Arbitrajul, organ judiciar suprem, specializat în soluţionarea litigiilor economice, examinează litigiile economice (în continuare: litigii) în modul stabilit de Constituţie, de prezentul Cod şi de alte acte legislative.

Articolul 2. Dreptul de a se adresa în arbitraj

Orice persoană juridică sau agent economic are dreptul de a se adresa, în modul stabilit de prezentul Cod, în arbitraj pentru a i se apăra drepturile încălcate sau contestate şi interesele ocrotite de lege.

Renunţarea la dreptul de a se adresa în arbitraj este nulă.

Articolul 3. Intentarea procesului în arbitraj

Arbitrajul intentează procesele la cererile:

asociaţiilor, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de forma lor de proprietate, inclusiv ale celor comune şi străine, ale organelor puterii de stat şi ale administraţiei de stat şi ale altor subiecte ale relaţiilor economice (întreprinderi particulare, colective de familie, individuale, societăţi pe acţiuni etc.), numite în continuare, de regulă, agenţi economici care conform legislaţiei Republicii Moldova, acordurilor internaţionale şi altor convenţii (contracte) pot fi participante ale procesului arbitral;

organelor ierarhic superioare agenţilor economici, care se adresează în cazurile stabilite de prezentul Cod;

procurorilor, organelor de stat care se adresează în apărarea intereselor de stat şi alte scopuri prevăzute de legislaţie.

Articolul 4. Măsurile prearbitrale de tranşare a litigiilor

Litigiile pot fi transmise spre soluţionare în arbitraj numai după ce au fost luate măsurile prearbitrale (înaintarea reclamaţiei).

Măsurile prearbitrale de tranşare a litigiilor se socot luate, dacă pînă la adresarea în arbitraj partea faţă de care sînt înaintate pretenţii este înştiinţată de cerinţele apărute faţă de ea în conformitate cu înţelegerile sau contractele părţilor.

În cazul în care părţile n-au stabilit un mod de tranşare prearbitrală a litigiului, partea interesată are dreptul de a depune în arbitraj o acţiune, dar numai după primirea răspunsului din partea celeilalte părţi sau nu mai devreme de 15 zile după înştiinţarea părţii în cauză despre cerinţele apărute (plus timpul de parcurgere a corespondenţei), dacă răspunsul nu a fost primit (excepţie pot face organizaţiile de transport în cazul în care pentru ele e stabilit un alt mod de tranşare prearbitrală a litigiilor).

Dosarele la cererea procurorului privind apărarea intereselor de stat se intentează fără respectarea modului stabilit de tranşare prearbitrală a litigiului.

Articolul 5. Examinarea litigiilor

Arbitrajul examinează litigiile în componenţa preşedintelui şedinţei arbitrul, Prim-arbitrul sau adjunctul lui, şi a reprezentanţilor părţilor.

Pentru examinarea litigiilor Prim-arbitrul sau adjunctul lui poate introduce suplimentar în componenţa arbitrajului încă doi arbitri, numindu-l pe unul din ei preşedinte al şedinţei.

În cazurile şi în modul stabilit de articolul 64 al prezentului Cod litigiul poate fi examinat fără participarea reprezentanţilor părţilor.

Cerinţele arbitrului, înaintate în limitele drepturilor arbitrajului în legătură cu examinarea litigiului, sînt obligatorii pentru toţi agenţii economici, pentru ministere şi pentru alte organe ierarhic superioare, precum şi pentru persoanele cu funcţii de răspundere vizate în chestiunea respectivă.

Articolul 6. Independenţa arbitrilor şi supunerea lor numai legii

La examinarea litigiilor arbitrii sînt independenţi şi se supun numai legii. Imixtiunea în activitatea arbitrului este interzisă.

Articolul 7. Limba procedurii arbitrale

Procedura arbitrală se desfăşoară în limba prevăzută de legislaţia cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii.

Articolul 8. Legalitatea şi temeinicia hotărîrilor arbitrajului

Hotărîrile arbitrajului trebuie să fie legate şi întemeiate.

Articolul 9. Publicitatea procesului arbitral

Examinarea litigiilor în arbitraj este publică cu excepţia cazurilor în care aceasta intră în contradicţie cu interesele ocrotirii secretelor de stat, a secretelor comerciale sau în care una din părţi are o obiecţie întemeiată.

Articolul 10. Legislaţia în temeiul căreia se examinează litigiile

Arbitrajul examinează litigiile în baza Constituţiei, a actelor legislative şi a altor acte normative obligatorii pentru agenţii economici, precum şi în baza condiţiilor prevăzute de contractele încheiate. Arbitrajul aplică, după caz, normele de drept ale altor state în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

Articolul 11. Obligativitatea hotătîrilor arbitrajului

Hotărîrile (hotărîrile, deciziile, încheierile) arbitrajului intră în vigoare la data adoptării lor, dacă în ele nu e stabilit altceva, şi urmează a fi executate în mod obligatoriu.

Articolul 12. Revizuirea hotărîrilor arbitrajului în cadrul supravegherii

Hotărîrile arbitrajului pot fi revizuite în cadrul supravegherii.

Capitolul II

COMPETENŢA ARBITRAJULUI LA EXAMINAREA LITIGIILOR

Articolul 13. Litigiile atribuite competenţei arbitrajului

Arbitrajul examinează:

litigiile dintre agenţii economici, apărute la încheierea, modificarea, desfacerea contractelor şi la executarea lor;

litigiile dintre întreprinderile de stat şi organele lor ierarhic superioare, litigii privind repararea prejudiciilor cauzate întreprinderilor în urma îndeplinirii indicaţiilor organelor ierarhic superioare care au încălcat drepturile întreprinderilor, precum şi în urma exercitării necompetente de către organele ierarhic superioare a obligaţiilor lor faţă de agenţii economici;

declaraţiile agenţilor economici cu privire la considerarea unor acte fără caracter normativ ale organelor administraţiei de stat ca fiind nule şi neavenite;

cererile agenţilor economici cu privire la reîncasarea sumelor ridicate incontestabil (fără accept) de către organele de stat cărora legislaţia le acordă asemenea drepturi;

litigiile cu participarea organizaţiilor străine şi a întreprinderilor comune, apărute la încheierea, modificarea, desfacerea şi executarea contractelor;

cererile înaintate pentru apărarea intereselor de stat.

Arbitrajul examinează şi alte litigii, soluţionarea cărora nu este atribuită de legislaţie competenţei altor organe.

Articolul 14. Litigiile care nu intră în competenţa arbitrajului

Arbitrajul nu examinează:

litigiile în sumă de pînă la 10 ruble;

litigiile cu participarea cetăţenilor;

alte litigii, soluţionarea cărora este atribuită de legislaţie competenţei altor organe.

Capitolul III

PARTICIPANŢII LA PROCESUL ARBITRAL

Articolul 15. Părţile participante la examinarea litigiilor

În calitate de părţi implicate în litigiile ce se soluţionează de arbitraj, reclamanţi şi reclamaţi (pîrîţi), pot participa persoane juridice, precum şi alţi agenţi economici în cazul în care aceasta este prevăzut de legislaţie.

În calitate de reclamanţi se prezintă agenţii economici care au depus acţiunea sau interesele cărora este înaintată acţiunea.

În calitate de reclamaţi se prezintă agenţii economici împotriva cărora este înaintată acţiunea.

Articolul 16. Drepturile şi obligaţiile părţilor

Fiecare din părţile implicate în litigiu se bucură de drepturi procesuale egale.

Părţile au dreptul să ia cunoştinţă de materialele din dosar, să facă extrase din ele, să facă copii, să prezinte probe, să participe la cercetarea probelor, să formuleze cereri, să dea explicaţii, să prezinte argumente asupra tuturor chestiunilor care apar pe parcursul soluţionării litigiilor, să obiecteze împotriva cererilor şi argumentelor celorlalţi participanţi ai procesului arbitral să încheie cu cealaltă parte acorduri legitime, să participe la adoptarea hotărîrii, să depună cereri cu privire la revizuirea hotărîrii, precum şi alte drepturi acordate de prezentul Cod.

Pînă la începerea examinării litigiului părţile au dreptul să declare în scris recuzarea arbitrului şi a expertului în cazurile în care aceştia sînt interesaţi direct sau indirect în rezultatul examinării acţiunii. Recuzarea expertului mai poate fi declarată de asemenea din motivul incompetenţei lui profesionale.

Chestiunile cu privire la recuzarea arbitrului se decid de către Prim-arbitru, iar cu privire la recuzarea expertului – de către arbitrul care examinează litigiul.

Părţile sînt obligate să-şi exercite corect drepturile procesuale ce le aparţin, manifestînd o stimă reciprocă faţă de drepturile şi interesele ocrotite de lege ale părţii opuse, să ia măsuri pentru cercetarea multilaterală, completă şi obiectivă a tuturor circumstanţelor acţiunii.

Articolul 17. Reprezentanţii părţilor

În calitate de reprezentanţi ai părţilor sînt conducătorii sau locţiitorii conducătorilor agenţilor economici. Împuternicirile persoanelor indicate se confirmă prin documentele care legitimează funcţiile lor de serviciu.

În calitate de reprezentanţi ai părţilor pot fi de asemenea şi alte persoane, împuternicirile cărora se confirmă printr-o procură eliberată de agenţii economici respectiv.

Articolul 18. Coparticiparea la procesul arbitral

Acţiunea poate fi înaintată în comun de mai mulţi reclamanţi sau către mai mulţi reclamaţi. Fiecare dintre reclamanţi sau reclamaţi participă în procesul arbitral independent. Coparticipanţii pot să împuternicească pe unul dintre ei să-i reprezinte în proces.

Articolul 19. Atragerea în proces a altui reclamant sau reclamat

În cazul în care sînt temeiuri suficiente, arbitrajul are dreptul pînă la adoptarea hotărîrii privind soluţionarea litigiului să atragă, la cererea unei părţi sau la solicitarea depunătorului cererii care nu este reclamant (cu condiţia respectării modului de tranşare prearbitrală a litigiului), un alt reclamant sau reclamat pentru participarea la proces.

Faptul atragerii pentru participarea la proces a altui reclamant sau reclamat se fixează într-o încheiere.

Articolul 20. Participarea la procesul arbitral a organelor ierarhic superioare părţilor litigioase

Organele ierarhic superioare părţilor litigioase participă la procesul arbitral în cazul în care ele însăşi înaintează acţiunile din însărcinarea şi în numele agenţilor economici corespunzători. În acest caz ele beneficiază de drepturile reclamantului şi poartă obligaţiile acestuia.

Articolul 21. Participarea procurorului la procesul arbitral

Procurorul participă la procesul arbitral în cazurile în care el înaintează o cerere în arbitraj sau un protest asupra hotărîrii arbitrajului.

Procurorul care participă la procesul arbitral are dreptul să ia cunoştinţă de materialele din dosar, să declare recuzarea arbitrilor şi a expertului în cazurile prevăzute de articolul 16 al prezentului Cod, să prezinte probe, să participe la cercetarea probelor, să formuleze cereri, să dea explicaţii privind acţiunea. Renunţarea procurorului la acţiune, micşorarea cuantumului acţiunii, modificarea temeiului sau obiectului acţiunii nu îl lipseşte pe reclamant de dreptul de a susţine cerinţele acţiunii după achitarea taxei de stat, dacă ea trebuia plătită la înaintarea acţiunii.

Articolul 22. Participarea la procesul arbitral a persoanelor cu funcţii de răspundere ale părţilor, ale altor agenţi economici şi a expertului

La procesul arbitral pot participa persoane cu funcţii de răspundere al părţilor, ale altor agenţi economici în cazul în care ele sînt chemate pentru a da explicaţii asupra litigiului. Aceste persoane au dreptul să ia cunoştinţă de materialele din dosar, să dea explicaţii, să prezinte probe, să participe la cercetarea probelor şi sînt obligate să-şi exercite conştiincios drepturile procesuale ce le aparţin.

Persoanele indicate sînt obligate să se prezinte la chemarea arbitrajului, să comunice datele pe care le cunosc şi circumstanţele privind acţiunea, să prezinte e la cerinţa arbitrajului explicaţii în scris.

La procesul arbitral pot participa experţii care au efectuat expertiza.

Articolul 23. Succesiunea în drepturile procesuale

În cazul ieşirii uneia din părţi din raportul juridic litigios sau stabilit prin hotărîrea arbitrajului, ca urmare a reorganizării agentului economic, arbitrajul înlocuieşte această parte cu succesorul ei în drepturi, formulînd aceasta într-o hotărîre sau încheiere. Succesiunea în drepturi este posibilă în orice fază a procesului arbitral.

Capitolul IV

PROBE

Articolul 24. Noţiunea şi tipurile de probe

Se consideră probe în acţiunile arbitrale orice date reale pe baza cărora arbitrajul stabileşte, în conformitate cu legea, lipsa sau prezenţa circumstanţelor care justifică cerinţele şi obiecţiile părţilor, precum şi alte fapte ce au importanţă pentru soluţionarea justă a litigiului.

Probele pot fi atît scrise cît şi materiale, inclusiv video, audio şi alte materiale, explicaţiile date de reprezentanţii părţilor şi a altor persoane, precum şi avizele experţilor şi ale organelor competente.

Articolul 25. Obligaţia de a dovedi şi de a prezenta probe

Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al cerinţelor şi obiecţiilor sale.

Probele se prezintă de părţi şi de alţi participanţi ai procesului arbitral.

Articolul 26. Pertinenţa şi admisibilitatea probelor

Arbitrajul ia în vedere numai acele probe, care au importanţă pentru acţiune.

Circumstanţele acţiunii, care conform legii trebuie să fie confirmate prin anumite mijloace de probare, trebuie să fie confirmate prin aceste mijloace.

Articolul 27. Temeiurile scutirii de probare

Circumstanţele considerate de către arbitraj unanim cunoscute nu au nevoie de a fi susţinute prin probe.

Faptele stabilite printr-o hotărîre a arbitrajului la examinarea unui litigiu nu trebuie dovedite din nou la examinarea altor litigii la care participă aceleaşi părţi.

Articolul 28. Probe scrise

Se consideră probe scrise actele, scrisorile, explicaţiile, informaţiile, avizele, alte documente şi materiale scrise, ce conţin date despre circumstanţele care au însemnătate pentru soluţionarea justă a litigiului.

Probele scrise se prezintă în original sau în copie autentificată. Dacă pentru acţiunea dată are însemnătate numai o parte a documentului, se prezintă extrasul din el.

Documentele se prezintă în original în cazurile cerute de circumstanţele acţiunii şi de legislaţie, precum şi în alte cazuri necesare, la cerinţa arbitrajului.

Articolul 29. Probe materiale

Probe materiale se consideră obiectele care pot servi drept mijloace de stabilire a unor circumstanţe ce au importanţă pentru soluţionarea justă a litigiului.

Articolul 30. Cererea prezentării probelor

Arbitrajul are dreptul să ceară de la toţi agenţii economici, de la ministere, departamente să prezinte documente, informaţii şi avize necesare pentru soluţionarea litigiului, să ia cunoştinţă de astfel de materiale nemijlocit în locul aflării lor.

Partea implicată în acţiune, reprezentanţii ei, procurorul care formulează o cerere de probe sînt obligaţi să indice ce fel de circumstanţe importante pentru acţiune pot fi stabilite prin aceste probe.

Arbitrajul poate să împuternicească pe una din părţi pentru a căpăta asemenea probe de la orice agenţi economici.

Articolul 31. Cercetarea probelor scrise în locul aflării lor

În cazul în care prezentarea în arbitraj a probelor scrise şi a celor materiale întîmpină dificultăţi, arbitrajul le poate cerceta în locul aflării lor.

În urma cercetării probelor se alcătuieşte un proces-verbal semnat de arbitru şi de reprezentanţii părţilor ce au participat la cercetarea probelor. Procesul-verbal se anexează la dosar.

Articolul 32. Restituirea probelor scrise şi a celor materiale

După soluţionarea litigiului, documentele originale aflate în dosar se restituie agenţilor economici la rugămintea lor, dar numai după prezentarea copiilor autentificate ale acestor documente.

După soluţionarea definitivă a litigiului, probele materiale aflate în arbitraj se restituie agenţilor economici de la care au fost primite sau se remit agenţilor economici al căror drept asupra acestor obiecte a fost recunoscut de arbitraj.

Articolul 33. Fixarea şi efectuarea expertizei

Pentru elucidarea unor chestiuni care apar la soluţionarea litigiilor şi cer cunoştinţe speciale arbitrajul fixează o expertiză (tehnică, merceologică, contabilă etc.)

Participanţii la procesul arbitral au dreptul să prezinte arbitrajului chestiunile care trebuie lămurite de experţi.

Arbitrajul stabileşte definitiv într-o încheiere toate chestiunile asupra cărora expertul urmează să-şi prezinte avizul.

Efectuarea expertizei trebuie încredinţată instituţiilor şi organizaţiilor competente, iar în cazul lipsei unei asemenea posibilităţi – nemijlocit specialiştilor care dispun de cunoştinţe necesare. Persoanele care efectuează expertiza au dreptul să ia cunoştinţă de materialele din dosare şi să ceară de la participanţii procesului arbitral materiale suplimentare. În caz de necesitate expertiza se efectuează cu participarea reprezentanţilor părţilor.

Articolul 34. Avizul expertului

Avizul expertului trebuie să conţină o descriere amănunţită a cercetărilor efectuate, deducţiile făcute pe baza lor şi răspunsurile argumentate la întrebările puse de arbitraj. Avizul se prezintă arbitrajului în scris, iar părţilor li se eliberează copii.

Dacă în timpul efectuării se constată circumstanţe de care trebuie să se ţină cont soluţionarea justă a litigiului şi în privinţa cărora nu s-au pus întrebări, expertul expune în aviz deducţiile sale şi în privinţa acestor circumstanţe.

În cazurile în care avizul expertului nu este suficient de clar sau nu este complet, arbitrajul poate să fixeze o expertiză suplimentară. Dacă arbitrajul nu este de acord cu avizul expertului, el poate fixa o expertiză repetată de către alt expert.

Articolul 35. Aprecierea probelor

Arbitrajul apreciază toate probele după intima lui convingere, întemeiată pe cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă a tuturor circumstanţelor acţiunii, călăuzindu-se totodată de legislaţie, de contractele încheiate şi alte acte obligatorii pentru părţi.

Nici un fel de probe nu au pentru arbitraj o forţă probantă apriorică.

Recunoaşterea de către una din părţi a faptelor şi circumstanţelor pe care cealaltă parte îşi întemeiază cerinţele sau obiecţiile nu este acceptată ca circumstanţă obligatorie de arbitraj.

Avizul expertului se discută în şedinţa arbitrajului şi se apreciază în ansamblu cu toate celelalte probe ale acţiunii.

Avizul expertului poate fi respins de arbitraj cu indicarea în hotărîre a motivelor respingerii.

Capitolul V

CHELTUIELILE DE ARBITRAJ

Articolul 36. Componenţa cheltuielilor de arbitraj

Cheltuielile de arbitraj se compun din taxa de stat şi din sumele plătite pentru expertize, pentru avize şi pentru traducere.

Articolul 37. Taxa de stat

Acţiunile arbitrale şi cererile de revizuire a hotărîrilor arbitrajului se achită conform taxei de stat, exceptînd cererile şi protestele înaintate de procuror, precum şi alte cereri prevăzute de legislaţie.

Mărimea taxei de stat şi modul de plată a ei se stabilesc de legislaţie.

Articolul 38. Restituirea taxei de stat

Taxa de stat se restituie în cazul respingerii cererii arbitrale şi de alt fel, precum şi în alte cazuri stabilite de legislaţie.

Restituirea taxei de stat se efectuează de organele financiare în baza hotărîrii arbitrajului. Taxa de stat pentru cererile respinse sau neintrate în arbitraj se restituie pe baza unui certificat eliberat de arbitraj.

Articolul 39. Valoarea acţiunii

Valoarea acţiunii, după care se stabileşte taxa de stat, se calculează pornind de la mărimea sumei înaintate spre încasare sau de la mărimea sumelor contestate ale unui titlu executoriu sau ale altui document prin care se produce încasarea în mod incontestabil. Valoarea acţiunii în litigiile de revendicare a unor bunuri se calculează pornind de la costul acestora din urmă. În valoarea acţiunii se includ de asemenea sumele clauzelor penale (amendă, penalităţi de întîrziere) indicate în cererea de chemare în arbitraj, iar dacă ele nu sînt arătate – sumelor stabilite în hotărîrea arbitrajului. În cazurile în care depunătorii cererii indică greşit valoarea acţiunii, ea se stabileşte de arbitraj.

Articolul 40. Stabilirea sumelor plătite pentru efectuarea expertizei

Suma plătită pentru efectuarea expertizei, în cazurile în care expertiza este plătită, se stabileşte în hotărîrea arbitrajului, luîndu-se în considerare tarifele de plată, stabilite în modul cuvenit, şi timpul consumat pentru efectuarea expertizei.

Experţilor li se restituie cheltuielile de delegaţie şi de cazare în legătură cu prezentarea în arbitraj şi li se plătesc diurne în mărimile stabilite de legislaţie pentru lucrătorii trimişi în delegaţie de serviciu.

Articolul 41. Repartizarea cheltuielilor de arbitraj.

Taxa de stat se repartizează:

1) în litigiile apărute la încheierea, modificarea şi desfacerea contractelor – părţii care se eschivează neîntemeiat de la acceptarea propunerilor celeilalte părţi, sau ambelor părţi, dacă arbitrajul a respins parţial propunerile fiecărei din ele;

2) în litigiile apărute la executarea contractelor şi în alte temeiuri – ambelor părţi, proporţional mărimii cerinţelor arbitrale satisfăcute.

Dacă dosarul a apărut în urma acţiunilor nejustificate ale uneia din părţi (reclamatul nu a răspuns la reclamaţie, depunătorul cererii nu a trimis reclamatului documentele cerute pentru examinarea reclamaţiei etc.), arbitrajul poate repartiza acestei părţi taxa de stat, indiferent de rezultatul examinării acţiunii.

Sumele plătite pentru efectuarea expertizei, pentru elaborarea avizelor şi pentru traducere se repartizează reclamatului la satisfacerea acţiunii, reclamantului la respingerea acţiunii, iar la satisfacerea parţială a acţiunii – ambelor părţi, proporţional cerinţelor arbitrale satisfăcute, sau numai părţii care şi-a asumat cheltuielile date.

Capitolul VI

TERMENELE DE PROCEDURĂ

Articolul 42. Stabilirea şi calcularea termenelor de procedură

Actele de procedură se efectuează în termenele prevăzute de lege. În cazurile în care termenele de procedură nu sînt prevăzute de lege, ele se fixează de arbitraj.

Termenele pentru efectuarea actelor de procedură se stabilesc printr-o dată calendaristică, prin specificarea unui fapt care trebuie să aibă loc numaidecît sau printr-o perioadă de timp. În ultimul caz actul poate fi efectuat pe parcursul întregii perioade.

Termenul de procedură, calculat în ani, luni sau zile, începe a doua zi după data calendaristică fixată sau după ce a avut loc faptul, care determină începutul lui.

Articolul 43. Expirarea termenelor de procedură

Termenul calculat în ani expiră în luna şi ziua respectivă a ultimului an al termenului. Termenul calculat în luni expiră în luna şi ziua respectivă a ultimei luni a termenului. Dacă termenul calculat în luni se sfîrşeşte într-o lună, care nu are ziua respectivă, termenul expiră în ultima zi a acestei luni.

Ultima zi a termenului expiră la ora 24.

În cazurile în care ultima zi a termenului este nelucrătoare (zi de odihnă sau de sărbătoare), expirarea termenului este considerată în ziua lucrătoare imediat următoare.

Articolul 44. Efectele expirării termenelor de procedură

Dreptul de efectuare a actelor de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege sau fixat de arbitraj.

Cererile şi alte documente depuse după expirarea termenelor de procedură pot fi restituite sau lăsate fără examinare.

Articolul 45. Suspendarea termenelor de procedură

Termenele de procedură se suspendă odată cu suspendarea procesului. Din ziua redeschiderii procesului termenele de procedură îşi continuă cursul.

Articolul 46. Repunerea în termen şi prelungirea termenelor de procedură

În cazul în care arbitrajul consideră că motivul neefectuării actelor de procedură în termenul stabilit este întemeiat, el poate să repună în termen.

Repunerea în termen se indică în hotărîrea arbitrajului. Refuzul la repunerea în termen se formulează într-o încheiere.

Încheierea cu privire la refuzul de a repune în termen poate fi reexaminată în cadrul supravegherii.

Termenele de procedură pot fi prelungite de arbitraj la cererea unei părţi, a procurorului sau din iniţiativa proprie.

Capitolul VII

INTENTAREA ACŢIUNII ŞI A PROCESULUI

Articolul 47. Forma şi conţinutul cererii de chemare în arbitraj

Cererea de chemare în arbitraj se depune în arbitraj în scris şi se semnează de conducătorul sau locţiitorul conducătorului agentului economic sau de procurorul care o înaintează.

În cerere trebuie să fie indicate:

1) denumirea arbitrajului;

2) data semnării cererii de chemare în arbitraj şi numărul ei;

3) denumirea părţilor, numele depunătorului cererii care nu este reclamant, adresele poştale, numărul conturilor şi denumirea instituţiilor bancare, în care se află conturile părţilor;

4) valoarea acţiunii, dacă acţiunea urmează să fie apreciată, suma contractului;

5) circumstanţele pe care sînt întemeiate cerinţele arbitrale şi probele care confirmă circumstanţele expuse în cererea arbitrală, calculul întemeiat al sumei indicate pentru încasare sau contestare, legislaţia în temeiul căreia este intentată acţiunea;

6) informaţia cu privire la măsurile de tranşare a litigiului în modul prevăzut, cu indicarea datei în care celeilalte părţi i-au fost expediate propunerile de tranşare, precum şi a datei în care a fost primit răspunsul; motivele din care sînt respinse argumentele expuse în răspuns, în procesul-verbal al divergenţelor sau în alte documente;

7) cerinţa arbitrală; dacă acţiunea este îndreptată împotriva mai multor reclamaţi, pentru fiecare din ei cerinţe aparte;

8) enumerarea documentelor şi a altor probe anexate la cerere.

În cererea de chemare în arbitraj pot fi indicate şi alte date, dacă depunătorul cererii le socoate necesare pentru soluţionarea justă a litigiului.

Articolul 48. Documentele care se anexează la cererea de chemare în arbitraj

La cererea de chemare în arbitraj se anexează documentele care confirmă:

1) circumstanţele pe care sînt bazate cerinţele arbitrale;

2) împuternicirile date de agentul economic pentru a participa în procesul arbitral (contractul sau împuternicirile pentru încheierea lui sau, dacă litigiul nu reiese din acest contract, împuternicirile pentru a participa în procesul arbitral);

3) împuternicirile organului ierarhic superior, ale organului cooperatist sau ale altui organ obştesc de a intenta acţiunea în numele agenţilor economici respectivi;

4) luarea măsurilor prearbitrale pentru tranşarea litigiului cu fiecare din reclamaţi;

5) faptul că reclamatului i s-a expediat copia cererii de chemare în arbitraj şi documentele anexate la ea;

6) achitarea taxei de stat, dacă ea trebuie plătită la depunerea cererii de chemare în arbitraj.

La cererea de a obliga să încheie contractul se anexează proiectul contractului.

Articolul 49. Trimiterea copiei cererii de chemare în arbitraj şi a documentelor anexate la ea

La intentarea acţiunii, precum şi la atragerea de către arbitraj a altui reclamant sau reclamat, depunătorul cererii este obligat să trimită părţilor copia cererii de chemare în arbitraj şi documentele anexate la ea, dacă acestea lipsesc la ele.

Articolul 50. Conexarea cerinţelor arbitrale

Într-o cerere de chemare în arbitraj pot fi conexate mai multe cerinţe, dacă acestea sînt legate între ele prin temeiuri comune de apariţie sau prin probe, precum şi dacă ele alcătuiesc împreună o sumă nu mai mică de 10 ruble.

Arbitrul are dreptul să conexeze într-un dosar mai multe cereri de chemare în arbitraj sau dosare omogene, în care participă aceleaşi părţi, fapt care se arată în încheierea de intentare a procesului sau în hotărîre.

Articolul 51. Referinţa la cererea de chemare în arbitraj

La primirea copiei cererii de chemare în arbitraj, dar nu mai tîrziu de trei zile după aceasta, reclamatul este obligat să trimită arbitrajului, reclamantului, altor reclamaţi referinţa la cererea de chemare în arbitraj şi toate documentele necesare pentru soluţionarea litigiului.

Referinţa se semnează de către conducătorul sau de locţiitorul conducătorului agentului economic şi se trimite printr-o scrisoare recomandată, cu valoare declarată sau se înmînează contrasemnătură.

În referinţă se arată:

1) denumirea arbitrajului;

2) data semnării şi numărul referinţei, denumirea reclamantului;

3) conţinutul răspunsului la propunerea de tranşare a litigiului, dacă în cererea de chemare în arbitraj este indicat că răspunsul nu este primit (în acest caz la referinţă se anexează copia răspunsului la propunerea de tranşare a litigiului şi probele care confirmă că răspunsul a fost expediat reclamantului);

4) mărimea şi calculul sumei recunoscute, iar dacă ea este transferată – numărul şi data ordinului de plată respectiv (în acest caz la referinţă se anexează ordinul de plată şi probele care confirmă că el a fost primit pentru executare de către instituţia bancară);

5) motivele respingerii totale sau parţiale a cerinţelor reclamantului cu referinţă la legislaţie, precum şi probele care argumentează respingerea cerinţelor arbitrale;

6) enumerarea documentelor şi a altor probe, care se anexează la referinţă.

Articolul 52. Intentarea cererii reconvenţionale

Pînă la adoptarea hotărîrii asupra litigiului reclamatul are dreptul de a înainta împotriva reclamantului o cerere reconvenţională pentru a fi examinată în comun cu acţiunea iniţială. Cererea reconvenţională trebuie să fie legată cu cea iniţială.

Cererea reconvenţională se intentează după regulile generale privind intentarea acţiunilor.

Articolul 53. Primirea cererii de chemare în arbitraj

Chestiunea cu privire la primirea cererii de chemare în arbitraj se soluţionează de către arbitru.

Articolul 54. Respingerea cererii de chemare în arbitraj

Arbitrul respinge cererea în cazul în care:

1) asemenea cereri nu sînt examinate în organele de arbitraj;

2) în arbitraj este deja intentat un proces privind litigiul între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri, sau există deja o hotărîre a arbitrajului asupra litigiului dat;

3) acţiunea este intentată de un agent economic sau împotriva unui agent economic, care în conformitate cu legislaţia nu poate fi reclamant sau reclamat în asemenea litigiu;

4) acţiunea este intentată împotriva unui agent economic deja lichidat.

Respingerea cererii de chemare în arbitraj se formulează într-o încheiere, care se trimite părţilor, depunătorului cererii care nu este reclamant şi procurorului nu mai tîrziu de cinci zile după intrarea cererii.

Încheierea privind respingerea cererii de chemare în arbitraj se trimite depunătorului cererii împreună cu materialele acţiunii.

Încheierea privind respingerea cererii de chemare în arbitraj poate fi revizuită în cadrul supravegherii. În cazul anulării acestei încheieri cererea de chemare în arbitraj se socoate depusă în ziua iniţială a adresării în arbitraj.

Articolul 55. Returnarea cererii de chemare în arbitraj

Arbitrul are dreptul să returneze fără examinare cererea de chemare în arbitraj şi documentele anexate la ea în cazul în care:

1) cererea de chemare în arbitraj nu e semnată ori este semnată de o persoană care nu are dreptul să o semneze sau de o persoană, funcţia de serviciu a căreia nu este indicată;

2) în cererea de chemare în arbitraj nu sînt indicate denumirea părţilor, adresele lor poştale;

3) sînt încălcate regulile de conexare a cerinţelor arbitrale;

4) nu sînt prezentate probele care confirmă că reclamatului i s-a expediat o copie a cererii de chemare în arbitraj;

5) la cerere nu sînt anexate probele de plată a taxei de stat, dacă ea urmează să fie plătită la depunerea cererii;

6) nu sînt prezentate documentele care confirmă împuternicirile date de agentul economic pentru a participa în procesul arbitral;

7) la intentarea acţiunii de către organul ierarhic superior nu sînt prezentate documentele care confirmă împuternicirile lui;

8) nu sînt prezentate probele măsurilor prearbitrale de tranşare a litigiului în modul stabilit;

9) nu sînt prezentate probe ce confirmă adresarea către instituţia bancară pentru recepţionarea datoriei, cînd ea conform legislaţiei trebuie să fie recepţionată prin bancă;

10) pînă la formularea încheierii privind intentarea acţiunii reclamantul îşi retrage cererea.

Cererea de chemare în arbitraj se returnează de arbitru în termen de cinci zile după primirea ei.

Returnarea cererii de chemare în arbitraj nu împiedică readresarea ei după înlăturarea încălcării comise.

Articolul 56. Intentarea procesului arbitral

Arbitrul, primind cererea de chemare în arbitraj, nu mai tîrziu de cinci zile după intrarea ei, formulează o încheiere privind intentarea procesului şi o trimite părţilor şi depunătorului cererii care nu este reclamant. În încheiere se indică primirea cererii de chemare în arbitraj, deschiderea dosarului spre examinare în şedinţa arbitrajului, timpul şi locul şedinţei, acţiunile necesare pentru pregătirea dosarului spre examinare în şedinţă. Această încheiere se formulează cu respectarea cerinţelor articolului 76 al prezentului Cod.

Încheierea se trimite de asemenea şi altor agenţi economici, ministere şi departamente în cazurile, în care de la ele se vor cere documente, ştiri şi concluzii sau persoanele lor oficiale vor fi chemate în arbitraj.

Articolul 57. Măsurile luate de arbitru în vederea pregătirii materialelor pentru examinarea dosarului în şedinţă

În scopul asigurării soluţionării juste şi la timp a litigiului, arbitrul ia, după caz, următoarele măsuri în vederea pregătirii materialelor pentru examinarea acţiunii în şedinţă:

1) hotărăşte chestiunea atragerii în cauză, în calitate de părţi, a altor agenţi economici;

2) exclude din numărul părţilor agenţii economici cărora nu le-a fost trimisă propunerea de tranşare a litigiului, precum şi agenţii economici care în conformitate cu legislaţia nu pot fi reclamanţi şi reclamaţi în asemenea litigii;

3) cheamă reprezentanţii părţilor pentru a preciza circumstanţele dosarului şi clarifică necesitatea unor materiale suplimentare;

4) obligă părţile, alţi agenţi economici şi persoanele lor oficiale să execute anumite acţiuni (verificarea calculelor, studierea probelor în locul aflării lor etc.);

5) cere de la părţi, de la depunătorii cererilor care nu sînt părţi, de la alţi agenţi economici, şi de la ministere şi departamente documentele ştirile şi avizele necesare pentru soluţionarea litigiului, ia cunoştinţă de materialele necesare la locul aflării lor;

6) hotărăşte chestiunea cu privire la fixarea expertizei şi la participarea expertului;

7) cercetează probele scrise şi cele materiale la locul aflării lor;

8) stabileşte obligativitatea sau neobligativitatea înfăţişării reprezentanţilor părţilor la şedinţa arbitrajului;

9) hotărăşte chestiunea citării persoanelor oficiale necesare pentru a da lămuriri asupra litigiului;

10) hotărăşte, după caz, chestiunea referitor la examinarea litigiului la locul aflării agentului economic;

11) ia alte măsuri de asigurare a examinării juste şi la timp a litigiului.

Capitolul VIII

ASIGURAREA ACŢIUNII

Articolul 58. Scopul asigurării acţiunii

Arbitrajul are dreptul la cererea unei părţi sau din iniţiativa proprie să ia măsuri de asigurare a acţiunii. Asigurarea acţiunii se cere în cazul în care neasigurarea ei ar putea complica sau ar face imposibilă executarea hotărîrii.

Articolul 59. Măsurile de asigurare a acţiunii

Măsuri de asigurare a acţiunii pot fi:

1) ordonarea unei sechestru asupra bunurilor sau asupra sumelor care aparţin reclamatului;

2) interzicerea de a săvîrşi de către reclamat sau de alte persoane anumite acţiuni ce ţin de obiectul litigiului;

3) suspendarea încasării pe baza unui titlu executoriu sau pe baza unui document contestat de reclamant, conform căruia încasarea se produce în mod incontestabil.

Faptul asigurării acţiunii se formulează într-o încheiere.

Articolul 60. Anularea măsurii de asigurare a acţiunii

Chestiunea anulării măsurii de asigurare a acţiunii se soluţionează de arbitraj şi se indică într-o hotărîre sau încheiere.

Capitolul IX

SOLUŢIONAREA LITIGIILOR

Articolul 61. Termenele examinării litigiilor

Litigiile se examinează de arbitraj într-un termen nu mai mare de o lună din ziua primirii cererii de chemare în arbitraj.

La rugămintea reclamantului litigiul poate fi examinat într-un termen mai îndelungat.

Articolul 62. Ordinea desfăşurării şedinţei

Ordinea desfăşurării şedinţei e stabilită de arbitrul care prezidează şedinţa. Arbitrul lămureşte participanţilor procesului arbitral drepturile şi obligaţiile lor şi contribuie la exercitarea drepturilor ce le aparţin.

În conformitate cu ordinea stabilită de arbitru, se ascultă reprezentanţii reclamantului şi ai reclamatului, expertul şi alte persoane, care participă în şedinţă.

La examinarea litigiilor deosebit de complicate arbitrul are dreptul să anunţe o întrerupere pe un termen de cel mult trei zile, fixînd ulterior acest fapt în hotărîre.

Articolul 63. Examinarea litigiului în cazul neprezentării referinţei la cererea de chemare în arbitraj şi a materialelor cerute de arbitraj

În cazul în care reclamatul nu prezintă referinţa la cererea de chemare în arbitraj şi materialele cerute de arbitraj litigiul poate fi examinat în baza materialelor existente în dosar.

Articolul 64. Examinarea litigiului în lipsa reprezentanţilor părţilor

În cazul în care reprezentanţii uneia sau ambelor părţi nu se prezintă la şedinţa arbitrajului, litigiul poate fi examinat în lipsa lor, dacă aceasta, după părerea arbitrului, nu împiedică soluţionarea litigiului.

Dacă materialele dosarului permit soluţionarea litigiului în lipsa reprezentanţilor părţilor, arbitrul poate, la demersurile părţilor sau din propria iniţiativă, să considere prezenţa reprezentanţilor lor în şedinţa arbitrajului neobligatorie, precum şi să soluţioneze litigiul fără chemarea reprezentanţilor părţilor.

Articolul 65. Examinarea litigiilor la locul aflării agenţilor economici

Arbitrajul poate examina litigiile care au o însemnătate deosebită la locul aflării agenţilor economici.

Conducătorii agenţilor economici sînt obligaţi în acest caz să asigure condiţiile necesare pentru desfăşurarea şedinţei arbitrajului.

Articolul 66. Amînarea examinării dosarului

Arbitrajul are dreptul să amîne examinarea dosarului în cazurile în care:

1) a apărut necesitatea de a atrage alt reclamant sau reclamat pentru participarea la procesul arbitral;

2) nu a fost primită referinţa la cererea de chemare în arbitraj şi materialele cerute;

3) reprezentanţii părţilor nu s-au prezentat;

4) sînt alte motive care fac imposibilă examinarea acţiunii în şedinţa dată.

Amînarea examinării dosarului se formulează într-o încheiere, în care se indică timpul şi locul desfăşurării următoarei şedinţe.

Încheierea privind amînarea examinării dosarului poate stipula încasarea unei amenzi, prevăzute de articolul 72 al prezentului Cod.

Articolul 67. Suspendarea şi reînceperea procesului

Arbitrajul suspendă procesul în cazurile în care:

1) dosarul dat nu poate fi examinat înainte de soluţionarea altui dosar legat de el, de către instanţa de judecată, de arbitraj sau înainte de soluţionarea unei chestiuni respective de către organele competente;

2) arbitrajul fixează efectuarea unei expertize;

3) arbitrajul trimite materialele în organele de anchetă.

Arbitrajul reîncepe procesul după înlăturarea circumstanţelor care au provocat suspendarea lui.

Suspendarea procesului şi reînceperea lui se formulează în încheieri.

Încheierea privind suspendarea procesului poate fi revăzută în cadrul supravegherii.

Articolul 68. Clasarea procesului

Arbitrajul clasează procesul în cazul în care:

1) litigiul nu este de competenţa arbitrajului;

2) există o hotărîre a arbitrajului privind litigiul între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri;

3) nu sînt luate măsuri pentru tranşarea prearbitrală a litigiului şi posibilitatea unei astfel de tranşări este pierdută;

4) una din părţile implicate în litigiu (sau ambele), în conformitate cu legislaţia, nu poate fi reclamant sau reclamat în asemenea litigiu;

5) agenţii economici implicaţi în litigiu în calitate de părţi sînt lichidaţi.

În cazul clasării procesului adresarea repetată în arbitraj privind litigiul dintre aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri nu se admite.

Clasarea procesului se formulează într-o încheiere care poate stipula repartizarea între părţi a cheltuielilor de arbitraj, restituirea din buget a taxei de stat şi încasarea amenzilor prevăzute de articolul 72 al prezentului Cod.

Încheierea privind clasarea procesului poate fi revizuită în cadrul supravegherii.

Articolul 69. Lăsarea cererii fără examinare

Arbitrajul lasă cererea fără examinare în cazul în care:

1) cererea nu este semnată sau este semnată de o persoană care nu are dreptul să o semneze;

2) în arbitraj se examinează un litigiu între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri;

3) nu sînt luate măsuri pentru tranşarea prearbitrală a litigiului şi posibilitatea unei astfel de tranşări nu este pierdută;

4) nu sînt luate măsuri pentru recepţionarea datoriei prin instituţia bancară în modul stabilit;

5) reclamantul sau depunătorul cererii care nu este reclamant nu a prezentat fără motive întemeiate materialele cerute de arbitraj, nu s-a prezentat la chemare în şedinţa arbitrajului, fapt care împiedică examinarea litigiului.

Lăsarea cererii fără examinare se formulează într-o încheiere, care poate stipula repartizarea între părţi a cheltuielilor de arbitraj, restituirea taxei de stat din buget şi încasarea amenzilor prevăzute de articolul 72 al prezentului Cod.

Încheierea privind lăsarea cererii fără examinare poate fi revizuită în cadrul supravegherii.

După înlăturarea circumstanţelor, care au servit drept motiv pentru lăsarea cererii fără examinare, reclamantul are dreptul de a se readresa în arbitraj în modul stabilit.

Articolul 70. Modificarea temeiului sau a obiectului acţiunii, schimbarea mărimii cerinţelor arbitrale, renunţarea la acţiune, recunoaşterea acţiunii

Pînă la adoptarea hotărîrii asupra litigiului, reclamantul are dreptul să modifice temeiul sau obiectul acţiunii, să majoreze sau să micşoreze mărimea cerinţelor arbitrale cu condiţia respectării modului de tranşare a litigiului sau să renunţe la acţiune.

Reclamatul are dreptul să recunoască acţiunea completamente sau parţial.

Arbitrajul respinge renunţarea la acţiune şi micşorarea mărimii cerinţelor arbitrale, dacă aceasta lezează interesele statului.

Arbitrajul respinge recunoaşterea acţiunii, dacă ea contrazice legislaţia.

Capitolul X

HOTĂRÎRILE ŞI ÎNCHEIERILE

Articolul 71. Adoptarea hotărîrii

La soluţionarea litigiului în fond (satisfacerea acţiunii, respingerea totală sau parţială a acţiunii) arbitrajul adoptă o hotărîre.

Hotărîrea asupra litigiului se adoptă de arbitru şi reprezentanţii părţilor implicate în acţiune, în baza rezultatelor discutării în şedinţă arbitrajului a tuturor circumstanţelor dosarului. Arbitrul contribuie la stabilirea unei înţelegeri legale între părţi. În cazul în care între părţi nu este stabilită o înţelegere sau înţelegerea nu corespunde legislaţiei, circumstanţelor sau materialelor acţiunii, sau în cazul în care litigiul se examinează fără participarea ambelor părţi sau a uneia din ele, hotărîrea se adoptă de către arbitru. La examinarea litigiului de către trei arbitri hotărîrea se adoptă prin majoritatea de voturi.

Hotărîrea se formulează în scris şi se semnează de arbitrul care a prezidat şedinţa, iar dacă litigiul a fost examinat de trei arbitri, ea se semnează de toţi arbitrii care au participat în şedinţă. Arbitrul care nu este de acord cu hotărîrea poate să-şi expună în scris părerea separată, care se anexează la dosar.

Articolul 72. Drepturile arbitrajului la adoptarea şi executarea hotărîrii

Arbitrajul declară invalid contractul în întregime sau numai o parte a acestuia, care vine în contradicţie cu legislaţia, respinge satisfacerea cerinţelor părţilor, dacă aceste cerinţe se bazează pe un act nelegitim al unui organ al administraţiei de stat sau al altui organ.

La adoptarea hotărîrii asupra litigiului arbitrajul are dreptul:

1) să depăşească limitele cerinţelor arbitrale, dacă aceasta este necesar pentru apărarea intereselor statului;

2) să încaseze de la agenţii economici inculpaţi în folosul bugetului republican o amendă în mărime de pînă la 1000 ruble pentru neprezentarea la timp a referinţei la cererea de chemare în arbitraj, sau a materialelor cerute de arbitraj, precum şi pentru neînfăptuirea acţiunilor cerute de arbitraj;

3) să amîne sau să eşaloneze executarea hotărîrii;

4) să încaseze în folosul bugetului republican de la părţi şi de la alţi agenţi economici de care depinde executarea hotărîrii, dar nu o execută o amendă în mărime de pînă la 50000 ruble, fapt care se formulează într-o încheiere.

Articolul 73. Cuprinsul hotărîrii

Hotărîrea arbitrajului constă din cîteva părţi (introductivă, descriptivă, motivare şi dispozitivă):

1) în partea introductivă se arată denumirea arbitrajului, numărul dosarului, data adoptării hotărîrii, denumirea părţilor şi a depunătorului cererii care nu este reclamant, valoarea acţiunii, numele arbitrului (arbitrilor), numele reprezentanţelor părţilor şi al altor persoane participante la examinarea dosarului şi funcţiile lor de serviciu. Faptul examinării litigiului la locul aflării agenţilor economici de asemenea se arată în partea introductivă a hotărîrii;

2) partea descriptivă trebuie să cuprindă expunerea succintă a cerinţelor reclamantului, a referinţei la cererea de chemare în arbitraj a declaraţiilor, a lămuririlor şi a demersurilor reprezentanţilor părţilor şi ale altor persoane participante la examinarea litigiului, a acţiunilor efectuate de arbitraj (cercetarea probelor şi examinarea sumară a materialelor în locul aflării lor);

3) în motivare se arată: circumstanţele dosarului, stabilite de arbitraj; cauzele apariţiei litigiului; probele pe care se întemeiază adoptarea hotărîrii; conţinutul înţelegerii părţilor, dacă s-a ajuns la ea; argumentele, prin care arbitrajul a respins demersurile şi probele părţilor; propunerile părţilor privitor la clauzele contractului sau la înţelegerea dintre ele; legislaţia în a cărei bază arbitrajul a adoptat hotărîrea;

4) partea dispozitivă a hotărîrii trebuie să cuprindă concluzia privind satisfacerea acţiunii sau respingerea ei totală ori parţială. Concluzia arbitrajului nu trebuie să fie convenţională, adică nu trebuie să depindă de survenirea unor circumstanţe.

La satisfacerea acţiunii în partea dispozitivă se arată:

denumirea părţii în folosul căreia a fost soluţionat litigiul şi al părţii de la care se încasează sumele sau care e obligată să îndeplinească anumite acţiuni, termenul îndeplinirii acestor acţiuni, precum şi termenul de plată a sumelor la amînarea sau eşalonarea executării hotărîrii;

mărimea sumelor, care urmează să fie încasate (datoria esenţială pentru bunurile materiale, pentru lucrările îndeplinite şi serviciile prestate, clauza penală, amendă, penalitatea de întîrziere şi a prejudiciilor, precum şi amenzile prevăzute în articolul 72 al prezentului Cod);

contul de încasare a sumelor;

patrimoniul care urmează să fie transmis şi locul aflării lui (în litigiul de predare a patrimoniului);

denumire, numărul şi data titlului executoriu sau a altui document în baza căruia se face încasarea în mod incontestabil la recunoaşterea faptului că acest document nu urmează a fi executat, precum şi suma care nu urmează a fi încasată;

clauzele stipulate în contractul ce se încheie între părţi cu referinţă la proiectul prezentat al acestui contract (în litigiul privind impunerea părţilor să încheie în contract);

concluzia asupra fiecărei clauze litigioase (în litigiul apărut la încheierea unui contract sau la modificarea clauzelor lui).

În partea dispozitivă a hotărîrii se declară invaliditatea (totală sau parţială) a contractului, precum şi repartizarea cheltuielilor de arbitraj între părţi.

La participarea în cauză a mai multor reclamanţi şi reclamaţi în hotărîre se arată soluţia litigiului în raport cu fiecare din ei.

Articolul 74. Hotărîrea privind acţiunile iniţiale şi cele reconvenţionale

La examinarea acţiunilor iniţiale şi a celor reconvenţionale în hotărîre se arată rezultatele examinării fiecărei din ele.

Articolul 75. Anunţarea hotărîrii

Hotărîrea adoptată se anunţă în şedinţă de către arbitru, după terminarea examinării acţiunii. Arbitrul are dreptul să anunţe numai partea dispozitivă a hotărîrii.

Articolul 76. Formularea încheierii şi conţinutului ei

Dacă litigiul nu se soluţionează în fond (se amînă examinarea acţiunii, se suspendă, se clasează procesul, se lasă cererea fără examinare etc.), arbitrajul formulează o încheiere.

Încheierea arbitrajului trebuie să conţină:

1) denumirea arbitrajului, numărul dosarului şi data încheierii, denumirea părţilor, a depunătorului cererii care nu este reclamant, valoarea acţiunii, cerinţa reclamantului, numele arbitrului (arbitrilor), al reprezentanţilor părţilor şi al altor persoane participante la examinarea dosarului (cu indicarea funcţiilor de serviciu);

2) expunerea succintă a esenţei litigiului sau a conţinutului chestiunii, asupra căreia se formulează încheierea;

3) motivele formulării încheierii cu referinţă la legislaţie;

4) concluzia asupra chestiunii examinate;

5) acţiunile care trebuie să le efectueze părţile, alţi agenţi economici şi persoane cu funcţie de răspundere ale lor în termenele stabilite de către arbitraj.

Articolul 77. Expedierea hotărîrilor şi a încheierilor

Hotărîrile şi încheierile se expediază părţilor, depunătorului cererii care nu este reclamant nu mai tîrziu de şapte zile lucrătoare după adoptarea lor.

Articolul 78. Adoptarea unei hotărîri suplimentare

Arbitrul are dreptul să adopte o hotărîre suplimentară în cazul în care în hotărîrea deja adoptată nu e soluţionată una din cerinţe sau repartizarea cheltuielilor de arbitraj, precum şi dreptul să-şi revizuiască hotărîrea privind încasarea amenzilor prevăzute de articolul 72 al prezentului Cod.

Arbitrul are dreptul, în cazul recepţionării unor materiale noi, să-şi revizuiască încheierea (în afară de încheierile privind respingerea acţiunii, clasarea procesului şi lăsarea cererii fără examinare).

Cererea cu privire la adoptarea unei hotărîri suplimentare şi revizuirea încheierii poate fi depusă de una din părţi nu mai tîrziu de o lună după recepţionarea hotărîrii sau încheierii.

Modificarea hotărîrii şi a încheierii se formulează într-o încheiere, care poate fi revizuită în cadrul supravegherii.

Articolul 79. Lămurirea şi rectificarea hotărîrii

La cererea uneia din părţi, arbitrul dă în scris o lămurire a hotărîrii, fără să modifice conţinutul ei. La cererea părţilor sau din iniţiativa proprie el poate doar să rectifice greşelile mecanice de limbă sau cele de calcul, fără a afecta esenţa hotărîrii.

Faptul lămuririi hotărîrii şi al rectificării greşelilor se formulează într-o încheiere.

Capitolul XI

LITIGIILE CU PRIVIRE LA REÎNCASAREA SUMELOR RIDICATE

INCONTESTABIL DE LA AGENŢI ECONOMICI

Articolul 80. Litigiile examinate de arbitraj

Arbitrajul examinează în modul stabilit de prezentul capitol următoarele litigii:

1) de reîncasare a sumelor de sancţiuni economice şi a altor sume sancţionale, ridicate incontestabil de la agenţi economici de către organele de control ale statului;

2) de reîncasare a impozitelor şi a altor plăţi ridicate în mod incontestabil de la agenţii economici;

3) de reîncasare a sumelor ridicate incontestabil de agenţi economici;

4) de reîncasare a altor sume.

Articolul 81. Examinarea litigiilor privind reîncasarea sumelor ridicate în mod incontestabil

Depunerea cererilor, examinarea litigiilor şi revizuirea hotărîrilor în cadrul supravegherii privind reîncasarea sumelor ridicate în mod incontestabil se înfăptuieşte în conformitate cu modul de examinare a litigiilor, prevăzut de prezentul Cod, dacă legislaţia nu stabileşte un alt mod.

Capitolul XII

EXAMINAREA LITIGIILOR PRIVIND SUMA DE PÎNĂ LA 100 RUBLE

Articolul 82. Modul de examinare a litigiilor

Litigiile privind suma de pînă la 100 ruble se examinează cu următoarele excepţii de la modul stabilit de prezentul Cod pentru examinarea litigiilor:

1) examinarea litigiilor se înfăptuieşte, de regulă, fără chemarea în arbitraj a reprezentanţilor părţilor:

2) hotărîrea de satisfacere a acţiunii se întocmeşte prin eliberarea unui ordin.

Articolul 83. Cuprinsul ordinului

În ordinul arbitrajului să se arate:

1) denumirea arbitrajului, numărul dosarului în baza căruia este eliberat ordinul, data eliberării ordinului şi termenul lui de acţiune;

2) motivarea şi partea dispozitivă a hotărîrii.

Ordinul se semnează de arbitru şi se autentifică prin ştampila arbitrajului.

Capitolul XIII

REVIZUIREA HOTĂRÎRILOR ARBITRAJULUI ÎN CADRUL SUPRAVEGHERII

Articolul 84. Persoanele care au dreptul să pună problema revizuirii hotărîrii

Hotărîrea arbitrajului poate fi revizuită în cadrul supravegherii la cererea unei părţi sau, cu consimţămîntul ei, la cererea organului ierarhic superior al părţii, în urma unui protest al Procurorului Republicii Moldova sau al adjunctului lui, al procurorului care a înaintat acţiunea sau din iniţiativa arbitrajului.

Articolul 85. Persoanele care au dreptul să revizuiască hotărîrea

Are dreptul să revizuiască hotărîrea Prim-arbitrul sau adjunctul acestuia.

Dacă litigiul este soluţionat de adjunctul Prim-arbitrului sau sub preşedinţia lui, hotărîrea poate fi revizuită de către Prim-arbitru.

Articolul 86. Revizuirea hotărîrii de către prezidiul Arbitrajului

Prezidiul Arbitrajului este instanţa supremă de supraveghere şi deciziile lui sînt definitive.

La demersul unei părţi sau cu consimţămîntul ei, la demersul organului ierarhic superior al părţii ori la protestul procurorului prezidiul Arbitrajului revizuieşte de regulă hotărîrile adoptate cu titlu de supraveghere de către Prim-arbitru sau de adjunctul lui în cazurile în care:

1) suma contestată în acţiunea patrimonială nu este mai mică de 2000 ruble;

2) suma contestată în litigiul apărut la încheierea, modificarea sau desfacerea contractului nu e mai mică de 10000 ruble.

Prezidiul revizuieşte în acelaşi mod hotărîrile privind cererile de considerare a actelor organelor administraţiei de stat, ale organelor cooperatiste şi obşteşti, precum şi ale altor agenţi economici, ca fiind nule şi neavenite.

Prezidiul Arbitrajului are dreptul să revizuiască orice hotărîre arbitrală din iniţiativa proprie.

Revizuirea hotărîrii de către prezidiu se înfăptuieşte colegial, în conformitate cu cerinţele prezentului Cod prevăzute pentru revizuirea hotărîrilor şi în prezenţa unui cvorum nu mai mic de două treimi din componenţa prezidiului.

Decizia prezidiului se adoptă prin majoritatea de voturi ale membrilor prezidiului.

Decizia se semnează de preşedintele prezidiului sau de persoana care exercită obligaţiunile lui.

Articolul 87. Cuprinsul cererii, a demersului de revizuire a hotărîrii şi a protestului procurorului

Cererea, demersul privind revizuirea hotărîrii şi protestul procurorului se depun în scris şi trebuie să cuprindă denumirea arbitrajului, numărul dosarului, data adoptării hotărîrii, denumirea părţilor, valoarea acţiunii, cerinţa depunătorului cererii, a procurorului, precum şi motivele pe baza cărora este pusă problema revizuirii hotărîrii cu referinţă la legislaţie şi la materialele acţiunii.

Demersul de revizuire a hotărîrii se depune în cazurile prevăzute de articolul 86 al prezentului Cod.

Cererea şi demersul de revizuire a hotărîrii se semnează de conducătorul sau de locţiitorul conducătorului agentului economic sau, cu acordul acestuia din urmă, de organul ierarhic superior lui, dacă acţiunea a fost intentată de agentul economic. Protestul este semnat de procurorul Republicii Moldova sau de adjunctul lui, iar protestul procurorului la cererea căruia a fost intentat procesul se semnează de procurorul respectiv.

Articolul 88. Modul de depunere a cererii, a demersului de revizuire a hotărîrii şi a protestului procurorului. Termenul de revizuire a hotărîrii

Cererea, demersul de revizuire a hotărîrii şi protestul procurorului se înaintează Prim-arbitrului.

La cerere, demers se anexează documentele care confirmă că taxa de stat este plătită şi că copia cererii sau a demersului a fost trimisă celeilalte părţi (chitanţa poştală, inventarul scrisorii cu valoare declarată, extrasul din lista expedierilor poştale etc.). La protestul procurorului se anexează documentele care confirmă că copia protestului a fost trimisă părţilor în acţiune.

Hotărîrea poate fi revizuită în cadrul supravegherii nu mai tîrziu de 3 ani din ziua adoptării hotărîrii.

Articolul 89. Termenul de depunere a cererii, demersului de revizuire a hotărîrii şi protestului procurorului

Cererea, demersul de revizuire a hotărîrii şi protestului procurorului la cererea căruia a fost intentat procesul se depun nu mai tîrziu de o lună după primirea hotărîrii.

Depunerea cererii, demersului de revizuire a hotărîrii şi declararea protestului nu suspendă executarea hotărîrii.

Articolul 90. Referinţa la cerere, la demersul de revizuire a hotărîrii şi la protestul procurorului

Partea care a primit copia cererii, a demersului de revizuire a hotărîrii sau a protestului procurorului este obligată ca în timp de cinci zile să trimită arbitrajului, depunătorului cererii, al demersului şi altor participanţi la acţiune o referinţă la cerere, demers sau la procesul procurorului.

Referinţa se semnează de conducătorul sau locţiitorul conducătorului agentului economic.

Articolul 91. Returnarea cererii, a demersului de revizuire a hotărîrii şi a protestului procurorului

Cererea, demersul de revizuire a hotărîrii şi protestul procurorului nu se primesc spre examinare şi se returnează de către arbitraj în cazurile în care:

1) cererea, demersul sau protestul procurorului sînt semnate de o persoană care nu are dreptul să o semneze sau de o persoană a cărei funcţie de serviciu nu este indicată;

2) la cerere, demers sau la protestul procurorului nu sînt anexate probele care confirmă faptul că copiile lor au fost trimise părţilor în acţiune;

3) la cerere, demers nu sînt anexate probele de plată a taxei de stat, dacă ea urmează să fie achitată la depunerea cererii, demersului;

4) cererea, demersul sau protestul procurorului sînt depuse după expirarea termenului stabilit şi fără cerere de a repune în termen;

5) pînă la adoptarea hotărîrii este depus un document privind retragerea cererii, a demersului sau a protestului procurorului;

6) la cererea, demersul organului ierarhic superior care nu a intentat acţiunea nu este anexat un document, care confirmă împuternicirile lui pentru depunerea cererii sau a demersului.

Arbitrajul poate restabili termenul de depunere a cererii, demersului şi a protestului procurorului, dacă constată că cererea n-a fost depusă în termenul stabilit din motive întemeiate.

Articolul 92. Termenul de revizuire a hotărîrii

Hotărîrea poate fi revizuită nu mai tîrziu de o lună de la data primirii în arbitraj a cererii, demersului sau a protestului procurorului.

Articolul 93. Drepturile arbitrajului în cadrul supravegherii hotărîrilor

În cadrul supravegherii arbitrajul are dreptul:

se menţină hotărîrea fără modificări;

să modifice hotărîrea;

să anuleze hotărîrea şi să adopte o nouă hotărîre sau să remită acţiunea spre o nouă examinare, să claseze procesul sau să lase cererea fără examinare. În afară de aceasta arbitrajul mai are dreptul să suspende executarea hotărîrii pînă la terminarea procesului în cadrul supravegherii.

Hotărîrea arbitrajului se revizuieşte integral, independent de motivele expuse în cerere, demers sau în protest.

În cadrul supravegherii arbitrajul se bucură de aceleaşi drepturi pe care le posedă la examinarea litigiilor.

Revizuirea hotărîrii în cadrul supravegherii poate fi efectuată în şedinţă. În acest caz despre timpul şi locul şedinţei se informează în scris părţile şi procurorul.

Articolul 94. Temeiurile modificării sau anulării hotărîrii

Hotărîrea arbitrajului urmează a fi modificată sau anulată în cazul în care ea intră în contrazicere cu legislaţia sau nu reiese din circumstanţele şi din materialele acţiunii.

Articolul 95. Adoptarea deciziei de revizuire a hotărîrii

În urma revizuirii hotărîrii se adoptă o decizie motivată, semnată de Prim-arbitru sau de adjunctul lui.

Articolul 96. Cuprinsul deciziei de revizuire a hotărîrii

Decizia de revizuire a hotărîrii conţine:

1) denumirea arbitrajului, numărul dosarului şi data adoptării hotărîrii şi deciziei, denumirea depunătorului cererii şi a părţilor în acţiune, numele arbitrului care a adoptat hotărîrea;

2) expunerea succintă a conţinutului hotărîrii revizuite;

3) temeiurile prezentate pentru revizuirea hotărîrii, argumentele expuse în referinţa la cerere, demers sau la protest;

4) motivarea hotărîrii cu referinţa la legislaţie şi la materialele dosarului;

5) concluziile la care s-a ajuns în urma examinării cererii, demersului de revizuire a hotărîrii sau a protestului;

6) acţiunile care urmează a fi îndeplinite de către părţi, arbitru (arbitraj) la anularea hotărîrii şi la remiterea acţiunii spre o nouă examinare.

Articolul 97. Obligativitatea indicaţiilor din decizia de revizuire a hotărîrii

Indicaţiile din decizia de revizuire a hotărîrii sînt obligatorii pentru părţi şi pentru arbitrul care va reexamina litigiul.

Articolul 98. Expedierea deciziilor de revizuire a hotărîrilor

Deciziile de revizuire a hotărîrilor se expediază părţilor şi procurorului care a intentat acţiunea sau a declarat protest, nu mai tîrziu de cinci zile după adoptarea lor.

Capitolul XIV

EXECUTAREA HOTĂRÎRILOR

Articolul 99. Titlul executoriu

Hotărîrea arbitrajului se execută în conformitate cu legislaţia şi în baza ordinului arbitrajului, care echivalează cu un titlu executoriu.

Articolul 100. Eliberarea ordinelor arbitrajului pentru executare

Ordinele arbitrajului pentru încasarea sumelor se eliberează sau se expediază încasatorilor împreună cu hotărîrea printr-o scrisoare recomandată sau cu valoare declarată, iar la încasarea sumelor în folosul bugetului se trimit organelor financiare şi se execută de instituţiile bancare în modul stabilit. Celelalte ordine se execută de executorul judecătoresc.

În cazul satisfacerii totale sau parţiale a acţiunii iniţiale şi a celei reconvenţionale se eliberează ordin de încasare pentru fiecare acţiune aparte.

Articolul 101. Cuprinsul ordinului

În ordinul arbitrajului trebuie să se indice:

1) denumirea arbitrajului, numărul dosarului la care s-a eliberat ordinul, data adoptării hotărîrii, data eliberării ordinului şi termenul acţiunii lui;

2) partea dispozitivă a hotărîrii.

Dacă în hotărîre se stabileşte amînarea sau eşalonarea executării ei, în ordin se arată din ce moment se începe termenul lui de acţiune.

În ordinul care urmează de a fi executat de executorul judecătoresc sau în cel care se trimite organului financiar se indică de asemenea adresa debitorului. Ordinul se semnează de arbitru şi se autentifică cu ştampila arbitrajului.

Articolul 102. Termenul de prezentare a ordinului spre executare

Ordinul poate fi prezentat spre executare nu mai tîrziu de trei luni după adoptarea hotărîrii sau după expirarea termenului stabilit pentru amînarea sau eşalonarea executării hotărîrii, sau după formularea încheierii de repunere în termen pentru prezentarea ordinului spre executare. În acest termen nu se include timpul în care executarea hotărîrii a fost suspendată.

În cazul în care ordinul nu a putut fi executat de instanţia bancară sau de executorul judecătoresc şi a fost restituit în legătură cu aceasta fără executare, un nou termen de trei luni de prezentare a ordinului spre executare se începe din ziua restituirii lui. Termenul pentru executarea hotărîrii se întrerupe odată cu prezentarea ordinului spre executare.

Articolul 103. Eliberarea unui duplicat al ordinului

În caz de pierdere a ordinului, arbitrajul poate elibera duplicatul lui, dacă încasatorul a adresat o cerere pînă la expirarea termenului stabilit pentru prezentarea ordinului spre executare. Faptul eliberării unui duplicat se formulează într-o încheiere.

La cererea privind eliberarea unui duplicat al ordinului trebuie să se anexeze:

adeverinţa instituţiei bancare, executorului judecătoresc sau a organului de telecomunicaţii, în care se indică pierderea ordinului;

în cazul de pierdere a ordinului de către încasator, se anexează adeverinţa încasatorului, semnată de conducătorul sau locţiitorul conducătorului şi de contabilul-şef (superior) al agentului economic, în care se indică că ordinul este pierdut şi nu a fost prezentat spre executare.

Articolul 104. Amînarea sau eşalonarea executării hotărîrii, schimbarea metodei sau a modului de executare a hotărîrii

La cererea unei părţi sau din iniţiativa proprie arbitrajul are dreptul pînă la expirarea termenului stabilit pentru prezentarea ordinului spre executare să amîne sau să eşaloneze executarea hotărîrii, să schimbe metoda şi modul de executare a ei.

La amînarea sau eşalonarea executării hotărîrii arbitrajul poate să ia măsurile prevăzute în capitolul VIII din prezentul Cod privind asigurarea acţiunii.

Faptul amînării sau eşalonării executării hotărîrii, schimbării metodei şi a modului de executare a hotărîrii se formulează într-o încheiere, care poate fi revizuită în cadrul supravegherii. În cazurile necesare încheierea se trimite instituţiei bancare la locul aflării debitorului.

Articolul 105. Întoarcerea executării hotărîrii

Dacă hotărîrea executată este modificată sau anulată şi este adoptată o nouă hotărîre cu privire la respingerea totală sau parţială a acţiunii sau dacă procesul a fost clasat, sau dacă acţiunea a fost lăsată fără examinare, părţii i se restituie totul ce a fost încasat de la ea în folosul celeilalte părţi în baza hotărîrii sau părţii de hotărîre modificate ori anulate.

Ordinul de restituire a sumelor încasate, a averii sau a costului ei se eliberează de arbitraj la prezentarea de către partea interesată a unei adeverinţe semnate de conducător sau de locţiitor şi de contabilul-şef (contabilul superior), în care se indică că suma încasată pe baza hotărîrii iniţiale este ridicată de instituţia bancară sau că averea a fost luată de executorul judecătoresc.

Articolul 106. Încetarea încasării în baza hotărîrii arbitrajului

Dacă hotărîrea neexecutată a fost modificată sau anulată şi s-a adoptat o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă completamente sau parţial sau dacă procesul a fost clasat ori cererea a fost lăsată fără examinare, arbitrajul formulează o încheiere privind încetarea deplină sau parţială a încasării în baza hotărîrii sau părţii de hotărîre modificate sau anulate.

Capitolul XV

EXAMINAREA CERERILOR CU PRIVIRE LA CONSIDERAREA ACTELOR

NENORMATIVE A ORGANELOR ADMINISTRAŢIEI DE STAT,

ALE ORGANELOR COOPERATISTE ŞI OBŞTEŞTI, ALE

ÎNTREPRINDERILOR ŞI ORGANIZAŢIILOR CA FIIND

COMPLETAMENTE SAU PARŢIAL NULE ŞI NEAVENITE

Articolul 107. Competenţa arbitrajului la examinarea cererilor

Arbitrajul examinează cererile agenţilor economici cu privire la considerarea actelor organelor administraţiei de stat, ale celor cooperatiste şi obşteşti, ale întreprinderilor şi organizaţiilor ca fiind nule şi neavenite, dacă aceste acte lezează drepturile şi interesele ocrotite de lege ale agenţilor economici respectivi în sfera economică şi nu corespund legislaţiei şi competenţei organelor care le-a emis.

Articolul 108. Modul de depunere a cererii

În arbitraj cererea se depune în scris şi se semnează de conducătorul agentului economic.

La depunerea cererii în arbitraj agentul economic trimite copia acesteia organului care a emis actul contestat.

Cererea trebuie să conţină temeiuri, din care să se vadă că actul contestat nu corespunde completamente sau parţial legislaţiei sau competenţei organului care l-a emis.

La cerere se anexează copia legalizată a actului contestat sau un extras legalizat din el, documentele care confirmă că organului care a emis actul contestat i s-a trimis o copie a cererii, plata taxei de stat precum şi alte documente necesare.

Pînă la adresarea în arbitraj a cererii privind considerarea actului organului administraţiei de stat, al organului cooperatist sau obştesc, întreprinderii şi organizaţiei ca fiind nul şi neavenit este obligator ca depunătorul cererii să înainteze organului care a emis actul respectiv o cerinţă în scris cu privire la anularea sau modificarea lui, cerinţă semnată de conducătorul agentului economic.

În timp de 10 zile de la data primirii cererii, ea trebuie să fie examinată şi finalizată cu un răspuns semnat de conducătorul organului respectiv şi expediat depunătorului cererii.

Articolul 109. Returnarea cererii

Cererea se returnează în cazul în care:

1) ea este semnată de o persoană care nu are dreptul să o semneze sau de o persoană a cărei funcţie de serviciu nu este indicată;

2) la ea nu sînt anexate probele care confirmă că organului care a emis actul contestat i s-a expediat copia cererii;

3) la ea nu sînt anexate probele care confirmă adresarea către organul care a emis actul contestat cu cerinţă de a-l modifica sau a-l anula;

4) la ea nu sînt anexate probele care confirmă plata taxei de stat, dacă ea urmează să fie plătită la depunerea cererii.

Articolul 110. Examinarea cererii

Cererea se examinează de către Prim-arbitru sau adjunctul lui.

Cererea trebuie să fie examinată într-un termen nu mai mare de o lună de la data primirii ei.

În urma examinării, arbitrajul ia decizia, care intră în vigoare la data adoptării ei.

În decizie se expune esenţa cerinţei, motivele satisfacerii sau respingerii ei, cu referinţă la legislaţie; la satisfacerea cererii, în partea dispozitivă se arată denumirea actului şi a organului care l-a emis, numărul actului, data emiterii lui, considerarea actului ca fiind nul şi neavenit; respingerea cererii de asemenea se fundamentează.

Decizia se trimite depunătorului cererii şi organului care a emis actul contestat nu mai tîrziu de trei zile după adoptarea ei.

Articolul 111. Atacarea deciziei adoptate în urma examinării cererii

Asupra deciziei adoptate de către adjunctul Prim-arbitrului în urma examinării cererii poate fi înaintat un recurs Prim-arbitrului în timp de o lună de la data primirii deciziei. Dacă decizia este adoptată de Prim-arbitru, recursul poate fi adresat prezidiului Arbitrajului.

Recursul se semnează de către conducătorul agentului economic sau al organului care a emis actul contestat.

La înaintarea recursului în arbitraj copia lui se trimite celeilalte părţi.

La recurs se anexează probele care confirmă că celeilalte părţi i s-a expediat copia recursului şi că taxa de stat a fost plătită, dacă ea urmează a fi plătită la depunerea recursului.

Articolul 112. Returnarea recursului

Recursul se returnează în cazurile în care:

1) el este semnat de o persoană care nu are dreptul să-l semneze sau de o persoană a cărei funcţie de serviciu nu este arătată;

2) la el nu sînt anexate probele care confirmă că celeilalte părţi i s-a expediat copia lui şi că taxa de stat a fost plătită;

3) a expirat termenul de înaintare a recursului.

Articolul 113. Examinarea recursului

Recursul se examinează nu mai tîrziu de o lună după intrarea lui în arbitraj.

Decizia asupra recursului intră în vigoare imediat după adoptarea ei. Nu mai tîrziu de trei zile de la data adoptării, decizia se trimite agentului economic sau organului care a emis actul contestat.

Capitolul XVI

REVIZUIREA HOTĂRÎRILOR ARBITRAJULUI

LA APARIŢIA UNOR CIRCUMSTANŢE NOI

Articolul 114. Temeiurile revizuirii

Arbitrajul îşi poate revizui hotărîrea adoptată în cazul apariţiei unor circumstanţe noi, care au o însemnătate esenţială pentru acţiune şi nu au fost şi nici nu au putut fi cunoscute depunătorului cererii.

Articolul 115. Modul de depunere a cererii

Cererea de revizuire a hotărîrii în urma unor circumstanţe noi poate fi depusă în arbitraj nu mai tîrziu de o lună după constatarea circumstanţelor ce servesc ca temei pentru revizuire.

Depunătorul cererii este obligat să trimită celeilalte părţi copia cererii şi a documentelor anexate la ea.

La cerere se anexează documentele, care confirmă că copia cererii a fost trimisă şi că taxa de stat a fost plătită, dacă ea urmează a fi plătită la depunerea cererii.

Cererea depusă după expirarea termenului stabilit sau fără prezentarea probelor respective şi a documentelor ce se cer anexate la ea se returnează.

Articolul 116. Revizuirea hotărîrii

La apariţia unor circumstanţe noi revizuirea hotărîrii de către arbitraj, inclusiv a celei cu titlu de supraveghere, se finalizează într-o:

1) hotărîre, sau decizie nouă, dacă hotărîrea anterioară se modifică sau se anulează;

2) încheiere, dacă hotărîrea se lasă în vigoare.

La cererea de revizuire a hotărîrii la apariţia circumstanţelor noi, arbitrajul are dreptul să suspende executarea hotărîrii pînă la terminarea revizuirii ei.

Hotărîrile şi încheierile noi, adoptate în urma revizuirii hotărîrii vechi la apariţia unor noi circumstanţe pot fi revizuite în cadrul supravegherii în conformitate cu prevederile capitolului XIII al prezentului Cod.

Capitolul XVII

COMUNICĂRILE ARBITRAJULUI

Articolul 117. Modul de trimitere a comunicării

În cazul în care arbitrajul descoperă în procesul examinării litigiului încălcării ale legalităţii, ale intereselor de stat, ale drepturilor agenţilor economici, el are dreptul să trimită agenţilor economici, el are dreptul să trimită agenţilor economici, organelor puterii de stat, ale administraţiei de stat şi altor organe comunicări privind încălcările descoperite pentru a se lua act de ele sau pentru a se lua măsuri de lichidare a lor cu tragerea vinovaţilor la răspundere în cazurile necesare.

Articolul 118. Obligativitatea executării cerinţelor comunicării

Conducătorii agenţilor economici şi ai organelor lor ierarhic superioare, conducătorii organelor administraţiei de stat şi ai altor organe sînt obligaţi în timp de o lună să informeze arbitrajul despre măsurile întreprinse, dacă comunicarea conţine o asemenea cerinţă.

Capitolul XVIII

EXAMINAREA LITIGIILOR CU PARTICIPAREA

AGENŢILOR ECONOMICI AI ALTOR STATE

Articolul 119. Acordurile interstatale cu privire la examinarea litigiilor

În conformitate cu normele de drept internaţional, Republica Moldova încheie cu alte state acorduri privind apărarea, în mod arbitral, a drepturilor şi intereselor agenţilor economici ai altor state pe teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 120. Modul de examinare a litigiilor cu participarea agenţilor economici ai altor state

Litigiile cu participarea agenţilor economici ai altor state se examinează în modul stabilit de acordurile Republicii Moldova cu aceste state, de contractele părţilor sau de prezentul Cod.

PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA	Mircea SNEGUR
or.Chişinău, 3 ianuarie 1992
Nr.843-XII.