu se admite producerea şi comercializarea tutunului şi articolelor de tutun.

În prezent rezidenţii îşi desfăşoară activitatea în condiţii noi, cînd se intensifică controlul asupra trecerii mărfurilor şi persoanelor fizice peste frontierele zonei libere, creşte responsabilitatea pentru respectarea legislaţiei.

2. Necesitatea dezvoltării zonelor economice libere

Dezvoltarea zonelor libere este strîns legată de starea economiei naţionale. Reducerea volumelor produsului intern brut şi diminuarea concomitentă a cotei industriale în el, falimentul sau situaţia financiară precară a majorităţii întreprinderilor constructoare de maşini, a industriei chimice, a celei uşoare şi de prelucrare a lemnului etc., pierderea multor pieţe de desfacere externe şi menţinerea nivelului înalt al corupţiei şi criminalităţii în societate fac ţara neatrăgătoare pentru investiţii, contribuie la intensificarea bruscă a disproporţiilor dezvoltării anumitor ramuri ale economiei şi a teritoriilor, la menţinerea şomajului direct şi camuflat la cote înalte, plecarea unui mare număr de cetăţeni la lucru peste hotare.

În aceste condiţii crearea zonelor libere este o măsură fundamentată şi necesară, dat fiind faptul că în prezent statul nu este în stare să asigure accelerarea dezvoltării social-economice a unor teritorii aparte şi a genurilor de producţie prioritare şi să garanteze majorităţii investitorilor condiţii acceptabile pentru desfăşurarea activităţii antreprenoriale pe întreg teritoriul ţării.

Crearea zonelor libere constituie un instrument eficient al politicii statului pentru atragerea investiţiilor şi crearea locurilor de muncă în diverse regiuni ale ţării.

Se preconizează că prin activitatea zonelor libere se va realiza:

• creşterea economică a regiunilor, în care funcţionează zonele libere;

• atragerea investiţiilor autohtone şi străine în sectorul de producţie industrială;

• crearea unui mare număr de locuri noi de muncă;

• majorarea semnificativă a volumelor impozitelor şi taxelor încasate şi reducerea încălcărilor fiscale;

• implementarea tehnicii şi tehnologiilor moderne, experienţei de producţie înaintată şi a managementului;

• majorarea volumelor producţiei industriale fabricate pentru export;

• reducerea barierelor birocratice pentru a pătrunde pe pieţe şi practicarea activităţii de antreprenoriat;

• reducerea economiei tenebre.

Activitatea zonelor libere trebuie să influenţeze pozitiv soldul balanţei de comerţ extern al ţării, ceea ce va permite soluţionarea problemelor strategice ale dezvoltării economiei.

3. Crearea zonelor libere

Una din principalele condiţii ale alegerii potrivite a locului pentru crearea şi desfăşurarea cu succes a activităţii zonelor libere este asigurarea şi respectarea strictă a procedurii de creare a zonelor libere în corespundere cu legislaţia în vigoare.

La adoptarea deciziei cu privire la crearea zonelor libere vor fi evaluate şi luate în considerare:

• efectele economice şi sociale scontate şi influenţa lor asupra dezvoltării teritoriilor (regiunii);

• numărul locurilor de muncă create, defălcările fiscale în bugetul local etc.;

• volumul pronosticat al investiţiilor ce urmează a fi atrase, inclusiv în ramurile prioritare ale industriei;

• posibilităţile dezvoltării noilor tipuri de industrii cu tehnologii moderne;

• starea şi perspectivele de dezvoltare a infrastructurii zonei libere.

Consimţămîntul pentru crearea unei zone libere poate fi acordat numai în cazul cînd există evidente motive că zona liberă va funcţiona eficient şi va fi în stare să realizeze scopurile şi sarcinile puse în faţa ei.

La soluţionarea problemei privind crearea zonei libere, se va acorda prioritate proiectelor, legate de dezvoltarea întreprinderilor industriale, îndeosebi celor de construcţie a maşinilor şi aparatelor, precum şi proiectelor, care asigură prelucrarea mai deplină a materiei prime agricole, produsă în Moldova.

La adoptarea deciziei de primire în zona liberă, întreprinderile, care au datorii substanţiale faţă de stat sau faţă de alţi creditori, trebuie să prezinte planul de restructurizare a întreprinderii.

Pornînd de la necesitatea influenţării hotărîtoare a procesului de formare şi dezvoltare a zonelor libere, statul va crea zone libere preponderent în teritoriile care se află în proprietate municipală (de stat) şi numai în cazurile cînd în folosinţa administraţiei zonei libere va fi transmisă o parte semnificativă a infrastructurii zonei libere, inclusiv clădirile, încăperile de depozitare şi instalaţiile inginereşti.

În plus, trebuie să fie indicate sursele reale ale mijloacelor financiare, din contul cărora administraţia va realiza măsurile primordiale necesare pentru demararea activităţii zonei libere (construcţia gardului, formarea aparatului administrativ, angajarea pazei etc.).

4. Strategia dezvoltării zonelor libere

Statul va asigura crearea şi implementarea rapidă a mecanismului de realizare a Legii cu privire la zonele economice libere, precum şi înfăptuirea unui complex de măsuri pentru controlul asupra executării de către administraţii, rezidenţi şi organele administraţiei publice a prevederilor legii nominalizate.

Rezidenţilor zonelor libere li se va asigura protecţia şi garanţiile acordate de stat, efectuîndu-se, totodată, controlul real asupra activităţii şi dezvoltării zonelor libere, inclusiv crearea unui sistem informaţional viabil, care va permite curmarea eventualelor abuzuri prin invocarea statutului de zonă liberă.

Statul consideră zonele libere un important instrument de realizare în complex a politicii investiţional-industriale şi a politicii de dezvoltare a teritoriilor.

Susţinerea de către stat a dezvoltării zonelor antreprenoriatului liber va fi asigurată prin:

• crearea imaginii pozitive a zonelor libere din Moldova şi propagarea activităţii lor în interiorul ţării şi peste hotare;

• acordarea tuturor garanţiilor, prevăzute în legislaţie pentru investitori şi rezidenţi;

• promovarea măsurilor pentru ameliorarea calităţii serviciilor acordate administraţiilor zonelor şi rezidenţilor;

• perfecţionarea bazei normative şi de drept în scopul îmbunătăţirii climatului investiţional în zonele libere;

• acordarea asistenţei la elaborarea proiectelor de creare şi dezvoltare a zonelor libere, găsirea şi atragerea investitorilor.

Dezvoltarea fiecărei zone concrete se va efectua în corespundere cu concepţiile elaborate, care vor include scopurile, sarcinile uneia sau altei zone şi complexul de măsuri pentru atingerea lor.

Rolul principal în realizarea concepţiei de dezvoltare a oricărei zone libere şi-l asumă administraţia, ale cărei sarcini principale sînt:

• elaborarea şi asigurarea realizării strategiilor de dezvoltare complexă a zonelor libere;

• crearea climatului investiţional favorabil şi a imaginii zonei libere;

• utilizarea raţională a teritoriului zonei libere, atragerea unui volum de investiţii maximal posibil, care să permită folosirea eficientă a priorităţilor şi resurselor din teritoriul în care este amplasată zona liberă;

• încasarea unui volum suficient de plăţi şi taxe zonale, care vor permite crearea în zona liberă a condiţiilor favorabile pentru activitatea antreprenorială, inclusiv satisfacerea necesităţilor lor în resurse energetice, mijloace de telecomunicaţie, implementarea tehnologiilor informaţionale, crearea infrastructurii sociale, comunale şi inginereşti necesare nu numai pe teritoriul zonei libere, ci şi în localitatea, pe teritoriul căreia este amplasată zona liberă.

Activitatea zonelor libere trebuie să aibă un efect vizibil şi pozitiv pentru economia naţională şi pentru teritoriile în care sînt amplasate aceste zone.

5. Intensificarea controlului de stat asupra respectării legislaţiei în vigoare

Statul va asigura un control eficient asupra respectării legislaţiei cu privire la zonele libere. Vor fi întreprinse măsurile necesare, care nu vor admite sau care vor curma încălcările legislaţiei, incluzînd, în primul rînd:

• eschivarea de la plata impozitelor şi accizelor, taxelor şi plăţilor zonale;

• contrabanda cu mărfuri;

• spălarea banilor;

• producerea mărfurilor falsificate sau necalitative;

• crearea unor obstacole ilegale pentru activitatea rezidenţilor.

Controlul asupra respectării de către rezidenţi a legislaţiei în vigoare cu privire la zonele libere este pus în sarcina organelor de control competente ale statului, iar controlul general asupra activităţii zonelor libere şi-l asumă Ministerul Economiei.

Va fi elaborat un complex de măsuri privind intensificarea responsabilităţii pentru respectarea legislaţiei în vigoare cu privire la zonele libere.

6. Modificarea legislaţiei privind zonele libere

Stabilitatea legislaţiei în vigoare cu privire la zonele libere este una din condiţiile principale ale dezvoltării cu succes a acestora. Introducerea modificărilor şi completărilor în legislaţia în domeniu trebuie să asigure respectarea intereselor statului, precum şi îndeplinirea obligaţiunilor şi garanţiilor statului faţă de rezidenţi şi investitori.

Iniţiatorii introducerii modificărilor în legislaţie vor prezenta propunerile respective, care trebuie să conţină argumentarea economică privind oportunitatea amendării ei şi consecinţele scontate.

În legislaţie pot fi incluse amendamente numai în cazul în care expertiza va stabili că problemele existente pot fi soluţionate exclusiv pe această cale şi că respectivele amendamente nu contravin intereselor statului şi ale rezidenţilor zonei libere.

7. Modificarea configuraţiei zonelor libere

Modificarea configuraţiei zonelor libere, inclusiv suspendarea funcţionării unei anumite subzone, se efectuează doar prin aprobarea unei legi.

Constituie temeiuri pentru modificarea configuraţiei zonei libere:

propunerea rezidenţilor, amplasaţi în teritoriul respectiv, privind excluderea lor din componenţa zonei libere;

propunerea agenţilor antreprenoriatului cu privire la introducerea unui anumit teritoriu în componenţa zonei libere;

lipsa rezidenţilor din teritoriul zonei libere în decursul unei perioade de timp îndelungate;

alte motive întemeiate.

Propunerea de modificare a configuraţiei zonei libere trebuie să conţină explicaţia motivată şi argumentarea economică a oportunităţii acestei modificări, precum şi proiectul nou de planificare a zonei libere, coordonat cu organele centrale şi locale respective ale administraţiei publice.

Modificarea configuraţiei zonei libere nu se admite, dacă prin aplicarea ei s-ar putea cauza prejudicii esenţiale altor rezidenţi ai zonei libere sau agenţilor economici din exteriorul zonei libere, precum şi statului.

În cazul modificării configuraţiei zonei libere, inclusiv al suspendării anticipate a funcţionării unei subzone a zonei libere, statul garantează investitorilor – rezidenţi ai zonelor libere respectarea tuturor garanţiilor de stat, prevăzute de legislaţia în vigoare.

8. Suspendarea activităţii zonelor libere

În cazul suspendării activităţii zonelor libere la expirarea termenului stabilit de funcţionare a lor, statul va acorda antreprenorilor, în măsura posibilităţilor, asistenţa necesară pentru a-şi continua activitatea antreprenorială în afara regimului zonei libere.

În cazul suspendării anticipate a activităţii zonei libere, investitorilor – rezidenţi ai zonelor libere li se vor respecta toate garanţiile de stat, prevăzute de legislaţia în vigoare.

Chestiunea cu privire la închiderea anticipată a zonei libere, în lipsa unor motive suficiente pentru aceasta, nu va fi examinată.

Decizia cu privire la suspendarea anticipată a activităţii zonei libere poate fi luată numai în cazul cînd se va dovedi că aceasta nu contravine intereselor statului şi nu-i va aduce prejudicii.