Hotărâri
808/07.10.2014 Hotărîre cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea
Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană
în perioada 2014-2016
nr. 808 din 07.10.2014
(în vigoare 10.10.2014)
Monitorul Oficial nr.297-309 art.851 din 10.10.2014
* * *
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016 (se anexează).
2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale vor asigura, conform competenţelor, întreprinderea măsurilor necesare în vederea realizării integrale şi în termenele stabilite a acţiunilor incluse în planul sus-numit şi vor prezenta Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene trimestrial, pînă la data de 10 a lunii următoare, rapoarte privind procesul de implementare a obligaţiilor ce le revin. Instituţiile vor utiliza platforma de raportare on-line www.monitorizare.gov.md pentru indicarea, în mod curent, a progreselor înregistrate în implementarea acţiunilor stipulate în Plan.
[Pct.2 completat prin Hot.Guv. nr.713 din 12.10.2015, în vigoare 16.10.2015]
3. Ministerul Economiei va asigura coordonarea îndeplinirii de către Republica Moldova a angajamentelor derivate din Titlul V al Acordului de Asociere referitoare la crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător şi va prezenta Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene trimestrial, pînă la data de 10 a lunii următoare, raportul privind realizarea măsurilor prevăzute în planul menţionat.
4. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va prezenta Guvernului raportul privind executarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană la data de 15 iulie şi 15 ianuarie a fiecărui an de raportare.
[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.713 din 12.10.2015, în vigoare 16.10.2015]
5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
| PRIM-MINISTRU | Iurie LEANCĂ |
| Contrasemnează: | |
| Viceprim-ministru, | |
| ministrul afacerilor externe | |
| şi integrării europene | Natalia Gherman |
| Viceprim-ministru, | |
| ministrul economiei | Andrian Candu |
| Nr.808. Chişinău, 7 octombrie 2014. | |
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
nr.808 din 7 octombrie 2014
[Planul în redacţia Hot.Guv. nr.713 din 12.10.2015, în vigoare 16.10.2015]
PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNI
pentru implementarea Acordului de Asociere Republica
Moldova – Uniunea Europeană pentru anii 2014-2016
| Numă- rul artico- lului din Acord |
Prevederile Acordului de Asociere | Priorităţile Agendei de Asociere | Măsurile de implementare | Instituţiile responsabile | Termenul de imple- mentare |
Acoperirea financiară |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|
TITLUL I. PRINCIPII GENERALE |
||||||
| 2 | (1) Respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum sînt proclamate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi definite în Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în Actul final de la Helsinki din 1975 al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi în Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 1990, reprezintă baza politicilor interne şi externe ale părţilor şi constituie un element esenţial al prezentului acord. Combaterea proliferării armelor de distrugere în masă, a materialelor conexe şi a vectorilor acestora constituie, de asemenea, un element crucial al prezentului acord | 1. Asigurarea respectării principiilor respective în procesul de implementare a agendei de reforme interne a Republicii Moldova | Autorităţile publice centrale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| (2) Părţile îşi reiterează angajamentul faţă de principiile economiei de piaţă, faţă de dezvoltarea durabilă şi faţă de un multilateralism eficace | 2. Asigurarea respectării principiilor respective în procesul de implementare a agendei de reforme interne a Republicii Moldova | Autorităţile publice centrale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| (3) Părţile îşi reafirmă respectul faţă de principiile statului de drept şi ale bunei guvernanţe, precum şi obligaţiile lor internaţionale, în special în cadrul ONU, al Consiliului Europei şi al OSCE | 3. Asigurarea respectării principiilor respective în procesul de implementare a agendei de reforme interne a Republicii Moldova | Autorităţile publice centrale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| (4) Părţile se angajează să încurajeze cooperarea şi bunele relaţii de vecinătate, inclusiv cooperarea în domeniul dezvoltării de proiecte de interes comun, îndeosebi cele legate de prevenirea şi combaterea corupţiei, a activităţilor criminale, organizate sau de alt tip, inclusiv cele cu caracter transnaţional, şi a terorismului. Acest angajament constituie un factor-cheie în dezvoltarea relaţiilor şi a cooperării între părţi şi contribuie la menţinerea păcii şi a stabilităţii în regiune | 4. Realizarea planurilor naţionale de acţiuni pentru anii 2014-2016 în domeniul afacerilor interne, inclusiv vizînd componentele cu caracter transnaţional ale acestora | Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul de Informaţii şi Securitate | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
|
TITLUL II. DIALOGUL POLITIC ŞI REFORMELE, COOPERAREA ÎN DOMENIUL POLITICII EXTERNE ŞI DE SECURITATE |
||||||
| 3 | Obiectivele dialogului politic
Dialogul politic în toate domeniile de interes reciproc, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele externe şi de securitate, precum şi reformele interne, este dezvoltat şi consolidat în continuare între părţi. Acest lucru va antrena creşterea eficacităţii cooperării politice şi va promova convergenţa în ceea ce priveşte aspectele de politică externă şi de securitate |
|||||
| (2) Obiectivele dialogului politic sînt: (a) Aprofundarea asocierii politice şi sporirea convergenţei şi a eficacităţii politice şi a politicii de securitate |
1. Realizarea eficientă a prevederilor Acordului de Asociere Republica Moldova – UE avînd drept obiectiv asocierea politică a ţării noastre cu UE | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, autorităţile administraţiei publice centrale | 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| (c) Consolidarea cooperării şi a dialogului între părţi cu privire la securitatea internaţională şi la gestionarea crizelor în lume, îndeosebi pentru a aborda problemele şi principalele ameninţări la nivel mondial şi regional | 2. Intensificarea dialogului în cadrul organizaţiilor internaţionale şi europene relevante în vederea eficientizării acţiunilor vizînd asigurarea stabilităţii şi securităţii la nivel global şi regional | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, autorităţile administraţiei publice centrale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| (e) Consolidarea respectării principiilor democratice, a statului de drept şi a bunei guvernanţe, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor, precum şi contribuirea la consolidarea reformelor politice naţionale | 2.1. Dialogul politic şi reforma - Implementarea Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pe anii 2011-2014 cu accent pe grupurile cele mai vulnerabile şi coordonarea planificării în domeniul drepturilor omului cu procesul bugetar, pentru a aloca resurse suficiente unei implementări efective |
3. Ajustarea continuă a actelor legislative şi normative la prevederile Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerul Finanţelor, Oficiul Avocatului Poporului, Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurării egalităţii | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| 4. Implementarea observaţiilor şi recomandărilor Comitetului ONU pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale pe marginea celui de-al doilea Raport periodic al Republicii Moldova privind implementarea Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale pe anii 2012-2015 | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 5. Semnarea şi pregătirea pentru ratificarea Protocolului opţional la Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale cu privire la procedura de plîngeri individuale | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 6. Reformarea sistemului rezidenţial de îngrijire a persoanelor cu dizabilităţi mentale | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii | Semestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 7. Recunoaşterea capacităţii juridice pentru persoanele cu dizabilităţi şi înlocuirea tutelei pentru adulţi prin modele alternative de suport în luarea deciziilor (racordarea cadrului legislativ naţional la prevederile articolului 12 din Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi) | Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 8. Semnarea Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei în familie | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | Semestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 9. Ajustarea Codului penal şi altor legi naţionale relevante la standardele internaţionale în domeniu şi consolidarea implementării acestora pentru prevenirea, protecţia, investigarea, judecarea, pedepsirea făptaşilor şi reabilitarea victimelor | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 10. Coordonarea procesului de definitivare şi promovare a proiectului de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative din domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, în vederea eficientizării mecanismului de soluţionare a actelor de violenţă în familie şi asigurării armonizării cadrului legal naţional la standardele europene | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 11. Asigurarea accesului la asistenţa juridică garantată de stat pentru victimele violenţei domestice | Consiliul Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 12. Asigurarea instruirii obligatorii a judecătorilor, procurorilor, poliţiştilor şi reprezentanţilor organelor de drept privind prevederile legale internaţionale şi naţionale referitoare la violenţa în bază de gen | Institutul Naţional al Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 13. Consolidarea sistemului de colectare a datelor dezagregate pentru cauzele de violenţă domestică | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Interne, Biroul Naţional de Statistică | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 14. Elaborarea şi adoptarea Strategiei de integrare a minorităţilor naţionale pentru Republica Moldova | Biroul Relaţii Interetnice | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 15. Implementarea Planului de acţiuni privind susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2011-2015, Hotărîrea Guvernului nr.494 din 8 iulie 2011 | Biroul Relaţii Interetnice, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 16. Elaborarea şi adoptarea Planului de acţiuni privind susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2016-2020 | Biroul Relaţii Interetnice, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 17. Organizarea acţiunilor de promovare (reuniuni, mese rotunde, conferinţe, concursuri, campanii de informare, spoturi sociale) a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului | Oficiul Avocatului Poporului, Comisia pentru implementarea Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pe anii 2011-2014, Biroul Relaţii Interetnice | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 18. Organizarea unor acţiuni de promovare a toleranţei şi a diversităţii culturale | Biroul Relaţii Interetnice, Oficiul Avocatului Poporului, autorităţile administraţiei publice locale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 19. Elaborarea planurilor sectoriale în domeniul drepturilor omului în baza Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pe anii 2011-2014, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.90 din 12 mai 2011 şi a recomandărilor internaţionale, cu indicarea costurilor aferente, necesare pentru realizarea activităţilor planificate în concordanţă cu Cadrul de Cheltuieli Bugetare pe Termen Mediu Notă 1: Planuri elaborate Notă 2: Estimări efectuate |
Comisia pentru implementarea Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pe anii 2011-2014 | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 20. Modificarea legislaţiei pentru a elimina barierele identificate de Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii
|
Ministerul Justiţiei, Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 21. Consolidarea capacităţii autorităţilor publice, organelor de drept, sectorului privat şi a societăţii civile în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării | Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, Oficiul Avocatului Poporului, autorităţile publice centrale şi locale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 2.1 (iii). Dialogul politic şi reforma - Luarea în considerare a recomandărilor structurilor şi experţilor Consiliului Europei referitoare la conformarea la - Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi implementarea acestora în modul convenit cu structurile sau experţii menţionaţi mai sus |
22. Organizarea celui de-al IV-lea ciclu de monitorizare a implementării Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale în Republica Moldova de către Consiliul Europei (prezentarea celui de-al IV-lea Raport periodic al Republicii Moldova privind implementarea Convenţiei-cadru) | Biroul Relaţii Interetnice, autorităţile publice centrale şi locale | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 23. Asigurarea implementării recomandărilor celui de-al IV-lea ciclu de monitorizare a implementării Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale în Republica Moldova de către Consiliul Europei | Biroul Relaţii Interetnice, autorităţile publice centrale şi locale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 2.1. Dialogul politic şi reforma - Asigurarea executării efective a hotărîrilor Curţii Europene pentru Drepturile Omului |
24. Modificarea cadrului normativ relativ la activitatea Agentului Guvernamental, în special în sensul introducerii unor reglementări specifice în privinţa executării hotărîrilor şi deciziilor CEDO Notă: Proiect elaborat şi remis spre examinare Guvernului |
Ministerul Justiţiei | 30 septembrie 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2.1. Dialogul politic şi reforma - Menţinerea mecanismelor pre- şi extrajudiciare efective pentru soluţionarea litigiilor, inclusiv în domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului |
25. Elaborarea proiectului de modificare a cadrului normativ privind funcţionarea instituţiei medierii în domenii specifice (litigii familiale, civile şi comerciale, de muncă, de contencios administrativ, privind protecţia consumatorului) Notă: Proiect de lege elaborat şi remis Guvernului spre examinare |
Ministerul Justiţiei, Consiliul de Mediere | 30 decembrie 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 4 | Reforma internă Părţile cooperează în următoarele domenii: (a) dezvoltarea, consolidarea şi creşterea stabilităţii şi a eficacităţii instituţiilor democratice şi a statului de drept; (b) asigurarea respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; (c) realizarea de noi progrese în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi a legislaţiei, astfel încît să se asigure independenţa sistemului judiciar, să se consolideze capacitatea administrativă a acestuia şi să se garanteze imparţialitatea şi eficacitatea organismelor de asigurare a respectării legii; (d) continuarea reformei administraţiei publice şi crearea unui corp al funcţionarilor publici responsabil, eficient, transparent şi profesionist, precum şi (e) asigurarea eficacităţii în lupta împotriva corupţiei, îndeosebi în vederea îmbunătăţirii cooperării internaţionale privind combaterea corupţiei, precum şi a asigurării unei puneri în aplicare eficace a instrumentelor juridice internaţionale relevante, cum ar fi Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei din 2003 |
2.1. Dialogul politic şi reforma - Clarificarea competenţelor Curţii Constituţionale şi procedurilor de desemnare a membrilor acesteia, în cooperare strînsă cu Comisia de la Veneţia |
1. Elaborarea proiectului de modificare a Constituţiei Republicii Moldova în partea ce ţine de componenţa şi criteriile de selectare a judecătorilor Curţii Constituţionale Notă: Proiect de lege elaborat şi remis spre examinare Guvernului |
Ministerul Justiţiei | Semestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare |
| 2.1. Dialogul politic şi reforma - Actualizarea cadrului juridic cu privire la finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale în lumina opiniilor comune ale OSCE/ODIHR şi ale Comisiei de la Veneţia, precum şi ale recomandării înaintate de către Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO) cu privire la transparenţa finanţării partidelor |
2. Adoptarea proiectului de lege cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale Notă: Proiectul este deja transmis Parlamentului |
Ministerul Justiţiei | 30 septembrie 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2.1. Dialogul politic şi reforma - Revizuirea legislaţiei în vigoare care consideră numirea judecătorilor cu titlu permanent drept extindere a primei numiri, pentru care judecătorii trebuie să întrunească cerinţele prestabilite |
3. Elaborarea proiectului de modificare a Constituţiei Republicii Moldova în partea ce ţine de termenul iniţial de numire a judecătorilor şi selectarea judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, precum şi în vederea concretizării rolului Consiliului Superior al Magistraturii în procesul de autoadministrare a sistemului judecătoresc, componenţei şi competenţelor acestuia Notă: Proiect de lege elaborat şi remis spre examinare Guvernului |
Ministerul Justiţiei | Semestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2.1. Dialogul politic şi reforma - Revizuirea legislaţiei în vigoare pentru a acorda un rol preeminent Consiliului Superior al Magistraturii în luarea deciziilor cu privire la alocarea resurselor pentru instanţele de judecată |
4. Elaborarea proiectului de modificare a actelor legislative necesare implementării modificărilor operate în Constituţia Republicii Moldova (prevăzute la punctul de mai sus) Notă: Proiect de lege elaborat şi remis spre examinare Guvernului |
Ministerul Justiţiei | Semestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2.1. Dialogul politic şi reforma - Revizuirea legislaţiei în vigoare cu privire la judecători, procurori, avocaţi şi alte profesii ce ţin de domeniul juridic pentru promovarea toleranţei zero faţă de corupţie şi prevenirea tuturor formelor de comportament corupt; implementarea noului sistem de răspundere disciplinară pentru judecători, asigurînd responsabilitatea acestora în faţa societăţii |
5. Revizuirea proiectului de lege cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor Notă: Proiectul este deja transmis Parlamentului |
Ministerul Justiţiei | 30 decembrie 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2.1. Dialogul politic şi reforma - Întreprinderea acţiunilor pentru promovarea independenţei instituţiilor din sectorul justiţiei, astfel încît acestea să nu fie supuse presiunii politice sau oricăror altor forme de presiune din partea administraţiei, Guvernului sau Parlamentului; implementarea noului sistem de răspundere disciplinară pentru judecători, asigurîndu-se onorarea responsabilităţii acestora în faţa societăţii |
6. Revizuirea cadrului constituţional privind procedura de numire şi demitere a procurorului general şi stabilirea unor criterii clare, transparente şi obiective de selectare a candidaţilor pentru această funcţie Notă: Proiect de lege elaborat şi remis spre examinare Guvernului |
Ministerul Justiţiei | Semestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2.1. Dialogul politic şi reforma - Realizarea reformei instituţionale |
7. Definitivarea modificărilor legislative cu privire la reforma Procuraturii | Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 8. Avizarea acestor modificări de către instituţii internaţionale competente (Comisia de la Veneţia ODIHR) | Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 9. Adoptarea şi implementarea noilor prevederi | Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 10. Elaborarea şi aprobarea unui proiect de lege în vederea restabilirii garanţiilor de independenţă a Centrului Naţional Anticorupţie | Centrul Naţional Anticorupţie | Semestrul II, 2015 | ||||
| 2.1. Dialogul politic şi reforma - Avansarea procedurilor de transferare a competenţelor asupra centrelor de detenţie preventivă de la Ministerul Afacerilor Interne către Ministerul Justiţiei |
11. Elaborarea proiectului de hotărîre a Guvernului privind transferul poliţiei judecătoreşti în subordinea Ministerului Justiţiei Notă: Proiect de hotărîre elaborat şi remis spre examinare Guvernului |
Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 2.1. Dialogul politic şi reforma - Revizuirea cadrului juridic privind Institutul Naţional al Justiţiei, cu scopul de a moderniza sistemul de instruire a judecătorilor şi procurorilor şi de a asigura eficientizarea activităţii acestuia |
12. Elaborarea proiectului de modificare a unor acte legislative, inclusiv a Legii nr.152-XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei şi a altor acte legislative şi normative referitoare la instruirea procurorilor, judecătorilor şi a altor persoane care contribuie la înfăptuirea justiţiei Notă: Proiect de lege elaborat şi remis spre examinare Guvernului |
Ministerul Justiţiei, Institutul Naţional al Justiţiei | 1 octombrie 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2.1. Dialogul politic şi reforma - Implementarea reformei institutului de Avocat al Poporului/ Ombudsman în conformitate cu Legea nr.52 din 3 aprilie 2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul) |
13. Iniţierea procedurii de completare a Constituţiei Republicii Moldova cu dispoziţii privind Avocatul Poporului Notă: Proiect de lege de modificare elaborat şi remis spre examinare Guvernului |
Ministerul Justiţiei | Semestrul II, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 14. Realizarea reformei interne a Instituţiei naţionale de protecţie a drepturilor omului, conform prevederilor Legii cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul) | Oficiul Avocatului Poporului | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 15. Întreprinderea acţiunilor de promovare a reformei instituţiei naţionale de protecţie a drepturilor omului şi de informare a populaţiei despre atribuţiile funcţionale ale Avocatului Poporului | Oficiul Avocatului Poporului | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 16. Crearea condiţiilor adecvate pentru activitatea eficientă a instituţiei naţionale a Ombudsmanului, prin alocarea mijloacelor necesare procurării unui sediu | Cancelaria de Stat, Ministerul Finanţelor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 2.1 (iii). Dialogul politic şi reforma | 17. Consolidarea mecanismului de monitorizare şi implementare a Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pe anii 2011-2014 | Comisia pentru implementarea Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pe anii 2011-2014 | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 18. Elaborarea Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului potrivit recomandărilor Evaluării Periodice Universale din ciclul II, structurilor convenţionale şi procedurilor speciale ale ONU, UE şi CoE | Comisia pentru implementarea Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pe anii 2011-2014 | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 2.3. Cooperarea în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii | 19. Implementarea prevederilor Convenţiei ONU împotriva corupţiei din 2003, inclusiv prin organizarea la nivel naţional a şedinţelor şi întrunirilor cu reprezentanţii structurilor de forţă | Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Justiţiei, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 2.1. Dialogul politic şi reforma Maltratare şi tortură - Instituirea unui cadru de politică cuprinzător pentru prevenirea şi combaterea impunităţii în baza liniilor directorii privind eradicarea impunităţii pentru încălcări grave ale drepturilor omului (Consiliul Europei, 2011) - Abordarea efectivă a oricăror cazuri raportate de maltratare a deţinuţilor de către oficialii organelor de ocrotire a normelor de drept, în special în detenţia preventivă |
20. Investigarea eficientă şi promptă a cazurilor de tortură şi rele tratamente | Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare), Ministerul Sănătăţii (examinarea medicală a deţinuţilor) | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 21. Organizarea activităţii de prevenire a torturii conform Legii cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul) | Oficiul Avocatului Poporului, Ministerul Afacerilor Interne, Institutul Naţional al Justiţiei, Ministerul Justiţiei | Semestrul II, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| - Garantarea statului de drept şi protecţia drepturilor omului prin dezvoltarea unei forţe a poliţiei accesibile, responsabile, eficiente, transparente şi profesioniste, introducerea unei abordări bazate pe drepturile poliţiei, precum şi lupta împotriva criminalităţii, inclusiv a criminalităţii informatice | 22. Elaborarea şi aprobarea normelor de conduită şi integritate în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept | Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 23. Elaborarea Conceptului sectorial de prevenire a criminalităţii | Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 24. Dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de pregătire iniţială şi continuă a poliţiştilor bazat pe principiile comunitare ale activităţii poliţiei | Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 25. Implementarea continuă a principiului “toleranţă zero” faţă de corupţie, acte de tortură, încălcarea drepturilor şi libertăţilor legitime, atitudini şi tratamente discriminatorii din partea angajaţilor sistemului afacerilor interne | Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Justiţiei, Serviciul Vamal | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 26. Consolidarea capacităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii prin modernizarea metodelor, mijloacelor şi indicatorilor de performanţă utilizaţi | Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală, Serviciul Vamal | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 27. Asigurarea capacităţilor sporite şi interoperabilităţii autorităţilor de resort pentru garantarea ordinii şi securităţii în spaţiile publice | Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| - Asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului prin cooperare cuprinzătoare în vederea protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului Anticorupţie şi reforma administrativă - Implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-2015 şi Planului de acţiuni pe anii 2014-2015 privind implementarea acesteia, în colaborare strînsă cu societatea civilă şi organizaţiile internaţionale |
28. Realizarea Planului de acţiuni pe anii 2014-2015 privind implementarea Strategiei naţionale anticorupţie, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.76 din 15 mai 2014 | Centrul Naţional Anticorupţie | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 29. Elaborarea şi promovarea unui proiect de lege privind ajustarea Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-2015 la noile prevederi ale cadrului normativ naţional | Centrul Naţional Anticorupţie | Trimestrul III, 2015 | ||||
| 30. Consolidarea parteneriatului cu societatea civilă şi organizaţiile internaţionale în vederea implementării şi monitorizării implementării Planului de acţiuni pe anii 2014-2015 privind implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-2015 | Centrul Naţional Anticorupţie | 2015-2016 | ||||
| 31. Publicarea pe pagina web a Centrului Naţional Anticorupţie a rapoartelor de implementare a Planului de acţiuni pe anii 2014-2015 privind implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-2015, precum şi a informaţiilor despre activitatea Grupului de monitorizare | Centrul Naţional Anticorupţie | 2015-2016 | ||||
| - Consolidarea coordonării şi schimbului de informaţie între autorităţile responsabile de prevenirea şi lupta împotriva corupţiei, inclusiv prin stabilirea aranjamentelor de lucru clare dintre Centrul Naţional Anticorupţie şi Comisia Naţională de Integritate | 32. Ajustarea cadrului legislativ în vederea definirii, corelării şi delimitării competenţelor de soluţionare a cauzelor contravenţionale de către Comisia Naţională de Integritate şi Centrul Naţional Anticorupţie, precum şi a competenţelor organelor de urmărire penală ale Centrului Naţional Anticorupţie, ale Ministerului Afacerilor Interne şi ale procurorilor | Centrul Naţional Anticorupţie, Comisia Naţională de Integritate, Procuratura Generală, societatea civilă | Trimestrul IV, 2015 | |||
| 33. Restabilirea mecanismului de conlucrare între Centrul Naţional Anticorupţie şi entităţile publice centrale privind desfăşurarea procedurii de testare a integrităţii profesionale | Centrul Naţional Anticorupţie, entităţile publice | Semestrul II, 2015 | ||||
| 34. Eficientizarea mecanismului de aplicare a procedurii de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi entităţilor publice, inclusiv în domeniul utilizării fondurilor UE | Centrul Naţional Anticorupţie | 2015-2016 | ||||
| 35. Identificarea şi realizarea parteneriatului regional şi elaborarea Strategiei de cooperare pentru identificarea şi schimbul de informaţii legate de veniturile obţinute şi proprietăţile deţinute de către subiecţii de declaraţii peste hotarele ţării | Comisia Naţională de Integritate | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| - Consolidarea capacităţilor funcţionale ale Comisiei Naţionale de Integritate | 36. Implementarea eficientă a mecanismului de analiză a declaraţiilor pe venit, declaraţiilor de interese şi incompatibilităţi în procesul funcţionării Comisiei Naţionale de Integritate | Comisia Naţională de Integritate | 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 37. Facilitarea schimbului de informaţii între Comisia Naţională de Integritate şi alte autorităţi publice prin completarea listei instituţiilor obligate să livreze informaţii prin surse electronice Comisiei Naţionale de Integritate, inclusiv Î. S. “Cadastru” şi Comisia Naţională pentru Piaţa Financiară, în baza Platformei de interoperabilitate (Mconnect) | Comisia Naţională de Integritate, Cancelaria de Stat | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 2.2. Politica externă şi de securitate - Implementarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi instrumentelor relevante ale acesteia, acordînd o atenţie cuvenită păstrării integrităţii sale |
38. Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind necesitatea racordării legislaţiei naţionale la Acordul privind privilegiile şi imunităţile Curţii Penale Internaţionale | Ministerul Justiţiei | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 39. Elaborarea proiectului de modificare a cadrului normativ în vederea asigurării cooperării eficiente cu Curtea Penală Internaţională Notă: Proiect de lege elaborat şi remis spre examinare Guvernului |
Ministerul Justiţiei | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 5 | Politica externă şi de securitate | 2.2. Politica externă şi de securitate - Intensificarea cooperării cu UE pe linia Politicii de Securitate şi Apărare Comună - Lansarea şi încheierea negocierilor pe marginea Acordului UE – Republica Moldova cu privire la procedurile de securitate pentru schimbul de informaţie secretă privind chestiunile legate de PSAC, ca urmare a Acordului dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană care stabileşte cadrul pentru participarea Republicii Moldova în operaţiunile Uniunii Europene de gestionare a situaţiilor de criză, în vigoare de la 1 iulie 2013 |
1. Implementarea Acordului-cadru de participare a Republicii Moldova la operaţiunile de gestionare a crizelor ale UE | Grupul de lucru privind coordonarea participării Republicii Moldova la Politica de Securitate şi Apărare Comună a UE | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare |
| 2. Elaborarea şi aprobarea unei noi legi privind participarea Republicii Moldova la misiunile internaţionale | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Apărării, Grupul de lucru privind coordonarea participării Republicii Moldova la Politica de Securitate şi Apărare Comună a UE | Semestrul II, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 3. Consolidarea participării la consultările dintre Republica Moldova şi UE privind Politica de Securitate şi Apărare Comună a UE (staff to staff consultations) | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Grupul de lucru privind coordonarea participării Republicii Moldova la Politica de Securitate şi Apărare Comună a UE | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 4. Negocierea şi semnarea Acordului dintre Republica Moldova şi UE privind procedurile de securitate pentru schimbul de informaţii clasificate | Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | Semestrul II, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (1) Părţile îşi intensifică dialogul şi cooperarea şi promovează convergenţa treptată în domeniul politicii externe şi de securitate, inclusiv în domeniul politicii de securitate şi apărare comună (PSAC), şi abordează, în special, aspecte privind prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor, stabilitatea regională, dezarmarea, neproliferarea, controlul armamentului şi controlul exporturilor de armament. Cooperarea se bazează pe valori comune şi pe interese reciproce şi urmăreşte creşterea convergenţei şi a eficacităţii politicilor, făcînd apel la forurile bilaterale, internaţionale şi regionale | 2.2. Politica externă şi de securitate - Dialogul şi cooperarea în domeniul Politicii Externe şi de Securitate Comune (PESC) au drept scop convergenţa treptată, inclusiv privind Politica de Securitate şi Apărare Comună (PSAC), şi vor aborda în particular chestiunile legate de securitate, prevenirea conflictelor şi gestionarea situaţiilor de criză, stabilitatea regională, dezarmarea, neproliferarea, controlul armelor şi controlul exporturilor. - Cooperarea în acest domeniu se va baza pe valori comune şi interese reciproce şi se va axa pe sporirea convergenţei şi eficacităţii politice, utilizînd forurile bilaterale, internaţionale şi regionale - Dezvoltarea cooperării cu privire la regimul de sancţiuni al UE |
5. Susţinerea în cadrul ONU, UE, OSCE şi Consiliului Europei prin co-sponsorizare şi/sau vot a rezoluţiilor şi iniţiativelor comune ale statelor membre UE, precum şi alinierea la discursurile, poziţiile şi explicaţiile de vot concordante cu priorităţile naţionale | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| 6. Crearea cadrului normativ privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale. Definitivarea proiectului de lege respectiv şi aprobarea acestuia de către Guvern | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 7. Organizarea la nivel naţional a şedinţelor şi întrunirilor cu reprezentanţii structurilor de forţă în vederea acumulării deprinderilor de gestionare a situaţiilor de criză, asigurare a stabilităţii regionale, dezarmare a populaţiei şi nonproliferare a armamentului | Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Apărării, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Naţional Anticorupţie, alte instituţii abilitate | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (2) Părţile îşi reafirmă angajamentul faţă de principiile de respectare a suveranităţii, a integrităţii teritoriale, a inviolabilităţii frontierelor şi a independenţei, stabilite în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi în Actul final de la Helsinki din 1975 al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi faţă de promovarea acestor principii în relaţiile lor bilaterale şi multilaterale | 8. Asigurarea respectării de către Republica Moldova a principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale, inviolabilităţii hotarelor şi independenţei, conform celor stabilite în Carta ONU şi Actul Final de la Helsinki din 1975 al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi faţă de promovarea acestor principii în relaţiile lor bilaterale şi multilaterale | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 6 | Curtea Penală Internaţională (1) Părţile reafirmă că cele mai grave infracţiuni care preocupă întreaga comunitate internaţională nu trebuie să rămînă nepedepsite şi că trebuie să se asigure urmărirea penală eficace a acestora, prin adoptarea de măsuri la nivel naţional şi internaţional, inclusiv la nivelul Curţii Penale Internaţionale (CPI) |
2.2. Politica externă şi de securitate | 1. Asigurarea eficienţei urmăririi penale la nivel naţional şi internaţional, inclusiv prin preluarea practicilor Curţii Penale Internaţionale şi efectuarea modificărilor de rigoare în cadrul activităţii autorităţilor naţionale abilitate | Procuratura Generală, Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal | 2016 | În limitele resurselor bugetare |
| (2) Părţile consideră că înfiinţarea şi funcţionarea eficace a CPI constituie o evoluţie importantă pentru pacea şi justiţia internaţională. Părţile convin să sprijine CPI prin punerea în aplicare a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi a instrumentelor sale conexe, ţinînd seama în mod corespunzător de menţinerea integrităţii acestuia | 2. Acordarea asistenţei juridice corespunzătoare în cazurile de solicitare din partea Curţii Penale Internaţionale | Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 3. Aderarea la Acordul privind privilegiile şi imunităţile Curţii Penale Internaţionale (New York, 9 septembrie 2002) | Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Participarea la negocierile Tratatului multilateral de asistenţă juridică şi extrădare pentru urmărirea penală naţională pentru atrocităţi | Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 7 | Prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor Părţile îmbunătăţesc cooperarea practică în ceea ce priveşte prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor, în special în vederea unei posibile participări a Republicii Moldova la operaţiunile civile şi militare de gestionare a crizelor, conduse de UE, precum şi la exerciţiile şi activităţile de formare relevante, de la caz la caz şi ca urmare a unei posibile invitaţii din partea UE |
2.2. Politica externă şi de securitate - Sporirea cooperării practice în prevenirea conflictelor şi gestionarea situaţiilor de criză prin facilitarea participării Republicii Moldova la operaţiunile de gestionare a situaţiilor de criză civile şi militare conduse de UE şi la activităţile de consultare şi instruire în domeniul PSAC (în baza Acordului-cadru de participare în vigoare de la 1 iulie 2013 şi în cadrul multilateral al Panelului Parteneriatului Estic privind PSAC) |
1. Consolidarea capacităţilor în domeniul prevenirii conflictelor şi gestionării situaţiilor de criză Notă: Se referă la cadrul legal intern – regulamente, mecanism de selecţie, detaşare, postrevenire |
Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare |
| 2. Dezvoltarea capabilităţilor Armatei Naţionale şi experţilor naţionali de participare la operaţiuni internaţionale şi ale UE Notă: Se referă la personal, interoperabilitate, instruire, asigurare logistică |
Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 3. Asigurarea participării experţilor naţionali la cursuri de instruire, traininguri, seminare relevante în vederea familiarizării cu procesul decizional în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege privind Serviciul Naţional de Informaţii al Republicii Moldova | Serviciul de Informaţii şi Securitate | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 5. Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege privind aprobarea Concepţiei securităţii informaţionale a Republicii Moldova | Serviciul de Informaţii şi Securitate | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 6. Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege cu privire la activitatea contrainformativă şi activitatea informativă externă | Serviciul de Informaţii şi Securitate | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 7. Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.170-XVI din 19 iulie 2007 privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate | Serviciul de Informaţii şi Securitate | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 8. Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege pentru republicarea Legii nr.345-XV din 25 iulie 2003 cu privire la apărarea naţională | Ministerul Apărării | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 9. Elaborarea cadrului strategic legal privind apărarea naţională în corespundere cu Foaia de parcurs pentru implementarea fazei I a Iniţiativei de Consolidare a Capacităţilor de Apărare | Ministerul Apărării | Semestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 8 | Stabilitatea regională (1) Părţile îşi intensifică eforturile comune de promovare a stabilităţii, securităţii şi dezvoltării democratice în regiune şi, în special, colaborează în vederea soluţionării paşnice a conflictelor regionale |
2.2. Politica externă şi de securitate - Promovarea respectării principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale, inviolabilităţii hotarelor şi independenţei, conform celor stabilite în Carta ONU şi Actul Final de la Helsinki al OSCE |
1. Desfăşurarea consultărilor cu UE, statele membre UE şi OSCE pe problematica securităţii regionale şi promovarea consecventă a unei politici externe conforme dreptului internaţional, aplicînd exclusiv instrumente diplomatice | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare |
| (2) Părţile îşi reiterează angajamentul de a găsi o soluţie durabilă la problema transnistreană, respectînd pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, precum şi de a facilita în comun reabilitarea postconflict. În aşteptarea unei soluţionări şi fără a aduce atingere formatului de negociere stabilit, problema transnistreană va constitui unul dintre principalele subiecte de pe agenda dialogului politic şi a cooperării dintre părţi, precum şi în dialogul şi cooperarea cu alţi actori internaţionali interesaţi | 2.2. Politica externă şi de securitate - Promovarea soluţionării paşnice a conflictelor şi stabilităţii şi securităţii internaţionale pe baza multilateralismului efectiv |
2. Promovarea continuă a dialogului cu principalii actori internaţionali; întreprinderea demersurilor politico-diplomatice pentru obţinerea asistenţei necesare îmbunătăţirii situaţiei social-economice a regiunii transnistrene în perioada postconflict | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Cancelaria de Stat (Biroul pentru reintegrare) | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| 3. Continuarea eforturilor în cadrul negocierilor pentru deschiderea discuţiilor asupra subiectelor politice, de securitate şi statutului regiunii transnistrene | Cancelaria de Stat (Biroul pentru reintegrare) | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Tiraspolului şi partenerii internaţionali implicaţi în procesul de reglementare a conflictului transnistrean (formatul “5+2” – OSCE, Federaţia Rusă, Ucraina, UE şi SUA); continuarea eforturilor pentru consolidarea statutului UE şi SUA în negocieri | Cancelaria de Stat (Biroul pentru reintegrare) | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 5. Promovarea obiectivului de retragere a forţelor armate şi a muniţiilor Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu angajamentele internaţionale şi continuarea eforturilor de transformare a operaţiunii de pacificare într-o misiune civilă cu mandat internaţional | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Apărării, Cancelaria de Stat (Biroul pentru reintegrare) | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| - Menţinerea participării constructive a Părţilor în procesul de negociere condus de OSCE axat pe soluţionarea conflictului transnistrean | 6. Promovarea şi susţinerea implementării proiectelor pentru consolidarea încrederii şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei de pe cele două maluri ale Nistrului | Cancelaria de Stat (Biroul pentru reintegrare) | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 7. Consolidarea cooperării cu UE, Consiliul Europei şi alţi parteneri externi în cadrul programului “Măsuri de consolidare a încrederii dintre cele două maluri ale rîului Nistru” | Cancelaria de Stat (Biroul pentru reintegrare) | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 8. Crearea condiţiilor de dezvoltare a comerţului între agenţii economici de pe cele două maluri ale Nistrului | Ministerul Economiei, Cancelaria de Stat (Biroul pentru reintegrare) | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 9. Promovarea relaţiilor comerciale cu UE, cu includerea comunităţii de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului | Ministerul Economiei, Cancelaria de Stat (Biroul pentru reintegrare), Serviciul Vamal | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| - Continuarea dialogului constructiv cu toţi omologii relevanţi privind problemele de frontieră care vizează conflictul transnistrean | 10. Consolidarea cooperării cu Misiunea Comisiei Europene de Asistenţă la Frontieră (EUBAM), inclusiv pentru reluarea deplină a traficului feroviar de mărfuri şi pasageri prin regiunea transnistreană | Cancelaria de Stat (Biroul pentru reintegrare), Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 11. Monitorizarea implementării Memorandumului de înţelegere între Guvernul Republicii Moldova, Comisia Europeană şi Guvernul Ucrainei cu privire la Misiunea Comisiei Europene de Asistenţă la Frontieră în Republica Moldova şi Ucraina, semnat la 7 octombrie 2005 | Cancelaria de Stat (Biroul pentru reintegrare), Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 12. Promovarea conceptului de “restabilire a spaţiilor unice” (juridic, economic, social, de apărare, vamal, umanitar, informaţional etc. ) pe ambele maluri | Cancelaria de Stat (Biroul pentru reintegrare), Ministerul Finanţelor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| (3) Aceste eforturi urmăresc principii comune privind menţinerea păcii şi securităţii în lume, stabilite de Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, de Actul final de la Helsinki din 1975 al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi de alte documente multilaterale relevante | ||||||
| 9 | Armele de distrugere în masă | 2.2. Politica externă şi de securitate | 1. Prevenirea/ combaterea proliferării armelor de distrugere în masă prin implementarea la nivel naţional a obligaţiilor existente în conformitate cu tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte Notă: Se vor prezenta acţiunile întreprinse la nivel naţional |
Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare |
| 2. Desfăşurarea dialogului cu partenerii străini în vederea implementării acţiunilor privind neproliferarea şi distrugerea armelor şi muniţiilor Notă: Se vor prezenta acţiunile întreprinse la nivel internaţional |
Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| (1) Părţile consideră că proliferarea armelor de distrugere în masă (ADM) şi a vectorilor acestora, atît către actori statali, cît şi către actori nestatali, reprezintă una dintre cele mai grave ameninţări la adresa păcii şi stabilităţii internaţionale. Prin urmare, părţile convin să coopereze şi să contribuie la combaterea proliferării ADM şi a vectorilor acestora prin respectarea în totalitate şi prin punerea în aplicare la nivel naţional a obligaţiilor care le revin în temeiul tratatelor şi acordurilor internaţionale privind dezarmarea şi neproliferarea şi a altor obligaţii internaţionale relevante. Părţile convin că această dispoziţie reprezintă un element esenţial al prezentului acord | - Cooperarea în şi contribuirea la contracararea proliferării armelor de distrugere în masă şi materialelor conexe, precum şi mijloacelor de livrare a acestora prin conformarea deplină cu şi implementarea la nivel naţional a obligaţiilor existente ale Părţilor stipulate în tratatele şi acordurile internaţionale cu privire la dezarmare şi neproliferare, precum şi a altor obligaţii internaţionale relevante | 3. Dezvoltarea cooperării cu UE şi în particular cu Oficiul Federal German pentru Economie şi Controlul Exporturilor (BAFA) în vederea perfecţionării legislaţiei naţionale din domeniul controlului exporturilor de mărfuri strategice şi cu dublă destinaţie | Ministerul Economiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| 4. Cooperarea Uniunii Europenă, NATO, Consiliul Europei, în vederea implementării proiectelor privind atenuarea riscurilor provocate de materialele chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN) | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 5. Cooperarea cu UE în procesul de implementare a tratatelor şi convenţiilor internaţionale în domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă: a) Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare (NPT); b) Tratatul cu privire la interzicerea totală a testelor nucleare (CTBT); c) Convenţia cu privire la interzicerea folosirii, stocării, producerii şi transferului minelor antipersonal şi distrugerea acestora, Legea nr.973-XIV din 27 aprilie 2000, Convenţia asupra interzicerii, perfecţionării, producerii şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi toxice şi asupra distrugerii lor (Legea nr.360-XV din 5 noiembrie 2004); d) Convenţia asupra interzicerii sau limitării utilizării anumitor arme clasice care pot fi considerate ca producînd efecte traumatizante excesive sau ca lovind fără discriminare şi Protocoalele anexate la Convenţie (Legea nr.975-XIV din 27 aprilie 2000”; e) alte tratate în domeniu |
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| (2) În plus, părţile convin să coopereze şi să contribuie la combaterea proliferării ADM şi a vectorilor acestora prin: (a) Luarea de măsuri în vederea ratificării tuturor celorlalte instrumente internaţionale relevante ori a aderării la acestea, după caz, şi în vederea punerii în aplicare integrale a acestora |
6. Monitorizarea negocierilor asupra instrumentelor internaţionale în domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă în cadrul organizaţiilor internaţionale relevante | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| (b) Instituirea unui sistem eficace de control al exporturilor naţionale, care să controleze atît exporturile, cît şi tranzitul bunurilor legate de ADM, inclusiv un control al utilizării finale a tehnologiilor cu dublă utilizare legată de ADM, şi care să prevadă sancţiuni eficace în cazul încălcării controalelor exporturilor | Instituirea unui sistem eficient de control al exporturilor naţionale şi tranzitului mărfurilor legate de armele de distrugere în masă, inclusiv controlul privind utilizarea finală a armelor de distrugere în masă asupra tehnologiilor cu dublă destinaţie, şi care să prevadă sancţiuni eficiente în cazul încălcării controlului exportului | 7. Elaborarea cadrului legislativ/normativ necesar pentru instituirea şi funcţionarea unui sistem eficient de control al exporturilor naţionale, care să monitorizeze atît exporturile, cît şi tranzitul mărfurilor legate de armele de distrugere în masă, inclusiv utilizarea finală a tehnologiilor cu dublă utilizare în legătură cu armele de distrugere în masă, şi care să prevadă sancţiuni eficiente în cazul încălcării regimului exporturilor | Ministerul Economiei, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului | Semestrul II, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| 8. Elaborarea Planului naţional de acţiuni privind implementarea Rezoluţiei 1540 a Consiliului de Securitate al ONU privind neproliferarea armelor de distrugere în masă şi a iniţiativei UE privind crearea centrelor de excelenţă în domeniul diminuării riscurilor provocate de materialele chimice, biologice, radiologice şi nucleare | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Apărării, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 9. Implementarea Regulamentului sanitar internaţional (elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2005) | Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice, Ministerul Apărării | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| (3) Părţile convin să instituie un dialog politic periodic, care să însoţească şi să consolideze aceste elemente | 10. Continuarea dialogului în cadrul mecanismelor existente de consultări politice în vederea informării reciproce despre ultimele tendinţe în domeniu | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 10 | Armele de calibru mic şi armamentul uşor şi controlul exporturilor de arme convenţionale | - Dezvoltarea posibilităţilor de cooperare în lupta împotriva traficului de arme şi distrugerea depozitelor de armament | 1. Consolidarea capacităţilor instituţionale şi preluarea bunelor practici internaţionale în lupta împotriva traficului de arme şi distrugerea stocurilor | Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare |
| 2. Organizarea măsurilor de distrugere prin topirea armelor cu destinaţie civilă, retrase din circuitul civil | Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 3. Elaborarea mecanismului de marcare a armelor din circuitul civil, importate în Republica Moldova | Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Economiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| - Dezvoltarea posibilităţilor de cooperare şi efectuare a schimbului de informaţii privind depistarea şi urmărirea armamentului ilegal | 4. Asigurarea schimbului de informaţii şi monitorizarea în domeniul prevenirii şi combaterii traficului ilicit de arme şi muniţii | Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 5. Asigurarea accesului responsabililor din cadrul Ministerul Afacerilor Interne la portalul iARMS (INTERPOL Illicit Arms Records and tracing Management System) al OIPC Interpol în scopul schimbului informaţional şi cooperării investigative între organele de aplicare a legii privind circulaţia ilicită a armelor de foc la nivel internaţional, precum şi a armelor ilicite care au fost utilizate în comiterea infracţiunilor | Ministerul Afacerilor Interne | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 6. Elaborarea Regulamentului cu privire la regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă | Ministerul Afacerilor Interne | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| (1) Părţile recunosc că fabricarea, transferul şi circulaţia ilicite de arme de calibru mic şi armament uşor (SALW), inclusiv muniţia aferentă, precum şi acumularea în exces a acestora, gestionarea lor ineficientă, stocurile securizate în mod necorespunzător şi răspîndirea necontrolată a acestor arme reprezintă în continuare o ameninţare gravă la adresa păcii şi securităţii internaţionale | 2.2. Politica externă şi de securitate - Dialogul şi cooperarea în domeniul Politicii Externe şi de Securitate Comune (PESC) au drept scop convergenţa treptată, inclusiv privind Politica de Securitate şi Apărare Comună (PSAC), şi vor aborda în particular chestiunile legate de securitate, prevenirea conflictelor şi gestionarea situaţiilor de criză, stabilitatea regională, dezarmarea, neproliferarea, controlul armelor şi controlul exporturilor. Cooperarea în acest domeniu se va baza pe valori comune şi interese reciproce şi se va axa pe sporirea convergenţei şi eficacităţii politice, utilizînd forurile bilaterale, internaţionale şi regionale |
7. Ratificarea Tratatului privind comerţul cu arme (ATT) | Ministerul Economiei | 2014 | În limitele resurselor bugetare | |
| (2) Părţile convin să respecte şi să execute pe deplin obligaţiile care le revin în ceea ce priveşte combaterea comerţului ilicit cu SALW, inclusiv cu muniţia aferentă, în temeiul acordurilor internaţionale în vigoare şi al rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU, precum şi angajamentele care le revin în cadrul altor instrumente internaţionale aplicabile în acest domeniu, cum ar fi Programul de acţiune al ONU pentru prevenirea, combaterea şi eradicarea comerţului ilicit cu SALW sub toate aspectele sale | 2.2. Politica externă şi de securitate - Combaterea comerţului ilicit cu arme de calibru mic şi armament uşor, inclusiv cu muniţiile pentru acestea, în cadrul acordurilor internaţionale existente şi rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU şi în baza angajamentelor în cadrul altor instrumente internaţionale aplicabile în acest domeniu |
8. Aprofundarea schimbului de informaţii între organele de drept, organizaţiile naţionale şi partenerii externi pe tematica eradicării comerţului ilicit cu arme de calibru mic şi armament uşor, precum şi organizarea atelierelor de lucru pe problema vizată | Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| 9. Implementarea Programului de acţiune al Naţiunilor Unite pentru prevenirea, combaterea şi eradicarea comerţului ilicit cu arme de calibru mic şi armament uşor (SALW) şi prezentarea rapoartelor anuale în conformitate cu rezoluţiile în acest sens ale Adunării Generale a ONU | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| (3) Părţile se angajează să coopereze şi să asigure coordonarea, complementaritatea şi sinergia eforturilor pe care le depun pentru a combate comerţul ilicit cu SALW, inclusiv cu muniţia aferentă, şi distrugerea stocurilor excesive, la nivel global, regional, subregional şi naţional | 10. Participarea la atelierele de lucru sau la conferinţele internaţionale privind aspectele legate de SALW, organizate sub egida ONU, OSCE şi altor organizaţii internaţionale şi iniţiative regionale | Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| (4) Mai mult, părţile convin să îşi continue cooperarea în domeniul controlului exporturilor de arme convenţionale, ţinînd seama de Poziţia comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie şi echipament militar | - Continuarea cooperării în domeniul controlului exporturilor de arme convenţionale, în lumina Poziţiei Comune a UE privind controlul exporturilor de tehnologii şi echipamente militare | 11. Revizuirea legislaţiei naţionale în vederea consolidării mecanismului naţional în domeniul controlului exporturilor de arme convenţionale în conformitate cu Poziţia Comună a UE privind controlul exporturilor de tehnologii şi echipament militar | Ministerul Economiei, Ministerul Apărării, Comisia interdepartamentală de control asupra exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| (5) Părţile convin să instituie un dialog politic periodic, care să însoţească şi să consolideze aceste demersuri | 12. Consolidarea şi aprofundarea dialogului dintre Republica Moldova şi UE la nivel de experţi în domeniu | Ministerul Economiei, Ministerul Apărării, Comisia interdepartamentală de control asupra exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 11 | Cooperarea internaţională în lupta împotriva terorismului | 2.2. Politica externă şi de securitate - Cooperarea pentru aprofundarea consensului internaţional cu privire la drepturile omului, bazat pe lupta împotriva terorismului, inclusiv privind definiţia juridică a actelor de terorism, prin promovarea acordului privind Convenţia cuprinzătoare cu privire la terorismul internaţional, precum şi îmbunătăţirea în continuare a cadrului legislativ şi de reglementare naţional în domeniul luptei împotriva terorismului |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege cu privire la prevenirea şi combaterea terorismului | Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare |
| 2. Participarea la elaborarea Convenţiei privind fenomenul terorismului internaţional, cu ulterioara aderare la actul vizat | Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 3. Cooperarea în vederea realizării prevederilor convenţiilor încheiate la nivel internaţional şi regional privind prevenirea, suprimarea şi reprimarea terorismului internaţional | Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 4. Asigurarea schimbului de informaţii despre organizaţiile teroriste, în conformitate cu dreptul internaţional | Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 5. Dezvoltarea cooperării cu UE şi statele membre ale UE în vederea combaterii traficului de arme şi distrugerii muniţiilor | Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 6. Dezvoltarea cu UE şi statele membre ale UE a colaborării şi schimbului de informaţii în vederea identificării şi urmăririi armelor ilegale | Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 7. Cooperarea şi participarea la combaterea proliferării armelor de distrugere în masă, precum şi a materialelor şi mijloacelor de livrare a acestora | Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 8. Consolidarea capacităţilor instituţionale prin adoptarea exemplelor eficiente şi experienţelor considerate bune practici în domeniul combaterii terorismului | Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 9. Cooperarea continuă în domeniul controlului exporturilor tehnologii şi echipamente militare | Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| (1) Părţile convin să colaboreze la nivel bilateral, regional şi internaţional pentru a preveni şi a combate terorismul în conformitate cu dreptul internaţional, cu rezoluţiile ONU în domeniu, cu standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului, cu dreptul refugiaţilor şi cu dreptul umanitar | - Continuarea dezvoltării capacităţilor instituţionale prin adoptarea celor mai bune practici şi experienţe internaţionale în domeniul luptei împotriva terorismului | 10. Participarea la platformele regionale şi internaţionale privind prevenirea şi combaterea terorismului | Serviciul de Informaţii şi Securitate, alte instituţii de stat, conform competenţelor legale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| 11. Dezvoltarea cooperării interinstituţionale, regionale şi internaţionale în vederea combaterii terorismului | Serviciul de Informaţii şi Securitate, alte instituţii de stat, conform competenţelor legale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 12. Implementarea instrumentelor internaţionale relevante ale ONU în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului | Serviciul de Informaţii şi Securitate, alte instituţii de stat, conform competenţelor legale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| (2) În acest sens, părţile cooperează în special în vederea aprofundării consensului internaţional privind lupta împotriva terorismului, inclusiv prin definirea juridică a actelor teroriste şi prin iniţierea de demersuri în vederea ajungerii la un acord referitor la Convenţia generală privind terorismul internaţional | - Realizarea schimbului de informaţie privind organizaţiile şi grupurile teroriste, activităţile şi reţele de sprijinire a acestora, în conformitate cu dreptul internaţional şi legislaţia părţilor | 13. Aprofundarea schimbului de informaţii cu instituţiile omoloage din alte state în domenii de prevenirii şi combaterii terorismului | Serviciul de Informaţii şi Securitate, alte instituţii de stat, conform competenţelor legale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| 14. Ajustarea cadrului legislativ în vederea definirii actelor de terorism în conformitate cu cele mai bune practici europene şi internaţionale | Serviciul de Informaţii şi Securitate | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 15. Efectuarea permanentă a schimbului de informaţii operative cu serviciile speciale partenere pe cazuri şi situaţii concrete, conform procedurilor stabilite | Serviciul de Informaţii şi Securitate | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| (3) În cadrul punerii în aplicare integrale a Rezoluţiei 1373 (2001) a Consiliului de Securitate al ONU şi a altor instrumente ale ONU relevante, precum şi a convenţiilor şi instrumentelor internaţionale aplicabile, părţile fac schimb de informaţii cu privire la organizaţiile şi grupurile teroriste, la activităţile acestora şi la reţelele de sprijin, în conformitate cu dreptul internaţional şi cu legislaţia părţilor | 16. Elaborarea şi prezentarea în adresa partenerilor externi a rapoartelor naţionale privind măsurile întreprinse în domeniul implementării Rezoluţiei 1373 a Consiliului de Securitate al ONU | Serviciul de Informaţii şi Securitate, alte instituţii de stat, conform competenţelor legale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 17. Desfăşurarea dialogului cu partenerii externi în vederea preluării bunelor practici de implementare a instrumentelor şi convenţiilor ONU în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului | Serviciul de Informaţii şi Securitate, alte instituţii de stat, conform competenţelor legale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
|
TITLUL III. JUSTIŢIE, LIBERTATE ŞI SECURITATE |
||||||
| 12 | Supremaţia legii (1) În cadrul cooperării în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, părţile acordă o importanţă deosebită promovării statului de drept, inclusiv independenţei sistemului judiciar, accesului la justiţie şi dreptului la un proces echitabil |
1. Implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, aprobate prin Legea nr.231 din 25 noiembrie 2011, şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.6 din 16 februarie 2012 | Ministerul Justiţiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |
| (2) Părţile cooperează pe deplin cu privire la funcţionarea eficace a instituţiilor în domeniul asigurării respectării legii şi al administrării justiţiei | - Cooperarea în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii | 2. Valorificarea mecanismelor de cooperare cu instituţiile UE şi statele membre UE în vederea consolidării funcţionării eficiente a instituţiilor de aplicare/administrare a legii, inclusiv prin preluarea celor mai bune practici în vederea sporirii colaborării la nivel naţional | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |
| 13 | Protecţia datelor cu caracter personal (1) Părţile convin să coopereze în vederea asigurării unui nivel înalt de protecţie a datelor cu caracter personal în conformitate cu instrumentele juridice şi cu standardele internaţionale, ale UE şi ale Consiliului Europei |
2.3. Cooperarea în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii - Continuarea implementării cadrului legislativ şi asigurarea unui nivel înalt de protecţie a datelor cu caracter personal, în conformitate cu instrumentele şi standardele Europene - Fortificarea în continuare a dezvoltării capacităţii autorităţii pentru protecţia datelor cu caracter personal (Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal) şi monitorizarea aplicării standardelor de protecţie a datelor în toate sectoarele, în special în cele referitoare la aplicarea legii |
1. Realizarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal pentru anii 2013-2018, aprobat prin Legea nr.229 din 10 octombrie 2013, inclusiv: | Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, în colaborare cu entităţile responsabile desemnate expres în Planul de acţiuni | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare |
| a) Înregistrarea operatorilor şi a sistemelor de date cu caracter personal gestionate de aceştia în Registrul de evidenţă a operatorilor de date cu caracter personal | Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| b) Elaborarea instrucţiunilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal în diferite sectoare | Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, autorităţile publice centrale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| c) Formarea profesională a personalului Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal prin instruire continuă, schimb de experienţă cu instituţiile similare, seminare, traininguri, vizite de studiu, ateliere de lucru, conferinţe internaţionale | Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| d) Dezvoltarea infrastructurii Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (dotarea cu echipament, tehnică IT, sisteme informatice, mijloace de transport) | Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 2. Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.182-XVI din 10 iulie 2008, în scopul de a revizui efectivul-limită al Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, concretizării atribuţiilor, precum şi de a asigura consolidarea capacităţilor instituţionale ale acestei autorităţi | Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | Semestrul II, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (2) Orice prelucrare a datelor cu caracter personal intră sub incidenţa dispoziţiilor legale menţionate în anexa I la prezentul acord. Transferul de date cu caracter personal între părţi are loc numai dacă acesta este necesar pentru punerea în aplicare, de către autorităţile competente ale părţilor, a prezentului acord sau a altor acorduri încheiate între părţi | 3. Avizarea şi coordonarea obligatorie cu Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu caracter Personal a proiectelor tratatelor internaţionale care reglementează schimbul de informaţii cu transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal, pentru a asigura respectarea prevederilor art.32 al Legii nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal | Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| Anexa I, Titlul III: Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice şi de modificare a Directivei 2002/ 58/CE |
Modificarea actelor legislative relevante în conformitate cu Hotărîrea Curţii de Justiţie a UE prin care Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice şi de modificare a Directivei 2002/58/CE este declarată nevalidă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Anexa I , Titlul III, 1 şi 2 Angajamente şi principii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal |
Completarea Legii nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal cu prevederi care ar urmări crearea cadrului juridic necesar aplicării Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului privind protecţia datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală şi cu prevederi de armonizare la Recomandarea nr.R (87) 15 din 17 septembrie 1987 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei care reglementează utilizarea datelor cu caracter personal în activitatea poliţiei | Ministerul Justiţiei, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală, Serviciul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| 14 | Cooperarea în domeniul migraţiei, al azilului şi al gestionării frontierelor (1) Părţile reafirmă importanţa unei gestionări comune a fluxurilor de migraţie între teritoriile lor şi consolidează dialogul amplu purtat în prezent cu privire la toate aspectele legate de migraţie, inclusiv migraţia legală, protecţia internaţională, migraţia ilegală, traficul de migranţi şi traficul de persoane |
1. Extinderea cooperării dintre instituţiile de aplicare a legii în vederea gestionării comune a fluxurilor de migraţie, inclusiv instituirea mecanismelor naţionale şi regionale corespunzătoare, prin: schimb de informaţii; conlucrare comună pe dosare penale concrete; măsuri de profilaxie pe segmentul dat, traininguri (mese rotunde), traininguri specializate în domeniul protecţiei refugiaţilor şi beneficiarilor de protecţie internaţională | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| 2. Implementarea Planului de acţiuni pentru anii 2011-2015 privind implementarea Strategiei naţionale în domeniul migraţiei şi azilului (2011-2020), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1009 din 26 decembrie 2011 Notă: Informaţia compilată va fi prezentată Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene de către Ministerul Afacerilor Interne |
Ministerul Afacerilor Interne, cu implicarea tuturor instituţiilor vizate în Plan | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 3. Elaborarea şi aprobarea Planului de acţiuni pentru anii 2015-2020 privind implementarea Strategiei naţionale în domeniul migraţiei şi azilului (2011-2020) | Ministerul Afacerilor Interne, cu implicarea tuturor instituţiilor vizate în Plan | Semestrul II, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| (2) Aceasta se axează, în special, pe: (a) Cauzele şi consecinţele migraţiei |
2.3. Cooperarea în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii - Continuarea actualizării Profilului Migraţional Extins după publicarea iniţială reuşită şi integrarea acestuia, în limita posibilităţilor, în procesul decizional cu privire la politica în domeniul migraţiei |
4. Elaborarea anuală a Raportului analitic al Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Biroul Naţional de Statistică, Biroul Relaţii Interetnice Cancelaria de Stat (Biroul pentru relaţii cu diaspora) | Anual | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |
| 5. Colaborarea cu autorităţile administraţiei publice centrale şi organele centrale de specialitate, cu autorităţile administraţiei publice locale în vederea colectării de date pentru elaborarea Profilului Migraţional Extins | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Biroul Naţional de Statistică, Biroul Relaţii Interetnice, Cancelaria de Stat (Biroul pentru relaţii cu diaspora) | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 6. Desfăşurarea periodică a reuniunilor grupurilor tematice de lucru pentru examinarea rezultatelor Raportului analitic al Profilului Migraţional Extins, precum şi a tendinţelor şi necesităţilor de dezvoltare a politicilor în domeniul migraţiei | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Biroul Naţional de Statistică, Biroul Relaţii Interetnice, Cancelaria de Stat (Biroul pentru relaţii cu diaspora) | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| (b) Elaborarea şi punerea în aplicare a legislaţiei şi a practicilor naţionale privind protecţia internaţională, în vederea respectării dispoziţiilor Convenţiei de la Geneva privind statutul refugiaţilor din 1951, a Protocolului privind statutul refugiaţilor din 1967 şi a altor instrumente internaţionale relevante şi în vederea asigurării respectării principiului nereturnării | 2.3. Cooperarea în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii - Continuarea implementării eficiente a Legii nr.270-XVI din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova, care oferă un cadru solid pentru protecţia persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională; asigurarea modificării Legii pentru a o ajusta în continuare la standardele internaţionale şi europene |
7. Ajustarea Legii nr.270-XVI din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova la legislaţia UE şi cele mai bune practici europene | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |
| - Menţinerea procedurii calitative pentru determinarea statutului de refugiat | 8. Transpunerea şi aplicarea standardelor internaţionale şi europene în procedura naţională de azil | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| 9. Implementarea Curriculei europene de azil, inclusiv instruirea judecătorilor şi a procurorilor în acest domeniu | Ministerul Afacerilor Interne, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Justiţiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 10. Elaborarea ghidului pentru consilierii de eligibilitate privind persoanele vulnerabile | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 11. Elaborarea metodologiei privind cercetarea informaţiei din ţările de origine a solicitanţilor de azil | Ministerul Afacerilor Interne | Trimestrul III, 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 12. Elaborarea instrucţiunilor interne privind procedurile administrative de examinare a dosarelor de azil | Ministerul Afacerilor Interne | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| - Continuarea instruirii judecătorilor şi magistraţilor în chestiunile legate de azil şi imigraţie, în special pentru a se ocupa de procedurile legale de atac în domeniile respective | 13. Organizarea continuă a seminarelor, instruirilor, trainingurilor privind standardele de calitate în procedura de azil pentru toţi actorii implicaţi | Institutul Naţional al Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| - Activarea actelor de identitate biometrice şi iniţierea eliberării documentelor de călătorie pentru refugiaţi | 14. Organizarea confecţionării şi eliberării documentelor de călătorie pentru refugiaţi şi beneficiarii de protecţie umanitară | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor Interne | Trimestrul IV, 2014 – semestrul I, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| 15. Realizarea unui studiu cu privire la situaţia apatridiei pe teritoriul Republicii Moldova | Ministerul Afacerilor Interne | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| (c) Normele în materie de admisie, drepturile şi statutul persoanelor admise, tratamentul echitabil şi integrarea persoanelor care nu au cetăţenia statului-gazdă, aflate în situaţie de şedere legală, precum şi educaţia, formarea şi măsurile de combatere a rasismului şi a xenofobiei | 2.3. Cooperarea în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii - Continuarea consolidării Biroului Migraţie şi Azil (BMA) drept actor coordonator pentru gestionarea robustă a fluxurilor de migraţie, îmbunătăţirea în continuare a condiţiilor de primire şi documentare a străinilor, în special activităţii ghişeelor unice pentru documentarea cetăţenilor străini la nivel central şi local |
16. Dezvoltarea şi implementarea unui nou concept de ghişeu unic | Ministerul Afacerilor Interne | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |
| 17. Renovarea, modernizarea şi, după caz, reamplasarea ghişeelor unice de documentare a străinilor (Nord, Centru şi Sud) | Ministerul Afacerilor Interne | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 18. Dezvoltarea şi implementarea noilor servicii de documentare pentru străini | Ministerul Afacerilor Interne | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 19. Consolidarea în continuare a cadrului legal şi normativ, precum şi a regulamentelor instituţionale interne în scopul de a facilita documentarea străinilor | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 20. Elaborarea materialelor informative pentru fiecare dintre categoriile de migranţi privind drepturile şi obligaţiile acestora în Republica Moldova, inclusiv privind procedurile şi detaliile practice de documentare în Republica Moldova | Ministerul Afacerilor Interne | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 21. Dezvoltarea funcţionalităţilor noi în cadrul subsistemului informaţional al Biroului Migraţie şi Azil al Ministerului Afacerilor Interne şi completarea Registrului de stat al populaţiei cu informaţii privind străinii | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 22. Elaborarea unui modul privind analiza riscurilor în cadrul sistemului informaţional al Biroului Migraţie şi Azil din subordinea Ministerului Afacerilor Interne | Ministerul Afacerilor Interne | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 23. Elaborarea şi semnarea acordurilor interinstituţionale privind schimbul de informaţii | Ministerul Afacerilor Interne, autorităţile publice centrale | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 24. Instruirea continuă a personalului Biroului Migraţie şi Azil prin traininguri, seminare, vizite de studiu, preluarea practicilor statelor membre UE | Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| - Dezvoltarea în continuare a cadrului de integrare | 25. Consolidarea cadrului legal în domeniul integrării refugiaţilor, beneficiarilor de protecţie umanitară şi altor categorii de cetăţeni străini | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor, Ministerul Culturii | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| 26. Elaborarea acordului interinstituţional pentru implementarea eficientă a cadrului legal în domeniul integrării străinilor | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii | Trimestrul III, 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 27. Crearea centrelor de integrare pentru străini | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, Ministerul Finanţelor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 28. Desfăşurarea activităţilor de informare pentru a exclude manifestările de rasism şi xenofobie | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor, Ministerul Culturii, Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, Oficiul Avocatului Poporului, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Biroul Relaţii Interetnice | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 29. Realizarea schimbului de informaţii şi de bune practici cu statele membre UE privind integrarea refugiaţilor şi beneficiarilor de protecţie internaţională | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor, Ministerul Culturii, Biroul Relaţii Interetnice | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| (d) Instituirea unei politici preventive eficace împotriva migraţiei ilegale, a traficului de migranţi şi de persoane, inclusiv a unor mijloace de combatere a reţelelor de traficanţi de migranţi şi de persoane şi de asigurare a protecţiei victimelor acestui tip de trafic | 2.3. Cooperarea în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii - Continuarea consolidării serviciilor regionale ale subdiviziunii pentru combaterea migraţiei ilegale a Biroului Migraţie şi Azil, precum şi asigurarea prezenţei unitare a Biroului la nivel regional şi crearea facilităţilor la nivel local distincte de cele ale poliţiei naţionale |
30. Ajustarea politicilor şi cadrului regulator de prevenire a migraţiei ilegale conform standardelor UE şi celor mai bune practici europene (elaborarea noilor metodologii de activitate) | Ministerul Afacerilor Interne | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |
| 31. Consolidarea infrastructurii şi a echipamentului secţiilor regionale de combatere a şederii ilegale a străinilor (mun. Cahul şi Bălţi) | Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 32. Elaborarea metodologiei de depistare a migranţilor cu şedere ilegală | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Serviciul de Informaţii şi Securitate | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 33. Elaborarea metodologiei de analiză a riscurilor în domeniul migraţiei şi azilului | Ministerul Afacerilor Interne | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 34. Consolidarea capacităţilor profesionale ale angajaţilor secţiilor regionale de combatere a şederii ilegale a străinilor | Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| - Consolidarea infrastructurii existente (inclusiv a centrelor de detenţie) şi completarea cu personal a organelor responsabile pentru a asigura întoarcerea efectivă a conaţionalilor ţărilor terţe care locuiesc ilegal şi/sau sînt în tranzit de pe teritoriul Republicii Moldova; asigurarea respectării drepturilor imigranţilor aflaţi în detenţie administrativă, precum şi dezvoltarea în continuare a cadrului de integrare | 35. Renovarea Centrului de plasament temporar al străinilor în conformitate cu standardele UE (renovarea izolatorului disciplinar) | Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| 36. Revizuirea şi aprobarea instrucţiunilor interne de activitate ale Centrului de plasament temporar al străinilor | Ministerul Afacerilor Interne | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 37. Dezvoltarea sistemelor informaţionale în vederea schimbului de date | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Centrul de Guvernare Electronică, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 38. Consolidarea continuă a capacităţilor instituţiei responsabile de executarea procedurilor de returnare şi expulzare prin seminare, traininguri, instruiri, vizite de studiu, pregătirea formatorilor | Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| (f) În domeniul gestionării frontierelor şi al securităţii documentelor, cooperarea se axează pe chestiuni privind organizarea, formarea, cele mai bune practici şi alte măsuri operaţionale, precum şi consolidarea cooperării dintre Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) şi serviciile poliţiei de frontieră ale Republicii Moldova | 2.3. Cooperarea în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii - Îmbunătăţirea în continuare a gestionării frontierelor, menţinerea la un nivel înalt a controalelor la frontieră şi supravegherii frontierelor, precum şi extinderea şi modernizarea facilităţilor de supraveghere video fixe şi mobile |
39. Elaborarea studiului de fezabilitate şi identificarea necesităţilor pentru dezvoltarea capacităţilor software de recunoaştere facială | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |
| 40. Aprobarea cadrului normativ necesar pentru aplicarea sistemului de recunoaştere facială | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 41. Achiziţionarea sistemului de recunoaştere facială şi consolidarea capacităţilor pentru aplicarea acestui sistem | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 42. Utilizarea pe larg a sistemului de recunoaştere facială ca subsistem care urmează să devină parte a Registrului de stat al populaţiei, ca resursă primară pe baza căreia are loc eliberarea documentelor de identitate şi monitorizarea fluxurilor migraţionale, la care sînt conectate nu doar instituţiile de forţă – Ministerul Afacerilor Interne, Poliţia de Frontieră, Serviciul Vamal, dar şi alte agenţii, precum instituţiile fiscale, organele cadastrale, Camera de Licenţiere, Comisia Electorală Centrală etc. | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 43. Elaborarea şi utilizarea Directoriului Cheilor Publice (PKD) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 44. Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru utilizarea Directoriului Cheilor Publice (PKD) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 45. Dezvoltarea capacităţilor de utilizare a Directoriului Cheilor Publice (PKD) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 46. Aplicarea regulilor ICAO la eliberarea actelor şi utilizarea Directoriului Cheilor Publice (PKD) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 47. Asigurarea operaţionalităţii complete a Directoriului Cheilor Publice (PKD) naţional | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 48. Dezvoltarea sistemului de supraveghere fixă a frontierei prin instalarea camerelor video şi a celor pe principii de termoviziune de-a lungul frontierei de stat | Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | Proiectul “Armele de distrugere în masă – Programul de Prevenire şi Proliferare (ADM PPP)”, realizat în baza Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul SUA cu privire la cooperare în vederea facilitării acordării asistenţei, semnat la Chişinău la 21 martie 2012 | |||
| - Îmbunătăţirea imaginii situaţionale la nivel naţional şi local prin continuarea reglării analizei riscurilor, gestionării informaţiei şi a fluxului de date | 49. Dezvoltarea sistemului integrat de management al frontierei de stat, care va include un ansamblu de subsisteme tehnice şi operaţionale, structurate pe o platformă de comunicaţii electronice comune, în conformitate cu cele mai bune practici UE şi cu principiile conceptului EUROSUR | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Serviciul Vamal, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| 50. Elaborarea şi aprobarea prin hotărîre de Guvern a Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2014-2016 | Ministerul Afacerilor Interne, Consiliul Naţional pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat | 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 51. Realizarea aplicaţiilor informatice care permit schimbul de informaţii în timp real între structurile naţionale şi internaţionale cu atribuţii în supravegherea şi controlul trecerii frontierelor | Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2016 | Proiectul “Reţeaua de comunicaţii fixe şi mobile pentru Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova”, realizat în baza Acordului-cadru dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Comunităţilor Europene privind asistenţa externă, semnat la Bruxelles la 11 mai 2006 | |||
| - Asigurarea în continuare a infrastructurii adecvate, echipamentului tehnic, sistemelor TI, resurselor financiare şi umane, în conformitate cu Strategia şi planurile de acţiune ale Republicii Moldova de management integrat al frontierei | 52. Dotarea subdiviziunilor de frontieră cu maşini de teren moderne, sisteme mobile de monitorizare video şi pe principii de termoviziune, montate pe mijloace de transport, echipament şi tehnică de calcul mobil pentru consultarea bazelor de date | Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2015 | Proiectul comun dintre Republica Moldova şi Ucraina “STRONGBOR” (dezvoltarea patrulării comune), realizat în cadrul Iniţiativei Parteneriatului Estic-IBM | ||
| 53. Dotarea, conform cerinţelor Catalogului Schengen, a punctelor de trecere cu echipament special pentru controlul de nivelul al doilea al documentelor şi controlul mijloacelor de transport în scopul depistării persoanelor ascunse | Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2016 | Suportul bugetar în implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize | |||
| 54. Construcţia capitală/reconstrucţia edificiilor subdiviziunilor Poliţiei de Frontieră (direcţiile regionale “Est” şi “Sud”, sectoarele Poliţiei de Frontieră “Săiţi” şi “Volontiri”) | Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2016 | Planul de dezvoltare a infrastructurii frontierei de stat pentru anii 2012-2014, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.476 din 28 iunie 2011; Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23 decembrie 2013 (anexa nr.3 –Alocaţiile pentru autorităţile publice centrale, destinate finanţării investiţiilor capitale) | |||
| 55. Implementarea sistemului avansat de informaţii despre pasageri (API) în punctul de trecere a frontierei “Aeroport-Chişinău” | Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| - Susţinerea şi extinderea în continuare a programelor de instruire şi a măsurilor anticorupţie | 56. Instruirea angajaţilor Poliţiei de Frontieră în scopul sporirii gradului de integritate şi îmbunătăţirii conduitei profesionale | Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| 57. Consolidarea capacităţilor de monitorizare a activităţii poliţiştilor de frontieră în scopul prevenirii şi combaterii acţiunilor de corupţie (supravegherea video în cabinele de control, desfăşurarea controalelor inopinate şi evidenţa statistică a acestora, controlul integrităţii poliţiştilor de frontieră etc. ) | Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| - Exploatarea în continuare a oportunităţilor de acţiuni comune, instruire şi consultanţă de specialitate din partea EUBAM, Frontex şi statelor membre ale UE | 58. Implementarea Planului de acţiuni al Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontiera Moldo-Ucraineană EUBAM (10 Phase Action Plan) | Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare, programe şi proiecte comune realizate în baza Acordului-cadru dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Comunităţilor Europene privind asistenţa externă, semnat la Bruxelles la 11 mai 2006 | ||
| 59. Semnarea şi implementarea Planului de cooperare cu Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) pentru anii 2015-2017 | Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare; programe şi proiecte comune realizate în baza Aranjamentului de lucru, semnat în august 2008 | |||
| 60. Diversificarea cadrului juridic de cooperare cu serviciile de frontieră ale statelor limitrofe, statelor-membre ale UE şi cu alte instituţii de specialitate din cadrul UE, precum şi cu statele terţe | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2014 - 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 61. Continuarea cooperării cu statele vecine în vederea finalizării procesului de demarcare a frontierei de stat | Ministerul Afacerilor Interne | 2014 - 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 62. Continuarea participării la operaţiunile comune şi la proiecte-pilot internaţionale pe sectoare de frontieră terestre, aeriene şi maritime, precum şi găzduirea proiectelor “Puncte de coordonare terestră 2014” în punctele de trecere a frontierei de stat | Ministerul Afacerilor Interne | 2014 - 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 63. Implementarea fazei a doua a proiectului “Fixed and Mobile Communication Network for Moldovan Border Guards Service” | Ministerul Afacerilor Interne | 2014 | În limitele resurselor bugetare; Proiectul “Reţeaua de comunicaţii fixe şi mobile pentru Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova”, realizat în baza Acordului-cadru dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Comunităţilor Europene privind asistenţa externă, semnat la Bruxelles la 11 mai 2006 | |||
| 64. Continuarea eforturilor în vederea implementării de către Departamentul Poliţiei de Frontieră a Sistemului Uniunii Europene de supraveghere a frontierei EUROSUR | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| - Utilizarea efectului de pîrghie al prezenţei EUBAM pentru a intensifica şi dezvolta în continuare cooperarea cu Serviciul de Grăniceri al Ucrainei, inclusiv în domeniul schimbului automatizat de date nominale | 65. Semnarea şi implementarea Protocolului dintre Departamentul Poliţiei de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Serviciul Vamal al Republicii Moldova şi Administraţia Serviciului Grăniceresc de Stat al Ucrainei şi Serviciul Fiscal de Stat al Ucrainei privind punctele de contact la frontiera de stat moldo-ucraineană | Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 66. Semnarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la organizarea schimbului de informaţii privind persoanele şi mijloacele de transport cu care persoanele traversează frontiera de stat moldo-ucraineană | Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| - Explorarea oportunităţilor cu partenerii ucraineni pentru crearea punctelor de trecere a frontierei comune suplimentare şi patrularea în comun a frontierei, inclusiv pe segmentul central al frontierei Moldova-Ucraina | 67. Semnarea şi implementarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea la efectuarea controlului în comun al persoanelor, al mijloacelor de transport şi al mărfurilor la frontiera de stat moldo-ucraineană | Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 68. Continuarea implementării proiectului-pilot de efectuare a controlului comun în punctul de trecere “Briceni-Rossoşanî”, dislocat pe teritoriul Ucrainei | Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 69. Continuarea patrulării comune a frontierei de stat moldo-ucrainene | Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (3) De asemenea, cooperarea poate facilita migraţia circulară în interesul dezvoltării | 70. Valorificarea oportunităţilor existente în contextul Parteneriatului de Mobilitate Republica Moldova – Uniunea Europeană | Comitetul Naţional de Monitorizare a Implementării Parteneriatului de Mobilitate RM-UE | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| 15 | Circulaţia persoanelor (1) Părţile garantează punerea în aplicare integrală a următoarelor acte: (a) Acordul dintre Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2008 |
- Continuarea implementării eficiente a Acordului dintre Republica Moldova şi Comunitatea Europeană privind readmisia persoanelor aflate în şedere ilegală şi a măsurilor pentru reintegrarea cetăţenilor moldoveni | 1. Continuarea implementării Acordului dintre Republica Moldova şi Comunitatea Europeană cu privire la readmisia persoanelor în situaţie de şedere ilegală, ratificat prin Legea nr.238-XVI din 8 noiembrie 2007 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare |
| 2. Negocierea şi semnarea cu statele membre UE a protocoalelor adiţionale la Acordul dintre Republica Moldova şi Comunitatea Europeană privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 3. Negocierea şi semnarea cu statele terţe a acordurilor de readmisie a persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| (b) Acordul dintre Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind facilitarea eliberării vizelor, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2008, astfel cum a fost modificat la data de 27 iunie 2012 | 4. Monitorizarea, în limitele competenţelor, a implementării prevederilor Acordului dintre Republica Moldova şi Comunitatea Europeană privind facilitarea eliberării vizelor, ratificat prin Legea nr.237-XVI din 8 noiembrie 2007 | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| (2) Părţile depun eforturi pentru creşterea mobilităţii cetăţenilor şi iau măsuri progresive în direcţia atingerii, la momentul oportun, a obiectivului comun de a avea un regim de călătorii fără viză, dacă sunt întrunite condiţiile necesare pentru asigurarea unei mobilităţi bine gestionate şi desfăşurate în condiţii de siguranţă, prevăzute în cadrul Planului de acţiune privind liberalizarea vizelor | 5. Implementarea acţiunilor/măsurilor de salvgardare în vederea prevenirii şi combaterii eventualelor abuzuri ale liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova pentru şederile de scurtă durată în UE | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Grupul de lucru privind coordonarea liberalizării regimului de vize | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| 6. Aplicarea Planului de acţiuni pentru implementarea Matricei de politici pentru suportul bugetar direct privind liberalizarea regimului de vize 2014-2016 | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Grupul de lucru privind coordonarea liberalizării regimului de vize | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 16 | Prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, a corupţiei şi a altor activităţi ilegale (1) Părţile cooperează în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea tuturor formelor de activităţi infracţionale şi ilegale, organizate sau nu, inclusiv cele cu caracter transnaţional, cum ar fi: (a) traficul de migranţi şi traficul de persoane |
Politici naţionale de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane - Implementarea Planului naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2014-2016, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.484 din 26 iunie 2014 - Aprofundarea cooperării cu privire la trafic în cadrul organizaţiilor internaţionale relevante (OSCE, ONU) |
1. Implementarea activităţilor preconizate în Planul naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane (2014-2016) | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane), autorităţile publice | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare |
| 2. Dezvoltarea şi pilotarea conceptului de monitorizare şi evaluare a politicilor naţionale de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane) | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 3. Consolidarea continuă a mecanismului de armonizare şi colectare a datelor în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane), Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei | 2015 - 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| - Îmbunătăţirea cadrului legal existent în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane | 4. Coordonarea procesului de definitivare şi promovare a proiectului de lege de modificare şi completare a Legii nr.241-XVI din 20 octombrie 2005 privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi a altor acte legislative | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane), Ministerul Justiţiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| (b) contrabanda şi traficul de bunuri, inclusiv în domeniul armelor de calibru mic şi al drogurilor ilicite | 5. Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor comune de prevenire şi combatere a traficului ilicit de mărfuri pe perimetrul frontierei moldo-ucrainene şi perimetrul administrativ cu regiunea transnistreană | Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| 6. Consolidarea cooperării cu OLAF, FRONTEX, EUBAM, Europol | Serviciul Vamal, Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 7. Pregătirea pentru semnarea acordului operaţional cu Europol | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (c) activităţile economice şi financiare ilegale, cum ar fi contrafacerea, frauda fiscală şi fraudele legate de achiziţiile publice | 8. Consolidarea colaborării în domeniul combaterii infracţiunilor economice şi evaziunilor fiscale, inclusiv prin încheierea acordurilor de cooperare şi schimb de informaţii între instituţiile omoloage din statele membre ale UE | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| (e) corupţia activă şi cea pasivă, atît în sectorul privat, cît şi în cel public, inclusiv abuzul de funcţii şi traficul de influenţă | 2.1. Dialogul politic şi reforma - Continuarea reformei sectorului justiţiei, în special asigurarea independenţei şi eficienţei sistemului judiciar, organelor de urmărire penală, precum şi a autorităţilor de drept, care trebuie să fie libere de influenţe politice sau interferenţe excesive; intensificarea luptei împotriva corupţiei |
9. Instruirea continuă a personalului organelor de drept şi justiţiei în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, în special la nivel înalt | Institutul Naţional al Justiţiei, Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |
| 10. Implementarea eficientă a mecanismului de verificare a stilului de viaţă al angajaţilor autorităţilor naţionale | Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 11. Dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt şi a corupţiei în organele de drept | Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Comisia Naţională de Integritate, Serviciul Vamal | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 12. Elaborarea, aprobarea şi implementarea unui regulament-cadru cu privire la ocuparea prin concurs a funcţiei de demnitate publică şi a funcţiei publice de conducere de nivel superior | Cancelaria de Stat, Ministerul Justiţiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| - Asigurarea deplinei funcţionări a Centrului Naţional Anticorupţie, inclusiv prin participarea în cooperarea internaţională împotriva corupţiei | 13. Revizuirea prevederilor Codului penal al Republicii Moldova şi Codului contravenţional al Republicii Moldova pentru a aplica obiectivul sancţiunii descurajatoare şi concretizarea anumitor particularităţi privind incriminarea actelor de corupţie ce ţin de competenţa Centrului Naţional Anticorupţie | Centrul Naţional Anticorupţie | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| 14. Dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor angajaţilor Centrului Naţional Anticorupţie privind prevenirea şi combaterea corupţiei, inclusiv a corupţiei la nivel înalt, precum şi a capacităţilor de testare a integrităţii profesionale în sectorul public | Centrul Naţional Anticorupţie | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 15. Instruirea entităţilor publice privind punerea în aplicare a mecanismelor instituţionale de cultivare a integrităţii profesionale şi instituţionale, precum şi a procedurii de testare a integrităţii profesionale | Centrul Naţional Anticorupţie | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| (f) falsificarea de documente şi prezentarea de declaraţii false | 16. Consolidarea capacităţilor şi dezvoltarea continuă a abilităţilor privind depistarea documentelor false, precum şi a falsului în documente | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Justiţiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| (g) criminalitatea informatică | 17. Consolidarea capacităţilor în domeniul combaterii criminalităţii informatice | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| 18. Implementarea Planului comun de acţiuni în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii informatice pentru perioada anilor 2013-2015 | Procuratura Generală, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Apărării, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, ÎS “Centrul de telecomunicaţii speciale”, Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală, Agenţia de Stat pentru Protecţia Moralităţii, Institutul Naţional al Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Comisia Electorală Centrală | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 19. Ajustarea cadrului legal privind prevenirea şi combaterea criminalităţii, inclusiv celei informatice | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Serviciul de Informaţii şi Securitate | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 20. Dezvoltarea unui concept integrat de analiză a riscului în domeniul combaterii criminalităţii informatice | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate | 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 21. Participarea la platformele multilaterale privind prevenirea criminalităţii informatice | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 22. Asigurarea unei cooperări eficiente cu unitatea EC3 din cadrul Europol | Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 23. Consolidarea capacităţilor instituţionale prin instruirea specialiştilor, preluarea celor mai bune practici şi experienţe în domeniul schimbului de informaţii cu privire la combaterea criminalităţii informatice | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 24. Consolidarea capacităţilor instituţionale prin preluarea celor mai bune practici şi experienţe în domeniul schimbului de informaţii cu privire la fenomenul criminalităţii (crimă organizată, trafic de persoane, droguri, confiscarea bunurilor ilicite etc. ) | Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 25. Consolidarea capacităţilor instituţionale prin preluarea celor mai bune practici şi experienţe în domeniul combaterii terorismului cibernetic | Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| (2) Părţile intensifică cooperarea bilaterală, regională şi internaţională între organele de asigurare a respectării legii, inclusiv consolidarea cooperării dintre Oficiul European de Poliţie (Europol) şi autorităţile competente ale Republicii Moldova. Părţile se angajează să pună în aplicare în mod eficace standardele internaţionale relevante şi, în special, cele consacrate în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate (UNTOC) din 2000 şi cele trei protocoale la aceasta, în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei din 2003 şi în instrumentele relevante ale Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea corupţiei | - Stabilirea unei cooperări mai strînse cu Europol, inclusiv prin încheierea unui acord de cooperare operaţională | 26. Consolidarea mecanismului de colaborare interinstituţională a organelor de drept în prevenirea şi combaterea crimei organizate | Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |
| 27. Organizarea atelierelor de lucru, a seminarelor, a conferinţelor, a exerciţiilor în domeniul activităţii speciale de investigaţie, inclusiv participarea la vizite de studiu în vederea preluării experienţei şi a celor mai bune practici | Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Naţional Anticorupţie, Institutul Naţional al Justiţiei, Procuratura Generală, alte autorităţi | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 28. Acordarea şi primirea asistenţei juridice privind infracţiunile vizate de Convenţie, schimbul de informaţii cu celelalte state care au aderat la Convenţie | Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 2.1. Dialogul politic şi reforma Anticorupţie şi reforma administrativă - Abordarea eforturilor de prevenire şi combatere a corupţiei la toate nivelurile societăţii, în special a corupţiei la nivel înalt, precum şi a cazurilor care implică oficiali de nivel înalt sau daune la scară largă, şi implementarea recomandărilor relevante ale Grupului de State ale Consiliului Europei împotriva Corupţiei (GRECO) |
29. Implementarea eficientă a recomandărilor GRECO | Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Comisia Electorală Centrală, Centrul Naţional Anticorupţie | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| 17 | Lupta împotriva drogurilor ilicite | - Implementarea în continuare a Strategiei şi planurilor de acţiuni relevante, precum şi elaborarea unui nou plan de acţiuni | 1. Implementarea Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1208 din 27 decembrie 2010 şi asigurarea realizării acţiunilor prevăzute în Planul naţional de acţiuni antidrog 2014-2016, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.764 din 18 septembrie 2014 | Comisia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţi şi Securitate, Serviciul Vamal, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Centrul Naţional Anticorupţie, alte autorităţi cu atribuţii în domeniu | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare |
| (1) În limitele competenţelor şi prerogativelor fiecăreia, părţile cooperează în vederea adoptării unei abordări echilibrate şi integrate cu privire la lupta împotriva drogurilor. Politicile şi acţiunile în acest domeniu au drept obiectiv să consolideze structurile de combatere a drogurilor ilicite, să reducă oferta, traficul şi cererea de droguri ilicite şi să gestioneze consecinţele abuzului de droguri asupra sănătăţii şi a societăţii, precum şi să prevină în mod mai eficace deturnarea precursorilor chimici utilizaţi pentru fabricarea ilicită a drogurilor şi a substanţelor psihotrope | 2.3. Cooperarea în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii - Asigurarea în continuare a unei abordări echilibrate şi integrate faţă de problemele legate de droguri pentru a face faţă consecinţelor pentru sănătate şi sociale ale abuzului de droguri, precum şi asigurarea prevenirii mai eficiente a consumului de droguri şi întreprinderea eforturilor pentru reducerea furnizării, traficului şi cererii de droguri ilegale - Fortificarea structurilor instituţionale pentru combaterea drogurilor ilegale |
2. Definitivarea metodelor de cooperare necesare pentru prevenirea consumului de droguri şi combaterea fenomenului traficului de droguri | Ministerul Sănătăţii, Comisia Naţională Antidrog, Ministerul Educaţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţi şi Securitate, Serviciul Vamal, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, alte autorităţi cu atribuţii în domeniu | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |
| 3. Consolidarea capacităţilor Observatorului Naţional pentru Droguri | Ministerul Sănătăţii | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 4. Mediatizarea şi informarea societăţii civile despre riscurile şi consecinţele consumului de droguri şi traficului ilicit de droguri | Comisia Naţională Antidrog, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| (2) Părţile convin asupra metodelor de cooperare necesare pentru atingerea acestor obiective. Acţiunile se întemeiază pe principii stabilite de comun acord, în conformitate cu convenţiile internaţionale în domeniu, Strategia UE în materie de droguri (2013 - 2020), Declaraţia politică privind orientările care trebuie urmate pentru reducerea cererii de droguri, adoptate în cadrul celei de a 20-a sesiuni speciale a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drogurile, din iunie 1998 | - Dezvoltarea în continuare a cooperării şi schimbului de informaţie şi continuarea cooperării cu Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA) şi în cadrul Grupului Pompidou al Consiliului Europei | 5. Depistarea în circuitul ilegal a substanţelor noi cu efecte narcotice, psihotrope sau similare acestora | Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul vamal | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |
| 6. Completarea, conform solicitărilor, a tabelelor şi listelor substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor acestora, supuse controlului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1088 din 5 octombrie 2004 | Ministerul Sănătăţii | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 7. Completarea, conform solicitărilor, a listelor substanţelor narcotice, psihotrope şi plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 | Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 18 | Spălarea de bani şi finanţarea terorismului | 2.2. Politica externă şi de securitate - Implementarea standardelor din recomandările Grupului de Acţiune Financiară Internaţională în domeniul spălării de bani (FATF) cu privire la finanţarea terorismului |
1. Realizarea prevederilor Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2013-2017 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei nominalizate, aprobate prin Legea nr.130 din 6 iunie 2013 Notă: Informaţia compilată va fi prezentată de către Centrul Naţional Anticorupţie |
Centrul Naţional Anticorupţie, Banca Naţională a Moldovei, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Ministerul Economiei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Biroul Naţional de Statistică | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare |
| 2.4. Cooperare economică Servicii financiare - Elaborarea legislaţiei naţionale cu privire la prevenirea şi contracararea spălării de bani şi finanţării terorismului, în special prin implementarea legislaţiei UE relevante împotriva spălării de bani şi combaterii finanţării terorismului |
2. Transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului, inclusiv prin modificarea şi completarea Legii nr.190-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului | Centrul Naţional Anticorupţie, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| 3. Transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 2006/70/CE a Comisiei din 1 august 2006 de stabilire a măsurilor de aplicare a Directivei nr.2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte definiţia “persoanelor expuse politic” şi criteriile tehnice de aplicare a procedurile simplificate de precauţie privind clientela, precum şi de exonerare pe motivul unei activităţi financiare desfăşurate în mod ocazional sau la scară foarte limitată, în mod special prin modificarea şi completarea Legii nr.190-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului | Centrul Naţional Anticorupţie, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 4. Implementarea în legislaţia naţională privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului a recomandărilor Grupului de Acţiune Financiară Internaţională în domeniul spălării de bani | Centrul Naţional Anticorupţie, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei | Trimestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| (1) Părţile cooperează pentru a preveni utilizarea sistemelor lor financiare şi a celor nefinanciare relevante în scopul spălării veniturilor provenite din activităţi infracţionale, precum şi în scopul finanţării terorismului. Această cooperare cuprinde şi recuperarea activelor sau a fondurilor provenite din veniturile obţinute din infracţiuni | 2.3. Cooperarea în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii | 5. Asigurarea schimbului de informaţii în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului de către organele competente | Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| (2) Cooperarea în acest domeniu permite realizarea unor schimburi de informaţii utile în cadrul legislaţiilor respective ale părţilor şi adoptarea de standarde adecvate pentru combaterea spălării de bani şi a finanţării terorismului, echivalente cu cele adoptate de organismele internaţionale relevante care acţionează în acest domeniu, cum ar fi Grupul de Acţiune Financiară Internaţională în domeniul spălării de bani (FATF) | 2.3. Cooperarea în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii 2.4. Cooperarea economică - Intensificarea cooperării cu FATF, Consiliul Europei, MONEYVAL, precum şi cu autorităţile relevante din statele membre ale UE şi semnarea Memorandumurilor de înţelegere dintre autorităţile de investigare financiară ale Republicii Moldova şi ale statelor membre ale UE |
6. Armonizarea cadrului normativ pentru reglementarea colaborării cu instituţiile similare din alte state în domeniul CSB/CFT, în conformitate cu standardele internaţionale | Centrul Naţional Anticorupţie, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Justiţiei Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Serviciul de Informaţii şi Securitate | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |
| 7. Asigurarea schimbului de informaţii cu serviciile de informaţii financiare din alte state cu privire la infracţiunile de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, precum şi la crimele predicate | Centrul Naţional Anticorupţie | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 8. Instituirea, optimizarea şi consolidarea structurilor interne responsabile de colaborarea naţională şi internaţională, inclusiv în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi a crimelor predicate | Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi fondurilor externe | |||
| 9. Încurajarea cooperării cu autorităţile competente din alte state prin semnarea unor acorduri de colaborare, care ar permite inclusiv schimbul de informaţii în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului şi a crimelor predicate | Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 10. Executarea cererilor de comisii rogatorii în domeniul spălării banilor, finanţării terorismului şi al crimelor predicate | Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 11. Participarea la şedinţele de lucru şi reuniunile organizaţiilor internaţionale de profil (Grupul Egmont, Comitetul MONEYVAL, Conferinţa statelor-părţi la Convenţia de la Varşovia (2005), CARIN, Comitetul ONU de combatere a terorismului etc. ) | Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 19 | Combaterea terorismului Părţile convin să coopereze în domeniul prevenirii şi al suprimării actelor de terorism, în deplină conformitate cu principiile statului de drept, cu dreptul internaţional în domeniul drepturilor omului, cu dreptul refugiaţilor şi dreptul umanitar, precum şi în conformitate cu Strategia globală a ONU de combatere a terorismului din 2006 şi cu actele cu putere de lege şi actele administrative respective ale părţilor. Acestea trebuie să procedeze astfel, în special în cadrul punerii în aplicare depline a Rezoluţiilor 1267 (1999), 1373 (2001), 1540 (2004) şi 1904 (2009) ale Consiliului de Securitate al ONU şi a altor instrumente ale ONU în domeniu, precum şi a convenţiilor şi a instrumentelor internaţionale aplicabile: |
2.1. Politica externă şi de securitate - Cooperarea în aprofundarea consensului internaţional cu privire la drepturile omului, bazat pe lupta împotriva terorismului, la definiţia juridică a actelor de terorism, inclusiv prin promovarea acordului privind Convenţia cuprinzătoare cu privire la Terorismul Internaţional, precum şi îmbunătăţirea în continuare a cadrului legislativ şi de reglementare naţional în domeniul luptei împotriva terorismului |
1. Implementarea prevederilor Strategiei globale a ONU împotriva terorismului din 2006, altor instrumente ale ONU, ale convenţiilor şi altor instrumente internaţionale aplicabile; consolidarea capacităţilor instituţionale prin preluarea experienţei altor state în domeniul combaterii terorismului | Serviciul de Informaţii şi Securitate, alte instituţii de stat, conform competenţelor legale | 2015-2016 | Conform programelor sectoriale şi în limitele bugetelor anuale ale instituţiilor responsabile |
| 2.3. Cooperarea în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii | 2. Aprofundarea schimbului de informaţii şi de opinii privind tendinţele terorismului, metodele şi mijloacele de combatere a terorismului, inclusiv a schimbului de practici în domeniul apărării dreptului omului în lupta împotriva fenomenului vizat | Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne | 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| (a) prin schimbul de informaţii privind grupările teroriste şi reţelele lor de sprijin, în conformitate cu reglementările internaţionale şi naţionale | - Schimbul de informaţie privind organizaţiile şi grupurile teroriste, activităţile acestora şi reţele de sprijinire ale acestora în conformitate cu dreptul internaţional şi legislaţia Părţilor | 3. Actualizarea continuă a listelor persoanelor, grupurilor şi entităţilor care aparţin sau sunt asociate cu Taliban şi organizaţia al-Qaeda, menţinute de Comitetul Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi a listei persoanelor, grupărilor şi entităţilor implicate în activităţi teroriste, aprobate prin Poziţia Comună 2001/931/PESC a Consiliului Uniunii Europene din 27 decembrie 2001 | Serviciul de Informaţii şi Securitate | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| 4. Elaborarea şi prezentarea în adresa partenerilor externi (ONU, CODEXTER, OSCE) a rapoartelor naţionale privind măsurile întreprinse în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului | Serviciul de Informaţii şi Securitate | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (b) prin schimbul de opinii cu privire la tendinţele terorismului şi la mijloacele şi metodele de combatere a acestui fenomen, inclusiv în domenii tehnice şi în domeniul formării, precum şi prin schimbul de experienţă în ceea ce priveşte prevenirea terorismului | 5. Asigurarea schimbului de informaţii cu serviciile speciale partenere din alte state şi organizaţii internaţionale cu privire la tendinţele terorismului, mijloacele şi metodele de combatere a acestui fenomen | Serviciul de Informaţii şi Securitate, alte instituţii de stat, conform competenţelor legale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| - Continuarea dezvoltării capacităţii instituţionale prin adoptarea celor mai bune practici şi experienţe internaţionale în domeniul luptei împotriva terorismului | 6. Instituirea, optimizarea şi consolidarea structurilor interne responsabile de colaborarea naţională şi internaţională pe segmentul prevenirii şi combaterii terorismului | Serviciul de Informaţii şi Securitate, alte instituţii de stat, conform competenţelor legale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | ||
| (c) prin schimbul de cele mai bune practici în domeniul protecţiei drepturilor omului în lupta împotriva terorismului | 7. Participarea la platformele multilaterale privind apărarea drepturilor omului în lupta împotriva terorismului | Serviciul de Informaţii şi Securitate, alte instituţii de stat, conform competenţelor legale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 8. Implementarea instrumentelor internaţionale relevante ale ONU în domeniul apărării drepturilor omului | Serviciul de Informaţii şi Securitate, alte instituţii de stat, conform competenţelor legale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 20 | Cooperare judiciară (1) Părţile convin să dezvolte o cooperare judiciară în materie civilă şi comercială în ceea ce priveşte negocierea, ratificarea şi punerea în aplicare a convenţiilor multilaterale privind cooperarea judiciară în materie civilă şi, în special, a convenţiilor Conferinţei de la Haga de drept internaţional privat în domeniul cooperării judiciare şi al litigiilor internaţionale, precum şi în domeniul protecţiei copilului |
2.3. Cooperarea în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii - Sporirea în continuare a cooperării judiciare pe chestiunile civile şi comerciale prin aderarea la şi implementarea convenţiilor multilaterale privind cooperarea judiciară civilă, în particular a Convenţiilor Conferinţei de la Haga cu privire la dreptul internaţional privat în domeniul cooperării judiciare, sporirea cooperării judiciare în chestiunile penale prin aderarea la şi implementarea convenţiilor relevante, în special a convenţiilor Consiliului Europei - Stabilirea unei cooperări mai strînse cu Eurojust, inclusiv prin încheierea unui acord de cooperare operaţională |
1. Implementarea instrumentelor internaţionale relevante ale ONU, CoE în vederea dezvoltării cooperării judiciare în materie civilă, comercială şi penală | Ministerul Justiţiei, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Procuratura Generală, Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare |
| (2) În ceea ce priveşte cooperarea judiciară în materie penală, părţile depun eforturi în vederea intensificării cooperării privind asistenţa juridică reciprocă. Aceasta ar include, după caz, aderarea la instrumentele internaţionale relevante ale ONU şi ale Consiliului Europei şi punerea în aplicare a acestora, precum şi o mai strînsă cooperare cu Eurojust | 2. Semnarea Acordului de cooperare cu Eurojust şi asigurarea îndeplinirii tuturor condiţionalităţilor premergătoare intrării în vigoare a acestuia Notă: Asigurarea bunei desfăşurări a misiunii de evaluare care va fi efectuată de către Eurojust, aceasta fiind una dintre procedurile interne ale Eurojust premergătoare intrării în vigoare |
Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Centrul pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | Semestrul II, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 3. Continuarea cooperării cu Eurojust în cazuri concrete prin asistenţă juridică internaţională în materie penală şi prin schimb de informaţii privind evoluţiile şi activităţile autorităţii independente naţionale de protecţie a datelor | Procuratura Generală, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
|
TITLUL IV. COOPERAREA ECONOMICĂ ŞI ALTE TIPURI DE COOPERARE SECTORIALĂ |
||||||
|
CAPITOLUL 1. REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE |
||||||
| 21 | Cooperarea se axează pe dezvoltarea unei administraţii publice eficiente şi responsabile în Republica Moldova, cu scopul de a sprijini instituirea statului de drept, de a garanta faptul că instituţiile de stat funcţionează în folosul întregii populaţii din Republica Moldova şi de a promova dezvoltarea armonioasă a relaţiilor dintre Republica Moldova şi partenerii săi. Se acordă o atenţie deosebită modernizării şi dezvoltării funcţiilor executive, în scopul de a oferi servicii de calitate pentru cetăţenii Republicii Moldova | |||||
| 22 | Cooperarea include următoarele domenii: (a) Dezvoltarea instituţională şi funcţională a autorităţilor publice pentru a spori eficienţa activităţii acestora şi pentru a asigura un proces de luare a deciziilor şi de planificare strategică eficient, participativ şi transparent |
2.4. Cooperarea economică Reforma administraţiei publice şi managementul finanţelor publice - Sporirea capacităţilor instituţionale şi ale resurselor umane ale administraţiei publice centrale şi locale pentru elaborarea şi implementarea politicii şi asigurarea prestării eficiente a serviciilor publice de calitate înaltă |
1. Elaborarea Strategiei de reformă a administraţiei publice | Cancelaria de Stat | Trimestrul III, 2014 | În limitele resurselor bugetare |
| 2. Aprobarea Regulilor de procedură ale Guvernului | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 3. Dezvoltarea şi aplicarea în autorităţile publice a unui proces eficient de planificare strategică (3 ani) şi de planificare operaţională (1 an) | Cancelaria de Stat, autorităţile publice | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Consolidarea capacităţilor funcţionarilor publici în domeniul formulării şi implementării politicilor publice, inclusiv prin implementarea mecanismului de analiză ex-ante şi ex-post a impactului politicilor publice | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 5. Aplicarea sistemului de management al performanţei bazat pe obiective (autoritate publică, subdiviziune, funcţionar public) şi evaluarea performanţelor la fiecare nivel | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 6. Modificarea şi completarea cadrului normativ existent în raport cu prevederile Legii nr.98 din 4 mai 2012 privind administraţia publică centrală de specialitate | Autorităţile publice, Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 7. Modificarea şi completarea Legii nr.98 din 4 mai 2012 privind administraţia publică centrală de specialitate | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (b) Modernizarea serviciilor publice, inclusiv introducerea şi punerea în aplicare a e-guvernării, în vederea creşterii eficienţei furnizării de servicii pentru cetăţeni şi a reducerii costurilor aferente desfăşurării de activităţi economice | 8. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege cu privire la serviciile publice | Cancelaria de Stat | Trimestrul III, 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 9. Elaborarea şi aprobarea Metodologiei privind reingineria serviciilor publice | Cancelaria de Stat | Trimestrul II, 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 10. Elaborarea şi aprobarea Metodologiei universale de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice prestate contra plată | Cancelaria de Stat | Trimestrul II, 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 11. Dezvoltarea versiunii a II-a a Portalului www.servicii.gov.md | Cancelaria de Stat | Trimestrul II, 2016 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 12. Elaborarea amendamentelor la Regulamentul privind administrarea conţinutului portalului guvernamental unic al serviciilor publice şi integrarea în portal a serviciilor publice electronice, în legătură cu dezvoltarea versiunii actualizate (V2. 0) a portalului www.servicii.gov.md | Cancelaria de Stat | Trimestrul II, 2016 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 13. Crearea şi/sau actualizarea fişelor serviciilor publice în portalul www.servicii.gov.md | Ministerele, alte autorităţi administrative centrale, instituţiile publice autonome, Cancelaria de Stat | Trimestrul I, 2015 – trimestrul IV, 2016 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 14. Lansarea sistemului informaţional “Registrul digital agricol” în baza Platformei guvernamentale de registre şi acte permisive (PGRAP) | Cancelaria de Stat, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Trimestrul IV, 2015 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 15. Lansarea sistemului informaţional “e-Autorizaţie transport” (solicitarea, eliberarea, repartizarea şi analiza cererilor online de autorizaţii unitare pentru efectuarea transporturilor auto internaţionale de mărfuri şi călători) în baza Platformei guvernamentale de registre şi acte permisive (PGRAP) | Cancelaria de Stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | Trimestrul IV, 2015 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 16. Lansarea sistemului informaţional “Depunerea online şi monitorizarea declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate şi declaraţiei de interese personale” | Cancelaria de Stat, Comisia Naţională de Integritate, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | Trimestrul IV, 2015 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 17. Digitizarea Arhivei Stării Civile, etapa a II-a (acte din perioada sovietică – per total 9 mil. acte) | Cancelaria de Stat, Ministerul Justiţiei | Trimestrul IV, 2016 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 18. Continuarea digitizării Arhivei Cadastrale (per total 20 mil. file) | Cancelaria de Stat, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru | Trimestrul IV, 2016 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 19. Lansarea serviciului electronic guvernamental de jurnalizare (MLog) | Cancelaria de Stat | Trimestrul II, 2016 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 20. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii de Guvern cu privire la serviciul guvernamental de notificare (MNotify) | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2015 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 21. Lansarea serviciului electronic guvernamental de notificare (MNotify) | Cancelaria de Stat | Trimestrul III, 2016 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 22. Dezvoltarea şi lansarea serviciului electronic guvernamental de livrare (MDelivery) | Cancelaria de Stat, Ministerul Justiţiei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | Trimestrul IV, 2016 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 23. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii de Guvern cu privire la serviciul guvernamental de livrare (MDelivery) | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 24. Integrarea e-serviciilor sectoriale cu serviciile de platformă disponibile (serviciul electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass), serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură digitală (MSign), Serviciul guvernamental plăţi electronice (MPay), serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog), serviciul guvernamental de notificare (MNotify) | Ministerele, alte autorităţi administrative publice centrale, instituţiile publice autonome, Cancelaria de Stat | Trimestrul II, 2015 – trimestrul IV, 2016 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 25. Extinderea infrastructurii platformei tehnologice guvernamentale comune (MCloud 2) | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 26. Migrarea graduală a sistemelor informaţionale ale autorităţilor administraţiei publice centrale pe platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud), în conformitate cu solicitările din partea autorităţilor respective şi, după caz, cu planurile instituţionale aprobate | Cancelaria de Stat, ministerele, alte autorităţi administrative publice centrale, instituţiile publice autonome, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | Conform planurilor instituţionale de migrare | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 27. Implementarea cadrului de interoperabilitate: (a) finalizarea pilotării platformei de interoperabilitate MConnect; (b) aprobarea cadrului normativ relevant platformei |
Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 28. Conectarea la platforma de interoperabilitate (MConnect) în regim de producţie a principalelor surse de date deţinute de autorităţile administraţiei publice | Ministerele şi alte autorităţi administrative publice centrale vizate, Centrul de Guvernare Electronică | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 29. Elaborarea şi implementarea planurilor anuale instituţionale de deschidere a datelor guvernamentale pe portalul www.date.gov.md | Ministerele, alte autorităţile administrative publice centrale, instituţiile publice autonome | Trimestrul II, 2015 – trimestrul IV, 2016 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 30. Elaborarea şi aprobarea Metodologiei privind digitizarea implicită a serviciilor publice | Cancelaria de Stat | Trimestrul II, 2016 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării” | |||
| 31. Instruirea funcţionarilor publici în subiecte relevante în contextul Agendei de e-Transformare a Guvernării | Cancelaria de Stat, ministerele, alte autorităţi administrative publice centrale, instituţiile publice autonome | Trimestrul II, 2015 –trimestrul IV, 2016 | Proiectul “e-Transformarea Guvernării”, în limitele resurselor bugetare | |||
| (c) Crearea unui corp al funcţionarilor publici profesionist, bazat pe principiul responsabilităţii manageriale şi pe delegarea eficace a autorităţii, precum şi pe recrutarea, formarea, evaluarea şi remunerarea efectuate în condiţii echitabile şi transparente | 2.4. Cooperarea economică Reforma administraţiei publice şi managementul finanţelor publice - Sporirea capacităţilor instituţionale şi ale resurselor umane ale administraţiei publice centrale şi locale pentru elaborarea şi implementarea politicii şi asigurarea prestării eficiente a serviciilor publice de calitate înaltă |
32. Coordonarea, monitorizarea şi evaluarea implementării procedurilor de personal în autorităţile administraţiei publice: efectuarea vizitelor de monitorizare şi evaluare, precum şi elaborarea rapoartelor de evaluare | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| 33. Asigurarea transparenţei şi sporirea accesului la funcţiile publice vacante prin utilizarea Portalului guvernamental www.cariere.gov.md | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 34. Desfăşurarea acţiunilor de promovare a imaginii pozitive a funcţionarilor publici în scopul recrutării şi selectării celor mai buni candidaţi la funcţiile publice | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 35. Implementarea tuturor instrumentelor de motivare financiară a funcţionarilor publici (avansarea în trepte de salarizare, sporul pentru performanţa colectivă, premiul anual) | Cancelaria de Stat | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 36. Elaborarea Programului de dezvoltare profesională a personalului din serviciul public pe termen mediu (2016-2018) | Cancelaria de Stat | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 37. Elaborarea şi realizarea de către fiecare autoritate publică a planurilor de instruire (externă şi internă) a funcţionarilor publici | Autorităţile publice, Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 38. Realizarea unui studiu analitic al serviciului public din ţară (evaluare externă) de către instituţiile europene (SIGMA), cu elaborarea ulterioară a acţiunilor de rigoare privind conformarea la principiile europene de administrare | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | Proiectul de colaborare cu SIGMA | |||
| (d) Gestionarea eficace şi profesionistă a resurselor umane şi dezvoltarea carierei | 2.4. Cooperarea economică Reforma administraţiei publice şi managementul finanţelor publice - Sporirea capacităţilor instituţionale şi ale resurselor umane ale administraţiei publice centrale şi locale pentru elaborarea şi implementarea politicii şi asigurarea prestării eficiente a serviciilor publice de calitate înaltă |
39. Sporirea competenţei profesionale a secretarilor de stat şi a altor categorii de conducători prin realizarea activităţilor de dezvoltare profesională | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare, proiect twinning | |
| 40. Acordarea suportului consultativ necesar conducătorilor autorităţilor publice, funcţionarilor publici din serviciile resurse umane, referitor la implementarea procedurilor/instrumentelor de gestionare a resurselor umane | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 41. Stimularea şi promovarea funcţionarilor publici performanţi, ajustarea cadrului normativ în acest sens, inclusiv revizuirea art.14 din Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici, care prevede stabilirea treptei inferioare la promovarea în funcţie | Cancelaria de Stat, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| 42. Fortificarea managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici la nivel central şi la nivel de autoritate publică | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare, proiect twinning | |||
| (e) Promovarea valorilor etice în rîndul funcţionarilor publici | 43. Preluarea bunelor practici europene în domeniu: a) organizarea unor cursuri de instruire cu participarea partenerilor din ţările membre ale UE; b) desfăşurarea unor vizite de studiu |
Cancelaria de Stat, Academia de Administrare Publică, Centrul Naţional Anticorupţie, Comisia Naţională de Integritate | Trimestrul IV, 2016 | Surse neidentificate | ||
| 44. Organizarea instruirilor în baza ghidului “Aplicarea codului de conduită a funcţionarilor publici din Republica Moldova” | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||||
| 45. Elaborarea şi diseminarea materialelor informaţionale în domeniu | Trimestrul IV, 2016 | Surse neidentificate | ||||
| 46. Elaborarea unui modul de instruire (cu o durată de 40 de ore) | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||||
| 23 | Cooperarea vizează toate nivelurile administraţiei publice, inclusiv administraţia locală | 2.4. Cooperarea economică Reforma administraţiei publice şi managementul finanţelor publice - Sporirea capacităţilor instituţionale şi ale resurselor umane ale administraţiei publice centrale şi locale pentru elaborarea şi implementarea politicii şi asigurarea prestării eficiente a serviciilor publice de calitate înaltă |
1. Implementarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de descentralizare pentru anii 2012-2015, aprobat prin Legea nr.68 din 5 aprilie 2012 | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2015 | |
| 2. Elaborarea strategiilor sectoriale de descentralizare | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| 3. Ajustarea cadrului legal la principiile constituţionale privind descentralizarea serviciilor publice şi autonomiei locale, precum şi la prevederile Cartei Europene a Autonomiei Locale | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| 4. Reexaminarea competenţelor atribuite autorităţilor publice locale de nivelul întîi şi al doilea în conformitate cu principiile descentralizării | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| 5. Elaborarea unui mecanism eficient de transfer al competenţelor autorităţilor publice locale în baza capacităţii administrative ale comunităţilor | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| 6. Definitivarea procesului de separare a funcţiilor administraţiei centrale de funcţiile administraţiilor publice locale, prin mecanismele descentralizării şi desconcentrării serviciilor publice | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| 7. Crearea şi dezvoltarea capacităţilor instituţionale de atragere a resurselor financiare pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea planurilor urbanistice generale şi a strategiilor de dezvoltare locală | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| 8. Asigurarea transparenţei procesului decizional şi creşterea nivelului de participare a populaţiei prin instituirea mecanismelor şi practicilor de organizare a audierilor şi dezbaterilor publice la nivel local, în special în mediul rural, în procesul elaborării bugetului local, strategiilor de dezvoltare locală etc. | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | ||||
|
CAPITOLUL 2. DIALOGUL ECONOMIC |
||||||
| 24 | (1) UE şi Republica Moldova facilitează procesul de reformă economică, îmbunătăţind înţelegerea mecanismelor fundamentale ale economiei fiecăreia dintre ele. Cooperarea dintre părţi are drept scop promovarea unor politici economice pertinente pentru economiile de piaţă funcţionale, precum şi elaborarea şi punerea în aplicare a acestor politici economice | |||||
| (2) Republica Moldova depune eforturi în sensul instituirii unei economii de piaţă funcţionale şi al apropierii treptate a politicilor sale de cele ale UE, în conformitate cu principiile directoare ale unor politici fiscale şi macroeconomice solide, inclusiv independenţa băncii centrale şi stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice şi sustenabilitatea balanţei de plăţi | ||||||
| 25 | (1) În acest scop, părţile convin să coopereze în următoarele domenii: (a) Schimbul de informaţii privind politicile macroecono-mice şi reformele structurale, precum şi privind rezultatele şi perspectivele macroeconomice şi strategiile de dezvoltare economică (b) Analiza în comun a aspectelor economice de interes reciproc, inclusiv elaborarea unor măsuri de politică economică şi a instrumentelor necesare pentru punerea în aplicare a acestora, cum ar fi metodele de previziuni economice şi elaborarea de documente strategice privind politicile, în vederea consolidării procesului de elaborare a politicilor Republicii Moldova în conformitate cu principiile şi cu practicile UE, precum şi (c) Schimbul de expertiză în sfera macroeconomică şi macrofinanciară, inclusiv în ceea ce priveşte finanţele publice, evoluţia şi reglementările aferente sectorului financiar, politicile şi cadrele monetare şi cele privind cursul de schimb, asistenţa financiară externă şi statisticile economice |
2.4. Cooperarea economică - Schimbul de experienţă din partea UE, inclusiv din partea Băncii Centrale Europene, în domeniul politicilor monetare, valutare şi al politicilor de reglementare şi supraveghere a sectorului financiar şi bancar, precum şi sprijinirea dezvoltării şi consolidării capacităţilor Republicii Moldova în aceste domenii |
1. Pregătirea rapoartelor privind politica macroeconomică şi reformele structurale, precum şi privind performanţele şi perspectivele macroeconomice şi strategiile de dezvoltare economică | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Moldovei | Anual | În limitele resurselor bugetare |
| 2. Efectuarea schimbului de experienţă cu UE în domeniu | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Moldovei | Pe parcurs | ||||
| 3. Înaintarea propunerilor pentru agenda de discuţii a structurilor relevante instituite în conformitate cu titlul VII al Acordului de Asociere | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Moldovei | Pe parcurs | ||||
| (2) Cooperarea include, de asemenea, schimbul de informaţii cu privire la principiile şi funcţionarea uniunii economice şi monetare europene (UEM) | ||||||
| 26 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol | Înaintarea propunerilor privind instituirea unei structuri specializate de cooperare permanentă cu UE în domeniul economic, în conformitate cu prevederile Acordului de Asociere | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Moldovei | Trimestrul IV, 2014 | ||
|
CAPITOLUL 3. DREPTUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALE, |
||||||
| 27 | (1) Recunoscînd importanţa unui set eficace de norme şi practici în domeniul dreptului societăţilor comerciale şi al guvernanţei corporative, precum şi în domeniul contabilităţii şi al auditului, în sensul instituirii unei economii de piaţă pe deplin funcţionale şi al promovării schimburilor comerciale între părţi, acestea convin să coopereze în ceea ce priveşte: (a) Protecţia acţionarilor, a creditorilor şi a altor părţi interesate în conformitate cu normele UE în domeniu |
2.4. Cooperarea economică Dreptul societăţilor comerciale, evidenţa contabilă şi audit şi guvernarea corporativă - Schimbul de informaţie oportună, relevantă şi corectă despre starea lucrurilor privind legislaţia în vigoare în Republica Moldova şi conformarea acesteia cu acquis-ul UE,în conformitate cu formatul convenit între Părţi, şi prezentarea unui plan de acţiuni mai detaliat pentru implementarea acquis-ului UE conform graficului convenit |
1. Armonizarea legislaţiei naţionale în domeniu cu acquis-ul UE conform prevederilor anexei II la Acord | Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor Banca Naţională a Moldovei | Trimestrul IV, 2015 | |
| (b) Introducerea unor standarde internaţionale relevante la nivel naţional şi a unei apropieri treptate între normele Republicii Moldova şi cele ale UE în domeniul contabilităţii şi al auditului | 2. Elaborarea unei noi Legi privind activitatea de audit, conform prevederilor Directivei 2006/43/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate | Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2016 | |||
| 3. Elaborarea unei noi Legi a contabilităţii, conform prevederilor Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi | ||||||
| (c) Dezvoltarea în continuare a politicii în materie de guvernanţă corporativă în conformitate cu standardele internaţionale, precum şi apropierea treptată între normele Republicii Moldova şi normele şi recomandările UE în acest domeniu | 2.4. Cooperarea economică Dreptul societăţilor comerciale, evidenţa contabilă şi audit şi guvernarea corporativă - Dezvoltarea în continuare a politicii de guvernare corporativă şi promovarea conformării la cadrul de guvernare corporativă, potrivit standardelor internaţionale, precum şi regulilor şi recomandărilor UE în acest domeniu |
4. Preluarea prevederilor cadrului european de guvernare corporativă | Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2015 | ||
| În partea ce se referă la bănci: 5. Implementarea Proiectului twinning de asistenţă UE “Consolidarea capacităţii Băncii Naţionale a Moldovei în domeniul reglementării şi supravegherii bancare” în contextul implementării cerinţelor Acordului Basel II/III |
Banca Naţională a Moldovei | 2015-2017 | Proiectul twinning “Consolidarea capacităţii Băncii Naţionale a Moldovei în domeniul reglementării şi supravegherii bancare” | |||
| 6. Modificarea reglementărilor aferente sistemelor de control intern pentru implementarea cerinţelor aferente administrării riscurilor bancare | Banca Naţională a Moldovei | 2015-2017 | ||||
| (2) Normele şi recomandările relevante ale UE sînt enumerate în anexa II la prezentul acord | Notă: A se vedea măsurile propuse la articolul 30 | |||||
| 28 | Părţile urmăresc să facă schimb de informaţii şi de expertiză în ceea ce priveşte atît sistemele existente, cît şi noile evoluţii relevante în aceste domenii. În plus, părţile depun eforturi pentru a îmbunătăţi schimbul de informaţii dintre registrele comerciale ale statelor membre şi registrul naţional al societăţilor comerciale din Republica Moldova | Elaborarea unui plan de acţiuni în care se vor stabili etapele de aderare la reţeaua Registrelor Comerciale Europene (EBR), care va constitui o platformă pentru efectuarea schimbului de informaţii | Ministerul Justiţiei, Camera Înregistrării de Stat | 2015 | În limitele resurselor bugetare | |
| 29 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol | Menţinerea dialogului, inclusiv în cadrul structurilor create în contextul Acordului de Asociere | Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Banca Naţională a Moldovei | Permanent | ||
| 30 | Republica Moldova realizează apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa II la prezentul acord, în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă: | |||||
| Directiva 2009/101/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 de coordonare, în vederea echivalării, a garanţiilor impuse societăţilor în statele membre, în înţelesul articolului 48 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaţilor sau terţilor | 1. Elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în scopul armonizării legislaţiei naţionale la Directiva 2009/101/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 de coordonare, în vederea echivalării, a garanţiilor impuse societăţilor în statele membre, în înţelesul articolului 48 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaţilor sau terţilor | Ministerul Economiei, Ministerul Justiţiei (Camera Înregistrării de Stat), Comisia Naţională a Pieţei Financiare | Trimestrul IV, 2015 | |||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor noilor modificări legislative | Trimestrul III, 2016 | |||||
| A doua Directivă 77/91/CEE a Consiliului din 13 decembrie 1976 de coordonare, în vederea echivalării, a garanţiilor impuse societăţilor în statele membre, în înţelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaţilor sau terţilor, în ceea ce priveşte constituirea societăţilor comerciale pe acţiuni şi menţinerea şi modificarea capitalului acestora, astfel cum a fost modificată prin Directivele 92/101/CEE, 2006/68/CE şi 2009/109/CE Abrogată prin Directiva 2012/30/UE din 25 octombrie 2012 |
1. Elaborarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societăţile pe acţiuni | Ministerul Economiei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare | Trimestrul IV, 2015 | |||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor noilor modificări legislative | Trimestrul III, 2016 | |||||
| A treia Directivă 78/855/CEE a Consiliului din 9 octombrie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind fuziunile societăţilor comerciale pe acţiuni, astfel cum a fost modificată prin Directivele 2007/63/CE şi 2009/109/CE | 1. Elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în scopul armonizării legislaţiei naţionale la Directiva 78/855/CEE a Consiliului din 9 octombrie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind fuziunile societăţilor comerciale pe acţiuni, astfel cum a fost modificată prin Directivele 2007/63/CE şi 2009/109/CE Notă: Acest act european a fost abrogat prin Directiva 2011/35/UE din 5 aprilie 2011. Însă avînd în vedere că noua Directivă doar a consolidat textul anterior, fără a introduce noi reglementări, în continuare va fi analizată vechea Directivă |
Ministerul Economiei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare | Trimestrul IV, 2016 | |||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor noilor modificări legislative | Trimestrul III, 2017 | |||||
| A şasea Directivă 82/891/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1982 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind divizarea societăţilor comerciale pe acţiuni, astfel cum a fost modificată prin Directivele 2007/63/CE şi 2009/109/CE | 1. Elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în scopul armonizării legislaţiei naţionale la Directiva 82/891/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1982 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind divizarea societăţilor comerciale pe acţiuni, astfel cum a fost modificată prin Directivele 2007/63/CE şi 2009/109/CE | Ministerul Economiei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare | Trimestrul IV, 2016 | |||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor noilor modificări legislative | Trimestrul III, 2017 | |||||
| A unsprezecea Directivă 89/666/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind publicitatea sucursalelor înfiinţate într-un stat membru de anumite forme de societăţi comerciale care intră sub incidenţa legislaţiei unui alt stat | 1. Elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.220 din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, în scopul armonizării legislaţiei naţionale la Directiva 89/666/CEE din 21 decembrie 1989 | Ministerul Justiţiei (Camera Înregistrării de Stat) | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor noilor modificări legislative | Trimestrul III, 2016 | |||||
| Directiva 2009/102/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 în materie de drept al societăţilor comerciale privind societăţile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic | 1. Elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în scopul armonizării legislaţiei naţionale la Directiva 2009/102/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 în materie de drept al societăţilor comerciale privind societăţile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi ale partenerilor de dezvoltare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor noilor modificări legislative | Trimestrul III, 2017 | |||||
| Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate | 1. Elaborarea noii Legi privind activitatea de audit, conform prevederilor Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate | Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi ale partenerilor de dezvoltare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor noilor modificări legislative | Trimestrul III, 2017 | |||||
| Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi (de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului) | 1. Elaborarea noii Legi a contabilităţii, conform prevederilor Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi | Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi ale partenerilor de dezvoltare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor noilor modificări legislative | Trimestrul III, 2017 | |||||
| Directiva 2004/25/CE privind ofertele publice de cumpărare | 1. Elaborarea şi promovarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în scopul armonizării legislaţiei naţionale la Directiva 2004/25/CE | Trimestrul IV, 2017 | În limitele resurselor bugetare şi ale partenerilor de dezvoltare | |||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor noilor modificări legislative | Trimestrul III, 2018 | |||||
| Directiva 2007/36/CE privind exercitarea anumitor drepturi ale acţionarilor în cadrul societăţilor comerciale cotate la bursă | 1. Elaborarea şi promovarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în scopul armonizării legislaţiei naţionale la Directiva 2007/36/CE | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi ale partenerilor de dezvoltare | |||
| 2. Punerea în aplicare a modificărilor legislative | Trimestrul III, 2017 | |||||
| A patra Directivă 78/660/CEEa Consiliului din 25 iulie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile anuale ale anumitor forme de societăţi comerciale | 1. Elaborarea şi promovarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în scopul armonizării legislaţiei naţionale la Directiva 78/660/CEE | Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi ale partenerilor de dezvoltare | ||
| 2. Punerea în aplicare a modificărilor legislative | Trimestrul III, 2017 | |||||
| A şaptea Directivă a Consiliului83/349/CEEdin 13 iunie 1983 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile consolidate | 1. Elaborarea şi promovarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în scopul armonizării legislaţiei naţionale la Directiva 83/349/CEE | Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi ale partenerilor de dezvoltare | ||
| 2. Punerea în aplicare a modificărilor legislative | Trimestrul III, 2017 | |||||
| Regulamentul (CE) nr.1606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate | 1. Elaborarea şi promovarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în scopul armonizării legislaţiei naţionale la Regulamentul (CE) nr.1606/2002 | Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi ale partenerilor de dezvoltare | ||
| Trimestrul III, 2016 | ||||||
| 2. Punerea în aplicare a modificărilor legislative | ||||||
|
CAPITOLUL 4. OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ, POLITICA |
||||||
| 31 | Părţile îşi consolidează dialogul şi cooperarea cu privire la promovarea Agendei privind munca decentă a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), politica privind ocuparea forţei de muncă, sănătatea şi securitatea la locul de muncă, dialogul social, protecţia socială, incluziunea socială, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, combaterea practicilor de discriminare şi drepturile sociale, contribuind astfel la promovarea unui număr sporit de locuri de muncă şi de o calitate mai bună, la reducerea sărăciei, la consolidarea coeziunii sociale, la dezvoltarea durabilă şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii | - | 1. Examinarea oportunităţii instituirii unui mecanism independent pentru a asigura accesul salariaţilor cu statut special de persoană atestată (similară cu grad militar) la servicii de protecţie a muncii | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Educaţiei | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare |
| 2. Introducerea măsurilor temporare speciale pentru a asigura o reprezentare echitabilă a femeilor şi bărbaţilor în structurile decizionale | ||||||
| 3. Reformarea sistemului de instruire profesională, acordînd o atenţie sporită incluziunii persoanelor cu dezabilităţi şi a altor grupuri vulnerabile | ||||||
| 32 | Cooperarea, bazată pe schimbul de informaţii şi pe cele mai bune practici, poate acoperi o serie de aspecte care urmează să fie identificate printre următoarele domenii: (a) Reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea coeziunii sociale |
2.4. Cooperarea economică Ocuparea forţei de muncă, politici sociale şi oportunităţi egale - Sporirea nivelului protecţiei sociale şi asigurarea eficienţei şi viabilităţii financiare a sistemelor de protecţie socială |
1. Perfecţionarea continuă a metodologiei de calculare a veniturilor la acordarea ajutorului social | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Biroul Naţional de Statistică | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare |
| 2. Revizuirea modalităţii de calculare a veniturilor din agricultură, pentru o evaluare obiectivă a venitului lunar al familiei solicitante de ajutor social | ||||||
| 3. Conectarea Sistemului informaţional automatizat “Asistenţă Socială” la baza de date a mai multe organe, ceea ce va permite o identificare corectă a familiilor socialmente vulnerabile | ||||||
| 4. Ajustarea caracteristicilor, punctajului aferent şi pragului pentru evaluarea bunăstării familiei potrivit nivelului de trai al populaţiei | Trimestrul IV, 2016 | |||||
| (b) Politica privind ocuparea forţei de muncă, al cărei obiectiv este sporirea numărului şi a calităţii locurilor de muncă, prin asigurarea unor condiţii de muncă decente, inclusiv în vederea reducerii economiei informale şi a muncii nedeclarate | 2.4. Cooperarea economică Ocuparea forţei de muncă, politici sociale şi oportunităţi egale - Elaborarea unei abordări strategice faţă de ocuparea forţei de muncă, în scopul sporirii numărului locurilor de muncă cu condiţii de lucru mai bune, cu o corespundere mai bună a capacităţilor cu locurile de muncă disponibile pe piaţa muncii, şi promovarea susţinerii active şi a serviciilor de ocupare eficientă a forţei de muncă; implementarea programelor de ţară cu privire la munca decentă dintre Organizaţia Internaţională a Muncii şi Republica Moldova |
5. Elaborarea unui studiu de evaluare a implementării Strategiei naţionale privind politicile de ocupare a forţei de muncă pe anii 2007-2015 şi recomandărilor pentru elaborarea unei noi Strategii de ocupare a forţei de muncă | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul III, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |
| 6. Elaborarea unei noi Strategii de ocupare a forţei de muncă | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (c) Promovarea unor măsuri active pe piaţa forţei de muncă şi a unor servicii de ocupare a forţei de muncă eficiente în vederea modernizării pieţelor forţei de muncă şi a adaptării la necesităţile acestei pieţei | 2.4. Cooperarea economică Ocuparea forţei de muncă, politici sociale şi oportunităţi egale - Fortificarea capacităţilor administraţiei responsabile de elaborarea şi implementarea politicilor de ocupare a forţei de muncă şi sociale, în special a politicilor privind serviciile de ocupare şi serviciile sociale |
7. Dezvoltarea măsurilor active pe piaţa muncii; aprobarea noii Legi privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă | 2016 | În limitele resurselor bugetare, asistenţa donatorilor | |
| 8. Dezvoltarea capacităţilor de analiză, monitorizare şi prognozare a pieţei muncii | ||||||
| 9. Elaborarea şi implementarea planurilor anuale de ocupare a forţei de muncă | ||||||
| 10. Dezvoltarea unui sistem de orientare şi consiliere în carieră în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi structurilor ei teritoriale | ||||||
| (d) Încurajarea unor pieţe ale forţei de muncă şi a unor sisteme de securitate socială mai favorabile incluziunii, care să integreze persoanele dezavantajate, inclusiv persoanele cu handicap şi cele care aparţin minorităţilor | 2.4. Cooperarea economică Ocuparea forţei de muncă, politici sociale şi oportunităţi egale - Elaborarea unei abordări strategice faţă de ocuparea forţei de muncă, în scopul sporirii numărului locurilor de muncă cu condiţii de lucru mai bune, cu o corespundere mai bună a capacităţilor cu locurile de muncă disponibile pe piaţa muncii, şi promovarea susţinerii active şi a serviciilor de ocupare eficientă a forţei de muncă; implementarea programelor de ţară cu privire la munca decentă dintre Organizaţia Internaţională a Muncii şi Republica Moldova |
11. Perfecţionarea mecanismului de stimulare a angajatorilor pentru angajarea persoanelor vulnerabile pe piaţa muncii | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Ministerul Finanţelor | 2015 | În limitele resurselor bugetare, asistenţa donatorilor | |
| (e) Gestionarea eficientă a migraţiei forţei de muncă, al cărei obiectiv este consolidarea impactului pozitiv asupra dezvoltării | 2.4. Cooperarea economică Ocuparea forţei de muncă, politici sociale şi oportunităţi egale - Elaborarea unei abordări strategice faţă de ocuparea forţei de muncă, în scopul sporirii numărului locurilor de muncă cu condiţii de lucru mai bune, cu o corespundere mai bună a capacităţilor cu locurile de muncă disponibile pe piaţa muncii, şi promovarea susţinerii active şi a serviciilor de ocupare eficientă a forţei de muncă; implementarea programelor de ţară cu privire la munca decentă dintre Organizaţia Internaţională a Muncii şi Republica Moldova |
12. Extinderea cooperării prin negocierea şi semnarea acordurilor în domeniul migraţiei de muncă circulară/sezonieră dintre Republica Moldova şi statele de destinaţie UE în vederea gestionării în comun a fluxurilor de migraţie, inclusiv prin instituirea unor mecanisme naţionale şi regionale corespunzătoare | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| 13. Implementarea Planului de acţiuni pentru anii 2014-2016 privind susţinerea reintegrării cetăţenilor reîntorşi de peste hotare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.339 din 20 mai 2014 | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 14. Realizarea schimbului de informaţii şi bune practici cu statele membre UE privind reintegrarea cetăţenilor reîntorşi de peste hotare | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 15. Elaborarea Strategiei “Diaspora 2025” | Cancelaria de Stat (Biroul pentru relaţii cu diaspora) | 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| (f) Egalitatea de şanse, care vizează îmbunătăţirea egalităţii de gen şi asigurarea egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei, precum şi combaterea discriminărilor de orice tip | 2.1. Dialogul politic şi reforma Egalitatea de şanse |
16. Implementarea Programului naţional de asigurare a egalităţii de gen pe anii 2010-2015 şi asigurarea monitorizării Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, autorităţile publice centrale relevante | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare | |
| 17. Elaborarea noului document de politici pe domeniul de asigurare a egalităţii între femei şi bărbaţi pentru perioada 2016-2020 | Trimestrul IV, 2016 | |||||
| (g) Politica socială, care vizează sporirea nivelului de protecţie socială, inclusiv în domeniul asistenţei sociale şi al asigurărilor sociale, precum şi modernizarea sistemelor de protecţie socială în ceea ce priveşte calitatea, accesibilitatea şi viabilitatea financiară | 2.4. Cooperarea economică Ocuparea forţei de muncă, politica socială şi asigurarea oportunităţilor egale - Sporirea nivelului protecţiei sociale şi asigurarea eficienţei şi viabilităţii financiare a sistemelor de protecţie socială Ocuparea forţei de muncă, politici sociale şi oportunităţi egale - Pregătirea implementării acquis-ului comunitar în domeniul sănătăţii şi siguranţei la locul de muncă, a legislaţiei muncii şi a condiţiilor de lucru, conform celor menţionate în anexele relevante ale Acordului de Asociere, în particular pentru: - a fortifica capacităţile administrative şi de punere în aplicare a legilor în domeniul sănătăţii şi siguranţei la locul de muncă şi legislaţiei muncii, în special ale inspectoratului muncii şi organelor judiciare relevante; - a dezvolta capacitatea partenerilor sociali (de ex. instruirea în domeniul legislaţiei şi standardelor UE cu privire la sănătate şi siguranţă cu referire la legislaţia muncii) |
18. Realizarea unui studiu care va avea ca finalitate înaintarea propunerilor de politici relevante privind: a) îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului public de asigurări sociale; b) prevenirea reducerii ratei de înlocuire; c) convergerea pensiilor speciale spre condiţiile generale de pensionare |
Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| 19. Iniţierea negocierilor pe marginea acordurilor bilaterale de securitate socială cu statele de destinaţie a lucrătorilor migranţi: Italia, Grecia, Spania, Franţa, Israel şi continuarea negocierilor cu Turcia, Lituania, Letonia | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 20. Implementarea standardelor de prestare a serviciilor şi a unui nou model de activitate pentru subdiviziunile de asistenţă socială la nivel local | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 21. Consolidarea reţelei de asistenţi sociali prin implementarea unui mecanism eficient de instruire şi evaluare profesională | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 22. Crearea Centrului de formare a asistenţilor sociali | Trimestrul IV, 2016 | |||||
| (h) consolidarea participării partenerilor sociali şi promovarea dialogului social, inclusiv prin consolidarea capacităţii tuturor părţilor interesate | 23. Realizarea consultărilor tripartite între partenerii sociali în problemele ce ţin de domeniul muncii şi în problemele social-economice de interes naţional | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova, Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova | Permanent | În limitele resurselor bugetare | ||
| 24. Coordonarea cu sindicatele şi patronatele la nivel naţional a tuturor actelor normative în domeniul raporturilor de muncă | ||||||
| 25. Continuarea dialogului între partenerii sociali în domeniul construcţiilor | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Federaţia patronală “ConDruMat”, Federaţia Sindicatelor din Construcţii şi Materialele de Construcţii | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (i) Promovarea sănătăţii şi a siguranţei la locul de muncă | 26. Promovarea campaniilor naţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 27. Elaborarea pliantelor, ghidurilor cu informaţii din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru distribuire întreprinderilor şi cetăţenilor | ||||||
| 28. Desfăşurarea atelierelor de lucru pe cele mai stringente probleme în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă | ||||||
| 33 | Părţile încurajează implicarea tuturor părţilor interesate relevante, inclusiv a organizaţiilor societăţii civile şi îndeosebi a partenerilor sociali, în ceea ce priveşte elaborarea politicilor şi reformele din Republica Moldova, precum şi cooperarea dintre părţi în temeiul prezentului acord | 2.4. Cooperarea economică Dreptul societăţilor comerciale, evidenţa contabilă şi audit şi guvernarea corporativă - Dezvoltarea în continuare a politicii de guvernare corporativă şi promovarea alinierii la codul de guvernare corporativă, în conformitate cu standardele internaţionale, precum şi cu regulile şi recomandările UE în acest domeniu |
1. Realizarea consultărilor tripartite între partenerii sociali în problemele ce ţin de domeniul muncii şi în problemele social-economice de interes naţional | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova, Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova | Permanent | În limitele resurselor bugetare |
| 2. Coordonarea cu sindicatele şi patronatele la nivel naţional a tuturor actelor normative în domeniul raporturilor de muncă | ||||||
| 34 | Părţile vizează îmbunătăţirea cooperării privind ocuparea forţei de muncă şi politicile sociale în toate forurile şi organizaţiile relevante de la nivel regional, multilateral şi internaţional | 2.4. Cooperarea economică Ocuparea forţei de muncă, politici sociale şi oportunităţi egale - Fortificarea capacităţilor administraţiei responsabile de elaborarea şi implementarea politicilor de ocupare a forţei de muncă şi sociale, în special a politicilor privind serviciile de ocupare şi serviciile sociale |
Cooperarea cu organizaţiile regionale, multilaterale şi internaţionale care au competenţe în domeniul ocupării forţei de muncă pentru aprecierea şi promovarea bunelor practici în ceea ce ţine de elaborarea şi implementarea politicilor de ocupare a forţei de muncă | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Permanent | În limitele resurselor bugetare |
| 35 | Părţile promovează răspunderea şi responsabilitatea socială a întreprinderilor şi încurajează practicile comerciale responsabile, cum ar fi cele promovate de iniţiativa “Global Compact” a ONU şi de Declaraţia tripartită de principii a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind întreprinderile multinaţionale şi politica socială | 2.4. Cooperarea economică Dreptul societăţilor comerciale, evidenţa contabilă şi audit şi guvernarea corporativă - Dezvoltarea în continuare a politicii de guvernare corporativă şi promovarea alinierii la codul de guvernare corporativă, în conformitate cu standardele internaţionale, precum şi cu regulile şi recomandările UE în acest domeniu |
Evaluarea şi promovarea bunelor practici privind responsabilitatea socială corporativă | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Permanent | În limitele resurselor bugetare |
| 36 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol | Menţinerea unui dialog permanent cu instituţiile UE, inclusiv în cadrul structurilor instituite în contextul Acordului de Asociere | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Economiei | Pe parcurs | ||
| 37 | Republica Moldova realizează apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa III la prezentul acord, în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă: Dreptul muncii Directiva 91/533/CEE a Consiliului din 14 octombrie 1991 privind obligaţia angajatorului de a informa lucrătorii asupra condiţiilor aplicabile contractului sau raportului de muncă |
2.4. Cooperarea economică Dreptul societăţilor comerciale, evidenţa contabilă şi audit şi guvernarea corporativă - Dezvoltarea în continuare a politicii de guvernare corporativă şi promovarea alinierii la codul de guvernare corporativă, în conformitate cu standardele internaţionale, precum şi cu regulile şi recomandările UE în acest domeniu |
Elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Codului muncii în vederea aducerii acestuia în concordanţă cu Directiva 91/533/CEE din 14 octombrie 1991 privind obligaţia angajatorului de a informa lucrătorii asupra condiţiilor aplicabile contractului sau raportului de muncă | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare |
| Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE şi CEEP | 2.4. Cooperarea economică Dreptul societăţilor comerciale, evidenţa contabilă şi audit şi guvernarea corporativă - Dezvoltarea în continuare a politicii de guvernare corporativă şi promovarea alinierii la codul de guvernare corporativă, în conformitate cu standardele internaţionale, precum şi cu regulile şi recomandările UE în acest domeniu |
Elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Codului muncii în vederea aducerii acestuia în concordanţă cu Directiva 1999/70/CE din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE şi CEEP | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |
| Directiva 97/81/CE a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind acordul-cadru cu privire la munca pe fracţiune de normă, încheiat de UCIPE, CEIP şi CES. Anexă: Acord-cadru privind munca pe fracţiune de normă |
Elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Codului muncii în vederea aducerii acestuia în concordanţă cu Directiva 97/81/CE din 15 decembrie 1997 privind acordul-cadru cu privire la munca pe fracţiune de normă, încheiat între UCIPE, CEIP şi CES | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 91/383/CEE a Consiliului din 25 iunie 1991 de completare a măsurilor destinate să promoveze îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătorilor care au un raport de muncă pe durată determinată sau un raport de muncă temporară | Elaborarea unui proiect de hotărîre de Guvern pentru implementarea prevederilor Directivei 91/383/CEE a Consiliului din 25 iunie 1991 de completare a măsurilor destinate să promoveze îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătorilor care au un raport de muncă pe durată determinată sau un raport de muncă temporară | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea legislaţiei statelor membre referitoare la menţinerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unităţi sau părţi de întreprinderi sau unităţi | 2.4. Cooperarea economică Dreptul societăţilor comerciale, evidenţa contabilă şi audit şi guvernarea corporativă - Dezvoltarea în continuare a politicii de guvernare corporativă şi promovarea alinierii la codul de guvernare corporativă, în conformitate cu standardele internaţionale, precum şi cu regulile şi recomandările UE în acest domeniu |
Elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Codului muncii în vederea aducerii acestuia în concordanţă cu Directiva 2001/23/CE din 12 martie 2001 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la menţinerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unităţi sau părţi de întreprinderi sau unităţi | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul IV, 2016 | ||
| Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare şi consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană (Declaraţie comună a Parlamentului European, a Consiliului şi a Comisiei privind reprezentarea lucrătorilor) | Elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Codului muncii în vederea aducerii acestuia în concordanţă cu Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare şi consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă | 1. Iniţierea consultărilor intersectoriale pe marginea conformării legislaţiei naţionale la prevederile Directivei | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul I, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Elaborarea, după caz, a unui proiect de hotărîre de Guvern pentru transpunerea prevederilor Directivei în legislaţia naţională | Trimestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||||
| Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi privind accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii | 1. Iniţierea consultărilor intersectoriale pe marginea conformării legislaţiei naţionale la prevederile Directivei | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul I, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Elaborarea, după caz, a unui proiect de hotărîre de Guvern pentru transpunerea prevederilor Directivei în legislaţia naţională | Trimestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||||
| Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi a sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curînd sau care alăptează [a zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] | Elaborarea unui proiect de hotărîre de Guvern pentru implementarea prevederilor Directivei 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi a sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curînd sau care alăptează [a zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Sănătate şi siguranţă la locul de muncă Directiva 90/270/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind condiţiile minime de securitate şi sănătate pentru lucrul la monitor [a cincea directivă individuală în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 87/391/CEE] |
Elaborarea şi promovarea proiectului de hotărîre de Guvern care va aplica prevederile Directivei 90/270/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind condiţiile minime de securitate şi sănătate pentru lucrul la monitor | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 2002/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 iunie 2002 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenţi fizici (vibraţii) [a şaisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] | Elaborarea unui proiect de hotărîre de Guvern care va aplica prevederile Directivei 90/269/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători şi, în special, de producere a unor afecţiuni dorsolombare [a patra directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 90/269/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători şi, în special, de producere a unor afecţiuni dorsolombare [a patra directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] | ||||||
|
CAPITOLUL 5. PROTECŢIA CONSUMATORILOR |
||||||
| 38 | Părţile cooperează pentru a asigura un nivel înalt de protecţie a consumatorilor şi pentru a se ajunge la compatibilitatea dintre sistemele lor de protecţie a consumatorilor | |||||
| 39 | Pentru a atinge aceste obiective, cooperarea poate include, după caz: (a) Urmărirea apropierii legislaţiei în materie de protecţie a consumatorilor, care să aibă la bază priorităţile menţionate în anexa IV la prezentul acord, evitînd totodată barierele în calea comerţului pentru a garanta consumatorilor posibilitatea reală de a alege (b) Promovarea schimbului de informaţii privind sistemele de protecţie a consumatorilor, inclusiv legislaţia în materie de protecţie a consumatorilor şi asigurarea respectării acesteia, siguranţa produselor de consum, inclusiv supravegherea pieţei, sisteme şi instrumente de informare a consumatorilor, instruirea consumatorilor, abilitarea şi despăgubirea acestora, precum şi contracte de vînzare şi de prestări de servicii încheiate între comercianţi şi consumatori (c) Promovarea activităţilor de formare a funcţionarilor din administraţie şi a altor reprezentanţi ai intereselor consumatorilor (d) Încurajarea dezvoltării asociaţiilor independente de consumatori, inclusiv a organizaţiilor neguvernamentale de consumatori (ONG), şi a contactelor între reprezentanţii grupurilor de consumatori, precum şi colaborarea dintre autorităţi şi ONG-urile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul protecţiei consumatorilor |
|||||
| 40 | Republica Moldova realizează apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa IV la prezentul acord, în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă | |||||
| Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranţa generală a produselor | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea nr.422-XVI din 12 decembrie 2006 privind securitatea generală a produselor) | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a modificărilor legislative | Ministerul Economiei, autorităţile administraţiei publice locale | Trimestrul III, 2016 | ||||
| Decizia 2006/502/CE a Comisiei din 11 mai 2006 prin care se solicită statelor membre să adopte măsuri prin care să se asigure că doar brichetele care prezintă caracteristici de siguranţă pentru copii sînt introduse pe piaţă şi să interzică introducerea pe piaţă a brichetelor fantezie | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii de Guvern pentru adoptarea Reglementării tehnice cu privire la plasarea pe piaţă a brichetelor | Ministerul Economiei | 2015-2017 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a Reglementării tehnice respective | Ministerul Economiei, autorităţile administraţiei publice locale | Trimestrul III, 2018 | ||||
| Dreptul contractelor Directiva 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vînzării de bunuri de consum şi garanţiile conexe |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.105-XV privind protecţia consumatorilor din 13 martie 2003 în vederea includerii în aceasta a prevederilor ce ar reglementa anumite aspecte ale vînzării de bunuri de consum şi garanţii conexe | Ministerul Economiei Ministerul Economiei, alte instituţii subordonate | 2015-2017 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a modificărilor la legea respectivă | Trimestrul III, 2018 | |||||
| Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii | Notă: Acţiune realizată. Legea nr.256 din 9 decembrie 2011 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, intrată în vigoare la 24 mai 2012. Punerea în aplicare: Legea nr.23 din 1 martie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în vigoare din 1 iunie 2012 |
Ministerul Economiei | 2015-2017 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 90/314/CEE a Consiliului din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanţe şi circuite | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Codului Civil | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a amendamentelor | Agenţia Turismului | Trimestrul III, 2017 | ||||
| Directiva 97/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 1997 privind protecţia consumatorilor cu privire la contractele la distanţă | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege privind drepturile consumatorilor la încheierea contractelor |
Ministerul Economiei, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 85/577/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1985 privind protecţia consumatorilor în cazul contractelor negociate în afara spaţiilor comerciale Notă: Ambele Directive 97/7/CE şi 85/577/CEE vor fi abrogate din 13 iunie 2014, fiind înlocuite cu Directiva 2011/83/UE privind drepturile consumatorilor la încheierea contractelor |
2. Punerea în aplicare a legii respective | Trimestrul I, 2018 | ||||
| Directiva 2008/122/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind protecţia consumatorilor în ceea ce priveşte anumite aspecte referitoare la contractele privind dreptul de folosinţă a bunurilor pe durată limitată, la contractele privind produsele de vacanţă cu drept de folosinţă pe termen lung, precum şi la contractele de revînzare şi de schimb | 1. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Codul civil |
Ministerul Justiţiei, Ministerul Economiei, Agenţia Turismului | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a amendamentelor | Trimestrul III, 2017 | |||||
| Directiva 87/357/CEE a Consiliului privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la produsele care, nefiind ceea ce par a fi, pun în pericol sănătatea sau siguranţa consumatorilor | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii de Guvern privind aprobarea reglementării tehnice privind produsele care, nefiind ceea ce par a fi, pun în pericol sănătatea sau siguranţa consumatorilor | Ministerul Economiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a reglementării tehnice respective | Ministerul Economiei, Agenţia Protecţia Consumatorilor | Trimestrul III, 2017 | ||||
| Decizia 2009/251/CE a Comisiei din 17 martie 2009 prin care se solicită statelor membre să se asigure că produsele care conţin produsul biocid dimetil fumurat nu sunt introduse sau puse la dispoziţie pe piaţă Notă:Această decizie şi-a încetat acţiunea pe 15 martie 2013, de aceea este necesară notificarea DG TRADE pentru a decide ce urmează de întreprins în cazul dat |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului actului normativ privind interzicerea introducerii pe piaţă a produselor care conţin substanţa biocid dimetil fumurat | Ministerul Mediului, Ministerul Economiei, Ministerul Sănătăţii, alte instituţii subordonate | 2015-2017 | În limitele surselor bugetare, suportul partenerilor de dezvoltare | ||
| Comercializare Directiva 98/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 1998 privind protecţia consumatorului prin indicarea preţurilor produselor oferite consumatorilor |
Notă: Acţiune realizată. Hotărîrea Guvernului nr.966 din 18 octombrie 2010 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor spre comercializare, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2013 | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | |||
| Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piaţa internă faţă de consumatori (Directiva privind practicile comerciale neloiale) | Notă: Acţiune realizată. Legea nr.140 din 28 iulie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea nr.105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor ş. a. ), intrată în vigoare la 1 ianuarie 2012 | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2018 | |||
| Credite de consum Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori |
Notă: Acţiune realizată. Legea nr.202 din 12 iulie 2013 privind contractele de credit pentru consumatori, intrată în vigoare la 12 februarie 2013 | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2016 | |||
| Serviciile financiare Directiva 2002/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 septembrie 2002 privind comercializarea la distanţă a serviciilor financiare de consum |
Notă: Acţiune realizată. Legea nr.157 din 18 iulie 2014 despre încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare de consum, intrată în vigoare la 18 februarie 2015; Legea nr.159 din 18 iulie 2014 pentru completarea art.344 din Codul Contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008, intrată în vigoare la 18 februarie 2015 | Trimestrul III, 2014 | ||||
| Asigurarea respectării legii Directiva 98/27/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 1998 privind acţiunile în încetare în ceea ce priveşte intereselor consumatorilor |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea nr.134-XVI din 14 iunie 2007 cu privire la mediere, Codul de procedură civilă al Republicii Moldova) | Ministerul Justiţiei, Ministerul Economiei | 2015-2017 | În limitele resurselor bugetare, suportul partenerilor de dezvoltare | ||
| 2. Punerea în aplicare a amendamentelor legislative | Ministerul Justiţiei, Ministerul Economiei, Agenţia Protecţia Consumatorilor | Trimestrul III, 2018 | ||||
| Cooperare în materie de protecţie a consumatorilor Regulamentul (CE) nr.2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autorităţile naţionale însărcinate să asigure aplicarea legislaţiei în materie de protecţie a consumatorului (Regulamentul privind cooperarea în materie de protecţie a consumatorului) |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.105-XV din 13 martie 2003 în vederea includerii prevederilor ce ar reglementa mecanismul de cooperare | Ministerul Economiei, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor | 2015-2017 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a amendamentelor legislative respective | Trimestrul III, 2018 | |||||
|
CAPITOLUL 6. STATISTICI |
||||||
| 41 | Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea în materie de statistică, contribuind prin aceasta la obiectivul pe termen lung de furnizare promptă a unor date statistice, comparabile la nivel internaţional şi fiabile. Se estimează că un sistem statistic naţional durabil, eficient şi independent din punct de vedere profesional va produce informaţii relevante pentru cetăţenii, întreprinderile şi factorii de decizie din UE şi din Republica Moldova, permiţîndu-le astfel să ia decizii în cunoştinţă de cauză. Sistemul statistic naţional ar trebui să respecte principiile fundamentale ale statisticilor oficiale adoptate de ONU, ţinînd cont de acquis-ul UE în domeniul statistic, inclusiv de Codul de bune practici al statisticilor europene, pentru a alinia sistemul statistic naţional la normele şi standardele europene | 2.4. Cooperarea economică Statistica |
1. Implementarea integrală a metodologiei Sistemului Conturilor Naţionale al Organizaţiei Naţiunilor Unite, versiunea 2008 (SCN, ONU-2008) şi a metodologiei de elaborare a Conturilor Internaţionale (MBP6, FMI 2009), armonizate cu metodologia Sistemului European de Conturi, versiunea 2010 (SEC-2010) | Biroul Naţional de Statistică, Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare Biroul Naţional de Statistică | 2014-2016 | Asistenţa tehnică la etapa de implementare şi aplicare la condiţiile Republicii Moldova, acordată în cadrul proiectului de cooperare dintre Biroul Naţional de Statistică şi Oficiul de Statistică din Suedia |
| 2. Aplicarea metodologiei de calcul (Elaborarea calculelor experimentaleîn conformitate cu SCN, ONU-2008; SEC-2010) al indicatorilor care influenţează, în primul rînd, mărimea produsului intern brut (PIB), şi anume: a) calculul serviciilor intermediarilor financiari indirect măsurate (SIFIM) şi distribuirea acestora pe activităţi economice şi sectoare instituţionale; b) volumului producţiei băncii naţionale; c) tratarea armamentului; d) tratarea activităţii de cercetare şi dezvoltare |
2015-2016 | Statistica Suediei, Fondul Internaţional Monetar | ||||
| 3. Elaborarea indicatorilor macroeconomici în preţurile medii ale anului precedent şi preţurile anului de bază | Biroul Naţional de Statistică | 2014-2015 | Asistenţa tehnică acordată de Fondul Internaţional Monetar | |||
| 42 | Cooperarea are drept scop: (a) Consolidarea în continuare a capacităţii sistemului statistic naţional, cu accent pe un temei juridic solid, pe producerea de date şi de metadate adecvate, pe politica în materie de diseminare şi pe uşurinţa în utilizare, ţinînd cont de diversele grupuri de utilizatori, inclusiv de sectorul public şi de cel privat, de comunitatea academică şi de alţi utilizatori |
2.4. Cooperarea economică Statistica |
1. Actualizarea metadatelor şi politicii de diseminare şi facilitarea utilizării indicatorilor statistici pentru diferite grupuri de utilizatori | Biroul Naţional de Statistică, Banca Naţională a Moldovei | 2014-2015 | |
| 2. Iniţierea creării metadatelor în statistică | Biroul Naţional de Statistică | 2015-2016 | Acordul de cooperare dintre Biroul Naţional de Statistică şi Oficiul de Statistică al Suediei | |||
| (b) Alinierea progresivă a sistemului statistic al Republicii Moldova la Sistemul Statistic European | Notă: A se vedea măsurile de implementare menţionate la articolele 41, 42, 43, 46 | |||||
| 3. Calcularea unui “indice armonizat al preţurilor de consum” (IAPC) conform standardelor UE | Biroul Naţional de Statistică | 2015-2016 | Nu este acoperire financiară | |||
| (c) Ajustarea furnizării de date către UE, luînd în considerare aplicarea metodologilor europene şi internaţionale relevante, inclusiv clasificările | 4. Perfecţionarea unor elemente primordiale utilizate la calculul IPC, conform standardelor internaţionale: a) produse şi servicii, populaţie şi teritoriu; b) sistemul de ponderare utilizat; c) perioada de colectare a preţurilor; d) tratarea produselor sezoniere; e) ajustarea influenţei calităţii produselor asupra evoluţiei preţurilor |
Biroul Naţional de Statistică | 2014-2016 | Nu este acoperire financiară | ||
| (d) Îmbunătăţirea capacităţii profesionale şi de gestionare a personalului statistic naţional pentru a facilita aplicarea standardelor statistice ale UE şi a contribui la dezvoltarea sistemului statistic al Republicii Moldova | 5. Participarea personalului antrenat în prelucrarea şi elaborarea indicilor statistici la cursuri de instruire specializate, cum ar fi: a) cursul de instruire privind managementul; b) cursul de instruire “Statistica în acţiune” (STAC); c) cursul introductiv de instruire privind conturile regionale, în cadrul proiectului “Îmbunătăţirea statisticii regionale în Republica Moldova (ENPI/2014/349-632”, ASEM (principalul rezultat al conturilor regionale va fi elaborarea indicatorului macroeconomic – Produsul Regional Brut); Seminarul Naţional privind dialogul Utilizatori – Producători de statistică regională “Introducere în statistica regională în contextul politicilor publice”, organizat în cadrul Proiectului “Îmbunătăţirea statisticilor regionale în Republica Moldova (ENPI/2014/349-632)” |
Biroul Naţional de Statistică, Banca Naţională a Moldovei | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare, Proiectul de cooperare dintre Biroul Naţional de Statistică şi Oficiul de Statistică al Suediei | ||
| (e) Schimbul de experienţă între părţi cu privire la dezvoltarea know-how-ului în domeniul statistic | 6. Desfăşurarea vizitelor de studiu în oficiile de statistică ale ţărilor UE în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică | Biroul Naţional de Statistică, Banca Naţională a Moldovei | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare, Proiectul de cooperare dintre Biroul Naţional de Statistică şi Oficiul de Statistică al Suediei | ||
| 7. Participarea anuală în cadrul seminarului de nivel înalt organizat de către Comisia Europeană (EUROSTAT) | Biroul Naţional de Statistică | 2014-2016 | În limitele a resurselor bugetare oferite de către Comisia Europeană | |||
| 8. Participarea anuală în cadrul Conferinţei Statisticienilor Europeni | Biroul Naţional de Statistică, Banca Naţională a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare oferite de către Comisia Europeană | |||
| 9. Asigurarea participării Biroului Naţional de Statistică în cadrul grupului de experţi Business Registre | Biroul Naţional de Statistică | 2014-2016 | - | |||
| (f) Promovarea managementului calităţii totale a ansamblului proceselor de producere şi de diseminare a statisticilor | 10. Implementarea Metodologiei de evaluare a calităţii datelor colectate pentru AFM şi CBGC | Biroul Naţional de Statistică | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 11. Iniţierea discuţiilor cu partenerii (Eurostat şi Proiectele de asistenţă tehnică etc. ) privind implementarea indicatorilor de calitate în sistemul naţional de statistică | Biroul Naţional de Statistică, Banca Naţională a Moldovei | 2015-2016 | - | |||
| 43 | Părţile cooperează în cadrul Sistemului Statistic European, în care Eurostat este autoritatea statistică europeană. Cooperarea se axează inclusiv pe: (a) Statistici demografice, inclusiv recensăminte, şi statistici sociale |
2.4. Cooperarea economică Statistică |
1. Elaborarea metodologiei şi implementarea indicatorilor privind statistica inovaţională conform cerinţelor UE în sistemul statistic naţional | Biroul Naţional de Statistică, Ministerul Economiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi ale proiectului de cooperare dintre Biroul Naţional de Statistică şi Oficiul de Statistică al Suediei |
| 2.4. Cooperarea economică Statistică - Desfăşurarea recensămîntului populaţiei, diseminarea rezumatului şi rezultatelor detaliate ale acestuia şi elaborarea unei strategii de îmbunătăţire a estimărilor statistice în domeniul migraţiei |
2. Proiectarea hărţilor tematice sau grafice conform rezultatelor finale ale recensămîntului populaţiei şi al locuinţelor | Biroul Naţional de Statistică | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 3. Elaborarea şi publicarea culegerilor tematice privind rezultatelor finale ale recensămîntului populaţiei şi al locuinţelor din anul 2014 | Biroul Naţional de Statistică | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (b) Statistici agricole, inclusiv recensăminte agricole şi statistici în materie de mediu | 4. Elaborarea şi aplicarea metodologiei de calcul al contului de producţie pe agricultură, silvicultură, economia vînatului şi piscuitului în conformitate cu Sistemul European al Conturilor Economice pe agricultură şi silvicultură | Biroul Naţional de Statistică | 2015-2016 | Asistenţa tehnică acordată de Fondul Monetar Internaţional şi Oficiul de Statistică al Suediei | ||
| 5. Crearea registrului producătorilor agricoli pe baza datelor RGA – 2011 | 2015 | Asistenţa tehnică acordată de Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) | ||||
| 6. Reorganizarea şi perfecţionarea cercetărilor statistice selective în agricultură | Trimestrul IV, 2016 | Asistenţa tehnică acordată de UE şi din bugetul de stat | ||||
| 7. Elaborarea tipologiei exploataţiilor agricole pe baza datelor RGA-2011 | Trimestrul IV, 2016 | Asistenţa tehnică acordată de FAO | ||||
| 8. Elaborarea metodologiilor cercetărilor statistice conform metodologiei Eurostatului privind ancheta structurală în agricultură | 2016 | Asistenţa tehnică acordată de UE şi FAO | ||||
| 9. Elaborarea şi aplicarea metodologiilor de calcul al cheltuielilor pentru protecţia mediului, evaluarea indicatorilor în domeniul mediului conform metodologiilor | 2015-2016 | Asistenţa tehnică acordată de UE şi Oficiul de Statistică al Suediei | ||||
| (c) Statistici comerciale, inclusiv registrele întreprinderilor şi utilizarea surselor administrative în scopuri statistice | 10. Utilizarea surselor de date administrative (SDA) ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS) în producerea: a) indicatorilor privind statistica întreprinderilor şi actualizarea registrului statistic; b) SDA ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS); c) statisticilor privind cîştigurile salariale pe ocupaţii, sexe şi grupe de vîrstă; d) impozitelor, taxelor, altor contribuţii obligatorii achitate/returnate nerezidenţilor (pentru statistica macroeconomică, vezi articolul 43 litera (d) măsura 14 |
Biroul Naţional de Statistică, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Casa Naţională de Asigurări Sociale, Inspectoratul de Stat al Muncii | 2015-2016 | Nu este acoperire financiară | ||
| 11. Evaluarea statisticilor privind accidentele de muncă deţinute de Biroul Naţional de Statistică în raport cu normele europene (evaluarea conceptelor definiţiilor şi a metodelor de colectare a datelor) | ||||||
| 12. Dezvoltarea capacităţilor Inspectoratului de Stat al Muncii în producerea statisticilor privind accidentele de muncă conform normelor europene | ||||||
| (d) Statistici macroeconomice, inclusiv conturi naţionale, statistici de comerţ exterior şi statistici în materie de investiţii străine directe | 13. Elaborarea şi implementarea unui software nou de preluare, verificare, procesare, validare şi extragere a datelor statistice privind comerţul exterior de mărfuri, care să facă faţă tuturor provocărilor legate de armonizarea statisticii comerţului exterior de mărfuri cu noile standarde ale ONU şi legislaţiei UE | Biroul Naţional de Statistică | Trimestrul IV, 2016 | Agenţia Suedeză de Cooperare pentru Dezvoltare Internaţională (SIDA) | ||
| 2.4. Cooperarea economică Statistică - Implementarea standardelor CPA 2008, PRODCOM 2010, SNA 2008 şi pregătirea pentru implementarea standardului ESA 2010 |
14. Elaborarea unei serii de indicatori macroeconomici în conformitate cu standardele internaţionale şi compatibili pe plan internaţional, cum ar fi: a) produsul intern brut; b) venitul naţional brut; c) venitul disponibil brut; d) economiile brute etc. |
Biroul Naţional de Statistică | 2014-2015 | Asistenţa tehnică acordată de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională (SIDA) | ||
| 15. Elaborarea statisticii privind investiţiile străine directe | Banca Naţională a Moldovei, Biroul Naţional de Statistică | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| 16. Elaborarea, testarea şi implementarea unui software nou de preluare, verificare, procesare, validare şi extragere a datelor statistice privind investiţiile străine, cu grad sporit de detaliere | ||||||
| (e) Statistici în materie de energie, inclusiv bilanţuri | 17. Implementarea cercetărilor statistice lunare şi cercetarea vizînd preţurile în energetică | Biroul Naţional de Statistică | 2014-2015 | |||
| (f) Statistici regionale | 18. Elaborarea produsului regional brut (PRB) în conformitate cu SCN, ONU-2008/SEC-20101 | Biroul Naţional de Statistică | Trimestrul IV, 2016 | Asistenţa tehnică acordată de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională, STATREG | ||
| 19. Producerea datelor statistice în profil regional conform cerinţelor UE şi practicilor avansate ale ţărilor membre ale UE. Producerea indicatorilor macroeconomici regionali | Biroul Naţional de Statistică, Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | 2014-2015 | Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Guvernul României, asistenţa tehnică a UE | |||
| (g) Activităţi orizontale, inclusiv clasificări statistice, managementul calităţii, activităţi de formare, diseminare şi utilizarea tehnologiilor moderne ale informaţiei | 2.4. Cooperarea economică Statistică - Îmbunătăţirea calităţii Registrului statistic al întreprinderilor prin elaborarea şi implementarea procedurilor clare pentru actualizarea datelor despre unităţile economice, includerea tuturor surselor administrative disponibile, îmbunătăţirea ariei de acoperire a unităţilor locale şi întreprinzătorilor individuali, inclusiv prin restructurarea sondajelor privind activităţile economice în conformitate cu standardele UE |
20. Implementarea clasificărilor statistice ale UE NACE, rev. 2, CPA 2008, PRODCOM în sistemul statistic naţional | Biroul Naţional de Statistică | 2015-2016 | ||
| 21. Îmbunătăţirea calităţii estimaţiilor/ indicatorilor prin implementarea metodelor de imputare şi editare a datelor | Biroul Naţional de Statistică | 2015-2016 | Acordul de cooperare dintre Biroul Naţional de Statistică şi Oficiul de Statistică al Suediei | |||
| - Elaborarea cadrului general de asigurare a calităţii care include politica în domeniul resurselor umane şi instruirii | 22. Elaborarea unui curriculum şi instituţionalizarea cursurilor de instruire profesională continuă în cadrul Biroului Naţional de Statistică | Biroul Naţional de Statistică | Trimestrul IV, 2015 | |||
| 23. Includerea în Planul anual de instruire a unui curs de instruire permanent privind managementul calităţii | ||||||
| 44 | Părţile fac, printre altele, schimb de informaţii şi de experienţă şi îşi dezvoltă cooperarea, ţinînd seama de experienţa deja acumulată în ceea ce priveşte reforma sistemului statistic lansată în cadrul diverselor programe de asistenţă. Eforturile sînt direcţionate spre alinierea în continuare la acquis-ulUE în domeniul statistic, pe baza strategiei naţionale pentru dezvoltarea sistemului statistic al Republicii Moldova şi ţinînd seama de dezvoltarea Sistemului Statistic European. În procesul de producere a datelor statistice se pune accentul pe dezvoltarea în continuare a anchetelor prin sondaj şi pe utilizarea registrelor administrative, ţinînd totodată seama de nevoia de a reduce sarcina de răspuns. Datele sînt relevante pentru elaborarea şi monitorizarea politicilor în domeniile cheie ale vieţii sociale şi economice | |||||
| 45 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol. În măsura în care este posibil, activităţile întreprinse în cadrul Sistemului Statistic European, inclusiv cele referitoare la formare, ar trebui să fie deschise participării Republicii Moldova | 2.4. Cooperarea economică Statistică - Elaborarea cadrului general de asigurare a calităţii care include politica în domeniul resurselor umane şi instruirii |
Notă: A se vedea măsurile de implementare menţionate la articolul 42 litera (e) | |||
| 46 | (1) Părţile se angajează să instituie şi să revizuiască în mod periodic un program de apropiere treptată a legislaţiei Republicii Moldova de acquis-ul UE în domeniul statisticii | 2.4. Cooperarea economică Statistica - Revizuirea legislaţiei în domeniul statisticii în conformitate cu recomandările evaluării globale (ex. a fortifica poziţia şi independenţa directorului general al Biroului Naţional de Statistică, prin introducerea unui mandat de activitate fix şi criterii clare de angajare şi eliberare din funcţie), fortificarea protecţiei confidenţialităţii statistice în procesele de producere şi diseminare, precum şi reactivarea Consiliului Statistic |
1. Reanimarea Consiliului Statistic prin includerea activităţii acestuia în procesul de luare a deciziilor | Biroul Naţional de Statistică | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare |
| 2. Reiniţierea discuţiilor cu reprezentanţii EUROSTAT privind alinierea Sistemului naţional de statistică conform Culegerii de cerinţe statistice ale UE | Biroul Naţional de Statistică | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| 3. Identificarea resurselor umane şi financiare în vederea asigurării exerciţiului de aplicare a Sistemului naţional de statistică conform Culegerii de cerinţe statistice ale UE | Biroul Naţional de Statistică | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| 4. Introducerea modificărilor şi completărilor în Legea cu privire la statistica oficială, la aspectele (inclusiv la aspectele ce ţin de independenţa profesională a directorului general al Biroului Naţional de Statistică conform principiilor fundamentale ale statisticii oficiale, precum şi a Codului Statistic European de Bune Practici) | Biroul Naţional de Statistică | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 5. Aplicarea Codului Statistic European de Bune Practici | Biroul Naţional de Statistică, Banca Naţională a Moldovei | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| (2) Acquis-ul UE în domeniul statisticii este prevăzut în Culegerea de cerinţe statistice, actualizată în fiecare an, considerată de către părţi ca fiind anexată la prezentul acord (anexa V) | Iniţierea discuţiilor cu EUROSTAT privind procesul de armonizare a sistemului naţional de statistică la Culegerea de cerinţe statistice ale UE | Biroul Naţional de Statistică | Trimestrul IV, 2015 | |||
| Conform Acordului Spaţiului Aerian Comun dintre Republica Moldova-UE şi statele sale membre: Regulamentul (CE) nr.437/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 februarie 2003 privind rapoartele statistice referitoare la transportul aerian de pasageri, mărfuri şi poştă |
Aprobarea Regulamentului privind rapoartele statistice referitoare la transportul aerian de pasageri, mărfuri şi poştă | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Autoritatea Aeronautică Civilă | Trimestrul IV, 2015 | |||
| Regulamentul (CE) nr.1358/2003 al Comisiei din 31 iulie 2003 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr.437/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind rapoartele statistice referitoare la transportul aerian de pasageri, mărfuri şi poştă şi de modificare a anexelor I şi II la acesta | ||||||
|
CAPITOLUL 7. GESTIONAREA FINANŢELOR PUBLICE: POLITICA BUGETARĂ, |
||||||
| 47 | Cooperarea în domeniul reglementat de prezentul capitol se concentrează pe punerea în aplicare a standardelor internaţionale, precum şi a bunelor practici ale UE în acest domeniu, care vor contribui la dezvoltarea unui sistem modern de gestionare a finanţelor publice în Republica Moldova, care să fie compatibil cu principiile de bază ale UE şi cu principiile internaţionale în materie de transparenţă, responsabilitate, economie, eficienţă şi eficacitate | |||||
| 48 | Sisteme bugetare şi de contabilitate (a)Îmbunătăţirea şi sistematizarea documentelor în materie de reglementare referitoare la sistemele bugetare, contabile, de trezorerie şi de raportare, precum şi armonizarea acestora pe baza unor standarde internaţionale, respectînd totodată bunele practici aplicate în sectorul public al UE |
2.4. Cooperarea economică Reforma administraţiei publice şi managementul finanţelor publice - Sporirea transparenţei, supravegherii şi răspunderii politicii şi perfecţionarea managementului finanţelor publice |
1. Ajustarea, după necesitate, a cadrului legislativ privind finanţele publice la Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020 | Ministerul Finanţelor | 2016 | În limitele resurselor bugetare |
| 2. Monitorizarea implementării Setului metodologic unic privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor din 31 decembrie 2014 | ||||||
| 3. Dezvoltarea capacităţilor autorităţilor publice în domeniul planificării bugetare pe termen mediu prin instruirea referitoare la aplicarea metodologiei unificate în domeniul planificării bugetare, conform Planului de instruire 2014-2015, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.63 din 8 mai 2014 | Ministerul Finanţelor, autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale | 2015 | ||||
| (b) Dezvoltarea continuă a planificării bugetare multianuale şi alinierea la bunele practici ale UE | 4. Identificarea unui mecanism de instruire continuă a funcţionarilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul managementului finanţelor publice | Cancelaria de Stat, Ministerul Finanţelor | Trimestrul III, 2015 | |||
| (c) Analizarea practicilor ţărilor europene în ceea ce priveşte relaţiile dintre bugetele ţărilor respective pentru a îmbunătăţi acest sector în Republica Moldova | 5. Studierea cadrului normativ-metodologic al ţărilor din UE cu sisteme administrative bugetare comparabile şi înaintarea, în caz de necesitate, a propunerilor de ajustare a legislaţiei naţionale | Ministerul Finanţelor | Pe parcurs | |||
| (d) Încurajarea apropierii procedurilor de achiziţii de practicile existente la nivelul UE, precum şi | 6. Consolidarea bazei de venituri locale proprii ale autorităţilor publice locale în conformitate cu Strategia naţională de descentralizare (anexa nr.2 la Planul de acţiuni, poziţia 2.1) | 2014-2015 | ||||
| (e) Schimbul de informaţii, de experienţă şi de bune practici, inclusiv prin schimbul de personal şi prin acţiuni comune de formare în acest domeniu | ||||||
| 49 | Controlul intern, inspecţia financiară şi auditul extern Părţile cooperează, de asemenea, în ceea ce priveşte: (a) Îmbunătăţirea în continuare a sistemului de control intern (inclusiv funcţia de audit intern independentă din punct de vedere funcţional) în ceea ce priveşte autorităţile de stat şi cele locale prin intermediul armonizării cu standardele şi metodologiile internaţionale general acceptate, precum şi cu bunele practici ale UE |
2.4. Cooperarea economică Reforma administraţiei publice şi managementul finanţelor publice - Asigurarea îmbunătăţirii în continuare a sistemului de control intern, sub responsabilitate managerială descentralizată, inclusiv a auditului funcţional independent în autorităţile de stat, prin armonizarea la standardele şi metodologiile internaţionale general acceptate şi în conformitate cu cele mai bune practici UE |
1. Elaborarea şi actualizarea cadrului normativ/legislativ în domeniul controlului financiar public intern: | Ministerul Finanţelor | 2014-2016 | |
| a) actualizarea Codului etic al auditorului intern şi Cartei de audit intern; | Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2014 | ||||
| b) actualizarea Regulamentului privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare | Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2014 | ||||
| c) elaborarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a subdiviziunii economie şi finanţe” | Ministerul Finanţelor | Trimestrul II, 2015 | ||||
| d) revizuirea Standardelor naţionale de control intern în sectorul public | Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| e) revizuirea Manualului de management financiar şi control | Ministerul Finanţelor | Trimestrul I, 2016 | ||||
| f) revizuirea Regulamentului privind certificarea auditorilor interni din sectorul public | Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| 2. Finalizarea procesului de instituire a unităţilor de audit intern pentru autorităţile administraţiei publice centrale şi locale de nivelul al doilea | Autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile publice locale de nivelul al doilea | Trimestrul I, 2016 | ||||
| 3. Fortificarea capacităţilor auditorilor interni prin instituirea unui sistem de dezvoltare profesională continuă a auditorilor interni din sectorul public | Ministerul Finanţelor | 2014-2016 | ||||
| 4. Fortificarea capacităţilor managerilor entităţilor şi managerilor operaţionali pentru implementarea/ dezvoltarea sistemului de management financiar şi control în entităţile publice | Ministerul Finanţelor | 2014-2016 | ||||
| (b) Dezvoltarea unui sistem corespunzător de inspecţie financiară, care va completa funcţia de audit intern, fără a se suprapune însă acesteia, şi va asigura controlul adecvat al veniturilor şi al cheltuielilor publice pe parcursul unei perioade de tranziţie şi ulterior | 5. Organizarea instruirii în domeniu pentru colaboratorii Inspecţiei Financiare | Permanent | ||||
| 6. Publicarea pe pagina oficială a rapoartelor de activitate | ||||||
| 7. Realizarea schimbului de experienţă în domeniu cu instituţiile de resort ale statelor membre UE | ||||||
| (c) Cooperarea eficace între actorii implicaţi în gestiunea şi controlul financiar, auditul şi inspecţia cu actorii responsabili de buget, trezorerie şi contabilitate pentru a stimula dezvoltarea guvernanţei | 2.4. Cooperarea economică Reforma administraţiei publice şi managementul finanţelor publice - Asigurarea îmbunătăţirii în continuare a sistemului de control intern, sub responsabilitate managerială descentralizată, inclusiv a auditului funcţional independent în autorităţile de stat, prin armonizarea la standardele şi metodologiile internaţionale general acceptate şi în conformitate cu cele mai bune practici UE |
8. Coordonarea proiectelor de acte normative în domeniul controlului financiar public intern cu actorii implicaţi şi cu părţile interesate | Ministerul Finanţelor | Anual | ||
| (d) Consolidarea competenţelor Unităţii centrale de armonizare pentru controlul financiar intern public (PIFC) | 9. Fortificarea competenţelor Unităţii centrale de armonizare prin instruire şi dezvoltare profesională continuă, schimb de experienţă | Ministerul Finanţelor | 2014-2016 | |||
| (e) Punerea în aplicare a standardelor de audit extern acceptate la nivel internaţional ale Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI) | 2.4. Cooperarea economică Reforma administraţiei publice şi managementul finanţelor publice - Asigurarea dezvoltării în continuare a funcţiei de audit extern a Curţii de Conturi în conformitate cu standardele acceptate pe pan internaţional (INTOSAI) |
10. Aprobarea actelor normative interne privind punerea în aplicare, în cadrul misiunilor de audit, a standardelor de audit extern acceptate la nivel internaţional ale Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI) | Curtea de Conturi | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare, suportul bugetar oferit de Comisia Europeană Reformei Managementului Finanţelor Publice | |
| 11. Realizarea activităţilor de instruire a auditorilor Curţii de Conturi privind utilizarea în activitatea de audit a ISSAI-urilor | Curtea de Conturi | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare, suportul bugetar acordat de Comisia Europeană Reformei Managementului Finanţelor Publice | |||
| 12. Modificarea şi completarea Legii Curţii de Conturi nr.261-XVI din 5 decembrie 2008 | Curtea de Conturi | Trimestrul I, 2016 | În cadrul proiectului twinning “Consolidarea şi întărirea auditului public extern în Republica Moldova” | |||
| 13. Iniţierea procesului de modificare şi completare a Constituţiei Republicii Moldova pentru garantarea independenţei Curţii de Conturi în calitate de instituţie supremă de audit (conform Raportului privind progresele înregistrate în implementarea reformelor ce ţin de controlul financiar public intern şi auditul extern, elaborat de către DG Buget din cadrul Comisiei Europene) | Curtea de Conturi | Trimestrul IV, 2016 | În cadrul proiectului twinning “Consolidarea şi întărirea auditului public extern în Republica Moldova” | |||
| (f) Schimbul de informaţii, de experienţă şi de bune practici, printre altele cu ajutorul schimbului de personal şi al acţiunilor comune de formare în acest domeniu | 14. Cooperarea în domeniul auditului extern şi inspecţiei financiare | Ministerul Finanţelor, Inspecţia Financiară, Curtea de Conturi | 2014-2016 | |||
| 50 | Lupta împotriva fraudei şi a corupţiei Părţile vor coopera, de asemenea, în ceea ce priveşte: (a) Schimbul de informaţii, de experienţă şi de bune practici |
2.1. Dialogul politic şi reforma Lupta împotriva corupţiei şi reforma administraţiei publice - Instituirea unui cadru funcţional pentru investigaţiile financiare eficiente şi recuperarea activelor |
1. Identificarea şi instituirea mecanismului de recuperare a veniturilor ilicite | Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2016 | |
| 2. Consolidarea capacităţilor Curţii de Conturi privind prevenirea şi combaterea fraudelor şi corupţiei în gestionarea fondurilor UE prin participarea reprezentanţilor Curţii de Conturi la activităţile de dezvoltare profesională în cadrul evenimentelor organizate de către organizaţiile de profil | Curtea de Conturi | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| (b) Îmbunătăţirea metodelor de combatere şi de prevenire a fraudei şi a corupţiei în domeniile reglementate de prezentul capitol, inclusiv cooperarea între organismele administrative relevante | ||||||
| 3. Realizarea schimbului de experienţe şi bune practici dintre autorităţile naţionale specializate şi statele membre UE în domeniul prevenirii şi combaterii fraudelor şi corupţiei la gestionarea fondurilor UE | Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Curtea de Conturi, Comisia parlamentară economie, buget şi finanţe | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| 4. Expedierea către organele responsabile de prevenire şi combaterea corupţiei a materialelor de audit în care există suspiciuni de fraudă şi corupţie | Trimestrul IV, 2016 | |||||
| 5. Informarea comisiei parlamentare de profil asupra cauzelor şi situaţiilor suspecte de fraudă şi corupţie identificate în cadrul misiunilor de audit | Trimestrul IV, 2016 | |||||
| (c) Asigurarea unei cooperări eficace cu instituţiile şi organismele relevante ale UE, în cazul controalelor, inspecţiilor şi auditurilor la faţa locului legate de gestiunea şi controlul fondurilor UE, conform normelor şi procedurilor relevante | 2.4. Cooperarea economică Reforma administraţiei publice şi managementul finanţelor publice - Asigurarea cooperării eficiente cu instituţiile şi organele UE relevante, inclusiv Oficiul European Antifraudă, în cazul verificărilor la faţa locului din cadrul inspecţiilor legate de managementul şi controlul mijloacelor din fondurile UE, care urmează să fie acordate în conformitate cu regulile şi procedurile relevante |
6. Stabilirea mecanismelor de colaborare cu instituţiile şi organele UE specializate în controlul, auditul managementul fondurilor UE | Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Curtea de Conturi | Trimestrul IV, 2015 | ||
| 7. Modificarea şi completarea Legii Curţii de Conturi nr.261-XVI din 5 decembrie 2008 | Curtea de Conturi | Trimestrul I, 2016 | În cadrul proiectului twinning “Consolidarea şi întărirea auditului public extern în Republica Moldova” | |||
| 51 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol | 2.4. Cooperarea economică Reforma administraţiei publice şi managementul finanţelor publice - Sporirea capacităţilor instituţionale şi resurselor umane ale administraţiei publice centrale şi locale pentru elaborarea şi implementarea politicii, precum şi asigurarea prestării eficiente a serviciilor publice de calitate înaltă |
Asigurarea unui dialog permanent cu instituţiile UE, inclusiv în cadrul structurilor stabilite de Acordul de Asociere | Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Curtea de Conturi | 2015-2016 | |
|
CAPITOLUL 8. FISCALITATE |
||||||
| 52 | Părţile cooperează pentru a consolida buna guvernanţă în domeniul fiscal, în vederea îmbunătăţirii în continuare a relaţiilor economice, a comerţului, a investiţiilor şi a concurenţei loiale | |||||
| 53 | În ceea ce priveşte articolul 52 din prezentul acord, părţile recunosc şi se angajează să pună în aplicare principiile bunei guvernanţe în domeniul fiscal, şi anume, principiul transparenţei, al schimbului de informaţii şi al concurenţei loiale în domeniul fiscal, la care au aderat statele membre la nivelul UE. În acest sens, fără a aduce atingere competenţelor UE şi ale statelor membre, părţile îmbunătăţesc cooperarea internaţională în domeniul fiscal, facilitează colectarea veniturilor fiscale legale şi elaborează măsuri în vederea punerii în aplicare eficace a principiilor menţionate anterior | 1. Elaborarea propunerilor aferente modificării şi completării legislaţiei fiscale privind eficientizarea procedurilor de administrare fiscală, pentru excluderea barierelor care împiedică facilitarea colectării impozitelor şi taxelor | Inspectoratul Fiscal Principal de Stat | Continuu | În limitele resurselor bugetare | |
| 2. Elaborarea şi aprobarea Planului de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2016-2020 în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale | Inspectoratul Fiscal Principal de Stat | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 3. Elaborarea mecanismului de recuperare a creanţelor fiscale în conformitate cu Convenţia Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) privind asistenţa administrativă reciprocă în materie fiscală | Ministerul Finanţelor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Revizuirea şi elaborarea acordurilor de colaborare cu statele membre UE în partea ce ţine de schimbul de informaţie referitor la patrimoniul şi veniturile atît ale contribuabililor rezidenţi, cît şi ale celor nerezidenţi | Ministerul Finanţelor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat | Continuu | În limitele resurselor bugetare | |||
| 5. Simplificarea mecanismului de eliberare a certificatelor de rezidenţă şi a certificatului despre sumele veniturilor obţinute în Republica Moldova şi impozitele achitate | Inspectoratul Fiscal Principal de Stat | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 54 | Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea care urmăreşte îmbunătăţirea şi dezvoltarea regimului fiscal şi a administraţiei fiscale din Republica Moldova, inclusiv consolidarea capacităţii de colectare şi control, cu un accent deosebit pe procedurile de rambursare a taxei pe valoarea adăugată (TVA), pentru a evita acumularea arieratelor, pentru a asigura colectarea eficace a impozitelor şi pentru a consolida combaterea fraudei fiscale şi a evaziunii fiscale. Părţile depun eforturi pentru a consolida cooperarea şi schimburile de experienţă în combaterea fraudei fiscale, în special a fraudei de tip carusel | 1. Elaborarea unui set de riscuri de conformare fiscală în baza datelor obţinute de la Serviciul Vamal | Inspectoratul Fiscal Principal de Stat | Semestrul II, 2015 | ||
| 2. Modificarea legislaţiei în scopul învestirii Serviciului Fiscal de Stat cu atribuţii de investigare şi urmărire penală | Inspectoratul Fiscal Principal de Stat | Trimestrul II, 2016 | ||||
| 3. Unificarea şi majorarea independenţei Serviciului Fiscal de Stat | Inspectoratul Fiscal Principal de Stat | Trimestrul II, 2016 | ||||
| 4. Perfecţionarea mecanismelor şi instrumentelor software în scopul depistării rapide a fraudelor fiscale şi planificării controalelor în baza analizei de risc | Inspectoratul Fiscal Principal de Stat | Trimestrul III, 2016 | ||||
| 5. Elaborarea Manualului de control fiscal | Inspectoratul Fiscal Principal de Stat | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| 6. Elaborarea şi implementarea Sistemului informaţional automatizat “Managementul cazurilor”, care va conţine modulele I “Restituirea TVA”, “Control Fiscal”, “Contestaţii” şi IV “Asistenţă legală” | Inspectoratul Fiscal Principal de Stat | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| 7. Armonizarea cadrului legal şi a termenelor de restituire, reglementate de Codul fiscal, la normele utilizate de spaţiul UE (conform anexei VI din Acordul de Asociere), în vederea reducerii efectului de întîrziere la executarea restituirilor TVA | Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| 55 | Părţile îşi dezvoltă cooperarea şi îşi armonizează politicile în ceea ce priveşte contracararea şi combaterea fraudei şi a contrabandei cu produse supuse accizelor. Cooperarea include, printre altele, aproprierea treptată a ratelor accizelor la produse din tutun, în măsura posibilului, ţinînd seama de constrîngerile contextului regional, inclusiv printr-un dialog la nivel regional şi în conformitate cu Convenţia-cadru pentru controlul tutunului a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 2003 (CCCT a OMS). În acest scop, părţile depun eforturi să îşi consolideze cooperarea în context regional | Armonizarea treptată a cotelor accizelor la produsele din tutun, prevăzute în Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, cu structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, prevăzute în Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 | Ministerul Finanţelor | Trimestrul III, 2016, cu excepţia art.7 alin.(2), art.8-12, art.14 alin.(1), alin.(2) şi alin.(4), art.18 şi 19 ale directivei menţionate, care vor fi implementate pînă în anul 2025 | - | |
| 56 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol | Asigurarea unui dialog permanent cu instituţiile UE, inclusiv în cadrul structurilor stabilite de Acordul de Asociere | Ministerul Finanţelor | Continuu | ||
| 57 | Republica Moldova realizează apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa VI la prezentul acord, în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă. Armonizarea legislaţiei fiscale naţionale cu prevederile Directivei 2006/112/EC din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată: - locul operaţiunilor taxabile (titlul V, art.31-32); - locul operaţiunilor taxabile (titlul V, art.36 alin.(1), art.38, 39, 43-49, 53-56 şi 58-61); - faptul generator şi exigibilitatea TVA (titlul VI, art.62-66, 70 şi 71); - baza de impozitare (titlul VII, art.72-82 şi 85-92); - deducerilor (titlul X, art.167-169 şi 173-192); - dispoziţii diverse (titlul XIV, art.401) |
1. Modificarea şi completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 | Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2016 | ||
| A fost solicitată asistenţa experţilor în armonizarea legislaţiei fiscale naţionale la Directiva 2006/112/EC din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată | ||||||
| 2. Modificarea şi completarea Legii nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal | ||||||
| Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoare adăugată şi de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din ţări terţe | 1. Modificarea şi completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 | Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2016 | |||
| 2. Modificarea şi completarea Legii nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal | ||||||
| 3. Modificarea şi completarea Legii nr.1054-XIV din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal | ||||||
| Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat | Armonizarea treptată a cotelor accizelor la produsele din tutun, prevăzute în Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, cu structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, prevăzute de Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 | Ministerul Finanţelor | Trimestrul III, 2016, cu excepţia art.7 alin.(2), art.8-12 şi art.14 alin.(1), (2) şi (4), art.18 şi 19, care vor fi implementate pînă în anul 2025 | |||
| Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor Se aplică următoarele dispoziţii ale acestei directive: - art.1 al directivei respective |
1. Modificarea şi completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 | Ministerul Finanţelor | Trimestrul III, 2016 | A fost solicitată asistenţă din partea experţilor pentru armonizarea legislaţiei fiscale naţionale la prevederile Directivei 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor, Directivei 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool şi băuturi alcoolice şi a celei de-a treisprezecea Directivă 86/560/CEE a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri | ||
| 2. Modificarea şi completarea Legii nr.1054-XIV din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal | ||||||
| A treisprezecea directivă 86/560/CEE a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sînt stabilite pe teritoriul Comunităţii |
1. Modificarea şi completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 | Ministerul Finanţelor | Pe parcurs | |||
| 2. Modificarea şi completarea Legii nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal | ||||||
| Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool şi băuturi alcoolice | 1. Modificarea şi completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 | Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2016 | |||
| 2. Modificarea şi completarea Legii nr.1054-XIV din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal | ||||||
|
CAPITOLUL 9. SERVICIILE FINANCIARE |
||||||
| 58 | Recunoscînd importanţa unui set eficace de reguli şi practici în domeniile serviciilor financiare pentru a institui o economie de piaţă pe deplin funcţională şi pentru a promova schimburile comerciale între părţi, acestea convin să coopereze în domeniul serviciilor financiare în conformitate cu următoarele obiective: (a) Sprijinirea procesului de adaptare a reglementărilor în sectorul serviciilor financiare la nevoile unei economii de piaţă deschise |
|||||
| (b) Asigurarea unei protecţii eficace şi adecvate a investitorilor şi a altor consumatori de servicii financiare | 2.4. Cooperarea economică Protecţia consumatorului - Părţile vor coopera pentru a fortifica capacitatea administrativă de aplicare a protecţiei consumatorului în Republica Moldova, în special prin instruirea oficialităţilor guvernamentale şi altor reprezentanţi ai intereselor consumatorului privind transpunerea legislaţiei UE, precum şi implementarea şi punerea în aplicare a acesteia |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societăţile pe acţiuni cu prevederi ce prevăd protecţia drepturilor investitorilor | Comisia Naţională a Pieţei Financiare | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| 2. Elaborarea ghidului practic privind depistarea de fraude, abuzuri, manipulări pe piaţa financiară nebancară | Comisia Naţională a Pieţei Financiare | |||||
| 3. Dezvoltarea sistemului informaţional pentru asigurările obligatorii de răspundere civilă auto | Comisia Naţională a Pieţei Financiare | |||||
| 4. Elaborarea şi editarea Ghidului investitorului pe piaţa de capital, Ghidului investitorului la bursa de valori, Ghidului participantului la fondul de pensii facultative | ||||||
| (c) Asigurarea stabilităţii şi integrităţii sistemului financiar al Republicii Moldova în totalitatea sa | 2.4. Cooperarea economică - Consolidarea independenţei, a competenţelor de supraveghere şi reglementare ale Băncii Naţionale a Moldovei, prin revizuirea legislaţiei cu privire la banca centrală în conformitate cu cele mai bune practici ale UE, inclusiv cu sprijinul experţilor din UE, dar şi din Banca Central Europeană (BCE) |
5. Evaluarea gradului de aliniere a legislaţiei privind banca centrală la acquis-ul şi cele mai bune practici ale UE | Banca Naţională a Moldovei | 2015-2016 | Asistenţa UE | |
| 6. Evaluarea capacităţii organului de supraveghere bancară şi consolidarea capacităţii acestuia ca urmare a implementării Proiectului twinning “Consolidarea capacităţii Băncii Naţionale a Moldovei în domeniul reglementării şi supravegherii bancare în contextul implementării cerinţelor Acordului Basel II/III” | 2015-2017 | Proiectul twinning “Consolidarea capacităţii Băncii Naţionale a Moldovei în domeniul reglementării şi supravegherii bancare în contextul implementării cerinţelor Acordului Basel II/III” | ||||
| 7. Operarea, în caz de necesitate, a amendamentelor la legislaţia în vigoare | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||||
| (d) Promovarea cooperării dintre diferiţii actori ai sistemului financiar, inclusiv autorităţile de reglementare şi de control | 2.4. Cooperarea economică Servicii financiare - Stabilirea contactelor şi a schimbului de informaţie cu supraveghetorii financiari ai UE |
8. Negocierea şi încheierea acordurilor de colaborare cu supraveghetorii financiari din ţările UE ale căror bănci au procurat cote substanţiale în capitalul băncilor autohtone sau au deschis sucursale pe teritoriul Republicii Moldova | Banca Naţională a Moldovei | 2015-2016 | ||
| 9. Încheierea acordurilor de aderare a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare la organismele internaţionale de profil şi a acordurilor de colaborare cu autorităţile de reglementare a pieţei financiare nebancare din alte ţări | Comisia Naţională a Pieţei Financiare | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 10. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege privind modificarea Legii nr.190-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului | Centrul Naţional Anticorupţie | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (e) Asigurarea supravegherii independente şi eficace | ||||||
| 59 | (1) Părţile încurajează cooperarea dintre autorităţile de reglementare şi de control competente, inclusiv schimbul de informaţii, împărtăşirea experienţei privind pieţele financiare şi alte măsuri de acest fel (2) O atenţie deosebită se acordă dezvoltării capacităţii administrative a acestor autorităţi, inclusiv prin schimbul de personal şi prin acţiuni comune de formare |
|||||
| 60 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol | |||||
| 61 | Republica Moldova realizează apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa XXVIII la prezentul acord, în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă (Măsurile de implementare pentru articolele 58-61 ale prezentului capitol sînt indicate în titlul V, capitolul 6 şi anexa XXVIII a acordului dat | |||||
|
CAPITOLUL 10. POLITICA INDUSTRIALĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ |
||||||
| 62 | Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea privind politica industrială şi antreprenorială, îmbunătăţind astfel mediul de afaceri pentru toţi operatorii economici, dar cu un accent deosebit pe întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri). Cooperarea sporită ar trebui să îmbunătăţească cadrul administrativ şi de reglementare atît pentru întreprinderile din UE, cît şi pentru cele din Republica Moldova care funcţionează în UE şi în Republica Moldova, şi ar trebui să fie întemeiată pe politicile industriale şi pe politicile privind IMM-urile ale UE, ţinînd seama de principiile şi de practicile recunoscute la nivel internaţional în acest domeniu | 2.4. Cooperarea economică Politica industrială şi cu privire la întreprinderi - Avansarea în implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 (spre exemplu prin dezvoltarea ulterioară a parcurilor ştiinţifice şi tehnologice şi incubatoarelor de afaceri conform celor indicate în strategie) şi Strategiei de competitivitate a ţării, care este parte a Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova 2020” |
1. Realizarea Planului de acţiuni privind implementarea “Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020” | Ministerul Economiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi ale partenerilor de dezvoltare |
| 63 | În acest scop, părţile cooperează pentru: (a) Aplicarea strategiei destinate dezvoltării IMM-urilor, bazate pe principiile iniţiativei în favoarea întreprinderilor mici (“Small Business Act” pentru Europa) şi monitorizarea procesului de punere în aplicare prin dialog şi raportare periodică. Această cooperare se axează, de asemenea, pe microîntreprinderi, care sînt extrem de importante, atît pentru economia UE, cît şi pentru cea a Republicii Moldova (b) Crearea condiţiilor-cadru mai bune, prin schimbul de informaţii şi de bune practici, contribuind astfel la îmbunătăţirea competitivităţii. Această cooperare include gestionarea schimbărilor structurale (restructurarea), dezvoltarea parteneriatelor public-privat, aspecte legate de mediu şi energie, cum ar fi eficienţa energetică şi o producţie mai ecologică |
1. Examinarea practicilor statelor membre UE şi ţărilor ENP în vederea ajustării politicilor la principiile SBA | Ministerul Economiei, Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Ministerul Economiei, autorităţile publice centrale relevante | Permanent 2014-2017 | În limitele resurselor bugetare şi din asistenţa donatorilor | |
| 2. Conlucrarea cu partenerii de dezvoltare în vederea preluării expertizei acestora şi atragerii asistenţei pe segmentul SBA | ||||||
| 3. Organizarea evenimentelor de conştientizare a principiilor SBA | ||||||
| 4. Implementarea şi realizarea Foii de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii în Republica Moldova | ||||||
| 5. Implementarea unor programe de monitoring pentru întreprinderile “absolvente” ale business incubatoarelor, în scopul identificării şi promovării bunelor practici | Ministerul Economiei, Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii | 2015-2016 | ||||
| 6. Identificarea resurselor în vederea elaborării şi implementării unor programe de adaptare a IMM-urilor la “economia verde” şi la noile tehnologii | Ministerul Economiei | 2016 | Asistenţa donatorilor | |||
| 7. Dezvoltarea instrumentarului pentru o gestionare eficienta a proiectelor de parteneriat public-privat | Ministerul Economiei, Agenţia Proprietăţii Publice | Trimestrul III, 2015 | ||||
| 8. Asigurarea transparenţei informaţionale prin dezvoltarea paginii web a Agenţiei Proprietăţii Publice (compartimentul “Parteneriat public-privat”) | Agenţia Proprietăţii Publice | Trimestrul I, 2015 | ||||
| (c) Simplificarea şi raţionalizarea reglementărilor şi practicilor în materie de reglementare, cu un accent specific pe schimbul de bune practici privind tehnicile de reglementare, inclusiv principiile UE | 9. Organizarea atelierelor de lucru în domeniul parteneriatului public-privat la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale, cu implicarea instituţiilor financiare şi a mediului de afaceri | Ministerul Economiei, Agenţia Proprietăţii Publice | Permanent | |||
| 10. Capitalizarea în continuare a programelor: a) Programul de atragere a remitenţelor în economia naţională “PARE 1+1”; b) Programul naţional de abilitare economică a tinerilor |
Ministerul Economiei, Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi ale partenerilor de dezvoltare | |||
| 11. Elaborarea şi implementarea unor programe de suport pentru creşterea şi internaţionalizarea IMM-urilor | Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii | 2015-2016 | ||||
| 12. Elaborarea şi implementarea unor programe de susţinere a antreprenorialului feminin în zonele rurale | Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii | 2016 | ||||
| 13. Elaborarea şi implementarea unor programe/iniţiative pe componentele “educaţie antreprenorială” şi “cultură antreprenorială” | Ministerul Educaţiei, Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii | 2016 | ||||
| 14. Elaborarea şi implementarea mecanismelor de vouchere inovaţionale | Academia de Ştiinţe, Agenţia de Inovare şi Transfer Tehnologic, Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii | 2016 | ||||
| 15. Elaborarea şi implementarea schemelor de garantare a creditelor | Ministerul Economiei, Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii | 2015 | Proiectul Băncii Mondiale “Ameliorarea Competitivităţii II” | |||
| 16. Revizuirea condiţiilor şi procedurilor de eliberare a licenţelor pentru unificarea şi perfecţionarea acestora, inclusiv examinarea posibilităţii de optimizare a numărului genurilor de activitate supuse licenţierii | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| 17. Promovarea principiului instituirii unui mecanism unic de eliberare a actelor permisive (ghişeu unic) | Ministerul Economiei, autorităţile publice central şi locale | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| 18. Consolidarea instituţiei de analiză a impactului de reglementare în procesul de creare a actelor legislative şi normative, inclusiv în cadrul procesului de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea europeană | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| 19. Elaborarea şi implementarea indicatorilor de performanţă pentru autorităţile publice care reglementează activitatea de întreprinzător | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| (d) Încurajarea dezvoltării politicii în domeniul inovării, prin schimbul de informaţii şi de bune practici privind comercializarea în domeniul cercetării şi al dezvoltării (inclusiv instrumente de sprijin pentru întreprinderile nou-înfiinţate bazate pe tehnologie), dezvoltarea de poluri (clustere) şi accesul la finanţare | 2.4. Cooperarea economică Politica industrială şi cu privire la întreprinderi - Avansarea în stabilirea şi implementarea unui cadru conceptual, legislativ şi operaţional, care ar stimula dezvoltarea conform clusterelor a sectorului industrial al Republicii Moldova |
20. Implementarea Strategiei inovaţionale a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020 “Inovaţii pentru competitivitate” | Ministerul Economiei, Academia de Ştiinţe a Moldovei, autorităţile publice centrale, autorităţile publice locale, instituţiile implicate | 2015-2020 | În limitele resurselor bugetare şi din surse externe În limitele resurselor bugetare şi din surse externe | |
| 21. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege cu privire la Fondul de inovare şi transfer tehnologic | Ministerul Economiei, Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2015-2016 | ||||
| 22. Elaborarea şi promovarea unor propuneri pe marginea documentelor de politici în domeniul cercetare - dezvoltare - inovare, inclusiv a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare | ||||||
| 23. Elaborarea noii legi cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare | Trimestrul IV, 2015 | |||||
| 24. Introducerea modificărilor în cadrul legislativ referitoare la noţiunile de cluster şi dezvoltarea clusterială: a) completarea Legii nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi cu prevederi referitoare la posibilitatea de asociere a întreprinderilor sub formă de cluster; b) completarea Strategiei inovaţionale a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020 “Inovaţii pentru competitivitate” |
Ministerul Economiei, Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic Ministerul Tehnologiilor Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul III, 2015 | ||||
| 25. Efectuarea analizei economice a sectorului industrial, elaborarea Hărţii competenţelor | 2015-2016 | |||||
| 26. Elaborarea Strategiei dezvoltării clusteriale a sectorului industrial al Republicii Moldova | 2016 | |||||
| 27. Susţinerea, prin diverse programe, a capacitaţii întreprinderilor mici şi mijlocii de absorbţie a tehnologiilor inovative | Permanent | În limitele resurselor bugetare şi din surse externe | ||||
| 28. Consolidarea capacităţii de cooperare a întreprinderilor mici şi mijlocii prin integrarea acestora în reţelele de clustere | Permanent | În limitele resurselor bugetare şi din surse externe | ||||
| 29. Implementarea Strategiei de creştere a competitivităţii industriei tehnologiei informaţiei pe anii 2014-2020 | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||||
| 30. Elaborarea şi adoptarea proiectului de lege cu privire la parcurile din industria tehnologiei informaţiei | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din surse externe | |||
| 31. Identificarea criteriilor relevante de selectare a proiectelor de inovare şi transfer tehnologic | Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic | 2015-2016 | Strategia inovaţională a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020 “Inovaţii pentru competitivitate”, Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 | |||
| 32. Elaborarea stimulentelor pentru încurajarea participării întreprinderilor mici şi mijlocii la dezvoltarea şi implementarea inovaţiilor | ||||||
| 33. Elaborarea stimulentelor pentru creşterea numărului întreprinderilor mici şi mijlocii – “start-up”, bazate pe tehnologii moderne | ||||||
| 34. Crearea platformelor online pentru schimbul de informaţii şi bune practici cu privire la comercializarea de realizări în cercetare şi dezvoltare | Programul “Orizont 2020” | |||||
| 35. Acordarea asistenţei informaţionale şi metodologice instituţiilor de cercetare şi companiilor private pentru elaborarea şi promovarea proiectelor acestora în cadrul Programului “Orizont 2020” | Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic | Programul “Orizont 2020”, Legea nr.138-XVI din 21 iunie 2007 cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare | ||||
| 36. Crearea instrumentelor de finanţare venture a proiectelor inovaţionale prin elaborarea, adoptarea şi implementarea Legii privind finanţarea venture | Ministerul Economiei, Academia de Ştiinţe a Moldovei | |||||
| 37. Promovarea bunelor practici de transfer tehnologic şi afaceri inovaţionale prin participarea întreprinderilor în programe şi proiecte internaţionale în domeniu | Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic | |||||
| 38. Îmbunătăţirea infrastructurii de cercetare din sistemul de învăţămînt superior | Ministerul Educaţiei, Academia de Ştiinţe a Moldovei | |||||
| 39. Dezvoltarea unei reţele de mentorat a start-up-urilor inovaţionale şi a întreprinderilor de tip in-off | Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||||
| 40. Implementarea Strategiei de creştere a competitivităţii industriei tehnologiei informaţiei pe anii 2014-2020 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | |||||
| (e) Încurajarea intensificării contactelor între întreprinderile din UE şi întreprinderile din Republica Moldova şi între aceste întreprinderi şi autorităţile din UE şi din Republica Moldova | 2.4. Cooperarea economică Politica industrială şi cu privire la întreprinderi - Asigurarea participării Republicii Moldova la lucrările panelului întreprinderilor mici şi mijlocii şi altor foruri care contribuie la dezvoltarea şi revizuirea politicilor întreprinderilor mici şi mijlocii |
41. Dezvoltarea reţelei incubatoarelor de afaceri şi crearea incubatoarelor noi | Ministerul Economiei, Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii | 2015-2016 | ||
| 42. Facilitarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la informare prin intermediul “Entreprise Europe Network” | 2015-2016 | |||||
| 43. Dezvoltarea unui dialog constructiv în privinţa politicilor elaborate cu reprezentanţii sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, prin crearea şi consolidarea Consiliului consultativ pentru întreprinderile mici şi mijlocii | Ministerul Economiei | 2015-2016 | Nu necesită cheltuieli suplimentare | |||
| 44. Asigurarea participării reprezentanţilor Republicii Moldova (sectorul public, privat, asociativ, academic) în cadrul platformelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii la nivel european, regional, bilateral | Ministerul Economiei, Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovarea Exportului din Moldova | 2015-2016 | ||||
| 45. Elaborarea unor proiecte de parteneriat pentru a fi prezentate în cadrul platformelor | Ministerul Economiei | 2015 | ||||
| (f) Sprijinirea desfăşurării unor activităţi în materie de promovare a exporturilor în Republica Moldova | 46. Acordarea unui suport financiar investitorilor străini şi autohtoni în organizarea cursurilor de instruire, în vederea dezvoltării abilităţilor profesionale ale angajaţilor întreprinderilor | Ministerul Economiei, Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovarea Exportului din Moldova | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| (g) Facilitarea modernizării şi restructurării industriei Republicii Moldova în anumite sectoare | 47. Elaborarea proiectelor hotărîrilor de Guvern cu privire la acordarea titlului de parc industrial | Ministerul Economiei | Permanent | |||
| 48. Elaborarea proiectului hotărîrii de Guvern pentru modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.652 din 1 septembrie 2011 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de desfăşurare a concursului de selectare a rezidenţilor şi a proiectelor investiţionale pentru parcul industrial, precum şi a Raportului-model privind activitatea desfăşurată în cadrul parcului industrial” | 2016 | |||||
| 64 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol. Aceasta va atrage, de asemenea, participarea unor reprezentanţi ai întreprinderilor din UE şi din Republica Moldova | Stabilirea unei platforme de dialog permanent cu UE, inclusiv în cadrul structurilor create prin Acordul de Asociere | Ministerul Economiei, alte instituţii vizate | Pe parcurs | ||
|
CAPITOLUL 11. SECTORUL MINIER ŞI AL MATERIILOR PRIME |
||||||
| 65 | Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea în domeniul industriilor miniere şi al comerţului cu materii prime, avînd drept obiectiv promovarea înţelegerii reciproce, îmbunătăţirea mediului de afaceri, schimbul de informaţii şi cooperarea privind aspectele neenergetice, legate în special de extracţia minereurilor metalifere şi a mineralelor industriale | Desemnarea instituţiilor şi unităţilor responsabile în cadrul acestora pentru efectuarea schimbului de informaţii şi cooperarea cu UE în implementarea acestui capitol | Ministerul Mediului, Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| 66 | În acest scop, părţile cooperează în următoarele domenii: (a) Schimbul de informaţii între părţi cu privire la evoluţiile în sectoarele lor miniere şi ale materiilor prime |
1. Elaborarea mecanismului privind efectuarea schimbului de informaţii | Ministerul Economiei, Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | |
| (b) Schimbul de informaţii cu privire la aspecte legate de comerţul cu materii prime, în vederea promovării schimburilor bilaterale | 2. Iniţierea schimbului de informaţii privind comerţul cu materii prime | Ministerul Economiei | 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| (c) Schimbul de informaţii şi de cele mai bune practici în ceea ce priveşte aspecte legate de dezvoltarea durabilă a industriilor miniere | 3. Iniţierea schimbului de informaţii şi bune practici, privind aspectele de dezvoltare durabilă, instruirea, abilităţile şi siguranţa în industriile miniere | Ministerul Mediului | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| (d) Schimbul de informaţii şi de cele mai bune practici în ceea ce priveşte activităţile de formare, competenţele şi siguranţa în industriile miniere | 4. Iniţierea schimbului de informaţii şi bune practici în legătură cu instruirea, abilităţile şi siguranţa în industriile miniere | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | 2015 | Nu necesită cheltuieli suplimentare | ||
|
CAPITOLUL 12. AGRICULTURA ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ |
||||||
| 67 | Părţile cooperează pentru a promova dezvoltarea agricolă şi rurală, îndeosebi prin apropierea treptată a politicilor şi a legislaţiei | |||||
| 68 | Cooperarea dintre părţi în domeniul agriculturii şi al dezvoltării rurale acoperă, printre altele, următoarele subiecte: (a) Facilitarea înţelegerii reciproce a politicilor de dezvoltare agricolă şi rurală |
2.4. Cooperarea economică Agricultura şi dezvoltarea rurală - Elaborarea şi implementarea unui nou plan de acţiuni cu scopul apropierii sectorului de politicile UE şi legislaţia cu privire la politica agrară şi dezvoltarea rurală |
1. Elaborarea şi aprobarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare agricolă şi rurală a Republicii Moldova 2014- 2020 | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul II, 2015 | Din bugetul de stat şi cu asistenţa UE |
| (b) Consolidarea capacităţilor administrative la nivel central şi local, în planificarea, evaluarea şi punerea în aplicare a politicilor în conformitate cu reglementările şi cu cele mai bune practici ale UE | 2.4. Cooperarea economică Agricultura şi dezvoltarea rurală - Instruirea administraţiei centrale şi locale în politici de dezvoltare rurală - Fortificarea capacităţii Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură în vederea asigurării transparenţei, eficienţei şi previzibilităţii debursării ajutorului din partea statului |
2. Elaborarea şi implementarea Planului de instruire şi seminare cu privire la planificarea evaluării şi implementării politicilor în conformitate cu regulamentele şi bunele practici ale UE, necesităţile derivate din activităţile de implementare a acţiunilor legislative planificate | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Trimestrul III, 2014 | Din bugetul de stat şi asistenţa acordată de UE | |
| 3. Implementarea planului de instruiri | 2015-2016 | |||||
| 4. Asigurarea dezvoltării instituţionale a AIPA în vederea alinierii la standardele europene pentru acreditarea agenţiilor de plăţi (Regulamentul Comisiei (CE) nr.885/2006 de stabilire a normelor comunitare detaliate pentru aplicarea Regulamentului Consiliului nr.1290/2005 privind acreditarea agenţiilor de plăţi şi a altor organisme şi lichidarea conturilor FEGA şi FEADER) | Continuu | În limitele resurselor bugetare | ||||
| 5. Asigurarea implementării obiectivelor Strategiei naţionale de dezvoltare agricolă şi rurală a Republicii Moldova 2014-2020 şi a acţiunilor cuprinse de Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei | Continuu | |||||
| (c) Promovarea modernizării şi a caracterului durabil al producţiei agricole | 2.4. Cooperarea economică Agricultura şi dezvoltarea rurală - Creşterea competitivităţii producţiei agricole - Elaborarea şi implementarea unui nou plan de acţiuni cu scopul apropierii sectorului de politicile UE şi legislaţia cu privire la politica agrară şi dezvoltarea rurală |
6. Creşterea investiţiilor în modernizarea lanţului agroalimentar şi furajer, inclusiv conformarea cu cerinţele UE privind siguranţa şi calitatea alimentelor | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Continuu | ||
| (d) Schimbul de cunoştinţe şi de bune practici referitoare la politici de dezvoltare rurală pentru a promova bunăstarea economică a comunităţilor rurale | 7. Creşterea calităţii învăţămîntului, a cercetărilor şi serviciilor de extensiune în sectorul agroalimentar, inclusiv facilitarea sistemelor de informare | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Continuu | În limitele resurselor bugetare | ||
| (e) Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol şi a eficienţei şi transparenţei pieţelor | 2.4. Cooperarea economică Agricultura şi dezvoltarea rurală - Creşterea competitivităţii producţiei agricole |
8. Facilitarea accesului la pieţele de capital, de inputuri şi producţie pentru agricultori | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Continuu | În limitele resurselor bugetare | |
| (f) Promovarea unor politici în domeniul calităţii şi a mecanismelor lor de control, în special privind indicaţiile geografice şi agricultura ecologică | 2.4. Cooperarea economică Agricultura şi dezvoltarea rurală - Elaborarea şi implementarea politicii, cadrului juridic şi instituţional (inclusiv a cerinţelor de siguranţă a alimentelor şi standardelor de marketing) în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale |
9. Elaborarea procedurii de înregistrare a agenţilor economici, producători de produse cu denumiri de indicaţii geografice (IG), denumiri de origine protejate (DPO) şi specialităţi tradiţionale garantate (STG) | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală | Semestrul I, 2015 | ||
| 10. Elaborarea procedurii privind omologarea caietelor de sarcini “Indicaţii geografice”, “Denumiri de origine protejate” şi “Specialităţi tradiţionale garantate” | Semestrul I, 2015 | |||||
| 11. Asigurarea sistemului de calitate a produselor IG, DOP, STG | Semestrul II, 2015 | |||||
| 12. Actualizarea actelor legislative şi normative privind producţia agroalimentară ecologică conform noilor prevederi ale UE | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul II, 2015 | ||||
| 13. Sprijinirea practicilor de gestionare a terenurilor agricole şi a apei; sprijinirea măsurilor de adaptare la schimbările climatice şi de atenuare a efectelor acestora | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Mediului | Continuu | ||||
| 14. Elaborarea recomandărilor agrotehnice pentru sprijinirea tehnologiilor şi a produselor ecologice, inclusiv a biodiversităţii | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Continuu | ||||
| (g) Diseminarea cunoştinţelor către producătorii agricoli şi promovarea serviciilor de informare publică a acestora | 15. Acordarea sprijinului pentru crearea şi dezvoltarea rurală şi serviciilor în agroturism | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Turismului | Continuu | |||
| (h) Consolidarea armonizării aspectelor abordate în cadrul organizaţiilor internaţionale la care părţile sînt membre | 16. Amendarea legislaţiei naţionale în scopul stabilirii aplicării directe a metodelor adoptate şi publicate de către Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV) fără a recurge la transpunerea şi publicarea nemijlocită în legislaţia naţională (conform practicii UE). Se va implementa prin adoptarea hotărîrii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare a pieţei vinicole | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Economiei | Semestrul I, 2015 | |||
| 17. Modificarea legislaţiei în vederea stabilirii unei aplicări directe, fără a se recurge la publicarea şi/sau transpunerea în legislaţia naţională (conform practicii UE) a specificărilor tehnice şi limitelor impuse produselor oenologice ale OIV publicate în Codul Internaţional Oenologic, a condiţiilor, instrucţiilor şi limitelor pentru utilizarea lor stabilite în Codul Internaţional al Practicilor Oenologice (OIV) | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul I, 2015 | ||||
| 69 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol | Menţinerea unui dialog activ cu UE, inclusiv în cadrul structurilor de cooperare stabilite în cadrul Acordului de Asociere | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Permanent | ||
| 70 | Republica Moldova realizează apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa VII la prezentul acord, în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă: O politică a calităţii Regulamentul (CE) nr.510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecţia indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine ale produselor agricole şi alimentare |
Modificarea Legii nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală | Semestrul I, 2015 | ||
| Regulamentul (CE) nr.1898/2006 al Comisiei din 14 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.510/2006 al Consiliului privind protecţia indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine ale produselor agricole şi alimentare | Elaborarea proiectului de modificare a Regulamentului privind procedura de depunere, examinare şi înregistrare a indicaţiilor geografice, a denumirilor de origine şi a specialităţilor tradiţionale garantate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.610 din 5 iulie 2010 | Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul I, 2016 | |||
| Regulamentul (CE) nr.1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP), partea privind indicaţia geografică a vinurilor din Partea II Titlul II Capitolul I | Elaborarea şi promovarea aprobării Regulamentului de organizare a pieţei vinicole | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul I, 2015 | |||
| Regulamentul (CE) nr.555/2008 al Comisiei din 27 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieţei vitivinicole în ceea ce priveşte programele de sprijin, comerţul cu ţările terţe, potenţialul de producţie şi privind controalele în sectorul vitivinicol, şi anume titlul V - “Controalele în sectorul vitivinicol” | Notă: Prevederi similare privind programele de sprijin valabile pentru Republica Moldova sînt cuprinse în legislaţia naţională, şi anume: Legea nr.243-XV din 8 iulie 2004 privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură; Hotărîrea Guvernului nr.152 din 26 februarie 2013 “Cu privire la aprobarea modului de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2013” |
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul II, 2015 | |||
| Regulamentul (CE) nr.509/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind specialităţile tradiţionale garantate din produse agricole şi alimentare | Modificarea Legii nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală | Semestrul I, 2015 | |||
| Regulamentul (CE) nr.1216/2007 al Comisiei din 18 octombrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.509/2006 al Consiliului privind specialităţile tradiţionale garantate din produse agricole şi alimentare | Modificarea Legii nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate Notă: În conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.610 din 5 iulie 2010 “Pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de depunere, examinare şi înregistrare a indicaţiilor geografice, a denumirilor de origine şi a specialităţilor tradiţionale garantate”, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va elabora şi va aproba prin ordin procedurile de înregistrare şi omologare |
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală | Semestrul I, 2016 | |||
| Agricultură ecologică Regulamentul (CE) nr.834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice |
Modificarea Hotărîrii Guvernului nr.149 din 10 februarie 2006 “Pentru implementarea Legii cu privire la producţia agroalimentară ecologică” | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul II, 2015 | |||
| Regulamentul (CE) nr.889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică, etichetarea şi controlul | ||||||
| Regulamentul (CE) nr.1235/2008 al Comisiei din 8 decembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.834/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte regimul de import al produselor ecologice din ţări terţe | ||||||
| Regulamentul (CE) nr.1295/2008 al Comisiei din 18 decembrie 2008 privind importul de hamei din ţări terţe | Elaborarea şi aprobarea unei hotărîri de Guvern referitor la acest subiect | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul I, 2015 | |||
| Directiva 66/401/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea seminţelor de plante furajere | Elaborarea şi promovarea adoptării modificărilor la Hotărîrea Guvernului nr.836 din 11 noiembrie 2011 “Pentru aprobarea Cerinţelor privind calitatea şi comercializarea seminţelor de plante furajere” | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul I, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 1999/105/CE a Consiliului din 22 decembrie 1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere | Elaborarea şi promovarea hotărîrii de Guvern privind comercializarea materialului forestier de reproducere | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul I, 2015 | |||
| Regulamentul (CE) nr.1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr.2200/96, (CE) nr.2201/96 şi (CE) nr.1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor şi legumelor Toate dispoziţiile din Regulamentul (CE) nr.1580/2007 sînt aplicabile, inclusiv anexele, cu excepţia titlului III şi a titlului IV din acest regulament |
Elaborarea şi promovarea modificărilor la Hotărîrea Guvernului nr.929 din 31 decembrie 2009 “Cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Cerinţe de calitate şi comercializare pentru fructe şi legume proaspete” | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul II, 2015 | |||
| Standarde de comercializare pentru animale vii şi produse de origine animală Regulamentul (CE) nr.1760/2000 al Consiliului şi al Parlamentului European din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi privind etichetarea cărnii de vită şi mînzat şi a produselor din carne de vită şi mînzat |
Modificarea Hotărîrii Guvernului nr.1406 din 10 decembrie 2008 “Pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind clasificarea şi sistemul de etichetare a cărnii de bovine, precum şi a produselor din carne de bovine” | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul I, 2016 | |||
| Regulamentul (CE) nr.1825/2000 al Comisiei din 25 august 2000 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1760/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului privind etichetarea cărnii de vită şi mînzat şi a produselor din carne de vită şi mînzat | Modificarea Hotărîrii Guvernului nr.1406 din 10 decembrie 2008 “Pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind clasificarea şi sistemul de etichetare a cărnii de bovine, precum şi a produselor din carne de bovine” | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul I, 2016 | |||
| Regulamentul (CE) nr.1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) Aplicarea următoarelor dispoziţii ale acestui regulament: - pentru aspecte orizontale: articolul 113 şi anexele I, III şi IV; - pentru carnea de pasăre şi ouă: anexa XIV părţile A, B şi C: toate articolele; - pentru carnea de mînzat: articolul 113b, anexa XI a: toate articolele; - pentru carnea de bovine adulte, de porc şi de oaie: anexa V; - pentru lapte şi produse lactate: articolele 114 şi 115 cu anexele, anexa XII: toate articolele, anexa XIII: toate articolele, anexa XV: toate articolele |
1. Modificarea Hotărîrii Guvernului nr.1406 din 10 decembrie 2008 “Pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind clasificarea şi sistemul de etichetare a cărnii de bovine, precum şi a produselor din carne de bovine” | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Modificarea Hotărîrii Guvernului nr.696 din 4 august 2010 “Cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Carne – materie primă. Producerea, importul şi comercializarea” | Semestrul I, 2016 | |||||
| 3. Adoptarea unei hotărîri de Guvern privind reglementările de calitate a laptelui materie primă şi a produselor lactate | Semestrul II, 2015 | |||||
| Regulamentul (CE) nr.566/2008 al Comisiei din 18 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte comercializarea cărnii provenind de la bovine în vîrstă de 12 luni sau mai tinere | Modificarea Hotărîrii Guvernului nr.1406 din 10 decembrie 2008 “Pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind clasificarea şi sistemul de etichetare a cărnii de bovine, precum şi a produselor din carne de bovine” | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul I, 2016 | |||
| Regulamentul (CE) nr.1249/2008 al Comisiei din 10 decembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a grilelor comunitare de clasificare a carcaselor de bovine, porcine şi ovine şi privind raportarea preţurilor acestora Aplicarea tuturor dispoziţiilor din acest regulament, cu excepţia articolelor 18, 26, 35 şi 37 din acest regulament |
Modificarea Hotărîrii Guvernului nr.696 din 4 august 2010 “Cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Carne – materie primă. Producerea, importul şi comercializarea” | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul I, 2016 | |||
| Regulamentul (CE) nr.445/2007 al Comisiei din 23 aprilie 1997 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr.2991/94 al Consiliului de stabilire a standardelor pentru grăsimile tartinabile şi a Regulamentului (CEE) nr.1898/87 al Consiliului privind protecţia denumirilor laptelui şi produselor lactate folosite pentru comercializare | Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii de Guvern pentru transpunerea regulamentului | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul I, 2015 | |||
| Regulamentul (CE) nr.273/2008 al Comisiei din 5 martie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1255/1999 al Consiliului privind metodele de analiză şi evaluare calitativă a laptelui şi a produselor lactate | Adoptarea unei hotărîri de Guvern privind reglementările de calitate a laptelui – materie primă şi a produselor lactate | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul II, 2015 | |||
| Regulamentul (CE) nr.543/2008 al Comisiei din 16 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte standardele de comercializare a cărnii de pasăre | Modificarea Hotărîrii Guvernului nr.773 din 3 octombrie 2013 “Cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare de stabilire a cerinţelor de comercializare a cărnii de pasăre” | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Semestrul I, 2016 | |||
|
CAPITOLUL 13. PESCUITUL ŞI POLITICA MARITIMĂ |
||||||
| 71 | Politica în domeniul pescuitului Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea privind aspecte referitoare la guvernanţă în domeniul maritim şi al pescuitului, dezvoltînd astfel o cooperare bilaterală şi multilaterală mai strînsă în sectorul pescuitului. De asemenea, părţile încurajează o abordare integrată a chestiunilor legate de pescuit şi promovează dezvoltarea durabilă a acestui sector |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege de modificare şi completare a Legii nr.149-XVI din 8 iunie 2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura, în vederea îmbunătăţirii fondului piscicol | Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Trimestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Codului contravenţional şi a Codului penal al Republicii Moldova | Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Trimestrul II, 2016 | ||||
| 3. Elaborarea şi aprobarea proiectului de hotărîre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind pescuitul sportiv (de amatori) şi industrial-comercial în bazinele acvatice industriale | Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Elaborarea şi implementarea Planului de acţiuni privind dezvoltarea sectorului piscicol şi conservarea resurselor genetice piscicole în bazinele artificiale ale Republicii Moldova | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 72 | Părţile întreprind acţiuni comune, fac schimb de informaţii şi îşi oferă reciproc sprijin pentru a promova: (a) Buna guvernanţă şi cele mai bune practici în gestionarea activităţilor de pescuit pentru a asigura conservarea şi gestionarea stocurilor de peşte într-un mod durabil, pe baza unei abordări ecosistemice (b) Pescuitul responsabil şi gestionarea pescuitului în conformitate cu principiile dezvoltării durabile, astfel încît să se conserve stocurile de peşte şi ecosistemele într-o stare sănătoasă (c) Cooperarea prin intermediul unor organizaţii regionale corespunzătoare, responsabile de gestionarea şi conservarea resurselor acvatice vii |
Identificarea structurilor regionale pentru stabilirea cooperării şi iniţierea schimbului de informaţii în domeniul gestionării şi conservării resurselor acvatice | Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |
| 73 | Părţile acordă sprijin unor iniţiative precum schimbul reciproc de experienţă şi acordarea de sprijin, pentru a asigura punerea în aplicare a unei politici durabile în domeniul pescuitului, inclusiv: (a) Gestionarea resurselor piscicole şi de acvacultură |
1. Elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind comercializarea produselor piscicole | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| (b) Inspecţia şi controlul activităţilor de pescuit, precum şi dezvoltarea de structuri administrative şi judiciare corespunzătoare, capabile să aplice măsuri adecvate (c) Colectarea de date privind capturile, debarcările şi de date biologice şi economice (d) Îmbunătăţirea eficienţei pieţelor, în special prin promovarea organizaţiilor de producători, furnizarea de informaţii către consumatori şi prin standarde de marketing şi trasabilitate (e) Dezvoltarea unei politici structurale pentru sectorul pescuitului, acordîndu-se o atenţie deosebită dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti care sînt definite ca fiind o zonă cu un ţărm lacustru ori incluzînd iazuri sau un estuar şi care prezintă un nivel semnificativ de ocupare a forţei de muncă în sectorul pescuitului |
2. Asigurarea includerii în Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare agricolă şi rurală a măsurilor privind promovarea organizaţiilor producătorilor piscicoli | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 3. Elaborarea şi punerea în aplicare a Planului naţional de acţiuni privind dezvoltarea sectorului piscicol şi conservarea resurselor genetice piscicole în bazinele artificiale ale Republicii Moldova | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Colectarea datelor cu privire la capturi, debarcări, date biologice şi economice | Ministerul Mediului, Ministerul Economiei | Pe parcurs | În limitele resurselor bugetare | |||
| 74 | Politica maritimă Ţinînd seama de cooperarea în domeniile pescuitului, transporturilor, mediului şi în alte politici aferente domeniului maritim, părţile dezvoltă, de asemenea, cooperarea şi sprijinul reciproc, dacă este cazul, în ceea ce priveşte aspectele maritime, în special prin susţinerea activă a unei abordări integrate a afacerilor maritime şi a bunei guvernanţe în regiunea Mării Negre în cadrul forurilor maritime internaţionale competente |
1. Asigurarea participării la reuniunile grupurilor de lucru regionale pentru cooperare referitor la bazinul Mării Negre, în particular la reuniunile OCEMN | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Pe parcurs | ||
| 2. Asigurarea includerii consideraţiunilor privind mediul în dezvoltarea politicii transportului maritim | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Mediului | |||||
| 75 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol | Stabilirea unui dialog permanent cu UE referitor la politica maritimă, inclusiv prin desemnarea unui punct de contact naţional pentru coordonarea acţiunilor ce ţin de implementarea Strategiei UE privind bazinul Mării Negre | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | |
|
CAPITOLUL 14. COOPERAREA ÎN SECTORUL ENERGETIC |
||||||
| 76 | Părţile convin să îşi continue cooperarea actuală referitoare la aspecte legate de energie pe baza principiilor de parteneriat, interes reciproc, transparenţă şi previzibilitate. Cooperarea ar trebui să aibă drept scop eficienţa energetică, integrarea pieţelor şi convergenţa în materie de reglementare în sectorul energetic, ţinînd seama de necesitatea de a asigura competitivitatea şi accesul la energie sigură, durabilă din punct de vedere ecologic şi la preţuri accesibile, inclusiv prin dispoziţiile Tratatului de instituire a Comunităţii Energiei | |||||
| 77 | Cooperarea include, printre altele, următoarele domenii şi obiective: (a) Elaborarea de strategii şi politici în domeniul energiei |
2.4. Cooperarea economică Energie - Întreprinderea unor paşi spre integrarea pieţei energetice a Republicii Moldova în piaţa UE, inclusiv prin implementarea celui de-al treilea pachet pentru piaţa de energie electrică şi gaze, luînd în considerare hotărîrea Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice cu privire la perioada de divizare a serviciilor de distribuţie şi transportare în sectorul gazelor, precum şi prin implementarea foii de parcurs a interconectărilor de energie electrică dintre Moldova şi România, cum ar fi extinderea conductei de gaze Iaşi-Ungheni, pentru a permite livrarea gazelor către Moldova |
1. Asigurarea cadrului necesar şi implementarea corespunzătoare a Strategiei energetice a Republicii Moldova pînă în anul 2030 | Ministerul Economiei, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, alte autorităţi vizate | Pe parcurs | În limitele resurselor bugetare şi din suportul bugetar acordat de UE, partenerii de dezvoltare |
| (b) Dezvoltarea unor pieţe ale energiei competitive, transparente şi nediscriminatorii în conformitate cu standardele UE, inclusiv cu obligaţiile prevăzute în Tratatul de instituire a Comunităţii Energiei, prin reforme normative şi prin participarea la cooperarea regională în domeniul energetic | 2. Implementarea pachetului energetic III prin transpunerea acquis-ului UE şi elaborarea legilor cu privire la energia electrică şi gazele naturale (în redacţie nouă) | Ministerul Economiei, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică | Trimestrul IV, 2015 Derogare – art.9 al Directivei 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE (1 ianuarie 2020) | În limitele resurselor bugetare, Secretariatul Comunităţii Energetice | ||
| (c) Dezvoltarea unui climat de investiţii atractiv şi stabil prin abordarea condiţiilor instituţionale, juridice, fiscale şi de alt tip | ||||||
| 3. Demararea procesului de aderare la ENTSO-E prin elaborarea studiului de fezabilitate privind interconectarea sistemelor electroenergetice ale Ucrainei şi Republicii Moldova la sistemul ENTSO-E | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | Grantul din Programul operaţional comun (România-Ucraina – Republica Moldova) 2007-2013, contribuţia fiecărei ţări | |||
| (d) Infrastructura energetică, inclusiv proiecte de interes comun, pentru a diversifica sursele şi furnizorii de energie şi rutele de transport în mod eficient din punct de vedere economic şi ecologic, printre altele prin facilitarea de investiţii finanţate prin împrumuturi şi granturi | 2.4. Cooperarea economică Energie Întreprinderea paşilor spre integrarea pieţei energetice a Republicii Moldova cu piaţa UE, inclusiv prin implementarea foii de parcurs a interconectărilor de energie electrică dintre Moldova şi România, cum ar fi extinderea conductei de gaze Iaşi-Ungheni, pentru a permite livrarea gazelor către Moldova |
4. Diversificarea surselor energetice prin construcţia interconexiunilor electrice cu România (Străşeni-Ungheni-Iaşi), Isaccea-Vulcăneşti-Chişinău: a) studiul de fezabilitate; b) demararea proiectului tehnic |
Ministerul Economiei | 2016 | Partenerii de dezvoltare (Banca Europeană pentru reconstrucţie şi Dezvoltare etc.), în limitele resurselor bugetare | |
| 5. Diversificarea căilor de aprovizionare cu resurse energetice în domeniul gazului prin construcţia şi darea în exploatare a gazoductului Iaşi-Ungheni | Ministerul Economiei | Trimestrul III, 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 6. Etapa a II-a a construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni (Ungheni-Chişinău): a) studiul de fezabilitate; b) proiectul tehnic; c) demararea construcţiilor |
Ministerul Economiei | 2016 | Partenerii de dezvoltare (Banca Europeană pentru reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii etc.), Comisia Europeană | |||
| (e) Îmbunătăţirea şi consolidarea stabilităţii şi a securităţii pe termen lung a furnizării şi a comerţului cu energie, a tranzitului şi a transportului de energie, pe o bază reciproc avantajoasă şi nediscriminatorie, în conformitate cu normele UE şi cu cele internaţionale | - Implementarea legislaţiei UE cu privire la rezervele strategice de produse petroliere şi creşterea producţiei de energie electrică pe malul drept al rîului Nistru | 7. Transpunerea în legislaţia naţională a Directivei CE/119/2009 cu privire la rezervele obligatorii de produse petroliere | Ministerul Economiei | 2021 | În limitele resurselor bugetare | |
| 8. Efectuarea modificărilor în Legea nr.461-XV în 30 iulie 2001 privind piaţa produselor petroliere | Ministerul Economiei | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (f) Promovarea eficienţei energetice şi a economiei de energie, printre altele în ceea ce priveşte performanţa energetică a clădirilor, precum şi dezvoltarea şi sprijinirea surselor regenerabile de energie în mod economic şi ecologic | - Implementarea legislaţiei naţionale cu privire la energia regenerabilă, în scopul sporirii cotei surselor de energie regenerabilă în consumul total de energie pînă la 17% către anul 2020, precum şi adoptarea şi implementarea legilor care transpun directivele UE cu privire la eficienţa energetică, în special privind performanţa energetică a clădirilor şi privind etichetarea şi informaţia standard despre produs, cu includerea datelor privind consumul de energie şi alte resurse, pentru produsele cu impact energetic | 9. Elaborarea şi implementarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2016-2018 | Ministerul Economiei, Agenţia pentru Eficienţă Energetică | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |
| 10. Aprobarea proiectului de lege privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care transpune Directiva 2009/28/CE | Ministerul Economiei | Trimestrul III, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (g) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin proiecte în domeniul eficienţei energetice şi al energiei din surse regenerabile | 11. Implementarea Planului naţional de acţiuni în domeniul energiei din surse regenerabile pentru anii 2013-2020 | Ministerul Economiei, Agenţia pentru Eficienţă Energetică | Pe parcurs | În limitele resurselor bugetare | ||
| 12. Implementarea Legii privind etichetarea energetică | Ministerul Economiei, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor | Pe parcurs | În limitele resurselor bugetare | |||
| 13. Implementarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi valorificarea surselor de energie regenerabile, inclusiv prin Fondul pentru Eficienţă Energetică | Fondul pentru Eficienţă Energetică, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, investitorii potenţiali | Pe parcurs | În limitele resurselor bugetare, partenerii de dezvoltare (UE, PNUD, BERD etc.) | |||
| (h) Cooperarea ştiinţifică şi tehnică şi schimbul de informaţii pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea tehnologiilor în producţia, transportul, furnizarea şi utilizarea finală a energiei, acordîndu-se o atenţie deosebită tehnologiilor ecologice şi eficiente din punct de vedere energetic | 14. Cercetarea impactului soluţiilor de realizare a interconexiunilor cu sistemul electroenergetic al României în baza liniei electrice aeriene (LEA) 330/400 kV, inclusiv liniilor electrice dirijate autocompensate (LEDA) | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2015-2017 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 15. Cercetarea impactului dezvoltării generării distribuite, inclusiv cu participarea surselor regenerabile de energie, asupra regimului de funcţionare a sistemului electroenergetic al Republicii Moldova | ||||||
| (i) Cooperarea poate avea loc în domeniul siguranţei nucleare, al securităţii şi al protecţiei împotriva radiaţiilor, în conformitate cu principiile şi standardele Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), precum şi cu tratatele şi convenţiile internaţionale relevante, încheiate în cadrul AIEA, precum şi în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, după caz | 16. Elaborarea proiectului nuclear regional în siguranţă şi securitate sporită | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 17. Implementarea SSAC (State System of Accounting for and Control of Nuclear Material) – în limitele competenţelor | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 18. Creşterea siguranţei funcţionării reactorului nuclear prin elaborarea sistemului de utilizare tehnologică a combustibilului ars “on-site” şi “distribuit” | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 78 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol. | Asigurarea menţinerii unui dialog permanent cu UE în domeniul energetic, inclusiv în cadrul Grupului de lucru pentru dezvoltarea proiectelor de interconectare a “COM-RO-RM” | Ministerul Economiei | Pe parcurs | În limitele resurselor bugetare | |
| 79 | Republica Moldova realizează apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa VIII la prezentul acord, în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă Energie electrică Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice |
Elaborarea şi aprobarea proiectului de Lege cu privire la energie electrică (în redacţie nouă) | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare, Secretariatul Comunităţii Energetice | |
| Regulamentul (CE) nr.714/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică | Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege cu privire la energia electrică (în redacţie nouă) | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Gaz natural Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale |
Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege cu privire la gazele naturale (în redacţie nouă) | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 Derogare – art.9 al Directivei 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE (1 ianuarie 2020) | În limitele resurselor bugetare, Secretariatul Comunităţii Energetice | ||
| Regulamentul (CE) nr.715/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale | Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege cu privire la gazele naturale (în redacţie nouă) | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Regulamentul (UE) nr.994/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale | Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege cu privire la gazele naturale (în redacţie nouă) | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Petrol Directiva 2009/119/CE a Consiliului din 14 septembrie 2009 privind obligaţia statelor membre de a menţine un nivel minim de rezerve de ţiţei şi/sau de produse petroliere |
Transpunerea directivei în legislaţia naţională | Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Cancelaria de Stat | 2021 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Infrastructură Regulamentul (UE, Euratom) nr.617/2010 al Consiliului din 24 iunie 2010 privind informarea Comisiei cu privire la proiectele de investiţii în infrastructura energetică din cadrul Uniunii Europene |
Transpunerea regulamentului în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Prospectarea şi explorarea hidrocarburilor Directiva 94/22/CE privind condiţiile de acordare şi folosire a autorizaţiilor de prospectare, explorare şi extracţie a hidrocarburilor |
1. Transpunerea directivei în legislaţia naţională | Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Cercetarea zăcămintelor existente | ||||||
| 3. Elaborarea regulamentului privind condiţiile de acordare şi folosire a autorizaţiilor de prospectare, explorare şi extracţie a hidrocarburilor | ||||||
| Eficienţă energetică Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei, abrogată prin: Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE |
Notă: Transpusă prin Legea nr.92 din 29 mai 2014 | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Decizia Comisiei din 19 noiembrie 2008 de stabilire a orientărilor detaliate pentru implementarea anexei II la Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (2008/952/CE) | ||||||
| Decizia Comisiei din 21 decembrie 2006 de stabilire a valorilor armonizate ale randamentului de referinţă pentru producţia separată de electricitate şi căldură în conformitate cu Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (2007/74/CE), abrogată prin: Decizia 2011/87/UE de punere în aplicare a Comisiei din 19 decembrie 2011 de stabilire a valorilor de referinţă armonizate ale randamentului pentru producţia separată de energie electrică şi căldură, în aplicarea Directivei 2004/8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, şi de abrogare a Deciziei 2007/74/CE a Comisiei [notificată cu numărul C(2011) 9523] |
||||||
| Directiva 2010/31/UE din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor | 1. Promovarea Legii privind performanţa energetică a clădirilor (proiectul legii urmează să fie adoptat de Parlament) | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Promovarea cerinţelor minime de performanţă energetică a clădirilor pentru specialişti | ||||||
| 3. Promovarea metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor pentru specialişti | ||||||
| Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic | Transpunerea directivei în legislaţia naţională | Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic | Promovarea şi aprobarea proiectului de lege privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directive/Regulamente de punere în aplicare: Regulamentul (CE) nr.278/2009 al Comisiei din 6 aprilie 2009 de punere în aplicare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru puterea absorbită în regim fără sarcină şi pentru randamentul mediu în regim activ al surselor externe de alimentare |
Aprobarea regulamentelor menţionate ca urmare aprobării legii privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic | Ministerul Economiei | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Regulamentul (UE) nr.347/2010 al Comisiei din 21 aprilie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr.245/2009 în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru lămpile fluorescente fără balast încorporat, lămpile cu descărcare de intensitate ridicată şi balasturile şi corpurile de iluminat compatibile cu astfel de lămpi | Transpunerea regulamentului în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul III, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Regulamentul (CE) nr.245/2009 al Comisiei în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile lămpilor fluorescente fără balast încorporat, lămpilor cu descărcare de intensitate ridicată, precum şi balasturilor şi corpurilor de iluminat compatibile cu aceste lămpi | Transpunerea regulamentului în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul III, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Regulamentul (CE) nr.244/2009 al Comisiei în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru lămpi de uz casnic nondirecţionale | Transpunerea regulamentului în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul III, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Regulamentul (CE) nr.107/2009 al Comisiei din 4 februarie 2009 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru unităţile simple de conversie semnal | Transpunerea regulamentului în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Regulamentul (CE) nr.1275/2008 al Comisiei din 17 decembrie 2008 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de ecoproiectare pentru consumul de energie electrică în modul standby şi oprit al echipamentelor electrice şi electronice de uz casnic şi de birou | Transpunerea regulamentului în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Regulamentul (CE) nr.641/2009 al Comisiei din 22 iulie 2009 de punere în aplicare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile pompelor de circulaţie fără etanşare independente şi pompelor de circulaţie fără etanşare integrate în produse | Transpunerea regulamentului în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Regulamentul (CE) nr.640/2009 al Comisiei din 22 iulie 2009 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru motoarele electrice | Transpunerea regulamentului în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul III, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Regulamentul (CE) nr.643/2009 al Comisiei din 22 iulie 2009 de punere în aplicare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru aparatele frigorifice de uz casnic | Transpunerea regulamentului în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Regulamentul (CE) nr.642/2009 al Comisiei din 22 iulie 2009 de punere în aplicare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile aparatelor TV | Transpunerea regulamentului în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 92/42/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind cerinţele de randament pentru cazanele noi de apă caldă cu combustie lichidă sau gazoasă | Transpunerea directivei în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare şi informaţii standard despre produs, a consumului de energie şi de alte resurse al produselor cu impact energetic | Notă: Transpusă prin Legea nr.44 din 27 martie 2014 privind etichetarea produselor cu impact energetic | Ministerul Economiei | ||||
| Directive/Regulamente de punere în aplicare: Directiva 2003/66/CE a Comisiei din 3 iulie 2003 de modificare a Directivei 94/2/CE de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la indicarea consumului energetic pe etichetele frigiderelor, congelatoarelor şi combinelor frigorifice electrocasnice |
Aprobarea regulamentelor menţionate ca urmare a aprobării legii privind etichetarea energetică | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 2002/40/CE a Comisiei din 8 mai 2002 de aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a cuptoarelor electrice de uz casnic | Transpunerea directivei în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 2002/31/CE a Comisiei din 22 martie 2002 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului privind etichetarea consumului de energie al aparatelor de climatizare de uz casnic, abrogată prin: Regulament delegat (UE) nr.626/2011 al Comisiei din 4 mai 2011 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte etichetarea energetică a aparatelor de climatizare |
Transpunerea regulamentului în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 98/11/CE a Comisiei din 27 ianuarie 1998 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului privind etichetarea energetică a lămpilor de uz casnic, abrogată prin: Regulamentul delegat (UE) nr.874/2012 al Comisiei din 12 iulie 2012 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte etichetarea energetică a lămpilor electrice şi a corpurilor de iluminat |
Transpunerea regulamentului în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2014 | |||
| Directiva 97/17/CE a Comisiei din 16 aprilie 1997 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a maşinilor de spălat vase de uz casnic. abrogată prin: Regulamentul delegat (UE) nr.1059/2010 al Comisiei din 28 septembrie 2010 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de etichetare energetică aplicabile maşinilor de spălat vase de uz casnic |
Transpunerea regulamentului în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| - Directiva 96/89/CE a Comisiei din 17 decembrie 1996 de modificare a Directivei 95/12/CE, abrogată prin: Regulamentul nr.1061/2010 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de etichetare energetică aplicabile maşinilor de spălat rufe de uz casnic |
Transpunerea regulamentului în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a maşinilor de spălat rufe de uz casnic, abrogată prin: Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare şi informaţii standard despre produs, a consumului de energie şi de alte resurse al produselor cu impact energetic |
Notă: Transpusă prin Legea nr.44 din 27 martie 2014 privind etichetarea produselor cu impact energetic | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 96/60/CE a Comisiei din 19 septembrie 1996 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a maşinilor combinate de spălat şi uscat rufe de uz casnic | Transpunerea directivei în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 95/13/CE a Comisiei din 23 mai 1995 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a uscătoarelor electrice de uz casnic cu tambur, abrogată prin: Regulamentul delegat (UE) nr.392/2012 al Comisiei din 1 martie 2012 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de etichetare energetică a uscătoarelor de rufe de uz casnic cu tambur |
Transpunerea regulamentului în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 95/12/CE a Comisiei din 23 mai 1995 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a maşinilor de spălat rufe de uz casnic, abrogată prin: Regulamentul delegat (UE) nr.1061/2010 al Comisiei din 28 septembrie 2010 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de etichetare energetică aplicabile maşinilor de spălat rufe de uz casnic |
Transpunerea regulamentului în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 94/2/CE a Comisiei din 21 ianuarie 1994 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la indicarea prin etichetare a consumului de energie al frigiderelor, congelatoarelor şi combinelor frigorifice de uz casnic, abrogată prin: Regulamentul delegat (UE) nr.1060/2010 al Comisiei din 28 septembrie 2010 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de etichetare energetică a aparatelor frigorifice de uz casnic |
Transpunerea regulamentului în legislaţia naţională | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Regulamentul (CE) nr.106/2008 din 15 ianuarie 2008 privind un program comunitar de etichetare referitoare la eficienţa energetică a echipamentelor de birou | Aprobarea regulamentului ca urmare a aprobării legii privind etichetarea energetică | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Decizia Consiliului nr.2006/1005/CE din 18 decembrie 2006 privind încheierea Acordului dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii şi Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienţa energetică a echipamentelor de birou | Aprobarea deciziei ca urmare a aprobării legii privind etichetarea energetică | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Regulamentul (CE) nr.1222/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind etichetarea pneurilor în ceea ce priveşte eficienţa consumului de combustibil şi alţi parametri esenţiali | Aprobarea regulamentului ca urmare a aprobării legii privind etichetarea energetică | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Energie regenerabilă Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE |
Aprobarea proiectului de lege privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile | Ministerul Economiei | Trimestrul III, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
|
CAPITOLUL 15. TRANSPORTURI |
||||||
| 80 | Părţile: (a) îşi extind şi îşi consolidează cooperarea în domeniul transporturilor pentru a contribui la dezvoltarea unor sisteme de transport durabile; (b) promovează operaţiuni de transport eficiente, desfăşurate în condiţii de siguranţă şi securitate, precum şi intermodalitatea şi interoperabilitatea sistemelor de transport; (c) depun eforturi pentru a îmbunătăţi principalele legături de transport între teritoriile lor |
|||||
| 81 | Cooperarea include, printre altele, următoarele domenii: (a) Elaborarea unei politici naţionale durabile în domeniul transporturilor care să reglementeze toate modurile de transport, în special pentru a asigura sisteme de transport eficiente şi sigure şi pentru a promova integrarea consideraţiilor din domeniul transporturilor în alte domenii de politică; (b) Elaborarea unor strategii sectoriale prin prisma politicii naţionale în domeniul transportului (inclusiv cerinţele legale pentru modernizarea echipamentului tehnic şi a flotelor de transport, în conformitate cu cele mai înalte standarde internaţionale) rutier, feroviar, pe căi navigabile interioare, aerian, precum şi a intermodalităţii, inclusiv a calendarelor şi a obiectivelor de referinţă în materie de punere în aplicare, a definirii responsabilităţilor administrative şi a planurilor financiare |
2.4. Cooperarea economică Transport - Implementarea noii Strategii de transport şi logistică pe anii 2013-2022 |
1. Elaborarea concepţiilor de dezvoltare sectorială în baza Strategiei de transport şi logistică pe anii 2013-2022, în special în perioada de referinţă 2. Elaborarea Planului de reformare a sectorului feroviar al Republicii Moldova şi Î. S. “Calea Ferată din Moldova” 3. Elaborarea conceptului de dezvoltare a sectorului transporturilor rutiere în baza Strategiei de transport şi logistică pe anii 2013-2022, pentru perioada de referinţă |
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din sursele externe oferite de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare |
| 4. Continuarea implementării listei proiectelor investiţionale (prevăzute în Strategia de transport şi logistică pe anii 2013-2022, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.827 din 28 octombrie 2013) în domeniul transportului rutier, feroviar, naval şi aerian | Conform perioadei de referinţă | |||||
| (c) Îmbunătăţirea politicii în domeniul infrastructurii în vederea unei mai bune identificări şi evaluări a proiectelor de infrastructură pentru diferitele moduri de transport | 2.4. Cooperarea economică Transport - Implementarea noii Strategii de transport şi logistică pe anii 2013-2022 |
5. Elaborarea şi implementarea normelor tehnice şi standardelor ajustate la cerinţele internaţionale şi UE în domeniul infrastructurii | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | Permanent | În limitele resurselor bugetare, din surse externe şi din Fondul rutier | |
| 6. Elaborarea şi implementarea unei noi politici de reparaţie şi întreţinere a drumurilor locale | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, autorităţile publice locale, Ministerul Finanţelor | 2016 | În limitele resurselor bugetare, din surse externe şi din Fondul rutier | |||
| (e) Aderarea la organizaţiile şi acordurile internaţionale relevante în domeniul transporturilor, inclusiv la procedurile de asigurare a punerii în aplicare riguroase şi a respectării eficace a acordurilor şi a convenţiilor internaţionale în domeniul transporturilor | 7. Aderarea la următoarele convenţii: a) Convenţia asupra semnalizării rutiere, deschisă semnării la Viena la 8 noiembrie 1968, şi Acordul european ce completează Convenţia asupra semnalizării rutiere din 1 mai 1971 |
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| b) Acordul privind adoptarea de condiţii uniforme de omologare şi recunoaştere reciprocă a omologării echipamentelor şi pieselor vehiculelor cu motor, adoptat la Geneva la 20 martie 1958 | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| c) Convenţia vamală privind admiterea temporară a vehiculelor rutiere în scopuri comerciale din 18 mai 1956 | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| d) Convenţia vamală relativă la containere din 2 decembrie 1972 | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Finanţelor | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| e) Convenţia privind transporturile internaţionale feroviare (COTIF) din 9 mai 1980, semnată la Berna | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Finanţelor | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| f) Convenţia privind garanţiile internaţionale în materie de echipamente mobile şi protocoalele acesteia, adoptată la Cape Town la 16 noiembrie 2001 | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Finanţelor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (g) Promovarea utilizării sistemelor inteligente de transport şi a tehnologiei informaţiei în gestionarea şi exploatarea tuturor modurilor de transport, precum şi sprijinirea intermodalităţii şi a cooperării în utilizarea sistemelor spaţiale şi a aplicaţiilor comerciale care facilitează transportul | 8. Crearea şi implementarea sistemelor informaţionale integrate de gestionare a reţelei de rute regulate de călători, precum şi a activităţii de testare tehnică a unităţilor de transport | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 9. Implementarea sistemului de bilet electronic pe piaţa serviciilor de transport auto de pasageri | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 10. Implementarea sistemului de bilet electronic pe piaţa serviciilor de transport feroviar | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 82 | (1) Cooperarea vizează, de asemenea, îmbunătăţirea circulaţiei pasagerilor şi a bunurilor, sporirea fluidităţii fluxurilor de transport dintre Republica Moldova, UE şi ţările terţe din regiune, prin eliminarea obstacolelor administrative, tehnice şi de alt tip, îmbunătăţirea reţelelor de transport şi modernizarea infrastructurii în special pe axele principale care leagă părţile. Această cooperare include acţiuni menite să faciliteze procesul de trecere a frontierei | 1. Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii de transport prioritare pe direcţiile de conexiune cu TEN-T | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerului Finanţelor (Serviciului Vamal), Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |
| 2. Construcţia centrului logistic multimodal în Chişinău (2018) | ||||||
| 3. Dezvoltarea Sistemului ICT la posturile vamale interne şi la punctele de trecere a frontierei | ||||||
| 4. Modernizarea şi extinderea punctelor de trecere a frontierei cu UE | ||||||
| 5. Simplificarea şi uniformizarea procedurilor de vămuire a mărfurilor prin preluarea experienţei ţărilor UE în domeniu | ||||||
| 6. Promovarea şi implementarea controlului comun la frontiera UE | ||||||
| 7. Perfecţionarea şi dezvoltarea sistemului informaţional “FRONTIERA”, prin intermediul căruia se efectuează schimbul de informaţii în regim online între autorităţile care participă la controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport la frontieră, conform principiilor multi-agency | ||||||
| 8. Promovarea recunoaşterii reciproce a statutului AEO | ||||||
| (2) Cooperarea include schimbul de informaţii şi activităţi comune: (a) la nivel regional, îndeosebi luînd în considerare şi integrînd progresele realizate în temeiul diverselor acorduri de cooperare în materie de transport regional, cum ar fi Coridorul de transport Europa-Caucaz-Asia (TRACECA), cooperarea în materie de transport în cadrul Parteneriatului estic şi alte iniţiative în domeniul transporturilor; (b) la nivel internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte organizaţiile internaţionale de transport şi acordurile şi convenţiile internaţionale ratificate de către părţi, precum şi în cadrul diverselor agenţii de transport ale UE |
9. Colaborarea în cadrul proiectelor TRACECA în vederea elaborării şi implementării măsurilor pentru îmbunătăţirea atractivităţii coridorului TRACECA (prin înlăturarea obstacolelor fizice şi administrative, îmbunătăţirea infrastructurii de transport, a siguranţei circulaţiei) şi ajustării legislaţiei naţionale din domeniu la legislaţia UE şi internaţională | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Permanent | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 10. Colaborarea în cadrul organizaţiilor internaţionale de transport (UNECE, OIM, Comisia Dunării, OACI, ECAC, OCCF) şi instituţiilor specializate ale UE (EUROCONTROL, EASA, EMSA etc.) | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Autoritatea Aeronautică Civilă | Permanent | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 83 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol | Asigurarea unui dialog permanent cu UE în domeniul transporturilor, inclusiv în cadrul structurilor prevăzute de Acordul de Asociere (Panelul de transport al PaE etc.) | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Permanent | În limitele resurselor bugetare | |
| 84 | Părţile cooperează în ceea ce priveşte îmbunătăţirea legăturilor de transport în conformitate cu dispoziţiile menţionate în anexa IX la prezentul acord | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| Anexa IX 2. În acest context, părţile recunosc importanţa punerii în aplicare a principalelor măsuri prioritare ale strategiei privind investiţiile în infrastructura de transport din Republica Moldova, care vizează reabilitarea şi extinderea unor legături feroviare şi rutiere de importanţă internaţională ce traversează teritoriul Republicii Moldova, începînd cu drumurile naţionale M3 Chişinău – Giurgiuleşti şi M14 Brest – Briceni – Tiraspol – Odessa, precum şi actualizarea şi modernizarea conexiunilor feroviare cu ţările învecinate, utilizate pentru traficul internaţional şi pentru tranzit |
1. Elaborarea sistemului inteligent de gestionare a circulaţiei rutiere şi a sistemului de gestionare şi control al traficului rutier | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2018 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 3. Părţile recunosc importanţa îmbunătăţirii legăturilor de transport asigurîndu-le o mai mare fluiditate, siguranţă şi fiabilitate. Acest lucru este în avantajul reciproc al UE şi al Republicii Moldova. Părţile cooperează în scopul de a dezvolta noi legături de transport în special prin: (a) Cooperare politică, proceduri administrative îmbunătăţite la punctele de trecere a frontierei şi eliminarea blocajelor din infrastructură |
||||||
| (b) Cooperare în domeniul transporturilor în cadrul Parteneriatului estic | ||||||
| (c) Cooperare cu instituţiile financiare internaţionale care pot contribui la un transport îmbunătăţit | ||||||
| (d) Dezvoltarea în continuare, în Republica Moldova, a unui mecanism de coordonare şi a unui sistem de informare care să garanteze eficienţa şi transparenţa planificării infrastructurii, inclusiv a sistemelor de gestionare a traficului, tarifarea şi finanţarea | ||||||
| (e) Adoptarea unor acţiuni de facilitare a trecerii frontierei, în conformitate cu dispoziţiile capitolului 5 (Regimul vamal şi facilitarea comerţului) din titlul V (Comerţ şi aspecte legate de comerţ) din prezentul acord, care vizează îmbunătăţirea funcţionării reţelei de transport în vederea îmbunătăţirii fluidităţii fluxurilor de transport dintre UE, Republica Moldova şi partenerii regionali | Notă: Măsurile vor fi adoptate în conformitate cu capitolul 5 (Administraţia vamală şi facilitarea comerţului) din titlul V (Comerţul şi aspectele legate de comerţ) | Ministerul Finanţelor (Serviciul Vamal) | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| (f) Schimbul de bune practici privind opţiunile de finanţare ale proiectelor (atît măsuri legate de infrastructură, cît şi orizontale), inclusiv parteneriate public privat, legislaţie relevantă şi taxe de utilizare | 2. Implementarea celor mai bune practici cu privire la opţiunile de finanţare a proiectelor | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Î.S. “Calea Ferată din Moldova” | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| (g) Luarea în considerare, atunci cînd este relevant, a dispoziţiilor în materie de mediu prevăzute în capitolul 16 (Mediul înconjurător) din titlul IV (Cooperarea economică şi alte tipuri de cooperare sectorială) din prezentul acord, în special a evaluării impactului strategic şi a evaluării impactului asupra mediului, precum şi a actelor legislative ale UE în materie de natură şi calitatea aerului | 3. Integrarea aspectelor de mediu în dezvoltarea şi implementarea politicilor de transport | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Mediului | Permanent | În limitele resurselor bugetare | ||
| (h) Dezvoltarea, la nivel regional, a unor sisteme eficiente de gestionare a traficului, cum ar fi Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS), care să asigure rentabilitatea, interoperabilitatea şi un nivel ridicat al calităţii | 4. Elaborarea unui sistem modern pentru asigurarea unui flux informaţional integrat pentru gestionarea traficului feroviar | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 4. Părţile vor coopera pentru a stabili reţeaua strategică de transport a Republicii Moldova conectată la reţeaua TEN-T şi la reţelele din regiune | 5. Actualizarea, după caz, a propunerilor pe marginea reţelei strategice de conectare a regiunii Parteneriatului Estic (inclusiv Moldova) la TEN-T, aprobată în cadrul Reuniunii Miniştrilor Transporturilor UE şi Parteneriatului Estic şi Consiliul Miniştrilor Transporturilor UE la 8-9 octombrie 2013 la Luxemburg | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Pe parcurs | În limitele resurselor bugetare | ||
| 5. Părţile vor coopera pentru a conecta reţeaua strategică de transport a Republicii Moldova la reţeaua transeuropeană de transport (TEN T), precum şi la reţelele din regiune | 6. În baza Listei proiectelor prioritare spre finanţare de către UE, aprobată odată cu Reţeaua strategică de conectare a regiunii Parteneriatul Estic (inclusiv Moldova) la TEN-T (octombrie 2013, Luxemburg), sînt identificate următoarele obiective pe termen scurt: a) promovarea construcţiei podului Ungheni (MD)-Ungheni (RO) peste rîul Prut |
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| b) reabilitarea drumului naţional M 14 Brest-Chişinău-Odesa pe tronsonul Chişinău-Criva | ||||||
| 85 | Republica Moldova realizează apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa X şi în anexa XXVIII D la prezentul acord, în conformitate cu dispoziţiile din anexele respective | |||||
| Directiva 92/6/CEE a Consiliului din 10 februarie 1992 privind instalarea şi utilizarea dispozitivelor limitatoare de viteză pentru anumite categorii de vehicule din cadrul Comunităţii | 1. Aprobarea noului Cod al transporturilor rutier | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2014 | - | ||
| 2. Elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind condiţiile de montare, reparare şi verificare a tahografelor şi limitatoarelor de viteză, a regulamentului privind eliberarea, înlocuirea, schimbarea şi înnoirea cartelelor tahografice, precum şi pentru descărcarea şi stocarea datelor din tahografele şi cartelele tahografice | 2015 Notă: Termenul preconizat pentru aprobare de către Guvern - trimestrul III, 2015 |
|||||
| Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunităţii, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul naţional şi internaţional şi a greutăţii maxime autorizate în traficul internaţional. | Elaborarea reglementării tehnice naţionale în baza Directivei 96/53/CE | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 2009/40/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 mai 2009 privind inspecţia tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora | Elaborarea şi adoptarea proiectului de lege privind condiţiile de admitere în trafic a unităţilor de transport şi inspecţia tehnică periodică | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Condiţii de securitate Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase |
1. Aprobarea noului Cod al transporturilor rutiere | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi aprobarea Regulamentului transporturilor rutiere de mărfuri periculoase | 2015-2016 Notă: Termenul preconizat pentru aprobare de către Guvern – trimestrul III, 2015 |
|||||
| Regulamentul (CE) nr.561/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziţii ale legislaţiei sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr.3821/85 şi (CE) nr.2135/98 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.3820/85 al Consiliului Regulamentul (CEE) nr.3821/85 al Consiliului din 20 decembrie 1985 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier | Aprobarea noului Cod al transporturilor rutiere | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind condiţiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr.3820/85 şi (CEE) nr.3821/85 ale Consiliului privind legislaţia socială referitoare la activităţile de transport rutier | 1. Aprobarea noului Cod al transporturilor rutiere | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind legislaţia socială referitoare la activităţile de transport rutier | 2017 | |||||
| Regulamentul (CE) nr.1071/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier Aplicarea următoarelor dispoziţii ale acestui regulament: - articolele 3, 4, 5, 6, 7 (fără valoarea monetară a capacităţii financiare), 8, 10, 11, 12, 13, 14, 15 şi anexa I la acest regulament |
Aprobarea noului Cod al transporturilor rutiere | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor | Realizat | |||
| Directiva 2002/15/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2002 privind organizarea timpului de lucru al persoanelor care efectuează activităţi mobile de transport rutier | Elaborarea Regulamentului privind organizarea timpului de lucru al persoanelor care efectuează activităţi mobile de transport rutier | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Finanţelor | 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 2003/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 iulie 2003 privind calificarea iniţială şi formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de pasageri | Elaborarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea activităţii centrelor de calificare iniţială şi formare periodică a conducătorilor auto | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016-2017 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri | Modificarea Legii drumurilor nr.509-XIII din 22 iunie 1995 şi a titlului IX din Codul fiscal | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 91/440/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind dezvoltarea căilor ferate comunitare Aplicarea următoarelor dispoziţii ale acestei directive: - introducerea independenţei administrării şi îmbunătăţirea situaţiei financiare (articolele 2, 3, 4, 5 şi 9); - separarea dintre gestiunea infrastructurii şi operaţiunile de transport (articolele 6, 7 şi 8), abrogată prin: Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spaţiului feroviar unic european |
1. Elaborarea noului Cod feroviar | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 2. Organizarea workshopurilor specializate cu privire la bunele practici ale statelor membre UE referitoare la modelele de antreprenoriat privind prestarea serviciilor de transport feroviar | 2016 | |||||
| Directiva 95/18/CE a Consiliului din 19 iunie 1995 privind acordarea de licenţe întreprinderilor feroviare Aplicarea următoarelor dispoziţii ale acestei directive: - introducerea de licenţe în conformitate cu condiţiile enumerate la articolele 1, 2, 3, 4 [cu excepţia articolului 4 alineatul (5)], 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13 şi 15 din această directivă |
Elaborarea şi aprobarea Regulamentului Agenţiei Feroviare din Republica Moldova | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| Directiva 2001/14/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2001 privind alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare şi certificarea în materie de siguranţă | Elaborarea şi aprobarea Regulamentului Agenţiei Feroviare din Republica Moldova | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| Regulamentul (UE) nr.913/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2010 privind reţeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv | 1. Elaborarea Regulamentului privind transportul de marfă pe calea ferată | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 2. Organizarea workshopurilor specializate privind implementarea reglementărilor | 2015 | |||||
| Norme tehnice şi de siguranţă, interoperabilitate Directiva 2004/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind siguranţa căilor ferate comunitare (Directiva privind siguranţa feroviară) |
1. Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege privind investigarea accidentelor şi incidentelor în transporturi | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 2. Elaborarea şi aprobarea Regulamentului Agenţiei Feroviare din Republica Moldova | 2015-2016 | |||||
| Directiva 2007/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind certificarea mecanicilor de locomotivă care conduc locomotive şi trenuri în sistemul feroviar comunitar | Elaborarea şi aprobarea Regulamentului Agenţiei Feroviare din Republica Moldova | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate | Elaborarea şi aprobarea Regulamentului Agenţiei Feroviare din Republica Moldova | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| Directiva 92/106/CEE a Consiliului din 7 decembrie 1992 privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri între state membre | 1. Elaborarea Regulamentului privind transporturile comodale | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2017 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 2. Elaborarea noilor reglementări tehnice aferente | ||||||
| Regulamentul (CE) nr.1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători | Elaborarea noului Cod feroviar | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| Regulamentul (CE) nr.1371/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind drepturile şi obligaţiile călătorilor din transportul feroviar | 1. Elaborarea actelor legislative şi normative de rigoare | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 2. Elaborarea unui mecanism de compensare a prejudiciilor faţă de călători pe calea ferată | ||||||
| 3. Organizarea workshopurilor specializate (pentru operatorii de transport feroviar) privind implementarea reglementărilor | ||||||
| Directiva 96/75/CE a Consiliului din 19 noiembrie 1996 privind sistemele de navlosire şi de stabilire a preţurilor în transportul naţional şi internaţional pe căile navigabile interioare în Comunitate | Elaborarea, aprobarea şi adoptarea proiectului de lege de modificare a Legii nr.176 din 12 iulie 2013 privind transportul naval intern al Republicii Moldova | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2017 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| Directiva 87/540/CEE a Consiliului din 9 noiembrie 1987 privind iniţierea profesiei de operator de transport de mărfuri pe cale navigabilă în transportul naţional şi internaţional şi privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi altor titluri oficiale de calificare pentru această activitate | 1. Aprobarea hotărîrii de Guvern privind accesul la profesia de transportator de mărfuri pe cale navigabilă în transportul naţional şi internaţional şi privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi a altor titluri oficiale de calificare pentru această activitate | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2017 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 2. Instruirea personalului | ||||||
| Directiva 96/50/CE a Consiliului din 23 iulie 1996 privind armonizarea condiţiilor de obţinere a brevetelor de comandant de navă pentru transportul de mărfuri şi călători pe căile navigabile interioare din Comunitate | Aprobarea hotărîrii de Guvern privind condiţiile de obţinere a brevetelor de conducător al navei de navigaţie internă pentru transportarea mărfurilor şi călătorilor | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2017 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| Directiva 2006/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 de stabilire a cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară | Aprobarea prin ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii drumurilor a cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2017 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase | Elaborarea, aprobarea şi adoptarea proiectului de lege de modificare a Legii nr.176 din 12 iulie 2013 privind transportul naval intern al Republicii Moldova | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind serviciile de informaţii fluviale (RIS) armonizate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul Comunităţii | Elaborarea, aprobarea şi adoptarea proiectului de lege de modificare a Legii nr.176 din 12 iulie 2013 privind transportul naval intern al Republicii Moldova | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2017 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| Directiva 2009/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind respectarea obligaţiilor statelor de pavilion | 1. Elaborarea şi aprobarea hotărîrii de Guvern privind respectarea obligaţiilor statului-pavilion | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 2. Elaborarea, aprobarea şi adoptarea proiectului de lege privind modificarea Legii nr.599-XIV din 30 septembrie 1999 pentru aprobarea Codului navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova | ||||||
| Directiva 2009/16/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind controlul statului portului | 1. Elaborarea şi aprobarea hotărîrii de Guvern privind respectarea obligaţiilor statului-port | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2017 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 2. Aderarea la Memorandumul de înţelegere privind controlul statului portului în regiunea Mării Negre | ||||||
| Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unui sistem de monitorizare şi informare privind traficul navelor maritime şi de abrogare a Directivei 93/75/CEE a Consiliului | 1. Elaborarea şi aprobarea prin hotărîre de Guvern a Regulamentului de monitorizare şi informare privind traficul naval | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2017 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 2. Colaborarea cu EAMSA în vederea utilizării sistemului SafeSeaNet | ||||||
| 3. Crearea serviciului de monitorizare şi dirijare a navelor maritime, ca subdiviziune a Agenţiei Navale a Republicii Moldova | ||||||
| Directiva Consiliului 1999/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a principiilor fundamentale care reglementează investigarea accidentelor din sectorul de transport maritim | Elaborarea şi aprobarea hotărîrii de Guvern privind cerinţele minime faţă de navele de pasageri Ro-Ro | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2017 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| Regulamentul (CE) nr.392/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind răspunderea în caz de accident a transportatorilor de persoane pe mare | 1. Elaborarea şi aprobarea hotărîrii de Guvern privind răspunderea în caz de accident a transportatorilor de persoane pe mare | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2017 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 2. Elaborarea, aprobarea şi adoptarea proiectului de lege privind modificarea Legii nr.599-XIV din 30 septembrie 1999 pentru aprobarea Codului navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova | ||||||
| Regulamentul (CE) nr 336/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 februarie 2006 privind aplicarea Codului Internaţional de Management al Siguranţei pe teritoriul Comunităţii | Elaborarea şi aprobarea hotărîrii de Guvern privind aplicarea Codului internaţional de management al siguranţei | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| Regulamentul (CE) nr.417/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 februarie 2002 privind accelerarea introducerii cerinţelor referitoare la coca dublă sau a unor standarde de proiectare echivalente pentru petrolierele cu cocă simplă, abrogat prin: Regulamentul (UE) nr.530/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iunie 2012 privind accelerarea introducerii cerinţelor referitoare la coca dublă sau a unor standarde de proiectare echivalente pentru petrolierele cu cocă simplă |
Elaborarea şi aprobarea hotărîrii de Guvern privind accelerarea introducerii cerinţelor referitoare la coca dublă sau a unor standarde de proiectare echivalente pentru petrolierele cu coca simplă | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| Directiva 2001/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 decembrie 2001 de stabilire a cerinţelor şi procedurilor armonizate pentru încărcarea şi descărcarea în siguranţă a vrachierelor | Aprobarea hotărîrii de Guvern privind cerinţele şi procedurile pentru încărcarea şi descărcarea în siguranţă a vrachierelor | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2017 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| Directiva 2008/106/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind nivelul minim de formare a navigatorilor | Aprobarea hotărîrii de Guvern privind nivelul minim de formare a navigatorilor | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor provenite din exploatarea navelor şi a reziduurilor de încărcătură | 1. Elaborarea şi aprobarea hotărîrii de Guvern privind instalaţiile portuare pentru deşeurile generate de nave şi reziduurile de încărcătură | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2017 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 2. Construcţia instalaţiilor pentru deşeurile generate de nave şi a reziduurilor de încărcătură în Portul Internaţional “Giurgiuleşti” | ||||||
| Regulamentul (CE) nr.782/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 aprilie 2003 privind interzicerea compuşilor organostanici pe nave | 1. Elaborarea şi aprobarea hotărîrii de Guvern privind interzicerea compuşilor organostanici pe nave | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2017 (conform Acordului de Asociere, aceste norme urmează a fi transpuse pînă în septembrie 2017) | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 2. Aderarea Republicii Moldova la Convenţia internaţională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave (Convenţia AFS) | ||||||
| Condiţii tehnice Directiva 2010/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind formalităţile aplicabile navelor la sosirea în şi/sau la plecarea din porturile statelor membre ale Comunităţii |
1. Elaborarea şi aprobarea hotărîrii de Guvern privind formalităţile de raportare pentru navele care sosesc în şi / sau pleacă din port | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2017 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 2. Aderarea Republicii Moldova la Convenţia OMI privind facilitarea traficului maritim internaţional, adoptată la 9 aprilie 1965(“Convenţia FAL”) | ||||||
| Condiţii sociale Directiva 92/29/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru promovarea unei mai bune asistenţe medicale la bordul navelor |
Elaborarea şi aprobarea hotărîrii de Guvern privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru promovarea unei mai bune asistenţe medicale la bordul navelor | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2017 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| Directiva 1999/63/CE a Consiliului din 21 iunie 1999 privind Acordul de organizare a timpului de lucru al navigatorilor, încheiat între Asociaţia Proprietarilor de Nave din Comunitatea Europeană (ECSA) şi Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Transporturi din Uniunea Europeană (FST) – anexa: Acordul european de organizare a timpului de lucru al navigatorilor | 1. Elaborarea şi emiterea ordinului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor de aprobarea a Regulamentului privind echipajul minim al navelor de transport cu autopropulsie | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2017 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 2. Elaborarea şi aprobarea modificărilor la Legea nr.176 din 12 iulie 2013 privind transportul naval intern al Republicii Moldova | 2017 | |||||
| Directiva 1999/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind aplicarea dispoziţiilor referitoare la timpul de lucru al navigatorilor la bordul navelor care fac escală în porturile Comunităţii | 1. Elaborarea şi emiterea ordinului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor de aprobarea a Regulamentului privind echipajul minim al navelor de transport cu autopropulsie | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 2. Aderarea la Convenţia MLC 2006 | 2016 | |||||
| Securitate maritimă Directiva 2005/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind consolidarea securităţii portuare |
1. Aprobarea hotărîrii de Guvern privind consolidarea securităţii navelor şi a instalaţiilor portuare | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 2. Elaborarea reglementărilor tehnice şi a procedurilor de control | 2016 | |||||
| Regulamentul (CE) nr.725/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 privind consolidarea securităţii navelor şi a instalaţiilor portuare | Aprobarea hotărîrii de Guvern privind consolidarea securităţii navelor şi a instalaţiilor portuare | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
|
CAPITOLUL 16. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR |
||||||
| 86 | Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea în chestiuni legate de mediu, contribuind astfel la obiectivul pe termen lung privind dezvoltarea durabilă şi ecologizarea economiei. Se prevede că protecţia sporită a mediului va aduce beneficii cetăţenilor şi întreprinderilor din UE şi din Republica Moldova, inclusiv prin îmbunătăţirea sănătăţii publice, prin conservarea resurselor naturale, prin sporirea eficienţei economice şi ecologice, prin integrarea mediului în alte domenii de politică, precum şi prin utilizarea de tehnologii moderne, mai curate, care să contribuie la modele de producţie mai sustenabile. Cooperarea se desfăşoară ţinînd seama de interesele părţilor pe baza egalităţii şi a beneficiilor reciproce, precum şi de interdependenţa existentă între părţi în domeniul protecţiei mediului şi de acordurile multilaterale în acest domeniu | |||||
| 87 | Cooperarea vizează conservarea, protejarea, îmbunătăţirea şi reabilitarea calităţii mediului, protecţia sănătăţii umane, utilizarea durabilă a resurselor naturale şi promovarea măsurilor la nivel internaţional pentru a aborda problemele legate de mediu la nivel regional sau global, inclusiv în următoarele domenii: (a) guvernanţa în materie de mediu şi aspecte orizontale, inclusiv o evaluare a impactului asupra mediului şi o evaluare strategică de mediu, educaţia şi formarea, răspunderea pentru daune aduse mediului, combaterea infracţiunilor împotriva mediului, cooperarea transfrontalieră, accesul la informaţii în materie de mediu, la procesele de luare a deciziilor şi la procedurile de control administrativ şi judiciar eficace; (b) calitatea aerului; (c) calitatea apei şi gestionarea resurselor de apă, inclusiv gestionarea riscurilor de inundaţii, deficitul de apă şi seceta; (d) gestionarea deşeurilor şi a resurselor, precum şi transferul deşeurilor; (e) protejarea naturii, inclusiv conservarea şi protecţia diversităţii biologice şi peisagistice; (f) poluarea industrială şi riscurile industriale; (g) produsele chimice; (h) poluarea fonică; (i) protecţia solului; (j) mediul urban şi rural; (k) taxele şi redevenţele de mediu; (l) sistemele de monitorizare şi de informare în domeniul mediului; (m) inspecţiile şi asigurarea respectării legii; (n) ecoinovarea, inclusiv cele mai bune tehnologii disponibile |
|||||
| 88 | Părţile se angajează, printre altele: (a) să facă schimb de informaţii şi de experienţă; (b) să pună în aplicare activităţi comune de cercetare şi un schimb de informaţii privind tehnologiile ecologice; (c) să planifice gestionarea riscurilor şi a accidentelor industriale; (d) să pună în aplicare activităţi comune la nivel regional şi internaţional, inclusiv cu privire la acordurile multilaterale în domeniul mediului ratificate de părţi, precum şi activităţi comune în cadrul agenţiilor competente, după caz. Părţile acordă o atenţie deosebită aspectelor transfrontaliere şi cooperării regionale |
1. Iniţierea dialogului de cooperare cu Agenţia Europeană a Mediului, identificarea priorităţilor de cooperare în domeniu | Ministerul Mediului | Trimestrul III, 2015 | ||
| 2. Asigurarea schimbului periodic de informaţii şi experienţă, inclusiv în cadrul Subcomitetului pentru cooperare economică şi sectorială instituit în cadrul Acordului de Asociere | Ministerul Mediului | 2014-2016 | ||||
| 3. Asigurarea sprijinirii acţiunilor ce ţin de implementarea noului Program de cooperare teritorial EaPTC Republica Moldova – Ucraina, pe dimensiunea sectorului de mediu | Ministerul Mediului | 2015-2016 | ||||
| 89 | Cooperarea include, printre altele, următoarele obiective: (a) Dezvoltarea unei strategii globale privind mediul, care să reglementeze reformele instituţionale planificate (însoţite de calendare) pentru asigurarea punerii în aplicare şi a respectării legislaţiei în materie de mediu; repartizarea competenţelor în materie de administrare în domeniul mediului la nivel naţional, regional şi municipal; proceduri de luare a deciziilor şi de punere în aplicare a deciziilor; proceduri privind promovarea integrării mediului în alte domenii de politică; promovarea unor măsuri privind economia ecologică şi a ecoinovării, identificarea resurselor umane şi financiare necesare şi a unui mecanism de revizuire |
2.4. Cooperarea economică Mediu - Asigurarea adoptării de către Republica Moldova a unei strategii naţionale de mediu, precum şi a unui plan de acţiuni pentru implementarea acesteia - Realizarea reformelor instituţionale necesare pentru a implementa eficient legile şi politicile în domeniul mediului |
1. Asigurarea implementării corespunzătoare a Strategiei de mediu pentru anii 2014-2023 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.301 din 24 aprilie 2014 | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare |
| 2. Efectuarea analizei funcţionale a structurilor de mediu şi elaborarea unui concept de reorganizare şi optimizare a acestora | Ministerul Mediului | Trimestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 3. Asigurarea reformelor instituţionale şi consolidarea capacităţilor în sectorul de mediu în conformitate cu rezultatele analizei funcţionale | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Elaborarea cadrului normativ necesar pentru crearea secţiilor ecologice în cadrul autorităţilor publice locale | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 5. Instituţionalizarea funcţiilor de protecţie a fondului forestier, solurilor, aerului şi a schimbărilor climatice în cadrul sistemului de protecţie a mediului | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (b) Elaborarea unor strategii sectoriale privind calitatea aerului; calitatea apei şi gestionarea resurselor de apă; gestionarea deşeurilor şi a resurselor; biodiversitatea şi protecţia naturii; poluarea industrială, riscurile industriale şi produsele chimice, poluarea fonică, protecţia solului, mediul urban şi rural, ecoinovarea, inclusiv calendare şi obiective de referinţă bine definite în materie de punere în aplicare, responsabilităţi administrative, precum şi strategii de finanţare pentru investiţii în infrastructură şi tehnologie | 6. Elaborarea documentelor de politici în domeniul gestionării bazinelor hidrografice şi protecţiei resurselor de apă | Ministerul Mediului | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 7. Elaborarea şi aprobarea Strategiei în domeniul protecţiei aerului atmosferic | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din Fondul Global de Mediu (GEF) | |||
| 8. Asigurarea implementării corespunzătoare a Strategiei şi a Planului de acţiuni în domeniul conservării diversităţii biologice, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.274 din 18 mai 2015 | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 9. Elaborarea Planului de acţiuni pentru implementarea Programului naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în perioada 2016-2020 | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 10. Revizuirea şi actualizarea Planului naţional de implementare a Convenţiei de la Stokholm privind poluanţii organici persistenţi | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 11. Asigurarea implementării corespunzătoare a Strategiei de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.248 din 10 aprilie 2013 | Ministerul Mediului | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 12. Includerea capitolului “protecţia solului” în proiectul Codului funciar şi elaborarea mecanismului de implementare a acestui capitol | Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Mediului | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 90 | Organizarea unui dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol | Asigurarea unui dialog permanent cu instituţiile UE, inclusiv în cadrul structurilor stabilite de Acordul de Asociere | Ministerul Mediului | Pe parcurs | În limitele resurselor bugetare | |
| 91 | Republica Moldova realizează apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa XI la prezentul acord, în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă | |||||
| 2.4. Cooperarea economică Mediu - Continuarea implementării eficiente a convenţiilor de la Espoo, Aarhus şi Rotterdam |
Notă: Realizarea obiectivului se asigură prin transpunerea: Directivei 2003/4/CE (Aarhus); Directivei 2001/42/CE şi Directivei 2011/92/UE(Espoo); Regulamentului (CE) nr.689/2008 şi Regulamentului (CE) nr.1272/2008 (Rotterdam) | Ministerul Mediului | Pe parcurs | În limitele resurselor bugetare, suportul partenerilor de dezvoltare | ||
| Guvernarea de mediu şi integrarea politicii de mediu în celelalte politici Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente; - stabilirea condiţiilor în care proiectele din anexa I urmează să fie supuse unei evaluări a impactului asupra mediului şi a unei proceduri de desemnare a proiectelor din anexa II care necesită o evaluare a impactului asupra mediului (art. 4); - determinarea domeniului de aplicare a informaţiilor care urmează a fi furnizate de iniţiatorul proiectului (art. 5); - instituirea unei proceduri de consultare cu autorităţile din domeniul mediului şi a unei proceduri de consultare publică (art. 6); - încheierea de înţelegeri cu ţările vecine pentru schimbul de informaţii şi consultări (art. 7); - stabilirea de măsuri pentru notificarea publicului cu privire la rezultatul deciziilor privind cererile de obţinere a autorizaţiei (art. 9); - instituirea unor căi de atac eficiente, cu un cost care să nu fie prohibitiv şi rapid la nivel administrativ şi judiciar cu participarea publicului şi a ONG-urilor (art. 11) |
1. Asigurarea implementării Legii nr.86 din 29 mai 2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, inclusiv prin procedura evaluării impactului asupra mediului | Ministerul Mediului | Trimestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi aprobarea mecanismului de punere în aplicare a Legii privind evaluarea impactului asupra mediului | Ministerul Mediului | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente; - instituirea unei proceduri de stabilire a planurilor sau programelor care necesită o evaluare strategică a mediului şi a condiţiilor în care planurile sau programele pentru care evaluarea strategică de mediu este obligatorie trebuie supuse unei astfel de evaluări (art. 3); - instituirea unei proceduri de consultare cu autorităţile din domeniul mediului şi a unei proceduri de consultare publică (art. 6); - încheierea de înţelegeri cu ţările vecine pentru schimbul de informaţii şi consultări (art. 7) |
1. Elaborarea şi adoptarea Legii privind evaluarea strategică de mediu | Ministerul Mediului | Trimestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi aprobarea mecanismului de punere în aplicare a Legii privind evaluarea strategică de mediu | Ministerul Mediului | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informaţiile despre mediu Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente; - stabilirea unor înţelegeri practice în temeiul cărora informaţiile în materie de mediu să fie puse la dispoziţia publicului şi a excepţiilor aplicabile (art. 3 şi 4); - garantarea faptului că autorităţile publice pun la dispoziţia publicului informaţiile referitoare la mediu [art. 3 alin.(1)] - stabilirea unor proceduri de revizuire a deciziilor de a nu furniza informaţii referitoare la mediu sau de a furniza doar informaţii parţiale (art. 6); - crearea unui sistem de difuzare a informaţiilor despre mediu către public (art. 7) |
1. Elaborarea şi adoptarea Legii privind accesul la informaţia de mediu | Ministerul Mediului | Trimestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi aprobarea mecanismului de punere în aplicare a Legii privind accesul la informaţia de mediu | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Directiva 2003/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 mai 2003 de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe privind mediul Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente; - crearea unui mecanism de furnizare a informaţiilor către public (art. 2 alin.(2) lit.(a) şi art.2 alin.(2) lit.(d)); - crearea unui mecanism de consultare publică (art. 2 alin.(2) lit.(b) şi art.2 alin.(3)); - stabilirea unui mecanism pentru observaţii şi opinii exprimate de public pentru a fi luate în considerare în procesul decizional (art.2 alin.(2) lit.(c)); - garantarea efectivă, în timp util şi cu un cost care să nu fie prohibitiv a accesului la justiţie, la nivel administrativ şi judiciar în ceea ce priveşte legalitatea de fond sau de procedură a deciziilor, a acţiunilor sau a omisiunilor autorităţilor publice în aceste proceduri pentru publicul vizat, inclusiv ONG-uri (art.3 alin.(7) şi art.4 alin.(4), evaluarea impactului asupra mediului şi IPPC (IED)) |
Notă: Transpunerea se asigură prin adoptarea Legii privind evaluarea impactului asupra mediului, Legii privind evaluarea strategică de mediu şi Legii privind accesul la informaţia de mediu, expuse anterior | Ministerul Mediului | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Calitatea aerului Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente (art. 3); - stabilirea şi clasificarea zonelor şi a aglomerărilor (art. 4); - crearea unui sistem de evaluare, cu ajutorul unor criterii corespunzătoare, a calităţii aerului înconjurător în raport cu poluanţii atmosferici (art. 5, 6 şi 9); - stabilirea unor planuri de calitate a aerului înconjurător pentru zonele şi aglomerările în care nivelul de poluanţi depăşeşte valoarea-limită/valoarea-ţintă (art. 23); - stabilirea unor planuri de acţiune pe termen scurt pentru zonele şi aglomerările în care există riscul ca pragurile de alertă să fie depăşite (art. 24); - stabilirea unui sistem de furnizare a informaţiilor către public (art. 26) |
1. Evaluarea cadrului instituţional, a sistemului de management şi de protecţie a aerului şi elaborarea unui studiu de evaluare privind situaţia în acest domeniu | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Stabilirea criteriilor şi regimului de evaluare a calităţii aerului în relaţie cu poluanţii atmosferici | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 3. Elaborarea noului proiect de lege cu privire la calitatea şi protecţia aerului atmosferic | Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii | Trimestrul IV, 2017 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Elaborarea şi aprobarea Strategiei în domeniul protecţiei aerului atmosferic | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul şi hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente |
Evaluarea cadrului instituţional, a lacunelor din legislaţia naţională în vederea identificării modului de transpunere a Directivei 2004/107/CE | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili lichizi Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: ‑ adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente; ‑ crearea unui sistem de eşantionare eficient şi a unor metode analitice corespunzătoare de analiză (art. 6); ‑ interzicerea utilizării păcurii grele şi a motorinei cu un conţinut de sulf mai mare decît valorile-limită stabilite (art. 3 alin.(1) şi art.4 alin.(1)); ‑ aplicarea valorilor-limită pentru conţinutul de sulf din combustibilii marini (art. 4a şi 4b) |
Elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili lichizi | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 94/63/CE din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea carburanţilor şi din distribuţia acestora de la terminalele la staţiile de distribuţie a carburanţilor, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr.1882/2003 Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente; |
1. Elaborarea noului proiect de lege cu privire la calitatea şi protecţia aerului atmosferic | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2017 | În limitele resurselor bugetare | ||
| - identificarea tuturor terminalelor pentru depozitarea şi încărcarea carburanţilor (art. 2); | 2. Efectuarea inventarierii terminalelor pentru depozitarea şi încărcarea petrolului | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| - stabilirea unor măsuri tehnice pentru a reduce pierderile de carburanţi de la instalaţiile de depozitare la terminale şi la staţiile de distribuţie a carburanţilor şi în timpul încărcării/descărcării containerelor mobile la terminale (art. 3, 4 şi 6 şi anexa III) | 3. Elaborarea proiectului Reglementării tehnice privind limitarea pierderilor de petrol la instalaţiile de depozitare din terminale şi staţiile de deservire şi în timpul încărcării şi descărcării containerelor mobile la terminale | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 2004/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili cauzate de utilizarea de solvenţi organici în anumite vopsele şi lacuri şi în produsele de refinisare a vehiculelor Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente; - stabilirea de limite maxime pentru conţinutul de COV pentru vopsele şi lacuri (art. 3 şi anexa II faza II) |
Evaluarea cadrului instituţional, a lacunelor din legislaţia naţională în vederea identificării modului de transpunere a Directivei 2004/42/CE | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare, Proiectul regional “Protecţia mediului în bazinele rîurilor internaţionale” | ||
| Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţilor competente care urmează să îndeplinească cerinţa de a prezenta rapoarte privind inventarele de emisii şi de raportare în temeiul directivei |
Evaluarea cadrului instituţional, a lacunelor din legislaţia naţională în vederea identificării modului de transpunere a Directivei 2001/81/CE | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Calitatea apei şi gestionarea resurselor Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, astfel cum a fost modificată prin Decizia nr.2455/2001/CE. Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente |
1. Definitivarea procesului de elaborare a mecanismului de punere în aplicare a Legii apelor, în particular: | În limitele resurselor bugetare | ||||
| a) Elaborarea şi aprobarea planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice Nistru şi Dunărea-Prut-Marea Neagră | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| b) Modificarea Hotărîrii Guvernului nr.894 din 12 noiembrie 2013 “Cu privire la organizarea şi funcţionarea ghişeului unic în domeniul autorizării de mediu pentru folosinţa specială a apei” | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| c) Elaborarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la funcţionarea sistemului informaţional al resurselor de apă în Republica Moldova | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente |
1. Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind riscurile de inundaţii | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Elaborarea hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc de inundaţii pentru zonele cu risc sporit la inundaţii | ||||||
| 3. Elaborarea planurilor de gestionare a riscurilor de inundaţii | ||||||
| Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale, astfel cum a fost modificată prin Directiva 98/15/CE şi prin Regulamentul (CE) nr.1882/2003 Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: ‑ adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente |
Iniţierea evaluării situaţiei în domeniul colectării şi epurării apelor reziduale urbane şi identificarea zonelor sensibile şi mai puţin sensibile | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr.1882/2003 Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: ‑ adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente |
1. Elaborarea proiectului de lege privind calitatea apei potabile conform Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman, modificată prin Regulamentul (CE) nr.1882/2003 | Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | |||
| 2. Elaborarea proiectului hotărîrii Guvernului privind aprobarea Regulamentului sanitar pentru sistemele mici de apă potabilă | Ministerul Sănătăţii | 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 3. Elaborarea proiectului hotărîrii Guvernului privind aprobarea Regulamentului sanitar pentru monitorizarea calităţii apei potabile | Ministerul Sănătăţii | 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr.1882/2003 Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: ‑ adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente - stabilirea programelor de monitorizare (art. 6) |
Notă: Transpusă prin Hotărîrea Guvernului nr.836 din 29 octombrie 2013 “Pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea poluării apelor din activităţi agricole” | Ministerul Mediului | În limitele resurselor bugetare | |||
| Elaborarea şi aprobarea programelor de monitoring al poluării apelor cu nitraţi din sursele agricole | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Gestionarea deşeurilor şi a resurselor Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: ‑ adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente; - pregătirea planurilor de gestionare a deşeurilor în conformitate cu cele cinci niveluri ale ierarhiei deşeurilor şi programele de prevenire a generării deşeurilor (capitolul V); - stabilirea mecanismului de recuperare integrală a costurilor în conformitate cu principiul poluatorul plăteşte şi cu principiul extins al responsabilităţii producătorului (articolul 14) |
1. Elaborarea şi adoptarea Legii privind deşeurile | Ministerul Mediului | Semestrul II, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Elaborarea Programului de gestionare a deşeurilor şi a programelor de prevenire a generării deşeurilor | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 3. Crearea mecanismelor economice necesare pentru implementarea principiului de răspundere extinsă a producătorului | Ministerul Mediului | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr.1882/2003 Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: ‑ adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente; - clasificarea depozitelor de deşeuri (art. 4) |
Elaborarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la depozitele de deşeuri | Ministerul Mediului | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente |
1. Revizuirea Codului subsolului în vederea transpunerii Directivei 2006/21/CE | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi aprobarea mecanismului de implementare a Codului subsolului | Ministerul Mediului | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Protecţia naturii Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: ‑ adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente; - evaluarea speciilor de păsări care necesită măsuri de conservare speciale şi a speciilor migratoare care apar în mod regulat; - identificarea şi desemnarea unor zone de protecţie specială pentru speciile de păsări (art. 4 alin.(1)); - stabilirea unor măsuri speciale de conservare pentru a proteja speciile migratoare care apar în mod regulat (art. 4 alin.(2)) |
Elaborarea şi adoptarea proiectului de lege pentru modificarea Legii regnului animal nr.439-XIII din 27 aprilie 1995 (armonizat la Directiva 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice) | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 92/43/CEE a Consiliului privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/62/CE, Directiva 2006/105/CE şi Regulamentul (CE) 1882/2003 Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: ‑ adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente |
1. Elaborarea proiectului de lege pentru modificarea Legii regnului vegetal nr.239-XVI din 8 noiembrie 2007 (armonizat la Directiva 92/43/CE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, conform amendamentelor Directivelor 97/62/CE, 2006/105/CE şi Regulamentului (CE) 1882/2003) | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Elaborarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.94-XVI din 5 aprilie 2007 cu privire la reţeaua ecologică (armonizat la Directiva 92/43/CE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, conform amendamentelor Directivelor 97/62/CE, 2006/105/CE şi Regulamentului (CE) 1882/2003) | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Poluarea industrială şi pericolele industriale Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (reformare) Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii/autorităţilor competente - identificarea instalaţiilor care necesită autorizaţie (anexa I) |
1. Evaluarea cadrului instituţional, a lacunelor din legislaţia naţională în vederea identificării modului de transpunere a cerinţelor Directivei 2010/75/UE | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Elaborarea unui studiu pentru identificarea instalaţiilor care necesită autorizaţie | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Directiva 96/82/CE privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase, modificată prin Directiva 2003/105/CE şi Regulamentul (CE) nr.1882/2003 Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii/autorităţilor competente |
1. Evaluarea cadrului instituţional, a lacunelor din legislaţia naţională în vederea identificării modului de transpunere a cerinţelor Directivei 96/82/CE | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi adoptarea legii privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase | Ministerul Mediului | Trimestrul II , 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Produse chimice Regulamentul (CE) nr.689/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iunie 2008 privind exportul şi importul de produse chimice periculoase Aplicarea următoarelor dispoziţii ale regulamentului: ‑ punerea în aplicare a procedurii de notificare a exporturilor (art. 7); - punerea în aplicare a procedurilor de procesare a notificărilor de export primite din partea altor ţări (art. 8); - instituirea de proceduri pentru elaborarea şi transmiterea notificărilor privind actele normative cu caracter definitiv (art. 10); - instituirea de proceduri pentru elaborarea şi transmiterea notificărilor privind deciziile de import (art. 12); - punerea în aplicare a procedurii PIC (“consimţămînt prealabil în cunoştinţă de cauză”) pentru exportul anumitor produse chimice, în special pentru cele menţionate în anexa III la Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţămînt prealabil în cunoştinţă de cauză aplicabilă anumitor produse chimice periculoase şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional (art. 13); - implementarea cerinţelor de etichetare şi de ambalare pentru produsele chimice exportate (art. 16); - desemnarea autorităţilor naţionale care controlează importurile şi exporturile de produse chimice (art. 17) |
1. Elaborarea şi adoptarea legii privind substanţele chimice | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind exportul şi importul de produse chimice periculoase | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | ||||
| Regulamentul (CE) nr.1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor Aplicarea următoarelor dispoziţii ale regulamentului: ‑ desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente (art. 43) |
1. Elaborarea şi adoptarea Legii privind substanţele chimice | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| - implementarea clasificării, etichetării şi ambalării substanţelor şi amestecurilor (art. 4) | 2. Elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Regulamentul (CE) nr.1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice Aplicarea următoarelor dispoziţii ale regulamentului: - desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente, a autorităţilor de aplicare a legii şi stabilirea unui sistem oficial de monitorizare şi control (art. 121 şi 125); - adoptarea unor dispoziţii de drept intern privind sancţiunile aplicabile pentru încălcarea legislaţiei naţionale privind substanţele chimice (art. 126); |
1. Elaborarea şi aprobarea Legii privind substanţele chimice, inclusiv pentru desemnarea autorităţii/autorităţilor competente | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Includerea unui articol în proiectul Legii privind substanţele chimice şi completarea Codului contravenţional cu prevederi privind penalităţile aplicabile în cazul încălcării legilor naţionale referitoare la produsele chimice | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | Proiect de asistenţă tehnică | |||
| - adoptarea unor dispoziţii naţionale privind instituirea unui sistem naţional de înregistrare a substanţelor chimice şi a amestecurilor de substanţe chimice (titlul II, art.5, 6, 7 şi 14); - adoptarea unor dispoziţii de drept intern referitoare la informaţiile din cadrul lanţului de aprovizionare privind substanţele chimice şi amestecurile de substanţe chimice, precum şi obligaţiile care le revin utilizatorilor din aval (titlurile IV şi V, art.31 şi 37); - adoptarea de dispoziţii naţionale privind adoptarea listei de restricţii, astfel cum se specifică în anexa XVII la REACH (titlul VIII, art.67) |
3. Elaborarea şi aprobarea Conceptului tehnic de creare a Registrului produselor chimice de pe piaţa Republicii Moldova | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | Proiect de asistenţă tehnică | ||
| 4. Includerea unui capitol în proiectul Legii privind substanţele chimice | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2015 | Proiect de asistenţă tehnică | |||
| 5. Includerea unui articol în proiectul Legii privind substanţele chimice şi elaborarea proiectului hotărîrii Guvernului privind lista restricţiilor, specificată în anexa XVII a REACH | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | Proiect de asistenţă tehnică | |||
|
CAPITOLUL 17. POLITICI CLIMATICE |
||||||
| 92 | Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea în vederea combaterii schimbărilor climatice. Cooperarea se desfăşoară ţinînd seama de interesele părţilor, în baza egalităţii şi a beneficiilor reciproce, precum şi de interdependenţa existentă între angajamentele bilaterale şi multilaterale în acest domeniu | |||||
| 93 | Cooperarea încurajează măsuri la nivel naţional, regional şi internaţional, inclusiv în următoarele domenii: (a) atenuarea schimbărilor climatice; (b) adaptarea la schimbările climatice; (c) comercializarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon; (d) cercetarea, dezvoltarea, demonstrarea, desfăşurarea şi diseminarea tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, sigure şi durabile din punctul de vedere al mediului, precum şi a tehnologiilor de adaptare la schimbările climatice; (e) integrarea aspectelor legate de climă în politici sectoriale; (f) activităţi de sensibilizare, educare şi formare |
|||||
| 94 | Părţile se angajează, printre altele: (a) să facă schimb de informaţii şi de experienţă; (b) să pună în aplicare activităţi comune de cercetare şi schimburi de informaţii referitoare la tehnologiile mai ecologice; (c) să pună în aplicare activităţi comune la nivel regional şi internaţional, inclusiv cu privire la acordurile multilaterale în domeniul mediului ratificate de părţi, precum şi activităţi comune în cadrul agenţiilor competente, după caz. Părţile acordă o atenţie deosebită aspectelor transfrontaliere şi cooperării regionale |
|||||
| 95 | Cooperarea include, printre altele, dezvoltarea şi punerea în aplicare: (a) a unei strategii climatice globale şi a unui plan de acţiune pentru atenuarea pe termen lung a efectelor schimbărilor climatice şi pentru adaptarea la acestea |
2.4. Cooperarea economică Combaterea schimbărilor climei - Cooperarea pentru fortificarea dialogului şi cooperarea privind schimbările climatice, contribuind la: - pregătirea şi semnarea unui nou acord global cu privire la schimbările climatice; - planificarea strategică şi elaborarea măsurilor de atenuare şi adaptare la schimbările climatice; - ajustarea legislaţiei naţionale la actele UE şi instrumentele internaţionale relevante |
1. Asigurarea implementării Strategiei Republicii Moldova de adaptare la schimbarea climei pînă în anul 2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1009 din 10 decembrie 2014 | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare |
| (b) a evaluărilor privind vulnerabilitatea şi adaptarea la schimbările climatice | 2. Efectuarea unui studiu privind evaluarea vulnerabilităţii la schimbările climatice a sectoarelor-cheie ale economiei naţionale | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2015 | Proiectul regional “Clima East” (Parteneriatul Estic) | ||
| (c) a unei strategii naţionale de adaptare la schimbările climatice | ||||||
| 3. Elaborarea şi aprobarea Contribuţiei naţionale pentru noul acord global cu privire la schimbările climatice | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2015 | Suport oferit de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu | |||
| (d) a unei strategii de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon | 4. Elaborarea şi aprobarea Strategiei de dezvoltare cu emisii reduse | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | Proiectul regional “Clima East” | ||
| (e) a unor măsuri pe termen lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră | 5. Promovarea programelor de eliminare treptată a automobilelor, camioanelor, tractoarelor vechi | Ministerul Mediului | 2023 | Proiecte de asistenţă tehnică | ||
| (f) a unor măsuri destinate pregătirii pentru comercializarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon | 6. Realizarea studiilor privind nivelul de pregătire pentru comercializarea CO2 | Ministerul Mediului | 2020 | În limitele resurselor bugetare, proiecte de asistenţă tehnică | ||
| (g) a unor măsuri destinate promovării transferului de tehnologii în baza unei evaluări a nevoilor în materie de tehnologie | 7. Elaborarea mecanismului de aplicare a sistemului “celor mai bune tehnici disponibile” şi “celor mai bune practici” pentru sectoarele industriei care au un impact semnificativ în ceea ce priveşte calitatea aerului | Ministerul Mediului | 2020 | În limitele resurselor bugetare, proiecte de asistenţă tehnică | ||
| (h) a unor măsuri destinate integrării consideraţiilor legate de climă în politici sectoriale, precum şi | 8. Integrarea prevederilor de protecţie a mediului, dezvoltare economică verde şi adaptare la schimbările climatice în documentele de politici sectoriale şi în legislaţia relevantă | Ministerul Mediului | 2014-2020 | În limitele resurselor bugetare | ||
| (i) a unor măsuri privind substanţele care afectează stratul de ozon | 9. Elaborarea şi aprobarea Programului naţional de suprimare eşalonată a hidroclorofluorocarburilor pentru anii 2014-2040 în Republica Moldova | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 96 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol | Menţinerea unui dialog permanent cu instituţiile UE, inclusiv în cadrul structurilor stabilite în Acordul de Asociere | Ministerul Mediului | Pe parcurs | În limitele resurselor bugetare | |
| 97 | Republica Moldova realizează apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa XII la prezentul acord, în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: ‑ instituirea unui sistem pentru identificarea instalaţiilor relevante şi pentru identificarea gazelor cu efecte de seră (anexele I şi II); ‑ crearea unui sistem de monitorizare, raportare, verificare şi asigurare a punerii în aplicare şi a unor proceduri de consultare publică (art. 9, 14‑17, 19 şi 21) |
Evaluarea cadrului instituţional, a lacunelor din legislaţia naţională şi în vederea identificării modului de transpunere a cerinţelor Directivei 2003/87/CE | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare, Proiectul regional “Clima East” | |
| Regulamentul (CE) nr.842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră Aplicarea următoarelor dispoziţii ale regulamentului: ‑ adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente; ‑ stabilirea/adaptarea cerinţelor de formare şi certificare naţionale pentru personalul şi societăţile relevante (art. 5); ‑ stabilirea de sisteme de raportare în vederea obţinerii de date privind emisiile în sectoarele relevante (art. 6); ‑ stabilirea unor sisteme de asigurare a punerii în aplicare (art. 13) |
Evaluarea cadrului instituţional, a lacunelor din legislaţia naţională în vederea identificării modului de transpunere a cerinţelor Directivei 2003/87/CE | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Regulamentul (CE) nr.1005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon Aplicarea următoarelor dispoziţii ale regulamentului: ‑ adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente; ‑ stabilirea unei interdicţii privind producerea de substanţe reglementate, cu excepţia anumitor utilizări şi, pînă în 2019, a hidroclorofluorocarburilor (HCFC) (art. 4); ‑ stabilirea unei interdicţii privind introducerea pe piaţă şi utilizarea substanţelor reglementate, cu excepţia HCFC regenerate, care pot fi folosite ca agent refrigerant pînă în 2015 (art. 5 şi 11); ‑ definirea condiţiilor pentru producerea, introducerea pe piaţă şi utilizarea de substanţe reglementate pentru utilizările exceptate (ca intermediari de sinteză, agenţi de proces, pentru utilizări esenţiale de laborator şi analitice şi utilizarea critică de haloni) şi derogări individuale, inclusiv utilizările bromurii de metil în cazuri de urgenţă (capitolul III); ‑ instituirea unui sistem de licenţe pentru importul şi exportul de substanţe reglementate pentru utilizările exceptate (capitolul IV) şi de obligaţii de raportare pentru statele membre şi întreprinderi (art. 26 şi 27); ‑ stabilirea obligaţiilor privind recuperarea, reciclarea, regenerarea şi distrugerea substanţelor reglementate uzate (art. 22); ‑ stabilirea de proceduri pentru monitorizarea şi inspectarea scurgerilor de substanţe reglementate (art. 23) |
Evaluarea cadrului instituţional, a lacunelor din legislaţia naţională în vederea identificării modului de transpunere a cerinţelor Directivei 2003/87/CE | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Directiva 98/70/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei şi a motorinei Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: ‑ adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente; ‑ realizarea unei evaluări a consumului naţional de combustibil; ‑ stabilirea unui sistem de monitorizare a calităţii combustibililor (art. 8); ‑ interzicerea comercializării benzinei cu plumb (art. 3 alin.(1)); ‑ autorizarea comercializării benzinei fără plumb, a combustibililor diesel şi a carburanţilor folosiţi pentru utilajele mobile nerutiere şi tractoarele agricole şi forestiere, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor relevante (art. 3 şi 4); - stabilirea unui sistem de reglementare pentru a reglementa împrejurările excepţionale şi a unui sistem de culegere de date privind calitatea combustibililor la nivel naţional (art. 7 şi 8) |
Evaluarea cadrului instituţional, a lacunelor din legislaţia naţională în vederea identificării modului de transpunere a cerinţelor Directivei 2003/87/CE | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare, Proiectul regional “Clima East” | ||
|
CAPITOLUL 18. SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ |
||||||
| 98 | Părţile îşi consolidează cooperarea cu privire la dezvoltarea societăţii informaţionale în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor prin punerea la dispoziţie la scară largă a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor la preţuri rezonabile. Această cooperare ar trebui să vizeze facilitarea accesului la pieţele comunicaţiilor electronice, încurajarea concurenţei şi a investiţiilor în sectorul respectiv şi promovarea dezvoltării serviciilor publice online | 2.4. Cooperarea economică Societatea informaţională - Fortificarea sectorului prin schimbul de informaţie şi experienţă în implementarea Iniţiativei Europa 2020 “Agenda Digitală pentru Europa” |
Implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare a societăţii informaţionale “Moldova Digitală 2020” şi a Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei pe toate cele 3 dimensiuni ale sale: a) Pilonul I: Infrastructură şi acces – îmbunătăţirea conectivităţii şi accesului la reţea; b) Pilonul II: Conţinut digital şi servicii electronice – promovarea generării conţinutului şi serviciilor digitale; c) Pilonul III: Capacităţi şi utilizare – consolidarea alfabetizării şi competenţelor digitale pentru a permite inovarea şi a stimula utilizarea |
Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | -2015-2020 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse |
| 99 | Cooperarea poate viza următoarele subiecte: (a) Schimbul de informaţii şi de cele mai bune practici privind punerea în aplicare a strategiilor naţionale referitoare la societatea informaţională, inclusiv, printre altele, iniţiative care vizează promovarea accesului la reţele în bandă largă, îmbunătăţirea securităţii reţelelor şi dezvoltarea serviciilor publice online |
2.4. Cooperarea economică Societatea informaţională - Ajustarea legislaţiei în domeniul comunicaţiilor electronice la acquis-ul UE - Fortificarea sectorului prin schimbul de informaţie şi experienţă în implementarea Iniţiativei Europa 2020 “Agenda digitală pentru Europa” |
1. Ajustarea Legii comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 în conformitate cu directivele corespunzătoare ale UE şi promovarea modificărilor respective | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse |
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor legii sus-menţionate | Trimestrul I, 2016 | |||||
| (b) Schimbul de informaţii, de cele mai bune practici şi de experienţă pentru a promova dezvoltarea unui cadru de reglementare cuprinzător pentru comunicaţiile electronice, în special pentru a consolida capacitatea administrativă a administraţiei naţionale în domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi a autorităţii independente de reglementare, pentru a încuraja o mai bună utilizare a resurselor de spectru şi pentru a promova interoperabilitatea reţelelor în Republica Moldova şi cu UE | 2.4. Cooperarea economică Societatea informaţională - Ajustarea legislaţiei în domeniul comunicaţiilor electronice la acquis-ul UE - Fortificarea sectorului prin schimbul de informaţie şi experienţă în implementarea Iniţiativei Europa 2020 “Agenda digitală pentru Europa” - Fortificarea independenţei şi capacităţii administrative a autorităţii de reglementare în domeniul comunicaţiilor pentru a asigura abilitatea acesteia de a întreprinde măsuri de reglementare corespunzătoare, de a implementa deciziile sale şi toate reglementările aplicabile şi de a garanta concurenţa loială pe pieţe 2.3. Cooperarea în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii Protecţia datelor cu caracter personal - Fortificarea în continuare a dezvoltării capacităţii autorităţii pentru protecţia datelor cu caracter personal (Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal) şi monitorizarea aplicării standardelor de protecţie a datelor în toate sectoarele, în special în cele referitoare la aplicarea legii |
3. Instituirea unui mecanism eficient de cooperare între Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal şi Agenţia Naţională de Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |
| 4. Adaptarea reţelelor de comunicaţii electronice la standardele naţionale de protecţie a datelor cu caracter personal | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | Permanent | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| (c) Încurajarea şi promovarea punerii în aplicare a instrumentelor TIC pentru o mai bună guvernanţă, e‑learning şi cercetare, servicii publice de asistenţă medicală, digitizarea patrimoniului cultural, dezvoltarea conţinutului digital şi a comerţului electronic | 2.4. Cooperarea economică Societatea informaţională - Ajustarea legislaţiei în domeniul comunicaţiilor electronice la acquis-ul UE - Fortificarea sectorului prin schimbul de informaţie şi experienţă în implementarea Iniţiativei Europa 2020 “Agenda digitală pentru Europa” |
5. Implementarea Strategiei de e-Sănătate 2020 | Ministerul Sănătăţii, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Centrul de Guvernare Electronică | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| 6. Implementarea Sistemului informaţional automatizat “Asistenţa medicală primară” cu utilizarea platformei guvernamentale comune | 2015 | |||||
| 7. Implementarea platformei de interoperabilitate în sectorul sănătăţii cu utilizarea standardelor europene de comunicare | 2015-2016 | |||||
| (d) Îmbunătăţirea nivelului de securitate a datelor cu caracter personal şi a protejării confidenţialităţii în comunicaţiile electronice | ||||||
| 100 | Părţile promovează cooperarea dintre autorităţile de reglementare ale UE şi autorităţile naţionale de reglementare ale Republicii Moldova din domeniul comunicaţiilor electronice. Părţile iau în considerare, de asemenea, cooperarea în alte domenii relevante, inclusiv prin intermediul iniţiativelor regionale | |||||
| 101 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol (Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor în comun cu alte instituţii vizate participă la şedinţele structurilor Acordului de Asociere DCFTA) | |||||
| 102 | Republica Moldova realizează apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa XXVIII‑B la prezentul Acord, în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă | |||||
| Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (Directiva-cadru), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: – consolidarea capacităţii administrative şi a independenţei autorităţii naţionale de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice; – stabilirea procedurilor de consultare publică pentru măsurile de reglementare noi; – instituirea unor mecanisme eficiente de atac împotriva deciziilor autorităţii naţionale de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice; – definirea pieţelor relevante de produse şi servicii din sectorul comunicaţiilor electronice care sînt susceptibile reglementării ex ante şi analiza acestor pieţe, cu scopul de a stabili dacă pe acestea există o putere de piaţă semnificativă (SMP) |
1. Promovarea modificărilor şi completărilor la Legea comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor legii sus-menţionate | Trimestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||||
| 3. Adoptarea Legii privind accesul pe proprietăţi şi utilizarea partajată a infrastructurii asociate reţelelor publice de comunicaţii electronice | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul IV, 2015 | Surse diverse | |||
| 4. Implementarea Programului de management al spectrului de frecvenţe radio pe anii 2013-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.116 din 11 februarie 2013 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | 2014-2020 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice (Directiva privind autorizarea), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - punerea în aplicare a unui regulament care să prevadă autorizaţii generale şi să limiteze nevoia de licenţe individuale în cazuri specifice, justificate în mod corespunzător |
||||||
| Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora (Directiva privind accesul), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 În baza analizei de piaţă, efectuate în conformitate cu directiva-cadru, autoritatea naţională de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice va impune operatorilor care s-au dovedit a avea putere semnificativă pe piaţă (SMP) pe pieţele relevante, obligaţii de reglementare adecvate, cu privire la: - accesul la, şi utilizarea infrastructurilor specifice de reţea; - controlul preţurilor privind accesul şi tarifele de interconectare, inclusiv obligaţiile în funcţie de costuri; - transparenţă, nondiscriminare şi separarea contabilă |
1. Elaborarea şi promovarea a modificărilor la Legea comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a modificărilor la Legea respectivă | Trimestrul I, 2016 | |||||
| 3. Adoptarea Legii privind accesul pe proprietăţi şi utilizarea partajată a infrastructurii asociate reţelelor publice de comunicaţii electronice | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Punerea în aplicare a modificărilor la legea respectivă | Trimestrul I, 2016 | |||||
| 5. Implementarea Programului de management al spectrului de frecvenţe radio pe anii 2013-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.116 din 11 februarie 2013 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | 2015-2020 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 6. Elaborarea şi implementarea Programului de dezvoltare a reţelelor fixe în bandă largă pe anii 2014-2020 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2015-2020 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 7. Elaborarea şi implementarea Programului de dezvoltare a reţelelor mobile în bandă largă pe anii 2014-2020 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2015-2020 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile electronice de comunicaţii (Directiva privind serviciul universal), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: – punerea în aplicare a Regulamentului privind obligaţiile de serviciu universal (USO), inclusiv stabilirea unor mecanisme pentru calculul preţurilor şi finanţare; – asigurarea respectării intereselor şi drepturilor utilizatorilor, în special prin introducerea portabilităţii numerelor şi numărului unic european pentru apeluri de urgenţă 112 |
1. Elaborarea şi promovarea modificărilor la Legea comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | Trimestrul IV, 2015 | |||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor Legii | Trimestrul I, 2016 | |||||
| 3. Elaborarea şi aprobarea Programului naţional de implementare a serviciului universal în domeniul comunicaţiilor electronice în Republica Moldova pentru anii 2014-2020 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 4. Elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind implementarea serviciului universal | Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 5. Elaborarea şi aprobarea de către Guvern a Metodologiei de calculare a costului net privind îndeplinirea obligaţiilor de furnizare a serviciului universal | Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 6. Stabilirea cotei de contribuţii obligatorii care urmează să fie efectuate de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice în fondul serviciului universal | Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | Anual | În limitele resurselor bugetare | |||
| 7. Elaborarea Programului naţional de implementare a Serviciului de urgenţă 112 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, alte instituţii vizate | 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 8. Efectuarea unui studiu de fezabilitate, care va include: a) studiul reţelelor publice de comunicaţii electronice pe ţară (telefonia fixă, telefonia mobilă, ISP), în scopul determinării stării lor şi a posibilităţii de recepţionare a apelurilor de urgenţă utilizînd un singur număr de urgenţă 112; b) analiza economico-financiară şi costurile privind crearea Serviciului 112; c) elaborarea Conceptului tehnic al Sistemului Informaţional automatizat al Serviciul 112 |
Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 9. Elaborarea şi aprobarea Regulamentului, structurii, efectivului-limită şi statelor de personal ale Serviciului 112 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 10. Elaborarea Regulamentului şi crearea Comitetului coordonator interdepartamental pentru asigurarea interacţiunii dintre Serviciul 112 şi serviciile specializate de urgenţă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi alte instituţii vizate | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 11. Crearea Serviciului naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Semestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 12. Elaborarea Regulamentului de interacţiune dintre Serviciul 112 şi serviciile specializate de urgenţă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi alte instituţii vizate | Semestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| Directiva 2002/77/CE a Comisiei din 16 septembrie 2002 privind concurenţa pe pieţele de reţele şi servicii de comunicaţii electronice | 1. Întreprinderea măsurilor pentru transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor directivei (ajustarea/revizuirea Legii comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | ||
| 2. Punerea în aplicare a modificărilor la legea respectivă | Trimestrul I, 2016 | |||||
| 3. Adoptarea Legii privind accesul pe proprietăţi şi utilizarea partajată a infrastructurii asociate reţelelor publice de comunicaţii electronice | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul I, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice (Directiva asupra confidenţialităţii şi comunicaţiilor electronice), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009 / 136/CE al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: – punerea în aplicare a unui Regulament pentru a asigura protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale, şi în special a dreptului la viaţă privată, în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul comunicaţiilor electronice şi pentru a asigura libera circulaţie a acestor date, precum şi a echipamentelor şi serviciilor de comunicaţii electronice Notă: Modificarea actelor menţionate la pct.2 şi 3 urmează a fi realizată în conformitate cu Hotărîrea Curţii de Justiţie a UE prin care Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice şi de modificare a Directivei 2002/58/CE este declarată nevalidă |
1. Implementarea Legii nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal | Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | Permanent | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Elaborarea modificărilor la Legea comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 şi promovarea în Guvern a acestora | Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 3. Punerea în aplicare a modificărilor la legea respectivă | Trimestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||||
| 4. Aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.20-XVI din 3 februarie 2009 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Procuratura Generală | Trimestrul II, 2017 | ||||
| Decizia nr.676/2002/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvenţe radio în Comunitatea Europeană Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - adoptarea unei politici şi a unei reglementări care să asigure disponibilitatea armonizată şi utilizarea eficientă a spectrului de frecvenţe radio |
1. Implementarea Programului de management al spectrului de frecvenţe radio pe anii 2013-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.116 din 11 februarie 2013 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | ||
| 2. Elaborarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de eliberare a licenţelor de emisie pentru serviciile de programe TV privind utilizarea mutiplexului | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 3. Organizarea concursurilor de eliberare a licenţelor de emisie pentru serviciile de programe TV privind utilizarea mutiplexului | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Implementarea Programului privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră, elaborat de Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor pe domeniul de competenţă al Consiliului Coordonator al Audiovizualului | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 5. Organizarea şi desfăşurarea campaniilor de informare a populaţiei cu privire la televiziunea digitală terestră şi cu privire la drepturile consumatorului în cadrul procesului de tranziţie la televiziunea digitală terestră | Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul I, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Directiva 1999/5/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 1999 privind echipamentele hertziene şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea reciprocă a conformităţii acestora | Implementarea Reglementării tehnice “Echipamente radio, echipamente terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea conformităţii acestora” (Hotărîrea Guvernului nr.1274 din 23 noiembrie 2007) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Permanent | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | ||
| Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societăţii informaţionale, în special ale comerţului electronic, pe piaţa internă (Directiva privind comerţul electronic) Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - impulsionarea dezvoltării e-comerţului; - eliminarea obstacolelor din calea furnizării transfrontaliere a serviciilor societăţii informaţionale; - asigurarea securităţii juridice pentru furnizorii de servicii ale societăţii informaţionale; - armonizarea limitărilor la răspunderea furnizorilor de servicii care acţionează în calitate de intermediari, atunci cînd furnizează servicii de simplă transmitere, caching sau hosting, neprevăzînd nici o obligaţie generală de a monitoriza |
1. Întreprinderea măsurilor pentru transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor directivei | Ministerul Economiei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi aprobarea actelor normative necesare (inclusiv normelor tehnice) pentru aplicarea Legii nr.91 privind semnătura electronică şi documentul electronic, adoptate de Parlament în lectura a doua la data de 29 mai 2014 | Serviciul de Informaţii şi Securitate | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 3. Elaborarea proiectului de lege privind contractele la distanţă (inclusiv comerţul electronic) | Ministerul Economiei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public | Implementarea Hotărîrii Guvernului nr.886 din 8 noiembrie 2013 “Pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.305 din 26 decembrie 2012 cu privire la reutilizarea informaţiilor din sectorul public” | Trimestrul II, 2016 | ||||
| Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice Aplicarea următoarelor dispoziţii ale directivei: - adoptarea unei politici şi legislaţii în vederea creării unui cadru pentru utilizarea semnăturilor electronice care să asigure recunoaşterea lor legală de bază şi admisibilitatea ca probă în justiţie; - stabilirea unui sistem de supraveghere obligatorie a furnizorilor de servicii de certificare care eliberează certificate calificate |
Elaborarea şi aprobarea actelor normative necesare (inclusiv normelor tehnice) pentru aplicarea Legii nr.91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică şi documentul electronic | Serviciul de Informaţii şi Securitate | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | ||
|
CAPITOLUL 19. TURISMUL |
||||||
| 103 | Părţile cooperează în domeniul turismului, urmărind consolidarea dezvoltării unui sector al turismului competitiv şi durabil, ca factor generator de creştere şi emancipare economică, de ocupare a forţei de muncă şi de schimburi externe | |||||
| 104 | Cooperarea la nivel bilateral, regional şi european ar urma să se bazeze pe următoarele principii: (a) Respectarea integrităţii şi a intereselor comunităţilor locale, în special în zonele rurale |
1. Modificarea mecanismului de clasificare a structurilor de primire turistică din spaţiul rural | Agenţia Turismului | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | |
| (b) Importanţa patrimoniului cultural | 2. Elaborarea anuală a agendei cultural-turistice şi difuzarea acesteia prin instrumentele de informare turistică | Ministerul Culturii, Agenţia Turismului | Anual | În limitele resurselor bugetare | ||
| 3. Elaborarea şi includerea anuală în circuit a minimum două rute cultural-turistice | Agenţia Turismului | Anual | În limitele resurselor bugetare | |||
| (c) Interacţiunea pozitivă între turism şi protecţia mediului | 4. Elaborarea şi aprobarea unui Program de dezvoltare a ecoturismului în Republica Moldova în anii 2017-2020 | Agenţia Turismului, Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 105 | Cooperarea se concentrează pe următoarele aspecte: (a) Schimbul de informaţii, de cele mai bune practici, de experienţă şi transferul de know‑how, inclusiv în ceea ce priveşte tehnologiile inovatoare |
2.4. Cooperarea economică Turism - Continuarea schimbului de bune practici şi cunoştinţe, instruirii şi educaţiei în domeniul turismului |
1. Susţinerea proiectelor de importanţă naţională şi internaţională din domeniul turismului derulate pe bază de parteneriate între agenţii economici din ţară şi diaspora moldovenească | Agenţia Turismului, Biroul pentru relaţii cu diaspora | Anual | În limitele resurselor bugetare |
| (b) Crearea unui parteneriat strategic între interesele publice, private şi comunitare pentru a asigura dezvoltarea durabilă a turismului | 2. Conectarea rutelor turistice naţionale la rutele turistice europene | Agenţia Turismului | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| (c) Promovarea şi dezvoltarea produselor şi a pieţelor de turism, a infrastructurii, a resurselor umane şi a structurilor instituţionale, precum şi identificarea şi eliminarea barierelor din calea serviciilor de călătorie | 3. Elaborarea şi aprobarea cerinţelor privind confecţionarea şi utilizarea indicatoarelor turistice, în conformitate cu standardele europene | Agenţia Turismului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Trimestrul III, 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| (d) Dezvoltarea şi punerea în aplicare a unor strategii şi politici eficiente, inclusiv a aspectelor juridice, administrative şi financiare corespunzătoare | 4. Crearea parteneriatelor pentru implementarea proiectelor în domeniul turismului cu finanţare din fonduri naţionale şi internaţionale | Agenţia Turismului | 2014-2016, anual | În limitele resurselor bugetare | ||
| (e) Formarea în domeniul turismului şi consolidarea capacităţilor pentru a îmbunătăţi standardele serviciilor | 5. Elaborarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la atestarea ghizilor de turism | Agenţia Turismului | Trimestrul III, 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| (f) Dezvoltarea şi promovarea turismului loca | 6. Participarea anuală la minimum 8 expoziţii internaţionale de turism | Agenţia Turismului, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Agenţia Turismului, Ministerul Economiei (MIEPO) | Anual | În limitele resurselor bugetare | ||
| 7. Difuzarea spotului publicitar video prin intermediul misiunilor diplomatice, mass-media, online, la evenimente şi expoziţii, posturi TV internaţionale | ||||||
| 8. Organizarea, în colaborare cu Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO), a unui Forum Internaţional de Turism “Dezvoltarea turismului vitivinicol” | Agenţia Turismului, Oficiul Naţional al Viei şi Vinului | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 106 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol | Asigurarea unui dialog permanent cu instituţiile UE | Agenţia Turismului | Pe parcurs | ||
|
CAPITOLUL 20. DEZVOLTAREA REGIONALĂ, COOPERAREA |
||||||
| 107 | (1) Părţile promovează înţelegerea reciprocă şi cooperarea bilaterală în domeniul politicii regionale, inclusiv metodele de formulare şi de punere în aplicare a politicilor regionale, guvernanţa şi parteneriatul pe mai multe niveluri, cu un accent deosebit pe dezvoltarea zonelor defavorizate şi pe cooperarea teritorială, avînd ca obiectiv stabilirea canalelor de comunicare şi îmbunătăţirea schimburilor de informaţii şi de experienţă între autorităţile naţionale, regionale şi locale, actorii socioeconomici şi societatea civilă | 1. Ajustarea cadrului normativ şi strategic al politicii de dezvoltare regională a Republicii Moldova la cel comunitar | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |
| 2. Elaborarea metodologiei de evaluare a impactului în urma implementării Strategiei naţionale de dezvoltare regională | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 3. Elaborarea planurilor regionale sectoriale pentru domeniile: eficienţa energetică, aprovizionarea cu apă şi canalizarea, drumurile locale şi regionale, managementul deşeurilor solide | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | Trimestrul III, 2014 - trimestrul II, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (2) În special, părţile cooperează în vederea alinierii practicii Republicii Moldova la următoarele principii: (a) Descentralizarea procesului de luare a deciziilor de la nivelul central la nivelul comunităţilor regionale |
2.4. Cooperarea economică Dezvoltare regională - Consolidarea infrastructurii sociale şi tehnice în regiunile de dezvoltare prin implementarea eficientă a proiectelor de dezvoltare, în baza strategiilor de dezvoltare regională coerente, cu termene precise de realizare, luînd în considerare necesitatea de a susţine dezvoltarea teritorială echilibrată pe întreg teritoriul ţării |
4. Includerea în politicile de dezvoltare regională a măsurilor de transferare a competenţelor către administraţiile regionale şi locale | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| (b) Consolidarea parteneriatului dintre toate părţile implicate în dezvoltarea regională | 5. Fortificarea capacităţilor actorilor implicaţi în procesul de implementare a politicii de dezvoltare regională | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| (c) Cofinanţarea prin intermediul contribuţiei financiare a părţilor implicate în implementarea programelor şi a proiectelor de dezvoltare regională | 6. Realizarea obiectivului privind diminuarea disparităţilor locale, inter- şi intraregionale prin acordarea suportului în implementarea proiectelor de dezvoltare regională, incluse în Documentul unic de program | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 7. Perfecţionarea mecanismului de finanţare şi cofinanţare a programelor şi proiectelor de dezvoltare regională din surse interne şi externe | ||||||
| 108 | (1) Părţile sprijină şi consolidează implicarea autorităţilor locale şi regionale în ceea ce priveşte cooperarea transfrontalieră şi regională şi structurile de gestionare aferente, îmbunătăţesc cooperarea prin instituirea unui cadru legislativ de abilitare, susţin şi elaborează măsuri de consolidare a capacităţilor şi promovează întărirea reţelelor economice şi comerciale transfrontaliere şi regionale | 1. Crearea instrumentelor şi a cadrului legal favorabil autorităţilor publice locale pentru dezvoltarea cooperării transfrontaliere | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| 2. Acordarea de asistenţă autorităţilor publice locale în promovarea cooperării în cadrul euroregiunilor şi în cadrul structurilor regionale internaţionale | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | 2014-2016 | Bugetul de stat, mijloacele partenerilor de dezvoltare, alte surse | |||
| (2) Părţile cooperează în vederea consolidării capacităţilor instituţionale şi operaţionale ale instituţiilor naţionale şi regionale în domeniul dezvoltării regionale şi amenajării teritoriului, printre altele prin: (a) Îmbunătăţirea mecanismului privind interacţiunea verticală şi orizontală a administraţiei publice centrale şi locale în procesul de elaborare şi punere în aplicare a politicilor regionale |
3. Elaborarea conceptului Planului de amenajare a teritoriului naţional | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | 2016 | Bugetul de stat, mijloacele partenerilor de dezvoltare, alte surse | ||
| 4. Elaborarea a 3 planuri regionale de amenajare a teritoriului | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | 2014-2016 | Bugetul de stat, mijloacele partenerilor de dezvoltare, alte surse | |||
| 5. Diversificarea economiei rurale (în alte sectoare decît cel al agriculturii) prin implementarea programelor de suport, de conştientizare, de antreprenoriat, de schimb regional pe segmentul de cooperare transfrontalieră sau prin programe cu alte regiuni din Uniunea Europeană | Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2014-2016 | În limitele bugetului de stat şi din surse externe | |||
| (b) Dezvoltarea capacităţii autorităţilor publice locale de a promova cooperarea transfrontalieră în conformitate cu reglementările şi cu practicile UE | 6. Cooperarea cu Academia de Administrare Publică şi instituţiile de învăţămînt superior din ţară pentru elaborarea şi actualizarea programelor de instruire în domeniul dezvoltării regionale | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | 2014-2016 | Bugetul de stat, mijloacele partenerilor de dezvoltare, alte surse | ||
| (c) Schimbul de cunoştinţe, de informaţii şi de cele mai bune practici cu privire la politicile de dezvoltare regională pentru a promova bunăstarea economică a comunităţilor locale şi dezvoltarea omogenă a regiunilor | 7. Realizarea schimbului de experienţă cu ţările partenere ale UE pentru preluarea bunelor practici în domeniul dezvoltării regionale | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | 2014-2016 | Bugetul de stat, mijloacele partenerilor de dezvoltare, alte surse | ||
| 109 | (1) Părţile consolidează şi încurajează dezvoltarea elementelor transfrontaliere şi regionale din domenii precum transporturile, energia, reţelele de comunicare, cultura, educaţia, turismul, sănătatea, precum şi din alte sectoare reglementate de prezentul acord, care au o relevanţă pentru cooperarea transfrontalieră şi regională | 1. Acordarea de asistenţă autorităţilor publice locale în promovarea cooperării în cadrul euroregiunilor şi în cadrul altor structuri regionale internaţionale | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | 2014-2016 | Bugetul de stat, mijloacele partenerilor de dezvoltare, alte surse | |
| (2) Părţile îşi intensifică cooperarea dintre regiunile lor, sub formă de programe transnaţionale şi transfrontaliere, încurajînd participarea regiunilor Republicii Moldova la structurile şi organizaţiile regionale europene şi promovînd dezvoltarea economică şi instituţională a acestora prin implementarea unor proiecte de interes comun | ||||||
| 2. Facilitarea şi acordarea asistenţei autorităţilor publice locale în aplicarea pentru finanţare din programele europene şi din alte fonduri | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | 2014-2016 | ||||
| Aceste activităţi vor avea loc în contextul: (a) Continuării cooperării teritoriale cu regiunile europene, inclusiv prin intermediul unor programe de cooperare transnaţionale şi transfrontaliere |
3. Accesarea diferitor programe transnaţionale şi transfrontaliere în cadrul apelurilor de proiecte | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | 2014-2016 | În limitele bugetului de stat şi din surse externe | ||
| (b) Cooperării în cadrul Parteneriatului Estic cu organisme ale UE, inclusiv cu Comitetul Regiunilor, precum şi în contextul participării la diverse proiecte şi iniţiative regionale europene | 4. Participarea la diverse proiecte ale Parteneriatului Estic | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | 2014-2016 | În limitele bugetului de stat şi din surse externe | ||
| (c) În contextul cooperării, printre altele, cu Comitetul Economic şi Social European, cu Asociaţia Europeană a Agenţiilor de Dezvoltare Rurală (EURADA) şi cu Reţeaua europeană de observare a dezvoltării şi coeziunii teritoriale (ESPON) | 5. Iniţierea unui Acord pentru elaborarea Programului de colaborare cu Comitetul Economic şi Social European, Asociaţia Europeană a Agenţiilor de Dezvoltare Regională şi Reţeaua europeană de observare a dezvoltării şi coeziunii teritoriale | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare, din mijloacele partenerilor de dezvoltare şi din alte surse | ||
| 110 | (1) Părţile intensifică şi asigură o mai bună coordonare şi cooperare între ţările şi regiunile vizate de Strategia UE pentru regiunea Dunării, care să se concentreze, printre altele, pe îmbunătăţirea conexiunilor de transport şi distribuţie a energiei, pe mediu, pe dezvoltarea economică şi socială şi pe securitate, ceea ce va contribui la un transport rutier şi feroviar mai rapid, la furnizarea unei energii la preţuri mai mici şi din surse de aprovizionare mai sigure, la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, cu ape mai curate, la protejarea biodiversităţii şi la prevenirea mai eficientă a inundaţiilor transfrontaliere | 1. Promovarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării în Republica Moldova (SUERD) prin asigurarea activităţii Coordonatorului naţional (viceministrul dezvoltării regionale şi construcţiilor) | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, instituţiile reprezentate în grupul interministerial de coordonare a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării în Republica Moldova | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare, din mijloacele partenerilor de dezvoltare şi din alte surse | |
| 2. Facilitarea comunicării coordonatorilor pe priorităţi (PAC) cu experţii naţionali pe priorităţi | ||||||
| 3. Implicarea în procesul de programare şi ulterior promovarea Programului transnaţional “Dunărea 2014-2020” | ||||||
| (2) Părţile îşi sporesc cooperarea transfrontalieră vizînd restabilirea navigaţiei pe rîul Prut, ceea ce va conduce la prevenirea inundaţiilor în bazinul hidrografic al rîului, la îmbunătăţirea calităţii apei şi a irigaţiilor agricole, la intensificarea activităţilor economice, la promovarea turismului şi a activităţilor culturale, contribuind totodată la consolidarea capacităţilor | 4. Promovarea participării autorităţilor publice centrale şi locale în aplicarea pentru finanţare din programele europene de cooperare transfrontalieră şi alte fonduri externe, în particular înaintarea proiectelor în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră Republica Moldova-România, Republica Moldova-Ucraina | Cancelaria de Stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerul Mediului, Agenţia Turismului | 2014-2016 | |||
| 111 | Părţile facilitează circulaţia cetăţenilor UE şi ai Republicii Moldova care sînt nevoiţi să treacă frontiera în mod frecvent şi pe distanţe scurte | Notă: A se vedea prevederile titlului III | Ministerul Afacerilor Interne (Poliţia de Frontieră) | |||
| 112 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol | Asigurarea informării continue a instituţiilor, autorităţilor interesate şi promovarea participării autorităţilor publice centrale şi locale în diverse iniţiative, programe naţionale, transfrontaliere şi transnaţionale pentru facilitarea dezvoltării regionale | Cancelaria de Stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor | Permanent | ||
|
CAPITOLUL 21. SĂNĂTATEA PUBLICĂ |
||||||
| 113 | Părţile convin să îşi dezvolte cooperarea în domeniul sănătăţii publice pentru a ridica nivelul siguranţei sănătăţii publice şi al protecţiei sănătăţii umane ca o condiţie prealabilă pentru dezvoltare durabilă şi creştere economică | 2.4. Cooperarea economică Sănătate publică - Susţinerea Republicii Moldova în pregătirea pentru implementarea acquis-ului UE în domeniul sănătăţii, conform celor menţionate în anexele relevante ale Acordului |
Accelerarea implementării reformelor în domeniul sănătăţii şi ajustarea cadrului naţional de reglementare a sănătăţii publice la cadrul ţărilor comunitare | Ministerul Sănătăţii | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare |
| 114 | Cooperarea vizează, în special, următoarele sectoare: (a) consolidarea sistemului de sănătate publică al Republicii Moldova, în special prin punerea în aplicare a reformelor în acest sector, prin asigurarea unei asistenţe medicale primare de înaltă calitate şi prin îmbunătăţirea guvernanţei în materie de sănătate şi a finanţării asistenţei medicale |
2.4. Dialogul politic şi reforma. Asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului Egalitate de şanse - Armonizarea cu standardele europene în ceea ce priveşte regulile de sănătate şi siguranţă, regulile pentru concediul de maternitate şi regulile de reconciliere a responsabilităţilor părinteşti şi profesionale |
1. Perfecţionarea mecanismelor de plată a contribuţiilor la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi eliminarea inechităţilor în stabilirea mărimii acestora prin reevaluarea veniturilor ca bază de calcul (acte normative elaborate; acte normative aprobate) | Ministerul Sănătăţii | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare |
| 2. Perfecţionarea cadrului normativ pentru prevenirea şi evitarea conducerii mijloacelor de transport în stare de ebrietate sau după agravarea stării de sănătate | Ministerul Sănătăţii | 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 3. Elaborarea şi aprobarea proiectului hotărîrii de Guvern privind modificarea Hotărîrii Guvernului nr.12 din 19 ianuarie 2009 “Pentru aprobarea Normelor privind examinarea medicală a conducătorilor de vehicule şi a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere” | ||||||
| (b) Supravegherea epidemiologică şi controlul bolilor transmisibile, cum ar fi HIV/SIDA, hepatita virală şi tuberculoza, precum şi sporirea capacităţii de pregătire pentru ameninţări şi urgenţe la adresa sănătăţii publice | 2.4. Cooperarea economică Sănătate publică - Consolidarea gradului de pregătire, instruire şi supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile, în particular a HIV/SIDA, tuberculozei, infecţiilor sexual transmisibil, şi hepatitei C şi B, inclusiv prin interacţiune cu Centrul European Pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor |
4. Evaluarea sistemului de supraveghere şi control al bolilor transmisibile | Ministerul Sănătăţii | 2014 | În limitele resurselor bugetare | |
| 5. Elaborarea Planului de acţiuni privind fortificarea şi ajustarea sistemului de supraveghere a bolilor transmisibile la reţeaua europeană de supraveghere a bolilor transmisibile TESSY | Ministerul Sănătăţii | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare, din Proiectul ECDC-ENPI | |||
| 6. Evaluarea serviciului de laborator a instituţiilor Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice în vederea pregătirii acestora de acreditare la nivel internaţional şi integrare în reţelele europene de laborator | Ministerul Sănătăţii | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare, din Proiectul ECDC-ENPI | |||
| 7. Fortificarea sistemului naţional de pregătire şi răspuns la evenimente şi urgenţe de sănătate publică sub aspect de alertă precoce şi răspuns rapid | Ministerul Sănătăţii | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (c) Prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile, în principal printr-un schimb de informaţii şi de bune practici, prin promovarea unui stil de viaţă sănătos, prin abordarea principalilor factori care influenţează starea de sănătate, cum ar fi alimentaţia şi dependenţa de droguri, alcool şi tabac | 2.4. Cooperarea economică Sănătate publică - Schimbul de bune practici în implementarea Convenţiei-cadru privind controlul tutunului şi Regulamentul Sanitar Internaţional |
8. Schimbul de experienţă cu instituţiile de profil din UE în vederea implementării prevederilor Convenţiei-cadru pentru controlul tutunului şi a Regulamentului Sanitar Internaţional | Ministerul Sănătăţii | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare, 20. 000 euro – Comisia Europeană prin TAIEX | |
| 9. Fortificarea capacităţilor de supraveghere a evenimentelor de sănătate publică | Ministerul Sănătăţii | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 10. Aprobarea Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi control al bolilor netransmisibile pe anii 2012-2020 | Ministerul Sănătăţii | 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 11. Consolidarea capacităţilor de implementare a sistemului naţional de supraveghere nutriţională | Ministerul Sănătăţii | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 12. Elaborarea proiectului hotărîrii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind enzimele alimentare | Ministerul Sănătăţii | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 13. Elaborarea proiectului hotărîrii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind preparatele pe bază de cereale şi alimentele pentru copii destinate sugarilor şi copiilor de vîrstă mică | Ministerul Sănătăţii | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (d) Calitatea şi siguranţa substanţelor de origine umană | 2.4. Cooperarea economică Sănătate publică - Susţinerea Republicii Moldova în pregătirea pentru implementarea acquis-ului UE în domeniul sănătăţii, conform celor menţionate în anexele relevante ale Acordului prevăzut, în particular referitor la legislaţia în domeniile controlului tutunului, calităţii şi siguranţei substanţelor de origine umană (sînge, ţesuturi, organe şi celule) şi bolilor transmisibile |
14. Consolidarea Agenţiei de Transplant din Republica Moldova şi asistenţă în armonizarea legislativă în materie de calitate şi siguranţă a substanţelor de origine umană | Ministerul Sănătăţii | 2014-2015 | Proiect twinning 1. 200. 000 euro de la Comisia Europeană | |
| 15. Fortificarea capacităţilor securităţii hemotransfuzionale în Republica Moldova | Ministerul Sănătăţii | 2014-2016 | Crucea Roşie din Elveţia – 1. 150 mii euro, în limitele resurselor bugetare | |||
| (f) Punerea în aplicare deplină şi promptă a acordurilor internaţionale în materie de sănătate, în special a Regulamentelor sanitare internaţionale şi a Convenţiei-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului din 2003 | 2.4. Cooperarea economică Sănătate publică - Susţinerea Republicii Moldova în pregătirea pentru implementarea acquis-ului UE în domeniul sănătăţii, conform celor menţionate în anexele relevante ale Acordului prevăzut, în particular referitor la legislaţia în domeniile controlului tutunului, calităţii şi siguranţei substanţelor de origine umană (sînge, ţesuturi, organe şi celule) şi bolilor transmisibile |
16. Elaborarea şi aprobarea Legii cu privire la controlul tutunului, conform prevederilor Convenţiei-cadru privind controlul tutunului a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii | Ministerul Sănătăţii | 2014 | În limitele resurselor bugetare | |
| 17. Instituirea Serviciului de consiliere şi tratament pentru renunţare la fumat | Ministerul Sănătăţii | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare, 20. 000 euro de la Comisia Europeană | |||
| 18. Elaborarea Raportului privind implementarea prevederilor Convenţiei-cadru privind controlul tutunului a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (CCCT) şi prezentarea acestuia în adresa Secretariatului CCCT | Ministerul Sănătăţii | 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 115 | Cooperarea permite: (a) Integrarea progresivă a Republicii Moldova în reţelele UE din domeniul sănătăţii |
2.4. Cooperarea economică Sănătate publică - Susţinerea participării Republicii Moldova în reţelele şi grupurile de lucru ale UE, precum sînt şedinţa anuală a reţelei privind informaţia de sănătate, şedinţele think tank-ului HIV/SIDA şi Forumul societăţii civile privind HIV/SIDA |
1. Participarea la Reuniunea “Meeting of the HIV/AIDS Think Tank” | Ministerul Sănătăţii | 2014-2016 | Asistenţă financiară oferită de către Comisia Europeană |
| (b) Îmbunătăţirea progresivă a interacţiunii dintre Republica Moldova şi Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor | 2.4. Cooperarea economică Sănătate publică - Susţinerea participării Republicii Moldova în reţelele şi grupurile de lucru ale UE, precum sînt şedinţa anuală a reţelei privind informaţia de sănătate, şedinţele think tank-ului HIV/SIDA şi Forumul societăţii civile privind HIV/SIDA |
2. Organizarea vizitei oficiale la Chişinău a domnului Marc Sprenger, director al Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor | Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2015 | În limitele resurselor bugetare | |
| 3. Organizarea vizitei la Chişinău a experţilor din cadrul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor | Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 116 | Republica Moldova realizează apropierea legislaţiei naţionale de actele normative ale UE şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa XIII la prezentul Acord, în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă Tutunul Directiva 2001/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iunie 2001 privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor-membre în materie de fabricare, prezentare şi vînzare a produselor din tutun |
1. Elaborarea proiectului hotărîrii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind ingredientele din produsele din tutun | Ministerul Sănătăţii | Trimestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| 2. Elaborarea proiectului hotărîrii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind raportarea despre produsele din tutun | Ministerul Sănătăţii | În limitele resurselor bugetare | ||||
| 3. Elaborarea proiectului hotărîrii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind comercializarea produselor din tutun | Ministerul Sănătăţii | În limitele resurselor bugetare | ||||
| Directiva 2003/33/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 mai 2003 privind armonizarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în materie de publicitate şi sponsorizare în favoarea produselor din tutun | Transpunerea prevederilor directivei în legislaţia naţională cu privire la publicitate | Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii | 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Bolile infecţioase Decizia nr.2119/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 septembrie 1998 de creare a unei reţele de supraveghere epidemiologică şi control al bolilor transmisibile în Comunitate, abrogată prin Decizia nr.1082/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate şi de abrogare a Deciziei nr.2119/98/CE |
Notă: Implementată parţial. A fost aprobată Hotărîrea Guvernului nr.951 din 25 noiembrie 2013 “Pentru aprobarea Regulamentului privind sistemul naţional de supraveghere epidemiologică şi control al bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică” Elaborarea proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la acţiunile de implementare a Regulamentului sanitar internaţional în prevenirea transmiterii transfrontaliere a pericolelor pentru sănătatea publică |
Ministerul Sănătăţii | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare, TAIEX, colaborarea cu Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor în cadrul Proiectului ECDC-ENPI | ||
| Decizia nr.2000/96/CE a Comisiei din 22 decembrie 1999 privind bolile transmisibile care vor fi incluse în mod progresiv în reţeaua Comunităţii în conformitate cu Decizia nr.2119/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului | Elaborarea proiectului de ordin cu privire la sistemul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile cu ajustarea listei de boli transmisibile şi evenimente de sănătate publică luate sub supraveghere | Ministerul Sănătăţii | 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Decizia nr.2002/253/CE a Comisiei din 19 martie 2002 de stabilire a definiţiilor de caz pentru raportarea bolilor transmisibile reţelei comunitare în conformitate cu Decizia 2119/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului | Elaborarea anexei la proiectul de ordin privind implementarea definiţiilor de caz în sistemul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile, cu ajustarea listei de boli transmisibile şi evenimente de sănătate publică luate sub supraveghere (se referă la proiectul de ordin la Decizia 2000/96/CE) | Ministerul Sănătăţii | 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| Decizia nr.2000/57/CE a Comisiei din 22 decembrie 1999 privind sistemul de alertă precoce şi de reacţie pentru prevenirea şi controlul bolilor transmisibile în temeiul Deciziei nr.2119/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului | 1. Elaborarea proiectului hotărîrii Guvernului privind sistemul naţional integrat de pregătire şi răspuns al sectorului de sănătate în urgenţe de sănătate publică | Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare, TAIEX, colaborarea cu Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor în cadrul Proiectului ECDC-ENPI | ||
| 2. Elaborarea proiectului de ordin privind sistemul naţional integrat de pregătire şi răspuns al sectorului de sănătate în urgenţe de sănătate publică | ||||||
| Sîngele Directiva 2002/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind stabilirea standardelor de calitate şi securitate pentru recoltarea, controlul, prelucrarea, stocarea şi distribuirea sîngelui uman şi a componentelor sanguine |
Notă: Acţiune implementată parţial. Legea nr.241-XVI din 20 noiembrie 2008 cu privire la donarea de sînge şi transfuzia sanguină (disponibilă la adresa http: //lex.justice.md/index.php?action=view&view= doc&lang=1&id=330306), Programul naţional privind securitatea transfuzională şi autoasigurarea ţării cu produse sanguine pentru anii 2012-2016 (disponibil la adresa Ministerului Sănătăţii http://lex.justice.md/ index.php?action=view&view= doc&lang=1&id=342413) şi 41 de ordine şi dispoziţii ale Ministerului Sănătăţii emise în perioada 2006-2012 | Ministerul Sănătăţii, Centrul Naţional de Transfuzie a Sîngelui | Pe parcurs | |||
|
CAPITOLUL 22. PROTECŢIA CIVILĂ |
||||||
| 117 | Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea cu privire la dezastrele naturale şi la cele provocate de om. Cooperarea se desfăşoară ţinînd seama de interesele părţilor, pe baza egalităţii şi a beneficiilor reciproce, precum şi de interdependenţa existentă între părţi şi activităţile multilaterale în domeniul protecţiei civile | 2.4. Cooperarea economică Protecţia civilă - Stabilirea dialogului privind aspectele de politică ale prevenirii, pregătirii pentru şi răspunsului la dezastre prin schimbul de bune practici, instruirilor comune, exerciţiilor, vizitelor de studiu, atelierelor şi şedinţelor pentru discutarea lecţiilor învăţate din operaţiunile întreprinse în cazurile de urgenţă reale şi din exerciţiile desfăşurate |
1. Participarea la evenimentele reciproce internaţionale de specialitate, schimburi de experienţă, instruiri şi lecţii practice etc. , ce ţin de domeniul de pregătire şi răspuns la dezastre | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2014-2016 | Din fondurile extrabugetare, din bugetul anului 2016, asistenţa bilaterală a statelor membre ale UE |
| - Facilitarea asistenţei mutuale în cazul situaţiilor excepţionale majore, după caz, şi în funcţie de disponibilitatea resurselor | 2. Implementarea proiectului transfrontalier “Îmbunătăţirea capacităţii de răspuns a Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD)” | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii | Trimestrul IV, 2015 | Programul naţional comun Republica Moldova-România | ||
| 3. Implementarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind ajutorul reciproc pentru intervenţiile transfrontaliere în caz de urgenţe medicale | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Serviciul Vamal, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Crearea şi instruirea echipei de căutare-salvare în mediul urban, specializată în intervenţiile internaţionale, conform cerinţelor Grupului Internaţional Consultativ de Căutare şi Salvare (International Search and Rescue Advisory Group) | Ministerul Afacerilor Interne | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| - Promovarea, adoptarea şi implementarea ghidurilor UE privind susţinerea din partea naţiunii gazdă | 5. Elaborarea unui Regulament-cadru privind sprijinul ţării-gazde în situaţii excepţionale | Ministerul Afacerilor Interne | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 118 | Cooperarea vizează îmbunătăţirea prevenirii dezastrelor naturale şi a celor provocate de om, a pregătirii pentru acestea şi a reacţiei faţă de acestea | 2.4. Cooperarea economică Protecţia civilă - Îmbunătăţirea cunoştinţelor privind riscurile dezastrelor şi pierderile economice prin intensificarea cooperării în domeniul accesibilităţii şi comparabilităţii datelor |
1. Instruirea personalului Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale în domeniul managementului riscurilor la dezastre | Ministerul Afacerilor Interne | Trimestrul II, 2015 | În limitele resurselor bugetare |
| 2. Elaborarea şi aprobarea unei Metodologii de evaluare a riscurilor la dezastre, cu aplicarea ulterioară a acesteia la toate nivelurile | Ministerul Afacerilor Interne | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| - Elaborarea unei evaluări şi cartografieri a riscului dezastrelor şi susţinerea, în caz de necesitate, a elaborării Atlasului Electronic de Riscuri Regionale (ERRA), precum şi asigurarea utilizării eficiente a acestuia la nivel naţional | 3. Instruirea corpului de comandă şi dispecerilor serviciilor regionale de dispecerat ale Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale privind utilizarea resurselor Sistemului Informatic Geografic (GIS) în managementul situaţiilor excepţionale | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul I, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 4. Instalarea Atlasului Electronic de Riscuri Regionale (ERRA), realizat în cadrul Programului pentru prevenirea, pregătirea şi reacţionarea la dezastre naturale şi antropogene în Europa de Est (PPRD-EAST), şi actualizarea permanentă a acestuia | Ministerul Afacerilor Interne | 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 119 | Părţile fac, printre altele, schimb de informaţii şi de experienţă şi pun în aplicare activităţi comune la nivel naţional, regional şi internaţional. Cooperarea cuprinde punerea în aplicare a unor acorduri specifice şi a unor proceduri administrative în acest domeniu, încheiate între părţi, conform competenţelor şi prerogativelor respective ale UE şi ale statelor-membre, în conformitate cu procedurile legale ale fiecărei părţi | 1. Realizarea acordurilor bilaterale semnate între Guvernul Republicii Moldova şi guvernele Austriei şi Ucrainei privind asistenţa reciprocă în caz de situaţii excepţionale, prevenirea şi înlăturarea efectelor acestora | Ministerul Afacerilor Interne | Trimestrul IV, 2014 – trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |
| 2. Realizarea Planului de acţiuni privind implementarea Aranjamentului administrativ semnat între Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne şi Direcţia generală pentru ajutor umanitar şi protecţie civilă a Comisiei Europene privind cooperarea în domeniul protecţiei civile | Ministerul Afacerilor Interne | Trimestrul IV, 2014 – trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 120 | Cooperarea include următoarele obiective: (a) Facilitarea asistenţei reciproce în situaţii de urgenţă (b) Schimbul, 24 de ore din 24, de alerte timpurii şi de informaţii actualizate privind situaţiile de urgenţă de mare anvergură care afectează UE sau Republica Moldova, inclusiv cereri şi oferte de asistenţă (c) Evaluarea impactului dezastrelor asupra mediului (d) Invitarea unor experţi pentru a participa la ateliere tehnice şi la simpozioane specifice privind chestiuni din domeniul protecţiei civile (e) Invitarea, de la caz la caz, a unor observatori la anumite exerciţii şi activităţi de formare specifice organizate de UE şi/sau de Republica Moldova (f) Consolidarea cooperării cu privire la utilizarea mai eficace a capacităţilor de protecţie civilă disponibile |
2.4. Cooperarea economică Protecţia civilă - Asigurarea comunicării efective timp de 24 ore, care include schimbul de avertizări şi informaţie privind situaţiile excepţionale la scară mare care afectează UE şi Moldova, precum şi ţările terţe unde Părţile sînt implicate în acţiuni de răspuns la dezastre |
1. Stabilirea Centrului operativ de dispecerat republican ca punct naţional de contact 24/7 pentru structurile similare din UE – Centrul de Coordonare şi Reacţionare la Urgenţe (Emergency Response Coordination Centre), Centrul Euroatlantic de Coordonare şi Reacţionare la Dezastre (Euro-Atlantic Disaster Response Coordination Centre) al NATO, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2014 | În limitele resurselor bugetare |
| 2. Operaţionalizarea Centrului de dirijare în situaţii excepţionale al Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova | Ministerul Afacerilor Interne | Trimestrul I, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 3. Instruirea efectivului Centrului operativ de dispecerat republican privind procedurile de comunicare şi schimb de informaţii cu serviciile similare din UE | Ministerul Afacerilor Interne | Trimestrul I, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Desfăşurarea antrenamentelor periodice de comunicare şi schimb de informaţii între serviciile operative de dispecerat 24/7 | Ministerul Afacerilor Interne | Conform unui program agreat cu Centrul de Coordonare şi Reacţionare la Urgenţe (Emergency Response Coordination Centre) | În limitele resurselor bugetare | |||
| 121 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol | |||||
|
CAPITOLUL 23. COOPERAREA ÎN MATERIE DE ÎNVĂŢĂMÎNT, |
||||||
| 122 | Părţile cooperează pentru a promova învăţarea pe tot parcursul vieţii şi pentru a încuraja cooperarea şi transparenţa la toate nivelurile educaţiei şi formării, cu un accent deosebit pe învăţămîntul superior | |||||
| 123 | Această cooperare se concentrează, printre altele, asupra următoarelor domenii: (a) Promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii, care este esenţială pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, permiţînd cetăţenilor să participe pe deplin la viaţa socială |
2.4. Cooperarea economică Educaţie, instruire şi tineret - Încurajarea abordării strategice faţă de politica cu privire la tineret şi îmbunătăţirea schimburilor şi cooperării în domeniul educaţiei neformale pentru tineret şi muncitorii tineri, drept mijloc de promovare a dialogului intercultural, şi susţinerea societăţii civile, inter alia, prin intermediul programelor UE în domeniul tineretului |
1. Aprobarea şi implementarea Sistemului naţional de validare a învăţării nonformale şi informale | Ministerul Educaţiei | Trimestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare |
| 2. Elaborarea Strategiei privind învăţarea pe tot parcursul vieţii | Ministerul Educaţiei | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 3. Instituirea centrelor de evaluare a învăţării nonformale şi informale | Ministerul Educaţiei | 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (b) Modernizarea sistemelor de educaţie şi de formare, îmbunătăţirea calităţii, a relevanţei şi a accesului la acestea | 4. Aprobarea Codului educaţiei | Ministerul Educaţiei | 1 octombrie 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 5. Elaborarea cadrului normativ pentru punerea în aplicare a Codului educaţiei | Ministerul Educaţiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare | |||
| 6. Aprobarea Strategiei sectoriale de dezvoltare pentru anii 2014-2020 “Educaţia 2020” | Ministerul Educaţiei | 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 2.4. Cooperarea economică Educaţie, instruire şi tineret - Crearea Agenţiei Naţionale pentru Asigurarea Calităţii şi creşterea fluxurilor de mobilitate pentru studenţi şi cadrele universitare |
7. Instituirea Inspectoratului Naţional Şcolar pentru Învăţămîntul General | Ministerul Educaţiei | 2014 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 8. Crearea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional | Ministerul Educaţiei | 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 9. Acreditarea internaţională a programelor de studii la drept, ştiinţe ale educaţiei, inginerie, medicină | Ministerul Educaţiei, instituţiile de învăţămînt superior | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare, din fondurile extrabugetare, Proiectul TEMPUS QuAEM | |||
| 10. Implementarea autonomiei universitare extinse | Ministerul Educaţiei, instituţiile de învăţămînt superior | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 11. Elaborarea şi promovarea conceptului de e-admitere | Ministerul Educaţiei, Centrul de Guvernare Electronică, instituţiile de învăţămînt superior | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 12. Elaborarea Regulamentului privind instruirea la distanţă în învăţămîntul superior | Ministerul Educaţiei, instituţiile de învăţămînt superior | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 13. Implementarea Sistemului Informaţional de Management Universitar (SIMU) în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” | Universitatea de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Centrul de Guvernare Electronică | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| (c) Promovarea convergenţei în învăţămîntul superior, care derivă din procesul de la Bologna şi din agenda UE privind modernizarea învăţămîntului superior | 2.4. Cooperarea economică Educaţie, instruire şi tineret - Cooperarea şi realizarea schimburilor în scopul promovării integrării în continuare a Republicii Moldova în spaţiul european al învăţămîntului superior, în contextul participării sale în calitate de membru în procesul de la Bologna, inclusiv prin reforma ciclului terţiar şi crearea Agenţiei Naţionale pentru Asigurarea Calităţii, precum şi creşterea fluxurilor de mobilitate pentru studenţi şi cadrele universitare |
14. Elaborarea şi aprobarea actelor normative ce ţin de implementarea ciclului III, studii superioare de doctorat: a) Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea programelor de doctorat |
Ministerul Educaţiei | 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| b) Recomandări pentru elaborarea Planului-cadru pentru ciclul III | Ministerul Educaţiei | 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| c) Mecanisme de finanţare a ciclului III, studii superioare de doctorat | Ministerul Educaţiei | 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| (d) Consolidarea cooperării academice internaţionale şi participarea la programele de cooperare ale UE, sporind mobilitatea studenţilor şi a cadrelor didactice | 2.4. Cooperarea economică Educaţie, instruire şi tineret - Promovarea cooperării academice, dezvoltării capacităţii şi mobilităţii studenţilor şi cadrelor didactice prin programul nou Erasmus+ şi acţiunile de mobilitate şi instruire a cercetătorilor Marie Skłodowska-Curie |
15. Valorificarea oportunităţilor oferite de programele “Erasmus+” şi “Maria Sklodowska Curie” | Ministerul Educaţiei, instituţiile de învăţămînt superior, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Tineretului şi Sportului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| (e) Instituirea unui cadru naţional al calificărilor pentru a îmbunătăţi transparenţa şi recunoaşterea calificărilor şi a competenţelor | 16. Dezvoltarea şi implementarea Cadrului naţional al calificărilor în învăţămîntul superior, implicarea mediului de afaceri, a partenerilor sociali | Ministerul Educaţiei, instituţiile de învăţămînt superior, Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 17. Aprobarea Metodologiei Cadrului naţional al calificărilor în învăţămîntul profesional tehnic | Ministerul Educaţiei | 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 18. Elaborarea Cadrului naţional al calificărilor pentru învăţămîntul profesional tehnic | Ministerul Educaţiei, Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale Familiei, comitetele sectoriale | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 19. Dezvoltarea Registrului naţional al calificărilor | Ministerul Educaţiei | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| (f) Promovarea obiectivelor stabilite în cadrul procesului de la Copenhaga privind consolidarea cooperării europene în materie de educaţie şi de formare profesională | 2.4. Cooperarea economică Educaţie, instruire şi tineret - Implementarea şi susţinerea unei abordări strategice faţă de învăţămînt şi instruirea vocaţională (VET) cu scopul de a aduce sistemul VET al Republicii Moldova în conformitate cu modernizarea structurilor VET ale UE, conform celor urmărite în procesul de la Copenhaga şi prin instrumentele sale |
20. Reconfigurarea reţelei de instituţii din învăţămîntul profesional tehnic pentru corelarea ofertei educaţionale cu necesităţile pieţei muncii | Ministerul Educaţiei | 2014 - 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| 21. Elaborarea studiului pieţei muncii pentru identificarea necesarului de competenţe şi stabilirea particularităţilor locale şi regionale | Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 22. Implementarea sistemului de credite de studii transferabile: | Ministerul Educaţiei | 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| a) în învăţămîntul profesional tehnic postsecundar; | 2015 | |||||
| b) în învăţămîntul profesional tehnic secundar | 2016 | |||||
| 23. Crearea a 10 centre de excelenţă | Ministerul Educaţiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 124 | Părţile promovează cooperarea şi schimburile în domenii de interes comun, cum ar fi diversitatea lingvistică şi învăţarea limbilor străine pe tot parcursul vieţii, printr-un schimb de informaţii şi de cele mai bune practici | Implementarea Proiectului “Integrarea sociolingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline şcolare studiate în limba română în instituţiile de învăţămînt preuniversitar cu instruire în limba rusă” | Ministerul Educaţiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| 125 | Părţile convin să coopereze în domeniul tineretului pentru: (a) Întărirea cooperării şi schimbărilor în domeniul politicii în materie de tineret şi al educaţiei nonformale pentru tineri şi pentru animatorii socioeducativi (b) Facilitarea participării active a tuturor tinerilor la viaţa socială (c) Susţinerea tinerilor şi mobilitatea animatorilor socio-educativi ca un mijloc menit să promoveze dialogul intercultural şi acumularea de cunoştinţe, aptitudini şi competenţe în afara sistemelor educaţionale formale, inclusiv prin intermediul voluntariatului (d) Promovarea cooperării între organizaţiile de tineret în vederea sprijinirii societăţii civile |
2.4. Cooperarea economică Educaţie, instruire şi tineret - Încurajarea abordării strategice faţă de politica cu privire la tineret şi îmbunătăţirea schimburilor şi cooperării în domeniul educaţiei neformale pentru tineret şi muncitorii tineri, drept mijloc de promovare a dialogului intercultural, şi susţinerea societăţii civile, inter alia, prin intermediul programelor UE în domeniul tineretului |
1. Definitivarea şi promovarea proiectului de lege cu privire la tineret | Ministerul Tineretului şi Sportului | 30 septembrie 2014 | În limitele resurselor bugetare |
| 2. Definitivarea şi aprobarea Strategiei naţionale pentru tineret pe anii 2014-2020 | Ministerul Tineretului şi Sportului | 30 septembrie 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 3. Elaborarea standardelor minime de calitate pentru lucrătorul de tineret | Ministerul Tineretului şi Sportului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 4. Dezvoltarea reţelei naţionale a persoanelor resursă din sectorul de tineret | Ministerul Tineretului şi Sportului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 5. Dezvoltarea Cadrului de instruire continuă şi schimb de experienţă pentru lucrătorii de tineret | Ministerul Tineretului şi Sportului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 6. Derularea Programului de granturi dedicat dezvoltării sectorului neguvernamental de tineret, pentru a consolida cooperarea cu societatea civilă | Ministerul Tineretului şi Sportului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 7. Implementarea proiectelor comune cu statele membre ale UE în vederea dezvoltării sectorului de tineret | Ministerul Tineretului şi Sportului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 8. Promovarea mobilităţii şi a schimburilor de tineret prin participarea Republicii Moldova în cadrul programelor Uniunii Europene “Eastern Partnership” | Ministerul Tineretului şi Sportului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 9. Implementarea şi promovarea Programului de stagii adresat tinerilor originari din Republica Moldova, studenţi ai ciclului de licenţă şi masterat care îşi fac studiile sau au absolvit o universitate peste hotare | Cancelaria de Stat (Biroul pentru relaţii cu diaspora), Ministerul Educaţiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 10. Realizarea evenimentelor şi programelor de facilitare a integrării profesionale a tinerilor reîntorşi de la studii de peste hotare, a schimbului de experienţă şi cunoştinţe dintre diverse grupuri de tineri | Cancelaria de Stat (Biroul pentru relaţii cu diaspora), Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Economiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 126 | Părţile promovează cooperarea în domeniul activităţilor sportive şi fizice prin intermediul schimbului de informaţii şi de bune practici pentru a susţine un stil de viaţă sănătos, valorile sociale şi educative ale sportului şi buna guvernanţă în sport în cadrul societăţilor din UE şi din Republica Moldova | 2.4. Cooperarea economică Educaţie, instruire şi tineret - Încurajarea abordării strategice faţă de politica cu privire la tineret şi îmbunătăţirea schimburilor şi cooperării în domeniul educaţiei neformale pentru tineret şi muncitorii tineri, drept mijloc de promovare a dialogului intercultural, şi susţinerea societăţii civile, inter alia, prin intermediul programelor UE în domeniul tineretului |
1. Implementarea prevederilor Acordului de parteneriat dintre Ministerul Tineretului şi Sportului şi Proiectul “Eastern Partnership Youth Regional Unit” (EPYRU) | Ministerul Tineretului şi Sportului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare |
| 2. Definitivarea şi adoptarea Strategiei de dezvoltare a culturii fizice şi sportului | Ministerul Tineretului şi Sportului | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 3. Asigurarea participării organizaţiilor şi instituţiilor sportive la competiţiile şi evenimentele organizate în ţările UE | Ministerul Tineretului şi Sportului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
|
CAPITOLUL 24. COOPERAREA ÎN DOMENIUL ACTIVITĂŢILOR DE CERCETARE, |
||||||
| 127 | Părţile promovează cooperarea în toate domeniile activităţilor de cercetare ştiinţifică civilă, de dezvoltare tehnologică şi demonstrative (CDT), în baza interesului reciproc şi cu condiţia ca drepturile de proprietate intelectuală să fie protejate în mod adecvat şi eficace | Organizarea activităţilor de informare a instituţiilor din sectorul cercetare şi dezvoltare privind importanţa reglementării protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul proiectelor comune de cercetare | Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală, Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| 128 | Cooperarea în domeniul CDT vizează: (a) Dialogul politic şi schimbul de informaţii ştiinţifice şi tehnologice |
1. Informarea periodică a instituţiilor europene, precum şi a statelor-membre ale UE despre ultimele evoluţii în sfera cercetare-dezvoltare din Republica Moldova, în vederea identificării noilor posibilităţi de consolidare/aprofundare a cooperării în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi activităţilor demonstrative | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| (b) Facilitarea accesului corespunzător la programele respective ale părţilor | 2.4. Cooperarea economică Cercetare şi inovare - Facilitarea integrării Republicii Moldova în Spaţiul de Cercetare European (ERA) |
2. Consolidarea Comitetului Naţional “Orizont 2020” în vederea coordonării activităţilor autorităţilor publice centrale/membre ale Comitetului în procesul de integrare în Spaţiul de Cercetare European (ERA) | Academia de Ştiinţe a Moldovei, autorităţile publice centrale | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| 3. Implementarea prevederilor Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Programul dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană cu privire la participarea Republicii Moldova în cadrul programului-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare şi dezvoltare (2014-2020) “Orizont 2020” | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 4. Instituirea Comitetului comun de cercetare şi inovare Republica Moldova – UE “Orizont 2020” pentru asigurarea revizuirii şi evaluării implementării Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Programul dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană cu privire la participarea Republicii Moldova în cadrul programului-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare şi dezvoltare (2014-2020) “Orizont 2020” | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 5. Implementarea Planului de acţiuni privind participarea Republicii Moldova la Programul “Orizont 2020” pentru stimularea implicării entităţilor naţionale | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| (c) Creşterea capacităţii de cercetare şi participarea entităţilor de cercetare ale Republicii Moldova la programele-cadru de cercetare ale UE | 2.4. Cooperarea economică Cercetare şi inovare - Sporirea participării Republicii Moldova la Programul “Orizont 2020” |
6. Asigurarea funcţionalităţii platformei instituţionale pentru valorificarea statutului de ţara asociată la Programul “Orizont 2020” prin intermediul instrumentelor existente, şi anume: a) susţinerea reţelei punctelor naţionale, regionale şi locale de contact; b) asigurarea participării reprezentanţilor oficiali ai comunităţii ştiinţifice şi a experţilor naţionali la comitetele de Program “Orizont 2020”; c) susţinerea activităţii Oficiului Republicii Moldova pentru Ştiinţă şi Tehnologie pe lîngă Uniunea Europeană (MOST); d) implementarea şi popularizarea Programului EURAXESS şi extinderea serviciilor sale în regiunile ţării; e) implementarea principiilor Cartei europene a cercetătorilor şi Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor în instituţiile din domeniul cercetare-dezvoltare |
Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| 7. Organizarea evenimentelor de informare, instruire şi promovare a Programului-cadru al Uniunii Europene cercetare şi dezvoltare “Orizont 2020” | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| (d) Promovarea proiectelor comune de cercetare în toate domeniile CDT | 8. Diseminarea oportunităţilor de participare la apelurile de concurs pentru proiecte de cercetare prin intermediul paginii web: www.asm.md, www.cpi.asm.md, www.international.asm.md, www.h2020.md şi altor surse de informare (zile de informare, seminare practice, consultaţii, materiale de promovare etc. ) | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| (e) Desfăşurarea unor activităţi de formare şi a unor programe de mobilitate pentru oameni de ştiinţă, cercetători şi pentru alte categorii de personal din domeniul cercetării implicat în activităţi CDT din cele două părţi | 9. Instruirea entităţilor naţionale privind oportunităţile oferite de programele Orizont 2020, TAIEX, Cooperarea europeană în domeniul ştiinţei şi tehnologiei (COST) etc., prin organizarea zilelor de informare şi a seminarelor practice de elaborare a proiectelor la programele menţionate, precum şi plasarea pe paginile web a informaţiei corespunzătoare | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| (f) Facilitarea, în cadrul legislaţiei aplicabile, a liberei circulaţii a lucrătorilor din domeniul cercetării care participă la activităţile reglementate de prezentul Acord, precum şi facilitarea circulaţiei transfrontaliere a mărfurilor destinate acestor activităţi | 2.4. Cooperarea economică Cercetare şi inovare - Sporirea participării Republicii Moldova în acţiunile Programului “Marie Sklodowska-Curie” |
10. Menţinerea platformei naţionale EURAXESS şi promovarea sistemului de cercetare-inovare din Republica Moldova în calitate de mediu de activitate pentru cercetătorii străini | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| 11. Implementarea principiilor Cartei europene a cercetătorilor şi Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor pentru obţinerea recunoaşterii excelenţei în cercetare a instituţiilor din domeniul cercetării-dezvoltării din Republica Moldova la nivel european | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 12. Promovarea oportunităţilor oferite de Programul “Marie Skladowska Curie”, de Consiliul European de Cercetare (ERC) | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 13. Implicarea diasporei ştiinţifice a Republicii Moldova în proiectele de cercetare-dezvoltare din ţara de origine prin susţinerea mobilităţii circulare | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| (g) Alte forme de cooperare în materie de CDT (inclusiv prin abordări şi iniţiative regionale), în baza acordului comun al părţilor | 14. Promovarea participării comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova la Programul Transnaţional al UE “Dunărea 2014-2020” | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 15. Promovarea participării comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova la programele bilaterale şi multilaterale de cooperare cu instituţiile similare din România, Ucraina, Rusia, Germania, Italia, Franţa, Belarus, Estonia etc. | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 129 | În desfăşurarea activităţilor de cooperare în materie de CDT, ar trebui căutate sinergii cu activităţile finanţate de către Centrul pentru Ştiinţă şi Tehnologie (STCU) şi cu alte activităţi desfăşurate în cadrul cooperării financiare între UE şi Republica Moldova | Organizarea concursurilor comune de granturi în baza Acordului de colaborare dintre Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Centrul Ştiinţifico-Tehnologic din Ucraina | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
|
CAPITOLUL 25. COOPERAREA ÎN DOMENIUL CULTURII, |
||||||
| 130 | Părţile promovează cooperarea culturală, în conformitate cu principiile consacrate în Convenţia din 2005 a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) asupra protecţiei şi promovării diversităţii expresiilor culturale. Părţile vor urmări desfăşurarea unui dialog politic periodic în domenii de interes reciproc, inclusiv dezvoltarea industriilor culturale în UE şi în Republica Moldova Cooperarea dintre părţi promovează dialogul intercultural, inclusiv prin participarea sectorului culturii şi a societăţii civile din UE şi din Republica Moldova |
2.4. Cooperarea economică Cultură - Promovarea implementării Convenţiei UNESCO din 2005 cu privire la protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale |
1. Ajustarea cadrului normativ naţional la prevederile Convenţiei UNESCO privind protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale | Ministerul Culturii, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Biroul Relaţii Interetnice Ministerul Culturii | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare |
| 2. Elaborarea Programului naţional privind promovarea diversităţii culturale | 2014-2016 | |||||
| 3. Elaborarea şi aprobarea Programului de stat privind protejarea şi promovarea patrimoniului cultural naţional inclus în listele UNESCO | Trimestrul IV, 2015 | |||||
| 4. Elaborarea studiului privind implementarea Indicatorilor Culturali UNESCO şi formarea Grupului naţional de lucru pentru implementarea indicatorilor respectivi | Ministerul Culturii, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Biroul Relaţii Interetnice | Trimestrul I, 2016 | ||||
| 5. Elaborarea Strategiei Naţionale privind integrarea minorităţilor naţionale | Ministerul Culturii | 2016 | ||||
| 6. Susţinerea formaţiilor folclorice pentru participarea la diverse evenimente internaţionale, în scopul promovării valorilor culturale naţionale în Europa | Ministerul Culturii | 2015-2016 | ||||
| 7. Organizarea evenimentelor culturale: Zilele europene ale Patrimoniului, Noaptea Muzeelor şi Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor | Ministerul Culturii | Trimestrele II-III, 2015-2016 | ||||
| 8. Organizarea Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii | Ministerul Culturii | Trimestrul III, 2015-2016 | ||||
| 9. Susţinerea Programului pentru traducerea şi publicarea literaturii naţionale în limbile străine | Ministerul Culturii | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| 10. Susţinerea operatorilor culturali pentru participarea la tîrgurile internaţionale de carte, festivalurile internaţionale de muzică şi teatru | Ministerul Culturii | Trimestrele I-IV, 2016 | ||||
| 12. Promovarea proiectelor de cooperare cu instituţiile de cultură din regiunea transnistreană | Ministerul Culturii | Trimestrele I-IV, 2015-2016 | ||||
| 131 | (1) Părţile poartă un dialog periodic şi cooperează pentru a promova industria audiovizualului în Europa şi pentru a încuraja coproducţia în domeniile cinematografiei şi televiziunii | 1. Aprobarea politicii publice privind dezvoltarea industriilor creative şi culturale în Republica Moldova | Ministerul Culturii, Ministerul Economiei, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| (2) Cooperarea ar putea include, printre altele, problema formării jurnaliştilor şi a altor profesionişti din domeniul mass-media, precum şi sprijinul oferit mass-media, în vederea consolidării independenţei, a profesionalismului şi a legăturilor acestora cu mass-media din UE în conformitate cu standardele europene, inclusiv cu standardele Consiliului Europei şi cu Convenţia UNESCO din 2005 asupra protecţiei şi promovării diversităţii expresiilor culturale | ||||||
| 2. Armonizarea legislaţiei naţionale pentru stimularea difuzării “operelor europene” | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 3. Identificarea mecanismelor de promovare a difuzării posturilor europene pe piaţa audiovizuală din Republica Moldova | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 4. Elaborarea studiului cu privire la situaţia cadrului legal şi analiza situaţiei cinematografiei în ţările Parteneriatului Estic | Ministerul Culturii, Programul “Cultura” al Parteneriatului Estic | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| 5. Crearea Centrului naţional de cinematografie şi instituirea mecanismului de susţinerea a coproducţiilor cinematografice | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| 132 | Părţile îşi concentrează cooperarea în mai multe domenii: (a) Cooperarea şi schimburile culturale, precum şi mobilitatea artei şi artiştilor (b) Dialogul intercultural (c) Dialogul politic privind politica culturală şi cea audiovizuală (d) Cooperarea în cadrul forurilor internaţionale, precum UNESCO şi Consiliul Europei pentru a dezvolta, printre altele, diversitatea culturală şi pentru a conserva şi a valorifica patrimoniul cultural şi istoric |
2.4. Cooperarea economică Cultură - Promovarea participării actorilor culturali moldoveni la programele de cooperare culturală, inclusiv în Europa Creativă - Consolidarea capacităţilor de dezvoltare a activităţilor de întreprinzător culturale în industriile creative şi culturale şi a patrimoniului cultural |
1. Aderarea Republicii Moldova la Programul Uniunii Europene “Europa Creativă” | Ministerul Culturii | Trimestrul II, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare (UE) |
| 2. Crearea Biroului Europa Creativă Moldova | Ministerul Culturii | Trimestrul III, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare (UE) | |||
| 3. Definitivarea cadrului legislativ şi instituţional pentru conservarea şi protejarea patrimoniului cultural naţional | Ministerul Culturii, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, autorităţile publice locale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 4. Formarea sistemului de documentare şi evidenţă a patrimoniului cultural | Ministerul Culturii, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, autorităţile publice locale | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 5. Dezvoltarea şi implementarea proiectelor comune cu CoE, UNESCO pentru crearea unui sistem eficient de conservare şi protejare a patrimoniului cultural | Ministerul Culturii | Trimestrele I-IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare (CoE) | |||
| Ministerul Culturii, Cancelaria de Stat, autorităţile publice locale | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||||
| Ministerul Culturii, Biroul Naţional de Statistică | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||||
| Ministerul Culturii, Consiliul Coordonator al Audiovizualului | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||||
| Ministerul Culturii | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||||
| 6. Dezvoltarea parteneriatelor cu statele-membre ale UE în vederea sporirii mobilităţii în domeniul culturii | Ministerul Culturii | Trimestrele III-IV, 2015 –trimestrele I-IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 7. Demararea campaniei de informare a operatorilor culturali despre oportunităţile de finanţare a proiectelor culturale | Ministerul Culturii, Biroul Europa Creativă Moldova | Trimestrele I-IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare (UE) | |||
| 8. Elaborarea Foii de parcurs pentru susţinerea de start-up-uri în domeniul industriilor creative şi dezvoltarea competenţelor antreprenoriale a operatorilor culturali | Ministerul Culturii, Ministerul Economiei, Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare (UE) | |||
| 9. Promovarea iniţiativei de creare în cadrul Parteneriatului Estic a unei platforme regionale de dezvoltare a industriilor creative | Ministerul Culturii, Programul “Cultura” al Parteneriatului Estic | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare (UE) | |||
| 10. Implementarea proiectului twinning – Suport pentru Ministerul Culturii al Republicii Moldova în dezvoltarea sistemului de protejare şi management a patrimoniului cultural | Ministerul Culturii, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare (UE) | |||
| 11. Asigurarea implicării experţilor europeni în procesul de implementare a politicii culturale în Moldova, în cadrul Programului “Cultura” al Parteneriatului Estic | Ministerul Culturii | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare (UE) | |||
| 12. Implementarea proiectului “COMUS - Strategii urbane conduse de către comunităţile locale din oraşele istorice” | Ministerul Culturii | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare (CoE, UE) | |||
| 13. Promovarea politicii de formare a centrelor culturale comunitare | Ministerul Culturii, autorităţile publice locale | Trimestrul IV, 2015 – trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 14. Crearea Centrului naţional de analiză şi formare în domeniul culturii | Ministerul Culturii | Trimestrul I, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 15. Elaborarea Planului de acţiuni privind dezvoltarea şi profesionalizarea resurselor umane din sectorul culturii | Ministerul Culturii | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 16. Dezvoltarea mecanismului de finanţare a proiectelor culturale implementate de organizaţiile neguvernamentale | Ministerul Culturii | Trimestrul IV, 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare (UE) | |||
| 17. Implementarea proiectului TAIEX – Misiune de expertiză a procesului de descentralizare a domeniului culturii | Ministerul Culturii, Cancelaria de Stat, autorităţile publice locale | Trimestrul III, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare (UE) | |||
| 18. Implementarea Programului NOVATECA şi realizarea politicii de transformare a bibliotecilor din Republica Moldova în instituţii comunitare vibrante | Ministerul Culturii, Programul NOVATECA, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul III, 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare (Fundaţia Bill şi Melinda Gates, Consiliul pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale “IREX “) | |||
| 19. Implementarea Memorandumului de înţelegere în domeniul monitorizării impactului şi gestiunii datelor statistice în bibliotecile publice şi crearea Centrului naţional de instruire în domeniul colectării datelor şi raportării online | Ministerul Culturii, Programul NOVATECA, Biblioteca Naţională, Consiliul pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale “IREX “ | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare (Fundaţia Bill şi Melinda Gates, Consiliul pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale “IREX “) | |||
| 20. Elaborarea unui studiu privind impactul industriilor creative asupra economiei Republicii Moldova | Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală, Ministerul Culturii | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 21. Promovarea dosarelor pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO | Ministerul Culturii | Trimestrul IV, 2015 – trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 22. Implementarea proiectelor bilaterale şi transfrontaliere de integrarea patrimoniului cultural în proiecte de dezvoltare comunitară naţionale | Ministerul Culturii | Trimestrul IV, 2015 – trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare (UE) | |||
| 23. Digitizarea patrimoniului cultural naţional (situri arheologice, patrimoniu imaterial şi mobil) | Ministerul Culturii | Trimestrul IV, 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 2.4. Cooperarea economică Educaţie, instruire şi tineret - Încurajarea abordării strategice faţă de politica cu privire la tineret şi îmbunătăţirea schimburilor şi cooperării în domeniul educaţiei neformale pentru tineret şi muncitorii tineri, drept mijloc de promovare a dialogului intercultural, şi susţinerea societăţii civile, inter alia, prin intermediul programelor UE în domeniul tineretului |
24. Organizarea de evenimente etnoculturale (festivaluri, zilele limbii materne, zilele culturii etc. ) şi alte activităţi, inclusiv pentru minorităţile naţionale, în scopul dezvoltării dialogului intercultural şi al cultivării spiritului de toleranţă | Ministerul Culturii, Biroul Relaţii Interetnice | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 25. Implementarea programului de proiecte culturale în diaspora, prin organizarea ciclurilor de evenimente anuale în vederea promovării dialogului intercultural | Cancelaria de Stat (Biroul pentru relaţii cu diaspora) | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| (e) Cooperarea în domeniul mass-media | 2.4. Cooperarea economică Politica audiovizualului şi mass-media - Orientarea activităţii spre adoptarea legislaţiei audiovizualului în conformitate cu standardele Europene, inter-alia prin intermediul schimbului de păreri cu privire la politica audiovizualului, standardele internaţionale relevante incluzînd cooperarea în lupta împotriva rasismului şi xenofobiei |
26. Examinarea posibilităţii de aderare a Republicii Moldova la Observatorul European al Audiovizualului | Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| 27. Supravegherea prin monitorizare periodică a echilibrului social-politic, a echidistanţei şi obiectivităţii conţinutului programelor | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 28. Elaborarea Concepţiei de reflectare a campaniei electorale | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | Trimestrul III, 2014 – semestrul II, 2015 (perioada desfăşurării alegerilor locale) | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 29. Monitorizarea reflectării campaniei electorale de către radiodifuzori în ceea ce priveşte respectarea echilibrului social-politic, a echidistanţei şi obiectivităţii | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 30. Elaborarea Ghidului privind cadrul normativ în domeniul audiovizualului din Republica Moldova | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 31. Aprobarea modificărilor care vizează completarea Codului de conduită al radiodifuzorilor cu dimensiunea de gen | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | Trimestrul III, 2014 – trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 32. Includerea dimensiunii de gen în metodologiile de monitorizare (a echilibrului social-politic, a echidistanţei şi obiectivităţii) | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 33. Studierea practicilor ţărilor europene pentru asigurarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de acces al persoanelor cu dizabilităţi la serviciile de programe | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 34. Monitorizarea respectării de către radiodifuzori a asigurării accesului la informaţie pentru persoanele cu dizabilităţi | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | Trimestrul III, 2014 – trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 35. Identificarea instrumentelor de stimulare şi promovare a produselor mass-media în vederea asigurării accesului la informaţie în limbile etniilor conlocuitoare | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 36. Lansarea unei noi pagini web a Consiliului Coordonator al Audiovizualului în scopul asigurării transparenţei decizionale şi eficientizării comunicării cu publicul | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 37. Elaborarea propunerilor de completare şi modificare a Codului audiovizualului în vederea armonizării legislaţiei naţionale la cea europeană, în special la Directiva serviciilor mass-media 2010/13/UE | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 38. Organizarea seminarelor zonale cu titularii licenţelor de emisie şi autorizaţiilor de retransmisie, în cadrul cărora vor fi abordate problemele ce ţin de implementarea legislaţiei audiovizuale, executarea deciziilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului etc. | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 133 | Republica Moldova realizează apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa XIV la Acord, în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă | |||||
| Anexa XIV la Acord: Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor-membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) |
Elaborarea şi adoptarea propunerilor de modificare şi completare a Codului audiovizualului în scopul armonizării legislaţiei la Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor-membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) | Consiliul Coordonator al Audiovizualului | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
|
CAPITOLUL 26. COOPERAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ |
||||||
| 134 | Părţile stabilesc un dialog cu privire la cooperarea cu societatea civilă, care vizează următoarele obiective: (a) Consolidarea contactelor şi a schimbului de informaţii şi de experienţă între toate sectoarele societăţii civile din UE şi din Republica Moldova |
1. Asigurarea implementării Legii voluntariatului | Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Educaţiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| (b) Asigurarea unei mai bune cunoaşteri şi înţelegeri a Republicii Moldova, inclusiv a istoriei şi culturii acestei ţări, în interiorul UE şi îndeosebi în rîndul organizaţiilor societăţii civile de pe teritoriul statelor membre, permiţînd astfel o mai mare sensibilizare a opiniei publice cu privire la oportunităţile şi la provocările care pot apărea în relaţiile lor viitoare | 2. Stabilirea parteneriatelor cu statele-membre ale UE în vederea consolidării capacităţilor organizaţiilor-gazdă în crearea oportunităţilor de dezvoltare şi creştere pentru voluntari | Ministerul Tineretului şi Sportului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| (c) Asigurarea, în mod reciproc, a unei mai bune cunoaşteri şi înţelegeri a UE în Republica Moldova şi în deosebi în rîndul organizaţiilor societăţii civile din Republica Moldova, fără a se pune un accent exclusiv pe valorile pe care se întemeiază UE, pe politicile sale şi pe modul de funcţionare a acesteia | 3. Încurajarea stabilirii platformelor comune dintre Republica Moldova şi statele membre ale UE care ar permite dezvoltarea şi implementarea proiectelor comune dintre organizaţiile societăţii civile | Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| 135 | Părţile promovează dialogul şi cooperarea dintre actorii din cadrul societăţii civile ai celor două părţi ca parte integrantă a relaţiilor dintre UE şi Republica Moldova. Obiectivele unui astfel de dialog şi ale unei astfel de cooperări sînt următoarele: (a) Asigurarea implicării societăţii civile în relaţiile UE Republica Moldova, în special în ceea ce priveşte punerea în aplicare a prezentului acord |
1. Crearea mecanismelor inovatoare de promovare a participării organizaţiilor societăţii civile la procesul decizional | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |
| 2. Crearea mecanismelor care să asigure accesibilitatea informaţiei privind proiectele de decizii, sintezele recomandărilor şi participarea organizaţiilor societăţii civile la procesul decizional | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| 3. Desfăşurarea evenimentelor de promovare a cooperării dintre Guvern şi societatea civilă | Cancelaria de Stat | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | |||
| (b) Sporirea participării societăţii civile la procesul de luare a deciziilor, în deosebi prin instituirea unui dialog deschis, transparent şi periodic între instituţiile publice, asociaţiile reprezentative şi societatea civilă | 4. Consolidarea cooperării cu Comitetul Economic şi Social European (CESE) | Cancelaria de Stat, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| (c) Facilitarea procesului de consolidare a instituţiilor şi a organizaţiilor societăţii civile prin diverse mijloace, inclusiv prin sprijinirea unor acţiuni de promovare, prin crearea de reţele informale şi formale, prin vizite şi ateliere reciproce, în deosebi în vederea îmbunătăţirii cadrului juridic referitor la societatea civilă | 5. Valorificarea oportunităţilor Parteneriatului Estic în consolidarea societăţii civile, inclusiv cu suportul Platformei Naţionale a Forumului Societăţii Civile al Parteneriatului Estic | Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile extrabugetare | ||
| (d) Oferirea posibilităţii reprezentanţilor societăţii civile din cele două părţi de a se familiariza cu procesele de consultare şi dialog între partenerii civili şi sociali ai celeilalte părţi, în special în vederea integrării suplimentare a societăţii civile în procesul public de elaborare a politicii din Republica Moldova | ||||||
| 136 | Va avea loc un dialog periodic între părţi cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol | |||||
|
CAPITOLUL 27. COOPERAREA ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI |
||||||
| 137 | Părţile convin să coopereze pentru a asigura promovarea drepturilor copilului în conformitate cu legislaţia şi cu normele internaţionale, în special Convenţia Naţiunilor Unite din 1989 privind drepturile copilului, ţinînd cont de priorităţile identificate în contextul specific al Republicii Moldova, în special pentru categoriile vulnerabile | 1. Coordonarea şi monitorizarea implementării observaţiilor finale ale Comitetului ONU privind drepturile copilului şi Secretariatului Consiliului Europei pe marginea realizării prevederilor: a) Convenţiei internaţionale privind drepturile copilului; b) Protocolului opţional la Convenţia cu privire la drepturile copilului, referitor la vînzarea de copii, prostituţia copiilor şi pornografia infantilă (OPSC); c) Protocolului opţional privind implicarea copiilor în conflictele armate; d) Recomandărilor Comitetului părţilor la Convenţia Consiliului Europei cu privire la protecţia copiilor împotriva exploatării şi abuzului sexual (Convenţia de la Lanzarote) |
Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Justiţiei, Oficiul Avocatului Poporului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |
| 2. Promovarea proiectului de lege pentru ajustarea cadrului legal privind prevenirea şi combaterea abuzului şi exploatării sexuale online a copiilor, în vederea asigurării investigării şi urmăririi penale eficiente a categoriei respective de infracţiuni | Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Procuratura Generală | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 3. Dezvoltarea mecanismelor de colectare (potrivit indicatorilor dezagregaţi ai datelor), de sinteză şi analiză a datelor (specifice pentru fiecare categorie) privind copiii aflaţi în situaţie de risc, rămaşi temporar fără ocrotire părintească sau în conflict cu legea, în scopul prognozării ori interpretării fenomenelor delincvenţei juvenile sau victimizării copiilor, precum şi în scopul planificării programatice, sistemice şi bugetare a acţiunilor în domeniul protecţiei drepturilor copilului | Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Justiţiei, Biroul Naţional Statistică, Oficiul Avocatului Poporului, Centrul Naţional de Protecţie a Datelor cu Caracter Personal | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 138 | Această cooperare cuprinde, în special: | 2.3. Cooperarea în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii Cooperarea în domeniul juridic - Sporirea în continuare a cooperării judiciare pe chestiunile civile şi comerciale prin implementarea convenţiilor multilaterale privind cooperarea judiciară civilă şi, în particular, a Convenţiilor Conferinţei de la Haga cu privire la dreptul internaţional privat în domeniul cooperării judiciare |
1. Consolidarea capacităţilor Consiliului Naţional de Asistenţă Juridică Garantată de Stat în acordarea serviciilor juridice calitative copiilor victime/martori şi copiilor în conflict cu legea | Consiliul Naţional de Asistenţă Juridică Garantată de Stat, Ministerul Justiţiei, Institutul Naţional al Justiţiei, Oficiul Avocatului Poporului, Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe |
| 2. Elaborarea standardelor de calitate şi a mecanismelor de monitorizare şi evaluare a serviciilor juridice acordate de avocaţii publici | Consiliul Naţional de Asistenţă Juridică Garantată de Stat, Ministerul Justiţiei, Oficiul Avocatului Poporului, Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 3. Elaborarea cadrului legal privind procedurile de cercetare şi de soluţionare a cauzelor copiilor aflaţi în conflict cu legea sub vîrsta răspunderii penale, inclusiv privind aplicarea unor măsuri cu caracter educaţional, conform standardelor europene şi internaţionale privind protecţia copilului | Ministerul Justiţiei, Consiliul Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat, Oficiul Avocatului Poporului, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 4. Crearea programelor educaţionale alternative pentru ocuparea timpului copiilor şi tinerilor angajaţi în procesul educativ, precum şi al celor din afara sistemului educativ, în scopul prevenirii delincvenţei juvenile şi a recidivei în rîndul copiilor | Ministerul Educaţiei, Ministerul Justiţiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 5. Sporirea capacităţilor Oficiului Central al Probaţiunii în evaluarea sociopsihologică a copilului în conflict cu sistemul penal al justiţiei | Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 6. Elaborarea programelor de probaţiune pentru copii | Ministerul Justiţiei | 31 iunie 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 7. Asigurarea recrutării consilierilor de probaţiune juvenilă cu studii în domeniul psihologiei şi asistenţei sociale | Ministerul Justiţiei | 31 decembrie 2016 | În limita resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 8. Instruirea intervievatorilor copiilor victime şi martori în procesul investigării penale conform unei curricule | Ministerul Justiţiei, Institutul Naţional al Justiţiei | 31 decembrie 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 9. Elaborarea Metodologiei de evaluare a performanţei consilierilor de probaţiune juvenilă | Ministerul Justiţiei | 31 decembrie 2014 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 10. Sporirea capacităţilor Consiliului de Mediere în promovarea şi aplicarea medierii penale în cazurile copiilor inculpaţi, inclusiv prin instruirea şi certificarea mediatorilor penali specializaţi în cauze cu implicarea copiilor | Consiliul de Mediere, Ministerul Justiţiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 11. Instituirea în subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a Centrului pentru asistenţa copiilor victime şi martori ai violenţei, inclusiv ai abuzului sexual, precum şi elaborarea cadrului normativ pentru organizarea şi funcţionarea centrului vizat şi asigurarea cooperării intersectoriale în procesul de asistenţă a beneficiarilor Centrului | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 12. Elaborarea Ghidului de audiere a victimei sau martorului minor şi a altor documente cu caracter regulatoriu în domeniu | Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 13. Asigurarea instruirii conform unei curricule elaborate la acest subiect, precum şi certificarea intervievatorilor copiilor victime şi martori în procesul investigării penale | Institutul Naţional al Justiţiei, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| (a) Prevenirea şi combaterea tuturor formelor de exploatare (inclusiv munca prestată de copii), a abuzurilor, a neglijenţei şi a violenţei împotriva copiilor, inclusiv prin dezvoltarea şi consolidarea cadrului juridic şi instituţional necesar, precum şi prin intermediul unor campanii de sensibilizare a opiniei publice în acest domeniu | 2.1. Dialogul politic şi reforma Drepturile copilului - Implementarea prevederilor relevante ale Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului, inclusiv întreprinderea eforturilor pentru asigurarea drepturilor copiilor |
14. Realizarea campaniilor de sensibilizare, prevenire şi combatere a violenţei împotriva copiilor, precum şi pentru protecţia drepturilor copiilor implicaţi în sistemul de justiţie penală şi prevenirea delincvenţei juvenile | Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |
| 15. Evaluarea respectării drepturilor copiilor şi implementarea prevederilor legale cu privire la protecţia copiilor în mass-media prin monitorizări tematice Notă: Cîte o sesiune tematică anual |
Consiliul Coordonator al Audiovizualului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 16. Asigurarea instruirii procurorilor şi judecătorilor în urmărirea şi examinarea cauzelor de violenţă şi abuz asupra copiilor | Institutul Naţional al Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 17. Implementarea instrucţiunilor sectoriale pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării, traficului prin consolidarea capacităţilor autorităţilor administraţiei publice locale şi ale specialiştilor din sectoarele relevante | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Cancelaria de Stat, Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Oficiul Avocatului Poporului | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe (UNICEF) | |||
| (b) Îmbunătăţirea sistemului de identificare şi de asistenţă oferită copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile, inclusiv participarea sporită a copiilor la procesele de luare a deciziilor şi punerea în aplicare a unor mecanisme eficiente menite să soluţioneze plîngerile individuale formulate de copii | 2.1. Dialogul politic şi reforma Drepturile copilului - Implementarea prevederilor relevante ale Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului, inclusiv întreprinderea eforturilor pentru asigurarea drepturilor copiilor |
18. Consolidarea capacităţilor administraţiei publice locale, ale instituţiilor de învăţămînt în facilitarea participării copiilor la procesele de luare a deciziilor care îi afectează la toate nivelurile | Cancelaria de Stat, Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Oficiul Avocatului Poporului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |
| 19. Consolidarea capacităţilor Avocatului Poporului pentru drepturile copilului în monitorizarea independentă şi promovarea drepturilor copilului | Oficiul Avocatului Poporului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 20. Organizarea acţiunilor de promovare şi informare a societăţii cu privire la mecanismul de depunere a reclamaţiilor individuale din partea copiilor şi la atribuţiile funcţionale ale Avocatului Poporului pentru drepturile copilului | Oficiul Avocatului Poporului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 21. Crearea Consiliului copiilor pentru asigurarea participării active a copiilor la procesul decizional | Oficiul Avocatului Poporului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 22. Dezvoltarea şi promovarea Serviciului de asistenţă telefonică gratuită pentru copii “Telefonul Copilului” (116111) prin elaborarea şi implementarea mecanismului de cooperare şi referire interinstituţională a cazurilor înregistrate la serviciul corespunzător, instruirea specialiştilor în domeniu, elaborarea şi desfăşurarea campaniilor publice pentru promovarea şi accesarea Serviciului | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Cancelaria de Stat (Biroul pentru relaţii cu diaspora), Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| (c) Schimbul de informaţii şi de cele mai bune practici cu privire la reducerea sărăciei în rîndul copiilor, inclusiv cu privire la măsuri care să se axeze pe politici sociale privind bunăstarea copiilor, precum şi măsuri menite să promoveze şi să faciliteze accesul copiilor la educaţie | 2.1. Dialogul politic şi reforma Drepturile copilului - Implementarea prevederilor relevante ale Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului, inclusiv întreprinderea eforturilor pentru asigurarea drepturilor copiilor |
23. Elaborarea, aprobarea şi implementarea Planului naţional de acţiuni privind implementarea Strategiei pentru protecţia copilului pe anii 2014-2020 | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Justiţiei, Ministrul Afacerilor Interne, Biroul Naţional de Statistică, Cancelaria de Stat (Biroul pentru relaţii cu diaspora) | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |
| 24. Elaborarea Planului de acţiuni pentru implementarea Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020 şi asigurarea cooperării intersectoriale în implementarea programului nominalizat | Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 25. Dezvoltarea mecanismului de intervenţie timpurie pentru copiii cu nevoi speciale | Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 26. Consolidarea capacităţilor instituţiilor şcolare, ale autorităţilor publice locale şi ale profesioniştilor din sectoarele relevante de a răspunde la nevoile copiilor cu dizabilităţi şi ale copiilor romi şi de a asigura incluziunea şcolară | Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, autorităţile publice locale | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 27. Promovarea realizării Programului şi a Planului de acţiuni privind prevenirea abandonului şcolar prin asigurarea colaborării intersectoriale pentru implementarea instrumentelor menţionate în scopul prevenirii şi reducerii ratei abandonului şcolar şi a absenteismului | Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, autorităţile publice locale | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 28. Consolidarea capacităţilor autorităţilor publice locale, ale instituţiilor şcolare şi ale profesioniştilor din sectoarele relevante de a preveni şi de a monitoriza procesul de abandon şcolar şi de a contribui la reducerea vulnerabilităţii copiilor la fenomenul de abandon | Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, autorităţile publice locale | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| (d) Punerea în aplicare a unor măsuri vizînd promovarea drepturilor copilului în cadrul familiei şi al instituţiilor, precum şi consolidarea capacităţii părinţilor şi a personalului de îngrijire pentru a asigura dezvoltarea copilului | 2.1. Dialogul politic şi reforma Drepturile copilului - Implementarea prevederilor relevante ale Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului, inclusiv întreprinderea eforturilor pentru asigurarea drepturilor copiilor |
29. Promovarea proiectului de lege privind indemnizaţiile pentru creşterea copiilor | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Finanţelor | 2015 | În limitele resurselor bugetare | |
| 30. Eficientizarea mecanismului de prevenire a separării copilului de familie, inclusiv a instituţionalizării copiilor cu vîrsta de pînă la trei ani | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 31. Consolidarea la nivel local a serviciilor de sprijin familial şi de alternativă la instituţionalizare şi consolidarea capacităţii profesioniştilor din domeniu pentru identificarea şi acordarea de sprijin familiilor în situaţii de risc de abandon al copilului | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, autorităţile publice locale | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| (e) Aderarea la documentele internaţionale relevante, ratificarea şi punerea în aplicare a acestora, inclusiv a celor elaborate în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, al Consiliului Europei şi al Conferinţei de la Haga privind dreptul internaţional privat, cu scopul de a promova şi de a proteja drepturile copiilor în conformitate cu cele mai înalte standarde în acest domeniu | 32. Efectuarea studiului de fezabilitate privind semnarea şi ratificarea Protocolului opţional la Convenţia cu privire la drepturile copilului referitor la procedura de plîngeri individuale | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | ||
| 33. Evaluarea expertizei şi a bunelor practici ale statelor membre UE privind implementarea recomandărilor Comitetului privind drepturile copilului şi politicilor de protecţie a drepturilor copilului | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 34. Ajustarea cadrului normativ naţional la recomandările internaţionale şi la Liniile directoare ONU pentru îngrijirea alternativă a copilului | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei | 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 139 | Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol | |||||
|
CAPITOLUL 28. PARTICIPAREA LA AGENŢIILE ŞI PROGRAMELE UNIUNII |
||||||
| 140 | Se permite participarea Republicii Moldova la toate agenţiile Uniunii deschise participării acestei ţări în conformitate cu dispoziţiile relevante de instituire a acestor agenţii. Republica Moldova încheie acorduri separate cu UE care permit participarea sa la fiecare agenţie, stabilind inclusiv suma contribuţiei financiare necesare | |||||
| 141 | Se permite participarea Republicii Moldova la toate programele actuale şi viitoare ale Uniunii deschise participării acestei ţări în conformitate cu dispoziţiile relevante de instituire a acestor programe. Participarea Republicii Moldova la programele Uniunii se efectuează în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Protocolul I la prezentul acord privind Acordul-cadru dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova cu privire la principiile generale de participare a Republicii Moldova la programele Uniunii |
2.4. Cooperare economică Politica industrială şi cu privire la întreprinderi - Asigurarea participării Republicii Moldova la proiectele conexe de sporire a competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, cum ar fi Programul de competitivitate pentru întreprinderi şi IMM-uri (COSME), care include Reţeaua Europeană de Întreprinderi (EEN) |
1. Participarea Republicii Moldova la Programul-cadru al UE pentru cercetare şi inovare (2014-2020) “Orizont 2020” | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fonduri extrabugetare |
| 2. Participarea la Programul COSME: a) identificarea şi alocarea resurselor necesare pentru plata contribuţiei de participare (anual), inclusiv consolidarea dialogului cu partenerii de dezvoltare în vederea atragerii asistenţei în acest sens; b) consolidarea capacităţilor Ministerului Economiei şi Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii în vederea implementării unor programe de conştientizare vizînd obiectivele şi oportunităţile COSME (la nivel naţional şi la nivel de comunităţi); c) instituirea unor subdiviziuni la nivelul Ministerului Economiei şi/sau Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (opţional, în condiţiile unui buget auster, delegarea unor responsabilităţi subdiviziunilor existente) în vederea facilitării şi monitorizării participării Republicii Moldova la COSME (lucrul cu potenţialii aplicanţi: asistenţă, suport informaţional, implementarea unor strategii de comunicare, traininguri); d) conlucrarea cu instituţiile financiare naţionale şi europene (BEI) în vederea opţiunii de aplicare pentru componenta “acces la finanţe” COSME |
Ministerul Economiei, Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 3. Facilitarea participării Republicii Moldova la Programul Comisiei Europene “Health for Growth” 2014-2020 şi participarea ulterioară a ţării la acest program | Ministerul Sănătăţii | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Aderarea Republicii Moldova la Programul UE “Europa Creativă” | Ministerul Culturii | 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 142 | Părţile vor purta un dialog periodic cu privire la participarea Republicii Moldova la programele şi la agenţiile Uniunii. În special, UE informează Republica Moldova în cazul instituirii de noi agenţii şi programe ale Uniunii, precum şi cu privire la eventualele modificări în ceea ce priveşte participarea la programele şi agenţiile Uniunii, menţionate la articolele 140 şi 141 din prezentul acord | Asigurarea unui dialog permanent cu UE privind agenţiile şi programele comunitare | Cancelaria de Stat, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | Pe parcurs | ||
|
TITLUL V. COMERŢ ŞI ASPECTE LEGATE DE COMERŢ |
||||||
|
CAPITOLUL 1. TRATAMENTUL NAŢIONAL ŞI ACCESUL PE PIAŢĂ AL MĂRFURILOR |
||||||
|
Secţiunea 1 |
||||||
| 143 | Obiectiv Părţile instituie progresiv o zonă de liber schimb, pe parcursul unei perioade de tranziţie de maximum zece ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord, în conformitate cu dispoziţiile prezentului acord şi ale articolului XXIV din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ 1994 (denumit în continuare “GATT 1994”) |
|||||
| 144 | Obiectul şi domeniul de aplicare (1) Dispoziţiile prezentului capitol se aplică comerţului cu mărfuri dintre părţi |
|||||
| (2) În sensul prezentului capitol, “originar” înseamnă conform cu regulile de origine prevăzute în protocolul II la prezentul acord | ||||||
|
Secţiunea 2 |
||||||
| 145 | Definiţia taxelor vamale În sensul prezentului capitol, o “taxă vamală” include orice taxă sau impunere de orice tip, instituită pentru importul sau exportul unei mărfi sau legată de aceasta, inclusiv orice formă de suprataxă sau impunere suplimentară, instituită sau legată de un astfel de import sau export. O “taxă vamală” nu include nici o: (a) impunere echivalentă unei taxe interne aplicate în conformitate cu articolul 152 din prezentul acord; (b) taxă impusă în conformitate cu Capitolul 2 (Măsuri de apărare comercială) de la titlul V (Comerţ şi aspecte legate de comerţ) din prezentul acord sau (c)redevenţă sau altă impunere aplicată în conformitate cu articolul 151 din prezentul acord |
|||||
| 146 | Încadrarea mărfurilor Încadrarea mărfurilor care fac obiectul comerţului între părţi este stabilită în conformitate cu Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor din 1983 (“SA”) în nomenclatura tarifară a Republicii Moldova în temeiul SA 2007 şi în nomenclatura tarifară a Uniunii în temeiul SA 2012 şi în modificările ulterioare ale respectivelor nomenclaturi |
|||||
| 147 | Eliminarea taxelor vamale importurilor (1) Fiecare parte reduce sau elimină taxele vamale aplicate mărfurilor originare din cealaltă parte, în conformitate cu anexa XV la prezentul acord |
|||||
| (2) Pentru fiecare marfă, nivelul de bază al taxelor vamale, căruia urmează să i se aplice reduceri şi eliminări succesive în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol este cel specificat în anexa XV la prezentul acord | 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Comerţul cu mărfuri - Asigurarea faptului că taxele de import actualmente aplicabile nu vor creşte în perioada premergătoare intrării în vigoare a acordului (clauza standstill) - Cooperarea în pregătirea pentru implementarea adecvată a dispoziţiilor cu privire la accesul mărfurilor pe piaţă, inclusiv a energiei, din Acordul de Asociere prevăzut, în particular prin consultări comune |
1. Asigurarea implementării prevederilor anexei XV la Acord în legislaţia naţională | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Serviciul Vamal | Permanent | ||
| (3) Dacă, în orice moment după data intrării în vigoare a prezentului acord, o parte reduce nivelul taxei vamale aplicabile naţiunii celei mai favorizate (denumită în continuare “CNF”), taxa respectivă se aplică la nivelul de bază în cazul în care şi atîta timp cît aceasta se situează la un nivel inferior nivelului taxei vamale calculat în conformitate cu anexa XV la prezentul acord | ||||||
| (4) După intrarea în vigoare a prezentului acord, părţile pot conveni să analizeze posibilitatea de a accelera eliminarea taxelor vamale aplicate schimburilor comerciale între părţi şi de a lărgi domeniul de aplicare al acestei eliminări. O decizie a Comitetului de asociere, reunit în configuraţia comerţ prevăzută la articolul 438 alineatul (4) din prezentul acord, privind accelerarea sau eliminarea unei taxe vamale stabilite pentru o marfă are prioritate asupra oricărui nivel al taxei sau oricărei categorii în etapa eliminării, stabilite în conformitate cu anexa XV la prezentul acord (5) În cursul celui de-al treilea an de la intrarea în vigoare a prezentului acord, părţile evaluează situaţia, ţinînd seama de caracteristicile comerţului cu produse agricole între părţi, de sensibilităţile specifice ale acestor produse şi de evoluţia politicii agricole a ambelor părţi (6) Părţile examinează, în cadrul Comitetului de asociere reunit în configuraţia comerţ, pe bază de reciprocitate, posibilităţile de a-şi acorda reciproc concesii suplimentare, în vederea îmbunătăţirii liberalizării schimburilor comerciale cu produse agricole, în special cele care fac obiectul contingentelor tarifare |
2. Evaluarea anuală a situaţiei privind implementarea Acordului, ţinînd cont de structura comerţului cu produse agricole între Părţi; de sensibilitatea specifică a acestor produse şi dezvoltarea politicii agricole în ambele Părţi; efectuarea analizei sectoriale privind capacităţile de producere şi export | Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Serviciul Vamal | Anual | Din contul resurselor bugetare | ||
| 3. Examinarea în cadrul Comitetului de Asociere pentru Comerţ a oportunităţilor de acordare a noilor concesii pentru a facilita liberalizarea schimburilor comerciale cu produse agricole, în special cu cele supuse contingentelor tarifare | ||||||
| 4. Asigurarea implementării continue a deciziei Comitetului de Asociere pentru Comerţ cu privire la accelerarea eliminării taxei vamale pentru un bun prin înlocuirea oricărui nivel al taxei vamale sau categorie a bunurilor determinată în conformitate cu anexa XV la Acordul de Asociere | ||||||
| 148 | Mecanismul de prevenire a eludării contingentelor tarifare pentru produsele agricole şi produsele agricole transformate (mecanismul anticircumvenţional, anexa XV-C) | 1. Monitorizarea şi formularea justificărilor argumentate cu privire la creşterea exporturilor cu produsele enumerate în anexa XV-C | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Serviciul Vamal | Ad-hoc | Din contul resurselor bugetare | |
| 2. Efectuarea analizei şi evaluarea posibilităţii de modificare a anexei XV-C la acord şi modificarea volumului în cadrul Comitetului de Asociere pentru Comerţ, în scopul reflectării schimbărilor în nivelul capacităţii de producere şi export a Republicii Moldova pentru produsul (produsele) în cauză | Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Serviciul Vamal | Ad-hoc | ||||
| 3. Informarea mediului de afaceri privind specificul mecanismului anticircumvention | Permanent | |||||
| 149 | Status-quo Nici una dintre părţi nu poate mări nivelul existent al unei taxe vamale sau adopta noi taxe vamale cu privire la o marfă originară din cealaltă parte. Acest lucru nu împiedică o parte: (a) să majoreze nivelul unei taxe vamale pînă la nivelul stabilit în anexa XV, în urma unei reduceri unilaterale sau (b) să menţină sau să majoreze nivelul unei taxe vamale, cu autorizaţia Organului de soluţionare a litigiilor (OSL) al OMC |
|||||
| 150 | Taxele vamale aplicate exporturilor Nici o parte nu adoptă sau nu menţine vreo taxă sau vreun impozit, cu excepţia taxelor interne aplicate în conformitate cu articolul 152 din prezentul acord sau în legătură cu exportul de mărfuri către teritoriul celeilalte părţi |
|||||
| 151 | Redevenţe şi alte impuneri Fiecare parte se asigură, în conformitate cu articolul VIII din GATT 1994 şi cu notele interpretative ale acestuia, că toate redevenţele şi impunerile de orice natură, altele decît taxele vamale sau alte măsuri menţionate la articolul 147 din prezentul acord, impuse pentru sau în legătură cu importul sau exportul mărfurilor, se limitează ca valoare la costul aproximativ al serviciilor oferite şi nu reprezintă un mijloc indirect de protecţie pentru mărfurile naţionale sau o impozitare a importurilor sau exporturilor în scopuri fiscale |
2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Cooperarea vamală şi facilitarea schimburilor comerciale - Părţile vor coopera în pregătirea pentru ajustarea la acquis-ul UE şi standardele internaţionale enumerate în anexele relevante la Acordul de Asociere |
1. Elaborarea mecanismului intern de achitare a plăţilor, de încasare şi de control al încasării plăţilor pentru poluarea mediului pe teritoriul ţării | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2015 | |
| 2. Elaborarea şi aprobarea modificărilor la Legea nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului şi la actele normative aferente acesteia | ||||||
Secţiunea 3 Măsuri netarifare |
||||||
| 152 | Tratament naţional Fiecare parte acordă tratament naţional mărfurilor celeilalte părţi, în conformitate cu articolul III din GATT 1994, inclusiv cu notele interpretative ale acestuia. În acest scop, articolul III din GATT 1994 şi notele interpretative ale acestuia sînt integrate în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta |
|||||
| 153 | Restricţii la import şi la export Nici o parte nu adoptă şi nu menţine interdicţii sau restricţii la importul oricărei mărfi provenind din cealaltă parte sau la exportul ori vînzarea oricărei mărfi destinate teritoriului celeilalte părţi, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezentul acord |
|||||
Secţiunea 4 Dispoziţii specifice referitoare la mărfuri |
||||||
| 154 | Excepţii generale (1) Nici o dispoziţie din prezentul capitol nu se interpretează ca împiedicînd adoptarea sau asigurarea respectării, de către oricare dintre părţi, a unor măsuri în conformitate cu articolele XX şi XXI din GATT 1994, precum şi cu oricare dintre notele interpretative la articolele respective din GATT 1994, care sînt încorporate în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta (2) Părţile înţeleg că, înainte de a lua orice măsură pentru care este posibil să se ceară o justificare în temeiul articolului XX literele (i) şi (j) din GATT 1994, orice parte care intenţionează să ia o astfel de măsură furnizează celeilalte părţi toate informaţiile relevante şi încearcă să găsească o soluţie reciproc acceptabilă. În cazul în care nu se ajunge la un acord în termen de 30 de zile de la furnizarea acestor informaţii, partea poate aplica măsuri cu privire la marfa în cauză, în temeiul prezentului alineat. Atunci cînd împrejurări excepţionale şi critice necesită o acţiune imediată şi fac imposibilă informarea sau examinarea prealabilă, partea care intenţionează să ia măsuri poate să aplice imediat măsurile asigurătorii necesare în situaţia dată şi informează imediat cealaltă parte cu privire la acestea |
|||||
Secţiunea 5 Cooperarea administrativă şi coordonarea cu alte ţări |
||||||
| 155 | Dispoziţii speciale privind cooperarea administrativă (6) Fiecare parte publică toate avizele către importatori referitoare la orice notificare menţionată la alineatul (5) litera (a), orice decizie menţionată la alineatul (5) litera (b), precum şi orice prelungire sau încetare menţionată la alineatul (5) litera (c), în conformitate cu procedurile sale interne |
|||||
| 156 | Gestionarea erorilor administrative În cazul unei erori comise de către autorităţile competente în gestionarea adecvată a sistemului preferenţial la export şi, în special, în aplicarea dispoziţiilor prevăzute în protocolul II la prezentul acord cu privire la definiţia dată noţiunii de “produse originare” şi la metodele de cooperare administrativă, atunci cînd această eroare are consecinţe în ceea ce priveşte taxele vamale la import, partea care suportă aceste consecinţe poate solicita Comitetului de asociere, reunit în configuraţia comerţ prevăzută la articolul 438 alineatul (4) al prezentului acord, să examineze posibilitatea de a adopta toate măsurile care se impun pentru remedierea situaţiei |
|||||
| 157 | Acorduri cu alte ţări (1) Prezentul acord nu împiedică menţinerea sau instituirea unor uniuni vamale, a altor zone de liber schimb sau a unor regimuri privind traficul de frontieră , în măsura în care acestea nu contravin regimului comercial prevăzut de prezentul acord (2) Părţile se consultă în cadrul Comitetului de asociere, reunit în configuraţia comerţ prevăzută la articolul 438 alineatul (4), cu privire la acordurile prin care se instituie uniuni vamale, alte zone de liber schimb sau regimuri privind traficul de frontieră şi, după caz, cu privire la orice alte aspecte majore legate de politicile lor comerciale cu ţările terţe. Astfel de consultări se desfăşoară în special în cazul aderării la UE a unei ţări terţe, în vederea asigurării faptului că se ţine seama de interesele reciproce ale Uniunii şi ale Republicii Moldova, astfel cum sînt prevăzute de prezentul acord |
|||||
|
CAPITOLUL 2. MĂSURI DE APĂRARE COMERCIALĂ |
||||||
Secţiunea 1 Măsuri de salvgardare globale |
||||||
Secţiunea 2 Măsuri antidumping şi măsuri compensatorii |
||||||
| 161 | Dispoziţii generale (1) Părţile îşi reafirmă drepturile şi obligaţiile care le revin în temeiul articolului VI din GATT 1994, al Acordului privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994, cuprins în anexa 1A la Acordul OMC (denumit în continuare “Acordul antidumping”), şi al Acordului privind subvenţiile şi măsurile compensatorii, cuprins în anexa 1A la Acordul OMC (denumit în continuare “Acordul SMC”) 2) Regulile de origine preferenţiale stabilite în Capitolul 1 (Tratamentul naţional şi accesul pe piaţă al mărfurilor) de la titlul V (Comerţ şi aspecte legate de comerţ) din prezentul acord nu se aplică prezentei secţiuni (3) Dispoziţiile prezentei secţiuni nu se aplică în cazul Capitolului 14 (Soluţionarea diferendelor) de la titlul V (Comerţ şi aspecte legate de comerţ) din prezentul acord |
|||||
| 162 | Transparenţă (1) Părţile convin că măsurile antidumping şi măsurile compensatorii ar trebui utilizate asigurîndu-se conformitatea deplină cu cerinţele Acordului antidumping şi, respectiv, ale Acordului SMC şi ar trebui să se bazeze pe un sistem corect şi transparent (2) Părţile garantează, imediat după instituirea unor măsuri provizorii şi înainte de luarea unei decizii finale, comunicarea completă şi coerentă a tuturor faptelor şi consideraţiilor esenţiale care stau la baza deciziei de aplicare a măsurilor, fără a aduce atingere articolului 6 alineatul (5) din Acordul antidumping şi articolului 12 alineatul (4) din Acordul SMC. Comunicările se efectuează în scris şi acordă părţilor interesate timp suficient pentru a-şi formula observaţiile (3) Cu condiţia să nu întîrzie în mod inutil desfăşurarea anchetei, fiecărei părţi interesate i se acordă posibilitatea de a fi audiată, cu scopul de a-şi exprima punctul de vedere în cadrul anchetelor în materie de măsuri antidumping sau antisubvenţii |
|||||
| 163 | Luarea în calcul a intereselor publice Măsurile antidumping sau compensatorii nu pot fi aplicate de o parte în cazul în care, pe baza informaţiilor disponibile în cursul anchetei, se poate concluziona în mod clar că aplicarea unor astfel de măsuri nu este în interesul public. Stabilirea interesului public se bazează pe examinarea tuturor diverselor interese luate în ansamblu, inclusiv a intereselor întreprinderilor naţionale şi ale utilizatorilor, ale consumatorilor şi ale importatorilor, în măsura în care aceştia au furnizat informaţii relevante autorităţilor responsabile cu ancheta |
|||||
| 164 | Regula taxei celei mai mici În cazul în care o parte decide să instituie o măsură antidumping sau o măsură compensatorie provizorie sau definitivă, valoarea taxei respective nu poate să depăşească marja de dumping sau valoarea totală a subvenţiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii, ci trebuie să fie inferioară marjei de dumping sau valorii totale a subvenţiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii, în cazul în care această taxă mai mică ar fi suficientă pentru a remedia prejudiciul adus industriei naţionale |
|||||
Secţiunea 3 Măsuri de salvgardare bilaterale |
||||||
| 165 | Aplicarea unei măsuri de salvgardare bilaterale (1) În cazul în care, ca urmare a reducerii sau a eliminării unei taxe vamale în temeiul prezentului acord, mărfurile provenite de la una dintre părţi sînt importate pe teritoriul celeilalte părţi în cantităţi atît de mari, în termeni absoluţi sau relativi, prin raportarea la producţia internă, şi în astfel de condiţii încît să provoace sau să rişte să provoace un prejudiciu grav industriei interne care produce mărfuri similare sau aflate în concurenţă directă, partea importatoare poate adopta măsurile prevăzute la alineatul (2), în conformitate cu condiţiile şi procedurile stabilite în prezenta secţiune (2) Partea importatoare poate lua o măsură de salvgardare bilaterală care: (a) suspendă reducerea suplimentară a nivelului taxei vamale aplicate mărfii în cauză prevăzut de prezentul acord sau (b) măreşte nivelul taxei vamale aplicate mărfii, astfel încît aceasta să nu depăşească valoarea cea mai mică dintre: (i) axa vamală CNF aplicată mărfii în cauză la data adoptării măsurii sau (ii) nivelul de bază al taxei vamale, specificat în calendarele din anexa XV, în temeiul articolului 147 din prezentul acord |
|||||
| 166 | Condiţii şi restricţii (1) O parte care iniţiază o anchetă în sensul alineatului (2) notifică acest lucru celeilalte părţi în scris şi o consultă pe aceasta cît mai curînd posibil înainte de aplicarea unei măsuri de salvgardare bilaterală, astfel încît să analizeze informaţiile rezultate din anchetă şi să schimbe opinii cu privire la măsură. O parte nu aplică măsuri de salvgardare bilaterale decît în urma unei anchete conduse de autorităţile sale competente în conformitate cu articolul 3 şi cu articolul 4 alineatul (2) litera (c) din Acordul privind măsurile de salvgardare (2) În acest scop, articolul 3 şi articolul 4 alineatul (2) litera (c) din Acordul privind măsurile de salvgardare sînt încorporate în prezentul acord şi devin, mutatis mutandis, parte integrantă a acestuia (3) Atunci cînd efectuează ancheta descrisă la alineatul (2) din prezentul articol, partea respectă cerinţele enunţate la articolul 4 alineatul (2) litera (a) din Acordul privind măsurile de salvgardare. În acest scop, articolul 4 alineatul (2) litera (a) din Acordul privind măsurile de salvgardare este încorporat în prezentul acord şi devine, mutatis mutandis, parte integrantă a acestuia (4) Fiecare parte se asigură că autorităţile sale competente finalizează orice anchetă descrisă la alineatul (2) în termen de un an de la data deschiderii sale (5) Nici una dintre părţi nu poate aplica o măsură de salvgardare bilaterală: (a) decît în măsura în care acest lucru poate fi necesar pentru a preveni sau remedia un prejudiciu grav şi pentru a facilita adaptarea industriei interne; (b) pentru o perioadă de mai mult de doi ani. Cu toate acestea, perioada respectivă poate fi prelungită cu cel mult doi ani în cazul în care autorităţile competente ale părţii importatoare decid, în conformitate cu procedurile enunţate în prezentul articol, că măsura continuă să fie necesară pentru a preveni sau remedia un prejudiciu grav şi pentru a facilita adaptarea industriei interne şi că există dovezi că industria se adaptează, cu condiţia ca perioada totală de aplicare a unei măsuri de salvgardare, incluzînd perioada de aplicare iniţială şi orice prelungire a acesteia, să nu depăşească patru ani (c) după expirarea perioadei de tranziţie sau (d) cu privire la acelaşi produs, în acelaşi timp cu o măsură aplicată în temeiul articolului XIX din GATT 1994 şi acordului privind măsurile de salvgardare (6) Atunci cînd o parte pune capăt unei măsuri de salvgardare bilaterale, nivelul taxei vamale este nivelul care ar fi fost aplicat, în conformitate cu calendarul acesteia prevăzut în anexa XV la prezentul acord, în cazul în care măsura nu ar fi fost luată |
|||||
| 167 | Măsuri provizorii În circumstanţe critice în care o întîrziere ar antrena un prejudiciu dificil de reparat, o parte poate aplica o măsură de salvgardare bilaterală cu titlu provizoriu, în urma unei constatări preliminare a existenţei unor dovezi clare că importurile unui produs provenit din cealaltă parte au crescut ca urmare a reducerii sau a eliminării unei taxe vamale în temeiul prezentului acord şi că aceste importuri produc sau ameninţă să producă un prejudiciu grav industriei naţionale. Durata oricărei măsuri provizorii nu poate depăşi 200 de zile, timp în care partea trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la articolul 166 alineatele (2) şi (3) din prezentul acord. Partea rambursează în cel mai scurt timp orice taxă plătită în plus faţă de nivelul taxei vamale prevăzut în anexa XV la prezentul acord, dacă ancheta menţionată la articolul 166 alineatul (2) din prezentul acord nu duce la concluzia că cerinţele articolului 165 din prezentul acord au fost îndeplinite. Durata aplicării oricăror măsuri provizorii este inclusă în perioada prevăzută la articolul 166 alineatul (5) litera (b) din prezentul acord |
|||||
| 168 | Compensaţii (1) O parte care aplică o măsură de salvgardare bilaterală se consultă cu cealaltă parte în scopul de a stabili de comun acord o compensaţie adecvată de liberalizare a comerţului, sub formă de concesii care să aibă efecte comerciale substanţial echivalente sau echivalente cu valoarea taxelor suplimentare preconizate să rezulte din măsura de salvgardare. Partea în cauză oferă posibilitatea unor astfel de consultări în termen de cel mult 30 de zile de la aplicarea măsurii de salvgardare bilaterale (2) Dacă consultările iniţiate în temeiul alineatului (1) nu permit părţilor să ajungă la un acord privind o compensaţie adecvată de liberalizare a comerţului în termen de 30 de zile de la începerea consultărilor, partea ale cărei mărfuri fac obiectul măsurii de salvgardare poate să suspende aplicarea concesiilor substanţial echivalente în ceea ce priveşte partea care aplică măsura de salvgardare (3) Dreptul de suspendare prevăzut la alineatul (2) nu se exercită în primele 24 de luni de aplicare a măsurii de salvgardare bilaterale, cu condiţia ca această măsură de salvgardare să fie luată în conformitate cu dispoziţiile prezentului acord |
|||||
|
CAPITOLUL 3. BARIERE TEHNICE ÎN CALEA COMERŢULUI, STANDARDIZARE, |
||||||
| 170 | Domeniu de aplicare şi definiţii (1) Prezentul capitol se aplică elaborării, adoptării şi aplicării standardelor, reglementărilor tehnice şi procedurilor de evaluare a conformităţii definite în Acordul privind barierele tehnice în calea comerţului prevăzut în anexa 1A la Acordul OMC (denumit în continuare “Acordul BTC”) care poate afecta comerţul cu mărfuri între părţi |
|||||
| (2) Fără a aduce atingere alineatului (1) din prezentul articol, prezentul capitol nu se aplică măsurilor sanitare şi fitosanitare definite în anexa A la Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare prevăzut în anexa 1A la Acordul OMC (denumit în continuare “Acordul SPS”) şi nici specificaţiilor în materie de achiziţii elaborate de autorităţile publice pentru propriile lor nevoi de producţie sau de consum | ||||||
| (3) În sensul prezentului capitol, se aplică definiţiile din anexa 1 la Acordul BTC | ||||||
| 171 | Reafirmarea Acordului BTC Părţile îşi reafirmă drepturile şi obligaţiile reciproce care le revin în temeiul Acordului BTC, care este inclus în prezentul acord şi face parte integrantă din acesta |
|||||
| 172 | Cooperare tehnică (1) Părţile îşi consolidează cooperarea în domeniul standardelor, al reglementărilor tehnice, al metrologiei, al supravegherii pieţelor, al acreditării şi al procedurilor de evaluare a conformităţii, în vederea îmbunătăţirii înţelegerii reciproce a sistemelor lor şi pentru facilitarea accesului pe propriile pieţe. În acest scop, ele pot institui dialoguri în materie de reglementare, atît la nivel orizontal, cît şi la nivel sectorial |
|||||
| (2) În cadrul cooperării lor, părţile urmăresc să identifice, să elaboreze şi să promoveze iniţiative de facilitare a comerţului, care pot include următoarele, fără a se limita la acestea: (a) consolidarea cooperării în materie de reglementare prin schimbul de date şi experienţă, precum şi prin cooperare ştiinţifică şi tehnică în vederea îmbunătăţirii calităţii reglementărilor tehnice, a standardelor, a supravegherii pieţelor, a evaluării conformităţii şi a acreditării, precum şi în vederea utilizării eficiente a resurselor de reglementare; (b) promovarea şi încurajarea cooperării între organizaţiile lor respective, publice sau private, cu responsabilităţi în domeniul metrologiei, al standardizării, al supravegherii pieţelor, al evaluării conformităţii şi al acreditării; (c) stimularea dezvoltării unor infrastructuri de calitate pentru standardizare, metrologie, acreditare, evaluarea conformităţii şi sistemul de supraveghere a pieţelor în Republica Moldova; (d) promovarea participării Republicii Moldova la lucrările organizaţiilor europene relevante; (e) căutarea unor soluţii la barierele tehnice care ar putea să apară în calea comerţului şi (f) coordonarea poziţiilor lor în cadrul organizaţiilor comerciale şi de reglementare internaţionale, cum ar fi OMC şi Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite (denumită în continuare “CEE-ONU”). |
||||||
| 173 | Apropierea reglementărilor tehnice, standardelor şi a evaluării conformităţii (1) Republica Moldova ia măsurile necesare pentru a asigura în mod progresiv conformitatea cu obiectivele Uniunii în materie de reglementări tehnice, standarde, metrologie, acreditare, evaluarea conformităţii, sisteme corespunzătoare şi sistemul de supraveghere a pieţei, şi se angajează să urmeze principiile şi practica prevăzute în acquis-ul relevant al Uniunii |
|||||
| (2) În vederea îndeplinirii obiectivelor menţionate la alineatul (1), Republica Moldova: (a) include progresiv acquis-ul relevant al Uniunii în legislaţia sa, în conformitate cu dispoziţiile din anexa XVI la prezentul acord |
||||||
| Regulamentul (CE) nr.765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.339/93 | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.235 din 1 decembrie 2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2014 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a legii respective | Instituţiile subordonate Ministerului Economiei | 2016 | ||||
| 3. Elaborarea şi promovarea Legii metrologiei | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | |||
| 4. Punerea în aplicare a Legii metrologiei | Instituţiile subordonate Ministerului Economiei | 2017 | ||||
| Decizia nr.768/2008/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege privind supravegherea pieţei | Ministerul Economiei | 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a legii respective | Instituţiile subordonate Ministerului Economiei | Trimestrul IV, 2017 | ||||
| Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranţa generală a produselor | 1. Elaborarea şi promovarea în Guvern a modificărilor la Legea nr.422-XVI din 22 decembrie 2006 privind securitatea generală a produselor | Ministerul Economiei | 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a modificărilor la legea respectivă | Trimestrul III, 2017 (conform Acordului, termenul de punere în aplicare este trimestrul IV, 2014) | |||||
| Directiva 85/374/CEE a Consiliului din 25 iulie 1985 de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre cu privire la răspunderea pentru produsele cu defect | Notă: Acţiune realizată. Legea nr.184 din 11 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul civil) | Ministerul Economiei | Din contul mijloacelor bugetare | |||
| Regulamentul (UE) nr.1025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind standardizarea europeană | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului de amendare a Legii nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a legii respective | Instituţiile subordonate Ministerului Economiei | 2016 (conform Acordului, termenul de punere în aplicare este trimestrul IV, 2015) | ||||
| Directiva 80/181/CEE a Consiliului privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la unităţile de măsură astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/3/CE a Parlamentului European şi a Consiliului | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii de Guvern cu privire la aprobarea unităţilor de măsură legale | Ministerul Economiei | Trimestrul II, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a hotărîrii date | Instituţiile subordonate Ministerului Economiei | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| Directiva 2006/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la echipamentele electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune Notă: Directiva va fi în vigoare pînă la data de 20 aprilie 2016, fiind abrogată prin Directiva 2014/35/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului de modificarea Hotărîrii Guvernului nr.255 din 5 martie 2008 “Pentru aprobarea Reglementării tehnice “Securitatea echipamentelor electrice de joasă tensiune” | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a modificărilor respective | Instituţiile subordonate Ministerului Economiei | Trimestrul IV, 2017 (conform Acordului, termenul de punere în aplicare este trimestrul IV, 2015, însă pentru punerea în aplicare este necesară existenţa cadrului juridic, care va fi asigurat prin aprobarea amendamentelor la Legea nr.235 din 1 decembrie 2011) | ||||
| Directiva 2009/105/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 referitoare la recipientele simple sub presiune Notă: În conformitate cu art.43 al Directivei 2014/29/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a recipientelor simple sub presiune, Directiva 2009/105/CE se abrogă de la 20 aprilie 2016 |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii de Guvern cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Recipiente simple sub presiune” | Ministerul Economiei | Trimestrul III, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a Reglementării tehnice | Instituţiile subordonate Ministerului Economiei | Trimestrul IV, 2017 (se transpune Directiva nouă) | ||||
| Regulamentul (UE) nr.305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii | 1. Modificarea şi armonizarea Legii nr.721-XIII din 2 februarie 1996 privind calitatea în construcţii | Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii de Guvern cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.461 din 6 iulie 1995 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii” | ||||||
| 3. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii | ||||||
| Directiva 2004/108/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la compatibilitatea electromagnetică şi de abrogare a Directivei 89/336/CEE Notă: În vigoare pînă la data de 20 aprilie 2016, fiind abrogată prin Directiva 2014/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre cu privire la compatibilitatea electromagnetică (reformare) |
1. Elaborarea şi promovarea modificărilor la Hotărîrea Guvernului nr.95 din 4 februarie 2008 “Cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Compatibilitatea electromagnetică a echipamentelor” | Ministerul Economiei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a amendamentelor respective | Ministerul Economiei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2017 (conform Acordului, termenul de punere în aplicare este trimestrul IV, 2015, însă pentru punerea în aplicare este necesară existenţa cadrului juridic, care va fi asigurat prin aprobarea amendamentelor la Legea nr.235 din 1 decembrie 2011) | ||||
| Directiva 89/686/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la echipamentul individual de protecţie | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii de Guvern cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.138 din 10 februarie 2009 “Cu privire la aprobarea unor reglementării tehnice” | Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale | Trimestrul III, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a amendamentelor respective | Trimestrul IV, 2015 | |||||
| Directiva 2009/142/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind aparatele consumatoare de combustibili gazoşi | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii de Guvern cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.1089 din 26 septembrie 2008 “Cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Aparate consumatoare de combustibili gazoşi” | Ministerul Economiei | Trimestrul II, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a Reglementării respective | Ministerul Economiei, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| Directiva 2000/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 martie 2000 privind instalaţiile pe cablu care transportă persoane | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii de Guvern pentru aprobarea Reglementării tehnice privind instalaţiile de transport pe cablu care transportă persoane | Ministerul Economiei | Trimestrul III, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a Reglementării tehnice respective | Ministerul Economiei, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2017 | ||||
| Directiva 94/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 martie 1994 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la echipamentele şi sistemele de protecţie destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive Notă: În vigoare pînă la data de 20 aprilie 2016, fiind abrogată prin Directiva 2014/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la echipamentele şi sistemele de protecţie destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive (reformare) |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii de Guvern cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.138 din 10 februarie 2009 “Cu privire la aprobarea unor reglementării tehnice” | Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale | Trimestrul III, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a amendamentelor respective | Trimestrul IV, 2015 | |||||
| Directiva 93/15/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind armonizarea dispoziţiilor referitoare la introducerea pe piaţă şi controlul explozivilor de uz civil Notă: În vigoare pînă la data de 20 aprilie 2016 fiind abrogată prin Directiva 2014/28/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă şi controlul explozivilor de uz civil (reformare) Decizia Comisiei 2004/388/CE din 15 aprilie 2004 privind un document pentru transferul intracomunitar de explozibili Directiva 2008/43/CE a Comisiei din 4 aprilie 2008 de instituire, în temeiul Directivei 93/15/CEE, a unui sistem de identificare şi trasabilitate a explozivilor de uz civil |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii de Guvern cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.138 din 10 februarie 2009 “Cu privire la aprobarea unor reglementării tehnice” | Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale | Trimestrul III, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a amendamentelor respective | Trimestrul IV, 2015 | |||||
| Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 95/16/CE din 29 iunie 1995 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la ascensoare Notă: În conformitate cu art.47 al Directivei 2014/33/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 de armonizare a legislaţiilor statelor membre referitoare la ascensoare şi la componentele de siguranţă pentru ascensoare, Directiva 95/16/CE se abrogă de la 20 aprilie 2016 |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Reglementării tehnice privind ascensoarele şi componentele de siguranţă pentru ascensoare | Ministerul Economiei | Trimestrul II, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a Reglementării respective | Ministerul Economiei, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind echipamentele tehnice | Notă: Transpusă parţial prin Hotărîrea Guvernului nr.130 din 21 februarie 2014 “Cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Maşini industriale” | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| Directiva 2004/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind mijloacele de măsurare Notă: În vigoare pînă la data de 20 aprilie 2016, fiind abrogată prin Directiva 2014/32/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a mijloacelor de măsurare |
1. Elaborarea şi promovarea în Guvern a proiectului hotărîrii Guvernului privind mijloacele de măsurare | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2014 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a hotărîrii respective | Ministerul Economiei, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2017 (conform Acordului, termenul de punere în aplicare este trimestrul IV, 2015, însă pentru punerea în aplicare este necesară existenţa cadrului juridic, care va fi asigurat prin aprobarea amendamentelor la Legea nr.235 din 1 decembrie 2011) | ||||
| Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale Directiva 90/385/CEE a Consiliului din 20 iunie 1990 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la dispozitivele medicale active implantabile Directiva 98/79/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 octombrie 1998 privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro |
1. Modificarea Legii nr.92 din 26 aprilie 2012 cu privire la dispozitivele medicale | Ministerul Sănătăţii | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea în Guvern a proiectului hotărîrii Guvernului privind dispozitivele medicale | ||||||
| 3. Punerea în aplicare a legii care să transpună prevederile Directivei 93/42/CEE | Ministerul Sănătăţii, instituţiile subordonate acestuia | Trimestrul IV, 2016 (conform Acordului, termenul de realizare este trimestrul IV, 2016) | ||||
| Directiva 92/42/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind cerinţele de randament pentru cazanele noi de apă caldă cu combustie lichidă sau gazoasă | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului de hotărîre pentru modificarea Hotărîrii Guvernului nr.428 din 15 iulie 2009 “Cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Cerinţe de randament pentru cazanele noi de apă cu combustie lichidă sau gazoasă” | Ministerul Economiei | 2015-2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a amendamentelor la actul normativ respectiv | Trimestrul IV, 2017 | |||||
| Directiva 2009/23/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind instrumentele de cîntărire neautomate Notă: În vigoare pînă la data de 20 aprilie 2016, fiind abrogată prin Directiva 2014/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a aparatelor de cîntărit cu funcţionare neautomată |
Notă: Acţiune realizată. Hotărîrea Guvernului nr.267 din 8 aprilie 2014 “Pentru aprobarea Reglementării tehnice privind aparatele de cîntărit neautomate” | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2014 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| Directiva 97/23/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 mai 1997 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la echipamentele sub presiune Notă: În vigoare pînă la data de 18 iulie 2016, fiind abrogată prin Directiva 2014/68/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune |
1. Elaborarea şi promovarea modificărilor la Hotărîrea Guvernului nr.262 din 3 aprilie 2009 “Cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Echipamente sub presiune” | Ministerul Economiei | 2015-2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a amendamentelor respective | Ministerul Economiei, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2017 | ||||
| Directiva 1999/5/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 1999 privind echipamentele hertziene şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea reciprocă a conformităţii acestora Notă: În vigoare pînă la data de 12 iunie 2016, fiind abrogată prin Directiva 2014/53/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor radio |
1. Elaborarea şi promovarea proiectelor de modificare a Legii comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul III, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Hotărîrea Guvernului nr.1274 din 23 noiembrie 2007 “Cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Echipamente radio, echipamente terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea conformităţii acestora” | Trimestrul IV, 2015 | |||||
| 3. Punerea în aplicare a amendamentelor armonizate la legislaţia UE | Trimestrul I, 2016 | |||||
| Directiva 94/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 iunie 1994 de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre referitoare la ambarcaţiunile de agrement Notă: În vigoare pînă la data de 17 ianuarie 2016, fiind abrogată prin Directiva 2013/53/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind ambarcaţiunile de agrement şi motovehiculele nautice |
1. Elaborarea şi promovarea hotărîrii Guvernului cu privire la ambarcaţiunile de agrement | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2015-2018 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a hotărîrii respective | 1 ianuarie 2018, (conform Acordului, termenul de punere în aplicare pentru Directiva 94/25/CE este trimestrul IV, 2015, însă dat fiind faptul că această directivă a fost înlocuită cu Directiva 2013/53/UE, care o abrogă pe cea menţionată mai sus şi care intră în vigoare pentru statele membre ale UE la data de 18 ianuarie 2016, se propune stabilirea pentru Republica Moldova a termenului de 1 ianuarie 2018) | |||||
| Directiva 2009/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009 privind siguranţa jucăriilor | 1. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Hotărîrea Guvernului nr.83 din 31 ianuarie 2008 “Cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Jucării. Cerinţe de securitate” | Ministerul Economiei, Ministerului Sănătăţii | Trimestrul IV, 2017 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a amendamentelor respective | Ministerul Economiei, Ministerul Sănătăţii, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2017 (conform Acordului, termenul de punere în aplicare este trimestrul IV 2015, însă pentru punerea în aplicare este necesară existenţa cadrului juridic, care va fi asigurat prin aprobarea amendamentelor la Legea nr.235 din 1 decembrie 2011) | ||||
| Directiva 2007/23/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23/5/2007 privind introducerea pe piaţă a articolelor pirotehnice Notă: În vigoare pînă la data de 30 iunie 2015, fiind abrogată prin Directiva 2013/29/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 iunie 2013 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a articolelor pirotehnice (reformare) |
Notă: Acţiune realizată. Legea nr.143 din 17 iulie 2014 privind regimul articolelor pirotehnice, care a intrat în vigoare la 28 mai 2015 | Ministerul Afacerilor Interne | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| Directiva 94/62/CE A Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje | 1. Elaborarea şi promovarea hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea regulamentului privind ambalajul şi deşeurile de ambalaj | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a hotărîrii respective | Ministerul Mediului, instituţiile subordonate | Trimestrul I, 2016 | ||||
| Directiva 1999/36/CE a Consiliului din 29 aprilie 1999 privind echipamentele sub presiune transportabile | Elaborarea şi adoptarea hotărîrii Guvernului cu privire la echipamentele sub presiune transportabile | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2017 (conform Acordului, termenul apropierii este trimestrul IV, 2016) | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| Produsele cosmetice Regulamentul (CE) nr.1223/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice Prima Directivă 80/1335/CEE a Comisiei din 22 decembrie 1980 privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la metodele de analiză necesare pentru controlul compoziţiei produselor cosmetice A doua Directivă 82/434/CEE a Comisiei din 14 mai 1982 privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la metodele de analiză necesare pentru controlul compoziţiei produselor cosmetice A treia Directivă 83/514/CEE a Comisiei din 27 septembrie 1983 privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la metodele de analiză necesare pentru controlul compoziţiei produselor cosmetice A patra Directivă 85/490/CEE a Comisiei din 11 octombrie 1985 privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la metodele de analiză necesare pentru controlul compoziţiei produselor cosmetice A cincea Directivă 93/73/CE a Comisiei din 9 septembrie 1993 privind metodele de analiză necesare pentru controlul compoziţiei produselor cosmetice A şasea Directivă 95/32/CE a Comisiei din 7 iulie 1995 privind metodele de analiză necesare pentru controlul compoziţiei produselor cosmetice A şaptea Directivă 96/45/CE a Comisiei din 2 iulie 1996 cu privire la metodele de analiză necesare pentru controlul compoziţiei produselor cosmetice |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la produsele cosmetice plasate pe piaţă | Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la metodele de analiză necesare pentru controlul compoziţiei produselor cosmetice | Trimestrul II, 2016 | |||||
| 3. Punerea în aplicare a actelor normative/legislative respective | Trimestrul IV, 2016 (conform Acordului, termenul apropierii este trimestrul IV, 2015) | |||||
| Construcţia de autovehicule Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective (Directivă-cadru) |
1. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Legea nr.131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea hotărîrii Guvernului cu privire la omologarea autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective | Trimestrul II, 2016 | |||||
| 3. Punerea în aplicare a prevederilor actelor normative /legislative respective | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| Regulamentul (CE) nr.78/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte protecţia pietonilor şi a altor utilizatori vulnerabili ai drumurilor | 1. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Legea nr.131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Trimestrul IV, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte protecţia pietonilor şi a altor utilizatori vulnerabili ai drumurilor | Trimestrul II, 2017 | |||||
| 3. Punerea în aplicare a prevederilor actelor normative/legislative respective | Trimestrul IV, 2017 | |||||
| Regulamentul (CE) nr.79/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor pe bază de hidrogen | 1. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Legea nr.131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Trimestrul IV, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului privind omologarea de tip a autovehiculelor pe bază de hidrogen | Trimestrul II, 2017 | |||||
| 3. Punerea în aplicare a actelor normative/legislative respective | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2017 | ||||
| Regulamentul (CE) nr.595/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor şi a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) şi privind accesul la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea vehiculelor şi de modificare a Regulamentului (CE) nr.715/2007 şi a Directivei 2007/46/CE şi de abrogare a Directivelor 80/1269/CEE, 2005/55/CE şi 2005/78/CE | 1. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Legea nr.131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Trimestrul IV, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea hotărîrii Guvernului privind omologarea de tip a autovehiculelor şi a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) şi privind accesul la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea vehiculelor | Trimestrul IV, 2017 | |||||
| 3. Punerea în aplicare a actelor normative/legislative respective | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2018 | ||||
| Regulamentul (CE) nr.692/2008 din 18 iulie 2008 de punere în aplicare şi de modificare a Regulamentului (CE) nr.715/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte emisiile provenind de la vehiculele uşoare pentru pasageri şi de la vehiculele comerciale (euro 5 şi euro 6) şi privind accesul la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea vehiculelor | 1. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Legea nr.131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Trimestrul IV, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte emisiile provenind de la vehiculele uşoare pentru pasageri şi de la vehiculele comerciale (Euro 5 şi Euro 6) şi privind accesul la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea vehiculelor | Trimestrul IV, 2017 | |||||
| 3. Punerea în aplicare a actelor normative/legislative respective | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2018 | ||||
| Regulamentul (CE) nr.661/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind cerinţele de omologare de tip pentru siguranţa generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate care le sînt destinate | 1. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Legea nr.131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Trimestrul IV, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului privind cerinţele de omologare de tip pentru siguranţa generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate care le sînt destinate | Trimestrul IV, 2017 | |||||
| 3. Punerea în aplicare a actelor normative/legislative respective | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2018 | ||||
| Regulamentul (CE) nr.715/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte emisiile provenind de la vehiculele uşoare pentru pasageri şi de la vehiculele uşoare comerciale (Euro 5 şi Euro 6) şi privind accesul la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea vehiculelor | 1. Elaborarea şi promovarea în Guvern a amendamentelor la Legea nr.131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Trimestrul IV, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea în Guvern a proiectului hotărîrii Guvernului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte emisiile provenind de la vehiculele uşoare pentru pasageri şi de la vehiculele uşoare comerciale (Euro 5 şi Euro 6) şi privind accesul la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea vehiculelor | Trimestrul IV, 2017 | |||||
| 3. Punerea în aplicare a actelor normative/legislative respective | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2018 | ||||
| Directiva 2005/64/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte posibilităţile de reutilizare, reciclare şi recuperare a acestora | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte posibilităţile de reutilizare, reciclare şi recuperare a acestora | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 2015-2017 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a hotărării respective | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2018 | ||||
| Directiva 2006/40/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 referitoare la utilizarea de sisteme mobile de climatizare la autovehicule | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la utilizarea de sisteme mobile de climatizare la autovehicule | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Trimestrul III, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a hotărîrii respective | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| Directiva 2002/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 martie 2002 privind omologarea de tip a autovehiculelor cu doua sau trei roţi | 1. Elaborarea şi promovarea Legii privind omologarea de tip a autovehiculelor cu două sau trei roţi | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor legii respective | Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, instituţiile subordonate | Trimestrul II, 2016 (conform Acordului, termenul apropierii este trimestrul IV, 2015) | ||||
| Directiva 93/14/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind sistemul de frînare al autovehiculelor cu două sau trei roţi Directiva 2009/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind identificarea comenzilor, a martorilor şi a indicatorilor autovehiculelor cu două sau trei roţi Directiva 93/30/CEE a Consiliului din 14 iunie 193 privind dispozitivele de avertizare sonoră pentru autovehicule cu două sau trei roţi Directiva 2009/78/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind suporţii articulaţi pentru autovehiculele cu două roţi Directiva 2009/79/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind dispozitivele de susţinere pentru pasageri montate pe autovehiculele cu două roţi Directiva 93/33/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele de protecţie destinate prevenirii utilizării neautorizate a autovehiculelor cu două sau trei roţi Directiva 2009/139/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009, privind inscripţionările legale pentru autovehiculele cu două sau trei roţi Directiva 2009/67/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind montarea dispozitivelor de iluminat şi de semnalizare luminoasă pe autovehicule cu două sau trei roţi Directiva 93/93/CEE a Consiliului din 29 octombrie 1993 privind masele şi dimensiunile autovehiculelor cu două sau trei roţi Directiva 2009/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind locul de fixare a plăcuţei de înmatriculare din spate la autovehiculele cu două sau trei roţi Directiva 95/1/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 2 februarie 1995 privind viteza maximă constructivă, cuplul maxim şi puterea maximă netă a autovehiculelor cu două sau trei roţi Directiva 97/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 1997 privind unele componente şi caracteristici ale autovehiculelor cu două sau trei roţi Directiva 2000/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind vitezometrele pentru autovehiculele cu două sau trei roţi şi de modificare a Directivei 92/61/CEE a Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor cu două sau trei roţi |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii de Guvern privind unele componente şi caracteristici ale autovehiculelor cu două sau trei roţi | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Trimestrul IV, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor hotărîrii respective | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2017 | ||||
| Directiva 2003/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 mai 2003 privind omologarea de tip a tractoarelor agricole sau forestiere, a remorcilor acestora şi a echipamentului remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele şi unităţile lor tehnice separate | 1. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Legea nr.131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Trimestrul IV, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea hotărîrii Guvernului privind omologarea de tip a tractoarelor agricole sau forestiere, a remorcilor acestora şi a echipamentului remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele şi unităţile lor tehnice separate | Trimestrul II, 2017 | |||||
| 3. Punerea în aplicare a actelor normative/ legislative respective | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2017 (conform Acordului, termenul-limită pentru apropiere este trimestrul IV, 2016) | ||||
| Directiva 2009/63/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind unele componente şi caracteristici ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi Directiva 2009/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 cu privire la viteza maximă prin construcţie şi la platformele de încărcare ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi Directiva 2009/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind oglinzile retrovizoare ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi Directiva 2008/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 ianuarie 2008 cu privire la cîmpul vizual şi la ştergătoarele de parbriz ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi Directiva 2009/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind mecanismul de direcţie al tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi Directiva 2009/64/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind suprimarea paraziţilor radioelectrici produşi de tractoarele agricole sau forestiere (compatibilitate electromagnetică) Directiva 76/432/CEE a Consiliului din 6 aprilie 1976 de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la sistemul de frînare al tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi Directiva 76/763/CEE a Consiliului din 27 iulie 1976 privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la scaunele de însoţitor la tractoarele agricole sau forestiere pe roţi Directiva 2009/76/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind nivelul sonor perceput de conducătorii de tractoare agricole sau forestiere pe roţi Directiva 2009/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind dispozitivele de protecţie în caz de răsturnare a tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi Directiva 77/537/CEE a Consiliului din 28 iunie 1977 de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de poluanţi de la motoarele diesel cu care sînt echipate tractoarele agricole sau forestiere pe roţi Directiva 78/764/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la scaunul pentru conducătorul de tractoare agricole sau forestiere pe roţi |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului privind unele componente şi caracteristici ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Trimestrul IV, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor hotărîrii respective | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2017 (conform Acordului, termenul de realizare este trimestrul IV, 2016) | ||||
| Directiva 2009/61/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 cu privire la instalarea de echipamente de iluminare şi semnalizare luminoasă pe tractoarele agricole sau forestiere pe roţi Directiva 2009/68/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 cu privire la omologarea dispozitivelor de iluminat şi de semnalizare luminoasă ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi Directiva 2009/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind dispozitivele de remorcare şi de mers înapoi ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi Directiva 2009/75/CE a Parlamentului European şi a Consiliului ale 13 iulie 2009 privind dispozitivele de protecţie în caz de răsturnare a tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi (încercări statice) Directiva 80/720/CEE a Consiliului din 24 iunie 1980 de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la spaţiul de manevră, la mijloacele de acces la postul de conducere, precum şi la uşile şi ferestrele tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi Directiva 86/297/CEE a Consiliului din 26 mai 1986 de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la prizele de putere ale tractoarelor agricole şi ale tractoarelor forestiere pe roţi şi la protecţia acestora Directiva Consiliului 86/415/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 cu privire la instalarea, amplasarea, funcţionarea şi identificarea comenzilor tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi |
1. Elaborarea şi promovarea hotărîrii Guvernului privind unele componente şi caracteristici ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Trimestrul IV, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor hotărîrii respective | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2017 (conform Acordului, termenul de implementare este trimestrul IV, 2016) | ||||
| Directiva 86/298/CEE a Consiliului din 26 mai 1986 privind dispozitivele de protecţie în caz de răsturnare, montate în partea din spate a tractoarelor agricole şi forestiere pe roţi, cu ecartament îngust Directiva 87/402/CEE a Consiliului din 25 iunie 1987 privind dispozitivele de protecţie în caz de răsturnare, montate în partea din faţă a tractoarelor agricole şi forestiere pe roţi, cu ecartament îngust Directiva 89/173/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la anumite componente şi caracteristici ale tractoarelor agricole şi forestiere pe roţi |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului privind dispozitivele de protecţie în caz de răsturnare a tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Trimestrul IV, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor hotărîrii respective | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2017 (conform Acordului, termenul de realizare este trimestrul IV, 2016) | ||||
| Directiva 2000/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 mai 2000 privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiei de poluanţi gazoşi şi de pulberi provenind de la motoarele pentru tractoare agricole şi forestiere | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiei de poluanţi gazoşi şi de pulberi provenind de la motoarele pentru tractoare agricole şi forestiere | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor hotărîrii respective | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2017 (conform Acordului, termenul de realizare este trimestrul IV, 2016) | ||||
| Substanţe chimice Regulamentul (CE) 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului Legii privind substanţele chimice | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Substanţe Chimice | Trimestrul III, 2016 | |||||
| 3. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind fişa tehnică de securitate | ||||||
| 4. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind interdicţiile şi restricţiile la producerea, introducerea pe piaţă, utilizarea şi exportul substanţelor chimice | ||||||
| 5. Elaborarea şi aprobarea conceptului tehnic de creare a Registrului produselor chimice de pe piaţa Republicii Moldova | ||||||
| 6. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea regulamentului privind autorizarea produselor chimice periculoase | ||||||
| 7. Punerea în aplicare a actelor normative/legislative respective | Ministerul Mediului, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2016 (conform Acordului, termenul de aproximare este 2013-2014) | ||||
| Regulamentul Consiliului (CE) nr.440/2008 al Comisiei din 30 mai 2008 de stabilire a metodelor de testare în temeiul Regulamentului (CE) nr.1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH)1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH) | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului Legii privind substanţele chimice | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea metodelor de testare a substanţelor chimice | Ministerul Mediului | Trimestrul III, 2016 | ||||
| 3. Punerea în aplicare a actelor normative/legislative respective | Ministerul Mediului, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2016 (conform Acordului, termenul de aproximare este 2013-2014) | ||||
| Regulamentul (CE) nr.689/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iunie 2008 privind exportul şi importul de produse chimice periculoase | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului Legii privind substanţele chimice | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind exportul şi importul de produse chimice periculoase | Ministerul Mediului | Trimestrul III, 2016 | ||||
| 3. Punerea în aplicare a actelor normative/legislative respective | Ministerul Mediului, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| Directiva 96/82/CE a Consiliului din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului Legii privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor legii respective | Ministerul Mediului, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului Legii privind substanţele chimice | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului Legii privind deşeurile | Ministerul Mediului | Trimestrul III, 2015 | ||||
| 3. Punerea în aplicare a prevederilor legilor respective | Ministerul Mediului, instituţiile subordonate | Trimestrul II, 2017 (conform Acordului, termenul de aproximare este 2014) | ||||
| Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice Notă: Directiva 2002/96/CE şi-a încetat acţiunea în data de 14 februarie 2014, fiind abrogată prin Directiva 2012/19/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, este necesară notificarea DG TRADE pentru actualizarea Anexei XVI |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului respectiv | Ministerul Mediului, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind bateriile şi acumulatoarele, precum şi deşeurile acestora | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului respectiv | Ministerul Mediului, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| Directiva 96/59/CE a Consiliului din 16 septembrie 1996 privind eliminarea bifenililor policloruraţi şi a terfenililor policloruraţi (PCB/PCT) | 1. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Hotărîrea Guvernului nr.81 din 2 februarie 2009 în vederea eliminării bifenililor policloruraţi şi a terfenililor policloruraţi (PCB/TPC) în conformitate cu Directiva 96/59/CE | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor amendamentelor respective | Ministerul Mediului, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| Regulamentul (CE) nr.850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanţii organic persistenţi | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului Legii privind substanţele chimice | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului Legii privind deşeurile | Ministerul Mediului | Trimestrul III, 2015 | ||||
| 3. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind poluanţii organici persistenţi | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| 4. Punerea în aplicare a actelor normative/legislative respective | Ministerul Mediului, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2017 (conform Acordului, termenul de aproximare este 2013-2014) | ||||
| Regulamentul (CE) nr.1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului Legii privind substanţele chimice | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor | Trimestrul IV, 2016 | |||||
| 3. Punerea în aplicare a actelor normative/legislative respective | Ministerul Mediului, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2017 (conform Acordului, termenul de aproximare este 2013-2014) | ||||
| Regulamentul (CE) nr.648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenţii | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului Legii privind substanţele chimice | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind detergenţii | Trimestrul II, 2017 | |||||
| 3. Punerea în aplicare a actelor normative/legislative respective | Ministerul Mediului, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2017 (conform Acordului, termenul de aproximare este 2013-2014) | ||||
| Regulamentul (CE) nr.2003/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrăşămintele | Notă: Acţiune realizată. Legea nr.119 din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi creează cadrul juridic necesar transpunerii Regulamentului nr.2003/2003. Reglementarea tehnică “Fertilizanţi minerali. Cerinţe esenţiale” a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.268 din 26 aprilie 2012. În vigoare – 11 mai 2013 | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Mediului | ||||
| Regulamentul (CE) nr.273/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 februarie 2004 privind precursorii drogurilor | 1. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Legea nr.382-XIV din 6 mai 1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor | Ministerul Sănătăţii | Trimestrul III, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor legii respective | Ministerul Sănătăţii, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| Directiva 2004/10/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 februarie 2004 privind armonizarea actelor cu putere de lege şi actelor administrative referitoare la aplicarea principiilor bunei practici de laborator şi verificarea aplicării acestora la testele efectuate asupra substanţelor chimice | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului Legii privind substanţele chimice | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Principiilor bunei practice de laborator şi de verificare a aplicării acestora la testele efectuate asupra substanţelor chimice | Trimestrul IV, 2016 | |||||
| 3. Punerea în aplicare a prevederilor actelor normative/legislative respective | Ministerul Mediului, instituţiile subordonate | Trimestrul IV, 2017 (conform Acordului, termenul prevăzut este trimestrul IV, 2016) | ||||
| Directiva 2004/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 februarie 2004 privind inspecţia şi verificarea bunei practici de laborator (BPL) | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului Legii privind substanţele chimice | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind inspecţia şi verificarea bunei practici de laborator (BPL) | Trimestrul IV, 2016 | |||||
| 3. Punerea în aplicare a prevederilor actelor normative/legislative respective | Ministerul Mediului, instituţiile responsabile | Trimestrul II, 2017 (conform Acordului, termenul de aproximare este 2013-2014) | ||||
| Produse farmaceutice Directiva 89/105/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind transparenţa măsurilor care reglementează stabilirea preţurilor medicamentelor de uz uman şi includerea acestora în domeniul de aplicare al sistemelor naţionale de asigurări de sănătate |
1. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Legea nr.1409-XIII din 17 decembrie 1997 cu privire la medicamente | Ministerul Sănătăţii | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului privind transparenţa măsurilor care reglementează stabilirea preţurilor medicamentelor de uz uman şi includerea acestora în domeniul de aplicare al sistemului naţional de asigurare a sănătăţii | Trimestrul II, 2016 | |||||
| 3. Punerea în aplicare a prevederilor actelor normative/legislative respective | Ministerul Sănătăţii, instituţiile responsabile | Trimestrul IV, 2016 (conform Acordului, termenul de aproximare este 2014) | ||||
| Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman | 1. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Legea nr.1409-XIII din 17 decembrie 1997 cu privire la medicamente | Ministerul Sănătăţii | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Modificarea şi completarea Legii nr.1456-XII din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică | ||||||
| 3. Elaborarea şi adoptarea hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Codului farmaceuticii | ||||||
| 4. Punerea în aplicare a prevederilor actelor normative/legislative respective | Ministerul Sănătăţii, instituţiile responsabile | Trimestrul II, 2016 (conform Acordului, termenul de aproximare este 2015) | ||||
| Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare Directiva 2006/130/CE a Comisiei din 11 decembrie 2006 de punere în aplicare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte stabilirea criteriilor privind derogarea de la cerinţa unei prescripţii veterinare pentru anumite produse medicamentoase veterinare destinate animalelor de la care se obţin produse alimentare |
1. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Trimestrul III, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor amendamentelor respective | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Trimestrul III, 2016 | ||||
| Regulamentul (UE) nr.528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului Legii privind substanţele chimice | Ministerul Mediului | Trimestrul II, 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide şi abrogarea Hotărîrii Guvernului nr.564 din 10 septembrie 2009 | Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Trimestrul IV, 2016 | ||||
| 3. Punerea în aplicare a prevederilor actelor normative/legislative respective | Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Trimestrul II, 2017 (conform Acordului, termenul de aproximare este 2014) | ||||
| Directiva 2001/18/СE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului Legii privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor a amendamentelor respective | Ministerul Mediului, instituţiile responsabile | Trimestrul II, 2016 (conform Acordului, termenul de aproximare este 2015) | ||||
| Directiva 2009/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind materiile colorante care pot fi adăugate în produsele medicamentoase | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului privind materiile colorante care pot fi adăugate în produsele medicamentoase | Ministerul Sănătăţii | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor hotărîrii respective | Ministerul Sănătăţii, instituţiile responsabile | Trimestrul II, 2016 (conform Acordului, termenul de aproximare este 2015) | ||||
| Directiva 2009/41/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 mai 2009 privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic | Ministerul Sănătăţii | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor hotărîrii respective | Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii, instituţiile responsabile | Trimestrul II, 2016 (conform Acordului, termenul de aproximare este 2015) | ||||
| Regulamentul (CE) nr.540/95 al Comisiei din 10 martie 1995 de stabilire a procedurilor de comunicare a reacţiilor adverse neaşteptate suspectate care nu sînt grave, care apar fie în Comunitate, fie într-o ţară terţă, la produsele medicamentoase de uz uman sau veterinar autorizate în conformitate cu dispoziţiile din Regulamentul (CEE) nr.2309/93 al Consiliului | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului hotărîrii Guvernului de stabilire a procedurilor de comunicare a eventualelor reacţii adverse grave la produsele medicamentoase de uz uman sau veterinar autorizate oficial şi care apar pe teritoriul Republicii Moldova | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Trimestrul III, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor hotărîrii respective | Trimestrul IV, 2015 | |||||
| Regulamentul (CE) nr.1662/95 al Comisiei din 7 iulie 1995, de stabilire a anumitor dispoziţii de aplicare a procedurilor de luare a deciziilor comunitare cu privire la autorizaţiile de comercializare a produselor de uz uman sau veterinar | 1. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Trimestrul IV, 2017 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a amendamentelor la legea respective | Trimestrul IV, 2018 | |||||
| Regulamentul (CE) nr.2141/96 al Comisiei din 7 noiembrie 1996 privind examinarea unei cereri de transfer a unei autorizaţii de comercializare pentru un produs medicamentos care se încadrează în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr.2309/93 al Consiliului | 1. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Legea nr.1409-XIII din 17 decembrie 1997 cu privire la medicamente | Ministerul Sănătăţii | Trimestrul IV, 2015 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Legea nr.1456-XII din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică | ||||||
| 3. Punerea în aplicare a prevederilor amendamentelor legislative respective | Trimestrul II, 2016 (conform Acordului, termenul de aproximare este 2015) | |||||
| Regulamentul (CE) nr.469/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 privind certificatul suplimentar de protecţie pentru medicamente | 1. Elaborarea şi promovarea amendamentelor la Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Trimestrul IV, 2014 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a amendamentelor la legea respectivă | Trimestrul IV, 2020 | |||||
| (b) efectuează reformele administrative şi instituţionale care sunt necesare pentru a asigura sistemul eficient şi transparent necesar pentru punerea în aplicare a prezentului capitol | ||||||
| (3) Republica Moldova se abţine de la modificarea legislaţiei sale orizontale şi sectoriale, mai puţin atunci cînd face acest lucru în vederea alinierii progresive a acestei legislaţii la acquis-ul corespunzător al Uniunii şi a menţinerii acestei alinieri; de asemenea, Republica Moldova notifică Uniunii modificările aduse legislaţiei sale interne | ||||||
| (4) Republica Moldova se asigură că organismele sale naţionale relevante participă în cadrul organizaţiilor europene şi internaţionale în materie de standardizare, metrologie legală şi fundamentală şi evaluare a conformităţii, inclusiv în materie de acreditare, în conformitate cu domeniile respective de activitate ale acestor organisme şi cu statutul lor în cadrul organizaţiilor respective | ||||||
| Dezvoltarea parteneriatului şi participarea activă a Organismului Naţional de Standardizare în procesul de standardizare europeană în calitate de membru afiliat al CEN şi CENELEC, precum şi de membru observator la ETSI | 1. Elaborarea şi aprobarea Foii de parcurs privind iniţierea negocierilor asupra (semnării/aderării) obţinerii calităţii de membru cu drepturi depline al CEN, CENELEC, ETSI | Ministerul Economiei, Institutul Naţional de Standardizare | 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| Participarea activă a Centrului Naţional de Acreditare (MOLDAC) la lucrările Cooperării Europene pentru Acreditare (EA) în calitate de membru | 2. Semnarea de către Organismul Naţional de Acreditare (MOLDAC) a Acordului de recunoaştere multilaterală cu Cooperarea Europeană pentru Acreditare (EA MLA) şi participarea activă la şedinţele şi comitetele tehnice ale EA conform acordului de membru: a) evaluarea la nivel de omologi de către echipa EA a Centrului Naţional de Acreditare MOLDAC; b) înlăturarea neconformităţilor şi raportarea dovezilor echipei EA |
Ministerul Economiei, Centrul Naţional de Acreditare | 2016 | |||
| Iniţierea cooperării cu organismele de metrologie europene WELMEC şi EURAMET | 3. Elaborarea şi aprobarea Foii de parcurs privind iniţierea negocierilor asupra (semnării/aderării ) obţinerii calităţii de membru cu drepturi depline al WELMEC, EURAMET | Ministerul Economiei, Institutul Naţional de Metrologie | 2016 | |||
| (5) În vederea integrării sistemului său de standardizare, Republica Moldova: | ||||||
| (a) transpune în mod progresiv corpusul de standarde europene (EN) ca standarde naţionale, inclusiv standardele europene armonizate, a căror utilizare voluntară oferă o prezumţie de conformitate cu legislaţia Uniunii transpusă în legislaţia Republicii Moldova | 4. Continuarea şi accelerarea procesului de adoptare a standardelor europene în calitate de standarde naţionale | Institutul Naţional de Standardizare | Continuu | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| (b) simultan cu această transpunere, retrage standardele naţionale care contravin standardelor europene şi | 5. Anularea standardelor naţionale contradictorii cu standardele europene adoptate ca standarde naţionale | Institutul Naţional de Standardizare | Continuu | Din contul mijloacelor bugetare | ||
| (c) îndeplineşte progresiv condiţiile pentru asumarea statutului de membru cu drepturi depline al organismelor europene de standardizare. | Institutul Naţional de Standardizare | Continuu | Din contul mijloacelor bugetare | |||
| (6) După intrarea în vigoare a prezentului acord, Republica Moldova prezintă Uniunii rapoarte anuale cu privire la măsurile adoptate în conformitate cu anexa XVI la prezentul acord. În cazul în care acţiunile enumerate în anexa XVI la prezentul acord nu au fost puse în aplicare în termenul stabilit în prezentul acord, Republica Moldova indică un nou termen pentru îndeplinirea acestor acţiuni. Anexa XVI la prezentul acord poate fi adaptată de către părţi | ||||||
| 174 | Acordul privind evaluarea conformităţii şi acceptarea produselor industriale (ECA) (1) Părţile convin, în ultimă instanţă, să adauge un Acord privind evaluarea conformităţii şi acceptarea produselor industriale (Acord privind ECA) ca protocol la prezentul acord, acesta urmînd să acopere sectoare, incluse în lista din anexa XVI la prezentul acord, care sînt considerate a fi aliniate la normele UE după ce s-a convenit, în urma verificării de către Uniune, că legislaţia, instituţiile şi standardele sectoriale şi orizontale relevante din Republica Moldova au fost pe deplin aliniate cu cele ale Uniunii. Se intenţionează ca Acordul privind ECA să fie, în cele din urmă, extins astfel încît să vizeze toate sectoarele enumerate în anexa XVI la prezentul acord |
|||||
| (2) Acordul privind ECA va prevedea că, în sectoarele pe care le reglementează, comerţul cu produse între părţi se desfăşoară în aceleaşi condiţii ca cele care se aplică comerţului cu astfel de mărfuri între statele membre | ||||||
| Semnarea şi ratificarea Acordului privind evaluarea conformităţii şi acceptarea produselor industriale (ECA) | Elaborarea şi aprobarea Foii de parcurs privind iniţierea negocierilor asupra Acordului privind ECA | Ministerul Economiei | Trimestrul IV, 2015 | |||
| 175 | Marcare şi etichetare (1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolelor 173 şi 174 din prezentul acord, în ceea ce priveşte reglementările tehnice legate de cerinţele de etichetare şi de marcare, părţile reafirmă principiile enunţate în capitolul 2.2 din Acordul BTC, conform cărora aceste cerinţe nu sunt elaborate, adoptate sau aplicate cu scopul sau cu rezultatul de a crea obstacole inutile în calea comerţului internaţional. În acest scop, aceste cerinţe de etichetare sau de marcare nu restrîng comerţul mai mult decît este necesar în vederea atingerii unui obiectiv legitim, ţinînd seama de riscurile pe care le-ar antrena neîndeplinirea acestor cerinţe |
|||||
| (2) În ceea ce priveşte în special marcarea sau etichetarea obligatorie, părţile convin: (a) să se străduiască să îşi reducă la minimum necesităţile în materie de marcare sau de etichetare, cu excepţia cazului în care acest lucru este necesar pentru adoptarea acquis-ului UE în acest domeniu şi pentru protejarea sănătăţii, a securităţii sau a mediului ori pentru alte scopuri de politică publică rezonabile; şi (b) să îşi păstreze dreptul de a impune obligaţia ca informaţiile care figurează pe etichete sau marcaje să fie redactate într-o anumită limbă |
||||||
|
CAPITOLUL 4. MĂSURI SANITARE ŞI FITOSANITARE |
||||||
| 176 | Obiectiv (1) Obiectivul prezentului capitol este de a facilita comerţul cu mărfurile care fac obiectul măsurilor sanitare şi fitosanitare (măsuri SPS) aplicate de părţi, protejînd totodată viaţa şi sănătatea oamenilor, a animalelor şi a plantelor prin următoarele măsuri: (a) asigurarea unei transparenţe totale cu privire la măsurile aplicabile comerţului, astfel cum sînt enumerate în anexa XVII la prezentul acord; (b) apropierea sistemului de reglementare al Republicii Moldova de cel al Uniunii; (c) recunoaşterea stării de sănătate a plantelor şi a animalelor de pe teritoriul părţilor şi aplicarea principiului regionalizării; (d) instituirea unui mecanism de recunoaştere a echivalenţei măsurilor, menţinut de o parte şi enumerat în anexa XVII la prezentul acord; (e) continuarea punerii în aplicare a Acordului SPS; (f) instituirea de mecanisme şi proceduri pentru facilitarea comerţului şi (g) îmbunătăţirea comunicării şi a cooperării între părţi cu privire la măsurile enumerate în anexa XVII la prezentul acord |
|||||
| (2) Scopul prezentului capitol este ca părţile să ajungă la o înţelegere comună în ceea ce priveşte standardele de bunăstare a animalelor | ||||||
| 177 | Obligaţii multilaterale Părţile îşi reafirmă drepturile şi obligaţiile care le revin în temeiul acordurilor OMC, în special în temeiul Acordului SPS |
|||||
| 178 | Domeniu de aplicare Prezentul capitol se aplică tuturor măsurilor sanitare şi fitosanitare ale unei părţi, care pot să aibă, direct sau indirect, un impact asupra schimburilor comerciale între părţi, inclusiv asupra măsurilor enumerate în anexa XVII-B la prezentul accord |
|||||
| 179 | Definiţii În sensul prezentului capitol, se aprobă următoarele definiţii: […. ] |
|||||
| 180 | Autorităţile competente Părţile se informează reciproc cu privire la structura, organizarea şi împărţirea competenţelor autorităţilor lor competente în cadrul primei reuniuni a Subcomitetului pentru măsuri sanitare şi fitosanitare (denumit în continuare “Subcomitetul SPS”) menţionat la articolul 191 din prezentul acord. Părţile se informează reciproc cu privire la orice schimbare a structurii, a organizării şi a împărţirii competenţelor, inclusiv a punctelor de contact, referitoare la autorităţile competente respective |
|||||
| 181 | Apropierea treptată (1) Republica Moldova îşi apropie treptat legislaţia sanitară şi fitosanitară şi cea în domeniul bunăstării animalelor de legislaţia Uniunii, în conformitate cu anexa XXIV la prezentul acord |
|||||
| (2) Părţile cooperează cu privire la apropierea treptată şi la dezvoltarea capacităţilor | ||||||
| (3) Subcomitetul SPS monitorizează periodic punerea în aplicare a procesului de apropiere descris în anexa XXIV la prezentul acord, pentru a furniza recomandările necesare cu privire la apropiere | ||||||
| (4) În termen de cel mult trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord, Republica Moldova trebuie să prezinte o listă a măsurilor sanitare şi fitosanitare, a măsurilor privind bunăstarea animalelor, precum şi a altor măsuri legislative ale UE vizate de Republica Moldova în procesul de apropiere. Lista se împarte în domenii prioritare care se referă la măsurile, definite în anexa XVII la prezentul acord, care specifică mărfurile sau grupul de mărfuri care fac obiectul măsurilor de apropiere. Această listă de măsuri de apropiere constituie un document de referinţă pentru punerea în aplicare a prezentului capitol | ||||||
| (5) Lista de măsuri de apropiere şi principiile de evaluare a progreselor realizate în cadrul procesului de apropiere vor fi adăugate în anexa XXIV la prezentul acord şi se vor baza pe resursele tehnice şi financiare ale Republicii Moldova | ||||||
| Principii pentru evaluarea progreselor realizate în procesul de apropiere Partea I - Apropierea progresivă 1. Norme generale Legislaţia sanitară, fitosanitară şi în domeniul bunăstării animalelor a Republicii Moldova va fi apropiată treptat de cea a Uniunii, pe baza listei UE de armonizare a legislaţiei sanitare, fitosanitare şi în domeniul bunăstării animalelor. Lista se împarte pe domenii prioritare care se referă la măsurile, astfel cum sînt definite în anexa XVII la prezentul acord, care se vor baza pe resursele tehnice şi financiare ale Republicii Moldova. Din acest motiv, Republica Moldova îşi identifică propriile domenii comerciale prioritare. Republica Moldova îşi va apropia normele interne prin: (a) punerea în aplicare şi asigurarea respectării aplicării normelor, prin adoptarea unor norme sau proceduri interne suplimentare, care să includă normele din acquis-ul UE pertinent de bază, sau |
2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Măsuri sanitare şi fitosanitare - Stabilirea priorităţilor sectoriale pentru Republica Moldova în vederea ajustării standardelor la legislaţia UE în sectoarele relevante din punct de vedere economic din agricultura sa şi cuprinderea tuturor domeniilor în anexele relevante ale Acordului de Asociere |
1. Stabilirea grupului de lucru interinstituţional privind elaborarea Planului de apropiere treptată a legislaţiei sanitare, fitosanitare şi în domeniul bunăstării animalelor, conform prevederilor Acordului de Asociere şi anexelor relevante la acesta | Trimestrul III, 2014 | Nu necesită | ||
| (b) prin modificarea normelor sau procedurilor interne relevante pentru a include normele din acquis-ul de bază relevant al UE. În ambele cazuri Republica Moldova va: (a) În ambele cazuri, Republica Moldova va: elimina orice legi, regulamente, practici sau alte măsuri interne incompatibile cu normele interne apropiate; şi (b) asigura punerea în aplicare eficientă a normelor interne apropiate. Republica Moldova documentează o astfel de apropiere în tabelele de corespondenţă în conformitate cu un model care indică data la care intră în vigoare normele interne şi în jurnalul oficial în care au fost publicate normele. Modelul tabelelor de corespondenţă pentru pregătire şi evaluare este prevăzut în partea II din prezenta anexă. În cazul în care apropierea nu este una completă, evaluatorii trebuie să descrie deficienţele în coloana prevăzută pentru observaţii |
2. Implementarea unui sistem de audit şi evaluare bazat pe riscuri a componentelor sistemului naţional-sanitar, fitosanitar şi pentru siguranţa alimentelor | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Continuu | |||
| Indiferent de domeniul prioritar identificat, Republica Moldova pregăteşte tabele specifice de corespondenţă care să demonstreze apropierea altor acte generale şi specifice din legislaţie, inclusiv, în special, a normelor generale referitoare la: (a) Sistemele de control: - piaţa internă; - importurile. (b) Sănătatea animală şi bunăstarea animalelor: - identificarea şi înregistrarea animalelor şi înregistrarea mişcărilor acestora; - măsurile de control pentru bolile animalelor; - comerţul intern cu animale vii, material seminal, ovule şi embrioni; - bunăstarea animalelor în ferme, în timpul transportului şi sacrificării |
3. Elaborarea Planului de apropiere treptată a legislaţiei sanitare, fitosanitare şi în domeniul bunăstării animalelor, conform anexelor relevante ale acordului şi priorităţilor sectoriale | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Trimestrul III, 2015 | |||
| (c) Siguranţa alimentelor - introducerea pe piaţă a produselor alimentare şi a hranei pentru animale; - etichetarea, prezentarea şi publicitatea produselor alimentare care să includă menţiunile nutriţionale şi de sănătate; - controalele reziduurilor; - reguli specifice pentru hrana pentru animale (d) Subproduse de origine animală. (e) Sănătatea plantelor: organismele dăunătoare - produsele de protecţie a plantelor (f) Organismele modificate genetic: - eliberate în mediu; - produsele alimentare şi hrana pentru animale modificate genetic |
4. Asigurarea transparenţei, realizarea consultărilor continue cu sectorul privat şi societatea civilă privind acţiunile şi măsurile întreprinse pe marginea implementării capitolului referitor la măsurile sanitare şi fitosanitare al Acordului prin: publicarea pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor a rapoartelor şi informaţiei aferente, organizarea de consultări publice, tipărirea de materiale informative, implicarea consiliilor pe produs în abordarea problemelor specifice procesului de implementare şi în prioritizarea activităţilor etc. | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Continuu | |||
| Partea II - Evaluarea 1. Procedura şi metoda: Legislaţia sanitară, fitosanitară şi în domeniul bunăstării animalelor a Republicii Moldova, care intră sub incidenţa titlului V Capitolul 4 (Comerţul şi aspecte legate de comerţ) va fi apropiată treptat de către Republica Moldova la cea a Uniunii şi se va asigura în mod eficient respectarea ei. Tabelele de corespondenţă vor fi întocmite în conformitate cu modelul prevăzut la punctul 2 pentru fiecare act apropiat şi vor fi prezentate în limba engleză pentru revizuire de către evaluatori. În cazul în care rezultatul evaluării este unul pozitiv pentru o anumită măsură, un grup de măsuri, un sistem aplicabil unui sector, sub sector, un produs sau un grup de produse, se aplică condiţiile prevăzute la articolul 183 alineatul (4) din prezentul acord |
5. Punerea în aplicare a mecanismului de evaluare şi monitorizare a procesului de apropiere a legislaţiei naţionale de cea europeană | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Trimestrul IV, 2014 | |||
| (2) Părţile cooperează cu privire la apropierea treptată şi la dezvoltarea capacităţilor | 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Măsuri sanitare şi fitosanitare - Consolidarea capacităţii administrative prin instruirea personalului din organele şi agenţiile guvernamentale şi executive responsabile de pregătirea şi implementarea legislaţiei racordate la cerinţele UE |
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Continuu | |||
| 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Măsuri sanitare şi fitosanitare - Îmbunătăţirea în continuare a infrastructurii şi a capacităţii conexe necesare pentru implementarea legislaţiei, în particular cu privire la sănătatea animalelor, sănătatea plantelor, la laboratoarele de siguranţă a alimentelor şi posturile de control la frontieră, în conformitate cu cerinţele UE |
6. Implementarea unui sistem informatic pentru comunicarea şi raportarea datelor aferente activităţilor de control ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor | Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Trimestrul II, 2016 | |||
| 7. Elaborarea unei strategii privind organizarea punctelor de control la frontieră | Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Serviciul Vamal | 2016 | Banca Mondială, Proiectul “Agricultura Competitivă a Republicii Moldova” | |||
| 8. Reconstrucţia punctelor de control la frontieră | ||||||
| 9. Dotarea punctelor de control la frontieră cu echipamentul necesar desfăşurării activităţii | Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | 2016 | ||||
| 10. Echiparea laboratoarelor oficiale specializate (inclusiv a laboratoarelor de referinţă) care sînt acreditate la nivel regional şi internaţional | Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | 2015 | Parţial (2 laboratoare), Banca Mondială, Proiectul “Agricultura Competitivă a Republicii Moldova” | |||
| 11. Asigurarea mentenanţei activităţii sistemului de laboratoare oficiale specializate, inclusiv prin asigurarea: a) dotării laboratoarelor din sistemul de sănătate a animalelor, plantelor şi siguranţă a alimentelor cu resurse de reactivi şi alt echipament necesar pentru efectuarea testărilor de laborator în conformitate cu cerinţele de export în UE şi de import în Republica Moldova; b) instruirii personalului pentru domeniile respective de activitate; c) elaborarea şi implementarea unui sistem de management, conform standardului internaţional ISO 17025, şi acreditarea laboratoarelor la standardul internaţional nominalizat; d) implementarea sistemului LIMS (Laboratory Information Management System); e) implementarea metodelor noi de analiză conform standardelor internaţionale |
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Continuu | Parţial, Banca Mondială, Proiectul “Agricultura Competitivă a Republicii Moldova” | |||
| 12. Asigurarea mentenaţei şi dezvoltării sistemului de înregistrare a animalelor şi a reţelei de trasabilitate a produselor de origine animală pe întreg lanţul alimentar | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Continuu | ||||
| 13. Stabilirea în Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2014-2020 a măsurilor de sprijin al operatorilor din sector pentru conformarea la cerinţele rezultate din implementarea capitolului privind măsurile sanitare şi fitosanitare al Acordului | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Trimestrul II, 2014 | ||||
| 14. Alinierea unităţilor de industrie alimentară la cerinţele legislaţiei UE în domeniul siguranţei alimentelor: a) întocmirea planului naţional detaliat pentru conformarea deplină la cerinţele UE în ceea ce priveşte condiţiile de sănătate publică în unităţile pentru produsele animaliere; b) pregătirea rapoartelor anuale privind progresul făcut în fiecare unitate individuală care este planificată să fie în deplină conformitate cu acquis-ul; c) prezentarea rapoartelor anuale privind progresul făcut în fiecare unitate supusă dispoziţiilor tranzitorii, incluzînd lista unităţilor care au completat dezvoltările în anul în curs, cu solicitarea de a fi scoase din lista unităţilor pentru care se aplică perioada de tranziţie |
Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Trimestrul II, 2015 | ||||
| Începînd cu anul 2016 | ||||||
| 15. Implementarea prevederilor Regulamentului (CE) 882/2004 prind cerinţele generale de organizare a controalelor oficiale în domeniul furajelor, alimentelor şi bunăstării animalelor | Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| 16. Realizarea măsurilor privind controlul bolilor la animale: a) alinierea la acquis-ul comunitar şi implementarea efectivă a legislaţiei; b) informarea cu privire la bolile epizootice şi rezultatele programelor de eradicare; c) prezentarea planurilor de contingenţă întocmite; d) înscrierea voluntară în sistemul de notificare a bolilor animalelor; e) prezentarea rapoartelor regulate asupra situaţiei privind monitorizarea bolilor la animale |
Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Continuu | ||||
| 17. Stimularea comerţului cu animale vii şi produse de origine animală: a) conformarea la acquis-ul comunitar cu privire la cerinţele pentru comerţul cu animale vii şi produse animaliere; b) eliminarea cerinţelor interne care constituie bariere în calea comerţului; c) armonizarea certificatelor sanitare veterinare de import cu cele ale Uniunii Europene |
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Continuu | ||||
| 18. Elaborarea cadrului normativ privind crearea sistemului rapid de alertă pentru alimente şi furaje | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2016 | ||||
| 19. Dezvoltarea şi implementarea sistemului rapid de alertă pentru alimente şi furaje | Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | 2016 | ||||
| 20. Implementarea sistemului TRACES | Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | 2016 | ||||
| 21. Întreprinderea măsurilor în domeniul bunăstării animalelor: a) întocmirea planurilor de conformare pentru o perioada tranzitorie; b) întocmirea planului naţional detaliat pentru îndeplinirea conformităţii depline cu cerinţele UE |
Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Continuu | ||||
| Subproduse de origine animală | 22. Dezvoltarea Planului naţional privind gestionarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman | Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | ||||
| (3) Subcomitetul SPS monitorizează periodic punerea în aplicare a procesului de apropiere descris în anexa XXIV la prezentul acord, pentru a furniza recomandările necesare cu privire la apropiere | ||||||
| (4) În termen de cel mult trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord, Republica Moldova trebuie să prezinte o listă a măsurilor sanitare şi fitosanitare, a măsurilor privind bunăstarea animalelor, precum şi a altor măsuri legislative ale UE vizate de Republica Moldova în procesul de apropiere. Lista se împarte în domenii prioritare care se referă la măsurile, definite în anexa XVII la prezentul acord, care specifică mărfurile sau grupul de mărfuri care fac obiectul măsurilor de apropiere Această listă de măsuri de apropiere constituie un document de referinţă pentru punerea în aplicare a prezentului capitol | 23. Elaborarea listei legislaţiei UE cu privire la măsurile sanitare şi fitosanitare, la măsurile privind bunăstarea animală şi a altor măsuri, prevăzute în prezentul capitol, care vor fi transpuse în legislaţia Republicii Moldova | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Trimestrul III, 2014 | |||
| (5) Lista de măsuri de apropiere şi principiile de evaluare a progreselor realizate în cadrul procesului de apropiere vor fi adăugate în anexa XXIV la prezentul acord şi se vor baza pe resursele tehnice şi financiare ale Republicii Moldova | ||||||
| 182 | Recunoaşterea, în scopuri comerciale, a stării de sănătate a animalelor şi a situaţiei dăunătorilor, precum şi a condiţiilor regionale Recunoaşterea situaţiei bolilor animalelor, a infecţiilor la animale sau la dăunători |
Asigurarea îndeplinirii corespunzătoare a procedurilor prevăzute de prevederile Acordului referitoare la recunoaşterea echivalenţei | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Ad-hoc | ||
| 183 | Recunoaşterea echivalenţei (1)Echivalenţa poate fi recunoscută pentru: (a) o singură măsură; (b) un grup de măsuri sau (c) un sistem aplicabil unui sector, unui subsector, unor mărfuri sau unui grup de mărfuri |
|||||
| (2) Pentru recunoaşterea echivalenţei, părţile urmează procedura prevăzută la alineatul (3). Această procedură include o demonstrare obiectivă a echivalenţei de către partea exportatoare şi o evaluare obiectivă a cererii de către partea importatoare. Această evaluare poate include inspecţii sau verificări | ||||||
| (3) La cererea părţii exportatoare referitoare la recunoaşterea echivalenţei, în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, părţile iniţiază procesul de consultare, care include etapele prezentate în anexa XXI la prezentul acord, fără întîrziere şi în termen de cel tîrziu trei luni de la primirea unei astfel de cereri de către partea importatoare. În cazul unor cereri multiple ale părţii exportatoare, la cererea părţii importatoare, părţile convin, în cadrul Subcomitetului SPS menţionat la articolul 191 din prezentul acord, asupra unui calendar conform căruia iniţiază şi desfăşoară procedura menţionată la prezentul alineat | ||||||
| (4) Republica Moldova informează Uniunea de îndată ce a încheiat procesul de apropiere legislativă ca urmare a monitorizării prevăzute la articolul 181 alineatul (3) din prezentul acord. Notificarea respectivă este considerată a fi o cerere a Republicii Moldova de a iniţia procesul de recunoaştere a echivalenţei măsurilor în cauză, astfel cum se prevede la alineatul (3) din prezentul articol | ||||||
| (5) Cu excepţia cazului în care s-a convenit altfel, partea importatoare finalizează procesul de recunoaştere a echivalenţei menţionat la alineatul (3) din prezentul articol în termen de 12 luni de la primirea cererii din partea părţii exportatoare, inclusiv a unui dosar care demonstrează echivalenţa. Acest termen poate fi prelungit în ceea ce priveşte culturile sezoniere atunci cînd se justifică întîrzierea evaluării pentru a permite verificarea în cursul unei perioade corespunzătoare de creştere a unei culturi | ||||||
| (6) Partea importatoare stabileşte echivalenţa în ceea ce priveşte plantele, produsele vegetale şi alte articole, în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare (7) Partea importatoare poate să retragă sau să suspende echivalenţa pe baza unei modificări de către una dintre părţi a măsurilor care afectează echivalenţa, cu condiţia respectării următoarei proceduri: (a) În conformitate cu dispoziţiile articolului 184 alineatul (2) din prezentul acord, partea exportatoare informează partea importatoare cu privire cu orice propunere de modificare a măsurilor sale pentru care a fost recunoscută echivalenţa măsurilor şi cu privire la efectul probabil al măsurilor propuse asupra echivalenţei recunoscute. În termen de o lună de la primirea acestei informaţii, partea importatoare informează partea exportatoare dacă echivalenţa va continua sau nu să fie recunoscută pe baza măsurilor propuse; (b)În conformitate cu dispoziţiile articolului 184 alineatul (2) din prezentul acord, partea importatoare informează partea exportatoare cu privire la orice propunere de modificare a măsurilor sale pe care s-a bazat recunoaşterea echivalenţei şi cu privire la efectul probabil al măsurilor propuse asupra echivalenţei recunoscute. În cazul în care partea importatoare nu continuă să recunoască echivalenţa, părţile pot să convină asupra condiţiilor de reiniţiere a procesului menţionat la alineatul (3) din prezentul articol, pe baza măsurilor propuse |
||||||
| (8) Recunoaşterea, suspendarea sau retragerea echivalenţei intră în sfera de competenţă exclusivă a părţii importatoare, care acţionează în conformitate cu cadrul său administrativ şi legislativ. Partea respectivă furnizează părţii exportatoare, în scris, toate explicaţiile şi datele justificative care au stat la baza constatărilor şi deciziilor sale reglementate de prezentul articol. În caz de nerecunoaştere, suspendare sau retragere a echivalenţei, partea importatoare indică părţii exportatoare condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a putea fi reiniţiată procedura menţionată la alineatul (3) | ||||||
| (9) Fără a aduce atingere articolului 190 din prezentul acord, partea importatoare nu poate să retragă sau să suspende echivalenţa înainte de intrarea în vigoare a noilor măsuri propuse ale oricărei părţi | ||||||
| (10) În cazul în care echivalenţa este recunoscută oficial de partea importatoare, pe baza procesului de consultare, în conformitate cu anexa XXI la prezentul acord, Subcomitetul SPS aprobă recunoaşterea echivalenţei în cadrul schimburilor comerciale dintre părţi, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 191 alineatul (5) din prezentul acord. Decizia de aprobare poate prevedea, de asemenea, reducerea controalelor fizice la frontiere, simplificarea certificatelor şi proceduri de preselecţie simplificate pentru unităţi, după caz Situaţia echivalenţei figurează în anexa XXV la prezentul acord | ||||||
| 184 | Transparenţa şi schimbul de informaţii (1) Fără a aduce atingere articolului 185 din prezentul acord, părţile cooperează pentru a consolida înţelegerea reciprocă a structurii şi a mecanismelor oficiale de control ale celeilalte părţi, însărcinate cu aplicarea măsurilor enumerate în anexa XVII la prezentul acord, precum şi înţelegerea eficacităţii unor astfel de structuri şi mecanisme. Acest lucru se poate realiza, printre altele, prin intermediul rapoartelor de audit internaţionale, atunci cînd acestea sînt făcute publice de către părţi. Părţile pot face schimb de informaţii privind rezultatele unor astfel de audituri sau alte informaţii, după caz |
1. Menţinerea unui dialog constant cu partenerii din cadrul instituţiilor europene vizaţi de indicaţiile respective privind asigurarea transparenţei şi schimbului de informaţii | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Continuu | ||
| (2) În contextul apropierii legislaţiilor, menţionate la articolul 181 din prezentul acord, sau al recunoaşterii echivalenţei, menţionate la articolul 183 din prezentul acord, părţile se informează reciproc cu privire la modificările legislative şi procedurale adoptate în domeniile în cauză | 2. Informarea cu regularitate a instituţiilor europene relevante despre modificările legislative şi procedurale adoptate pentru realizarea prevederilor acordului | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Continuu | |||
| (3) În acest context, Uniunea informează Republica Moldova cu mult timp în prealabil cu privire la modificările legislaţiei Uniunii, astfel încît să permită Republicii Moldova să examineze posibilitatea modificării legislaţiei sale în consecinţă. Ar trebui asigurat nivelul de cooperare necesar pentru a facilita transmiterea documentelor legislative la cererea uneia dintre părţi. În acest scop, fiecare parte informează fără întîrziere cealaltă parte cu privire la punctele sale de contact, inclusiv cu privire la orice schimbări ale acestor puncte de contact | 3. Informarea UE privind punctele de contact desemnate pentru efectuarea schimbului de informaţii | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Trimestrul IV, 2014 | |||
| 4. Actualizarea permanentă a informaţiei respective, dar nu mai rar de o dată în semestru | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Semestrial | ||||
| 185 | Notificarea, consultarea şi facilitarea comunicării (1) Fiecare parte notifică în scris celeilalte părţi, în termen de două zile lucrătoare, orice risc grav sau semnificativ pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau a plantelor, inclusiv eventuale urgenţe privind controlul alimentelor sau situaţii în care există un risc clar identificat al unor consecinţe grave asupra sănătăţii, asociat cu consumul de produse de origine animală sau vegetală [. . ] |
2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Măsuri sanitare şi fitosanitare - Întreprinderea eforturilor întru stabilirea unui sistem de alertă timpurie pentru siguranţa alimentelor şi furajelor, sănătăţii animalelor şi plantelor |
1. Introducerea unui sistem de alertă referitor la siguranţa produselor alimentare, inclusiv accesarea Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (RASFF) al UE | Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | 2016 | Din contul mijloacelor bugetare |
| 2. Asigurarea cu personal competent pentru funcţionarea eficientă a sistemului | Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Continuu | Strategia în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015 | |||
| (6) Republica Moldova va dezvolta şi va pune în aplicare un sistem naţional rapid de alertă pentru alimente şi furaje (RASFF) şi un mecanism naţional de avertizare timpurie (MNAT) compatibil cu cele ale UE. După ce Republica Moldova pune în aplicare legislaţia necesară în acest domeniu şi creează condiţii pentru buna funcţionare a RASFF şi MNAT la faţa locului şi într-o perioadă de timp corespunzătoare, care urmează să fie convenită de părţi, RASFF şi MNAT vor fi conectate la sistemele corespunzătoare ale UE | 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Măsuri sanitare şi fitosanitare - Întreprinderea eforturilor întru stabilirea unui sistem de alertă timpurie pentru siguranţa alimentelor şi furajelor, sănătăţii animalelor şi plantelor |
3. Introducerea unui sistem de alertă timpurie pentru siguranţa produselor alimentare, inclusiv accesarea Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (RASFF) al UE | Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | 2016 | Din contul mijloacelor bugetare | |
| 4. Asigurarea cu personal competent pentru funcţionarea eficientă a sistemului | Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Continuu | Strategia în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015 | |||
| 186 | Condiţii comerciale (1) Condiţii generale de import: (a) Părţile convin ca importurile oricăror categorii de mărfuri prevăzute în anexele XVII A şi XVII C (2) şi (3) la prezentul acord să fie supuse condiţiilor generale de import. Fără a aduce atingere deciziilor luate în conformitate cu articolul 182 din prezentul acord, condiţiile de import ale părţii importatoare se aplică întregului teritoriu al părţii exportatoare. La intrarea în vigoare a prezentului acord şi în conformitate cu dispoziţiile articolului 184 din prezentul acord, partea importatoare informează partea exportatoare cu privire la cerinţele sale sanitare şi/sau fitosanitare aplicabile la importul mărfurilor menţionate în anexele XVII A şi XVII C la prezentul acord. Această informaţie include, după caz, modelele pentru certificatele sau declaraţiile oficiale sau documentele comerciale, conform prevederilor părţii importatoare; (b) (i) orice modificare adusă sau modificare propusă a fi adusă condiţiilor prevăzute la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol respectă procedurile relevante de notificare din Acordul SPS indiferent dacă acestea se referă sau nu la măsurile care fac obiectul acordului SPS; (ii) fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 190 din prezentul acord, partea importatoare ţine seama de durata transportului între părţi pentru a stabili data intrării în vigoare a condiţiilor modificate menţionate la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol; şi (iii) în cazul în care partea importatoare nu respectă aceste cerinţe de notificare, ea continuă să accepte certificatul sau adeverinţa care garantează condiţiile aplicabile anterior timp de 30 de zile după intrarea în vigoare a condiţiilor de import modificate |
1. Asigurarea implementării prevederilor privind importul produselor în strictă conformitate cu principiile stabilite în prezentul capitol, în particular informarea UE privind cerinţele sanitare şi/sau fitosanitare de import pentru mărfurile menţionate în anexa XVII-A şi XVII-C la Acordul de Asociere | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Pe parcurs | ||
| 2. Examinarea oportunităţii de elaborare a unui regulament naţional specific în domeniu | Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Trimestrul IV, 2014 | ||||
| (2) Condiţiile de import după recunoaşterea echivalenţei: (a) În termen de 90 de zile de la data adoptării deciziei de recunoaştere a echivalenţei, părţile iau măsurile legislative şi administrative necesare pentru a pune în aplicare recunoaşterea echivalenţei astfel încît, pe această bază, să permită schimburile comerciale între părţi cu mărfurile menţionate în anexele XVII-A şi XVII-C (2) şi (3) la prezentul acord. Pentru aceste mărfuri, modelul de certificat oficial sau document oficial cerut de partea importatoare poate fi înlocuit, în acest caz, de un certificat întocmit în conformitate cu anexa XXIII-B la prezentul acord. (b) Pentru mărfurile din sectoarele şi subsectoarele pentru care nu toate măsurile sînt recunoscute ca echivalente, comerţul continuă cu condiţia respectării condiţiilor menţionate la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol. La cererea părţii exportatoare, se aplică dispoziţiile alineatului (5) din prezentul articol |
||||||
| (3) Începînd cu data intrării în vigoare a prezentului acord, mărfurile menţionate în anexele XVII-A şi XVII-C (2) la prezentul acord nu necesită o anumită autorizaţie de import | ||||||
| (4) Pentru condiţiile care afectează comerţul cu mărfurile menţionate în alineatul litera (a) din prezentul articol, la cererea Părţii exportatoare, Părţile vor intra în consultări în cadrul Subcomitetului SPS în conformitate cu prevederile articolului 191 din prezentul acord, pentru a conveni asupra condiţiilor alternative sau suplimentare de import ale Părţii importatoare. Astfel de condiţii alternative sau suplimentare de import pot, după caz, să se bazeze pe măsurile Părţii exportatoare recunoscute ca fiind echivalente de către Partea importatoare. În cazul în care acestea au fost acceptate, Partea importatoare trebuie, în termen de 90 zile, să ia măsurile legislative şi/sau administrative necesare pentru a permite importul în baza condiţiilor de import convenite | ||||||
| (5) Lista unităţilor, aprobarea condiţionată: (a) Pentru importul produselor de origine animală menţionate în partea 2 din anexa XVII A la prezentul acord, la cererea părţii exportatoare, însoţită de garanţiile corespunzătoare, partea importatoare aprobă provizoriu unităţile de prelucrare menţionate la punctul 2 din anexa XX la prezentul acord, care sînt situate pe teritoriul părţii exportatoare, fără inspecţia prealabilă a fiecărei unităţi. Această aprobare trebuie să respecte condiţiile şi dispoziţiile stabilite în anexa XX la prezentul acord. Cu excepţia cazului în care se solicită informaţii suplimentare, partea importatoare adoptă măsurile legislative şi/sau administrative necesare pentru a permite importurile pe această bază, în termen de o lună de la data primirii cererii şi a garanţiilor relevante de către partea importatoare. Lista iniţială a unităţilor este aprobată în conformitate cu dispoziţiile anexei XX la prezentul acord; (b) Pentru importul produselor de origine animală menţionate la alineatul (2) litera (a) din prezentul articol, partea exportatoare informează partea importatoare cu privire la lista sa de unităţi care îndeplinesc cerinţele părţii importatoare |
||||||
| (6) La cererea uneia dintre părţi, cealaltă parte furnizează explicaţiile şi datele justificative necesare pentru constatările şi deciziile care intră sub incidenţa prezentului articol | ||||||
| 187 | Procedura de certificare (1) În scopurile procedurilor de certificare şi eliberare a certificatelor şi documentelor oficiale, Părţile convin asupra principiilor stabilite în anexa XXIII la prezentul acord |
Asigurarea respectării principiilor stipulate în anexa XXIII la Acordul de Asociere | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Permanent | ||
| (2) Subcomitetul SPS menţionat la articolul 191 din prezentul acord poate să stabilească regulile care trebuie urmate în cazul certificării, retragerii sau înlocuirii certificatelor pe cale electronică | ||||||
| (3) În cadrul apropierii legislative menţionate la articolul 181 din prezentul acord, părţile convin asupra unor modele comune de certificate, după caz | ||||||
| 188 | Verificarea (1) Pentru a menţine încrederea în punerea în aplicare eficace a dispoziţiilor prezentului capitol, fiecare parte are dreptul: (a) să efectueze verificarea, în întregime sau în parte, a sistemului de inspecţie şi de certificare al autorităţilor celeilalte părţi şi/sau a altor măsuri, dacă este cazul, în conformitate cu standardele internaţionale relevante, cu orientările şi recomandările Codex Alimentarius, OIE şi CIPP şi (b) să primească informaţii din partea celeilalte părţi cu privire la sistemul său de control şi să fie informată cu privire la rezultatele controalelor efectuate în cadrul sistemului respectiv |
1. Asigurarea implementării prevederilor privind verificarea în strictă conformitate cu principiile stabilite în capitolul respectiv al Acordului de Asociere, în particular privind informarea | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Pe parcurs | ||
| 2. Examinarea oportunităţii de a elabora un regulament naţional specific în domeniu | Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Trimestrul IV, 2014 | ||||
| (2) Oricare dintre părţi poate să comunice rezultatele verificărilor menţionate la alineatul (1) litera (a) unor terţe părţi şi să pună rezultatele la dispoziţia publicului, în conformitate cu dispoziţiile aplicabile oricăreia dintre părţi. Atunci cînd rezultatele sînt comunicate sau făcute publice, după caz, se respectă dispoziţiile în materie de confidenţialitate aplicabile oricăreia dintre părţi | ||||||
| (3) În cazul în care partea importatoare decide să realizeze o vizită de verificare la partea exportatoare, partea importatoare notifică părţii exportatoare această vizită de verificare cu cel puţin trei luni înainte de a o efectua, cu excepţia cazurilor de urgenţă sau a cazurilor în care părţile convin altfel. Orice modificare legată de această vizită este convenită de către părţile vizate | ||||||
| (4) Costurile suportate pentru verificarea integrală sau parţială a sistemelor de inspecţie şi certificare ale autorităţilor competente ale celeilalte părţi sau a altor măsuri, după caz, sînt suportate de către partea care efectuează verificarea sau inspecţia | ||||||
| (5) Proiectul de comunicare scrisă a verificărilor este transmis părţii exportatoare în termen de trei luni de la încheierea verificării. Partea exportatoare are la dispoziţie 45 de zile lucrătoare pentru a formula observaţii cu privire la proiectul de comunicare scrisă. Observaţiile făcute de partea exportatoare se anexează la raportul final şi, dacă este cazul, se includ în acesta. Cu toate acestea, în cazul în care, în cursul verificării, a fost identificat un risc important pentru sănătatea publică, sănătatea animală sau a plantelor, partea exportatoare este informată cît mai curînd posibil şi, în orice caz, în termen de 10 zile lucrătoare de la încheierea verificării | ||||||
| (6) Din motive de claritate, rezultatele unei verificări pot contribui la procedurile menţionate la articolele 181, 183 şi 189 din prezentul acord, desfăşurate de către părţi sau de una dintre părţi | ||||||
| 189 | Controale la import şi taxe de inspecţie (1) Părţile convin că controalele la import efectuate de partea importatoare cu privire la transporturile părţii exportatoare respectă principiile stabilite în partea A din anexa XXII la prezentul acord. Rezultatele acestor controale pot contribui la procesul de verificare menţionat la articolul 188 din prezentul acord |
1. Asigurarea respectării principiilor privind controalele la import stipulate în anexa XXII la Acordul de Asociere | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | |||
| (2) Frecvenţa controalelor fizice la import efectuate de fiecare parte este stabilită în anexa XXII partea B la prezentul acord. O parte poate să modifice această frecvenţă, în limitele competenţelor sale şi în conformitate cu legislaţia sa internă, ca urmare a progreselor realizate în conformitate cu articolele 181, 183 şi 186 din prezentul acord sau ca rezultat al unor verificări, consultări sau al altor măsuri prevăzute în prezentul acord. Subcomitetul SPS menţionat la articolul 191 din prezentul acord modifică în mod corespunzător, printr-o decizie, anexa XXII partea B la prezentul acord. Subcomitetul SPS menţionat în Articolul 191 al prezentului Acord va modifica anexa XXII Partea B la prezentul acord printr-o decizie, în consecinţă | ||||||
| (3) Taxele de inspecţie pot acoperi numai costurile suportate de autoritatea competentă cu ocazia efectuării controalelor la import. Taxele se calculează pe aceeaşi bază ca şi taxele aplicate pentru inspectarea produselor naţionale similare | 2. Implementarea prevederilor Regulamentului 882/2004 privind cerinţele generale de organizare a controalelor oficiale în domeniul furajelor, alimentelor şi bunăstării animalelor | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Trimestrul IV, 2015 | |||
| (4) La cererea părţii exportatoare, partea importatoare o informează cu privire la orice modificări, inclusiv cu privire la motivele acestor modificări, referitoare la măsurile care afectează controalele la import şi taxele de inspecţie, precum şi cu privire la orice modificări importante ale modului de desfăşurare din punct de vedere administrativ a acestor controale | ||||||
| (5) Părţile pot conveni asupra condiţiilor de aprobare, de la o dată care urmează să fie stabilită de Subcomitetul SPS menţionat la articolul 191 din prezentul acord, a controalelor reciproce menţionate la articolul 188 alineatul (1) litera (b) din prezentul acord în vederea adaptării şi reducerii reciproce, după caz, a frecvenţei controalelor fizice la import pentru mărfurile menţionate la articolul 186 alineatul (2) litera (a) din prezentul acord. De la această dată, părţile pot să îşi aprobe reciproc controalele pentru anumite mărfuri şi să reducă sau să înlocuiască în mod corespunzător controalele la import pentru aceste mărfuri | ||||||
| 190 | Măsuri de salvgardare (1) În cazul în care partea exportatoare adoptă pe teritoriul său măsuri destinate să controleze orice cauză care are putea să constituie un pericol sau un risc grav pentru sănătatea oamenilor, a animalelor sau a plantelor, partea exportatoare adoptă, fără a aduce atingere dispoziţiilor alineatului (2), măsuri echivalente pentru a evita introducerea respectivului pericol sau risc pe teritoriul părţii importatoare |
Asigurarea întreprinderii acţiunilor necesare în vederea protejării sănătăţii oamenilor, animalelor şi a plantelor în condiţiile prevăzute în Acordul de Asociere | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | Ad-hoc | ||
| (2) Pe baza unor motive serioase legate de sănătatea publică, a animalelor sau a plantelor, partea importatoare poate să adopte măsuri provizorii necesare pentru protecţia sănătăţii publice, a animalelor sau a plantelor. Pentru transporturile aflate în tranzit între părţi, partea importatoare analizează care ar fi soluţia cea mai adecvată şi proporţională pentru a evita perturbări inutile ale comerţului | ||||||
| (3) Partea care adoptă măsuri în temeiul alineatului (2) din prezentul articol informează cealaltă parte în termen de cel mult o zi lucrătoare de la data adoptării măsurilor respective. La cererea oricărei părţi şi în conformitate cu dispoziţiile articolului 185 alineatul (3) din prezentul acord, părţile desfăşoară consultări privind situaţia respectivă în termen de 15 zile lucrătoare de la data notificării. Părţile ţin seama în mod corespunzător de orice informaţie furnizată prin intermediul acestor consultări şi se străduiesc să evite perturbările inutile ale comerţului, ţinînd seama, după caz, de rezultatul consultărilor prevăzute la articolul 185 alineatul (3) din prezentul acord | ||||||
| 191 | Subcomitetul pentru măsuri sanitare şi fitosanitare (1) Se instituie Subcomitetul pentru măsuri sanitare şi fitosanitare (SPS). Acesta se întruneşte în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord, la cererea oricărei părţi, sau cel puţin o dată pe an. Dacă părţile decid astfel, o reuniune a Subcomitetului SPS se poate ţine prin intermediul unei conferinţe video sau audio. Subcomitetul SPS poate să abordeze diferite chestiuni şi în afara cadrului reuniunilor, prin corespondenţă |
|||||
| (2) Subcomitetul SPS are următoarele funcţii: (a) să analizeze orice chestiune legată de prezentul capitol; (b) să monitorizeze punerea în aplicare a prezentului capitol şi să examineze orice chestiune care poate să apară în legătură cu punerea sa în aplicare; (c) să revizuiască anexele XVII-XXV la prezentul acord, în special în lumina progreselor realizat în cadrul consultărilor şi al procedurilor prevăzute în prezentul capitol; (d) să modifice, prin intermediul unei decizii, anexele XVII-XXV la prezentul acord, în lumina revizuirii prevăzute la litera (c) din prezentul alineat sau în lumina altor dispoziţii din prezentul capitol; şi (e) să formuleze avize şi recomandări către alte organisme, astfel cum sînt definite în titlul VII (Dispoziţii instituţionale, generale şi finale) al prezentului acord, în lumina revizuirii prevăzute la litera (c) a prezentului alineat |
||||||
| (3) Părţile convin să creeze, cînd este cazul, grupuri tehnice de lucru, formate din reprezentanţi ai părţilor la nivel de experţi, care să identifice şi să soluţioneze problemele tehnice şi ştiinţifice care decurg din aplicarea prezentului capitol. Cînd sînt necesare competenţe suplimentare, părţile pot institui grupuri ad-hoc, inclusiv grupuri ştiinţifice şi de experţi. Apartenenţa la aceste grupuri ad-hoc nu trebuie să fie restrînsă neapărat la reprezentanţii părţilor | ||||||
| (4) Prin intermediul unui raport, Subcomitetul SPS informează periodic Comitetul de asociere, reunit în configuraţia comerţ prevăzută la articolul 438 alineatul (4) din prezentul acord, cu privire la activităţile desfăşurate şi deciziile adoptate în domeniul său de competenţă | ||||||
| (5) Subcomitetul SPS îşi adoptă procedurile de lucru în cadrul primei sale reuniuni | ||||||
| (6) Orice decizie, recomandare, raport sau altă acţiune a Subcomitetului SPS sau a oricărui grup înfiinţat de Subcomitetul SPS se adoptă de părţi prin consens | ||||||
CAPITOLUL 5. REGIMUL VAMAL ŞI FACILITAREA COMERŢULUI |
||||||
| 192 | Obiective (1) Părţile recunosc importanţa regimului vamal şi a facilitării comerţului în contextul schimbărilor constante ale schimburilor comerciale bilaterale. Părţile convin să consolideze cooperarea în acest domeniu pentru a garanta faptul că legislaţia şi procedurile relevante, precum şi capacitatea administrativă a administraţiilor competente îndeplinesc obiectivele de control eficace şi sprijină, în principiu, facilitarea schimburilor comerciale legitime |
|||||
| (2) Părţile recunosc că trebuie acordată o atenţie deosebită obiectivelor legitime de politică publică, inclusiv facilitării comerţului, securităţii şi prevenirii fraudei, precum şi unei abordări echilibrate a acestora | ||||||
| 193 | Legislaţie şi proceduri (1) Părţile convin că legislaţiile lor respective în domeniul comercial şi vamal sînt, în principiu, stabile şi cuprinzătoare şi că dispoziţiile şi procedurile sînt proporţionale, transparente, previzibile, nediscriminatorii, imparţiale şi aplicate în mod uniform şi eficace şi, printre altele: |
2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Cooperarea vamală şi facilitarea schimburilor comerciale - Cooperarea în pregătirea pentru ajustarea la acquis-ulUE şi standardele internaţionale enumerate în Anexele relevante la Acordul de Asociere |
1. Simplificarea şi uniformizarea procedurilor de vămuire a mărfurilor prin preluarea experienţei ţărilor UE în domeniu | Ministerul Finanţelor, Serviciul Vamal | 2016 | |
| 2. Introducerea mecanismului “Import control system” şi “Export control system”, fapt ce va semnifica dispariţia unui act suplimentar (declaraţia vamală de tranzit pînă la organul vamal respectiv), reducerea costurilor necesare pentru plata serviciilor de broker vamal, a timpului necesar completării, depunerii şi validării acestuia | ||||||
| 3. Implementarea mecanismului de plată ulterioară a drepturilor de import, fapt ce va oferi operatorilor economici suficient timp pentru acumularea resurselor financiare necesare | ||||||
| 4. Îmbunătăţirea sistemului de depunere a garanţiilor, solicitate de organele vamale, pentru a preveni apariţia unei obligaţii vamale, ceea ce va permite operatorilor economici importatori să poată obţine scrisorile de garanţie cu cele mai mici costuri | ||||||
| 5. Simplificarea mecanismului de confirmare a exportului efectuat | ||||||
| 6. Implementarea procedurilor de declarare simplificată (declaraţia incompletă, periodică şi simplificată) | ||||||
| 7. Revizuirea principiilor şi conceptului aplicării răspunderii pentru comiterea încălcărilor legislaţiei vamale în sensul neaplicării amenzilor majore pentru încălcările minore sau care nu au prejudiciat încasările la bugetul de stat, în mod special a penalizărilor pentru omisiuni sau erori în actele vamale uşor rectificabile şi evident efectuate fără intenţii frauduloase sau care nu constituie o neglijenţă gravă | ||||||
| (a) Protejează şi facilitează schimburile comerciale legitime prin aplicarea eficace a cerinţelor legislative şi prin asigurarea respectării acestora | 8. Dezvoltarea instituţiei de operator economic autorizat (AEO) | Serviciul Vamal | 2016 | |||
| (b) Evită sarcinile inutile sau discriminatorii asupra operatorilor economici, previn fraudele şi oferă facilităţi suplimentare operatorilor economici care prezintă un nivel înalt de respectare a normelor | 9. Asigurarea evitării sarcinilor inutile sau discriminatorii asupra operatorilor economici, prevenirii fraudelor şi oferii facilităţilor suplimentare operatorilor economici care prezintă un nivel înalt de respectare a normelor | Serviciul Vamal | Continuu | |||
| (c) Utilizează un document administrativ unic pentru declaraţiile vamale | 10. Revizuirea şi ajustarea normelor tehnice de completare a declaraţiei vamale în detaliu la cerinţele documentului administrativ unic (SAD) | Serviciul Vamal, Ministerul Economiei | 2015 | |||
| (d) Adoptă măsuri care duc la creşterea eficienţei, a transparenţei şi la simplificarea procedurilor şi a practicilor vamale la frontieră | 11. Simplificarea şi uniformizarea procedurilor de vămuire a mărfurilor prin preluarea experienţei ţărilor UE în domeniu; perfecţionarea şi dezvoltarea sistemului informaţional “FRONTIERA”, prin intermediul căruia se efectuează schimbul de informaţii în regim online între autorităţile care participă la controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport la frontieră, conform principiilor “Multi-Agency” | Serviciul Vamal | 2016 | |||
| (e) Aplică tehnici vamale moderne, inclusiv evaluarea riscului, controale post-vămuire şi metode de audit contabil al întreprinderilor pentru a simplifica şi a facilita intrarea pe piaţă a mărfurilor şi acordarea liberului de vamă pentru acestea | 12. Asigurarea unui mecanism eficient de stabilire şi revizuire a criteriilor de selectivitate | Serviciul Vamal | 2015 | |||
| 13. Optimizarea procedurii de control ulterior | ||||||
| (f) Urmăresc reducerea costurilor şi creşterea predictibilităţii pentru operatorii economici, inclusiv pentru întreprinderile mici şi mijlocii | 14. Simplificarea şi uniformizarea procedurilor de vămuire a mărfurilor prin preluarea experienţei ţărilor UE în domeniu | Serviciul Vamal | 2016 | |||
| (g) Fără a aduce atingere aplicării criteriilor obiective de evaluare a riscurilor, garantează aplicarea nediscriminatorie a cerinţelor şi a procedurilor aplicabile importurilor, exporturilor şi mărfurilor aflate în tranzit | 15. Implementarea noului sistem computerizat de tranzit (NCTS) | Serviciul Vamal | 2016 | |||
| 16. Desfăşurarea unui proiect pentru implementarea NCTS | ||||||
| (h) Aplică instrumentele internaţionale aplicabile în domeniul vamal şi comercial, inclusiv cele elaborate de Organizaţia Mondială a Vămilor (OMV) (cadrul de standarde privind securitatea şi facilitarea comerţului mondial), de OMC (Acordul privind valoarea în vamă), Convenţia de la Istanbul privind admiterea temporară din 1990, Convenţia internaţională privind Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor din 1983, Convenţia ONU din 1975 privind transportul internaţional de mărfuri sub acoperirea carnetelor TIR, Convenţia internaţională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere din 1982, precum şi orientările practice ale Comisiei Europene în domeniul vamal (customs blue prints) | 17. Transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor instrumentelor internaţionale aplicabile în domeniul vamal | Serviciul Vamal | 2016 | |||
| (i) Iau măsurile necesare pentru a reflecta şi a pune în aplicare dispoziţiile Convenţiei de la Kyoto revizuite privind simplificarea şi armonizarea procedurilor vamale din 1973 | 18. Armonizarea legislaţiei vamale naţionale la prevederile Regulamentului Consiliului (CEE) 2913/92 din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar | Ministerul Finanţelor | 2017 | |||
| (j) Adoptă hotărîri prealabile obligatorii privind încadrarea tarifară şi regulile de origine. Părţile se asigură că o hotărîre poate fi revocată sau anulată numai după notificarea operatorului vizat şi fără efect retroactiv, cu excepţia cazului în care hotărîrile au fost luate pe baza unor informaţii incorecte sau incomplete | 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Cooperarea vamală şi facilitarea schimburilor comerciale |
19. Asigurarea emiterii deciziilor tarifare şi de origine obligatorii prealabile conform cerinţelor UE | Serviciul Vamal | 2015 | ||
| (k) Introduc şi aplică proceduri simplificate pentru operatorii economici autorizaţi, pe baza unor criterii obiective şi nediscriminatorii | 20. Dezvoltarea instituţiei de operator economic autorizat (AEO) | Serviciul Vamal | 2016 | |||
| (l) Stabilesc norme prin care se asigură că sancţiunile pentru încălcările reglementărilor vamale sau ale cerinţelor procedurale sînt proporţionale şi nediscriminatorii, iar aplicarea acestora nu produce întîrzieri nerezonabile şi neîntemeiate | 21. Elaborarea şi aprobarea modificărilor la Codul vamal şi la Codul contravenţional privind contravenţiile vamale în conformitate cu practicile statelor membre UE | Ministerul Finanţelor, Serviciul Vamal | Trimestrul IV, 2016 | |||
| (m) Aplică norme transparente, nediscriminatorii şi proporţionale în ceea ce priveşte autorizarea comisionarilor în vamă | ||||||
| (2) Pentru a îmbunătăţi metodele de lucru, garantînd în acelaşi timp respectarea nediscriminării, transparenţei, eficienţei, integrităţii şi responsabilităţii operaţiunilor, părţile se angajează: (a) să adopte noi măsuri în sensul reducerii, simplificării şi standardizării datelor şi a documentaţiei cerute de autorităţile vamale şi de alte autorităţi; (b) să simplifice, acolo unde este posibil, cerinţele şi formalităţile pentru acordarea liberului de vamă şi vămuirea rapidă a mărfurilor; (c) să instituie proceduri eficace, prompte şi nediscriminatorii, care să garanteze dreptul de a ataca acţiunile, hotărîrile şi deciziile administrative ale autorităţilor vamale sau ale altor autorităţi care vizează mărfurile supuse controlului vamal. Aceste proceduri de atac trebuie să fie uşor accesibile, inclusiv pentru întreprinderile mici şi mijlocii, iar costurile aferente acestora trebuie să fie rezonabile şi proporţionale cu costurile suportate de autorităţi pentru a garanta dreptul de atac; (d) să ia măsuri pentru a garanta faptul că, în cazul în care o acţiune, o hotărîre sau o decizie administrativă contestată face obiectul unei căi de atac, mărfurilor li se acordă liber de vamă în mod obişnuit şi plata taxelor vamale poate fi suspendată, sub rezerva oricăror măsuri de salvgardare considerate necesare. Dacă este necesar, liberul de vamă ar trebui să fie condiţionat de constituirea unei garanţii, de exemplu sub formă de cauţiune sau depozit (e) să garanteze menţinerea celor mai înalte standarde de integritate, în special la frontieră, prin aplicarea unor măsuri care reflectă principiile convenţiilor şi ale instrumentelor internaţionale relevante în acest domeniu, în special ale Declaraţiei revizuite de la Arusha (2003) a OMC şi ale orientărilor practice ale Comisiei Europene din 2007 |
2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Cooperarea vamală şi facilitarea schimburilor comerciale 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Regulile de origine - Părţile vor coopera în pregătirea pentru implementarea normelor de origine care urmează să fie aplicabile între Părţi în baza Protocolului relevant la Acordul de Asociere |
22. Dezvoltarea instituţiei de operator economic autorizat (AEO) | Serviciul Vamal | 2015 | ||
| 23. Promovarea procedurii de declarare electronică la export | Serviciul Vamal | 2014, realizat | ||||
| 24. Implementarea procedurii de declarare electronică la import | Serviciul Vamal | 2014, realizat | ||||
| 25. Implementarea noului sistem computerizat de tranzit | Serviciul Vamal | 2016 | ||||
| 26. Desfăşurarea unui proiect pentru implementarea NCTS24 | ||||||
| 27. Implementarea mecanismului de amînare a determinării definitive a valorii în vamă | Serviciul Vamal | 2014, realizat | ||||
| 28. Perfecţionarea şi dezvoltarea sistemului informaţional “FRONTIERA”, prin intermediul căruia se efectuează schimbul de informaţii în regim online între autorităţile care participă la controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport la frontieră, conform principiilor “Multi-Agency” | Serviciul Vamal | 2015 | ||||
| 29. Optimizarea procedurii de control ulterior | Serviciul Vamal | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| 30. Dezvoltarea principiului selectivităţii controlului vamal | Serviciul Vamal | 2016 | ||||
| 31. Asigurarea implementării tehnicilor moderne de control al valorii în vamă | Serviciul Vamal | 2014, realizat | ||||
| 32. Revizuirea sistemului de asigurare a unui comportament integru al colaboratorilor vamali | Serviciul Vamal | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| 33. Implementarea Strategiei de reformare a sistemului de management al personalului | Serviciul Vamal | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| 34. Racordarea cadrului normativ naţional la standardele şi practicile UE printr-o abordare de ansamblu şi nediscriminatorie a regulilor de origine şi prin aplicarea uniformă a acestora pentru toate companiile de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv din zonele economice libere | Serviciul Vamal, Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| 35. Implementarea corespunzătoare a Protocolului II al Acordului de Asociere privind definiţia noţiunii de “produse originare” şi metodele de cooperare administrativă | Serviciul Vamal, Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| 36. Implementarea procedurii de acordare şi utilizare a statutului de exportator autorizat | Serviciul Vamal | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| 37. Realizarea acţiunilor necesare pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia regională cu privire la regulile de origine preferenţiale paneuromediteraneene | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Serviciul Vamal | 2015 | ||||
| 38. Elaborarea şi aprobarea modificărilor în Hotărîrea Guvernului nr.1599 din 13 decembrie 2002 “Cu privire la regulile de origine a mărfurilor” | Ministerul Economiei, Serviciul Vamal | 2015 | ||||
| 39. Elaborarea şi aprobarea modificărilor la Regulamentul cu privire la completarea, autentificarea, eliberarea şi controlul ulterior al certificatelor de origine preferenţială a mărfurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.761 din 17 septembrie 2014 | Serviciul Vamal, Ministerul Finanţelor | Trimestrul I, 2016 | ||||
| 40. Elaborarea şi aprobarea modificărilor la Normele tehnice privind completarea certificatelor de origine preferenţială a mărfurilor, aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal nr.412-O din 23 septembrie 2014 | Serviciul Vamal | Trimestrul I, 2016 | ||||
| (3) Părţile nu aplică: (a) nici o cerinţă referitoare la utilizarea obligatorie a comisionarilor în vamă; şi (b) nici o cerinţă referitoare la recurgerea obligatorie la controale înainte de expediere sau la controale la destinaţie |
2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Cooperarea vamală şi facilitarea schimburilor comerciale |
41. Monitorizarea continuă a corectitudinii implementării cadrului normativ în vederea neadmiterii unor modificări ce contravin prevederilor articolului 193 alineatul (3) din Acordul de Asociere | Ministerul Finanţelor, Serviciul Vamal | Continuu | ||
| (4) În sensul prezentului acord se aplică normele şi definiţiile privind tranzitul stabilite în dispoziţiile OMC, în special la articolul V din GATT 1994, şi dispoziţiile conexe, inclusiv clarificările şi modificările rezultate din negocierile în cadrul Rundei de la Doha privind facilitarea comerţului. Aceste dispoziţii se aplică, de asemenea, atunci cînd tranzitul mărfurilor începe sau se termină pe teritoriul unei părţi (tranzit pe căi interioare). Părţile urmăresc asigurarea interconectivităţii progresive a sistemelor lor de tranzit vamal, în perspectiva aderării viitoare a Republicii Moldova la Convenţia din 1987 privind un regim de tranzit comun. Părţile asigură cooperarea şi coordonarea între toate autorităţile în cauză pe teritoriile lor respective pentru a facilita traficul în tranzit. Părţile promovează, de asemenea, cooperarea dintre autorităţi şi sectorul privat în legătură cu tranzitul | 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Cooperarea vamală şi facilitarea schimburilor comerciale |
42. Implementarea noului sistem computerizat de tranzit (NCTS) | Serviciul Vamal | 2016 | ||
| 43. Desfăşurarea unui proiect pentru implementarea NCTS37 | ||||||
| 194 | Relaţiile cu mediul de afaceri Părţile convin: (a) să garanteze că legislaţia şi procedurile lor sînt transparente şi accesibile publicului, pe cît posibil prin mijloace electronice, şi că includ o justificare pentru adoptarea lor. Ar trebui să se prevadă un interval de timp rezonabil între publicarea dispoziţiilor noi sau modificate şi intrarea lor în vigoare; (b) asupra necesităţii unor consultări periodice şi în timp util cu reprezentanţii sectorului comercial privind propunerile legislative şi procedurile referitoare la aspectele vamale şi cele comerciale. În acest scop, fiecare parte instituie mecanisme adecvate de consultare periodică între autorităţile administrative şi mediul de afaceri; (c) să facă accesibile publicului, pe cît posibil prin mijloace electronice, informaţiile relevante de natură administrativă, inclusiv cerinţele autorităţilor şi procedurile de intrare şi ieşire a mărfurilor, programul de lucru şi procedurile de lucru ale oficiilor vamale din porturi şi din punctele de trecere a frontierei, precum şi punctele de contact pentru cererile de informaţii; (d) să încurajeze cooperarea între operatori şi autorităţile administrative competente, prin utilizarea de proceduri nearbitrare şi accesibile publicului, cum ar fi memorandumurile de înţelegere, bazate în special pe cele promulgate de OMV şi (e) să se asigure că cerinţele şi procedurile lor vamale şi conexe continuă să răspundă necesităţilor legitime ale sectorului comercial, urmează cele mai bune practici şi restrîng în continuare cît mai puţin posibil comerţul. |
2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Cooperarea vamală şi facilitarea schimburilor comerciale - Cooperarea în pregătirea pentru ajustarea la acquis-ulUE şi standardele internaţionale enumerate în Anexele relevante la Acordul de Asociere |
1. Implementarea Strategiei de comunicare a Serviciului Vamal şi a Planului de acţiuni aferente Strategiei | Serviciul Vamal | 2016 | |
| 2. Asigurarea transparenţei prin furnizarea de informaţii relevante, cuprinzătoare şi actuale publicului-ţintă şi societăţii per ansamblu | Serviciul Vamal | 2016 | ||||
| 3. Asigurarea activităţii Comitetului consultativ al Serviciului Vamal pentru consultarea proiectelor de acte normative | Serviciul Vamal | 2016 | ||||
| 4. Dezvoltarea paginii web oficiale a Serviciului Vamal | Serviciul Vamal | 2016 | ||||
| 5. Implementarea prevederilor memorandumurilor de înţelegere semnate şi negocierea de noi memorandumuri de înţelegere în domeniul vamal | Serviciul Vamal | 2016 | ||||
| 6. Efectuarea studiilor pentru obţinerea informaţiilor referitoare la gradul de satisfacţie al comunităţii de afaceri în ceea ce priveşte reformele promovate | Serviciul Vamal | 2016 | ||||
| 195 | Taxe şi redevenţe (1) Începînd cu data de 1 ianuarie a anului următor intrării în vigoare a prezentului acord, părţile interzic aplicarea unor taxe administrative cu un efect echivalent cu cel al taxelor vamale la import sau la export şi a altor redevenţe |
1. Elaborarea mecanismului intern de achitare a plăţilor, de încasare şi de control al încasării plăţilor pentru poluarea mediului pe teritoriul ţării | Ministerul Mediului | Trimestrul IV, 2015 | ||
| 2. Modificarea Legii nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului şi a actelor normative aferente acesteia | ||||||
| (2) În ceea ce priveşte toate taxele şi redevenţele de orice natură aplicate de autorităţile vamale ale fiecărei părţi, inclusiv taxele şi redevenţele pentru sarcini asumate în numele autorităţilor menţionate privind sau în legătură cu importul sau exportul şi fără a aduce atingere articolelor relevante din Capitolul 1 (Tratamentul naţional şi accesul pe piaţă al mărfurilor) de la titlul V (Comerţ şi aspecte legate de comerţ) din prezentul acord, părţile convin asupra următoarelor: (a) taxele şi redevenţele să nu poată fi impuse decît pentru serviciile furnizate la cererea declarantului, în afara condiţiilor normale de lucru, a programului de lucru şi în alte locuri decît cele menţionate în reglementările vamale, precum şi pentru orice formalităţi legate de aceste servicii şi necesare pentru un astfel de import sau export; (b) taxele şi redevenţele să nu depăşească costul serviciilor oferite; (c) taxele şi redevenţele să nu fie calculate pe o bază ad-valorem; (d) informaţiile referitoare la taxe şi redevenţe să fie publicate printr-un mijloc desemnat oficial în acest sens şi, în măsura în care acest lucru este fezabil, pe un site internet oficial. Aceste informaţii includ motivul pentru care redevenţa sau taxa este datorată pentru serviciul oferit, autoritatea responsabilă, taxele sau redevenţele care vor fi aplicate, precum şi termenul şi modalităţile de plată; (e) nici o redevenţă sau taxă nouă sau modificată nu se aplică pînă cînd informaţiile referitoare la aceasta nu sînt publicate şi uşor accesibile |
||||||
| 196 | Determinarea valorii în vamă (1) Pentru determinarea valorii în vamă a mărfurilor care fac obiectul comerţului între părţi, se aplică dispoziţiile Acordului privind punerea în aplicare a articolului VII din GATT 1994 conţinute în anexa 1A la Acordul OMC, inclusiv eventualele modificări ulterioare. Aceste dispoziţii sînt încorporate în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta. Nu se utilizează valori minime în vamă |
1. Racordarea legislaţiei vamale la prevederile articolului VII din GATT 1994 cuprins în anexa 1 A la Acordul OMC, cu toate modificările ulterioare | Ministerul Finanţelor | 2016 | ||
| 2. Asigurarea implementării tehnicilor moderne de control al valorii în vamă | Serviciul Vamal | 2016 | ||||
| (2) Părţile cooperează în vederea adoptării unei abordări comune privind aspectele legate de determinarea valorii în vamă | 3. Consolidarea mecanismului de cooperare cu partenerii europeni în vederea abordării comune a problemelor referitoare la valoarea în vamă | Ministerul Finanţelor, Serviciul Vamal | Continuu | |||
| 197 | Cooperarea vamală Părţile îşi consolidează cooperarea în domeniul vamal pentru a asigura punerea în aplicare a obiectivelor din prezentul capitol astfel încît să promoveze facilitarea comerţului, asigurînd totodată un control eficient, securitate şi prevenirea fraudei. În acest scop, părţile vor utiliza ca instrument de referinţă, după caz, orientările practice ale Comisiei Europene din 2007 din domeniul vamal. Pentru a garanta respectarea dispoziţiilor prezentului capitol, părţile întreprind, între altele, următoarele: (a) fac schimb de informaţii privind legislaţia şi procedurile vamale; (b) elaborează iniţiative comune privind procedurile de import, de export şi de tranzit şi depun eforturi în vederea oferirii unor servicii eficace comunităţii de afaceri; (c) colaborează pentru automatizarea procedurilor vamale şi a altor proceduri comerciale; (d) fac schimb, după caz, de informaţii şi date, sub rezerva respectării confidenţialităţii datelor, precum şi de standarde şi regulamente privind protecţia datelor cu caracter personal; (e) cooperează pentru prevenirea şi combaterea traficului transfrontalier ilegal de mărfuri, inclusiv de produse pe bază de tutun; (f) fac schimb de informaţii sau desfăşoară consultări cu scopul de a ajunge, cînd este posibil, la poziţii comune în domeniul vamal în cadrul unor organizaţii internaţionale, ca de exemplu OMC, OMV, ONU, Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) şi Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite (UNECE); (g) colaborează în materie de planificare şi furnizare a asistenţei tehnice, în special în vederea facilitării reformelor vamale şi a comerţului, în conformitate cu dispoziţiile relevante ale prezentului acord; (h) fac schimb de cele mai bune practici în materie de operaţiuni vamale, axîndu-se în special pe asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, mai ales în cazul produselor contrafăcute; (i) promovează coordonarea între toate autorităţile de frontieră ale părţilor pentru a facilita procesul de trecere a frontierei şi a asigura un control sporit, inclusiv prin controale comune la frontieră, atunci cînd este posibil şi este cazul; şi (j) stabilesc, acolo unde este relevant şi adecvat, recunoaşterea reciprocă a programelor de parteneriat comercial şi a controalelor vamale, inclusiv a măsurilor echivalente de facilitare a comerţului |
2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Cooperarea vamală şi facilitarea schimburilor comerciale - Cooperarea în pregătirea pentru ajustarea la acquis-ulUE şi standardele internaţionale enumerate în Anexele relevante la Acordul de Asociere |
1. Asigurarea activităţii eficiente a Grupului de lucru privind implementarea Cadrului strategic de cooperare vamală Republica Moldova – Uniunea Europeană | Serviciul Vamal | Continuu | |
| 2. Ajustarea sistemului de protecţie a datelor cu caracter personal la standardele UE în sistemele informaţionale vamale | Serviciul Vamal, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | 2015 | ||||
| 3. Organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor comune antifraudă la frontiera Republica Moldova – Uniunea Europeană | Serviciul Vamal | 2016 | ||||
| 4. Identificarea, negocierea şi implementarea proiectelor de asistenţă tehnică pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale Serviciului Vamal | Serviciul Vamal | 2016 | ||||
| 5. Dezvoltarea şi modernizarea procedurilor de protecţie a proprietăţii intelectuale la frontieră în contextul implementării strategiei naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale | Serviciul Vamal | 2015 | ||||
| 6. Promovarea şi implementarea controlului comun la frontiera UE | Serviciul Vamal | 2016 | ||||
| 7. Negocierea lansării proiectului-pilot de control comun la frontieră cu UE | Serviciul Vamal | 2016 | ||||
| 8. Promovarea recunoaşterii reciproce a statutului AEO | ||||||
| 9. Lansarea proiectului-pilot de recunoaştere unilaterală a statutului AEO la punctul de trecere a frontierei de stat Leuşeni-Albiţa | ||||||
| 10. Evaluarea proiectului-pilot şi elaborarea raportului | ||||||
| 11. Ajustarea cadrului normativ ce reglementează recunoaşterea statutului AEO | ||||||
| 198 | Asistenţă administrativă reciprocă în domeniul vamal Fără a aduce atingere altor forme de cooperare prevăzute în prezentul acord, în special la articolul 197 din prezentul acord, părţile îşi furnizează reciproc asistenţă administrativă în domeniul vamal, în conformitate cu dispoziţiile protocolului III privind asistenţa administrativă reciprocă în domeniul vamal la prezentul acord |
2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Cooperarea vamală şi facilitarea schimburilor comerciale |
1. Implementarea corespunzătoare a Protocolului privind asistenţa administrativă reciprocă în domeniul vamal la Acordul de Asociere | Serviciul Vamal | Pe parcurs | |
| 199 | Asistenţă tehnică şi consolidarea capacităţilor Părţile colaborează cu scopul de a furniza asistenţă tehnică şi consolidarea capacităţilor pentru punerea în practică a reformelor în materie de facilitare a comerţului şi a reformelor vamale |
2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Cooperarea vamală şi facilitarea schimburilor comerciale |
Identificarea, negocierea şi implementarea proiectelor de asistenţă tehnică pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale Serviciului Vamal | Serviciul Vamal | Pe parcurs | |
| 200 | Subcomitetul vamal (1) Se instituie Subcomitetul vamal. Acesta prezintă rapoarte Comitetului de asociere, reunit în configuraţia comerţ prevăzută la articolul 438 alineatul (4) din prezentul acord |
|||||
| (2) Printre atribuţiile Subcomitetului vamal se numără consultări periodice şi monitorizarea punerii în aplicare şi a administrării prezentului capitol, inclusiv a aspectelor care ţin de cooperarea vamală, de cooperarea şi administrarea vamală transfrontalieră, de asistenţa tehnică, de regulile de origine şi facilitarea comerţului, precum şi de asistenţa administrativă reciprocă în domeniul vamal | ||||||
| (3) Subcomitetul vamal întreprinde, printre altele, următoarele: (a) asigură funcţionarea corespunzătoare a prezentului capitol şi a protocoalelor II şi III la prezentul acord; (b) adoptă modalităţi practice, măsuri şi decizii de punere în aplicare a prezentului capitol şi a protocoalelor II şi III la prezentul acord, inclusiv cu privire la schimbul de informaţii şi de date, la recunoaşterea reciprocă a controalelor vamale şi a programelor de parteneriat comercial, precum şi cu privire la avantajele convenite reciproc; (c) fac schimb de opinii cu privire la orice subiect de interes comun, inclusiv la măsurile viitoare şi resursele necesare pentru punerea lor în aplicare şi asigurarea respectării lor; (d) formulează recomandări atunci cînd este cazul; şi (e) adoptă regulamentul său de procedură |
||||||
| 201 | Apropierea legislaţiei vamale Apropierea treptată de legislaţia UE în domeniul vamal şi de anumite instrumente juridice internaţionale se realizează în conformitate cu anexa XXVI la prezentul acord |
2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Cooperarea vamală şi facilitarea schimburilor comerciale - Cooperarea în pregătirea pentru ajustarea la acquis-ul UE şi standardele internaţionale enumerate în anexele relevante la Acordul de Asociere |
1. Elaborarea şi adoptarea noului Cod vamal, racordat la prevederile Regulamentul Consiliului (CEE) nr.2913/92 din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar | Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2016 | |
| Codul vamal Regulamentul Consiliului (CEE) nr.2913/92 din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar |
2. Punerea în aplicare a noului Cod vamal | Ministerul Finanţelor | Trimestrul III, 2017 | |||
| Tranzitul comun şi DAU Convenţia din 20 mai 1987 privind simplificarea formalităţilor în comerţul cu mărfuri Convenţia din 20 mai 1987 privind o procedură de tranzit comun |
3. Modificarea Ordinului Serviciului Vamal cu privire la aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova nr.280 din 20 decembrie 2005 | Serviciul Vamal | Pe parcurs | |||
| 4. Aprobarea modificărilor la Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 2 noiembrie 2005 “Pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova” | Serviciul Vamal, Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2015 | ||||
| Scutiri de taxe vamale Regulamentul (CE) nr.1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale |
5. Introducerea prevederilor titlurilor I şi II din Regulamentul (CE) nr.1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale în textul proiectului noului Cod vamal | Ministerul Finanţelor | Trimestrul III, 2017 | |||
| Protecţia DPI Regulamentul (UE) nr.608/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind aplicarea în vamă a drepturilor de proprietate intelectuală de către autorităţile vamale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1383/2003 |
6. Aprobarea prin hotărîre de Guvern a Regulamentului privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către organele vamale | Serviciul Vamal, Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală | Trimestrul IV, 2015 | |||
CAPITOLUL 6. DREPTUL DE STABILIRE, COMERŢUL CU SERVICII ŞI COMERŢUL ELECTRONIC |
||||||
Secţiunea 1 Dispoziţii generale |
||||||
| 202 | Obiectiv, obiect şi domeniu de aplicare (1) Părţile, reafirmîndu-şi angajamentele asumate în temeiul Acordului OMC, stabilesc prin prezentul acord dispoziţiile necesare pentru liberalizarea progresivă, reciprocă în materie de stabilire şi de comerţ cu servicii, precum şi pentru cooperarea în materie de comerţ electronic |
|||||
| (2) Achiziţiile publice fac obiectul Capitolului 8 (Achiziţii publice) de la titlul V (Comerţ şi aspecte legate de comerţ) din prezentul acord. Nici o dispoziţie din prezentul capitol nu se interpretează ca instituind vreo obligaţie în materie de achiziţii publice | ||||||
| (3) Subvenţiile fac obiectul Capitolului 10 (Concurenţa) de la titlul V (Comerţ şi aspecte legate de comerţ) din prezentul acord. Dispoziţiile prezentului capitol nu se aplică subvenţiilor acordate de către părţi | ||||||
| (4) În conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol, fiecare parte îşi rezervă dreptul de a adopta norme şi de a introduce noi reglementări în vederea îndeplinirii obiectivelor legitime de politică | ||||||
| (5) Prezentul capitol nu se aplică măsurilor care vizează persoanele fizice care doresc să intre pe piaţa forţei de muncă a uneia dintre părţi, nici măsurilor privind cetăţenia, rezidenţa şi angajarea pe o bază permanentă | ||||||
| (6) Nici o dispoziţie a prezentului titlu nu împiedică o parte să aplice măsuri pentru reglementarea admiterii sau şederii temporare a persoanelor fizice pe teritoriul său, inclusiv măsuri necesare pentru protejarea integrităţii frontierelor sale şi pentru a asigura trecerea ordonată a frontierelor sale de către persoanele fizice, cu condiţia ca aceste măsuri să nu fie aplicate astfel încît să anuleze sau să compromită avantajele care decurg pentru oricare dintre părţi din dispoziţiile unui angajament specific asumat în temeiul prezentului capitol şi al anexelor XXVII şi XXVIII la prezentul acord | ||||||
| 203 | Definiţii În sensul prezentului capitol […] |
|||||
Secţiunea 2 Dreptul de stabilire |
||||||
| 204 | Domeniu de aplicare Prezenta secţiune se aplică măsurilor adoptate sau menţinute de părţi care afectează dreptul de stabilire în legătură cu toate activităţile economice, cu următoarele excepţii: (a) extracţia, fabricarea şi prelucrarea materialelor nucleare; (b) producţia sau comercializarea armelor, a muniţiilor şi a materialului de război; (c) serviciile audiovizuale; (d) cabotaj maritim naţional; (e) servicii de transport aerian naţional şi internaţional, fie programate sau neprogramate şi servicii direct legate de exercitarea drepturilor de trafic […] |
|||||
| 205 | Tratamentul naţional şi tratamentul pe baza clauzei naţiunii celei mai favorizate (1) Sub rezerva limitărilor menţionate în anexa XXVII E la prezentul acord, Republica Moldova acordă, odată cu intrarea în vigoare a prezentului acord: (a) în ceea ce priveşte stabilirea unor filiale, sucursale şi reprezentanţe ale persoanelor juridice din Uniune, un tratament nu mai puţin favorabil decît cel acordat de Republica Moldova propriilor sale persoane juridice, sucursalelor şi reprezentanţelor lor ori filialelor, sucursalelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice ale oricărei ţări terţe, luîndu-se în calcul cel mai favorabil dintre cele două tratamente; (b) în ceea ce priveşte funcţionarea unor filiale, sucursale şi reprezentanţe ale persoanelor juridice din Uniune în Republica Moldova, odată ce acestea au fost stabilite, un tratament nu mai puţin favorabil decît cel acordat de Republica Moldova propriilor sale persoane juridice, sucursalelor şi reprezentanţelor lor ori filialelor, sucursalelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice ale oricărei ţări terţe, luîndu-se în calcul cel mai favorabil dintre cele două tratamente |
Evaluarea cadrului legislativ naţional în domeniul dreptului de stabilire, în vederea identificării eventualelor contradicţii cu angajamentele asumate în cadrul Acordului şi eliminarea acestora | Ministerul Economiei, Ministerul Justiţiei, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |
| (2) Sub rezerva restricţiilor enumerate în anexa XXVII A la prezentul acord, Uniunea acordă, odată cu intrarea în vigoare a prezentului acord: (a) în ceea ce priveşte stabilirea unor filiale, sucursale şi reprezentanţe ale persoanelor juridice din Republica Moldova, un tratament nu mai puţin favorabil decît cel acordat de Uniune propriilor sale persoane juridice, sucursalelor şi reprezentanţelor lor sau filialelor, sucursalelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice ale oricărei ţări terţe, luîndu-se în calcul cel mai favorabil dintre cele două tratamente; (b) în ceea ce priveşte funcţionarea unor filiale, sucursale şi reprezentanţe ale persoanelor juridice din Republica Moldova în Uniune, odată ce acestea au fost stabilite, un tratament nu mai puţin favorabil decît cel acordat de Uniune propriilor sale persoane juridice, sucursalelor şi reprezentanţelor lor sau filialelor, sucursalelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice ale oricărei ţări terţe, luîndu-se în calcul cel mai favorabil dintre cele două tratamente |
||||||
| (3) Sub rezerva restricţiilor enumerate în anexele XXVII-A şi XXVII-E la prezentul acord, părţile nu adoptă regulamente sau măsuri noi care introduc dispoziţii discriminatorii în ceea ce priveşte stabilirea persoanelor juridice din Uniune sau din Republica Moldova pe teritoriul lor sau în ceea ce priveşte funcţionarea acestora, odată ce acestea au fost stabilite, în comparaţie cu propriile lor persoane juridice | ||||||
| 206 | Reexaminare (1) Pentru liberalizarea progresivă a condiţiilor de stabilire, părţile reexaminează periodic cadrul juridic care reglementează dreptul de stabilire şi mediul de stabilire, în concordanţă cu angajamentele pe care şi le-au asumat în cadrul acordurilor internaţionale |
|||||
| (2) În contextul reexaminării menţionate la alineatul (1), părţile evaluează orice obstacol în calea dreptului de stabilire cu care s-au confruntat. În vederea aprofundării dispoziţiilor prezentului capitol, părţile trebuie să identifice moduri adecvate pentru eliminarea acestor obstacole, care ar putea include noi negocieri, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia investiţiilor şi procedurile de soluţionare a litigiilor între investitori şi stat | ||||||
| 207 | Alte acorduri Nici o dispoziţie a prezentului capitol nu se interpretează ca limitînd drepturile întreprinzătorilor părţilor de a beneficia de orice tratament mai favorabil prevăzut într-un acord internaţional existent sau viitor referitor la investiţii la care sînt părţi un stat membru şi Republica Moldova |
|||||
| 208 | Tratamentul aplicat sucursalelor şi reprezentanţelor (1) Dispoziţiile articolului 205 din prezentul acord nu împiedică aplicarea de către oricare dintre părţi a unor norme specifice privind dreptul de stabilire şi activitatea pe teritoriul său a sucursalelor şi a reprezentanţelor persoanelor juridice care aparţin celeilalte părţi, care nu au fost constituite pe teritoriul primei părţi, norme justificate de diferenţele juridice sau tehnice existente între aceste sucursale şi reprezentanţe în comparaţie cu sucursalele şi reprezentanţele constituite pe teritoriul său sau, în ceea ce priveşte serviciile financiare, justificate de raţiuni prudenţiale (2) Diferenţa de tratament nu depăşeşte ceea ce este strict necesar ca urmare a acestor diferenţe juridice sau tehnice sau, în ceea ce priveşte serviciile financiare, din raţiuni prudenţiale |
Elaborarea şi promovarea modificărilor şi completărilor la cadrul legal general şi de profil | Ministerul Economiei, Ministerul Justiţiei, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |
Secţiunea 3 Prestarea transfrontalieră de servicii |
||||||
| 209 | Domeniu de aplicare Prezenta secţiune se aplică măsurilor luate de părţi care afectează prestarea transfrontalieră pentru toate sectoarele de servicii, cu excepţia următoarelor: (a) servicii din domeniul audiovizualului; (b) cabotajul maritim naţional; (c) serviciile de transport aerian naţional şi internaţional, regulate sau neregulate, şi serviciile direct legate de exercitarea drepturilor de trafic, altele decît: (i) serviciile de reparare şi întreţinere a aeronavelor pe durata cărora aeronava respectivă este retrasă din exploatare; (ii) vînzarea şi comercializarea serviciilor de transport aerian; (iii) serviciile privind sistemele informatizate de rezervare; (iv) serviciile de handling la sol; (v) serviciile de exploatare a aeroporturilor |
|||||
| 210 | Accesul la piaţă (1) În ceea ce priveşte accesul pe piaţă prin prestarea transfrontalieră de servicii, fiecare parte acordă serviciilor şi prestatorilor de servicii ai unei alte părţi un tratament care nu este mai puţin favorabil decît cel prevăzut în angajamentele specifice menţionate în anexele XXVII-B şi XXVII-F la prezentul acord |
Evaluarea cadrului legislativ naţional în domeniu în vederea identificării eventualelor contradicţii cu angajamentele asumate în cadrul Acordului şi eliminării acestora | Grupul de lucru | Anual | ||
| (2) În sectoarele în care sînt asumate angajamente de acces pe piaţă, măsurile pe care o parte nu le menţine sau nu le adoptă la nivelul unei subdiviziuni regionale sau la nivelul întregului său teritoriu, cu excepţia cazului în care se specifică altfel în anexele XXVII-B şi XXVII-F la prezentul acord, sînt definite ca: (a) limitări privind numărul de prestatori de servicii, sub formă de contingente numerice, monopoluri, prestatori exclusivi de servicii sau sub forma cerinţei referitoare la testul privind necesităţile economice; (b) limitări privind valoarea totală a tranzacţiilor de servicii sau a activelor sub formă de contingente numerice sau sub forma cerinţei referitoare la testul privind necesităţile economice; (c) limitări privind numărul total de operaţiuni de servicii sau privind cantitatea totală de servicii exprimată în unităţi numerice determinate sub formă de contingente sau sub forma cerinţei referitoare la testul privind necesităţile economice |
||||||
| 211 | Tratamentul naţional (1) În sectoarele în care angajamentele privind accesul pe piaţă sînt înscrise în anexele XXVII B şi XXVII F la prezentul acord şi sub rezerva condiţiilor şi calificărilor definite în aceasta, cu privire la toate măsurile care afectează prestarea transfrontalieră de servicii, fiecare parte acordă serviciilor şi prestatorilor de servicii ai celeilalte părţi un tratament nu mai puţin favorabil decît cel acordat propriilor servicii similare şi propriilor prestatori de servicii similari |
|||||
| (2) O parte poate să îndeplinească cerinţa prevăzută la alineatul (1) acordînd serviciilor şi prestatorilor de servicii ai celeilalte părţi fie un tratament în mod formal identic, fie un tratament în mod formal diferit de cel acordat propriilor servicii similare şi propriilor prestatori de servicii similari | ||||||
| (3) Un tratament în mod formal identic sau în mod formal diferit este considerat a fi mai puţin favorabil atunci cînd acesta modifică condiţiile concurenţei în favoarea serviciilor sau a prestatorilor de servicii ai părţii în raport cu serviciile similare sau prestatorii de servicii similari ai celeilalte părţi | ||||||
| (4) Angajamentele specifice asumate în temeiul prezentului articol nu se interpretează ca obligînd părţile să compenseze orice dezavantaje concurenţiale inerente care decurg din caracterul străin al serviciilor sau prestatorilor de servicii relevanţi | ||||||
| 212 | Listele de angajamente (1) Sectoarele liberalizate de fiecare parte în conformitate cu prezenta secţiune, precum şi limitările privind accesul pe piaţă şi tratamentul naţional aplicabile serviciilor şi prestatorilor de servicii ai celeilalte părţi în aceste sectoare, stabilite prin intermediul restricţiilor, sînt menţionate în listele de angajamente cuprinse în anexele XXVII-B şi XXVII-F la prezentul acord |
Elaborarea de către Grupul de lucru a unui raport anual în ceea ce priveşte liberalizarea furnizării transfrontaliere de servicii | Grupul de lucru | Anual | ||
| (2) Fără a aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor părţilor, astfel cum există sau pot să apară în temeiul Convenţiei europene privind televiziunea transfrontieră şi al Convenţiei europene privind coproducţiile cinematografice, listele de angajamente cuprinse în anexele XXVII-B şi XXVII-F la prezentul acord nu includ angajamente privind serviciile audiovizuale | ||||||
| 213 | Reexaminare În vederea liberalizării progresive a prestării transfrontaliere de servicii între părţi, Comitetul de asociere, reunit în configuraţia comerţ prevăzută la articolul 438 alineatul (4) din prezentul acord, reexaminează periodic lista de angajamente menţionată la articolul 212 din prezentul acord. Această reexaminare ia în considerare, printre altele, procesul de apropiere treptată, menţionat la articolele 230, 240, 249 şi 253 din prezentul acord, şi impactul său asupra eliminării obstacolelor restante în calea prestării transfrontaliere de servicii între părţi |
Prezentarea în adresa Comitetului de cooperare a raportului cu propuneri de extindere a liberalizării asupra altor domenii | Grupul de lucru | Anual | ||
Secţiunea 4 Prezenţa temporară a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri |
||||||
| 214 | Domeniu de aplicare şi definiţii (1) Prezenta secţiune se aplică măsurilor luate de părţi cu privire la intrarea şi şederea temporară pe teritoriile acestora a personalului-cheie, a stagiarilor absolvenţi de studii superioare, a vînzătorilor profesionişti, a prestatorilor contractuali de servicii şi a profesioniştilor independenţi, fără a aduce atingere articolului 202 alineatul (5) din prezentul acord |
Instituirea Grupului de lucru pentru efectuarea modificărilor în legislaţie | Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul IV, 2015 | ||
| (2) În sensul prezentei secţiuni: […] | ||||||
| 215 | Personalul-cheie şi stagiarii absolvenţi de studii superioare (1) Pentru fiecare sector angajat în conformitate cu secţiunea 2 (Dreptul de stabilire) din prezentul capitol şi ţinînd seama de orice rezerve enumerate în anexele XXVII-A şi XXVII-E sau în anexele XXVII-C şi XXVII-G la prezentul acord, fiecare parte permite antreprenorilor unei alte părţi să angajeze în cadrul prezenţei lor comerciale persoane fizice din cealaltă parte, cu condiţia ca aceşti angajaţi să facă parte din personalul-cheie sau să fie stagiari absolvenţi de studii superioare, astfel cum sînt definiţi la articolul 214 din prezentul acord. Intrarea şi şederea temporară a personalului-cheie şi a stagiarilor absolvenţi de studii superioare este limitată la o perioadă de pînă la trei ani pentru persoanele transferate temporar de societatea lor, la 90 de zile în orice perioadă de 12 luni pentru persoanele aflate în vizită de afaceri şi la un an pentru stagiarii absolvenţi de studii superioare |
1. Evaluarea cadrului naţional pe orizontală pentru transpunerea definiţiilor şi condiţiilor de şedere | Ministerul Afacerilor Interne, Biroul Migraţie şi Azil, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul IV, 2015 | ||
| (2) Pentru fiecare sector angajat în conformitate cu secţiunea 2 (Dreptul de stabilire) din prezentul capitol, măsurile pe care o parte nu le menţine sau nu le adoptă, fie la nivelul unei subdiviziuni regionale, fie la nivelul întregului său teritoriu, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în anexele XXVII-C şi XXVII-G la prezentul acord, sînt definite ca limitări privind numărul total de persoane fizice pe care un antreprenor le poate angaja ca personal-cheie sau ca stagiari absolvenţi de studii superioare într-un sector specific, sub formă de contingente numerice sau prin impunerea unui test privind necesităţile economice şi prin limitări discriminatorii | 2. Amendarea cadrului legal naţional: Codul civil, Legea nr.180-XVI din 10 iulie 2008 cu privire la migraţia de muncă, Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova şi alte legi de profil | |||||
| 216 | Vînzătorii profesionişti Pentru fiecare sector angajat în conformitate cu secţiunea 2 (Dreptul de stabilire) sau cu secţiunea 3 (Prestarea transfrontalieră de servicii) din prezentul capitol şi ţinînd seama de orice rezerve enumerate în anexele XXVII-A şi XXVII-E şi în anexele XXVII-B şi XXVII-F la prezentul acord, fiecare parte permite intrarea şi şederea temporară a vînzătorilor profesionişti pentru o perioadă de maximum 90 de zile pe parcursul oricărei perioade de 12 luni |
|||||
| 217 | Prestatorii de servicii contractuale (1) Părţile îşi reafirmă obligaţiile care rezultă din angajamentele asumate în cadrul Acordului General privind Comerţul cu Servicii (GATS) în ceea ce priveşte intrarea şi şederea temporară a prestatorilor contractuali de servicii |
|||||
| (2) Angajamentele asumate de către părţi se supun următoarelor condiţii: (a) persoanele fizice trebuie să fie implicate în prestarea unui serviciu temporar în calitate de angajaţi ai unei persoane juridice, care a obţinut un contract de prestare de servicii pentru cel mult 12 luni; (b) persoanele fizice care intră pe teritoriul celeilalte părţi ar trebui să ofere astfel de servicii în calitate de angajaţi ai persoanei juridice care prestează serviciile în cauză cel puţin pe parcursul anului imediat anterior datei la care a fost prezentată cererea de intrare pe teritoriul celeilalte părţi. De asemenea, persoanele fizice trebuie să aibă, la data depunerii unei cereri de intrare pe teritoriul celeilalte părţi, cel puţin trei ani de experienţă profesională în sectorul de activitate care face obiectul contractului; (c) persoanele fizice care intră pe teritoriul celeilalte părţi trebuie să deţină: (i) o diplomă universitară sau o calificare care atestă cunoştinţe de un nivel echivalent; şi (ii) calificări profesionale, atunci cînd acestea sînt necesare pentru exercitarea unei activităţi în conformitate cu actele cu putere de lege, actele administrative sau cerinţele juridice ale părţii în care se prestează serviciul; (d) Persoana fizică nu beneficiază de remunerare pentru prestarea serviciilor pe teritoriul celeilalte Părţi alta decît remunerarea plătită de persoana juridică, care a angajat persoana fizică; (e) Intrarea şi şederea temporară a persoanelor fizice în Partea în cauză trebuie să fie pentru o perioadă cumulativă de nu mai mult de şase luni sau, în cazul Luxemburgului, douăzeci şi cinci săptămîni în orice perioadă de douăsprezece luni sau pentru durata contractului, oricare este mai mică; (f) accesul acordat în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol se referă doar la activitatea de prestare de servicii care face obiectul contractului şi nu dă dreptul de profesare cu titlul profesional al părţii pe teritoriul căreia este prestat serviciul şi (g) numărul de persoane vizate de contractul de prestare de servicii nu este mai mare decît numărul necesar pentru executarea contractului, în conformitate cu actele cu putere de lege, normele administrative şi alte cerinţe juridice ale părţii în care este prestat serviciul |
||||||
| 218 | Profesioniştii independenţi (1) În conformitate cu anexele XXVII D şi XXVII H la prezentul acord, părţile permit furnizarea de servicii pe teritoriul lor de către profesioniştii independenţi ai celeilalte părţi, sub rezerva condiţiilor menţionate la alineatul (2) din prezentul articol |
|||||
| (2) Angajamentele asumate de către Părţi se supun următoarelor condiţii: (a) persoanele fizice trebuie să fie implicate în prestarea unui serviciu temporar în calitate de persoane care desfăşoară activităţi independente stabilite pe teritoriul celeilalte părţi şi să fi obţinut un contract de prestare de servicii pentru o perioadă de cel mult 12 luni; (b) persoanele fizice care intră pe teritoriul celeilalte părţi trebuie să deţină, la data depunerii unei cereri de intrare pe teritoriul celeilalte părţi, cel puţin şase ani de experienţă profesională în sectorul de activitate care face obiectul contractului; (c) persoanele fizice care intră pe teritoriul celeilalte părţi trebuie să deţină: (d) intrarea şi şederea temporară a persoanelor fizice pe teritoriul părţii în cauză nu depăşeşte o perioadă cumulativă de şase luni sau, în cazul Luxemburgului, de douăzeci şi cinci de săptămîni pe parcursul unei perioade de 12 luni sau pe durata contractului, luîndu-se în calcul perioada mai scurtă; şi (e) accesul acordat în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol se referă doar la activitatea de prestare de servicii care face obiectul contractului şi nu dă dreptul de profesare cu titlul profesional al părţii pe teritoriul căreia este prestat serviciul |
||||||
Secţiunea 5 Cadrul de reglementare |
||||||
Subsecţiunea 1 Reglementare internă |
||||||
| 219 | Domeniu de aplicare şi definiţii (1) Următoarele discipline se aplică măsurilor implementate de Părţi cu privire la cerinţele şi procedurile de licenţiere, cerinţele şi procedurile de calificare care afectează: (a) prestarea transfrontalieră de servicii; (b) stabilirea pe teritoriul lor a persoanelor juridice şi fizice definite la articolul 203 alineatul (8) din prezentul acord; (c) şederea temporară pe teritoriul lor a categoriilor de persoane fizice definite la articolul 214 alineatul (2) literele (a)-(e) din prezentul acord |
1. Instituirea unui Grup de lucru pentru transpunerea angajamentelor | Ministerul Economiei, Camera de Licenţiere | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |
| (2) În cazul prestării transfrontaliere de servicii, normele respective se aplică numai sectoarelor pentru care partea respectivă şi-a asumat angajamente specifice şi în măsura în care aceste angajamente specifice se aplică. În cazul stabilirii unei prezenţe comerciale, normele respective nu se aplică sectoarelor pentru care este prevăzută o limitare în conformitate cu anexele XXVII-A şi XXVII-E la prezentul acord. În cazul şederii temporare a persoanelor fizice, normele respective nu se aplică sectoarelor pentru care este prevăzută o limitare în conformitate cu anexele XXVII-C şi XXVII-D şi XXVII-G şi XXVII-H la prezentul acord | 2. Evaluarea cadrului legal naţional pentru a asigura condiţii de licenţiere şi de calificare conforme angajamentelor | |||||
| (3) Normele respective nu se aplică măsurilor dacă acestea constituie limitări care fac obiectul programării | ||||||
| (4) În sensul prezentei secţiuni: […] | ||||||
| 220 | Condiţiile de acordare a licenţelor şi de calificare (1) Fiecare parte se asigură că măsurile referitoare la cerinţele şi procedurile în materie de acordare a licenţelor şi la cerinţele şi procedurile în materie de calificare se bazează pe criterii care împiedică autorităţile competente să îşi exercite competenţa lor de evaluare în mod arbitrar |
|||||
| (2) Criteriile menţionate la alineatul (1) sînt: (a) proporţionale cu un obiectiv de politică publică; (b) clare şi lipsite de ambiguităţi; (c) obiective; (d) prestabilite; (e) făcute publice în prealabil; şi (f) transparente şi accesibile |
||||||
| (3) O autorizaţie sau o licenţă se acordă de îndată ce se stabileşte, în urma unei examinări corespunzătoare, că au fost îndeplinite condiţiile pentru obţinerea unei autorizaţii sau a unei licenţe | ||||||
| (4) Fiecare parte menţine sau instituie organe sau proceduri judiciare, arbitrale sau administrative care prevăd, la cererea unui antreprenor sau prestator de servicii afectat, o examinare promptă şi, în cazul în care este justificat, acţiunile corective corespunzătoare pentru deciziile administrative care aduc atingere stabilirii unei prezenţe comerciale, prestării transfrontaliere de servicii sau prezenţei temporare a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri. În cazurile în care aceste proceduri nu independente faţă de organismul însărcinat să adopte decizia administrativă respectivă, fiecare parte se asigură că procedurile duc efectiv la o revizuire obiectivă şi imparţială | ||||||
| (5) În cazul în care numărul licenţelor disponibile pentru o anumită activitate este limitat din cauza cantităţii reduse de resurse naturale sau din cauza capacităţii tehnice reduse, fiecare parte aplică o procedură de selecţie potenţialilor candidaţi care oferă garanţii depline în ceea ce priveşte imparţialitatea şi transparenţa, inclusiv, în special, o publicitate adecvată a deschiderii, desfăşurării şi încheierii procedurii | ||||||
| (6) Sub rezerva dispoziţiilor prevăzute în prezentul articol, la stabilirea regulilor pentru procedura de selecţie, fiecare parte poate să ţină seama de obiectivele de politică publică, inclusiv de consideraţii legate de sănătate, siguranţă, protecţia mediului şi conservarea patrimoniului cultural | ||||||
| 221 | Procedurile de licenţiere şi calificare (1) Procedurile şi formalităţile de acordare a licenţelor şi de calificare trebuie să fie clare, să fie făcute publice în prealabil şi să ofere solicitanţilor garanţia că cererea lor va fi tratată în mod obiectiv şi imparţial |
|||||
| (2) Procedurile şi formalităţile de acordare a licenţelor şi de calificare trebuie să fie cît mai simple cu putinţă şi să nu complice sau să întîrzie în mod inutil prestarea serviciului. Eventualele taxe de licenţă care pot decurge pentru solicitanţi ca urmare a cererii lor sînt rezonabile şi proporţionale cu costul procedurilor de autorizare în cauză | ||||||
| (3) Fiecare parte se asigură că deciziile şi procedurile utilizate de autoritatea competentă în procesul de acordare a licenţei sau de autorizare sînt imparţiale faţă de toţi solicitanţii. Autoritatea competentă ar trebui să ajungă la decizia sa în mod independent şi nu fie răspunzătoare în faţa nici unui prestator de servicii pentru care este necesară o licenţă sau o autorizaţie | ||||||
| (4) În cazul în care există anumite termene pentru depunerea cererilor, solicitantului trebuie să i se acorde un termen rezonabil pentru depunerea unei cereri. Autoritatea competentă iniţiază soluţionarea unei cereri fără întîrzieri nejustificate. În cazul în care este posibil, cererile ar trebui să fie acceptate în format electronic în aceleaşi condiţii de autenticitate ca documentele depuse pe suport de hîrtie | ||||||
| (5) Fiecare parte se asigură că soluţionarea unei cereri, inclusiv luarea unei decizii finale, se încheie într-un termen rezonabil de la depunerea unei cereri complete. Fiecare parte depune toate eforturile pentru stabilirea unui termen normal de soluţionare a unei cereri | ||||||
| (6) Autoritatea competentă, într-un termen rezonabil după primirea unei cereri pe care o consideră incompletă, îl informează pe solicitant, în măsura în care acest lucru este fezabil, identifică informaţiile suplimentare necesare pentru completarea cererii şi oferă ocazia de a corecta deficienţele | ||||||
| (7) Ar trebui să fie acceptate copii legalizate, în cazul în care este posibil, în locul documentelor originale | ||||||
| (8) În cazul în care o cerere este respinsă de autoritatea competentă, solicitantul este informat în scris şi fără întîrzieri nejustificate. În principiu, solicitantul este informat, de asemenea, la cerere, cu privire la motivele pentru care a fost respinsă cererea şi cu privire la termenul în care poate contesta decizia respectivă | ||||||
| (9) Fiecare parte garantează că o licenţă sau o autorizaţie, odată acordată, intră în vigoare fără întîrzieri nejustificate, în conformitate cu clauzele şi condiţiile specificate | ||||||
Subsecţiunea 2 Dispoziţii de aplicare generală |
||||||
| 222 | Recunoaştere reciprocă (1) Nici o dispoziţie din prezentul capitol nu împiedică o parte să solicite ca persoanele fizice să deţină calificările necesare şi/sau experienţa profesională specificată pe teritoriul pe care este prestat serviciul, pentru sectorul de activitate în cauză |
|||||
| (2) Fiecare parte încurajează organismele profesionale relevante să furnizeze Comitetului de asociere, reunit în configuraţia comerţ prevăzută la articolul 438 alineatul (4) din prezentul acord, recomandări privind recunoaşterea reciprocă, în vederea îndeplinirii, în totalitate sau în parte, de către antreprenori şi prestatori de servicii a criteriilor aplicate de fiecare parte pentru autorizarea, acordarea de licenţe, funcţionarea şi certificarea antreprenorilor şi prestatorilor de servicii, şi, în special, a serviciilor profesionale | ||||||
| (3) După primirea unei recomandări menţionate la alineatul (2), Comitetul de asociere reunit în configuraţia comerţ examinează, într-un termen rezonabil, recomandarea în cauză pentru a stabili dacă este conformă cu prezentul acord şi, pe baza informaţiilor din recomandare, evaluează, în special: (a) măsura în care standardele şi criteriile aplicate de fiecare parte în materie de autorizare, acordare de licenţe, funcţionare şi certificare a prestatorilor de servicii şi a antreprenorilor sînt convergente; şi (b) valoarea economică potenţială a unui acord de recunoaştere reciprocă |
||||||
| (4) În cazul în care aceste cerinţe sînt îndeplinite, Comitetul de asociere reunit în configuraţia comerţ stabileşte măsurile necesare pentru angajarea de negocieri. Ulterior, părţile se angajează în negocieri, prin intermediul autorităţilor lor competente, privind un acord de recunoaştere reciprocă | ||||||
| (5) Orice acord de recunoaştere reciprocă la care se face referire la alineatul (4) din prezentul articol trebuie să fie în conformitate cu dispoziţiile relevante ale Acordului OMC şi, în special, cu articolul VII din GATS | ||||||
| 223 | Transparenţa şi divulgarea informaţiilor confidenţiale (1) Fiecare parte răspunde prompt tuturor cererilor de informaţii specifice prezentate de cealaltă parte cu privire la orice măsuri de aplicare generală sau acorduri internaţionale care intră în domeniul de aplicare al prezentului acord sau au un impact asupra acestuia. De asemenea, fiecare parte înfiinţează unul sau mai multe puncte de informare pentru a furniza, la cerere, informaţii specifice antreprenorilor şi prestatorilor de servicii ai celeilalte părţi cu privire la toate aceste aspecte. Părţile se informează reciproc cu privire la punctele lor de informare în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord. Nu este necesar ca aceste puncte de informare să fie depozitare ale actelor cu putere de lege şi actelor administrative |
1. Stabilirea unui mecanism de coordonare şi monitorizare la nivel naţional, care să asigure interacţiunea promptă şi eficientă cu partenerii europeni vizaţi în contextul realizării schimbului de informaţii | Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | Pe parcurs | ||
| 2. Stabilirea punctelor de informare care să furnizeze date specifice antreprenorilor şi furnizorilor de servicii ai celeilalte Părţi | Pe parcurs | |||||
| 3. Notificarea listei de puncte de informare stabilite de către UE | Trimestrul I, 2015 | |||||
| (2) Nici o dispoziţie din prezentul acord nu obligă vreo parte să furnizeze informaţii confidenţiale a căror divulgare ar împiedica asigurarea respectării legilor sau ar fi contrară interesului public ori ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unor anumite întreprinderi publice sau private | ||||||
Subsecţiunea 3 Servicii informatice |
||||||
| 224 | Definirea serviciilor informatice (1) În măsura în care comerţul cu servicii informatice este liberalizat în conformitate cu secţiunea 2 (Dreptul de stabilire), secţiunea 3 (Prestarea transfrontalieră de servicii) şi secţiunea 4 (Prezenţa temporară a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri) din prezentul capitol, părţile respectă dispoziţiile din prezentul articol |
|||||
| (2) CPC 84, codul Organizaţiei Naţiunilor Unite utilizat pentru descrierea serviciilor informatice şi conexe, acoperă funcţiile de bază utilizate pentru prestarea tuturor serviciilor informatice şi conexe: (a) programe informatice, definite ca fiind ansambluri de instrucţiuni necesare pentru a permite computerelor să funcţioneze şi să comunice (inclusiv realizarea şi implementarea lor); (b) prelucrare şi stocare de date; şi (c) servicii conexe, precum serviciile de consultanţă şi de formare pentru personalul clienţilor. Datorită dezvoltărilor tehnologice, aceste servicii sînt oferite din ce în ce mai mult sub formă de pachete de servicii conexe care pot include toate sau o parte dintre aceste funcţii de bază. De exemplu, serviciile precum găzduirea paginilor internet sau a domeniilor, extragerea datelor şi tehnologia Grid constau fiecare dintr-o combinaţie de funcţii de bază ale serviciilor informatice, servicii de extragere a datelor şi de calcul distributiv (Grid), fiecare constă dintr-o combinare a funcţiilor de bază ale serviciilor în domeniul informatic |
1. Implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare a societăţii informaţionale “Moldova Digitală 2020” | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, alte instituţii vizate | 2014-2020 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | ||
| 2. Implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare) | Cancelaria de Stat (Centrul de Guvernare Electronică), Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, alte instituţii vizate | Permanent | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 3. Aprobarea Legii cu privire la parcurile din industria tehnologiei informaţiei | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 4. Ajustarea/revizuirea şi promovarea noilor prevederi ale Legii comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, alte instituţii vizate | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| (3) Serviciile informatice şi conexe, indiferent dacă sînt sau nu prestate prin intermediul unei reţele, inclusiv prin internet, includ toate serviciile care oferă: (a) consultare, strategie, analiză, planificare, specificare, proiectare, realizare, instalare, implementare, integrare, testare, corectarea erorilor, actualizare, suport tehnic, asistenţă tehnică, administrare a computerelor sau a sistemelor de computere; (b) programe informatice, definite ca fiind ansambluri de instrucţiuni necesare pentru a permite computerelor să funcţioneze şi să comunice (între ele şi cu exteriorul), precum şi consultare, strategie, analiză, planificare, specificare, proiectare, realizare, instalare, implementare, integrare, testare, corectarea erorilor, actualizare, adaptare, întreţinere, suport tehnic, asistenţă tehnică, administrare sau utilizare a programelor informatice; suport, asistenţă tehnică, management sau utilizare de sau pentru programe de calculator; sau (c) prelucrarea datelor, stocarea datelor, găzduirea datelor sau servicii de gestionare a bazelor de date; (d) servicii de întreţinere şi reparaţii pentru maşini şi echipamente de birou, inclusiv computere; sau (e) servicii de formare destinate personalului clienţilor, legate de programele informatice, computere sau sisteme de computere şi necuprinse în altă parte (4) Serviciile informatice şi conexe permit prestarea altor servicii (de exemplu, bancare) prin mijloace atît electronice, cît şi de alt tip. Cu toate acestea, există o diferenţă importantă între serviciul de intermediere (de exemplu, găzduirea paginilor web sau găzduirea aplicaţiilor) şi conţinutul sau serviciul de bază prestat pe cale electronică (de exemplu, servicii bancare). În astfel de cazuri, conţinutul sau serviciul de bază nu intră sub incidenţa CPC 84 |
5. Elaborarea şi aprobarea actelor normative (inclusiv a normelor tehnice) necesare pentru aplicarea Legii nr.91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică şi documentul electronic | Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | ||
| 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||||
| 6. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege privind contractele la distanţă (inclusiv comerţul electronic) | Ministerul Economiei, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor | 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
Subsecţiunea 4 Servicii poştale şi de curierat |
||||||
| 225 | Domeniu de aplicare şi definiţii (1) Prezenta subsecţiune stabileşte principiile cadrului de reglementare pentru toate serviciile poştale şi de curierat liberalizate în conformitate cu secţiunea 2 (Dreptul de stabilire), secţiunea 3 (Prestarea transfrontalieră de servicii) şi secţiunea 4 (Prezenţa temporară a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri) din prezentul capitol |
|||||
| (2) În sensul prezentei subsecţiuni şi al secţiunii 2 (Dreptul de stabilire), secţiunii 3 (Prestarea transfrontalieră de servicii) şi secţiunii 4 (Prezenţa temporară a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri) din prezentul capitol: (a) “licenţă” înseamnă o autorizaţie acordată de o autoritate de reglementare unui anumit prestator de servicii, a cărei obţinere este obligatorie înainte de prestarea unui anumit serviciu; (b)“serviciu universal” înseamnă prestarea permanentă a unui serviciu poştal de calitate specificată în orice punct al teritoriului unei părţi la preţuri rezonabile pentru toţi utilizatorii |
||||||
| 226 | Prevenirea practicilor anticoncurenţiale în sectorul poştal şi de curierat Sînt menţinute sau introduse măsuri adecvate pentru a împiedica prestatorii care, separat sau împreună, au capacitatea să influenţeze în mod considerabil condiţiile de participare (legate de preţ şi ofertă) pe piaţa relevantă a serviciilor poştale şi de curierat, ca urmare a utilizării poziţiei lor pe piaţă, să adopte sau să continue utilizarea de practici anticoncurenţiale |
1. Adoptarea noii Legii poştei (aliniată la Directiva 97/67/CE privind normele comune pentru dezvoltarea pieţei interne a serviciilor poştale ale Comunităţii şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |
| 2. Punerea în aplicare a legii respective | Trimestrul IV, 2015 | |||||
| 227 | Serviciu universal Fiecare parte are dreptul să definească tipul de obligaţii de serviciu universal pe care doreşte să le menţină. Aceste obligaţii nu vor fi considerate ca fiind anticoncurenţiale în sine, cu condiţia să fie gestionate într-un mod transparent, nediscriminatoriu şi neutru din punctul de vedere al concurenţei şi să nu fie mai constrîngătoare decît este necesar pentru tipul de serviciu universal definit de către părţi |
|||||
| 228 | Licenţe (1) Obţinerea unei licenţe poate fi obligatorie numai pentru serviciile care fac parte din domeniul de aplicare al serviciului universal |
|||||
| (2) Acolo unde este necesară o licenţă, se vor face publice următoarele: (a) toate criteriile de obţinere a licenţei şi termenul necesar în mod normal pentru luarea unei decizii cu privire la o cerere de licenţă; şi (b) clauzele şi condiţiile licenţelor |
||||||
| (4) Motivele pentru refuzul unei licenţe vor fi comunicate solicitantului, la cerere. Fiecare parte stabileşte, prin intermediul unui organism independent, procedura aferentă căilor de atac. Această procedură va fi transparentă, nediscriminatorie şi bazată pe criterii obiective | ||||||
| 229 | Independenţa organismului de reglementare Organismul de reglementare este distinct din punct de vedere juridic de orice prestator de servicii poştale şi de curierat şi nu este răspunzător în faţa acestor prestatori. Deciziile organismului de reglementare şi procedurile utilizate de acesta sînt imparţiale faţă de toţi operatorii de piaţă |
|||||
| 230 | Apropierea treptată Fiecare parte recunoaşte importanţa apropierii treptate a legislaţiei existente şi viitoare a Republicii Moldova de lista acquis-ului Uniunii prevăzută în anexa XXVIII-C la prezentul acord |
|||||
| Anexa XXVIII-C la prezentul acord: Directiva 97/67/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieţei interne a serviciilor poştale ale Comunităţii şi îmbunătăţirea calităţii serviciului |
1. Adoptarea noii Legi a poştei (aliniată la Directiva 97/67/CE privind normele comune pentru dezvoltarea pieţei interne a serviciilor poştale ale Comunităţii şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | ||
| 2. Aprobarea proiectului de hotărîre a Guvernului pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poştale | ||||||
| Directiva 2002/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 iunie 2002 de modificare a Directivei 97/67/CE privind continuarea deschiderii spre concurenţă a serviciilor poştale ale Comunităţii | 1. Modificarea Legii poştei în vederea includerii prevederilor Directivei 2008/6/CE | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul IV, 2018 | Din surse proprii de finanţare | ||
| 2. Punerea în aplicare a noilor prevederi | Trimestrul III, 2019 | |||||
| Directiva 2008/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 februarie 2008 de modificare a Directivei 97/67/CE cu privire la realizarea integrală a pieţei interne a serviciilor poştale ale Comunităţii | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege de modificare a Legii poştei în vederea includerii prevederilor Directivei 2008/6/CE | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul IV, 2020 | Din surse proprii de finanţare | ||
| 2. Punerea în aplicare a noilor prevederi | Trimestrul I, 2021 | |||||
Subsecţiunea 5 Reţele şi servicii de comunicaţii electronice |
||||||
| 231 | Domeniu de aplicare şi definiţii (1) Prezenta subsecţiune stabileşte principiile cadrului de reglementare pentru toate serviciile de comunicaţii electronice liberalizate în conformitate cu secţiunea 2 (Dreptul de stabilire), secţiunea 3 (Prestarea transfrontalieră de servicii) şi secţiunea 4 (Prezenţa temporară a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri) din prezentul capitol |
|||||
| (2) În sensul prezentei subsecţiuni şi al secţiunilor 2 (Dreptul de stabilire), secţiunea 3 (Prestarea transfrontalieră de servicii) şi secţiunea 4 (Prezenţa temporară a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri) din prezentul capitol: […] | ||||||
| 232 | Autoritatea de reglementare (1) Fiecare parte garantează că autorităţile de reglementare pentru serviciile de comunicaţii electronice sînt distincte din punct de vedere juridic şi independente din punct de vedere funcţional de orice prestator de servicii de comunicaţii electronice. În cazul în care una dintre părţi păstrează dreptul de proprietate sau controlul asupra unui prestator de servicii care furnizează reţele sau servicii de comunicaţii electronice, partea respectivă asigură separarea structurală efectivă a funcţiei de reglementare, pe de o parte, de activităţile legate de dreptul de proprietate sau control, pe de altă parte (2) Fiecare parte garantează că autoritatea de reglementare dispune de competenţe suficiente pentru a reglementa sectorul. Sarcinile pe care trebuie să şi le asume autoritatea de reglementare sînt făcute publice într-o formă accesibilă şi clară, în special în cazul în care respectivele sarcini sînt încredinţate mai multor organisme (3) Fiecare parte garantează că deciziile autorităţilor de reglementare şi procedurile utilizate de acestea sînt imparţiale faţă de toţi operatorii de pe piaţă şi transparent (4) Autoritatea de reglementare are competenţa de a realiza o analiză a pieţelor de produse şi servicii relevante care ar putea face obiectul unei reglementări ex ante. În cazul în care autoritatea de reglementare trebuie să stabilească, în temeiul articolului 234 din prezentul acord, dacă să impună, să menţină, să modifice sau să retragă obligaţii, aceasta stabileşte pe baza unei analize a pieţei dacă piaţa relevantă este efectiv competitivă (5) În cazul în care autoritatea de reglementare stabileşte că o piaţă relevantă nu este efectiv competitivă, aceasta identifică şi desemnează prestatori de servicii cu putere semnificativă pe piaţa respectivă şi impune, menţine sau modifică obligaţiile specifice de reglementare menţionate la articolul 234 din prezentul acord, după caz. Atunci cînd autoritatea de reglementare stabileşte că o piaţă este efectiv competitivă, aceasta nu impune şi nu menţine nici una dintre obligaţiile de reglementare menţionate la articolul 234 din prezentul acord (6) Fiecare parte garantează că un prestator de servicii afectat de decizia unei autorităţi de reglementare are dreptul de a contesta decizia respectivă în faţa unui organism competent şi independent de părţile implicate în luarea deciziei. Fiecare parte garantează că se ţine seama în mod corespunzător de fondul cauzei. Pînă la pronunţarea hotărîrii în calea de atac, decizia autorităţii de reglementare rămîne valabilă, cu excepţia cazului în care organismul care soluţionează calea de atac decide altfel. În cazul în care organismul care soluţionează calea de atac nu este o instanţă de tip judiciar, acesta furnizează întotdeauna în scris motivele care stau la baza deciziilor luate, iar acestea fac, de asemenea, obiectul unei reexaminări din partea unei autorităţi judiciare imparţiale şi independente. Deciziile luate de organismele care soluţionează calea de atac sînt puse efectiv în aplicare (7) Fiecare parte garantează că, atunci cînd autorităţile de reglementare intenţionează să ia măsuri legate de dispoziţiile prezentei subsecţiuni, cu un impact semnificativ asupra pieţei relevante, acestea oferă părţilor interesate posibilitatea de a formula observaţii cu privire la proiectul de măsură într-un termen rezonabil. Autorităţile de reglementare îşi publică procedurile de consultare. Rezultatele procedurii de consultare sînt puse la dispoziţia publicului, exceptînd cazurile în care există informaţii confidenţiale (8) Fiecare parte se asigură că prestatorii de servicii care furnizează reţele şi servicii de comunicaţii electronice transmit toate informaţiile necesare, inclusiv cele financiare, astfel încît autorităţile de reglementare să garanteze conformitatea cu dispoziţiile prezentei subsecţiuni sau cu dispoziţiile deciziilor adoptate în temeiul prezentei subsecţiuni. Prestatorii respectivi furnizează aceste informaţii rapid şi la cerere, respectînd termenele şi nivelul de detaliere solicitat de autoritatea de reglementare. Informaţiile solicitate de autoritatea de reglementare sînt proporţionale cu sarcina pe care o are de îndeplinit. Autoritatea de reglementare îşi motivează cererea de informaţii |
1. Promovarea modificărilor de rigoare la Legea comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 în vederea aducerii ei în corespundere cu prevederile secţiunii respective | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |
| 2. Punerea în aplicare a noilor modificări | Trimestrul I, 2016 | |||||
| 233 | Autorizaţia de prestare a serviciilor de comunicaţii electronice (1) Fiecare parte seasigură că prestarea serviciilor este autorizată, cît mai mult posibil, în urma unei simple notificări (2) Fiecare parte se asigură că obţinerea unei licenţe poate fi necesară pentru a aborda aspecte legate de atribuirea de numere şi frecvenţe. Clauzele şi condiţiile unei astfel de licenţe sînt făcute publice |
|||||
| (3) Fiecare parte se asigură că, în cazul în care este necesară o licenţă: (a) toate criteriile de acordare a licenţei şi termenul rezonabil necesar în mod normal pentru luarea unei decizii cu privire la o cerere de licenţă sînt făcute publice; (b) motivele care stau la baza refuzului de acordare a unei licenţe se comunică în scris solicitantului, la cerere; (c) în cazul în care i se refuză în mod incorect acordarea unei licenţe, solicitantul are posibilitatea să conteste refuzul în faţa unui organism competent; şi (d) taxele de licenţă solicitate de oricare dintre părţi pentru acordarea unei licenţe nu depăşesc costurile administrative pe care le presupun în mod normal gestionarea, controlul şi exploatarea licenţelor aplicabile. Taxele de licenţă pentru utilizarea spectrului de frecvenţe radio şi a resurselor de numerotare nu fac obiectul cerinţelor de la prezentul alineat |
1. Implementarea Programului de management al spectrului de frecvenţe radio pe anii 2013-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.116 din 11 februarie 2013 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | ||
| 2. Aplicarea Regulamentului privind regimul de autorizare generală şi eliberare a licenţelor de utilizare a resurselor limitate pentru furnizarea reţelelor şi serviciilor publice de comunicaţii electronice, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei nr.57 din 21 decembrie 2010 | Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | Pe parcurs | ||||
| 3. Implementarea Programului de management al spectrului de frecvenţe radio pe anii 2013-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.116 din 11 februarie 2013 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | 2015-2020 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 234 | Acces şi interconectare (1) Fiecare parte se asigură că orice prestator de servicii autorizat să ofere servicii de comunicaţii electronice are dreptul şi obligaţia de a negocia accesul şi interconectarea cu alţi furnizori de reţele şi servicii publice de comunicaţii electronice. Accesul şi interconectarea ar trebui convenite, în principiu, pe baza unor negocieri comerciale între prestatorii de servicii în cauză (2) Fiecare parte se asigură că prestatorii de servicii care obţin informaţii de la un alt prestator în timpul procesului de negociere a acordurilor de interconectare utilizează respectivele informaţii doar în scopul pentru care acestea au fost oferite şi respectă întotdeauna confidenţialitatea informaţiilor transmise sau păstrate (4) Fiecare parte se asigură că un prestator de servicii care solicită interconectarea cu un prestator de servicii desemnat drept prestator cu putere semnificativă pe piaţă poate recurge, în orice moment sau după un interval de timp rezonabil care a fost făcut public, la un organism naţional independent, care poate fi un organism de reglementare, menţionat la articolul 231 alineatul (2) litera (d) din prezentul acord, pentru soluţionarea litigiilor legate de clauzele şi condiţiile privind interconectarea şi/sau accesul |
1. Implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare a societăţii informaţionale “Moldova Digitală 2020”, pilonul I: Infrastructură şi acces – îmbunătăţirea conectivităţii şi accesului la reţea | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, alte instituţii guvernamentale vizate | 2015-2020 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |
| 2. Promovarea modificărilor de rigoare la Legea comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 în vederea aducerii în concordanţă cu prevederile secţiunii respective | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţie | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 235 | Resurse limitate (1) Fiecare parte se asigură că orice procedură pentru atribuirea şi utilizarea resurselor limitate, inclusiv a frecvenţelor, numerelor şi a drepturilor de trecere, se desfăşoară într-un mod obiectiv, proporţional, prompt, transparent şi nediscriminatoriu. Informaţiile privind situaţia actuală a benzilor de frecvenţă atribuite se pun la dispoziţia publicului, fără a fi însă necesară identificarea detaliată a frecvenţelor atribuite pentru utilizări specifice cu caracter guvernamental (2) Fiecare parte garantează gestionarea eficientă a frecvenţelor radio pentru serviciile de comunicaţii electronice pe teritoriul său pentru a asigura utilizarea efectivă şi eficientă a spectrului de frecvenţe radio. În cazul în care cererea de frecvenţe specifice depăşeşte disponibilitatea acestora, se recurge la proceduri adecvate şi transparente pentru atribuirea acestor frecvenţe, cu scopul de a optimiza utilizarea lor şi de a facilita dezvoltarea concurenţei |
1. Modificarea de către Comisia de stat pentru frecvenţe radio a Tabelului naţional de atribuire a benzilor de frecvenţă prin excluderea coloanei “Utilizare” şi introducerea coloanei “Aplicaţii” | Comisia de stat pentru frecvenţe radio, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţii | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |
| 2. Aplicarea Deciziei ECC/CEPT-ECC/DEC/(06)07 din 1 decembrie 2006 “Privind utilizarea armonizată a sistemelor GSM la bordul aeronavelor în benzile de frecvenţe 1710-1785 şi 1805-1880 MHz” | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Permanent | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| (3) Fiecare parte se asigură că atribuirea resurselor naţionale de numerotare şi gestionarea planurilor naţionale de numerotare intră în sfera de competenţă a autorităţii de reglementare | 3. Implementarea Programului de management al spectrului de frecvenţe radio pe anii 2013-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.116 din 11 februarie 2013 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | 2014-2020 | În limitele resurselor bugetare | ||
| (4) În cazul în care autorităţile publice sau locale păstrează dreptul de proprietate sau controlul asupra prestatorilor de servicii care furnizează reţele şi/sau servicii publice de comunicaţii, trebuie asigurată separarea structurală efectivă a funcţiei de atribuire a drepturilor de trecere, pe de o parte, de activităţile legate de dreptul de proprietate sau de control, pe de altă parte | 4. Elaborarea şi implementarea Programului de dezvoltare a reţelelor fixe în bandă largă pe anii 2014-2020 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2014-2020 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | ||
| 5. Elaborarea şi implementarea Programului de dezvoltare a reţelelor mobile în bandă largă pe anii 2014-2020 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2014-2020 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 236 | Serviciu universal (1) Fiecare parte are dreptul să definească tipul de obligaţii de serviciu universal pe care doreşte să le menţină (2) Aceste obligaţii nu vor fi considerate ca fiind anticoncurenţiale în sine, cu condiţia să fie gestionate într-un mod transparent, obiectiv şi nediscriminatoriu. Gestionarea acestor obligaţii este, de asemenea, neutră din punctul de vedere al concurenţei şi nu este mai constrîngătoare decît este necesar pentru tipul de serviciu universal definit de fiecare parte (3) Fiecare parte se asigură că toţi prestatorii de servicii sînt eligibili pentru a furniza serviciul universal şi că nici un prestator de servicii nu este exclus a priori. Desemnarea se face printr-un mecanism eficient, transparent, obiectiv şi nediscriminatoriu. Fiecare parte evaluează, după caz, dacă furnizarea serviciului universal reprezintă o sarcină nejustificată pentru organizaţia (organizaţiile) desemnată (desemnate) să furnizeze serviciul universal. În cazul în care acest lucru se justifică ca urmare a efectuării evaluării menţionate anterior şi ţinînd seama de eventualul avantaj pe piaţă de care beneficiază o organizaţie care oferă serviciul universal, autorităţile de reglementare stabilesc dacă este necesar un mecanism destinat să ofere despăgubiri prestatorului (prestatorilor) de servicii în cauză sau să repartizeze costul net al obligaţiilor de serviciu universal (4) Fiecare parte se asigură că: (a) sînt puse la dispoziţia tuturor utilizatorilor anuare care conţin o listă completă a abonaţilor, tipărite, electronice sau în ambele versiuni, actualizate periodic, cel puţin o dată pe an; şi (b) organismele care oferă serviciile menţionate la litera (a) aplică principiul nediscriminării atunci cînd prelucrează informaţiile care le-au fost furnizate de alte organizaţii |
|||||
| 237 | Furnizarea transfrontalieră de servicii de comunicaţii electronice Nici una dintre părţi nu poate solicita unui furnizor de servicii al celeilalte părţi să îşi stabilească o prezenţă comercială sau orice formă de prezenţă ori să fie rezident pe teritoriul său, ca o condiţie pentru prestarea transfrontalieră de servicii |
Promovarea modificărilor la Legea comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |
| 238 | Confidenţialitatea informaţiilor Fiecare parte asigură confidenţialitatea comunicaţiilor electronice şi a traficului de date aferent, efectuate prin intermediul unei reţele publice de comunicaţii, şi a serviciilor de comunicaţii electronice disponibile pentru public, fără a restrînge comerţul cu servicii |
1. Revizuirea, în conformitate cu Strategia naţională în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal pentru anii 2013-2018 şi Planul de acţiuni privind implementarea acesteia, aprobate prin Legea nr.229 din 10 octombrie 2013, a legislaţiei naţionale în domeniul comunicaţiilor electronice, în vederea modificării şi implementării în sistemul juridic naţional al normelor specifice acquis-lui european pentru sectorul telecomunicaţiilor referitoare la protecţia datelor cu caracter personal şi protejarea confidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor electronice | Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | |
| 2. Elaborarea instrucţiunilor (liniilor directorii) privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice | Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | |||||
| 239 | Litigii între furnizorii de servicii (1) Fiecare parte se asigură că, în cazul unui litigiu între prestatorii de reţele sau servicii de comunicaţii electronice în legătură cu drepturile şi obligaţiile menţionate în prezentul capitol, autoritatea de reglementare în cauză pronunţă, la cererea uneia dintre părţi, o decizie cu caracter obligatoriu pentru a soluţiona litigiul în cel mai scurt timp posibil şi în orice caz în termen de patru luni |
1. Promovarea modificărilor de rigoare la Legea comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 în vederea aducerii în corespundere cu prevederile secţiunii respective | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |
| (2) Decizia autorităţii de reglementare este pusă la dispoziţia publicului, ţinînd seama de cerinţele privind secretele de afaceri. Prestatorii de servicii în cauză primesc o expunere completă a motivelor pe care se bazează decizia | 2. Aplicarea Regulamentului privind procedura de soluţionare a litigiilor din domeniul comunicaţiilor electronice, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei nr.54 din 24 septembrie 2013 | Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | Ad-hoc | |||
| (3) Atunci cînd un astfel de litigiu vizează prestarea transfrontalieră de servicii, autorităţile de reglementare în cauză îşi coordonează eforturile pentru a ajunge la soluţionarea litigiului | ||||||
| 240 | Apropierea treptată Fiecare parte recunoaşte importanţa apropierii treptate a legislaţiei existente şi viitoare a Republicii Moldova de acquis-ul Uniunii menţionat în lista prevăzută în anexa XXVIII B la prezentul acord |
|||||
| Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (Directiva-cadru), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 Se aplică următoarele dispoziţii ale Directivei 2002/21/CE: - consolidarea capacităţii administrative şi a independenţei autorităţii naţionale de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice; - stabilirea procedurilor de consultare publică pentru măsurile de reglementare noi; - instituirea unor mecanisme eficiente de atac împotriva deciziilor autorităţii naţionale de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice; - definirea pieţelor relevante de produse şi servicii din sectorul comunicaţiilor electronice care sînt susceptibile reglementării ex-ante şi analiza acestor pieţe, cu scopul de a stabili dacă pe acestea există o putere de piaţă semnificativă (SMP) |
1. Modificarea şi completarea Legii comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | ||
| 2. Punerea în aplicare a modificărilor respective | Trimestrul I , 2016 | |||||
| 3. Adoptarea Legii privind accesul pe proprietăţi şi utilizarea partajată a infrastructurii asociate reţelelor publice de comunicaţii electronice | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora (Directiva privind accesul), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 Pe baza analizei de piaţă, efectuate în conformitate cu directiva-cadru, autoritatea naţională de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice impune operatorilor care s-au dovedit a avea putere semnificativă pe piaţă (SMP) pe pieţele relevante, obligaţii de reglementare adecvate, cu privire la: - accesul la şi utilizarea infrastructurilor specifice de reţea; - controlul preţurilor privind accesul şi tarifele de interconectare, inclusiv obligaţiile în funcţie de costuri; - transparenţă, nondiscriminare şi separarea contabilă Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice (Directiva privind autorizarea), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 Se aplică următoarele dispoziţii ale Directivei 2002/20/CE: - punerea în aplicare a unui regulament care să prevadă autorizaţii generale şi să limiteze nevoia de licenţe individuale în cazuri specifice, justificate în mod corespunzător. |
1. Elaborarea şi promovarea modificărilor la Legea comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | ||
| 2. Punerea în aplicare a modificărilor respective | Trimestrul I, 2016 | |||||
| 3. Implementarea Programului de management al spectrului de frecvenţe radio pe anii 2013-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.116 din 11 februarie 2013 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | Pe parcurs | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Elaborarea şi implementarea Programului de dezvoltare a reţelelor mobile în bandă largă pe anii 2014-2020 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2015-2020 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile electronice de comunicaţii (directiva privind serviciul universal), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 Se aplică următoarele dispoziţii ale respectivei directive: - punerea în aplicare a Regulamentului privind obligaţiile de serviciu universal (USO), inclusiv stabilirea unor mecanisme pentru calculul preţurilor şi finanţare; - asigurarea respectării intereselor şi drepturilor utilizatorilor, în special prin introducerea portabilităţii numerelor şi numărului unic european pentru apeluri de urgenţă 112 |
1. Elaborarea şi promovarea modificărilor la Legea comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | ||
| 2. Punerea în aplicare a modificărilor respective | Trimestrul I, 2016 | |||||
| 3. Elaborarea şi aprobarea Programului naţional de implementare a serviciului universal în domeniul comunicaţiilor electronice în Republica Moldova pentru anii 2014-2020 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 4. Elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind implementarea Serviciului universal | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 5. Elaborarea Metodologiei de calculare a costului net al îndeplinirii obligaţiilor de furnizare a Serviciului universal şi aprobarea acesteia de către Guvern | Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 6. Stabilirea cotei de contribuţii obligatorii care urmează să fie achitate de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice în fondul serviciului universal | Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | Anual | În limitele resurselor bugetare | |||
| 7. Elaborarea Programului naţional de implementare a Serviciului de urgenţă 112 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, alte instituţii vizate | 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 8. Efectuarea unui studiu de fezabilitate, care va include: a) studiul reţelelor publice de comunicaţii electronice pe ţară (telefonia fixă, telefonia mobilă, ISP) în scopul determinării stării lor şi a posibilităţii de recepţionare a apelurilor de urgenţă utilizînd un singur număr de urgenţă 112; b) analiza economico-financiară şi costurile privind crearea Serviciului 112; c) elaborarea conceptului tehnic al Sistemului informaţional automatizat al Serviciului 112 |
Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 9. Elaborarea Regulamentului, structurii, efectivului-limită şi statelor de personal ale Serviciului 112 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 10. Elaborarea Regulamentului şi crearea comitetului coordonator interdepartamental pentru asigurarea interacţiunii dintre Serviciul 112 şi serviciile specializate de urgenţă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, alte instituţii vizate | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 11. Crearea Serviciului naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 12. Elaborarea Regulamentului de interacţiune dintre Serviciul 112 şi serviciile specializate de urgenţă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, alte instituţii vizate | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| Directiva 2002/77/CE a Comisiei din 16 septembrie 2002 privind concurenţa pe pieţele de reţele şi servicii de comunicaţii electronice | 1. Elaborarea şi promovarea modificărilor la Legea comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | ||
| 2. Punerea în aplicare a modificărilor respective | Trimestrul I, 2016 | |||||
| Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice (Directiva asupra confidenţialităţii şi comunicaţiilor electronice), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/ 136/CE al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 Se aplică următoarele dispoziţii ale acestei directive: - punerea în aplicare a unui Regulament pentru a asigura protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale, şi în special a dreptului la viaţă privată, în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul comunicaţiilor electronice şi pentru a asigura libera circulaţie a acestor date, precum şi a echipamentelor şi serviciilor de comunicaţii electronice Notă: Modificarea actelor menţionate în pct.2 şi 3 urmează a fi realizată în conformitate cu Hotărîrea Curţii de Justiţie a UE prin care Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice şi de modificare a Directivei 2002/58/CE este declarată nevalidă |
1. Implementarea Legii nr.133 din8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal | Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | Permanent | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Elaborarea şi promovarea modificărilor la Legea comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 3. Punerea în aplicare a modificărilor respective | Trimestrul I, 2016 | |||||
| 4. Aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.20-XVI din 3 februarie 2009 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Procuratura Generală | Trimestrul II, 2017 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Decizia 676/2002/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvenţe radio în Comunitatea Europeană Se aplică următoarele dispoziţii ale acestei directive: - adoptarea unei politici de reglementare şi asigurarea disponibilităţii armonizate şi utilizării eficiente a spectrului de frecvenţe radio |
1. Implementarea Programului de management al spectrului de frecvenţe radio pe anii 2013-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.116 din 11 februarie 2013 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | ||
| Decizia 2008/294/CE a Comisiei din 7 aprilie 2008 privind condiţiile armonizate de utilizarea spectrului de frecvenţe pentru exploatarea serviciilor de comunicaţii mobile la bordul aeronavelor (servicii CMA) în Comunitate | 1. Aplicarea Deciziei ECC/CEPT-ECC/DEC/(06)07 din 1 decembrie 2006 “Privind utilizarea armonizată a sistemelor GSM la bordul aeronavelor în benzile de frecvenţe 1710-1785 şi 1805-1880 MHz” | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Permanent | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | ||
| 2. Aplicarea Deciziei ECC/CEPT-ECC/DEC/(06)07 din 1 decembrie 2006 “Privind utilizarea armonizată a sistemelor GSM la bordul aeronavelor în benzile de frecvenţe 1710-1785 şi 1805-1880 MHz” | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Permanent | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| Directiva 1999/5/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 1999 privind echipamentele hertziene şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea reciprocă a conformităţii acestora | Aplicarea Reglementării tehnice “Echipamente radio, echipamente terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea conformităţii acestora”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1274 din 23 noiembrie 2007 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Permanent | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | ||
| Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societăţii informaţionale, în special ale comerţului electronic, pe piaţa internă (Directiva privind comerţul electronic) Se aplică următoarele dispoziţii ale respectivei directive: - impulsionarea dezvoltării e-comerţului; - eliminarea obstacolelor din calea furnizării transfrontaliere a serviciilor societăţii informaţionale; - asigurarea securităţii juridice pentru furnizorii de servicii ale societăţii informaţionale; - armonizarea limitărilor la răspunderea furnizorilor de servicii care acţionează în calitate de intermediari, atunci cînd furnizează servicii de simplă transmitere, caching sau hosting, nu prevede nici o obligaţie generală de a monitoriza |
1. Elaborarea şi promovarea modificărilor la Legea comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 2. Punerea în aplicare a modificărilor respective | Trimestrul I, 2016 | |||||
| 3. Elaborarea şi aprobarea actelor normative necesare (inclusiv a normelor tehnice) pentru aplicarea Legii nr.91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică şi documentul electronic | Serviciul de Informare şi Securitate | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |||
| 4. Elaborarea proiectului de lege privind contractele la distanţă (inclusiv comerţul electronic) | Ministerul Economiei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 5. Elaborarea şi promovarea modificărilor la Legea nr.284-XV din 22 iulie 2004 privind comerţul electronic | Ministerul Economiei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public | Notă: Implementată prin Legea nr.305 din 26 decembrie 2012 cu privire la reutilizarea informaţiilor din sectorul public | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, alte instituţii guvernamentale vizate | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | ||
| 1. Aplicarea Hotărîrii Guvernului nr.886 din 8 noiembrie 2013 “Pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.305 din 26 decembrie 2012 cu privire la reutilizarea informaţiilor din sectorul public” | Permanent | În limitele resurselor bugetare | ||||
| 2. Elaborarea şi aprobarea proiectului de hotărîre a Guvernului cu privire la aprobarea Metodologiei publicării datelor guvernamentale deschise | Centrul de Guvernare Electronică | Trimestrul III, 2014 | ||||
| Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind cadrul comunitar pentru semnăturile electronice. Se aplică următoarele dispoziţii ale respectivei directive: - adoptarea unei politici şi legislaţie pentru a crea un cadru pentru utilizarea semnăturilor electronice care să asigure recunoaşterea lor legală de bază şi admisibilitatea ca probă în justiţie; - stabilirea unui sistem de supraveghere obligatorie a furnizorilor de servicii de certificare care eliberează certificate calificate |
Elaborarea şi aprobarea actelor normative necesare (inclusiv a normelor tehnice) pentru aplicarea Legii nr.91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică şi documentul electronic | Serviciul de Informare şi Securitate | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | ||
Subsecţiunea 6 Servicii financiare |
||||||
| 241 | Domeniul de aplicare şi definiţii (1) Prezenta secţiune stabileşte principiile cadrului de reglementare pentru toate serviciile financiare liberalizate în conformitate cu secţiunea 2 (Dreptul de stabilire), secţiunea 3 (Prestarea transfrontalieră de servicii) şi secţiunea 4 (Prezenţa temporară a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri) din prezentul capitol […] |
|||||
| 242 | Excepţia prudenţială (1) Fiecare parte poate adopta sau menţine măsuri din motive prudenţiale, cum ar fi: (a) protecţia investitorilor, a deponenţilor, a asiguraţilor sau a persoanelor faţă de care un prestator de servicii financiare are o obligaţie fiduciară; şi (b) asigurarea integrităţii şi stabilităţii sistemului financiar al unei părţi (2) Măsurile respective nu sînt mai constrîngătoare decît este necesar pentru a-şi îndeplini obiectivul şi nu sînt discriminatorii împotriva prestatorilor de servicii financiare ai celeilalte părţi în comparaţie cu propriii prestatori de servicii financiare (3) Nici o dispoziţie din prezentul acord nu impune vreunei părţi divulgarea de informaţii referitoare la afacerile şi la conturile unor clienţi individuali sau orice informaţii confidenţiale sau protejate deţinute de organismele publice |
|||||
| 243 | Reglementare eficientă şi transparentă (1) Fiecare parte depune toate eforturile pentru a comunica în avans tuturor persoanelor interesate orice măsură de aplicare generală pe care acea parte intenţionează să o adopte pentru a oferi acestor persoane ocazia de a prezenta observaţii referitoare la respectiva măsură. Această măsură se aplică: (a) prin intermediul unei publicaţii oficiale; sau (b) în altă formă scrisă sau electronică (2) Fiecare parte pune la dispoziţia persoanelor interesate cerinţele sale pentru completarea cererilor privind prestarea de servicii financiare. La cererea unui solicitant, partea în cauză informează solicitantul cu privire la stadiul în care se află cererea acestuia. Dacă partea în cauză doreşte informaţii suplimentare din partea solicitantului, aceasta notifică de îndată solicitantul (3) Fiecare parte face tot posibilul pentru a garanta implementarea şi aplicarea pe teritoriul ei a standardelor convenite la nivel internaţional privind reglementarea şi supravegherea sectorului de servicii financiare şi pentru combaterea fraudei şi evaziunii fiscale. Aceste standarde convenite la nivel internaţional sînt, printre altele, “Principiile de bază pentru supravegherea eficientă a sectorului bancar” ale Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară, “Principiile de bază în asigurări” ale Asociaţiei internaţionale a organismelor de supraveghere a asigurărilor, “Obiectivele şi principiile de reglementare a valorilor mobiliare” ale Organizaţiei Internaţionale a Reglementatorilor de Valori Mobiliare, “Acordul privind schimbul de informaţii în domeniul fiscal” al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), “Declaraţia G20 privind transparenţa şi schimbul de informaţii în scopuri fiscale” şi cele “Patruzeci de recomandări privind spălarea banilor” şi cele “Nouă recomandări speciale privind finanţarea terorismului” ale Grupului de Acţiune Financiară Internaţională. Părţile iau notă, de asemenea, de Ten Key Principles for Information Sharing (“Zece principii-cheie pentru schimbul de informaţii”) promulgate de miniştrii de finanţe din ţările G7 şi vor lua toate măsurile necesare pentru a încerca să le aplice în contactele lor bilaterale |
|||||
| 244 | Servicii financiare noi Fiecare parte permite unui prestator de servicii financiare al celeilalte părţi să presteze orice serviciu financiar nou de tip similar cu serviciile a căror prestare de către proprii prestatori de servicii financiare ar fi permisă de către partea respectivă în conformitate cu dreptul intern al acesteia în circumstanţe similare. O parte poate stabili forma juridică prin care serviciul poate fi prestat şi poate impune o autorizaţie pentru prestarea serviciului respectiv. În cazul în care este necesară o astfel de autorizaţie, se adoptă o decizie într-un termen rezonabil şi autorizaţia respectivă poate fi refuzată doar din motive prudenţiale |
|||||
| 245 | Prelucrarea datelor (1) Fiecare parte permite unui prestator de servicii financiare al celeilalte părţi să transfere informaţii în formă electronică sau în altă formă, către şi dinspre teritoriul său, pentru prelucrarea datelor, atunci cînd această prelucrare este necesară pentru activităţile obişnuite ale acestui prestator de servicii financiare (2) Fiecare parte adoptă măsuri de salvgardare adecvate pentru protecţia vieţii private, a drepturilor fundamentale şi a libertăţilor persoanelor, în special în ceea ce priveşte transferul datelor cu caracter personal |
|||||
| 246 | Excepţii specifice (1) Nici o dispoziţie din prezentul capitol nu se interpretează ca împiedicînd o parte, inclusiv entităţile sale publice, să desfăşoare sau să presteze în exclusivitate, pe teritoriul său, activităţi sau servicii care fac parte dintr-un sistem public de pensii sau sistem oficial de asigurări sociale, cu excepţia cazurilor în care activităţile respective pot fi desfăşurate, în temeiul reglementărilor naţionale ale părţii respective, de către prestatori de servicii financiare aflaţi în concurenţă cu entităţi publice sa 3) Nici o dispoziţie din prezentul capitol nu se interpretează ca împiedicînd o parte, inclusiv entităţile publice ale acesteia, să desfăşoare activităţi sau să presteze servicii în mod exclusiv pe teritoriul său în numele, beneficiind de garanţia resurselor financiare ale părţii sau ale entităţilor publice ale acesteia sau utilizînd aceste resurse financiare |
|||||
| (2) Nici o dispoziţie din prezentul acord nu se aplică activităţilor desfăşurate de o bancă centrală, o autoritate monetară sau de o altă entitate publică în cadrul politicii monetare sau al politicii cursului de schimb cu instituţii private | ||||||
| 247 | Organisme de autoreglementare Atunci cînd apartenenţa, participarea sau accesul la orice organism de autoreglementare, bursă sau piaţă de valori mobiliare sau futures, agenţie de compensare sau orice altă organizaţie sau asociaţie este cerută de una dintre părţi pentru ca prestatorii de servicii financiare din cealaltă parte să poată presta servicii financiare în condiţii de egalitate cu prestatorii de servicii financiare din partea respectivă sau atunci cînd partea oferă în mod direct sau indirect acestor entităţi privilegii sau avantaje în materie de prestare a serviciilor financiare, partea în cauză se asigură că sînt respectate obligaţiile prevăzute la articolul 205 alineatul (1) şi la articolul 211 din prezentul acord |
|||||
| 248 | Sisteme de compensare şi de plăţi În conformitate cu clauzele şi condiţiile care constituie tratamentul naţional, fiecare parte acordă prestatorilor de servicii financiare din cealaltă parte stabiliţi pe teritoriul său acces la sistemele de plată şi de compensare exploatate de entităţi publice, precum şi la facilităţile oficiale de finanţare şi refinanţare disponibile în cursul activităţilor comerciale obişnuite. Prezentul articol nu oferă acces la facilităţile de creditor de ultimă instanţă ale părţii |
|||||
| 249 | Apropierea treptată Fiecare parte recunoaşte importanţa apropierii treptate a legislaţiei existente şi viitoare a Republicii Moldova de standardele internaţionale privind cele mai bune practici enumerate la articolul 243 alineatul (3) din prezentul acord, precum şi de acquis-ul Uniunii menţionat în lista prevăzută în anexa XXVIII-A la prezentul acord |
|||||
| Directiva 2002/92/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 decembrie 2002 privind intermedierea de asigurări | 1. Elaborarea proiectului de act normativ care asigură transpunerea prevederilor Directivei privind intermedierea în asigurări şi a Principiilor IAIS nr.18 “Intermediarii” şi nr.19 “Conduita de piaţă” | Comisia Naţională a Pieţei Financiare | 2015-2016 | |||
| 2. Aprobarea actului normativ de către Consiliul de administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare | ||||||
| 3. Punerea în aplicare a actului normative care transpune Directiva | Trimestrul III, 2017 | |||||
| Directiva 2009/103/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule şi controlul obligaţiei de asigurare a acestei răspunderi (versiune codificată) | 1. Elaborarea şi promovarea proiectului legii de modificare şi completare a Legii nr.414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, în vederea transpunerii depline a prevederilor Directivei 2009/103/CE privind asigurarea de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule şi controlul obligaţiei de asigurare a acestei răspunderi | Comisia Naţională a Pieţei Financiare | Trimestrul IV, 2016 | |||
| 2. Punerea în aplicare a modificărilor respective | Trimestrul III, 2017 | |||||
| Directiva 2003/41/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 iunie 2003 privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale | 1. Elaborarea şi promovarea adoptării proiectului de lege cu privire la fondurile de pensii facultative, obiectivele căreia includ conformarea cu reglementările UE şi cele mai bune practici internaţionale în domeniu, impulsionarea dezvoltării sectorului fondurilor de pensii facultative şi promovarea încrederii publicului în aceste instituţii | Comisia Naţională a Pieţei Financiare | Trimestrul IV, 2018 | |||
| 2. Punerea în aplicare a modificărilor respective | Trimestrul III, 2019 | |||||
| Regulamentul (CE) nr.1287/2006 din 10 august 2006 Regulamentul (CE) nr.809/2004 al Comisiei din 29 aprilie 2004 Directiva Comisiei 2007/14/CE din 8 martie 2007 Directiva 2004/72/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 Directiva 2003/124/CE a Comisiei din 22 decembrie Directiva 2003/125/CE a Comisiei din 22 decembrie 2003 Regulamentul (CE) nr.2273/2003 din 22 decembrie 2003 |
Punerea în aplicare a modificărilor la cadrul normativ care va asigura punerea în aplicare a Legii nr.171 din 11 iulie 2012 privind piaţa de capital | Comisia Naţională a Pieţei Financiare | Trimestrul III, 2016 | |||
| Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanţie financiară | 1. Elaborarea, avizarea definitivarea şi prezentarea proiectului de lege cu privire la contractele de garanţie financiară | Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei | Trimestrul IV, 2016 | |||
| 2. Ajustarea legislaţiei în vigoare la prevederile Legii cu privire la contractele de garanţie financiară | Trimestrul IV, 2016 | |||||
| 3. Punerea în aplicare a Legii cu privire la contractile de garanţie financiară | Trimestrul III, 2017 | |||||
| Directiva 98/26/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a titlurilor de valoare | 1. Elaborarea, avizarea, definitivarea şi prezentarea proiectului de lege cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare | Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei | Trimestrul IV, 2016 | |||
| 2. Ajustarea legislaţiei în vigoare la prevederile Legii cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare | ||||||
| 3. Punerea în aplicare a Legii cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare | Trimestrul III, 2017 | |||||
| Directiva 2009/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 mai 2009 de modificare a Directivei 98/26/CE privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a titlurilor de valoare şi a Directivei 2002/47/CE privind contractele de garanţie financiară în ceea ce priveşte sistemele legate şi creanţele private | 1. Elaborarea, avizarea, definitivarea şi prezentarea proiectului de lege cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare | Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei | Trimestrul IV, 2016 | |||
| 2. Elaborarea, avizarea definitivarea şi prezentarea proiectului de lege cu privire la contractele de garanţie financiară | ||||||
| 3. Ajustarea legislaţiei în vigoare la prevederile Legii cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare | ||||||
| 4. Ajustarea legislaţiei în vigoare la prevederile Legii cu privire la contractele de garanţie financiară | ||||||
| 5. Punerea în aplicare a prevederilor respective | Trimestrul III, 2017 | |||||
| Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului. Directiva 2006/70/CE a Comisiei din 1 august 2006 de stabilire a măsurilor de aplicare a Directivei nr.2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte definiţia “persoanelor expuse politic” şi criteriile tehnice de aplicare a procedurile simplificate de precauţie privind clientela, precum şi de exonerare pe motivul unei activităţi financiare desfăşurate în mod ocazional sau la scară foarte limitată |
1. Evaluarea de către toate autorităţile specializate a cadrului legal naţional privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi elaborarea/aprobarea proiectelor de acte normative privind completarea/modificarea cadrului legal existent în vederea ajustării acestuia la prevederile directivelor | Centrul Naţional Anticorupţie, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Economiei (Camera de Licenţiere), Ministerul Finanţelor, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor | Semestrul II, 2015 2015 (în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a Acordului) | |||
| 2. Elaborarea şi promovarea noii Legi pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor | ||||||
| 3. Punerea în aplicare a noii legi | ||||||
| Regulamentul (CE) nr.1781/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 noiembrie 2006 cu privire la informaţiile privind plătitorul care însoţesc transferurile de fonduri | Evaluarea actelor normative relevante ale Băncii Naţionale a Moldovei şi armonizarea acestora, în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, cu prevederile Regulamentului (CE) nr.1781/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 noiembrie 2006 cu privire la informaţiile privind plătitorul care însoţesc transferurile de fonduri | Banca Naţională a Moldovei | 2015 | |||
| Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, de modificare a Directivei 2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE Regulamentul nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012 Notă: Se consideră oportună includerea în Planul naţional a măsurilor pentru implementarea acestor două acte UE în vigoare de la 1 ianuarie 2014 prin care au fost abrogate Directivele UE 2006/48/CE şi 2006/49/CE (incluse în anexa la Acordul de Asociere) |
1. Elaborarea proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995 şi promovarea acestora | Banca Naţională a Moldovei | 2014- 2016 | Proiectul twinning “Consolidarea capacităţii Băncii Naţionale a Moldovei în domeniul reglementării şi supravegherii bancare” | ||
| 2. Notă: Acţiune realizată. Hotărîrea Băncii Naţionale nr.160 din 20 august 2014 “Cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc, aprobat prin Hotărîrea Băncii Naţionale nr.269 din 17 octombrie 2001” | ||||||
| 3. Punerea în aplicare a modificărilor la cadrul legal şi normativ nou | Trimestrul III, 2017 | |||||
| 4. Punerea în aplicare a Sistemului de supraveghere bazat pe prevenirea riscurilor pentru participanţii pieţei financiare nebancare, inclusiv ai pieţei de capital, asigurări, fonduri de pensii şi microfinanţare | Comisia Naţională a Pieţei Financiare | Trimestrul III, 2017 | Proiectul twinning “Consolidarea capacităţilor operaţionale şi instituţionale ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare în domeniul reglementării şi supravegherii prudenţiale” | |||
Subsecţiunea 7 Servicii de transport |
||||||
| 250 | Domeniu de aplicare Prezenta secţiune stabileşte principiile privind liberalizarea serviciilor de transport internaţional în conformitate cu secţiunea 2 (Dreptul de stabilire), secţiunea 3 (Prestarea transfrontalieră de servicii) şi secţiunea 4 (Prezenţa temporară a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri) din prezentul capitol |
|||||
| 251 | Transportul maritim internaţional (1) În sensul prezentei subsecţiuni şi al secţiunii 2 (Dreptul de stabilire), secţiunii 3 (Prestarea transfrontalieră de servicii) şi secţiunii 4 (Prezenţa temporară a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri) din prezentul capitol: […] (2) În ceea ce priveşte transportul maritim internaţional, fiecare parte este de acord să asigure aplicarea efectivă a principiului accesului nelimitat la încărcături pe baze comerciale, libertatea de a presta serviciile maritime internaţionale, precum şi tratamentul naţional în cadrul prestării unor astfel de servicii. Ţinînd seama de nivelurile existente de liberalizare între părţi în ceea ce priveşte transportul maritim internaţional: (a) fiecare parte aplică efectiv principiul accesului nerestricţionat pe pieţele şi la schimburile comerciale maritime internaţionale pe baze comerciale şi în mod nediscriminatoriu; (b) fiecare parte acordă navelor care arborează pavilionul celeilalte părţi sau care sînt exploatate de prestatori de servicii ai celeilalte părţi un tratament nu mai puţin favorabil decît cel acordat propriilor nave sau navelor unei ţări terţe, luîndu-se în calcul cel mai favorabil dintre cele două tratamente în ceea ce priveşte, printre altele, accesul la porturi, utilizarea infrastructurii şi a serviciilor portuare, utilizarea serviciilor maritime auxiliare, precum şi în ceea ce priveşte taxele şi redevenţele aferente, instalaţiile vamale şi alocarea danelor şi a instalaţiilor de încărcare şi descărcare (3) În aplicarea acestor principii, părţile: (a) nu introduc dispoziţii privind împărţirea încărcăturii în viitoarele acorduri cu ţări terţe privind serviciile de transport maritim, inclusiv vracul solid şi lichid, precum şi traficul de linie şi reziliază, într-un interval rezonabil de timp, astfel de clauze de împărţire a încărcăturii, în cazul în care acestea există în acorduri precedente; (b) abrogă şi se abţin să introducă, de la intrarea în vigoare a prezentului acord, orice măsură unilaterală şi orice obstacol administrativ, tehnic şi de altă natură care ar putea constitui restricţii deghizate sau ar putea avea efecte discriminatorii asupra libertăţii de a presta servicii în domeniul transportului maritim internaţional (4) Fiecare parte permite prestatorilor de servicii de transport maritim internaţional ai celeilalte părţi să deţină prezenţe comerciale pe teritoriul său în condiţii de stabilire şi de exploatare nu mai puţin favorabile decît cele acordate propriilor săi prestatori de servicii sau celor din orice ţară terţă, oricare dintre acestea sunt mai favorabile (5) Fiecare parte pune la dispoziţia prestatorilor de servicii de transport maritim internaţional ai celeilalte părţi, în condiţii rezonabile şi nediscriminatorii, următoarele servicii portuare: pilotaj, asistenţă la remorcare şi tracţiune, aprovizionare, alimentare cu combustibil şi cu apă, colectarea gunoiului şi eliminarea deşeurilor de balast, serviciile căpitanului de port, asistenţă la navigaţie, servicii operaţionale pe uscat esenţiale exploatărilor de nave, inclusiv comunicaţii, furnizare de apă şi de electricitate, instalaţii pentru reparaţii de urgenţă, servicii de ancorare, dane şi servicii de acostare (6) Fiecare parte permite transportul echipamentelor, precum containerele goale, care nu sînt transportate drept mărfuri contra plată, între porturile unui stat-membru sau între porturile Republicii Moldova (7) Fiecare parte, sub rezerva autorizării de către autoritatea competentă, permite prestatorilor de servicii de transport maritim internaţional ai celeilalte părţi să presteze servicii de legătură între porturile naţionale |
|||||
| 252 | Transportul aerian Liberalizarea progresivă a transportului aerian între părţi, adaptată la nevoile lor comerciale reciproce şi la condiţiile de acces reciproc pe piaţă, abordată de Acordul privind stabilirea unui spaţiu aerian comun între UE şi statele-membre şi Republica Moldova |
|||||
| 253 | Apropierea treptată Fiecare parte recunoaşte importanţa apropierii treptate a legislaţiei existente şi viitoare a Republicii Moldova de acquis-ul Uniunii menţionat în lista prevăzută în anexa XXVIII-D la acord (Acţiunile detaliate pentru implementarea angajamentelor respective sînt specificate în titlul IV capitolul 15 şi în anexele nr.10 şi 28-D din prezentul Plan) |
|||||
Secţiunea 6 Comerţul electronic |
||||||
Subsecţiunea 1 Dispoziţii generale |
||||||
| 254 | Obiective şi principii (1) Recunoscînd faptul că schimburile comerciale electronice sporesc oportunităţile de afaceri în numeroase sectoare, părţile convin să promoveze dezvoltarea comerţului electronic între ele, în special cooperînd în probleme legate de aplicarea dispoziţiilor privind comerţul electronic prevăzute în prezentul capitol |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege de modificare şi completare a Legii privind comerţul electronic | Ministerul Economiei, Cancelaria de Stat (Centrul de Guvernare Electronică), Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |
| (2) Părţile convin că dezvoltarea comerţului electronic trebuie să fie compatibilă în totalitate cu cele mai exigente standarde internaţionale în materie de protecţie a datelor, pentru a asigura încrederea utilizatorilor de comerţ electronic | 2. Punerea în aplicare a modificărilor respective | Trimestrul III, 2017 | ||||
| (3) Părţile convin că transmiterile electronice se consideră prestare de servicii, în sensul secţiunii 3 (Prestarea transfrontalieră de servicii) din prezentul capitol, care nu poate face obiectul taxelor vamale | ||||||
| 255 | Cooperare în materia comerţului electronic (1) Părţile menţin un dialog privind problemele de reglementare ridicate de comerţul electronic, care va aborda, printre altele, următoarele aspecte: (a) recunoaşterea certificatelor de semnătură electronică eliberate publicului şi facilitarea serviciilor transfrontaliere de certificare; (b) răspunderea prestatorilor de servicii intermediari în ceea ce priveşte transmiterea sau stocarea informaţiilor; (c) tratamentul comunicaţiilor electronice comerciale nesolicitate; (d) protecţia consumatorilor în domeniul comerţului electronic; şi (e) orice alt aspect relevant pentru dezvoltarea comerţului electronic (2) Această cooperare se poate realiza prin schimburi de informaţii cu privire la legislaţia respectivă a părţilor referitoare la aceste aspecte, precum şi cu privire la punerea în aplicare a legislaţiei în cauză |
3. Desemnarea punctelor de contact pentru dialogul cu UE privind comerţul electronic şi în special privind recunoaşterea certificatelor de semnătură electronică | Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | Pe parcurs | ||
Subsecţiunea 2 Răspunderea prestatorilor de servicii intermediari |
||||||
| 256 | Utilizarea serviciilor intermediarilor (1) Părţile recunosc că serviciile intermediarilor pot fi folosite de terţi pentru activităţi de încălcare a drepturilor protejate şi adoptă măsurile stabilite în prezenta subsecţiune în ceea ce priveşte prestatorii de servicii intermediari (2) În sensul articolul 257 din prezentul acord, “prestator de servicii” înseamnă un furnizor de transmisii, rutare sau conexiuni pentru comunicările online digitale fără modificarea conţinutului lor, între puncte precise specificate de utilizatorul materialului, la alegerea sa. În sensul articolelor 258 şi 259 din prezentul acord, “prestator de servicii” înseamnă un prestator sau operator de sisteme pentru servicii online sau pentru acces la reţele |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului legii de modificare şi completare a Legii privind comerţul electronic | Ministerul Economiei, Cancelaria de Stat (Centrul de Guvernare Electronică), Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor | Trimestrul IV, 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din alte surse | |
| 257 | Răspunderea prestatorilor de servicii intermediari: “simpla transmitere” (1) În cazul în care se prestează un serviciu al societăţii informaţionale care constă în transmiterea într-o reţea de comunicaţii a informaţiilor furnizate de un destinatar al serviciului sau în furnizarea accesului la reţeaua de comunicaţii, părţile se asigură că prestatorul de servicii nu este responsabil pentru informaţiile transmise, cu condiţia ca prestatorul: (a) să nu iniţieze transmiterea; (b) să nu selecteze destinatarul transmiterii; şi (c) să nu selecteze sau să modifice informaţiile care fac obiectul transmiterii (2) Activităţile de transmitere şi de furnizare a accesului prevăzute la alineatul (1) includ stocarea automată, intermediară şi tranzitorie a informaţiilor transmise, atîta timp cît stocarea serveşte exclusiv pentru executarea transmiterii în reţeaua de comunicaţii şi cu condiţia ca durata stocării să nu depăşească timpul necesar transmiterii în mod rezonabil (3) Prezentul articol nu aduce atingere posibilităţii ca o instanţă judecătorească sau o autoritate administrativă să solicite prestatorului de servicii, în conformitate cu sistemul juridic al părţilor, să pună capăt unei încălcări sau să o prevină |
|||||
| 258 | Răspunderea prestatorilor de servicii intermediari: “memorarea în cache” (1) În cazul în care se prestează un serviciu al societăţii informaţionale care constă în transmiterea printr-o reţea de comunicaţii a informaţiilor furnizate de un destinatar al serviciului, părţile se asigură că prestatorul de servicii nu este responsabil pentru stocarea automată, intermediară şi temporară a informaţiilor transmise, realizată exclusiv pentru a face mai eficientă transmiterea mai departe a informaţiilor către alţi destinatari ai serviciului, la cerere, cu condiţia ca prestatorul: (a) să nu modifice informaţia; (b) să îndeplinească condiţiile de acces la informaţie; (c) să se conformeze normelor privind actualizarea informaţiei, specificate într-un mod recunoscut pe scară largă şi folosite de întreprinderile din sector; (d) să nu împiedice folosirea licită a tehnologiei, larg recunoscută şi folosită de întreprinderile din sector, în scopul de a obţine date privind utilizarea informaţiei; şi (e) să acţioneze prompt pentru eliminarea informaţiilor pe care le-a stocat sau pentru a bloca accesul la acestea de îndată ce ia cunoştinţă că informaţiile transmise iniţial au fost eliminate din reţea ori accesul la acestea a fost blocat sau că o instanţă judecătorească sau o autoritate administrativă a dispus eliminarea informaţiilor sau blocarea acestora (2) Prezentul articol nu aduce atingere posibilităţii ca o instanţă judecătorească sau o autoritate administrativă să solicite prestatorului de servicii, în conformitate cu sistemul juridic al părţilor, să pună capăt unei încălcări sau să o prevină |
|||||
| 259 | Răspunderea prestatorilor de servicii intermediari: “găzduire” (1) În cazul în care se prestează un serviciu al societăţii informaţionale care constă în stocarea informaţiilor furnizate de un destinatar al serviciului, părţile se asigură că prestatorul de servicii nu este responsabil pentru informaţiile stocate la cererea unui destinatar al serviciului, cu condiţia ca prestatorul: (a) să nu aibă efectiv cunoştinţă despre activitatea sau informaţia ilicită, iar în ceea ce priveşte acţiunile în despăgubiri, să nu aibă cunoştinţă de fapte sau circumstanţe din care să rezulte că activităţile sau informaţiile sînt ilicite; sau (b) din momentul în care ia cunoştinţă despre acestea, să acţioneze prompt pentru a elimina informaţiile sau pentru a bloca accesul la acestea (2) Alineatul (1) nu se aplică atunci cînd destinatarul serviciului acţionează sub autoritatea sau sub controlul prestatorului (3) Prezentul articol nu aduce atingere posibilităţii ca o instanţă judecătorească sau o autoritate administrativă să impună prestatorului de servicii, în conformitate cu sistemul juridic al părţilor, să pună capăt unei încălcări sau să o prevină şi nu aduce atingere posibilităţii ca părţile să instituie proceduri de reglementare a eliminării informaţiilor sau blocării accesului la acestea |
|||||
| 260 | Absenţa unei obligaţii generale în materie de supraveghere (1) Părţile nu impun prestatorilor o obligaţie generală de supraveghere a informaţiilor pe care le transmit sau le stochează atunci cînd prestează serviciile prevăzute la articolele 257, 258 şi 259 din prezentul acord şi nici o obligaţie generală de a căuta în mod activ fapte sau circumstanţe din care să rezulte că activităţile sînt ilicite (2) O parte poate stabili în sarcina prestatorilor de servicii din societatea informaţională obligaţia de a informa, în mod prompt, autorităţile publice competente în legătură cu presupusele activităţi ilicite comise de destinatarii serviciului lor sau în legătură cu informaţiile furnizate de aceştia din urmă sau de a comunica autorităţilor competente, la cerere, informaţii care să permită identificarea destinatarilor serviciului cu care au încheiat acorduri de stocare |
|||||
Secţiunea 7 Excepţii |
||||||
| 261 | Excepţii generale (1) Fără a aduce atingere excepţiilor generale prevăzute la articolul 446 din prezentul acord, dispoziţiile din prezentul capitol şi din anexele XXVII-A şi XXVII-E, XXVII-B şi XXVII-F, XXVII-C şi XXVII-G, XXVII-D şi XXVII-H la prezentul acord fac obiectul excepţiilor prevăzute în prezentul articol (2) Sub rezerva cerinţei ca aceste măsuri să nu fie aplicate astfel încît să constituie un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată între ţările în care există astfel de condiţii sau o restricţie mascată în calea stabilirii sau a prestării transfrontaliere de servicii, nici o dispoziţie din prezentul capitol nu se interpretează în sensul împiedicării adoptării sau aplicării de către oricare dintre părţi a măsurilor: (a) necesare pentru protejarea securităţii publice sau a moralităţii publice sau pentru menţinerea ordinii publice; (b) sînt necesare pentru protecţia vieţii sau a sănătăţii oamenilor, animalelor sau a plantelor; (c) referitoare la conservarea resurselor naturale epuizabile atunci cînd aceste măsuri sînt aplicate împreună cu restricţii privind antreprenorii interni sau oferta ori consumul intern de servicii; (d) necesare pentru protecţia patrimoniului naţional de valoare artistică, istorică sau arheologică; (e) necesare pentru a asigura respectarea actelor cu putere de lege sau actelor administrative care nu contravin dispoziţiilor prezentului capitol, inclusiv a celor legate de: (i) prevenirea practicilor neloiale şi frauduloase sau a efectelor neîndeplinirii unei obligaţii contractuale; (ii) protejarea vieţii private a persoanelor în legătură cu prelucrarea şi difuzarea datelor cu caracter personal şi protejarea confidenţialităţii înregistrărilor individuale şi a conturilor personale; (iii) siguranţă; (f) care contravin articolului 205 alineatul (1) şi articolului 211 din prezentul acord, cu condiţia ca diferenţa în ceea ce priveşte tratamentul să vizeze impunerea sau colectarea efectivă sau echitabilă a impozitelor directe în ceea ce priveşte activităţile economice, antreprenorii sau prestatorii de servicii ai celeilalte părţi (3) Dispoziţiile prezentului capitol şi ale anexelor XXVII A şi XXVII E, XXVII B şi XXVII F, XXVII C şi XXVII G, XXVII D şi XXVII H la prezentul acord nu se aplică sistemelor de securitate socială ale părţilor sau activităţilor de pe teritoriul fiecărei părţi care sînt legate, chiar ocazional, de exercitarea autorităţii publice |
|||||
| 262 | Măsuri fiscale Tratamentul în baza clauzei naţiunii celei mai favorizate, acordat în conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol, nu se aplică tratamentului fiscal pe care părţile îl acordă sau îl vor acorda în viitor în temeiul acordurilor dintre părţi pentru evitarea dublei impuneri |
Asigurarea respectării prevederilor în cauză în conformitate cu aranjamentele bilaterale semnate cu statele membre ale UE | Ministerul Finanţelor | Pe parcurs | ||
| 263 | Excepţii privind securitatea Nici o dispoziţie din prezentul acord nu se interpretează astfel încît: (a) să impună oricărei părţi obligaţia de a furniza orice informaţie a cărei divulgare o consideră contrară intereselor sale esenţiale în materie de securitate; (b) să împiedice oricare parte de la a lua măsuri pe care le consideră necesare pentru protecţia intereselor sale esenţiale în materie de securitate: (i) în legătură cu producţia sau comerţul cu arme, muniţii sau materiale de război; (ii) în legătură cu activităţile economice desfăşurate în mod direct sau indirect în scopul aprovizionării unei unităţi militare; (iii) în legătură cu materialele fisionabile şi fuzionabile sau cu materialele din care sînt obţinute acestea; sau (iv) întreprinse pe timp de război sau în alte situaţii de urgenţă în relaţiile internaţionale; ori (c) să împiedice orice parte să întreprindă vreo acţiune în scopul de a îndeplini obligaţiile pe care le-a acceptat pentru menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale |
|||||
|
CAPITOLUL 7. PLĂŢILE CURENTE ŞI CIRCULAŢIA CAPITALURILOR |
||||||
| 264 | Plăţile curente Părţile se angajează să autorizeze, într-o monedă liber convertibilă, în conformitate cu articolul VIII din Statutul Fondului Monetar Internaţional, toate plăţile şi transferurile din contul curent al balanţei de plăţi între părţi |
|||||
| 265 | Circulaţia capitalurilor (1) În ceea ce priveşte tranzacţiile aferente contului de capital şi contului financiar din balanţa de plăţi, părţile asigură, de la intrarea în vigoare a prezentului acord, libera circulaţie a capitalurilor în ceea ce priveşte investiţiile directe, inclusiv achiziţionarea de bunuri imobile, efectuate în conformitate cu legislaţia ţării-gazdă, investiţiile efectuate în conformitate cu dispoziţiile Capitolului 6 (Dreptul de stabilire, Comerţul cu servicii şi Comerţul electronic) din titlul V (Comerţ şi aspecte legate de comerţ) din prezentul acord şi lichidarea sau repatrierea acestor capitaluri investite şi a oricărui beneficiu care rezultă din ele (2) În ceea ce priveşte alte tranzacţii aferente contului de capital şi contului financiar din balanţa de plăţi decît tranzacţiile enumerate la alineatul (1), fiecare parte asigură, de la intrarea în vigoare a prezentului acord şi fără a aduce atingere altor dispoziţii ale prezentului acord: (a) libera circulaţie a capitalului în ceea ce priveşte creditele legate de tranzacţiile comerciale sau prestarea de servicii la care participă un rezident al uneia dintre părţi; şi (b) libera circulaţie a capitalului în ceea ce priveşte investiţiile de portofoliu, împrumuturile şi creditele financiare efectuate de investitorii celeilalte părţi |
|||||
| 266 | Măsuri de salvgardare Atunci cînd, în circumstanţe excepţionale, plăţile sau circulaţia capitalurilor provoacă sau ameninţă să provoace dificultăţi serioase în funcţionarea politicii cursului de schimb sau a politicii monetare în unul sau mai multe state membre sau în Republica Moldova, părţile în cauză pot adopta măsuri de salvgardare pentru o perioadă care nu depăşeşte şase luni, în cazul în care astfel de măsuri sînt strict necesare Partea care adoptă măsura de salvgardare informează de îndată cealaltă parte cu privire la adoptarea măsurii şi prezintă, cît mai curînd posibil, un calendar de eliminare a acesteia |
1. Asigurarea aplicării echitabile şi proporţionale a măsurilor de salvgardare | Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Finanţelor | În funcţie de necesitate 2015-2016 | ||
| 2. Stabilirea mecanismului de informare a UE privind aplicarea măsurilor de salvgardare | Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor | |||||
| 267 | Dispoziţii privind facilitarea şi evoluţia (1) Părţile se consultă în vederea facilitării circulaţiei capitalurilor între ele pentru a promova obiectivele prezentului acord (2) În cursul primilor patru ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord, părţile adoptă măsuri care permit crearea condiţiilor necesare pentru aplicarea ulterioară progresivă a normelor Uniunii privind libera circulaţie a capitalurilor (3) Pînă la sfîrşitul celui de-al cincilea an de la data intrării în vigoare a prezentului acord, Comitetul de asociere, reunit în configuraţia comerţ prevăzută la articolul 438 alineatul (4) din prezentul acord, revizuieşte măsurile adoptate şi stabileşte modalităţile pentru continuarea liberalizării |
Elaborarea şi promovarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, care va prevedea liberalizarea unor operaţiuni valutare de capital | Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor | 2014-2016 | ||
|
CAPITOLUL 8. ACHIZIŢII PUBLICE |
||||||
| 268 | Obiective (1) Părţile recunosc contribuţia pe care organizarea unor proceduri de achiziţii transparente, nediscriminatorii, competitive şi deschise o are la dezvoltarea economică şi îşi stabilesc ca obiectiv o deschidere efectivă, reciprocă şi treptată a pieţelor lor de achiziţii publice |
|||||
| (2) Prezentul capitol preconizează accesul reciproc la pieţele de achiziţii publice pe baza principiului tratamentului naţional la nivel naţional, regional şi local pentru contractele publice şi concesionările în sectorul public, precum şi în sectorul serviciilor de utilităţi publice. Acesta prevede apropierea treptată a legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice din Republica Moldova de acquis-ul Uniunii în domeniul achiziţiilor publice, însoţită de o reformă instituţională şi de crearea unui sistem eficient de achiziţii publice, bazat pe principiile care reglementează achiziţiile publice în Uniune şi pe termenii şi definiţiile stabilite în Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii şi Directiva 2004/17/CΕ a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale | ||||||
| 269 | Domeniu de aplicare (1) Prezentul capitol se aplică contractelor de achiziţii publice de lucrări, bunuri şi servicii, precum şi contractelor de achiziţii de lucrări, bunuri şi servicii în sectoarele serviciilor de utilităţi publice, precum şi concesionărilor de lucrări şi servicii (2) Prezentul capitol se aplică oricărei autorităţi contractante şi oricărei entităţi contractante care corespunde definiţiei din acquis-ul Uniunii în domeniul achiziţiilor publice (în continuare – entităţi contractante). Acesta vizează, de asemenea, organismele de drept public şi întreprinderile publice în domeniul serviciilor de utilităţi publice, precum şi întreprinderile de stat care desfăşoară activităţi relevante, şi întreprinderile private care funcţionează pe baza unor drepturi speciale şi exclusive în domeniul serviciilor de utilităţi publice (3) Prezentul capitol se aplică contractelor care depăşesc pragurile de valoare stabilite în anexa XXIX A la prezentul acord (4) Calculul valorii estimate a contractului public se bazează pe suma totală de plată, fără taxele pe valoare adăugată. La aplicarea acestor praguri, Republica Moldova va calcula şi va converti valorile contractuale în moneda sa naţională, la cursul de schimb al băncii sale naţionale (5) Pragurile de valoare sînt revizuite periodic, o dată la doi ani, începînd cu anul intrării în vigoare a prezentului acord, pe baza valorii zilnice medii a monedei euro, exprimată în drepturi speciale de tragere, pe parcursul perioadei de 24 de luni care se încheie în ultima zi a lunii august care precede revizuirea, cu efect de la 1 ianuarie. Valoarea pragurilor astfel revizuite se rotunjeşte, în cazul în care este necesar, în jos la cea mai apropiată mie de euro. Revizuirea pragurilor se adoptă prin decizia Comitetului de asociere, reunit în configuraţia comerţ prevăzută la articolul 438 alineatul (4) din prezentul acord |
|||||
| 270 | Context instituţional (1) Fiecare parte stabileşte sau menţine un cadru instituţional adecvat şi mecanisme necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a sistemului de achiziţii publice şi punerea în aplicare a dispoziţiilor din prezentul capitol |
1. Elaborarea şi promovarea proiectului de Regulament cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Soluţionare a Contestaţiilor care corespunde în mod obligatoriu principiilor expuse în articolul 270 din prezentul Plan | Ministerul Finanţelor, Agenţia Achiziţii Publice | 2015 (conform Acordului, termenul de implementare 9 luni de la intrarea în vigoare) | ||
| (2) În cadrul reformei instituţionale, Republica Moldova desemnează, în special: (a) un organism executiv responsabil cu politica economică la nivelul administraţiei publice centrale, însărcinat să garanteze o politică coerentă în toate domeniile legate de achiziţiile publice. Acest organism facilitează şi coordonează punerea în aplicare a prezentului capitol şi îndrumă procesul de apropiere treptată de acquis-ul Uniunii; şi (b) un organism imparţial şi independent însărcinat cu revizuirea deciziilor luate de autorităţile sau entităţile contractante în timpul atribuirii contractelor. În acest context, “independent” înseamnă că organismul este o autoritate publică distinctă de toate entităţile contractante şi de operatorii economici. Se prevede posibilitatea de a supune deciziile adoptate de acest organism controlului judiciar |
||||||
| 2. Punerea în aplicare a Regulamentului respectiv şi crearea Agenţiei propriu-zise | 2015 | |||||
| 3. Notă: Acţiune realizată. Modificarea paginii web a Agenţiei Achiziţii Publice | Ministerul Finanţelor, Agenţia Achiziţii Publice | 2014, realizat | ||||
| (3) Fiecare parte se asigură că deciziile luate de autorităţile responsabile pentru examinarea plîngerilor înaintate de operatorii economici cu privire la încălcări ale legislaţiei naţionale sînt aplicate efectiv | ||||||
| 271 | Standardele de bază care reglementează atribuirea contractelor (1) Cel tîrziu după nouă luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord, părţile se conformează unui ansamblu de standarde de bază pentru atribuirea tuturor contractelor în conformitate cu alineatele (2) şi (15). Aceste standarde de bază provin direct din normele şi principiile achiziţiilor publice, astfel cum au fost reglementate în acquis-ul Uniunii în domeniul achiziţiilor publice, inclusiv principiul nediscriminării, al egalităţii de tratament, al transparenţei şi al proporţionalităţii |
1. Introducerea în proiectul de lege privind achiziţiile publice a normelor stabilite de articolul 271 alineatele (2)-(15) | Agenţia Achiziţii Publice, Ministerul Finanţelor | 2015 (conform Acordului, termenul de implementare este de 9 luni de la intrarea în vigoare) | ||
| Publicarea (2) Fiecare parte se asigură că toate anunţurile de intenţie referitoare la un contract de achiziţie publică sînt publicate în mijloace de informare adecvate, într-un mod satisfăcător pentru: (a) a permite pieţei să se fie deschisă concurenţei; şi (b) a permite oricărui operator economic interesat să aibă acces în mod corespunzător la informaţiile referitoare la intenţia de atribuire a unui contract de achiziţii publice înainte de atribuirea contractului şi să îşi exprime interesul în obţinerea contractului |
2. Implementarea noii Legi privind achiziţiile publice | |||||
| (3) Publicarea este adecvată interesului economic al contractului pentru operatorii economici | ||||||
| (4) Publicarea conţine cel puţin informaţiile esenţiale ale contractului care urmează a fi atribuit, criteriile pentru selecţia calitativă, metoda de atribuire, criteriile de atribuire a contractului şi alte informaţii suplimentare necesare în mod rezonabil operatorilor economici pentru a lua o decizie cu privire la eventuala exprimare a interesului pentru obţinerea contractului | ||||||
| Atribuirea contractelor (5) Toate contactele sînt atribuite prin intermediul unor proceduri transparente şi imparţiale care previn practicile de corupţie. Această imparţialitate este asigurată în special prin descrierea nediscriminatorie a obiectului contractului, prin accesul egal al tuturor operatorilor economici, prin termene adecvate şi o abordare transparentă şi obiectivă |
||||||
| (6) Atunci cînd descriu caracteristicile lucrărilor, bunurilor sau serviciilor solicitate, entităţile contractante utilizează descrierile generale ale parametrilor şi ale funcţiilor şi standardele internaţionale, europene sau naţionale | ||||||
| (7) Descrierea caracteristicilor solicitate ale unei lucrări, ale unui bun sau serviciu nu se referă la un producător specific sau o sursă specifică sau la un anumit proces sau la mărci, brevete, tipuri sau la o origine sau fabricaţie specifică, cu excepţia cazului în care o astfel de referinţă este justificată de obiectul contractului şi este însoţită de cuvintele “sau echivalente”. Se acordă preferinţă utilizării descrierilor generale ale parametrilor şi ale funcţiilor | ||||||
| (8) Entităţile contractante nu impun condiţii care să conducă la discriminarea directă sau indirectă a operatorilor economici ai celeilalte părţi, de exemplu cerinţa ca operatorii economici interesaţi în obţinerea contractului să fie stabiliţi în aceeaşi ţară, regiune sau acelaşi teritoriu cu entitatea contractantă. Fără a aduce atingere primului paragraf, în cazurile în care circumstanţele specifice ale contractului justifică acest lucru, solicitantului selecţionat i se poate solicita să înfiinţeze o anumită infrastructură de afaceri la locul derulării contractului | ||||||
| (9) Termenele pentru exprimarea interesului şi pentru depunerea ofertelor sînt suficient de lungi pentru a permite operatorilor economici ai celeilalte părţi să realizeze o evaluare pertinentă a caietului de sarcini şi pentru a-şi pregăti oferta | ||||||
| (10) Toţi participanţii trebuie să cunoască în prealabil normele aplicabile, criteriile de selecţie şi criteriile de atribuire. Aceste norme trebuie să se aplice în mod egal tuturor participanţilor | ||||||
| (11) Entităţile contractante pot să invite un număr limitat de solicitanţi să îşi depună oferta, cu condiţia ca: (a) acest lucru să fie făcut în mod transparent şi nediscriminatoriu; şi (b) selecţia să se bazeze numai pe factori obiectivi, precum experienţa solicitanţilor în sectorul în cauză, amploarea activităţii desfăşurate şi infrastructura de care dispun sau capacităţile lor tehnice şi profesionale. Atunci cînd se invită un număr limitat de solicitanţi pentru a-şi depune ofertele, ar trebui să se ţină seama de necesitatea de a garanta o concurenţă adecvată |
||||||
| (12) Entităţile contractante pot să utilizeze proceduri negociate numai în cazuri excepţionale şi definite, cînd utilizarea unei astfel de proceduri nu denaturează concurenţa | ||||||
| (13) Entităţile contractante pot să utilizeze sisteme de calificare numai în cazul în care lista agenţilor calificaţi este elaborată prin intermediul unei proceduri publicate în mod satisfăcător, transparente şi deschise. Contractele care intră sub incidenţa unui astfel de sistem sînt atribuite, de asemenea, în mod nediscriminatoriu | ||||||
| (14) Fiecare parte se asigură că contractele sînt atribuite în mod transparent solicitantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic sau oferta cu preţul cel mai mic, în baza criteriilor de licitaţie şi a normelor procedurale stabilite şi comunicate în prealabil. Deciziile finale trebuie să fie comunicate de îndată tuturor solicitanţilor. La cererea unui solicitant neselecţionat, trebuie furnizate justificări suficient de detaliate pentru a permite reexaminarea unei astfel de decizii | ||||||
| Protecţia juridică (15) Fiecare parte se asigură că orice persoană care are sau a avut un interes în obţinerea unui anumit contract şi care a suferit sau riscă să sufere de pe urma unei presupuse încălcări are dreptul la o protecţie judiciară efectivă şi imparţială împotriva oricărei decizii a entităţii contractante cu privire la atribuirea contractului respectiv. Deciziile luate în cursul şi la sfîrşitul unei astfel de proceduri de reexaminare sînt făcute publice astfel încît să fie informaţi toţi operatorii economici interesaţi |
||||||
| 272 | Planificarea apropierii treptate (1) Înainte de începerea apropierii treptate, Republica Moldova prezintă Comitetului de asociere, reunit în configuraţia comerţ prevăzută la articolul 438 alineatul (4) din prezentul acord, o foaie de parcurs completă pentru punerea în aplicare a prezentului capitol, însoţită de un calendar şi de descrierea etapelor principale care ar trebui să includă toate reformele referitoare la apropierea de acquis-ul Uniunii şi la dezvoltarea capacităţilor instituţionale. Această foaie de parcurs este conformă cu etapele şi calendarele stabilite în anexa XXIX B la prezentul acord |
2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Achiziţii publice - Demararea pregătirii Strategiei de achiziţii publice a Republicii Moldova |
1. Elaborarea Foii de parcurs pentru punerea în aplicare a capitolului 8, însoţită de un calendar al etapelor şi termenelor stabilite în anexa XXIX B la prezentul Acord | Ministerul Finanţelor, Agenţia Achiziţii Publice | 2015 | În limitele resurselor bugetare |
| (2) Foaia de parcurs cuprinde toate aspectele reformei şi cadrul juridic general pentru punerea în aplicare a activităţilor de achiziţii publice, în special apropierea legislativă pentru contractele publice, contractele din sectorul serviciilor de utilităţi publice, concesionările de lucrări şi procedurile de reexaminare, precum şi consolidarea capacităţilor administrative la toate nivelurile, inclusiv organismele de control şi mecanismele de asigurare a respectării normelor | 2. Coordonarea Foii de parcurs cu Comisia Europeană | 2015 (conform Acordului, termenul de transmitere şi coordonare a foii este de 9 luni de la intrarea în vigoare a Acordului) | ||||
| (3) După obţinerea unui aviz favorabil din partea Comitetului de asociere reunit în configuraţia comerţ, foaia de parcurs este considerată drept documentul de referinţă pentru punerea în aplicare a prezentului capitol. Uniunea depune toate eforturile pentru a ajuta Republica Moldova la punerea în aplicare a Foii de parcurs | 3. Punerea în aplicare a foii de parcurs | 2015-2022 | ||||
| 273 | Apropierea treptată (1) Republica Moldova se asigură că legislaţia sa actuală şi viitoare în domeniul achiziţiilor publice va deveni în mod progresiv compatibilă cu acquis-ul Uniunii în domeniul achiziţiilor publice |
|||||
| (2) Apropierea de acquis-ul Uniunii se realizează conform etapelor consecutive stabilite în programul din anexa XXIX-B la prezentul acord şi specificate ulterior în anexele XXIX-C XXIX-F, XXIX-H, XXIX-I şi XXIX-K la prezentul acord. Anexele XXIX-G şi XXIX-J la prezentul acord identifică elemente neobligatorii în legătură cu care nu este necesară apropierea legislativă, iar anexele XXIX-L XXIX-O la prezentul acord identifică elemente ale acquis-ului Uniunii care nu intră sub incidenţa apropierii legislative. În acest proces, se ţine seama în mod adecvat de jurisprudenţa corespunzătoare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi de măsurile de punere în aplicare adoptate de Comisia Europeană, precum şi, dacă acest lucru devine necesar, de eventualele modificări ale acquis-ului Uniunii care pot interveni între timp. Punerea în aplicare a fiecărei etape este evaluată de Comitetul de asociere, reunit în configuraţia comerţ prevăzută la articolul 438 alineatul (4) din prezentul acord, şi, după o evaluare pozitivă a respectivului Comitet, este legată de acordarea reciprocă a accesului pe piaţă, în conformitate cu anexa XXIX-B la prezentul acord. Comisia Europeană notifică fără întîrzieri nejustificate Republicii Moldova orice modificare adusă acquis-ului Uniunii. Aceasta oferă consiliere adecvată şi asistenţă tehnică pentru punerea în aplicare a acestor modificări (3) Comitetul de asociere reunit în configuraţia comerţ procedează la evaluarea următoarei etape numai după ce măsurile pentru punerea în aplicare a etapei anterioare au fost îndeplinite şi aprobate în conformitate cu modalităţile stabilite la alineatul (2) (4) Fiecare parte se asigură că aspectele şi domeniile din sfera achiziţiilor publice care nu sînt reglementate de prezentul articol respectă principiile transparenţei, nediscriminării şi egalităţii de tratament stabilite la articolul 271 din prezentul acord |
||||||
| Apropierea şi punerea în aplicare a elementelor de bază ale Directivei 2004/18/CE şi ale Directivei 89/665/CEE | 1. Promovarea noii Legi privind achiziţiile publice | Ministerul Finanţelor, Agenţia Achiziţii Publice | 2015 | În limitele resurselor bugetare şi din surse externe | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor legii care prevăd transpunerea Directivelor 2004/18/CE şi 89/665/CEE | Trimestrul III, 2017 | |||||
| Apropierea şi punerea în aplicare a elementelor de bază ale Directivei 2004/17/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 şi ale Directivei 92/13/EEC a Consiliului din 25 februarie 1992 Furnituri pentru toate entităţile contractante din sectorul utilităţi | 1. Elaborarea, definitivarea şi promovarea proiectului de lege privind atribuirea contractelor de achiziţii publice sectoriale | Ministerul Finanţelor, Agenţia Achiziţii Publice | 2015-2017 | Din surse externe | ||
| 2. Punerea în aplicare a prevederilor legii care vin să transpună Directivele enunţate | Ministerul Finanţelor, Agenţia Achiziţii Publice, Consiliul Concurenţei | Trimestrul III, 2018 | ||||
| 274 | Accesul pe piaţă (1) Părţile convin că deschiderea efectivă şi reciprocă a pieţelor lor se realizează treptat şi simultan. În timpul procesului de apropiere legislativă, măsura în care se acordă reciproc acces pe piaţă depinde de progresul realizat în acest proces, în conformitate cu anexa XXIX B la prezentul accord (2) Decizia de a trece la următoarea etapă a deschiderii pieţelor se ia pe baza unei evaluări a calităţii legislaţiei adoptate, precum şi a punerii în aplicare efective a acesteia. Comitetul de asociere, reunit în configuraţia comerţ prevăzută la articolul 438 alineatul (4) din prezentul acord, efectuează periodic o astfel de evaluare (3) În măsura în care, în conformitate cu anexa XXIX B la prezentul acord, o parte îşi deschide piaţa achiziţiilor publice celeilalte părţi: (a) Uniunea acordă acces la procedurile de atribuire a contractelor întreprinderilor din Republica Moldova, indiferent dacă sînt stabilite sau nu în Uniune, în temeiul normelor Uniunii în domeniul achiziţiilor publice, în condiţiile unui tratament nu mai puţin favorabil decît cel acordat întreprinderilor din Uniune; (b) Republica Moldova acordă acces la procedurile de atribuire a contractelor întreprinderilor din Uniune, indiferent dacă sînt stabilite sau nu în Republica Moldova, în temeiul normelor naţionale în domeniul achiziţiilor publice, în condiţiile unui tratament nu mai puţin favorabil decît cel acordat întreprinderilor din Republica Moldova (4) După punerea în aplicare a ultimei etape a procesului de apropiere legislativă, părţile vor examina posibilitatea de a acorda acces reciproc pe piaţă în ceea ce priveşte achiziţiile publice sub pragurile de valoare stabilite în anexa XXIX A la prezentul acord. Finlanda îşi rezervă poziţia în ceea ce priveşte Insulele Åland |
|||||
| 275 | Informare (1) Fiecare parte se asigură că entităţile contractante şi operatorii economici sînt informaţi corespunzător despre procedurile de achiziţii publice, inclusiv prin publicarea tuturor legilor şi a deciziilor administrative relevante (2) Fiecare parte garantează difuzarea efectivă a informaţiilor privind posibilităţile de participare la procedurile de achiziţii |
|||||
| 276 | Cooperare (1) Părţile îmbunătăţesc cooperarea dintre ele prin schimburi de experienţă şi de informaţii referitoare la cele mai bune practici şi la cadrele de reglementare (2) Uniunea facilitează punerea în aplicare a prezentului capitol, inclusiv prin acordarea de asistenţă tehnică, după caz. În conformitate cu dispoziţiile din titlul VI (Asistenţă financiară şi Dispoziţii antifraudă şi de control) din prezentul acord, sînt adoptate dispoziţii specifice privind asistenţa financiară prin intermediul mecanismelor şi instrumentelor de finanţare relevante ale Uniunii (3) O listă indicativă a domeniilor de cooperare figurează în anexa XXIX-P la prezentul acord |
|||||
|
CAPITOLUL 9. DREPTURI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ |
||||||
Secţiunea 1 Dispoziţii şi principii generale |
||||||
| 277 | Obiective Obiectivele prezentului capitol sînt: (a) Facilitarea producţiei şi a comercializării de produse inovatoare şi creative între părţi; şi |
1. Atribuirea definiţiei de “produse inovatoare” mărfurilor sau serviciilor obţinute ca rezultat al activităţilor de inovare | Ministerul Economiei, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Agenţia de Stat pentru Inovare şi Transfer Tehnologic, Agenţia pentru Proprietatea Intelectuală | 2014-2016 | Bugetul Agenţiei | |
| 2. Monitorizarea constantă a volumului de comercializare | ||||||
| 3. Crearea unui mecanism financiar naţional care să faciliteze brevetarea internaţională a produselor inovatoare | ||||||
| 4. Analiza potenţialului de comercializare a rezultatelor ştiinţifice şi cercetarea (analiza) cerinţelor pieţei faţă de rezultatele ştiinţifice | ||||||
| 5. Monitorizarea indicatorilor comercializării obiectelor de proprietate industrială | Agenţia pentru Proprietatea Intelectuală | Trimestrul II, 2016 | ||||
| 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Drepturile de proprietate intelectuală - Părţile vor coopera în pregătirea pentru ajustarea la acquis-ul comunitar şi standardele internaţionale cu privire la protecţia drepturilor de proprietate intelectuală conform celor prevăzute în Acordul de Asociere respectiv |
6. Facilitarea admiterii la programe de studii în domeniul managementului inovaţional al cetăţenilor Republicii Moldova | Ministerul Educaţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | 2014-2016 | |||
| 7. Publicarea anuală a listei universităţilor şi a programelor oferite de acestea în domeniul inovaţional pe site-ul Ministerului Educaţiei | ||||||
| 8. Revizuirea actelor normative şi legislative privind salarizarea personalului din sfera ştiinţei şi inovării | ||||||
| (b) Atingerea unui nivel adecvat şi efectiv de protecţie şi asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală | 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Drepturile de proprietate intelectuală - Asigurarea unui nivel adecvat şi efectiv de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală pentru deţinătorii de drept ai ambelor Părţi şi măsurilor adecvate pentru aplicarea acestor drepturi |
9. Perfecţionarea continuă a legislaţiei de proprietate intelectuală; implicarea titularilor de drepturi şi asociaţiilor acestora în activitatea de îmbunătăţire a cadrului regulator, inclusiv în cadrul Comisiei Naţionale de Proprietăţii Intelectuale şi Observatorului respectării drepturilor de proprietate intelectuală | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, alte autorităţi publice, asociaţiile titularilor de drepturi, organizaţiile de gestiune colectivă | Permanent | Nu implică cheltuieli adiţionale | |
| 10. Modernizarea procedurilor de examinare a cererilor pentru brevetarea/înregistrarea obiectelor de proprietate intelectuală în conformitate cu cele mai bune practici europene; implementarea sistemului de depunere online a cererilor | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2015 | Bugetul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | |||
| 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Drepturile de proprietate intelectuală - Pregătirea unui plan de acţiuni pentru implementarea acquis-ului comunitar şi standardelor relevante în acest domeniu şi elaborarea instrumentelor de monitorizare pentru implementarea şi aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală care urmează să fie aplicate în cadrul Acordului de Asociere |
11. Identificarea măsurilor necesare pentru asigurarea implementării şi monitorizării continue a acquis-ului comunitar şi a standardelor internaţionale şi europene în domeniul proprietăţii intelectuale şi includerea acestora în Planul de acţiuni pentru anii 2015-2017 privind implementarea Strategiei naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale pînă în anul 2020 | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, alte autorităţi publice | Trimestrul IV, 2014 | Nu necesită cheltuieli adiţionale | ||
| 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Drepturile de proprietate intelectuală - Implementarea măsurilor eficiente împotriva contrabandei şi pirateriei şi asigurarea implementării eficiente a legislaţiei de aplicare şi a sancţiunilor pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală în baza Strategiei naţionale cu privire la proprietatea intelectuală pînă în anul 2020, precum şi pregătirea rapoartelor periodice pe baza ţintelor şi datelor tangibile şi măsurabile |
12. Elaborarea şi publicarea Raportului naţional anual privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală în Republica Moldova | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor | 2014-2016 | Bugetul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, asistenţa donatorilor (EUBAM etc.) | ||
| 13. Realizarea prevederilor Planului de acţiuni pentru anii 2012-2014 privind implementarea Strategiei naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale pînă în anul 2020 | Comisia Naţională pentru Proprietatea Intelectuală, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi din fondurile externe | |||
| 14. Întocmirea raportului privind realizarea Planului de acţiuni pentru anii 2012-2014 privind implementarea Strategiei naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale pînă în anul 2020 şi punerea acestuia la dispoziţia publicului larg | Trimestrul II, 2015 | |||||
| 15. Elaborarea şi aprobarea Planului de acţiuni pentru anii 2015-2017 privind implementarea Strategiei Naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale pînă în anul 2020 | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Trimestrul I, 2015 | ||||
| 278 | Natura obligaţiilor şi domeniul de aplicare al acestora (1) Părţile asigură punerea în aplicare adecvată şi efectivă a acordurilor internaţionale care reglementează proprietatea intelectuală şi la care acestea sînt părţi, inclusiv a Acordului privind aspectele legate de comerţ ale drepturilor de proprietate intelectuală al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (“Acordul TRIPS”). Dispoziţiile prezentului capitol completează şi precizează drepturile şi obligaţiile care revin părţilor în temeiul Acordului TRIPS şi al altor acorduri internaţionale în domeniul proprietăţii intelectuale |
1. Monitorizarea sistemului internaţional şi a celui european privind protecţia şi respectarea domeniului proprietăţii intelectuale, în scopul evaluării gradului de armonizare a sistemului naţional | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor | Permanent | În limitele resurselor bugetare aprobate | |
| 2. Preluarea celor mai bune practici europene din domeniul protecţiei şi respectării domeniului proprietăţii intelectuale în vederea modernizării continue a sistemului naţional de proprietate intelectuală | ||||||
| 3. Raportarea informaţiei în conformitate cu punctul 225 din Regulamentul privind mecanismul de încheiere, aplicare şi încetare a tratatelor internaţionale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.442 din 17 iulie 2015 | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Anual | Bugetul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | |||
| (2) În sensul prezentului acord, sintagma “proprietate intelectuală” se referă la cel puţin toate categoriile de proprietate intelectuală care fac obiectul articolelor 280 şi 317 din prezentul acord | ||||||
| (3) Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală include protecţia împotriva concurenţei neloiale, astfel cum este menţionată la articolul 10bis din Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale din 1967 (“Convenţia de la Paris”) | ||||||
| 279 | Epuizarea drepturilor Fiecare parte prevede un regim naţional sau regional de epuizare a drepturilor de proprietate intelectuală |
Notă: Acţiune realizată. Legislaţia în domeniul proprietăţii intelectuale conţine prevederi referitoare la excepţii şi limitări, care vizează acţiunile în privinţa cărora titularul nu poate invoca dreptul exclusiv, precum şi prevederi cu referire la decăderea din drepturi şi anularea dreptului exclusiv | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | |||
Secţiunea 2 Standarde privind drepturile de proprietate intelectuală |
||||||
Subsecţiunea 1 Drepturile de autor şi drepturile conexe |
||||||
| 280 | Protecţia acordată Părţile respectă drepturile şi obligaţiile prevăzute în următoarele acorduri internaţionale: (a) Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice (“Convenţia de la Berna”); (b) Convenţia internaţională pentru protecţia artiştilor interpreţi sau executanţi, a producătorilor de fonograme şi a organismelor de radiodifuziune din 1961; (c) Acordul TRIPS; (d) Tratatul OMPI privind dreptul de autor; şi (e) Tratatul OMPI privind interpretările, execuţiile şi fonogramele |
Monitorizarea compatibilităţii sistemului naţional de protecţie a obiectelor dreptului de autor şi drepturilor conexe cu sistemul internaţional şi european în vederea stabilirii gradului de armonizare şi a necesităţii implementării normelor internaţionale în legislaţia naţională | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | Nu necesită surse adiţionale | |
| 281 | Autori Fiecare parte prevede dreptul exclusiv al autorilor de a autoriza sau de a interzice: (a) reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parţială, prin orice mijloc şi sub orice formă a operelor lor; (b) orice formă de distribuţie către public, prin vînzarea originalului sau a copiilor operelor lor ori prin alte mijloace; şi (c) orice comunicare către public a operelor lor, prin mijloace tehnice cu fir sau fără fir, inclusiv punerea la dispoziţia publicului a operelor lor, astfel încît oricine să poată avea acces la acestea din orice loc şi în orice moment |
Asigurarea respectării prevederilor acordului prin implementarea art.11 din Legea nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Pe parcurs | ||
| 282 | Artişti interpreţi sau executanţi Fiecare parte prevede dreptul exclusiv al artiştilor interpreţi sau executanţi: (a) de a autoriza sau interzice fixarea interpretărilor sau a execuţiilor lor; (b) de a autoriza sau interzice reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parţială, prin orice mijloc şi sub orice formă, a fixărilor interpretărilor sau execuţiilor lor; (c) de a pune la dispoziţia publicului, prin vînzare sau prin alte mijloace, fixările interpretărilor sau execuţiilor lor; (d) de a autoriza sau interzice punerea la dispoziţia publicului, prin mijloace tehnice cu fir sau fără fir, astfel încît oricine să poată avea acces din orice loc şi în orice moment la fixările interpretărilor sau execuţiilor lor; (e) de a autoriza sau interzice radiodifuzarea sau televizarea fără fir şi comunicarea către public a interpretărilor sau execuţiilor lor, cu excepţia cazului în care interpretarea sau execuţia este ea însăşi deja o execuţie sau interpretare radiodifuzată ori televizată sau efectuată pornind de la o fixare |
Asigurarea respectării prevederilor Acordului prin implementarea art.33 din Legea nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Pe parcurs | ||
| 283 | Producători de fonograme Fiecare parte prevede dreptul exclusiv al producătorilor de fonograme: (a) de a autoriza sau interzice reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parţială, prin orice mijloc şi sub orice formă, a fonogramelor lor; (b) de a pune la dispoziţia publicului fonogramele lor, inclusiv copii după acestea, prin vînzare sau prin alte mijloace; şi (c) de a autoriza sau interzice punerea la dispoziţia publicului a fonogramelor lor, prin mijloace tehnice cu fir sau fără fir, astfel încît oricine să poată avea acces la acestea din orice loc şi în orice moment |
Asigurarea respectării prevederilor Acordului prin implementarea art.34 din Legea nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Pe parcurs | ||
| 284 | Organisme de radiodifuziune şi televiziune Fiecare parte prevede dreptul exclusiv al organismelor de radiodifuziune şi televiziune de a autoriza sau de a interzice: (a) fixarea emisiunilor lor; (b) reproducerea fixărilor emisiunilor lor; (c) punerea la dispoziţia publicului, prin mijloace tehnice cu fir sau fără fir, a fixărilor emisiunilor lor; şi (d) reluarea radiodifuzării sau televizării fără fir a emisiunilor lor, precum şi comunicarea către public a emisiunilor lor, dacă această comunicare este făcută în locuri accesibile publicului prin plata unei taxe de intrare |
Asigurarea respectării prevederilor Acordului prin implementarea art.36 din Legea nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Pe parcurs | ||
| 285 | Radiodifuzarea sau televizarea şi comunicarea către public (1) Fiecare parte prevede un drept pentru a asigura că utilizatorul plăteşte o remuneraţie echitabilă unică atunci cînd o fonogramă publicată în scopuri comerciale sau o reproducere a acestei fonograme este utilizată în scopul unei radiodifuzări sau televizări fără fir sau pentru orice comunicare către public şi se asigură că această remuneraţie este repartizată între artiştii interpreţi sau executanţi şi producătorii de fonograme în cauză |
Asigurarea respectării prevederilor Acordului prin implementarea art.37 din Legea nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Pe parcurs | ||
| (2) În absenţa unui acord între artiştii interpreţi sau executanţi şi producătorii de fonograme, fiecare parte poate stabili condiţiile repartizării acestei remuneraţii între aceştia | ||||||
| 286 | Durata protecţiei (1) Dreptul de autor asupra unei opere literare sau artistice în sensul articolului 2 din Convenţia de la Berna se aplică pe întreaga durată de viaţă a autorului şi timp de 70 de ani după decesul său, indiferent de data la care opera a fost pusă în mod legal la dispoziţia publicului |
1. Asigurarea respectării prevederilor Acordului prin implementarea art.23 din Legea nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2015 | Nu necesită cheltuieli adiţionale | |
| 2. Elaborarea unui proiect de lege de modificare şi completare a Legii nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe | 2015 | Nu necesită cheltuieli adiţionale | ||||
| (2) Durata protecţiei unei compoziţii muzicale cu text încetează după 70 de ani de la decesul ultimului supravieţuitor dintre următoarele persoane, indiferent dacă acestea au fost sau nu desemnate drept coautori: textierul şi compozitorul, cu condiţia ca ambele contribuţii să fi fost create în mod specific pentru respectiva compoziţie muzicală cu text | ||||||
| (3) Drepturile artiştilor interpreţi sau executanţi expiră după cel puţin 50 de ani de la data interpretării sau a execuţiei. Cu toate acestea: (a) în cazul în care fixarea interpretării sau executării, altfel decît pe o fonogramă, face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări legale către public în decursul acestei perioade, drepturile încetează după 50 de ani de la prima astfel de publicare sau de la prima astfel de comunicare către public, luînd în considerare, în mod cronologic, prima dintre aceste date; (b) în cazul în care fixarea interpretării sau executării pe o fonogramă face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări legale către public în decursul acestei perioade, drepturile încetează după 70 de ani de la prima astfel de publicare sau de la prima astfel de comunicare către public, luînd în considerare, în mod cronologic, prima dintre aceste date |
||||||
| (4) Drepturile producătorilor de fonograme expiră după cel puţin 50 de ani de la data fixării lor. Cu toate acestea: (a) în cazul în care, în decursul acestei perioade, o fonogramă face obiectul unei publicări legale, drepturile respective expiră după cel puţin 70 de ani de la data primei publicări legale. În cazul în care nu a avut loc o publicare legală în perioada menţionată la prima teză, iar fonograma a făcut obiectul unei comunicări legale către public în această perioadă, drepturile respective expiră după cel puţin 70 de ani de la data primei comunicări legale către public; (b) în cazul în care, după 50 ani de cînd o fonogramă face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări către public, producătorul de fonograme nu oferă copii ale fonogramei pentru vînzare în cantitate suficientă sau nu pune fonograma la dispoziţia publicului, artistul interpret sau executant poate rezilia contractul prin care a transferat sau cesionat unui producător de fonograme drepturile sale asupra fixării interpretării sau executării sale |
||||||
| (5) Drepturile organismelor de radiodifuziune şi de televiziune încetează după cel puţin 50 de ani de la prima difuzare a unei emisiuni, indiferent dacă această emisiune a fost difuzată cu fir sau fără fir, inclusiv prin cablu sau prin satelit | ||||||
| (6) Perioadele prevăzute în prezentul articol se calculează începînd cu data de 1 ianuarie a anului care urmează celui în care a avut loc faptul generator | ||||||
| 287 | Protecţia măsurilor tehnologice (1) Fiecare parte prevede o protecţie juridică adecvată împotriva eludării măsurilor tehnologice eficace, pe care persoana respectivă o efectuează cu bună ştiinţă sau avînd motive întemeiate să ştie că urmăreşte acest obiectiv |
Asigurarea respectării prevederilor Acordului prin implementarea art.52 din Legea nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Pe parcurs | ||
| (2) Fiecare parte prevede o protecţie juridică adecvată împotriva fabricării, importului, distribuirii, vînzării, închirierii, publicităţii în scopul vînzării sau închirierii ori posesiunii în scopuri comerciale a dispozitivelor, produselor sau componentelor ori împotriva prestării de servicii care: (a) fac obiectul unei promovări, publicităţi sau vînzări în scopul eludării oricăror măsuri tehnologice eficace; (b) au doar un scop comercial sau o utilizare semnificativ limitată, alta decît eludarea oricăror măsuri tehnologice eficace; sau (c) sînt proiectate, produse, adaptate sau realizate în principal în scopul de a permite sau de a facilita eludarea oricăror măsuri tehnologice eficace |
||||||
| (3) În sensul prezentului acord, sintagma “măsuri tehnologice” înseamnă orice tehnologie, dispozitiv sau componentă care, în cadrul funcţionării normale, este proiectată pentru a preveni sau limita, în ceea ce priveşte operele sau alte elemente protejate, acte care nu sînt autorizate de titularul dreptului de autor sau al unui drept conex, conform legislaţiei naţionale. Măsurile tehnologice sînt considerate “eficace” dacă utilizarea unei opere sau a unui alt element protejat este controlată de către titularii de drepturi prin aplicarea unui control al accesului sau a unui procedeu de protecţie, cum ar fi criptarea, bruierea sau alte transformări ale operei sau ale altui obiect protejat, sau a unui mecanism de control al copierii, care îndeplineşte obiectivul de protecţie | ||||||
| 288 | Protecţia informării privind regimul drepturilor (1) Fiecare parte prevede o protecţie juridică adecvată împotriva oricărei persoane care desfăşoară fără autorizaţie următoarele acte: (a) eliminarea sau modificarea oricăror informaţii referitoare la gestionarea drepturilor în format electronic; (b) distribuirea, importul în vederea distribuirii, radiodifuzarea sau televizarea, comunicarea către public sau punerea la dispoziţia publicului a unor opere sau a altor elemente protejate în temeiul prezentului acord, din care au fost eliminate sau modificate fără autorizaţie informaţiile referitoare la gestionarea drepturilor în format electronic, dacă persoana respectivă ştie sau are motive întemeiate să ştie că, făcînd acest lucru, provoacă, permite, facilitează sau ascunde încălcarea unui drept de autor sau a oricăror drepturi conexe prevăzute de legislaţia naţională |
Asigurarea respectării prevederilor Acordului prin implementarea art.53 din Legea nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Pe parcurs | ||
| (2) În sensul prezentului capitol, sintagma “informaţii referitoare la gestionarea drepturilor” înseamnă orice informaţie furnizată de titularii drepturilor care permite identificarea operei sau a oricărui alt element care face obiectul protecţiei în temeiul prezentului capitol, a autorului sau a oricărui alt titular al drepturilor, ori informaţii despre condiţiile şi modalităţile de utilizare a operei sau a oricărui alt element protejat, precum şi orice numere sau coduri care reprezintă aceste informaţii. Alineatul (1) se aplică atunci cînd oricare dintre aceste informaţii este asociată unei copii a unei opere sau a altui element care face obiectul protecţiei în temeiul prezentului capitol sau apare în legătură cu o comunicare către public a operei sau a elementului protejat respectiv | ||||||
| 289 | Excepţii şi limitări (1) În conformitate cu convenţiile şi cu acordurile internaţionale la care sînt părţi, fiecare parte poate prevedea limitări sau excepţii privind drepturile stabilite la articolele 281 şi 286 din prezentul acord numai în anumite cazuri specifice în care nu se aduce atingere exploatării normale a elementului protejat şi nici nu se cauzează vreun prejudiciu nejustificat intereselor legitime ale titularilor drepturilor |
Asigurarea respectării prevederilor Acordului prin implementarea art.24-25 din Legea nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Pe parcurs | ||
| (2) Fiecare parte prevede că actele temporare de reproducere menţionate la articolele 282 şi 285 din prezentul acord, care sînt tranzitorii sau accesorii şi constituie o parte integrantă şi esenţială a unui proces tehnologic şi al căror scop unic este să permită: (a) transmiterea, în cadrul unei reţele între terţi, de către un intermediar; sau (b) utilizarea legală a unei opere ori a unui alt element protejat şi care nu au semnificaţie economică de sine stătătoare, sînt exceptate de la dreptul de reproducere prevăzut la articolele 282 şi 285 din prezentul acord |
||||||
| 290 | Dreptul de suită al artiştilor (1) Fiecare parte prevede, în beneficiul autorului unei opere originale de artă, un drept de suită, definit ca un drept inalienabil şi la care nu se poate renunţa nici chiar anticipat, de a încasa o redevenţă pe baza preţului de vînzare obţinut la orice revînzare a operei, ulterioară primei înstrăinări a operei de către autor |
Asigurarea respectării prevederilor Acordului prin implementarea art.20 din Legea nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Pe parcurs | ||
| (2) Dreptul menţionat la alineatul (1) se aplică tuturor actelor de revînzare care implică, în calitate de vînzători, cumpărători sau intermediari, profesionişti ai pieţei obiectelor de artă, cum ar fi saloane, galerii de artă şi, în general, orice comerciant de opere de artă | ||||||
| (3) Fiecare parte poate prevedea că dreptul menţionat la alineatul (1) nu se aplică actelor de revînzare în cadrul cărora vînzătorul a achiziţionat opera direct de la autorul acesteia cu mai puţin de trei ani înainte de data revînzării în cauză şi dacă preţul de revînzare nu depăşeşte o anumită sumă minimă | ||||||
| (4) Redevenţa se plăteşte de către vînzător. Fiecare parte poate prevedea că una dintre persoanele fizice sau juridice menţionate la alineatul (2), alta decît vînzătorul, poate fi singura obligată la această plată sau poate împărţi cu vînzătorul această obligaţie Protecţia oferită poate fi exercitată în măsura permisă de către partea în care este solicitată această protecţie. Procedura de colectare şi sumele sînt aspecte care sînt determinate de legislaţia naţională | ||||||
| 291 | Cooperarea privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor Părţile depun eforturi pentru a promova dialogul şi cooperarea între societăţile lor respective de gestiune colectivă a drepturilor de autor în scopul de a promova disponibilitatea operelor şi a altor elemente protejate şi transferul de redevenţe pentru utilizarea acestor opere sau a altor elemente protejate |
2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Drepturile de proprietate intelectuală - Consolidarea structurilor instituţionale relevante, precum şi a oficiilor pentru drepturile de proprietate industrială, protecţia drepturilor de autor şi societăţilor de gestiune colectivă; extinderea cooperării cu autorităţile din ţările terţe şi asociaţiile din industrie |
Notă: Acţiune realizată. Implementarea activităţilor prevăzute în pct.3. 8 al Planului de acţiuni pentru anii 2012-2014 privind implementarea Strategiei naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale pînă în anul 2020 | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2014-2016 | Bugetul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, contribuţia donatorilor |
Subsecţiunea 2 Mărci comerciale |
||||||
| 292 | Acorduri internaţionale Părţile: (a) respectă Protocolul referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internaţională a mărcilor, Tratatul OMPI privind dreptul mărcilor şi Aranjamentul de la Nisa privind încadrarea internaţională a produselor şi serviciilor în vederea înregistrării mărcilor; şi (b) depun toate eforturile rezonabile pentru a adera la Tratatul de la Singapore privind dreptul mărcilor |
Asigurarea respectării prevederilor tratatelor internaţionale menţionate în art.292 lit.(a), la care Republica Moldova este parte, în procedurile de înregistrare a mărcilor atît pe cale naţională, cît şi pe cale internaţională Notă: Tratatul de la Singapore privind dreptul mărcilor este în vigoare pentru Republica Moldova din 16 martie 2009 http://www.wipo.int/wipolex/ en/wipo_treaties/parties.jsp?treaty_id=30&group_id=1 |
Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | Nu necesită finanţare suplimentară | |
| 293 | Procedura de înregistrare (1) Fiecare parte prevede un sistem pentru înregistrarea mărcilor comerciale în cadrul căruia fiecare decizie finală negativă adoptată de autoritatea relevantă în materie de mărci comerciale se comunică în scris solicitantului şi se justifică în mod corespunzător |
1. Perfecţionarea modului de expunere şi argumentare a deciziilor de refuz Notă: Procedura de opoziţie este prevăzută în Legea nr.38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor (art. 40, 41 şi 79) |
Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | Bugetul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | |
| (2) Fiecare parte prevede posibilitatea de a se formula opoziţii la cererile de înregistrare a mărcilor comerciale. Aceste proceduri de opoziţie sînt contradictorii | 2. Perfecţionarea Bazei de date “Mărci”, accesibilă online, cu titlu gratuit, la http://www.db.agepi.md/ marcireprezentanti/ Search.aspx, în vederea completării cu criterii de căutare suplimentare | Trimestrul II, 2014 | ||||
| (3) Părţile furnizează o bază de date electronică disponibilă pentru consultare publică conţinînd cereri de înregistrare şi înregistrări ale mărcilor comerciale | ||||||
| 294 | Mărci comerciale cunoscute Pentru a pune în aplicare articolul 6bis din Convenţia de la Paris şi articolul 16 alineatele (2) şi (3) din Acordul TRIPS privind protecţia mărcilor comerciale cunoscute, părţile aplică Recomandarea comună referitoare la dispoziţiile privind protecţia mărcilor comerciale cunoscute, adoptată de Adunarea Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale şi de Adunarea Generală a Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI) în cadrul celei de a treizeci şi patra serii de sesiuni a Adunărilor statelor membre ale OMPI (septembrie 1999) |
Includerea în proiectul de modificare a Legii nr.38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor a unor modificări ale art.324: - Materialele anexate la cererea de constatare a notorietăţii mărcii privind excluderea taxei pentru recunoaşterea notorietăţii şi a documentului care confirmă începutul şi perioada utilizării mărcii |
Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2014 | În limitele bugetului Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | |
| 295 | Excepţii de la drepturile conferite de o marcă comercială Fiecare parte prevede excepţii limitate de la drepturile conferite de o marcă comercială, cum ar fi utilizarea echitabilă a termenilor descriptivi, protecţia indicaţiilor geografice, în conformitate cu articolul 303 din prezentul acord, sau alte excepţii limitate care ţin seama de interesele legitime ale titularului mărcii comerciale şi ale părţilor terţe |
Elaborarea şi promovarea adoptării proiectului de modificare a Legii nr.38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor pentru excluderea taxei pentru recunoaşterea notorietăţii şi a documentului care confirmă începutul şi perioada utilizării mărcii | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2015 | ||
Subsecţiunea 3 Indicaţii geografice |
||||||
| 296 | Domeniul de aplicare (1) Prezenta subsecţiune se aplică recunoaşterii şi protejării indicaţiilor geografice originare de pe teritoriile părţilor |
Asigurarea respectării prevederilor Acordului prin implementarea Legii nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate care este conformă cu prevederile prezentului articol | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | ||
| (2) Pentru ca o indicaţie geografică a unei părţi să fie protejată de cealaltă parte, aceasta se referă la produse care intră în domeniul de aplicare al legislaţiei părţii respective menţionată la articolul 297 din prezentul acord | ||||||
| (3) “Indicaţie geografică” înseamnă o indicaţie în sensul definiţiei de la articolul 22 alineatul (1) din Acordul TRIPS, care include şi “denumirile de origine” | ||||||
| 297 | Indicaţii geografice recunoscute (1) După examinarea legislaţiei Republicii Moldova privind protecţia indicaţiilor geografice enumerate în partea A din anexa XXX A la prezentul acord, Uniunea concluzionează că această legislaţie este în conformitate cu elementele prevăzute în partea C din anexa XXX-A la prezentul acord |
1. Monitorizarea legislaţiei UE enumerate în partea A din anexa XXX-A la Acordul de Asociere şi, în cazul unor modificări relevante pentru respectivul Acord, ajustarea legislaţiei naţionale la aceste modificări | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | Nu necesită finanţare suplimentară | |
| (2) După examinarea legislaţiei Uniunii privind protecţia indicaţiilor geografice enumerate în partea B din anexa XXX-A la prezentul acord, Republica Moldova concluzionează că această legislaţie este în conformitate cu elementele prevăzute în partea C din anexa XXX-A la prezentul acord | 2. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2015 | |||
| (3) După încheierea unei proceduri de prezentare a obiecţiilor în conformitate cu criteriile stabilite în anexa XXX-B la prezentul acord şi după examinarea indicaţiilor geografice pentru produsele agricole şi produsele alimentare ale Uniunii, enumerate în anexa XXX-C la prezentul acord, şi a indicaţiilor geografice pentru vinurile, vinurile aromatizate şi băuturile spirtoase ale Uniunii, enumerate în anexa XXX-D la prezentul acord, care au fost înregistrate de Uniune în temeiul legislaţiei menţionate la alineatul (2) din prezentul articol, Guvernul Republicii Moldova protejează aceste indicaţii geografice în conformitate cu nivelul de protecţie stabilit în prezenta subsecţiune | 3. Elaborarea unui proiect de hotărîre a Guvernului pentru modificarea Regulamentului privind procedura de depunere, examinare şi înregistrare a indicaţiilor geografice, a denumirilor de origine şi a specialităţilor tradiţionale garantate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.610 din 5 iulie 2010 | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Trimestrul II, 2016 | |||
| (4) După încheierea unei proceduri de prezentare a obiecţiilor în conformitate cu criteriile stabilite în anexa XXX-B la prezentul acord şi după examinarea indicaţiilor geografice pentru produsele agricole şi produsele alimentare ale Republicii Moldova, enumerate în anexa XXX-C la prezentul acord, şi a indicaţiilor geografice pentru vinurile, vinurile aromatizate şi băuturile spirtoase ale Republicii Moldova, enumerate în anexa XXX-D la prezentul acord, care au fost înregistrate de Republica Moldova în temeiul legislaţiei menţionate la alineatul (1) din prezentul articol, Uniunea protejează aceste indicaţii geografice în conformitate cu nivelul de protecţie stabilit în prezenta subsecţiune | ||||||
| (5) Deciziile comitetului mixt instituit prin articolul 11 din Acordul dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova privind protecţia indicaţiilor geografice ale produselor agricole şi alimentare referitoare la modificarea anexelor III şi IV la acordul respectiv, care sînt adoptate înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord, sînt considerate ca fiind decizii ale Subcomitetului pentru indicaţii geografice, iar indicaţiile geografice adăugate la anexele III şi IV la acordul respectiv sînt considerate ca făcînd parte din anexele XXX-C şi XXX-D la prezentul acord. Prin urmare, părţile protejează aceste indicaţii geografice drept indicaţii geografice recunoscute în temeiul prezentului acord | ||||||
| 298 | Adăugarea unor indicaţii geografice noi (1) Părţile convin asupra posibilităţii de a adăuga în anexele XXX-C şi XXX-D la prezentul acord noi indicaţii geografice pentru a fi protejate, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 306 alineatul (3) din prezentul acord, după încheierea procedurii de prezentare a obiecţiilor şi după examinarea indicaţiilor geografice menţionate la articolul 297 alineatele (3) şi (4) din prezentul acord, în mod satisfăcător pentru ambele părţi |
1. Prezentarea în cadrului Subcomitetului pentru Indicaţii Geografice (IG), instituit în baza art.306 al Acordului de Asociere, a indicaţiilor geografice protejate din Republica Moldova şi a documentelor aferente necesare pentru asigurarea protecţiei în Uniunea Europeană | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | În limitele resurselor bugetare | |
| (2) O parte nu este obligată să protejeze ca indicaţie geografică o denumire care este în conflict cu denumirea unui soi de plante, inclusiv a unui soi de struguri de vinificaţie, sau a unei rase de animale şi care, în consecinţă, poate induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului | 2. Realizarea procedurilor aferente în vederea includerii unor IG noi din UE în Anexele XXX-C şi XXX-D la Acordul de Asociere (recepţionarea prin intermediul Subcomitetului pentru IG, publicarea în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială (BOPI) spre consultări publice şi examinarea indicaţiilor geografice din UE în vederea evitării conflictelor cu mărci anterior înregistrate în Republica Moldova) şi neinducerii în eroare a consumatorului | |||||
| 299 | Domeniul de aplicare al protecţiei indicaţiilor geografice (1) Indicaţiile geografice enumerate în anexele XXX C şi XXX D la prezentul acord, inclusiv cele adăugate în temeiul articolului 298 din prezentul acord, sînt protejate împotriva: (a) oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte a unei denumiri protejate: (i) pentru produse comparabile care nu sînt conforme specificaţiilor de produs ale denumirii protejate; sau (ii) în măsura în care această utilizare exploatează reputaţia unei indicaţii geografice; (b) oricărei utilizări abuzive, imitări sau evocări, chiar dacă originea adevărată a produsului este indicată sau dacă denumirea protejată este tradusă, transcrisă, transliterată sau însoţită de expresii precum “stil”, “tip”, “metodă”, “produs(ă) ca la/în”, “imitaţie”, “gust”, “similar” sau alte formulări similare; (c) oricărei menţiuni false sau înşelătoare privind provenienţa, originea, natura sau calităţile esenţiale ale produsului, care apare pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau în documentele referitoare la produsul în cauză, precum şi împotriva ambalării produsului într-un ambalaj de natură să creeze o impresie eronată cu privire la originea acestuia; şi (d) oricărei alte practici care ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului |
Crearea premiselor necesare pentru a exclude înregistrarea pe numele persoanelor neautorizate a mărcilor, desenelor şi modelelor industriale ce conţin în componenţa lor indicaţii geografice ale UE protejate: a) mentenanţa modulului “Indicaţii geografice din UE” în baza de date “Indicaţii geografice” şi oferirea accesului gratuit pentru documentare publicului larg prin intermediul site-ului AGEPI; b) instruirea experţilor Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, informarea mandatarilor autorizaţi în domeniul proprietăţii intelectuale şi implementarea în procedura de examinare a mărcilor şi designului industrial a documentării obligatorii în baza de date “Indicaţii Geografice din UE”; c) completarea listei serviciilor prestate de Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală la cererea solicitanţilor cu serviciile de documentare în baza de date “Indicaţii geografice din UE” şi consultanţă în domeniul respectiv |
Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | ||
| (2) În cazul indicaţiilor geografice total sau parţial omonime, protecţia se acordă fiecărei indicaţii, cu condiţia ca aceasta să fi fost utilizată cu bună credinţă şi ţinînd seama, în mod corespunzător, de utilizarea locală şi tradiţională şi de riscul real de confuzie. Fără a aduce atingere articolului 23 in Acordul TRIPS, părţile decid de comun acord cu privire la condiţiile concrete de utilizare care permit diferenţierea indicaţiilor geografice omonime, ţinînd seama de necesitatea de a asigura un tratament echitabil pentru producătorii în cauză şi de a evita inducerea în eroare a consumatorilor. O denumire omonimă care lasă consumatorilor impresia greşită că produsele sînt originare dintr-un alt teritoriu nu se înregistrează, chiar dacă denumirea este exactă în ceea ce priveşte teritoriul, regiunea sau localitatea din care este originar produsul respectiv | ||||||
| (3) Atunci cînd, în cadrul negocierilor cu o ţară terţă, una dintre părţi propune protejarea unei indicaţii geografice a respectivei ţări terţe care este omonimă cu o indicaţie geografică a celeilalte părţi, aceasta din urmă este consultată şi are posibilitatea de a prezenta observaţii înainte ca denumirea să devină protejată | ||||||
| (4) Nici o dispoziţie din prezenta subsecţiune nu obligă o parte să protejeze o indicaţie geografică a celeilalte părţi care nu este protejată sau care încetează să mai fie protejată în ţara de origine. Părţile îşi notifică reciproc cazul în care o indicaţie geografică a încetat să mai fie protejată în ţara sa de origine Dispoziţiile prezentei subsecţiuni nu aduc atingere în nici un mod dreptului oricărei persoane de a utiliza, în operaţiunile comerciale, numele persoanei în cauză sau numele predecesorului persoanei în cauză în activităţile comerciale, cu excepţia cazului în care acest nume este utilizat astfel încît să inducă în eroare consumatorii | ||||||
| 300 | Dreptul de utilizare a indicaţiilor geografice (1) O denumire protejată în temeiul prezentei subsecţiuni poate fi folosită de orice operator care comercializează, produce, prelucrează sau prepară produse agricole, produse alimentare, vinuri, vinuri aromatizate sau băuturi spirtoase care respectă specificaţiile de produs corespunzătoare ale produsului |
Elaborarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate în vederea ajustării unor prevederi ce ţin de dreptul de utilizare a indicaţiilor geografice cu prevederile alin.(2) al articolului indicat | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Trimestrul II, 2015 | În limitele resurselor bugetare aprobate | |
| (2) Odată ce o indicaţie geografică este protejată în temeiul prezentei subsecţiuni, utilizarea denumirii protejate nu mai face obiectul nici unei înregistrări a utilizatorilor şi al nici unei alte taxe | ||||||
| 301 | Asigurarea respectării protecţiei Părţile asigură respectarea protecţiei prevăzute la articolele 297 şi 300 din prezentul acord prin acţiuni administrative sau proceduri judiciare adecvate, după caz, inclusiv la frontierele vamale (export şi import), pentru a preveni şi a opri orice utilizare ilegală a indicaţiilor geografice protejate. De asemenea, părţile asigură respectarea unei astfel de protecţii la cererea unei părţi interesate |
Aplicarea corespunzătoare a Legii nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate, precum şi a Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008, Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002 şi Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000, care prevăd norme cu referire la asigurarea respectării drepturilor, inclusiv procedura iniţierii unei acţiuni civile, contravenţionale, penale, precum şi procedura de depunere şi examinare a cererii de intervenţie la frontieră în cadrul Serviciului Vamal | Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | În limitele resurselor bugetare aprobate | |
| 302 | Punerea în aplicare a acţiunilor complementare Fără a se aduce atingere angajamentelor anterioare ale Republicii Moldova de a acorda protecţie indicaţiilor geografice ale Uniunii derivate din acorduri internaţionale privind protejarea indicaţiilor geografice şi asigurarea respectării lor, inclusiv angajamentelor asumate prin Acordul de la Lisabona privind protecţia şi înregistrarea internaţională a denumirilor de origine, şi în conformitate cu articolul 301 din prezentul acord, Republica Moldova beneficiază de o perioadă de tranziţie de cinci ani, începînd cu 1 aprilie 2013, pentru a lua toate măsurile complementare necesare în vederea opririi oricărei utilizări ilegale a indicaţiilor geografice protejate, în special măsurile aplicabile la frontierele vamale |
Solicitarea asistenţei experţilor europeni, prin intermediul Subcomitetului pentru indicaţii geografice, în vederea acordării consultanţei instituţiilor naţionale privind protejarea indicaţiilor geografice în conformitate cu acordul Republica Moldova – UE privind protecţia indicaţiilor geografice şi cu Acordul de Asociere, în special cu referire la procedurile ex-officio şi măsurile aplicabile la frontierele vamale | Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor | 2014-2015 | Asistenţa UE | |
| 303 | Relaţia cu mărcile comerciale (1) Părţile refuză sau anulează, din oficiu sau la cererea oricărei părţi interesate, în conformitate cu legislaţia oricăreia dintre părţi, înregistrarea unei mărci comerciale care corespunde uneia dintre situaţiile menţionate la articolul 299 alineatul (1) din prezentul acord în privinţa unei indicaţii geografice protejate pentru produse similare, cu condiţia ca cererea de înregistrare a mărcii comerciale să fi fost depusă după data cererii de protecţie a indicaţiei geografice pe teritoriul respectiv |
1. Includerea indicaţiilor geografice protejate în temeiul Acordului, în baza de date a indicaţiilor geografice (modulul “Indicaţii geografice din UE”) | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | În limitele resurselor bugetare | |
| 2. Utilizarea informaţiei în cadrul procedurilor examinării de fond a cererilor de înregistrare a mărcilor, indicaţiilor geografice, denumirilor de origine, desenelor şi modelelor industriale, pentru a evita înregistrarea obiectelor de proprietate intelectuală ce ar include indicaţiile geografice şi denumirile de origine din Comunitatea Europeană protejate în baza Acordului | ||||||
| (2) În cazul indicaţiilor geografice menţionate la articolul 297 din prezentul acord, data cererii de protecţie este 1 aprilie 2013 | ||||||
| (3) În cazul indicaţiilor geografice menţionate la articolul 298 din prezentul acord, data cererii de protecţie este data transmiterii către cealaltă parte a unei cereri de protecţie a unei indicaţii geografice | ||||||
| (4) În cazul indicaţiilor geografice menţionate la articolul 298 din prezentul acord, părţile nu au obligaţia să protejeze o indicaţie geografică dacă, dată fiind existenţa unei mărci comerciale renumite sau cunoscute, protecţia poate induce în eroare consumatorii cu privire la adevărata identitate a produsului | ||||||
| (5) Fără a aduce atingere alineatului (4) din prezentul articol, părţile protejează indicaţiile geografice şi în cazul în care există o marcă comercială prealabilă. O marcă comercială prealabilă înseamnă o marcă a cărei utilizare corespunde uneia dintre situaţiile menţionate la articolul 299 alineatul (1) din prezentul acord şi care a fost solicitată, înregistrată sau, dacă această posibilitate este prevăzută de legislaţia în cauză, consacrată prin uz pe teritoriul uneia dintre părţi anterior datei la care cererea de protecţie a indicaţiei geografice a fost prezentată de cealaltă parte în temeiul prezentei subsecţiuni. O astfel de marcă comercială poate continua să fie utilizată şi reînnoită fără a aduce atingere protecţiei acordate indicaţiei geografice, cu condiţia să nu existe motive de anulare sau de revocare a mărcii respective în legislaţia părţilor cu privire la mărcile comerciale | ||||||
| 304 | Norme generale (1) Prezenta subsecţiune se aplică fără a aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor părţilor în temeiul Acordului OMC |
Cooperarea Părţilor în cadrul Subcomitetului pentru indicaţii geografice, instituit în conformitate cu articolul 306 din Acordul de Asociere, inclusiv în vederea informării reciproce cu privire la reglementările ce ţin de importul, exportul şi comercializarea produselor menţionate la art.297 şi 298 din Acordul de Asociere | Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor, Serviciul Vamal | Permanent | Bugetele autorităţilor, asistenţa UE | |
| (2) Fără a aduce atingere articolului 302 din prezentul acord, importul, exportul şi comercializarea oricărui produs menţionat la articolele 297 şi 298 din prezentul acord se desfăşoară în conformitate cu actele cu putere de lege şi actele administrative aplicabile pe teritoriul părţii importatoare | ||||||
| (3) Orice aspect legat de specificaţiile tehnice ale denumirilor înregistrate este tratat în cadrul Subcomitetului pentru indicaţii geografice, instituit în temeiul articolului 306 din prezentul acord | ||||||
| (4) Indicaţiile geografice protejate în temeiul prezentei subsecţiuni pot fi anulate numai de către partea din care este originar produsul | ||||||
| (5) O specificaţie de produs menţionată în prezenta subsecţiune este cea aprobată, inclusiv orice modificări aprobate la rîndul lor, de către autorităţile părţii de pe teritoriul căreia este originar produsul | ||||||
| 305 | Cooperare şi transparenţă (1) Părţile menţin contactul cu privire la toate aspectele legate de punerea în aplicare şi funcţionarea prezentei subsecţiuni, fie direct, fie prin intermediul Subcomitetului pentru indicaţii geografice, instituit în temeiul articolului 306 din prezentul acord. În special, o parte poate solicita celeilalte părţi informaţii privind specificaţiile de produs ale produselor şi modificările acestora, precum şi punctele de contact pentru dispoziţiile în materie de control |
1. Conlucrarea cu UE cu privire la toate aspectele legate de punerea în aplicare şi funcţionarea prezentei Subsecţiuni | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Ministerul Economiei | Permanent | În limitele resurselor bugetare aprobate | |
| 2. Publicarea caietelor de sarcini (online, pe site-ul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală) şi a documentelor unice ale acestora (în BOPI şi pe site-ul AGEPI), inclusiv a modificărilor operate în acestea | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | |||||
| (2) Fiecare parte poate face publice specificaţiile de produs sau o fişă rezumat a acestor specificaţii, precum şi punctele de contact pentru dispoziţiile în materie de control corespunzătoare indicaţiilor geografice ale celeilalte părţi, protejate în temeiul prezentului articol | ||||||
| 3. Prezentarea, la solicitarea UE, a documentelor unice referitor la indicaţiile geografice protejate ale Republicii Moldova traduse în limba engleză | ||||||
| 306 | Subcomitetul pentru indicaţii geografice (1) Se instituie Subcomitetul pentru indicaţii geografice |
1. Îndeplinirea obligaţiilor ce revin Republicii Moldova în cadrul Subcomitetului pentru indicaţii geografice Notă: Prin Hotărîrea Guvernului nr.969 din 4 decembrie 2013 a fost aprobată componenţa nominală a părţii moldave a Comitetului Mixt în cadrul Acordului dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană cu privire la protecţia indicaţiilor geografice ale produselor agricole şi alimentare |
Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Agenţia de Stat pentru Protecţia Consumatorilor, Serviciul Vamal | 2014-2015 | În limitele bugetelor aprobate | |
| (2) Subcomitetul pentru indicaţii geografice este alcătuit din reprezentanţi ai părţilor şi are drept obiectiv monitorizarea dezvoltării prezentei subsecţiuni şi intensificarea cooperării şi a dialogului dintre părţi privind indicaţiile geografice. Subcomitetul pentru indicaţii geografice prezintă rapoarte Comitetului de asociere, reunit în configuraţia comerţ prevăzută la articolul 438 alineatul (4) din prezentul acord | ||||||
| (3) Subcomitetul pentru indicaţii geografice decide prin consens. Acesta îşi stabileşte propriul regulament de procedură. Se întruneşte cel puţin o dată pe an şi la cererea oricăreia dintre părţi, alternativ în UE şi în Republica Moldova, la o dată, într-un loc şi într-un mod (care poate include videoconferinţa) stabilite de comun acord de părţi, dar nu mai tîrziu de 90 de zile de la formularea cererii | 2. Monitorizarea îndeplinirii obligaţiunilor Republicii Moldova conform procesului-verbal al primei reuniuni a Comitetului Mixt din 22 ianuarie 2014; participarea Republicii Moldova la ce-a de-a doua reuniune a Subcomitetului pentru indicaţii geografice şi raportarea progreselor înregistrate în domeniu | Permanent | ||||
| (4) Subcomitetul pentru indicaţii geografice asigură, de asemenea, funcţionarea adecvată a prezentei subsecţiuni şi poate lua în considerare orice aspect legat de punerea în aplicare şi funcţionarea acesteia. În special, acesta răspunde de: (a) modificarea părţilor A şi B din anexa XXX-A la prezentul acord în ceea ce priveşte trimiterile la legislaţia aplicabilă de către părţi; (b) modificarea anexelor XXX-C şi XXX-D la prezentul acord în ceea ce priveşte indicaţiile geografice; (c) schimburile de informaţii cu privire la evoluţiile legislative şi politice în materie de indicaţii geografice, precum şi la orice alt aspect de interes reciproc în acest domeniu; (d) schimburile de informaţii cu privire la indicaţiile geografice în vederea analizării posibilităţii de protejare a acestora în conformitate cu prezenta subsecţiune; şi (e) monitorizarea celor mai recente evoluţii legate de asigurarea respectării protecţiei indicaţiilor geografice enumerate în anexele XXX-C şi XXX-D la prezentul acord |
3. Realizarea schimbului de informaţii cu privire la indicaţiile geografice noi ale ambelor părţi | |||||
Subsecţiunea 4 Desene şi modele industriale |
||||||
| 307 | Acorduri internaţionale Părţile respectă Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale din 1999 |
1. Asigurarea îndeplinirii dispoziţiilor Actului de la Geneva al Acordului de la Haga privind înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale (1999) | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | În limitele resurselor bugetare | |
| 2. Participarea la activitatea Uniunii de la Haga şi lucrările Grupului de lucru OMPI pentru dezvoltarea juridică a sistemului de la Haga privind înregistrarea internaţională a designului industrial | 2014-2015 | |||||
| 308 | Protecţia desenelor sau modelelor înregistrate (1) Fiecare parte asigură protecţia desenelor sau modelelor create în mod independent, care sînt noi şi originale . Această protecţie este asigurată prin înregistrare, care conferă titularilor desenului sau modelului înregistrat un drept exclusiv în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol |
Asigurarea implementării prevederilor Legii nr.161-XVI din 12 iulie 2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | ||
| (2) Un desen sau un model aplicat unui produs sau încorporat într-un produs care constituie o parte componentă a unui produs complex este considerat ca fiind nou şi original numai: (a) dacă, după încorporarea în produsul complex, partea componentă rămîne vizibilă la o utilizare normală a produsului; şi (b) în măsura în care caracteristicile vizibile ale părţii componente îndeplinesc, în sine, condiţiile de noutate şi de originalitate |
||||||
| (3) Sintagma “utilizare normală” de la alineatul (2) litera (a) înseamnă utilizarea de către utilizatorul final, cu excepţia întreţinerii, lucrărilor de service sau de reparaţii | ||||||
| (4) Titularul unui desen sau model înregistrat are dreptul să împiedice terţii care nu au obţinut acordul său cel puţin să fabrice, să propună spre vînzare, să vîndă, să importe, să exporte, să stocheze sau să utilizeze un produs care poartă ori incorporează desenul sau modelul protejat, atunci cînd aceste acţiuni sînt întreprinse în scopuri comerciale, aduc prejudicii în mod nejustificat exploatării normale a desenului sau modelului ori nu sînt compatibile cu practicile comerciale loiale | ||||||
| (5) Durata protecţiei disponibile este de 25 de ani de la data depunerii cererii de înregistrare | ||||||
| 309 | Protecţia conferită desenelor sau modelelor neînregistrate (1) Fiecare parte prevede mijloace juridice pentru prevenirea utilizării desenelor sau modelelor neînregistrate, numai în cazul în care utilizarea contestată rezultă din copierea aspectului neînregistrat al produsului respectiv. În sensul prezentului articol, termenul “utilizare” include oferirea spre vînzare, introducerea pe piaţă, importarea sau exportarea produsului |
Asigurarea implementării prevederilor art.13 şi 20 din Legea nr.161-XVI din 12 iulie 2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | ||
| (2) Durata protecţiei disponibile pentru desenele şi modelele neînregistrate este de cel puţin trei ani de la data la care desenul sau modelul respectiv a fost făcut public într-una dintre părţi | ||||||
| 310 | Excepţii şi excluderi (1) Fiecare parte poate institui excepţii limitate de la protecţia desenelor sau modelelor, cu condiţia ca aceste excepţii să nu intre în conflict în mod nerezonabil cu exploatarea normală a desenelor sau modelelor protejate şi să nu aducă prejudicii nerezonabile intereselor legitime ale titularului desenului sau modelului protejat, ţinînd seama de interesele legitime ale terţilor |
Asigurarea implementării prevederilor art.11 şi 21din Legea nr.161-XVI din 12 iulie 2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | ||
| (2) Protecţia desenelor sau modelelor nu se extinde asupra desenelor sau modelelor dictate în principal de consideraţii de ordin tehnic sau funcţional. În special, dreptul asupra unui desen sau model nu se exercită asupra unor caracteristici de aspect ale unui produs care trebuie reproduse în forma şi dimensiunile lor exacte pentru a permite produsului în care este încorporat desenul sau modelul ori căruia îi este aplicat să fie conectat cu sau amplasat mecanic într-un alt produs, în jurul unui alt produs sau pe un alt produs, astfel încît fiecare produs să îşi poată îndeplini funcţia proprie | ||||||
| 311 | Relaţia cu drepturile de autor Un desen sau model este eligibil, de asemenea, pentru protecţia acordată în temeiul legislaţiei privind drepturile de autor ale unei părţi începînd cu data la care desenul sau modelul a fost creat sau fixat sub orice formă. Fiecare parte stabileşte măsura şi condiţiile în care se poate conferi protecţia în cauză, inclusiv gradul de originalitate necesar |
Asigurarea implementării prevederilor art.4 din Legea nr.161-XVI din 12 iulie 2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | ||
Subsecţiunea 5 Brevete |
||||||
| 312 | Acorduri internaţionale Părţile respectă dispoziţiile Tratatului OMPI de cooperare în domeniul brevetelor şi depun toate eforturile rezonabile să se conformeze dispoziţiilor Tratatului OMPI privind dreptul brevetelor |
Asigurarea implementării prevederilor Legii nr.50-XVI din 7 martie 2008 privind protecţia invenţiilor | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | ||
| 313 | Brevete şi sănătatea publică (1) Părţile recunosc importanţa Declaraţiei Conferinţei ministeriale a OMC privind Acordul TRIPS şi sănătatea publică, adoptată la 14 noiembrie 2001. În interpretarea şi exercitarea drepturilor şi obligaţiilor care decurg din prezentul capitol, părţile asigură coerenţa cu această declaraţie |
1. Aplicarea prevederilor Acordului TRIPS prin implementarea Legii nr.50-XVI din 7 martie 2008 privind protecţia invenţiilor şi Legii nr.206 din 28 septembrie 2012 privind acceptarea Protocolului de modificare a Acordului TRIPS | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | ||
| 2. Remiterea instrumentelor de acceptare a Protocolului de modificare a Acordului TRIPS, conform Legii 206 din 28 septembrie 2012 | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Economiei, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Semestrul II, 2015 | Nu necesită cheltuieli | |||
| (2) Părţile respectă Decizia Consiliului General al OMC din 30 august 2003 privind punctul 6 din declaraţia menţionată la alineatul (1) din prezentul articol şi contribuie la punerea în aplicare a acesteia | ||||||
| 314 | Certificatul suplimentar de protecţie (1) Părţile recunosc că medicamentele şi produsele de protecţie a plantelor protejate de un brevet pot face obiectul unei proceduri de autorizare administrativă înainte de introducerea pe pieţele părţilor. Părţile recunosc că perioada cuprinsă între depunerea cererii de brevet şi prima autorizare de a introduce produsul pe pieţele lor respective, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în acest scop în legislaţia naţională, poate să reducă perioada protecţiei efective în temeiul brevetului |
1. Asigurarea implementării prevederilor Legii nr.50-XVI din 7 martie 2008 privind protecţia invenţiilor | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | În limitele bugetului Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | |
| (2) Fiecare parte prevede o perioadă suplimentară de protecţie pentru un medicament sau un produs de protecţie a plantelor care este protejat de un brevet şi a făcut obiectul unei proceduri de autorizare administrativă, perioada respectivă fiind egală cu perioada menţionată la alineatul (1) a doua teză, din care se scad cinci ani | ||||||
| (3) Fără a aduce atingere alineatului (2), durata perioadei suplimentare de protecţie nu poate depăşi cinci ani | ||||||
| (4) În cazul unor medicamente pentru care au fost realizate studii pediatrice, iar rezultatele studiilor respective se reflectă în informaţiile referitoare la produs, părţile prevăd o prelungire cu şase luni a perioadei de protecţie menţionate la alineatul (2) | 2. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.50-XVI din 7 martie 2008 în vederea transpunerii pct.3 şi 4 ale respectivului articol | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2015 | |||
| 315 | Protecţia datelor prezentate pentru obţinerea unei autorizaţii de introducere pe piaţă a unui medicament (1) Fiecare parte pune în aplicare un sistem cuprinzător pentru a garanta confidenţialitatea, nedivulgarea şi nefolosirea datelor prezentate în scopul obţinerii unei autorizaţii de introducere pe piaţă a unui medicament |
Elaborarea şi promovarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, şi anume a Legii nr.1456-XII din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică şi a Legii nr.1409-XIII din 17 decembrie 1997 cu privire la medicamente | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2015 | ||
| (2) Fiecare parte se asigură că orice informaţii necesare care sînt prezentate pentru obţinerea unei autorizaţii de introducere pe piaţă a unui medicament nu sînt divulgate unor terţi şi beneficiază de protecţie împotriva utilizării comerciale neloiale În acest scop: (a) în cursul unei perioade de cel puţin cinci ani începînd de la data acordării unei autorizaţii de introducere pe piaţa părţii în cauză, nici o persoană sau entitate, publică sau privată, alta decît persoana sau entitatea care a prezentat astfel de date nedivulgate, nu are voie să folosească astfel de date, în mod direct sau indirect, fără consimţămîntul explicit al persoanei sau entităţii care a prezentat datele respective, în sprijinul unei cereri pentru autorizarea introducerii pe piaţă a unui medicament (b) în cursul unei perioade de cel puţin şapte ani începînd de la data acordării unei autorizaţii de introducere pe piaţa părţii în cauză, nu se acordă o autorizaţie de introducere pe piaţă pentru nici o cerere ulterioară, cu excepţia cazului în care solicitantul ulterior prezintă propriile date sau datele utilizate cu autorizarea titularului primei autorizaţii, care respectă aceleaşi cerinţe ca în cazul primei autorizaţii. Produsele înregistrate fără prezentarea acestor date sînt scoase de pe piaţă pînă cînd cerinţele sînt îndeplinite |
||||||
| (3) Perioada de şapte ani menţionată la alineatul (2) litera (b) se prelungeşte pînă la maximum opt ani în cazul în care, în timpul primilor cinci ani după obţinerea autorizaţiei iniţiale, titularul obţine o autorizaţie pentru una sau mai multe indicaţii terapeutice noi considerate a aduce beneficii clinice semnificative în comparaţie cu terapiile existente | ||||||
| (4) Dispoziţiile prezentului articol nu au efect retroactiv. Acestea nu afectează comercializarea medicamentelor autorizate înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord | ||||||
| (5) Republica Moldova se angajează să îşi alinieze legislaţia privind protecţia datelor referitoare la medicamente cu cea a Uniunii la o dată care urmează a fi decisă de către Comitetul de asociere, reunit în configuraţia comerţ prevăzută la articolul 438 alineatul (4) din prezentul acord | ||||||
| 316 | Protecţia datelor referitoare la produsele de protecţie a plantelor (1) Fiecare parte stabileşte cerinţele în materie de siguranţă şi eficacitate înainte de a autoriza introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor |
Elaborarea şi promovarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2015 | În limitele bugetelor aprobate | |
| (2) Fiecare parte acordă un drept temporar la protecţia datelor autorului unui raport de testare sau de studiu prezentat pentru prima oară în vederea obţinerii unei autorizaţii de introducere pe piaţă a unui produs de protecţie a plantelor În cursul perioadei de valabilitate a dreptului la protecţia datelor, raportul de testare sau de studiu nu este utilizat în favoarea unei alte persoane care doreşte să obţină o autorizaţie de introducere pe piaţă a unui produs de protecţie a plantelor, cu excepţia cazului în care titularul şi-a exprimat consimţămîntul explicit în acest sens | ||||||
| (3) Raportul de testare sau de studiu îndeplineşte următoarele condiţii: (a) este necesar pentru autorizarea sau pentru modificarea unei autorizaţii spre a permite utilizarea produsului pe o altă cultură; şi (b) este recunoscut ca respectînd principiile de bună practică de laborator sau de bună practică experimentală |
||||||
| (4) Perioada de protecţie a datelor este de cel puţin zece ani de la data primei autorizaţii pe teritoriul părţii în cauză. În cazul produselor de protecţie a plantelor cu risc scăzut, perioada poate fi prelungită pînă la 13 ani | ||||||
| (5) Perioadele menţionate la alineatul (4) se prelungesc cu trei luni pentru fiecare extindere a autorizaţiei pentru utilizări minore în cazul în care cererile de autorizare sînt prezentate de titularul autorizaţiei după cel tîrziu cinci ani de la data primei autorizaţii. Durata totală de protecţie a datelor nu poate depăşi în nici un caz 13 ani. În cazul produselor de protecţie a plantelor cu risc scăzut, durata totală de protecţie a datelor nu poate depăşi în nici un caz 15 ani | ||||||
| (6) Un raport de testare sau de studiu este protejat, de asemenea, dacă este necesar pentru reînnoirea sau revizuirea unei autorizaţii. În aceste cazuri, perioada de protecţie a datelor este de 30 de luni | ||||||
| 317 | Soiuri de plante Părţile protejează drepturile de proprietate asupra soiurilor de plante, în conformitate cu Convenţia internaţională privind protecţia noilor soiuri de plante, inclusiv excepţia opţională de la dreptul multiplicatorului, astfel cum se menţionează la articolul 15 alineatul (2) din convenţia menţionată, şi cooperează pentru a promova şi a asigura respectarea acestor drepturi |
1. Participarea la activitatea Uniunii UPOV, inclusiv la şedinţele Comitetului executiv, grupurilor de lucru şi Consiliului UPOV | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante | Permanent | În limitele bugetului Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | |
| 2. Elaborarea şi promovarea în Guvern a proiectului de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative, inclusiv a Legii nr.39-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia soiurilor de plante în vederea transpunerii normei referitoare la excepţia opţională de la dreptul amelioratorului conform articolul 15. 2 din Convenţia UPOV | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2015 | ||||
Secţiunea 3 Asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală |
||||||
| 318 | Obligaţii generale (1) Părţile îşi reafirmă angajamentele în temeiul Acordului TRIPS, în special al părţii III, şi prevăd măsurile, procedurile şi acţiunile corective suplimentare stabilite în prezenta secţiune, necesare pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală |
Respectarea prevederilor cadrului legislativ naţional, şi anume: a) capitolul V al Legii nr.161-XVI din 12 iulie 2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale; b) capitolul VI al Legii nr.38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor; c) capitolul VII al Legii nr.39-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia soiurilor de plante; d) capitolul VI al Legii nr.50-XVI din 7 martie 2008 privind protecţia invenţiilor; e) capitolul VI al Legii nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate; f) capitolul IX al Legii nr.139-XVI din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe |
Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală | Permanent | ||
| (2) Măsurile, procedurile şi acţiunile corective suplimentare sînt corecte şi echitabile şi nu presupun o complexitate sau costuri inutile, termene nerezonabile sau întîrzieri nejustificate | ||||||
| (3) De asemenea, măsurile şi acţiunile corective suplimentare sînt eficace, proporţionale şi disuasive şi se aplică astfel încît să se evite crearea de bariere în calea comerţului legitim şi să se prevadă garanţii împotriva utilizării lor abuzive | ||||||
| 319 | Persoane eligibile Fiecare parte recunoaşte ca persoanele eligibile să solicite aplicarea măsurilor, procedurilor şi acţiunilor corective menţionate în prezenta secţiune şi în partea III din Acordul TRIPS la următoarele categorii: (a) titularii de drepturi de proprietate intelectuală în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei aplicabile; (b) toate celelalte persoane autorizate să utilizeze drepturile respective, în special beneficiarii de licenţe, în măsura în care acest lucru este permis şi în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei aplicabile; (c) organismele de gestiune colectivă a drepturilor de proprietate intelectuală care sînt recunoscute periodic ca avînd dreptul de a-i reprezenta pe titularii drepturilor de proprietate intelectuală, în măsura în care acest lucru este permis şi în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei aplicabile; şi (d) organismele de apărare a intereselor profesionale care sînt recunoscute periodic ca avînd dreptul de a-i reprezenta pe titularii drepturilor de proprietate intelectuală, în măsura în care acest lucru este permis şi în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei aplicabile |
Respectarea prevederilor cadrului legislativ naţional, şi anume: a) art.57 din Legea nr.161-XVI din 12 iulie 2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale; b) art.61 din Legea nr.38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor; c) art.70 din Legea nr.39-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia soiurilor de plante; d) art.73 din Legea nr.50-XVI din 7 martie 2008 privind protecţia invenţiilor; e) art.47 din Legea nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate; f) art.54-55 din Legea nr.139-XVI din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe |
Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | ||
Subsecţiunea 1 Asigurarea aplicării normelor prin măsuri de drept civil |
||||||
| 320 | Măsuri pentru conservarea elementelor de probă (1) Fiecare parte se asigură că, încă înainte de începutul procedurilor de examinare pe fond a cauzei, autorităţile judiciare competente pot dispune, la cererea unei părţi care a prezentat elemente de probă accesibile în mod rezonabil în sprijinul afirmaţiei sale conform căreia dreptul său de proprietate intelectuală a fost încălcat sau este pe cale de a fi încălcat, adoptarea de măsuri provizorii prompte şi eficace pentru a conserva elementele de probă relevante în ceea ce priveşte presupusa încălcare, sub rezerva protejării informaţiilor confidenţiale |
Respectarea prevederilor cadrului legislativ naţional, şi anume: a) art.59-60 din Legea nr.161-XVI din 12 iulie 2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale; b) art.63-64 din Legea nr.38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor; c) art.73-74 din Legea nr.39-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia soiurilor de plante; d) art.75-76 din Legea nr.50-XVI din 7 martie 2008 privind protecţia invenţiilor; e) art.49-50 din Legea nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate; f) art.57 din Legea nr.139-XVI din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe |
Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | ||
| (2) Aceste măsuri pot include descrierea detaliată, cu sau fără prelevarea de eşantioane sau confiscarea mărfurilor despre care se presupune că fac obiectul încălcării şi, după caz, confiscarea materialelor şi echipamentelor utilizate pentru a produce şi/sau distribui mărfurile respective, precum şi documentele aferente. Dacă este necesar, aceste măsuri sînt luate fără audierea celeilalte părţi, în special în cazurile în care orice întîrziere poate cauza prejudicii ireparabile titularului dreptului sau în care există un risc demonstrabil că elementele de probă vor fi distruse | ||||||
| 321 | Dreptul la informare (1) Fiecare parte se asigură că, în cadrul unei acţiuni referitoare la încălcarea unui drept de proprietate intelectuală şi ca răspuns la o cerere justificată şi rezonabilă a reclamantului, autorităţile judiciare competente pot dispune ca informaţiile privind originea şi reţelele de distribuţie a mărfurilor sau a serviciilor care încalcă un drept de proprietate intelectuală să fie furnizate de contravenient şi/sau de orice altă persoană care: (a) a fost găsită că deţine în scop comercial mărfuri care aduc atingere unui drept; (b) a fost găsită că foloseşte în scop comercial servicii care aduc atingere unui drept; (c) a fost găsită că prestează în scop comercial servicii utilizate în activităţi care aduc atingere unui drept; (d) a fost semnalată de către o persoană menţionată la literele (a), (b) sau (c) ca fiind implicată în producerea, fabricarea sau distribuirea mărfurilor sau în prestarea serviciilor |
Respectarea prevederilor cadrului legislativ naţional, şi anume: a) art.63 din Legea nr.161-XVI din 12 iulie 2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale; b) art.67 din Legea nr.38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor; c) art.77 din Legea nr.39-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia soiurilor de plante; d) art.79 din Legea nr.50-XVI din 7 martie 2008 privind protecţia invenţiilor; e) art.53 din Legea nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate; f) art.58 din Legea nr.139-XVI din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe |
Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Permanent | ||
| (2) Informaţiile menţionate la alineatul (1) cuprind, după caz: (a) numele şi adresele producătorilor, fabricanţilor, distribuitorilor, prestatorilor şi ale celorlalţi deţinători anteriori ai mărfurilor sau serviciilor, precum şi ale angrosiştilor şi ale vînzătorilor cu amănuntul destinatari; (b) informaţii privind cantităţile produse, fabricate, livrate, primite sau comandate, precum şi preţul obţinut pentru mărfurile sau serviciile în cauză |
||||||
| (3) Dispoziţiile alineatelor (1) şi (2) se aplică fără a aduce atingere altor dispoziţii legale în temeiul cărora: (a) se acordă titularului dreptul de a primi informaţii mai cuprinzătoare; (b) este reglementată utilizarea în materie civilă sau penală a informaţiilor comunicate în temeiul prezentului articol; (c) este reglementată răspunderea pentru abuzul privind dreptul la informaţie; (d) se dă posibilitatea de a refuza furnizarea de informaţii care ar constrînge persoana menţionată la alineatul (1) să recunoască propria participare sau participarea rudelor sale apropiate la o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală; sau (e) reglementează protejarea confidenţialităţii surselor de informaţii sau prelucrarea datelor cu caracter personal |
||||||
| 322 | Măsuri provizorii şi asiguratorii (1) Fiecare parte se asigură că autorităţile judiciare pot, la cererea reclamantului, să ordone împotriva presupusului contravenient măsuri provizorii pentru a preveni orice încălcare iminentă a unui drept de proprietate intelectuală sau să interzică, cu titlu provizoriu şi sub rezerva plăţii, dacă este cazul, a unor daune cominatorii atunci cînd legislaţia naţională prevede acest lucru, ca prezumatele încălcări ale acestui drept să continue sau să condiţioneze continuarea lor de constituirea unor garanţii destinate să asigure despăgubirea titularului dreptului. De asemenea, se pot ordona măsuri provizorii, în aceleaşi condiţii, împotriva unui intermediar ale cărui servicii sînt utilizate de către un terţ pentru a încălca un drept de proprietate intelectuală |
Respectarea prevederilor cadrului legislativ naţional, şi anume: a) art.64 din Legea nr.161-XVI din 12 iulie 2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale; b) art.68 din Legea nr.38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor; c) art.78 din Legea nr.39-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia soiurilor de plante; d) art.80 din Legea nr.50-XVI din 7 martie 2008 privind protecţia invenţiilor; e) art.54 din Legea nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate; f) art.59 din Legea nr.139-XVI din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe |
||||
| (2) De asemenea, se pot ordona măsuri provizorii în vederea confiscării sau retragerii mărfurilor asupra cărora există o suspiciune privind încălcarea unui drept de proprietate intelectuală, pentru a împiedica introducerea sau circulaţia lor în circuitele comerciale | ||||||
| (3) În cazul unei încălcări prezumate săvîrşite la nivel comercial, părţile se asigură că, în cazul în care reclamantul dovedeşte că există circumstanţe care ar pune în pericol acoperirea prejudiciului, autorităţile judiciare pot dispune confiscarea cu titlu asiguratoriu a bunurilor mobile şi imobile ale presupusului contravenient, inclusiv blocarea conturilor bancare şi a altor active ale acestuia. În acest scop, autorităţile competente pot ordona comunicarea unor documente bancare, financiare sau comerciale sau accesul corespunzător la informaţiile pertinente | ||||||
| 323 | Măsuri corective (1) Fiecare parte se asigură că autorităţile judiciare competente pot ordona, fără despăgubiri de vreun fel, la cererea reclamantului şi fără a aduce atingere daunelor-interese datorate titularului dreptului ca urmare a încălcării săvîrşite, cel puţin scoaterea definitivă din circuitele comerciale sau distrugerea mărfurilor în legătură cu care s-a constatat o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală. Dacă este cazul, autorităţile judiciare competente pot, de asemenea, ordona distrugerea materialelor şi a echipamentelor utilizate în principal pentru crearea sau fabricarea mărfurilor respective |
Respectarea prevederilor cadrului legislativ naţional, şi anume: a) art.65 din Legea nr.161-XVI din 12 iulie 2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale; b) art.69 din Legea nr.38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor; c) art.79 din Legea nr.39-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia soiurilor de plante; d) art.81 din Legea nr.50-XVI din 7 martie 2008 privind protecţia invenţiilor; e) art.55 din Legea nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate; f) art.60 din Legea nr.139-XVI din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe |
||||
| (2) Autorităţile judiciare ale părţilor au competenţa de a ordona ca măsurile respective să fie puse în aplicare pe cheltuiala contravenientului, cu excepţia cazului în care se invocă motive speciale care să împiedice acest lucru | ||||||
| 324 | Acţiuni în încetare Fiecare parte se asigură că, atunci cînd s-a constatat, printr-o hotărîre judecătorească, o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală, autorităţile judiciare pot pronunţa împotriva contravenientului, precum şi a unui intermediar ale cărui servicii sînt utilizate de către un terţ pentru a încălca un drept de proprietate intelectuală, un ordin de încetare în scopul de a interzice continuarea încălcării |
Respectarea prevederilor cadrului legislativ naţional, şi anume: a) art.66 din Legea nr.161-XVI din 12 iulie 2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale; b) art.70 din Legea nr.38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor; c) art.80 din Legea nr.39-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia soiurilor de plante; d) art.82 din Legea nr.50-XVI din 7 martie 2008 privind protecţia invenţiilor; e) art.56 din Legea nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate; f) art.61 din Legea nr.139-XVI din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe |
||||
| 325 | Măsuri de alternativă Părţile pot să prevadă că, în cazurile în care este necesar şi la cererea persoanei susceptibile să facă obiectul măsurilor prevăzute la articolul 323 şi/sau la articolul 324 din prezentul acord, autorităţile judiciare competente pot ordona plata unei despăgubiri băneşti în favoarea părţii prejudiciate în loc să aplice măsurile prevăzute la articolele menţionate, în cazul în care persoana respectivă nu a acţionat cu intenţie sau din neglijenţă, dacă aplicarea măsurilor respective ar cauza persoanei respective un prejudiciu disproporţionat şi dacă despăgubirile băneşti acordate părţii prejudiciate par a fi, în mod rezonabil, satisfăcătoare |
Respectarea prevederilor cadrului legislativ naţional, şi anume: a) art.67 din Legea nr.161-XVI din 12 iulie 2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale; b) art.71 din Legea nr.38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor; c) art.81 din Legea nr.39-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia soiurilor de plante; d) art.83 din Legea nr.50-XVI din 7 martie 2008 privind protecţia invenţiilor; e) art.57 din Legea nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate; f) art.62 din Legea nr.139-XVI din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe |
||||
| 326 | Daune-interese (1) Fiecare parte se asigură că, la cererea părţii prejudiciate, autorităţile judiciare competente îl obligă pe contravenientul care s-a angajat într-o activitate de încălcare cu bună ştiinţă sau avînd motive întemeiate pentru a fi în cunoştinţă de cauză, la plata de daune-interese în beneficiul titularului dreptului, corespunzătoare prejudiciului real suferit de acesta ca urmare a încălcării. La stabilirea valorii daunelor-interese, autorităţile judiciare: (a) iau în considerare toate aspectele corespunzătoare, cum ar fi consecinţele economice negative, inclusiv pierderea cîştigurilor suferită de partea prejudiciată, beneficiile realizate în mod neloial de către contravenient şi, după caz, alte elemente decît factorii economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat titularului dreptului de încălcarea respectivă; sau (b) cu titlu de alternativă pentru litera (a), atunci cînd este cazul, stabilesc valoarea daunelor-interese ca sumă forfetară pe baza unor elemente, cum ar fi cel puţin suma redevenţelor sau valoarea drepturilor care ar fi fost datorate în cazul în care contravenientul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza dreptul de proprietate intelectuală în cauză |
Respectarea prevederilor cadrului legislativ naţional, şi anume:
a) art.68 din Legea nr.161-XVI din 12 iulie 2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale; b) art.72 din Legea nr.38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor; c) art.82 din Legea nr.39-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia soiurilor de plante; d) art.84 din Legea nr.50-XVI din 7 martie 2008 privind protecţia invenţiilor; e) art.58 din Legea nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate; f) art.63 din Legea nr.139-XVI din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe |
||||
| (2) În cazul în care contravenientul nu s-a angajat în activitatea de încălcare cu bună ştiinţă sau avînd motive întemeiate pentru a fi în cunoştinţă de cauză, părţile pot prevedea ca autorităţile judiciare să poată ordona, în favoarea părţii prejudiciate, recuperarea cîştigurilor sau plata daunelor-interese care pot fi prestabilite | ||||||
| 327 | Cheltuieli de judecată Fiecare parte se asigură că, în general, partea care cade în pretenţii suportă cheltuielile de judecată rezonabile şi proporţionale, precum şi alte cheltuieli efectuate de partea care a avut cîştig de cauză, cu excepţia situaţiei în care principiile de echitate nu permit acest lucru |
Respectarea prevederilor cadrului legislativ naţional, şi anume: art.64 din Legea nr.139-XVI din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe |
||||
| 328 | Publicarea hotărîrilor judecătoreşti Părţile se asigură că, în cadrul acţiunilor în justiţie introduse pentru încălcarea unui drept de proprietate intelectuală, autorităţile judiciare pot să dispună, la cererea reclamantului şi pe cheltuiala persoanei care a încălcat dreptul protejat, măsuri corespunzătoare destinate difuzării informaţiei privind hotărîrea judecătorească, inclusiv afişarea acesteia, precum şi publicarea integrală sau parţială a hotărîrii |
Respectarea prevederilor cadrului legislativ naţional, şi anume:
a) art.69 din Legea nr.161-XVI din 12 iulie 2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale; b) art.73 din Legea nr.38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor; c) art.83 din Legea nr.39-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia soiurilor de plante; d) art.85 din Legea nr.50-XVI din 7 martie 2008 privind protecţia invenţiilor; e) art.59 din Legea nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate; f) art.65 din Legea nr.139-XVI din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe |
||||
| 329 | Prezumţia calităţii de autor sau de titular al dreptului Pentru aplicarea măsurilor, procedurilor şi acţiunilor corective prevăzute în prezenta secţiune: (a) pentru ca autorul unei opere literare sau artistice să fie, pînă la proba contrară, considerat ca atare şi acestuia să i se permită, prin urmare, să iniţieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor sale, este suficient ca numele său să figureze pe operă în modul obişnuit; (b) litera (a) se aplică mutatis mutandis titularilor drepturilor conexe dreptului de autor în ceea ce priveşte elementul care face obiectul protecţiei |
Respectarea prevederilor cadrului legislativ naţional, şi anume: art.5 din Legea nr.139-XVI din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe |
||||
Subsecţiunea 2 Alte dispoziţii |
||||||
| 330 | Măsuri la frontieră (1) În lipsa unor dispoziţii contrare prevăzute în prezenta subsecţiune, fiecare parte adoptă proceduri destinate să permită unui titular al unui drept, care are motive justificate să suspecteze că ar putea avea loc activităţi de import, export, reexport, intrare sau ieşire de pe teritoriul vamal, plasare sub un regim vamal suspensiv sau introducere într-o zonă liberă ori într-un antrepozit liber a unor mărfuri care încălcă un drept de proprietate intelectuală , să adreseze o cerere scrisă autorităţilor competente, administrative sau judiciare, prin care să solicite autorităţilor vamale să suspende punerea în liberă circulaţie sau deţinerea mărfurilor respective |
1. Respectarea prevederilor cadrului legislativ naţional, şi anume:
a) Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000; b) art.301 din Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000; c) art.302 din Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 |
||||
| (2) Fiecare parte prevede că, atunci cînd autorităţile vamale, în cursul desfăşurării activităţii lor şi înainte ca o cerere să fi fost depusă de un titular al unui drept sau să fi fost acordată, au motive suficiente de a suspecta că mărfurile încălcă un drept de proprietate intelectuală, pot suspenda punerea în liberă circulaţie a mărfurilor sau le pot reţine pentru a permite titularului dreptului să depună o cerere de intervenţie, în conformitate cu alineatul (1) | ||||||
| (3) Orice drepturi sau obligaţii referitoare la importator, care sînt stabilite în legislaţia naţională pentru punerea în aplicare a prezentului articol şi a secţiunii 4 din partea III a Acordului TRIPS, se aplică, de asemenea, exportatorului sau deţinătorului mărfurilor | ||||||
| (4) Fiecare parte prevede ca autorităţile sale competente să ceară unui titular al dreptului care solicită procedurile descrise la alineatul (1) să furnizeze dovezi adecvate pentru a convinge autorităţile competente că, în temeiul legislaţiei părţii care asigură procedurile, există, prima facie, o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală al titularului dreptului şi să furnizeze informaţii suficiente despre care se poate aştepta în mod rezonabil să fie în posesia titularului dreptului pentru a permite autorităţilor competente să recunoască rezonabil de uşor mărfurile suspecte. Cerinţa de a furniza informaţii suficiente nu descurajează în mod nerezonabil recursul la procedurile descrise la alineatul (1) | ||||||
| (5) Pentru a stabili dacă a fost încălcat un drept de proprietate intelectuală, biroul vamal comunică titularului dreptului, la cererea acestuia şi în măsura în care se cunosc aceste informaţii, numele şi adresa destinatarului, ale expeditorului şi ale deţinătorului mărfurilor, precum şi originea şi provenienţa mărfurilor bănuite că fac obiectul încălcării unui drept de proprietate intelectuală. De asemenea, biroul vamal îi acordă reclamantului posibilitatea de a inspecta mărfurile a căror punere în circulaţie a fost suspendată sau care au fost reţinute. La examinarea mărfurilor, biroul vamal poate preleva probe şi, la cererea titularului dreptului, le poate înmîna sau transmite acestuia exclusiv pentru a fi analizate şi pentru a facilita continuarea procedurii | ||||||
| (6) Autorităţile vamale sînt active în detectarea şi identificarea transporturilor care conţin mărfuri bănuite că fac obiectul încălcării unui drept de proprietate intelectuală pe baza tehnicilor de analiză a riscurilor. Acestea instituie sisteme pentru o strînsă cooperare cu titularii drepturilor, inclusiv mecanisme eficace pentru culegerea de informaţii în vederea analizei riscurilor. Părţile convin să coopereze în vederea eliminării comerţului internaţional cu mărfuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală. În special, în acest scop, după caz, părţile fac schimb de informaţii şi asigură cooperarea dintre autorităţile lor competente cu privire la comerţul cu mărfuri care fac obiectul unei încălcări a drepturilor de proprietate intelectuală | 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Drepturile de proprietate intelectuală - Implementarea standardelor incorporate în Directiva de Aplicare 2004/48/EC şi Regulamentul Consiliului CE 1383/2003 cu privire la acţiunile autorităţilor vamale. Părţile trebuie să discute rezultatele revizuirii curente a Regulamentului în vederea aproximării cu acesta de către Republica Moldova odată cu aprobarea lui de către UE |
2. Transpunerea în legislaţia naţională şi implementarea standardelor europene în materie de protecţie a proprietăţii intelectuale la frontieră conform Regulamentului (UE) nr.608/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autorităţile vamale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1383/2003 | Serviciul Vamal | 2015 | ||
| 3. Dezvoltarea şi modernizarea procedurilor de protecţie a proprietăţii intelectuale la frontieră în contextul implementării Strategiei naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale pînă în anul 2020 | ||||||
| (7) Părţile convin să coopereze în vederea eliminării comerţului internaţional cu mărfuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală. În special, în acest scop, după caz, părţile fac schimb de informaţii şi asigură cooperarea dintre autorităţile lor competente cu privire la comerţul cu mărfuri care fac obiectul unei încălcări a drepturilor de proprietate intelectuală | ||||||
| (8) Pentru mărfurile aflate în tranzit pe teritoriul unei părţi, avînd ca destinaţie teritoriul celeilalte părţi, prima parte furnizează celei de a doua părţi informaţii pentru a permite asigurarea respectării efective a dispoziţiilor în ceea ce priveşte transporturile de mărfuri bănuite că fac obiectul încălcării unui drept de proprietate intelectuală | ||||||
| (9) Fără a aduce atingere altor forme de cooperare, Protocolul III privind asistenţa administrativă reciprocă în domeniul vamal va fi aplicabil în ceea ce priveşte alineatele (7) şi (8) din prezentul articol în legătură cu încălcările legislaţiei vamale în contextul drepturilor de proprietate intelectuală | ||||||
| (10) Subcomitetul vamal menţionat la articolul 200 din prezentul acord acţionează în calitate de comitet responsabil să asigure funcţionarea şi punerea în aplicare corespunzătoare a prezentului articol | ||||||
| 331 | Coduri de conduită Părţile încurajează: (a) elaborarea de către asociaţiile sau organizaţiile profesionale a unor coduri de conduită destinate să contribuie la asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală; şi (b) prezentarea către autorităţile competente ale părţilor a proiectelor de coduri de conduită, precum şi a evaluărilor aplicării acestor coduri de conduită |
Elaborarea şi aprobarea prin hotărîre de Guvern a Regulamentului privind gestiunea colectivă a dreptului de autor şi a drepturilor conexe | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2016 | Nu necesită cheltuieli | |
| 332 | Cooperare (1) Părţile convin să coopereze în vederea sprijinirii punerii în aplicare a angajamentelor şi obligaţiilor asumate în temeiul prezentului capitol |
2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Drepturile de proprietate intelectuală - Asigurarea funcţionării corespunzătoare a sistemului judiciar pentru a garanta accesul la justiţie al deţinătorilor de drepturi şi disponibilitatea şi implementarea efectivă a sancţiunilor |
1. Prezentarea rapoartelor informative în adresa UE privind progresele înregistrate în domeniul dezvoltării sistemului naţional de protecţie şi respectare a dreptului de proprietate intelectuală | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Anual | Nu necesită finanţare |
| (2) Sub rezerva dispoziţiilor din titlul VI (Asistenţă financiară, Dispoziţii antifraudă şi de control) din prezentul acord, domeniile de cooperare includ următoarele activităţi, fără a se limita la acestea: | 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Drepturile de proprietate intelectuală - Consolidarea capacităţii de aplicare a organelor guvernamentale sau instituţiilor executive relevante, inclusiv a Serviciului Vamal al Republicii Moldova şi raportarea periodică privind evoluţia capacităţii administrative |
2. Instruirea judecătorilor şi altor actori ai sistemului de justiţie în domeniul proprietăţii intelectuale, inclusiv în cadrul programului de formare continuă al Institutului Naţional al Justiţiei | Institutul Naţional al Justiţiei, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2014-2015 | Bugetul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, bugetul Institutului Naţional al Justiţiei, contribuţia donatorilor | |
| (a) Schimb de informaţii privind cadrul juridic referitor la drepturile de proprietate intelectuală şi normele relevante în materie de protecţie şi de asigurare a respectării acestor norme; schimb de experienţă privind progresul legislativ în aceste domenii | 3. Crearea unui sistem informaţional pentru asigurarea schimburilor de date în domeniul protecţiei şi asigurării dreptului de proprietate intelectuală cu participarea autorităţilor abilitate cu responsabilităţi în domeniul proprietăţii intelectuale | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2014-2016 | Bugetul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, contribuţia donatorilor | ||
| (b) Schimb de experienţă şi informaţii privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală | 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Drepturile de proprietate intelectuală - Consolidarea structurilor instituţionale relevante, precum şi a oficiilor pentru drepturile de proprietate industrială, protecţia drepturilor de autor şi societăţilor de gestiune colectivă - extinderea cooperării cu autorităţile din ţările terţe şi asociaţiile din industrie |
4. Instruirea continuă a cadrelor cu responsabilităţi în domeniul proprietăţii intelectuale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale, Serviciului Vamal | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal, Procuratura Generală, Institutul Naţional al Justiţie | 2016 | Proiectul de asistenţă UE în cadrul programului CIB, contribuţia donatorilor | |
| (c) Schimb de experienţă privind asigurarea respectării normelor la nivel central şi subcentral de către organismele vamale, poliţieneşti, administrative şi judiciare; coordonarea pentru prevenirea exporturilor de mărfuri contrafăcute, inclusiv cu alte ţări | 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Drepturile de proprietate intelectuală - Consolidarea structurilor instituţionale relevante, precum şi a oficiilor pentru drepturile de proprietate industrială, protecţia drepturilor de autor şi societăţilor de gestiune colectivă |
5. Consolidarea capacităţilor instituţionale ale universităţilor din Republica Moldova în ceea ce priveşte managementul transferului tehnologic şi proprietăţii intelectuale | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2014-2015 | Bugetul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Proiectul TEMPUS TecTNet “Reţeaua de Transfer Tehnologic” | |
| 6. Realizarea unui program-pilot de master în domeniul managementului inovaţional şi transferului tehnologic, în comun cu Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Agrară de Stat din Moldova, Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi, în cadrul unui proiect TEMPUS | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Ministerul Educaţiei | Semestrul II, 2015 – semestrul I, 2016 | Bugetul AGEPI, bugetul universităţii, Proiectul TEMPUS TecTNET “Reţeaua de Transfer Tehnologic” | |||
| (d) Consolidarea capacităţilor; schimb de personal şi formarea personalului | 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Drepturile de proprietate intelectuală - Consolidarea structurilor instituţionale relevante, precum şi a oficiilor pentru drepturile de proprietate industrială, protecţia drepturilor de autor şi societăţilor de gestiune colectivă |
Notă: Acţiune realizată. Aprobarea Legii privind Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2014 | Nu necesită finanţare | |
| 8. Implementarea Legii nr.114 din 3 iulie 2014 cu privire la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală |
Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală |
Trimestrul II, 2015 | Bugetul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | |||
| 9. Elaborarea cadrului normativ aferent pentru implementarea Legii nr.114 din 3 iulie 2014 | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Semestrul II, 2015 | ||||
| 10. Reorganizarea Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | Trimestrul IV, 2015 – trimestrul I, 2016 | Bugetul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Asistenţa Organizaţiei Europene de Brevete | ||||
| (e) Promovarea şi diseminarea informaţiilor privind drepturile de proprietate intelectuală, printre altele, în mediile de afaceri şi în societatea civilă; sensibilizarea consumatorilor şi a titularilor drepturilor | 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Drepturile de proprietate intelectuală - Consolidarea structurilor instituţionale relevante, precum şi a oficiilor pentru drepturile de proprietate industrială, protecţia drepturilor de autor şi societăţilor de gestiune colectivă; extinderea cooperării cu autorităţile din ţările terţe şi asociaţiile din industrie |
11. Realizarea procedurilor interne pentru intrarea în vigoare şi implementarea Acordului de cooperare dintre Republica Moldova şi Organizaţia Europeană de Brevete privind validarea brevetelor europene, semnat la 16 octombrie 2013 | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2014-2015 | Nu necesită finanţare, bugetul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | |
| 12. Promovarea aprobării de către Parlament a proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.50-XVI din 7 martie 2008 privind protecţia invenţiilor | 2015 | |||||
| 13. Crearea mecanismului de informare dintre Organizaţia Europeană de Brevete şi Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală cu referire la validarea brevetelor europene în Republica Moldova | 2015-2016 | |||||
| (f) Îmbunătăţirea cooperării instituţionale, de exemplu, între oficiile pentru proprietate intelectuală | 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Drepturile de proprietate intelectuală - Consolidarea structurilor instituţionale relevante, precum şi a oficiilor pentru drepturile de proprietate industrială, protecţia drepturilor de autor şi societăţilor de gestiune colectivă; extinderea cooperării cu autorităţile din ţările terţe şi asociaţiile din industrie |
14. Semnarea şi realizarea Programului de activităţi comune Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală - Organizaţia Europeană de Brevete pentru anii 2014-2015 | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2014-2015 | Bugetul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală şi al Organizaţiei Europene de Brevete | |
| 15. Participarea la activitatea Grupului regional al Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală al statelor Europei Centrale şi statelor baltice | Permanent | |||||
| 16. Consolidarea colaborării cu OHIM şi cu Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante | 2014-2015 | |||||
| 17. Semnarea Programului comun de activităţi dintre Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală şi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci din România pentru 2014-2015 | 2014 | |||||
| (g) Promovarea activă a sensibilizării şi a educării publicului larg cu privire la politicile privind drepturile de proprietate intelectuală; elaborarea unor strategii eficace pentru a identifica publicul principal şi crearea unor programe de comunicare pentru a sensibiliza consumatorii şi mijloacele de informare în masă cu privire la impactul încălcării drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv riscul pentru sănătate şi siguranţă şi legătura cu criminalitatea organizată | 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Drepturile de proprietate intelectuală - Consolidarea structurilor instituţionale relevante, precum şi a oficiilor pentru drepturile de proprietate industrială, protecţia drepturilor de autor şi societăţilor de gestiune colectivă |
18. Realizarea, în parteneriat cu titularii dreptului de proprietate intelectuală, a campaniilor de sensibilizare a societăţii moldoveneşti cu referire la rolul proprietăţii intelectuale în dezvoltarea socioeconomică şi impactul negativ al contrafacerii şi pirateriei, cu axarea pe tînăra generaţie; dezvoltarea şi gestionarea site-ului: www.stoppirateria.md | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2014 | Bugetul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | |
| 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Drepturile de proprietate intelectuală - Consolidarea structurilor instituţionale relevante, precum şi a oficiilor pentru drepturile de proprietate industrială, protecţia drepturilor de autor şi societăţilor de gestiune colectivă; extinderea cooperării cu autorităţile din ţările terţe şi asociaţiile din industrie |
19. Organizarea activităţilor de informare şi promovare a proprietăţii intelectuale în cadrul instituţiilor de învăţămînt universitar prin introducerea în curricula universitară şi postuniversitară a unor discipline în domeniul proprietăţii intelectuale şi acordarea asistenţei în vederea elaborării programelor de studii conform pct.5. 2.1. din Planul de acţiuni al Strategiei naţionale cu privire la proprietatea intelectuală | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2016 | Bugetul Strategiei, bugetul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | ||
| 2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Drepturile de proprietate intelectuală - Consolidarea structurilor instituţionale relevante, precum şi a oficiilor pentru drepturile de proprietate industrială, protecţia drepturilor de autor şi societăţilor de gestiune colectivă; extinderea cooperării cu autorităţile din ţările terţe şi asociaţiile din industrie |
20. Organizarea activităţilor de informare a societăţii (seminare, ateliere, conferinţe) cu privire la rolul proprietăţii intelectuale în dezvoltarea economică, socială şi culturală a ţării, precum şi importanţa respectării dreptului de proprietate intelectuală | Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală | 2014-2015 | Bugetul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală şi al partenerilor | ||
|
CAPITOLUL 10. CONCURENŢA |
||||||
Secţiunea 1 Antitrust şi concentrări economice |
||||||
| 333 | Definiţii În sensul prezentei secţiuni: 1. “autoritatea de concurenţă” înseamnă pentru Uniune “Comisia Europeană” (. . . ), iar pentru Republica Moldova – “Consiliul Concurenţei” [. . . ]. 2. “Legislaţia în domeniul concurenţei” înseamnă: (a) pentru Uniune, Articolele 101, 102 şi 106 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Regulamentul (CE) nr.139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi, precum şi regulamentele de punere în aplicare ale acestora sau modificările la acestea; (b) pentru Republica Moldova, Legea concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012 şi reglementările de punere în aplicare a acesteia sau modificările la aceasta; şi (c) orice modificări pe care le pot suferi instrumentele menţionate la literele (a) şi (b) după intrarea în vigoare a prezentului acord |
|||||
| 334 | Principii Părţile recunosc importanţa unei concurenţe libere şi nedenaturate în relaţiile lor comerciale. Părţile recunosc faptul că practicile comerciale anticoncurenţiale sînt susceptibile de a denatura buna funcţionare a pieţelor şi de a reduce avantajele liberalizării schimburilor comerciale |
|||||
| 335 | Punerea în aplicare (1) Fiecare parte menţine pe teritoriul său o legislaţie cuprinzătoare în materie de concurenţă care abordează în mod eficace acordurile anticoncurenţiale, practicile concertate şi comportamentul anticoncurenţial unilateral al întreprinderilor cu putere dominantă pe piaţă şi asigură un control eficace al concentrărilor între întreprinderi |
2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Concurenţa - Asigurarea faptului ca cadrul instituţional al Republicii Moldova şi capacitatea administrativă relevantă să garanteze implementarea eficientă a legislaţiei cu privire la concurenţă - Îmbunătăţirea dialogului privind experienţa în aplicarea legislaţiei în acest domeniu, precum şi pe marginea altor evoluţii legislative legate de concurenţă, inclusiv prin intermediul instruirii autorităţilor moldoveneşti relevante şi consultanţei ad-hoc din partea experţilor cu privire la aplicarea generală a regulilor de acordare a ajutorului de stat |
1. Revizuirea cadrului normativ de reglementare a mediului de afaceri privind compatibilitatea cu noua Lege a concurenţei | Consiliul Concurenţei, autorităţile publice centrale | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare |
| 2. Abrogarea sau modificarea actelor normative care contravin Legii concurenţei | ||||||
| 3. Elaborarea şi adoptarea liniilor directorii relevante şi a regulamentelor interne pentru implementarea eficientă de către Consiliul Concurenţei a Legii concurenţei | ||||||
| 4. Elaborarea şi implementarea unui program naţional în domeniul concurenţei şi a ajutorului de stat prin preluarea celor mai bune practici europene | Consiliul Concurenţei | 2015-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 5. Elaborarea şi prezentarea propunerilor privind excluderea prevederilor privind publicitatea destinată consumatorilor din domeniul de competenţă al Consiliului Concurenţei | Consiliul Concurenţei | Trimestrul II, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (2) Fiecare parte menţine o autoritate independentă din punct de vedere funcţional, cu resurse umane şi financiare adecvate, pentru a asigura respectarea în mod eficace a legislaţiei în materie de concurenţă menţionată la articolul 333 alineatul (2) | 6. Fortificarea capacităţilor instituţionale ale Consiliului Concurenţei prin asigurarea cu resurse financiare suficiente în vederea realizării la capacitate maximă a responsabilităţilor Consiliului Concurenţei; asigurarea bazei tehnico-materiale adecvate şi cu sediu a Consiliului Concurenţei; asigurarea cu resurse umane calificate în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat | Ministerul Finanţelor, Consiliul Concurenţei | Permanent | În limitele resurselor bugetare | ||
| (3) Părţile recunosc importanţa aplicării legislaţiei lor în materie de concurenţă într-un mod transparent şi nediscriminatoriu, cu respectarea principiilor de echitate procedurală şi a drepturilor de apărare ale întreprinderilor implicate | 7. Identificarea mecanismelor ce ar stabili obligativitatea avizării obligatorii de către Consiliul Concurenţei a proiectelor legislative şi normative ce pot avea impact anticoncurenţial | Consiliul Concurenţei, Guvernul | Permanent | În limitele resurselor bugetare | ||
| 8. Elaborarea şi iniţierea implementării unui program de instruire obligatorie a judecătorilor în dosare aferente concurenţei şi aplicării prevederilor Legii concurenţei şi Legii ajutorului de stat | Institutul Naţional al Justiţiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Consiliul Concurenţei, Consiliul Superior al Magistraturii | Trimestrul IV, 2014-2015 | În limitele resurselor bugetare, contribuţia donatorilor | |||
| 11. Elaborarea unui studiu privind analiza mediului concurenţial în sectoarele strategice ale economiei şi cu potenţial de dezvoltare | Consiliul Concurenţei | Trimestrul II, 2015 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 336 | Monopoluri de stat, întreprinderi publice şi întreprinderi cărora li s-au încredinţat drepturi speciale sau exclusive (1) Nici o dispoziţie a prezentului capitol nu împiedică o parte să desemneze sau să menţină monopoluri de stat sau întreprinderi publice ori să încredinţeze întreprinderilor drepturi speciale sau exclusive, în conformitate cu propria legislaţie |
|||||
| (2) În ceea ce priveşte monopolurile de stat cu caracter comercial, întreprinderile publice şi întreprinderile cărora li s-au încredinţat drepturi speciale sau exclusive, fiecare parte se asigură că aceste întreprinderi se supun legislaţiei în materie de concurenţă menţionate la articolul 333 alineatul (2), în măsura în care aplicarea acestei legislaţii nu împiedică exercitarea, în drept sau în fapt, a sarcinilor speciale de interes public conferite întreprinderilor în cauză | 1. Identificarea întreprinderilor învestite cu drepturi exclusive şi monitorizarea activităţii acestora | Consiliul Concurenţei | Trimestrul IV, 2015 | Bugetul naţional | ||
| 2. Revizuirea constrîngerilor sectoriale specifice care afectează concurenţa de pe piaţă, folosind abordarea de Reglementare a Pieţei Produsului a OCDE şi identificarea sectoarelor şi acţiunilor prioritare, în vederea eliminării ulterioare a reglementărilor ce contravin Legii concurenţei | Consiliul Concurenţei, autorităţile administraţiei publice centrale | Trimestrul IV, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 337 | Cooperare şi schimb de informaţii (1) Părţile recunosc importanţa cooperării şi coordonării dintre autorităţile lor de concurenţă pentru a îmbunătăţi asigurarea respectării eficace a legislaţiei în materie de concurenţă şi pentru a îndeplini obiectivele prezentului acord, prin promovarea concurenţei şi reducerea practicilor comerciale anticoncurenţiale sau a tranzacţiilor anticoncurenţiale |
1. Promovarea culturii concurenţiale (prin intermediul trainingurilor, conferinţelor de presă, meselor rotunde etc.) | Consiliul Concurenţei | Permanent | În limitele resurselor bugetare | |
| 2. Sporirea acţiunilor de informare a populaţiei privind practicile anticoncurenţiale şi acţiunile întreprinse pentru înlăturarea acestora | Consiliul Concurenţei | Permanent | În limitele resurselor bugetare | |||
| 3. Implicarea experţilor internaţionali pentru preluarea celor mai bune practici în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat | Consiliul Concurenţei | Permanent | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Elaborarea şi organizarea programelor comune de instruire pentru personalul Consiliului Concurenţei şi Agenţiei de Achiziţii Publice pentru depistarea cazurilor de trucare a ofertelor şi a cadrului de achiziţii publice | Ministerul Finanţelor, Consiliul Concurenţei | Trimestrul III, 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (2) În acest scop, fiecare autoritate de concurenţă poate informa cealaltă autoritate de concurenţă despre dorinţa sa de a coopera în ceea ce priveşte activitatea oricăreia dintre părţi de asigurare a respectării normelor. Nici una dintre părţi nu este împiedicată să ia decizii autonome privind aspectele care fac obiectul cooperării | ||||||
| (3) În vederea facilitării asigurării eficace a respectării legislaţiilor lor în materie de concurenţă, autorităţile de concurenţă pot face schimb de informaţii neconfidenţiale. Toate schimburile de informaţii se supun standardelor de confidenţialitate aplicabile pe teritoriul fiecărei părţi. Atunci cînd părţile fac schimb de informaţii în temeiul prezentului articol, acestea iau în considerare limitele impuse de cerinţele secretului profesional şi ale secretului de afaceri în domeniile lor de competenţă respective | ||||||
| 338 | Soluţionarea diferendelor Dispoziţiile privind mecanismul de soluţionare a diferendelor din Capitolul 14 (Soluţionarea diferendelor) din titlul V (Comerţ şi aspecte legate de comerţ) din prezentul acord nu se aplică prezentei secţiuni |
|||||
Secţiunea 2 Ajutoare de stat |
||||||
| 339 | Principiile generale şi domeniul de aplicare (1) Ajutoarele de stat acordate de Uniune sau de Republica Moldova ori prin resursele uneia dintre părţi, sub orice formă, care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producţiei de anumite mărfuri şi servicii şi care afectează schimburile comerciale între părţi sînt incompatibile cu prezentul acord |
Asigurarea respectării prevederilor Legii nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat | Consiliul Concurenţei | Permanent | ||
| (2) Prezentul capitol nu se aplică ajutoarelor de stat legate de domeniul pescuitului, produselor care fac obiectul anexei 1 la Acordul privind agricultura sau altor ajutoare reglementate de Acordul privind agricultura | ||||||
| 340 | Evaluarea ajutoarelor de stat (1) Ajutoarele de stat se evaluează pe baza criteriilor care decurg din aplicarea normelor în materie de concurenţă aplicabile în UE, în special a articolului 107 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, şi a instrumentelor de interpretare adoptate de instituţiile UE, inclusiv jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene |
Asigurarea respectării prevederilor Legii nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat pe baza criteriilor care decurg din aplicarea normelor în materie de concurenţă aplicabile în UE | Consiliul Concurenţei | Trimestrul III, 2019 | ||
| (2) Obligaţiile care decurg din prezentul articol se aplică în termen de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord | ||||||
| 341 | Legislaţia privind ajutoarele de stat şi autoritatea în acest domeniu (1) Părţile adoptă sau menţin, după caz, legislaţia privind controlul ajutoarelor de stat. De asemenea, părţile stabilesc sau menţin, după caz, o autoritate independentă din punct de vedere funcţional învestită cu competenţele necesare pentru controlul ajutoarelor de stat. Această autoritate are, printre altele, competenţa de a autoriza scheme de ajutoare de stat şi măsuri individuale de ajutoare de stat, precum şi competenţa de a dispune recuperarea ajutoarelor de stat acordate ilegal |
2.5. Comerţ şi chestiuni legate de comerţ Concurenţa - Îmbunătăţirea dialogului privind experienţa în aplicarea legislaţiei în acest domeniu, precum şi pe marginea altor evoluţii legislative legate de concurenţă, inclusiv prin intermediul instruirii autorităţilor moldoveneşti relevante şi consultanţei ad-hoc din partea experţilor cu privire la aplicarea generală a regulilor de acordare a ajutorului de stat |
1. Elaborarea şi adoptarea liniilor directorii relevante şi a regulamentelor interne pentru implementarea eficientă de către Consiliul Concurenţei a Legii nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat | Consiliul Concurenţei | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare |
| 2. Elaborarea şi adoptarea hotărîrii Consiliului Concurenţei referitor la aprobarea Regulamentului privind ajutorul de stat pentru serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători | Consiliul Concurenţei | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 3. Elaborarea şi adoptarea hotărîrii Consiliului Concurenţei referitor la aprobarea Regulamentului privind ajutorul de stat pentru întreprinderile feroviare | Consiliul Concurenţei | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 4. Elaborarea şi adoptarea hotărîrii Consiliului Concurenţei referitor la aprobarea Regulamentului privind ajutorul de stat pentru serviciile publice de radiodifuziune | Consiliul Concurenţei | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| (2) Obligaţiile care decurg din prezentul articol sînt îndeplinite în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord | ||||||
| (3) Toate schemele de ajutoare de stat instituite înainte de înfiinţarea autorităţii în domeniul ajutoarelor de stat se aliniază în termen de opt ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord. Fără a aduce atingere altor capitole din prezentul acord, perioada de aliniere se prelungeşte cu o perioadă maximă de pînă la zece ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord cu privire la schemele de ajutoare de stat instituite în temeiul Legii nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere | ||||||
| 5. Elaborarea şi adoptarea hotărîrii Consiliului Concurenţei referitor la aprobarea Regulamentului privind ajutorul de stat pentru societăţile de administrare a navelor | Consiliul Concurenţei | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 6. Elaborarea şi adoptarea hotărîrii Consiliului Concurenţei referitor la aprobarea Regulamentului privind ajutorul de stat pentru serviciile poştale | Consiliul Concurenţei | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 7. Elaborarea şi adoptarea hotărîrii Consiliului Concurenţei referitor la aprobarea Regulamentului privind ajutorul de stat pentru filme şi alte opere audiovizuale | Consiliul Concurenţei | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 8. Elaborarea şi adoptarea hotărîrii Consiliului Concurenţei referitor la aprobarea Regulamentului privind ajutorul de stat pentru sectorul siderurgic | Consiliul Concurenţei | Trimestrul III, 2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 9. Notă: Acţiune realizată. Crearea şi implementarea Sistemului informaţional “Registrul ajutorului de stat din Moldova” | Consiliul Concurenţei | Trimestrele I-III, 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 10. Intensificarea dialogului cu autorităţile publice în vederea informării despre legislaţia din domeniul concurenţei şi ajutorului de stat | Consiliul Concurenţei | Permanent | În limitele resurselor bugetare | |||
| 11. Inventarierea ajutoarelor de stat existente la data intrării în vigoare a Legii nr.139 din 15 iunie 2012 privind ajutorul de stat | Consiliul Concurenţei | Permanent | În limitele resurselor bugetare | |||
| 12. Notă: Acţiune realizată. Elaborarea şi aprobarea mecanismului de colectare a informaţiei şi monitorizare a tuturor ajutoarelor de stat acordate în Republica Moldova | Consiliul Concurenţei, autorităţile administraţiei publice | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 342 | Transparenţa (1) Fiecare Parte va asigura transparenţa în domeniul ajutoarelor de stat. Pentru acest scop, fiecare Parte va raporta, de la 1 ianuarie 2016, celeilalte Părţi, la fiecare doi ani, respectînd metodologia şi prezentarea studiului anual al UE cu privire la ajutorul de stat. Acest raport se consideră drept fiind prezentat dacă informaţia relevantă este pusă la dispoziţie de către Părţi sau din numele lor pe o pagină web accesibilă publicului (2) Ori de cîte ori o Parte consideră că relaţiile sale de comerţ sînt afectate de un caz individual de ajutor de stat acordat de cealaltă Parte, Partea vizată poate solicita de la cealaltă Parte să ofere informaţie cu privire la cazul individual de ajustor de stat |
|||||
| 343 | Confidenţialitatea În cadrul schimbului de informaţii efectuat în temeiul prezentului capitol, părţile iau în considerare limitele impuse de cerinţele secretului profesional şi ale secretului de afaceri |
|||||
| 344 | Clauza de revizuire Părţile reexaminează în mod constant chestiunile menţionate în prezentul capitol. Fiecare parte poate transmite astfel de chestiuni Comitetului de asociere, reunit în configuraţia comerţ prevăzută la articolul 438 alineatul (4) din prezentul acord. Părţile convin să reexamineze progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentului capitol o dată la doi ani, după intrarea în vigoare a prezentului acord, cu excepţia cazului în care cele două părţi convin altfel |
|||||
|
CAPITOLUL 11. ASPECTE ENERGETICE LEGATE DE COMERŢ |
||||||
| 345 | Definiţii În sensul prezentului capitol: 1. “produse energetice” înseamnă ţiţei (cod SA 27. 09), gaze naturale (cod SA 27. 11) şi energie electrică (cod SA 27. 16). 2. “infrastructură fixă” înseamnă orice reţea de transmisie sau de distribuţie, instalaţie de gaze naturale lichefiate sau instalaţie de depozitare, astfel cum sînt definite în Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi în Directiva 2003/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piaţa internă de energie electrică. 3. “Transport” înseamnă transmiterea şi distribuţia, astfel cum sunt definite în Directiva 2003/54 şi în Directiva 2003/55, precum şi transportul sau transferul petrolului prin conducte. 4. “sustragere neautorizată” înseamnă orice activitate care constă în sustragerea ilegală a unor produse energetice dintr-o infrastructură fixă |
|||||
| 346 | Preţurile naţionale reglementate (1) În conformitate cu Protocolul privind aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Energiei, preţul pentru furnizarea de gaze naturale şi energie electrică pentru alţi consumatori decît cei casnici este determinat doar de cerere şi ofertă |
Notă: Directivele nr.2003/54/CE şi nr.2003/55/CE au fost transpuse prin Legea nr.124-XVIII 23 decembrie 2009 cu privire la energia electrică şi Legea nr.123-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la gazele naturale Astfel, în conformitate cu art.52 alin.(1) din Legea 124-XVIII din 23 decembrie cu privire la energia electrică, piaţa energiei electrice a fost deschisă pentru toţi consumatorii noncasnici începînd cu 1 ianuarie 2013. De asemenea, în conformitate cu art.8, 14 şi 51 din Legea nr.124-XVIII din 23 decembrie 2009 şi potrivit art.8, 14 şi art.53 din Legea nr.123-XVIII din 23 decembrie 2009, tarifele reglementate se aprobă de Agenţia Naţională de Reglementare pentru Energetică, în conformitate cu metodologiile tarifare aprobate în prealabil şi publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Totodată, hotărîrile Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică cu privire la aprobarea tarifelor reglementate se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova | Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică | Pe parcurs | ||
| (2) Prin derogare de la dispoziţiile alineatului (1), o parte poate să impună întreprinderilor, în interes economic general, o obligaţie legată de preţul furnizării gazelor naturale şi a energiei electrice (în continuare – “preţ reglementat”). În cazul în care alţi consumatori decît cei casnici nu pot conveni cu un furnizor asupra unui preţ pentru energie electrică sau gaze naturale care este mai mic sau egal cu preţul reglementat pentru gaze naturale sau energie electrică, aceşti consumatori au dreptul de a încheia cu un furnizor un contract pentru furnizarea de energie electrică sau gaze naturale care nu respectă preţul reglementat aplicabil. În orice caz, alţi consumatori decît cei casnici sînt liberi să negocieze şi să semneze un contract cu orice furnizor alternativ | ||||||
| (3) Partea care impune o obligaţie în conformitate cu alineatul (2) se asigură că obligaţia este clar definită, transparentă, proporţională, nediscriminatorie, verificabilă şi are o durată limitată. Atunci cînd impune o astfel de obligaţie, partea respectivă garantează, totodată, accesul egal al altor întreprinderi la consumatori | ||||||
| (4) În cazul în care preţul la care se vînd gazele naturale şi energia electrică pe piaţa naţională este reglementat de către o parte, partea în cauză se asigură că metodologia care stă la baza calculării preţului reglementat este publicată înainte de intrarea în vigoare a preţului reglementat | ||||||
| 347 | Interzicerea sistemului de preţuri duble (1) Fără a aduce atingere posibilităţii de a impune preţuri reglementate în conformitate cu articolul 346 alineatele (2) şi (3) din prezentul acord, o parte sau o autoritate de reglementare a unei părţi nu adoptă şi nu menţine nici o măsură care conduce la stabilirea unui preţ mai mare la exportul de produse energetice către cealaltă parte decît preţul practicat pentru aceste produse atunci cînd sînt destinate consumului naţional |
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică | ||||
| (2) Partea exportatoare pune la dispoziţie, la cererea celeilalte părţi, elemente de probă conform cărora preţul diferit pentru aceleaşi produse energetice vîndute pe piaţa naţională şi pentru export nu rezultă dintr-o măsură interzisă în temeiul alineatului (1) | ||||||
| 348 | Tranzit Părţile iau măsurile necesare pentru a facilita tranzitul, în conformitate cu principiul libertăţii tranzitului şi în conformitate cu articolele V. 1, V. 2, V. 4 şi V. 5 din GATT 1994 şi cu articolele 7. 1 şi 7. 3 din Tratatul privind Carta energiei, care sînt incluse în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta |
2.4. Cooperarea economică Energie - Întreprinderea paşilor înspre integrarea pieţei energetice a Republicii Moldova cu piaţa UE, inclusiv prin implementarea celui de-al treilea pachet pentru piaţa de energie electrică şi gaze, luînd în considerare hotărîrea Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice cu privire la perioada de divizare a serviciilor de distribuţie şi transportare în sectorul gazelor |
1. Definitivarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la atribuirea şi gestionarea capacităţii interconectorilor şi referitor la mecanismele de soluţionare a problemei congestiilor în sistemului electroenergetic (elaborat în vederea transpunerii Regulamentului UE nr.2009/714/CE), după intrarea în vigoare a noii Legi cu privire la energia electrică | Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică | Trimestrul III, 2016 | Din mijloacele proprii |
| 2. Definitivarea şi aprobarea Regulamentului privind accesul la reţelele de transport al gazelor naturale (elaborat în vederea transpunerii Regulamentului UE nr.2009/713/CE), după intrarea în vigoare a noii Legi cu privire la gazele naturale | În termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a modificărilor şi completărilor la Legea cu privire la gazele naturale | |||||
| 349 | Transporturi În ceea ce priveşte transportul energiei electrice şi al gazelor şi în special accesul părţilor terţe la infrastructura fixă, părţile îşi adaptează legislaţia, după cum se menţionează în anexa VIII la prezentul acord şi în Tratatul de instituire a Comunităţii Energiei, pentru a se asigura că tarifele, care sînt publicate înainte de intrarea lor în vigoare, procedurile de alocare a capacităţilor şi toate celelalte condiţii sînt obiective, rezonabile şi transparente şi că acestea nu sînt discriminatorii pe criterii legate de originea, apartenenţa sau destinaţia energiei electrice sau a gazelor |
2.4. Cooperarea economică Energie - Întreprinderea paşilor înspre integrarea pieţei energetice a Republicii Moldova cu piaţa UE, inclusiv prin implementarea celui de-al treilea pachet pentru piaţa de energie electrică şi gaze, luînd în consideraţie hotărîrea Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice cu privire la perioada de divizare a serviciilor de distribuţie şi transportare în sectorul gazelor |
1. Notă: Acţiune realizată. Definitivarea şi aprobarea unei metodologii de calculare, aprobare şi ajustare a tarifelor la gazele naturale | Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică | Trimestrul III, 2014 | Din mijloacele proprii |
| 2. Definitivarea şi aprobarea Regulamentului privind accesul la reţelele de transport al gazelor naturale (elaborat în vederea transpunerii Regulamentului UE nr.2005/1775/CE), după intrarea în vigoare a modificărilor la Legea nr.123-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la gazele naturale | În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a modificărilor şi completărilor la Legea cu privire la gazele naturale | |||||
| 350 | Sustragerea neautorizată de mărfuri în tranzit Fiecare parte ia toate măsurile necesare pentru a interzice şi a combate sustragerea neautorizată de produse energetice în tranzit pe teritoriul său de către orice entitate aflată sub autoritatea sau jurisdicţia părţii respective |
Asigurarea condiţiilor necesare pentru tranzitul neîntrerupt al produselor energetice pe teritoriul Republicii Moldova | Ministerul Economiei, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, operatorii de sistem | Pe parcurs | ||
| 351 | Tranzitul neîntrerupt (1) O parte nu intervine în tranzitarea de produse energetice pe teritoriul său, cu excepţia cazului în care o astfel de intervenţie este prevăzută în mod expres într-un contract sau într-un alt acord care reglementează un astfel de tranzit |
|||||
| (2) În eventualitatea unui diferend pe marginea unei chestiuni care implică părţile sau una ori mai multe entităţi aflate sub autoritatea sau jurisdicţia uneia dintre părţi, o parte pe teritoriul căreia sînt tranzitate produse energetice nu întrerupe sau reduce acest tranzit şi nu permite nici unei entităţi aflate sub autoritatea sau jurisdicţia sa, inclusiv unei întreprinderi comerciale de stat, să întrerupă sau să reducă acest tranzit, cu excepţia circumstanţelor menţionate la alineatul (1) din prezentul articol, înainte de încheierea unei proceduri de soluţionare a diferendelor în temeiul contractului sau al acordului relevant ori a unei proceduri de urgenţă în temeiul anexei XXXI la prezentul acord sau al Capitolului 14 (Soluţionarea diferendelor) din titlul V (Comerţ şi aspecte legate de comerţ) din prezentul acord | ||||||
| (3) O parte nu este considerată responsabilă pentru o întrerupere sau o reducere a tranzitului în temeiul prezentului articol dacă partea respectivă se află în imposibilitatea de a furniza sau de a transporta produsele energetice în tranzit ca urmare a unor acţiuni imputabile unei ţări terţe sau unei entităţi aflate sub autoritatea sau jurisdicţia unei ţări terţe | ||||||
|
|
||||||
| 352 | Obligaţia operatorilor în materie de tranzit Fiecare parte se asigură că operatorii infrastructurii fixe iau măsurile necesare pentru: (a) a minimiza riscul întreruperilor sau al reducerilor accidentale ale tranzitului; şi (b) a restabili în cel mai scurt timp funcţionarea normală a tranzitului care a fost întreruptă sau redusă accidental |
2.4. Cooperarea economică Energie Întreprinderea paşilor înspre integrarea pieţei energetice a Republicii Moldova cu piaţa UE, inclusiv prin implementarea celui de-al treilea pachet pentru piaţa de energie electrică şi gaze, luînd în considerare hotărîrea Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice cu privire la perioada de divizare a serviciilor de distribuţie şi transportare în sectorul gazelor |
1. Definitivarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la atribuirea şi gestionarea capacităţii interconectorilor şi referitor la mecanismele de soluţionare a problemei congestiilor în sistemului electroenergetic (elaborat în vederea transpunerii Regulamentului UE nr.2003/1228/CE), după intrarea în vigoare a modificărilor la Legea nr.124-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la energia electrică | Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică | În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a modificărilor şi completărilor la Legea cu privire la energia electrică | Din mijloacele proprii |
| 2. Definitivarea şi aprobarea Regulamentului privind accesul la reţelele de transport al gazelor naturale (elaborat pentru transpunerea Regulamentului UE nr.nr.2005/1775/CE), după intrarea în vigoare a modificărilor la Legea cu privire la gazele naturale | În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a modificărilor şi completărilor la Legea cu privire la gazele naturale | |||||
| 353 | Autoritatea de reglementare pentru energie electrică şi gaze naturale (1) În conformitate cu Directiva 2003/55/CE şi Directiva 2003/54/CE, o autoritate de reglementare în domeniul gazelor naturale şi al energiei electrice este distinctă din punct de vedere juridic şi independentă din punct de vedere funcţional de orice altă entitate publică sau privată şi dispune de competenţe suficiente pentru a asigura o concurenţă efectivă şi funcţionarea eficientă a pieţei |
Aplicarea eficientă a prevederilor Legii nr.124-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la energia electrică şi ale Legii nr.123-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la gazele naturale | Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică | |||
| (2) Deciziile unei autorităţi de reglementare şi procedurile utilizate de aceasta sînt imparţiale faţă de toţi operatorii de pe piaţă | ||||||
| (3) Un operator economic afectat de o decizie a unei autorităţi de reglementare are dreptul de a exercita o cale de atac împotriva deciziei respective în faţa unui organism competent care este independent de părţile implicate. În cazul în care organismul competent nu are caracter judiciar, acesta furnizează întotdeauna în scris motivele care stau la baza deciziilor luate şi deciziile sale fac, de asemenea, obiectul unei reexaminări din partea unei autorităţi judiciare imparţiale şi independente. Deciziile luate de organismele competente sînt executate în mod efectiv | ||||||
| 354 | Relaţia cu Tratatul de instituire a Comunităţii Energiei (1) În eventualitatea unui conflict între dispoziţiile prezentului capitol şi dispoziţiile Tratatului de instituire a Comunităţii Energiei sau dispoziţiile legislaţiei Uniunii aplicabile în temeiul Tratatului de instituire a Comunităţii Energiei, dispoziţiile prevăzute în Tratatul de instituire a Comunităţii Energiei sau cele ale legislaţiei Uniunii aplicabile în temeiul Tratatului de instituire a Comunităţii Energiei au prioritate în ceea ce priveşte un astfel de conflict |
2.4. Cooperarea economică Energie - Întreprinderea paşilor înspre integrarea pieţei energetice a Republicii Moldova cu piaţa UE, inclusiv prin implementarea celui de-al treilea pachet pentru piaţa de energie electrică şi gaze, luînd în consideraţie hotărîrea Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice cu privire la perioada de divizare a serviciilor de distribuţie şi transportare în sectorul gazelor |
Asigurarea respectării termenelor prevăzute în Foaia de parcurs agreată cu Secretariatul Comunităţii Energetice privind transpunerea legislaţiei comunitare, în special a pachetului energetic II şi III | Ministerul Economiei, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică | Pe parcurs | |
| (2) La punerea în aplicare a prezentului capitol, se acordă preferinţă adoptării de acte legislative sau de alte acte normative care sînt compatibile cu Tratatul de instituire a Comunităţii Energiei sau se bazează pe legislaţia aplicabilă în Uniune. În eventualitatea unui diferend în ceea ce priveşte prezentul capitol, actele legislative sau alte acte normative care îndeplinesc aceste criterii se prezumă a fi conforme cu prezentul capitol. Atunci cînd se examinează dacă actele legislative sau alte acte normative îndeplinesc aceste criterii, se ţine seama de orice decizie relevantă adoptată în temeiul articolului 91 din Tratatul de instituire a Comunităţii Energiei | ||||||
| (3) Nici una dintre părţi nu utilizează dispoziţiile de soluţionare a diferendelor din prezentul acord pentru a invoca o încălcare a dispoziţiilor Tratatului de instituire a Comunităţii Energiei | ||||||
|
TITLUL VI. ASISTENŢĂ FINANCIARĂ ŞI DISPOZIŢII ANTIFRAUDĂ ŞI DE CONTROL |
||||||||
|
CAPITOLUL I. ASISTENŢĂ FINANCIARĂ |
||||||||
| 413 | Republica Moldova beneficiază de asistenţă financiară prin intermediul mecanismelor şi al instrumentelor de finanţare relevante ale UE. Republica Moldova poate beneficia, de asemenea, de împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi de la alte instituţii financiare internaţionale. Asistenţa financiară va contribui la îndeplinirea obiectivelor prezentului acord şi va fi furnizată în conformitate cu prezentul capitol | Susţinerea Republicii Moldova de către Uniunea Europeană în realizarea obiectivelor şi priorităţilor stabilite în Agenda de Asociere. UE va face acest lucru prin utilizarea tuturor surselor disponibile de susţinere, precum şi prin experienţă, consultanţă, cele mai bune practici şi know-how, prin schimb de informaţii, prin susţinerea dezvoltării capacităţilor şi consolidării instituţionale | 1. Continuarea eforturilor de gestionare eficientă a asistenţei acordate de UE şi alţi parteneri de dezvoltare, inclusiv prin revizuirea cadrului normativ naţional în domeniu (cum ar fi Regulamentul cu privire la cadrul instituţional şi mecanismul de coordonare a asistenţei externe acordate Republicii Moldova de organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.12 din 19 ianuarie 2010) | Cancelaria de Stat, autorităţile publice centrale şi locale | 2014-2016 | |||
| 2. Consolidarea capacităţilor autorităţilor publice centrale şi locale în atragerea fondurilor/asistenţei Uniunii Europene şi în implementare proiectelor | ||||||||
| 414 | Principiile esenţiale ale asistenţei financiare se stabilesc în regulamentele relevante privind instrumentele financiare ale UE | Examinarea şi identificarea în comun cu UE a listei de reglementări comunitare referitoare la instrumentele financiare, oportune pentru transpunerea în legislaţia Republicii Moldova | Cancelaria de Stat, autorităţile publice vizate | Trimestrul I, 2015 | ||||
| 415 | Domeniile prioritare ale asistenţei financiare din partea UE convenite de părţi sînt precizate în programele anuale de acţiuni, bazate pe cadre multianuale care reflectă priorităţile de politică convenite. Sumele aferente asistenţei stabilite în aceste programe ţin seama de necesităţile şi capacităţile sectoriale ale Republicii Moldova, precum şi de progresele reformelor aplicate de Republica Moldova, în special în domeniile care fac obiectul prezentului acord | Sprijinul UE va fi acordat în contextul priorităţilor generale de asistenţă acordată Republicii Moldova, conform celor stabilite în Cadrul Strategic Unic (CSU) al Instrumentului European de Vecinătate (IEV) şi în programele multilaterale prevăzute în cadrul IEV | 1. Asigurarea funcţionării eficiente a mecanismului naţional de coordonare şi stabilire a priorităţilor pentru asistenţa acordată de UE | Cancelaria de Stat | 2014-2016 | |||
| 2. Racordarea procesului de programare a asistenţei cu Cadrul de cheltuieli pe termen mediu şi/sau bugetele anuale | Autorităţile publice centrale | Anual | ||||||
| 416 | Pentru a asigura o utilizare optimă a resurselor disponibile, părţile depun eforturi pentru punerea în aplicare a asistenţei din partea UE în strînsă cooperare şi coordonare cu alte ţări donatoare, organizaţii donatoare şi instituţii financiare internaţionale şi în conformitate cu principiile internaţionale ale eficacităţii ajutoarelor | De asemenea, UE va încuraja şi va încerca să coordoneze suportul din partea altor parteneri ai Republicii Moldova. Instrumentele financiare relevante ale UE vor fi disponibile pentru a contribui la implementarea Agendei de Asociere | Monitorizarea periodică a performanţelor principiilor internaţionale ale eficacităţii asistenţei la nivel de ţară | Cancelaria de Stat | Anual | |||
| 417 | Temeiul juridic şi baza administrativă şi tehnică a asistenţei financiare se stabilesc în cadrul acordurilor relevante dintre părţi | Examinarea, la solicitarea uneia dintre părţi, a oportunităţii de actualizare a cadrului juridic actual stabilit prin Acordul-cadru dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Comunităţilor Europene privind asistenţa externă, semnat la Bruxelles la 11 mai 2006 | Cancelaria de Stat, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | Pe parcurs | ||||
| 418 | Consiliul de asociere este informat în legătură cu progresul şi punerea în aplicare a asistenţei financiare şi în legătură cu impactul acesteia asupra îndeplinirii obiectivelor prezentului acord. În acest scop, organismele relevante ale părţilor îşi furnizează reciproc şi permanent informaţii adecvate obţinute în urma monitorizării şi evaluării | Elaborarea rapoartelor (anuale, semestriale, în funcţie de periodicitatea necesară) de monitorizare şi evaluare a asistenţei financiare | Cancelaria de Stat, autorităţile publice centrale | Anual | ||||
| 419 | Părţile pun în aplicare asistenţa în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare şi cooperează în vederea protejării intereselor financiare ale UE şi ale Republicii Moldova astfel cum prevede capitolul 2 (Dispoziţii antifraudă şi de control) din prezentul titlu | 1. Instruirea autorităţilor naţionale în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare şi protejării intereselor financiare ale UE | Cancelaria de Stat, autorităţile publice centrale | Pe parcurs | ||||
| 2. Ajustarea, la necesitate, a cadrului legislativ şi normativ de gestionare financiară, conform bunelor practici de protejare a intereselor financiare ale UE şi Republicii Moldova | Cancelaria de Stat, autorităţile publice centrale | Pe parcurs | ||||||
|
CAPITOLUL 2. DISPOZIŢII ANTIFRAUDĂ ŞI DE CONTROL |
||||||||
| 420 | Definiţii În sensul prezentului capitol, se aplică definiţiile prevăzute în Protocolul IV la prezentul acord |
1. Crearea unui grup de lucru la nivel naţional responsabil de aplicarea corectă a prevederilor din Acordul de Asociere privind prevenirea şi combaterea fraudelor în gestionarea fondurilor UE | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | Trimestrul IV, 2014 | În limitele resurselor bugetare şi ale eventualilor finanţatori | |||
| 2. Examinarea legislaţiei naţionale în vederea identificării corespunderii noţiunilor definite în art.420 al Acordului de Asociere cu prevederile legislaţiei naţionale în domeniu, în particular: elaborarea modificărilor legislative relevante în vederea corespunderii noţiunilor de “conflict de interese” şi “plătită în mod necorespunzător” standardelor internaţionale în gestionarea fondurilor europene | Grupul de lucru, Comisia Naţională de Integritate, Ministerul Justiţiei, Centrul Naţional Anticorupţie | Trimestrul I, 2015 2015-2016 |
||||||
| 421 | Domeniu de aplicare Prezentul capitol se aplică oricărui alt acord sau instrument de finanţare care urmează să fie încheiat de către părţi şi oricărui alt instrument de finanţare al UE la care Republica Moldova poate fi asociată, fără a aduce atingere oricăror alte dispoziţii suplimentare referitoare la audituri, la controale la faţa locului, la inspecţii, la verificări şi la măsuri antifraudă, inclusiv la cele efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi de Curtea de Conturi Europeană (CCE) |
Examinarea oportunităţii de transpunere în legislaţia naţională a prevederii privind obligativitatea efectuării analizei compatibilităţii cu principiile capitolului 2 din titlul VI al Acordului de Asociere la încheierea acordurilor cu UE, precum şi identificarea modificărilor legislative necesare pentru a garanta respectarea principiilor date în gestionarea fondurilor UE | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Grupul de lucru | 2015 | Proiectul de consolidare a capacităţilor Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene în gestionarea programelor de sprijin în implementarea Acordului de Asociere | |||
| 422 | Măsuri pentru prevenirea şi combaterea fraudei, a corupţiei şi a oricăror alte activităţi ilegale Părţile iau măsuri eficace pentru prevenirea şi combaterea fraudei, a corupţiei şi a oricăror alte activităţi ilegale, printre altele, prin intermediul asistenţei administrative reciproce şi al asistenţei juridice reciproce în domeniile care fac obiectul prezentului prezentul acord |
1. Consolidarea capacităţilor profesionale ale angajaţilor Centrului Naţional Anticorupţie şi ai Ministerului Afacerilor Interne potrivit competenţelor atribuite în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei | Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne | Permanent | În limitele resurselor bugetare şi ale eventualilor finanţatori | |||
| 2. Ajustarea cadrului legal în vederea prevenirii situaţiilor de conflict de interese la punerea în aplicare a fondurilor UE | Comisia Naţională de Integritate, alte autorităţi competente | 2015 | În limitele resurselor bugetare alocate | |||||
| 3. Crearea şi implementarea mecanismului de promovare a integrităţii în interiorul sistemului de justiţie | ||||||||
| 423 | Schimbul de informaţii şi intensificarea cooperării la nivel operaţional (1) Pentru buna aplicare a prezentului capitol, autorităţile competente din UE şi din Republica Moldova fac schimb de informaţii periodic şi, la cererea uneia dintre părţi, poartă consultări |
Asigurarea cooperării eficiente cu instituţiile şi organele UE relevante, inclusiv Oficiul European Antifraudă (OLAF) în cazul verificărilor la faţa locului din cadrul inspecţiilor legate de managementul şi controlul mijloacelor din fondurile UE, care urmează să fie acordate în conformitate cu regulile şi procedurile relevante | 1. Extinderea numărului instituţiilor din Republica Moldova pentru cooperarea cu Oficiul European Antifraudă (OLAF) | Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne, Comisia Naţională de Integritate, Ministerul Finanţelor | Trimestrul IV, 2014 | |||
| 2. Negocierea şi semnarea unui Acord administrativ de cooperare cu Oficiul European Antifraudă (OLAF) (fie a acordurilor individuale cu fiecare instituţie în parte, după modelul aplicat în cooperarea cu Serviciul Vamal la combaterea contrabandei cu ţigări, fie a unui acord comun cu participarea din partea Republicii Moldova a tuturor instituţiilor vizate) | Trimestrul IV, 2015 | - | ||||||
| (2) OLAF poate conveni cu omologii săi din Republica Moldova asupra intensificării cooperării în domeniul combaterii fraudei, inclusiv prin acorduri operaţionale cu autorităţile din Republica Moldova | 3. Asigurarea schimbului de informaţii cu instituţiile UE în procesul de cooperare la nivel operaţional | Pe parcurs | ||||||
| (3) În ceea ce priveşte transferul şi prelucrarea datelor cu caracter personal, se aplică articolul 13 de la titlul III (Libertate, securitate şi justiţie) din prezentul acord | ||||||||
| 424 | Prevenirea neregulilor, a fraudei şi a corupţiei (1) Autorităţile din Republica Moldova verifică cu regularitate dacă operaţiunile finanţate din fonduri UE au fost executate corespunzător. Acestea iau toate măsurile adecvate pentru a preveni şi a remedia neregulile sau fraudele |
1. Efectuarea verificărilor, conform termenilor conveniţi, asupra operaţiunilor financiare cu fondurile europene, pentru a asigura gestiunea corectă a acestora | Curtea de Conturi, Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor | 2014-2016 | Suportul bugetar în implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize | |||
| 2. Întreprinderea acţiunilor de prevenire a practicilor de corupţie activă sau pasivă în utilizarea fondurilor europene | Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne | 2014-2016 | Suportul bugetar în implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize | |||||
| (2) Autorităţile din Republica Moldova iau toate măsurile adecvate pentru a preveni şi a remedia orice practici de corupţie activă sau pasivă şi pentru a exclude conflictul de interese în orice etapă a procedurilor referitoare la execuţia fondurilor UE | ||||||||
| 3. Crearea mecanismului de prevenire şi soluţionare a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de utilizare a fondurilor europene; elaborarea unui ghid în domeniu pentru părţile interesate | Comisia Naţională de Integritate, Centrul Naţional Anticorupţie | 2014-2016 | Suportul bugetar în implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize | |||||
| 4. Instruirea continuă a personalului autorităţilor naţionale în prevenirea fraudei şi a corupţiei în contextul implementării proiectelor de asistenţă UE | Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare şi ale fondurilor externe | |||||
| (3) Autorităţile din Republica Moldova informează Comisia Europeană cu privire la orice măsură de prevenire luată | ||||||||
| 5. Elaborarea şi promovarea adoptării proiectului hotărîrii de Guvern privind aprobarea Regulamentului de evidenţă a influenţelor necorespunzătoare pentru punerea în aplicare a mecanismului de testare a integrităţii profesionale, aflate în competenţa Centrului Naţional Anticorupţie, care va fi aplicabil inclusiv în legătură cu utilizarea fondurilor UE | Centrul Naţional Anticorupţie | Trimestrele III-IV, 2014 | Din bugetul de stat/în limitele posibilităţilor proiectelor | |||||
| (4) Comisia Europeană are dreptul de a obţine dovezi în conformitate cu articolul 56 din Regulamentul (CE, Euratom) nr.1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene | ||||||||
| (5) Comisia Europeană are, de asemenea, dreptul de a obţine dovezi că procedurile privind achiziţiile publice şi granturile respectă principiile transparenţei, tratamentului egal şi nediscriminării, previn orice conflict de interese, oferă garanţii echivalente standardelor acceptate pe plan internaţional şi asigură respectarea dispoziţiilor privind buna gestiune financiară | ||||||||
| (6) În acest scop, autorităţile competente din Republica Moldova furnizează Comisiei Europene toate informaţiile legate de execuţia fondurilor UE şi îi comunică acesteia fără întîrziere orice modificare semnificativă a procedurilor sau a sistemelor lor | ||||||||
| 425 | Cercetarea şi urmărirea penală Autorităţile din Republica Moldova asigură cercetarea şi urmărirea penală a cazurilor presupuse şi reale de fraudă, corupţie sau orice altă neregulă, inclusiv conflict de interese, depistate în urma controalelor naţionale sau ale UE. Dacă este cazul, OLAF poate furniza autorităţilor competente din Republica Moldova asistenţă în îndeplinirea acestei sarcini |
1. Examinarea cadrului normativ naţional în vederea înaintării propunerilor de ajustare a acestuia în partea ce ţine de cercetarea şi urmărirea penală în cazurile ce implică fondurile UE şi ale altor donatori | Grupul de lucru, Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne, Comisia Naţională de Integritate, Procuratura Generală | Trimestrul III, 2015 | Din bugetul de stat/în limitele posibilităţilor proiectelor | |||
| 2. Elaborarea şi promovarea, după caz, a modificărilor relevante în legislaţia naţională | 2015-2016 | |||||||
| 426 | Comunicarea cu privire la fraude, corupţie şi nereguli (1) Autorităţile din Republica Moldova transmit Comisiei Europene fără întîrziere orice informaţie de care iau cunoştinţă cu privire la cazuri presupuse sau reale de fraudă, corupţie sau orice altă neregulă, inclusiv conflict de interese, legate de execuţia fondurilor UE. În caz de suspiciune de fraudă sau corupţie, OLAF este, de asemenea, informat |
Instituirea unui cadru funcţional pentru investigaţiile financiare eficiente şi recuperarea activelor | 1. Elaborarea şi promovarea adoptării proiectului de lege cu privire la Inspectoratul Financiar de Stat, care va cuprinde şi principiile de efectuare a schimbului de informaţii cu UE | Ministerul Finanţelor | 2015-2016 | |||
| 2. Stabilirea, în cadrul instituţiilor responsabile de combaterea fraudei, a corupţiei şi altor abateri, a unui punct de contact şi a unui mecanism pentru schimbul de informaţii cu UE, inclusiv: - crearea şi implementarea mecanismului de furnizare către Comisia Europeană a informaţiilor/probelor referitoare la prevenirea conflictelor de interese la utilizarea fondurilor UE, în conformitate cu art.56 din Regulamentul (CE, Euratom) nr.1605/2002 din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene |
Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne, Curtea de Conturi, Comisia Naţională de Integritate | 2015 | ||||||
| (2) De asemenea, autorităţile din Republica Moldova raportează cu privire la toate măsurile luate în legătură cu faptele comunicate în temeiul prezentului articol. Dacă nu există cazuri presupuse sau reale de fraudă, corupţie sau altă neregulă de raportat, autorităţile din Republica Moldova informează Comisia Europeană după sfîrşitul fiecărui an calendaristic | ||||||||
| 427 | Audituri (1) Comisia Europeană şi CCE au dreptul să examineze legalitatea şi regularitatea cheltuielilor legate de execuţia fondurilor UE şi să verifice dacă a fost aplicată o bună gestiune financiară |
Asigurarea cooperării eficiente cu instituţiile şi organele UE relevante, inclusiv Oficiul European Antifraudă (OLAF) în cazul verificărilor la faţa locului din cadrul inspecţiilor legate de managementul şi controlul mijloacelor din fondurile UE, care urmează să fie acordate în conformitate cu regulile şi procedurile relevante | 1. Evaluarea cadrului normativ în domeniu în vederea identificării posibilităţilor de efectuare de către Comisia Europeană şi Curtea de Conturi Europeană a auditului pe teritoriul Republicii Moldova legat de utilizarea fondurilor UE | Curtea de Conturi, alte autorităţi vizate | Trimestrul I, 2015 | |||
| 2. În baza evaluării, elaborarea şi promovarea modificărilor relevante la cadrul normativ naţional | 2015-2016 | |||||||
| (2) Auditurile privesc atît angajamentele asumate, cît şi plăţile efectuate. Acestea se bazează pe documente şi, dacă este necesar, sînt efectuate la faţa locului, la sediul oricărei entităţi care gestionează fonduri UE sau participă la execuţia acestora. Auditurile pot fi efectuate înainte de închiderea conturilor pentru exerciţiul financiar în cauză şi pentru o perioadă de 5 ani de la data plăţii soldului | 3. Dezvoltarea capacităţilor de cooperare cu Comisia Europeană şi Curtea de Conturi Europeană în efectuarea auditului, inclusiv prin realizarea unor misiuni-pilot de audit privind modul de gestionare a fondurilor UE | 2015-2016 | Proiectul twinning al Curţii de Conturi | |||||
| (3) Inspectorii Comisiei Europene şi alte persoane împuternicite de Comisia Europeană sau de CCE pot desfăşura controale şi audituri documentare sau la faţa locului, la sediul oricărei entităţi, precum şi la sediul subcontractorilor acesteia din Republica Moldova, care gestionează fonduri UE sau participă la execuţia acestora | ||||||||
| (4) Comisia Europeană sau alte persoane mandatate de aceasta sau de CCE au acces corespunzător la spaţii, lucrări şi documente, precum şi la toate informaţiile, inclusiv la cele în format electronic, necesare pentru efectuarea acestor audituri. Dreptul de acces ar trebui comunicat tuturor instituţiilor publice din Republica Moldova şi este precizat explicit în contractele încheiate pentru punerea în aplicare a instrumentelor menţionate în prezentul acord | ||||||||
| (5) Controalele şi auditurile menţionate în prezentul articol sînt aplicabile tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri UE în mod direct sau indirect. În îndeplinirea sarcinilor lor, CCE şi organismele de audit din Republica Moldova desfăşoară o cooperare bazată pe încredere şi pe respectarea independenţei | ||||||||
| 428 | Controale la faţa locului (1) În cadrul prezentului acord, OLAF este autorizat să efectueze controale şi inspecţii la faţa locului în scopul protejării intereselor financiare ale UE împotriva fraudelor şi a altor nereguli, în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (CE, Euratom) nr.2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele şi inspecţiile la faţa locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităţilor Europene împotriva fraudei şi a altor abateri |
1. Evaluarea cadrului normativ în domeniu în vederea identificării posibilităţilor de efectuare de către Oficiul European de Luptă Antifraudă a controalelor pe teritoriul Republicii Moldova legate de utilizarea fondurilor UE | Grupul de lucru: Cancelaria de Stat, Ministerul Justiţiei, Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor, Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne, Comisia Naţională de Integritate | 2014-2016 | ||||
| 2. În baza evaluării, efectuarea şi promovarea modificărilor relevante la cadrul normativ naţional | ||||||||
| (2) Controalele şi inspecţiile la faţa locului sînt pregătite şi efectuate de OLAF în strînsă cooperare cu autorităţile competente din Republica Moldova | ||||||||
| (3) Autorităţilor din Republica Moldova li se notifică în timp util obiectul, scopul şi temeiul juridic al controalelor şi inspecţiilor, astfel încît acestea să poată furniza ajutorul necesar. În acest scop, funcţionarii autorităţilor competente din Republica Moldova pot participa la controalele şi inspecţiile la faţa locului | ||||||||
| (4) Dacă autorităţile în cauză din Republica Moldova îşi exprimă interesul în acest sens, controalele şi inspecţiile la faţa locului pot fi efectuate împreună de către OLAF şi autorităţile respective | ||||||||
| (5) Dacă un operator economic se împotriveşte unui control sau unei inspecţii la faţa locului, autorităţile din Republica Moldova îi asigură OLAF asistenţa necesară pentru ca acesta să îşi poată îndeplini sarcina de a efectua un control sau o inspecţie la faţa locului | ||||||||
| 429 | Măsuri şi sancţiuni administrative Comisia Europeană poate impune măsuri şi sancţiuni administrative în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr.1605/2002, Regulamentul (CE, Euratom) nr.2342/2002 din 23 decembrie 2002 şi Regulamentul (CE, Euratom) nr.2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene |
1. Consultarea cu UE privind aplicabilitatea în Republica Moldova a sancţiunilor impuse în conformitate cu regulamentele UE | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, grupul de lucru | Trimestrul IV, 2014 | ||||
| 2. Examinarea oportunităţii de actualizare a cadrului general referitor la asistenţa acordată de UE în vederea transpunerii prevederilor privind măsurile şi sancţiunile administrative aplicate pentru protecţia intereselor financiare ale UE | 2015 | |||||||
| 430 | Recuperarea (1) Autorităţile din Republica Moldova iau toate măsurile adecvate pentru a recupera fondurile UE plătite în mod necuvenit |
1. Examinarea cadrul legislativ naţional în vederea identificării posibilităţilor de realizare a măsurilor corespunzătoare în vederea recuperării fondurilor UE plătite în mod necuvenit | Grupul de lucru: Cancelaria de Stat, Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor | 2014-2016 | În limitele resurselor bugetare | |||
| 2. Elaborarea şi promovarea adoptării modificărilor corespunzătoare la cadrul legislativ naţional în vederea recuperării de fonduri în conformitate cu practicile stabilite de UE | ||||||||
| (2) În cazul în care autorităţilor din Republica Moldova li se încredinţează execuţia unor fonduri ale UE, Comisia Europeană are dreptul de a recupera fondurile UE plătite în mod necuvenit, în special prin corecţii financiare. Comisia Europeană ţine seama de măsurile luate de autorităţile din Republica Moldova pentru a preveni pierderea fondurilor UE în cauză | ||||||||
| (3) Înainte de a adopta orice decizie de recuperare, Comisia Europeană se consultă cu Republica Moldova în acest sens. Diferendele referitoare la recuperare vor fi examinate în Consiliul de asociere | ||||||||
| (4) În cazul în care Comisia Europeană execută fondurile UE în mod direct sau indirect prin încredinţarea sarcinilor de execuţie bugetară unor terţi, o decizie luată de Comisia Europeană în domeniul ce face obiectul prezentului titlu, care impune o obligaţie pecuniară unor persoane, altele decît statele, este executorie în Republica Moldova în conformitate cu următoarele principii: (a) executarea este reglementată de normele de procedură civilă în vigoare în Republica Moldova. Decizia se învesteşte cu formulă executorie, fără a îndeplini nici o altă formalitate în afara verificării autenticităţii deciziei, de către autoritatea naţională pe care guvernul Republicii Moldova o desemnează în acest scop şi o face cunoscută Comisiei Europene şi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene; (b) după îndeplinirea la cererea părţii în cauză a formalităţilor menţionate la litera (a), aceasta poate trece la executare în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, prin sesizarea directă a autorităţii competente; (c) executarea poate fi suspendată numai printr-o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Cu toate acestea, plîngerile privind executarea neregulamentară sînt de competenţa instanţelor în cauză ale Republicii Moldova |
||||||||
| (5) Titlul executoriu este emis, fără a se efectua alt control în afara verificării autenticităţii actului, de către autorităţile desemnate de guvernul Republicii Moldova. Executarea se efectuează în conformitate cu normele de procedură ale Republicii Moldova. Legalitatea hotărîrii de executare este supusă controlului Curţii de Justiţie a Uniunii Europene | ||||||||
| (6) Hotărîrile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţate în temeiul unei clauze compromisorii înscrise într-un contract care intră sub incidenţa prezentului capitol sînt executorii în aceleaşi condiţii | ||||||||
| 431 | Confidenţialitate Informaţiile comunicate sau obţinute sub orice formă în temeiul prezentului capitol intră în categoria secretului profesional şi beneficiază de protecţia acordată informaţiilor similare de legislaţia Republicii Moldova şi de dispoziţiile corespunzătoare aplicabile instituţiilor UE. Astfel de informaţii nu pot fi comunicate altor persoane în afara persoanelor din instituţiile UE, din statele membre sau din Republica Moldova ale căror funcţii le impun cunoaşterea acestora şi nici nu pot fi utilizate în alte scopuri decît asigurarea unei protecţii eficace a intereselor financiare ale părţilor |
1. Examinarea cadrului legislativ naţional în vederea identificării posibilităţilor de realizare a măsurilor pentru garantarea respectării principiului de confidenţialitate în gestionarea fondurilor UE (de exemplu, dacă informaţia dată poate fi calificată ca secret comercial) | Grupul de lucru | |||||
| 2. Elaborarea şi promovarea adoptării modificărilor corespunzătoare la cadrul legislativ naţional | Ministerul Justiţiei | |||||||
| 432 | Apropierea legislaţiei Republica Moldova realizează apropierea legislaţiei sale de actele normative ale UE şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa XXXV la prezentul acord, în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă |
Notă: A se vedea măsurile prevăzute la articolul 414 | ||||||
| Convenţia din 26 iulie 1995 privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, elaborată în temeiul articolului K. 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană Se aplică următoarele dispoziţii din convenţia menţionată: – articolul 1 – Dispoziţii generale, definiţii; – articolul 2 alineatul (1) – Republica Moldova adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că acele comportamentul menţionat la articolul 1, precum şi participarea, instigarea sau tentativa de a avea comportamentul menţionat la articolul 1 alineatul (1) se pedepsesc cu sancţiuni penale efective, proporţionate şi disuasive; – articolul 3 – Răspunderea penală a şefilor de întreprinderi |
Revizuirea cadrului legal naţional, inclusiv a Legii nr.90-XVI din 25 aprilie 2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei şi a Codului penal al Republicii Moldova, pentru a-l aduce în concordanţă cu prevederile Convenţiei privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţii Europene | Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | Din bugetul de stat sau în limitele posibilităţilor, proiectele de asistenţă externă | ||||
| Protocolul la Convenţia privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene Se aplică următoarele dispoziţii din protocolul menţionat: – articolul 1 alineatul (1) litera (c) şi articolul 1 alineatul (2) – Definiţiile relevante; – articolul 2 – Corupţia pasivă; – articolul 3 – Corupţia activă; – articolul 5 alineatul (1) – Republica Moldova adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că acele comportamentul menţionat la articolele 2 şi 3, precum şi participarea şi instigarea la comportamentul în cauză se pedepsesc cu sancţiuni penale efective, proporţionate şi disuasive; – articolul 7, în măsura în care face trimitere la articolul 3 din Convenţie |
2.1. Dialogul politic şi reforma - Continuarea reformei sectorului justiţiei, în special asigurarea independenţei şi eficienţei sistemului judiciar, organelor de urmărire penală, la fel şi a autorităţilor de drept, care trebuie să fie libere de influenţe politice sau interferenţe excesive; intensificarea luptei împotriva corupţiei - Asigurarea funcţionării depline a Centrului Naţional Anticorupţie şi participării la cooperarea internaţională în lupta împotriva corupţiei |
Revizuirea cadrului legal naţional, inclusiv a Legii nr.90-XVI din 25 aprilie 2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei şi a Codului penal al Republicii Moldova, pentru a-l aduce în concordanţă cu prevederile Protocolului la Convenţia privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţii Europene | Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne | 2015-2016 | Din bugetul de stat sau în limitele posibilităţilor, proiectele de asistenţă externă | |||
| Al doilea Protocol la Convenţia privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene Se aplică următoarele dispoziţii din protocolul menţionat: – articolul 1 – Definiţie; – articolul 2 – Spălarea banilor; – articolul 3 – Răspunderea persoanelor juridice; – articolul 4 – Sancţiuni aplicabile persoanelor juridice; – articolul 12, în măsura în care face trimitere la articolul 3 din Convenţie |
Revizuirea cadrului legal naţional, inclusiv a Legii nr.90-XVI din 25 aprilie 2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei şi a Codului penal al Republicii Moldova, pentru a-l aduce în concordanţă cu prevederile celui de al doilea Protocol la Convenţia privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţii Europene | Centrul Naţional Anticorupţie | 2015-2016 | Din bugetul de stat sau în limitele posibilităţilor, proiectele de asistenţă externă”. | ||||
[Planul în redacţia Hot.Guv. nr.713 din 12.10.2015, în vigoare 16.10.2015]