BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Hotărâri

844/26.07.2004 Hotărîre despre aprobarea Concepţiei Sistemului Informaţional Geografic Militar

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
26.07.2004

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

despre aprobarea Concepţiei Sistemului

Informaţional Geografic Militar

Nr.844 din 26.07.2004

 (în vigoare 31.07.2004) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.131 art.1026 din 31.07.2004

* * *

În scopul realizării prevederilor Legii nr.778-XV din 27 decembrie 2001 cu privire la geodezie şi cartografie (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.29-31, art.4 ) şi creării sistemului geoinformaţional cu destinaţie militară, conform Hotărîrii Guvernului nr.1298 din 28 octombrie 2003 "Cu privire la crearea Sistemului Informaţional Geografic Naţional" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.223-225, art.1350), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Concepţia Sistemului Informaţional Geografic Militar (se anexează).

2. Responsabilitatea pentru implementarea, utilizarea şi întreţinerea Sistemului Informaţional Geografic Militar se pune în sarcina Ministerului Apărării şi Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, care vor colabora cu instituţiile de profil din ţară şi din străinătate, conform tratatelor internaţionale şi acordurilor bilaterale.

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.844 din 26 iulie 2004

CONCEPŢIA

Sistemului Informaţional Geografic Militar

INTRODUCERE

Sistemul Informaţional Geografic Militar (în continuare - S.I.G.M.) reprezintă un complex de resurse informaţionale cu destinaţie militară integrate în sistemul automatizat de conducere a trupelor.

S.I.G.M. se creează în scopul colectării şi distribuirii oportune a datelor geografice spaţiale statelor majore şi trupelor pentru planificarea şi desfăşurarea operaţiilor (acţiunilor) de luptă, precum şi pentru utilizarea mai eficientă a armamentului şi tehnicii de luptă.

Concepţia Sistemului Informaţional Geografic Militar (în continuare - Concepţia) include mediul instituţional, spaţiul informaţional, aspectele funcţionale şi tehnologice şi etapele de realizare a S.I.G.M.

Scopul principal al Concepţiei rezidă în determinarea componentelor de bază şi principiilor de creare a S.I.G.M., a termenelor şi mijloacelor necesare pentru implementarea acestuia în statele majore şi în trupe.

I. MEDIUL INSTITUŢIONAL

1. Cadrul juridico-normativ

Cadrul juridico-normativ al S.I.G.M. este determinat de legislaţia în vigoare, tratatele şi convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Conform Legii cu privire la geodezie şi cartografie, dezvoltarea sistemului geoinformaţional cu destinaţie militară revine Ministerului Apărării în comun cu Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru.

Fiind o parte componentă a Concepţiei Sistemului Informaţional Geografic Naţional, S.I.G.M. urmează a fi realizat prin eforturi conjugate ale Serviciului topografic al Armatei Naţionale şi instituţiilor civile de profil din ţară şi din străinătate.

Angajarea Republicii Moldova în domeniul cooperării în cadrul Programului Parteneriat pentru Pace prevede stabilirea unor obiective de interoperabilitate în domeniul geografiei militare privind standardizarea datelor geografice spaţiale şi integrarea lor în sistemul automatizat de conducere a trupelor.

2. Aspecte organizatorice

Realizarea, formarea, utilizarea, gestionarea şi exploatarea S.I.G.M se efectuează de către Serviciul topografic al Armatei Naţionale în colaborare cu instituţiile subordonate Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, precum şi de către serviciile topografice militare ale altor ţări, conform tratatelor internaţionale şi acordurilor bilaterale.

Utilizatori ai S.I.G.M. sînt statele majore ale marilor unităţi şi unităţilor militare ale Forţelor Armate, precum şi autorităţile administraţiei publice şi de ramură, conform condiţiilor normative de acces la sistem.

Finanţarea creării S.I.G.M. se efectuează din alocaţiile bugetare ale Ministerului Apărării, mijloacele autorităţilor administraţiei publice şi ale organizaţiilor implicate în creare, precum şi din mijloacele obţinute din prestarea serviciilor geografice spaţiale. La crearea S.I.G.M., formarea şi utilizarea bazelor de date geografice spaţiale se atrag investiţii din fondurile militare străine în cadrul Programului Parteneriat pentru Pace.

Pregătirea personalului are loc în instituţiile de învăţămînt de profil din ţară şi din străinătate, conform acordurilor bilaterale.

3. Securitatea informaţiei

Securitatea datelor geografice spaţiale se asigură printr-un ansamblu de măsuri de ordin legislativ, măsuri organizatorico-administrative, tehnice, tehnologice şi de program.

Măsurile de ordin legislativ au drept scop elaborarea actelor normative privind stabilirea elementelor obligatorii de securitate: identificarea, autorizarea, cifrarea (codificarea), controlul accesului, disponibilitatea, depistarea defectelor şi viruşilor, păstrarea cu ajutorul programelor de control al informaţiei.

Organizarea şi administrarea S.I.G.M. cuprinde măsuri de îndeplinire a cerinţelor de securitate: puncte de control, ierarhii funcţionale şi de administrare, fluxuri controlate de schimburi de informaţii, drepturi şi restricţii impuse utilizatorilor.

Măsurile tehnice de protecţie a informaţiei se realizează prin stabilirea condiţiilor de instalare şi condiţiilor de mediu, prin posibilitatea accesului la resurse informative, protecţia suporturilor de informaţii, precum şi prin asigurarea pazei şi a punctelor de control ale personalului.

Măsurile tehnologice şi de program au drept scop protecţia elementelor hardware şi software. Protecţia tehnologică a elementelor hardware are loc prin gestiunea fizică şi logică a echipamentelor electronice şi împărţirea lor pe ierarhii, operaţii, servicii şi utilizatori. Protecţia tehnologică a elementelor software trebuie să asigure fiabilitatea necesară sistemelor de operare, sistemelor de administrare a bazelor de date, sistemelor de securitate, precum şi programelor utilitare, limbajelor de programare şi programelor de aplicare.

Cerinţele speciale de securitate se coordonează cu organele competente în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

II. SPAŢIUL INFORMAŢIONAL

4. Structura datelor geografice spaţiale

Datele geografice spaţiale definesc o anumită entitate în spaţiu şi se clasifică în trei tipuri principale: date spaţiale (poziţia), date descriptive (atribute) şi metadate (date despre date).

Structura datelor spaţiale utilizate în S.I.G.M. include două categorii principale: modele raster şi vector.

Modelul raster reprezintă informaţia grafică stocată sub formă de matrice uniformă, fiind codificată pe baza reţelelor de celule cu mărimi şi forme identice. Dimensiunea celulei defineşte soluţia spaţială a datelor raster. Modelul raster se utilizează pentru reprezentarea hărţilor topografice şi aeronautice, fotogramelor aeriene şi imaginilor transmise prin satelit, precum şi pentru modelarea suprafeţelor topografice sub forma unui set de celule distribuite într-o reţea uniformă.

Modelul vector reprezintă informaţia grafică stocată sub forma unui set de entităţi de puncte, linii şi suprafeţe. Modelele vector se utilizează pentru reprezentarea entităţilor geografice şi modelarea suprafeţelor topografice sub forma unui set de puncte distribuite într-o reţea regulată la intersecţiile unui caroiaj uniform sau neregulată, conectate prin linii formînd o serie de triunghiuri.

Datele descriptive reprezintă caracteristici ale entităţilor geografice (denumiri, altitudini, viteza rîurilor, tipuri de soluri, accesibilitatea terenului, materiale de construcţie etc.)

Metadatele reprezintă date despre componenţa, conţinutul, statutul, originea, locul amplasării, calitatea, formatul, condiţiile de acces şi alte caracteristici ale datelor.

5. Colectarea şi integrarea datelor geografice spaţiale

În calitate de surse de date geografice spaţiale pot fi utilizate materiale geometrice cu proprietăţi metrice, care asigură poziţionarea şi descrierea entităţilor geografice: planuri topografice şi cadastrale, hărţi topografice şi aeronautice, fotograme aeriene şi imagini transmise prin satelit, date descriptive şi statistice etc.

Datele din diferite surse se colectează şi se transformă în format digital. Colectarea datelor se realizează prin următoarele metode: codificare manuală, digitizare, scanare şi transfer electronic de date.

Codificarea manuală se aplică la introducerea datelor spaţiale şi a datelor descriptive. Această metodă este foarte simplă şi poate fi realizată cu ajutorul programelor de calcul pentru întocmirea tabelelor sau bazelor de date.

Digitizarea reprezintă un proces de transformare a datelor din format analog în format digital cu ajutorul dispozitivului periferic de digitizare. Digitizarea este un proces complex care cuprinde colectarea şi selectarea materialelor sursă, descrierea materialelor, pregătirea materialelor şi selectarea datelor, poziţionarea elementelor spaţiale şi codificarea elementelor descriptive.

Scanarea reprezintă un proces de transformare a datelor din format analog în format digital cu ajutorul dispozitivului periferic de scanare. Scanarea este o etapă intermediară în procesul de culegere a datelor vector prin metode manuale, semiautomate sau automate.

Transferul electronic de date reprezintă o metodă de furnizare a datelor direct în format digital din emiţătorul-sursă al mijloacelor de teledetecţie, receptoarelor sistemului global de poziţionare GPS (Global Positioning System), staţiilor totale etc. Transferul electronic din bazele de date existente poate fi executat prin reţele de comunicaţii sau cu ajutorul suporturilor magnetice, optice etc.

La etapa de integrare datele primare obţinute prin colectare se supun unor procese de generalizare, corectare, rectificare şi înregistrare în sistemul geodezic global WGS 84 (World Geodetic System 1984).

6. Organizarea şi forma de stocare a datelor

geografice spaţiale

Datele geografice spaţiale se organizează şi se acumulează sub formă de obiecte cu setul de atribute în baze de date geografice spaţiale gestionate cu ajutorul sistemelor de administrare a bazelor de date relaţionale (SABDR) şi complexului aplicărilor de program.

În plan informaţional, S.I.G.M. reprezintă o bază de date geografice spaţiale cu precizia poziţionării şi gradul de detaliere a hărţilor aeronautice la scara 1:500000 la nivel global, a hărţilor operaţionale la scara 1:250000 la nivel regional, a hărţilor topografice la scara 1:50000 la nivel naţional şi a planurilor topografice la scara 1:5000 (1:2000) la nivel local.

Bazele de date geografice spaţiale cu destinaţie militară includ atît informaţii grafice spaţiale, cît şi atributive, în conformitate cu plenitudinea şi detalierea reprezentării: baza matematică; relieful uscatului; hidrografia şi construcţiile hidrotehnice; localităţile; obiectele industriale, comunale şi agricole; reţeaua căilor de comunicaţii; vegetaţia; solurile; frontierele de stat şi administrative; informaţia aeronautică.

Principiile de creare a bazelor de date spaţiale cu destinaţie militară se întemeiază pe utilizarea unui set de atribute, conform standardelor internaţionale recomandate de Comitetul Tehnic al Organizaţiei Internaţionale de Standardizare ISO/TC 211 şi compatibile cu catalogul de clasificare şi codificare a elementelor topografice FACC (Feature Attribute Coding Catalog), care asigură formatul de schimb al datelor geografice spaţiale între ţările participante la Programul Parteneriatul pentru Pace.

Pentru asigurarea transferului de date în diferite formate se foloseşte formatul de schimb în fişiere "Shapefile", care includ date spaţiale (poziţia) şi date descriptive (atribute) privind obiectele geografice.

III. ASPECTELE FUNCŢIONALE ŞI TEHNOLOGICE

7. Funcţiile principale ale S.I.G.M.

Fiind integrat în sistemul automatizat de conducere a trupelor, S.I.G.M. poate oferi:

a) analiza terenului şi a situaţiilor operativ-tactice la planificarea operaţiilor (acţiunilor de luptă);

b) asistarea procesului de luare a deciziei şi a activităţii statelor majore prin ţinerea la zi şi urmărirea desfăşurării în timp a acţiunilor de luptă;

c) asigurarea sistemelor de navigaţie GPS cu date geografice spaţiale;

d) imitarea deplasării trupelor în teren şi a organizării optime a cooperării;

e) generarea modelului digital al terenului pentru amplasarea optimă a staţiilor radar şi de transmisiuni;

f) actualizarea bazei de date geografice spaţiale utilizînd înregistrările de teledetecţie;

g) determinarea vizibilităţii, unghiului pantelor şi accesibilităţii terenului;

h) studierea particularităţilor terenului şi a posibilităţilor de mascare a trupelor;

i) asigurarea funcţionării taberelor militare, centrelor de instruire şi obiectivelor militare;

j) analiza fotogramelor aeriene şi imaginilor primite prin satelit în scopul cercetării tactice şi topografice;

k) asigurarea aplicaţiilor de comandament şi de stat major cu date geografice spaţiale.

8. Configuraţia S.I.G.M.

Configuraţia S.I.G.M. cuprinde: segmentul de creare şi actualizare a bazei de date geografice spaţiale, reţeaua de comunicaţii şi segmentul utilizatorilor.

Segmentul de creare şi actualizare a bazei de date geografice spaţiale include echipamente pentru colectarea şi acumularea informaţiei în vederea creării bazei de date geografice spaţiale, actualizarea bazei de date geografice spaţiale, stocarea semnelor convenţionale topografice şi operativ-tactice şi generarea aplicaţiilor specifice statelor majore şi trupelor.

Fiind o parte componentă a sistemului automatizat de conducere a trupelor, reţeaua de comunicaţii ţine de competenţa serviciilor militare de profil.

Segmentul utilizatorilor, la nivel operativ, include un sistem interactiv cu acces direct la baza de date geografice spaţiale, iar la nivel tactic terminale - cu acces la aplicaţiile de vizualizare a datelor prelucrate în statele majore.

9. Arhitectura S.I.G.M.

Arhitectura S.I.G.M. constă din două complexe principale: hardware (echipamente) şi software (programe).

Complexul hardware, în segmentul de creare şi actualizare a bazei de date geografice spaţiale, include: serverul bazelor de date geografice spaţiale, staţii de lucru grafice, dispozitive pentru digitizare şi scanare, imprimante în culori. Segmentul utilizatorului include: staţii de lucru grafice şi imprimante în culori.

Complexul software, în segmentul de creare şi actualizare a bazei de date geografice spaţiale, include: sistemul operaţional Windows NT, sistemul de administrare a bazelor de date INFORMIX sau ORACLE, sistemul geoinformaţional ArcGis cu setul mijloacelor de producere PLTS (Production Line Tool Set) şi programul de prelucrare a fotogramelor aeriene şi imaginilor primite prin satelit ERDAS IMAGINE. Segmentul utilizatorului include: sistemul operaţional Windows NT, programul geoinformaţional ArcWiew. Pentru realizarea aplicaţiilor tactice la nivel de stat major, în baza programelor Map Objects API, se elaborează proceduri tactice aplicative.

Arhitectura S.I.G.M. asigură interoperabilitatea hardware-ului, software-ului şi a resurselor de date cu sistemele de operare şi platformele de aplicaţii. Pentru asigurarea dezvoltării aplicaţiilor cu destinaţie militară arhitectura S.I.G.M. se creează în mediul sistemelor deschise OSE (Open Systems Environment), care se caracterizează prin transparenţa instrumentelor şi resurselor informaţionale la nivelul utilizatorului, precum şi la nivelul platformelor industriale şi pachetelor de programe comerciale COTS (Commercial On-The Shelf).

IV. ETAPELE DE REALIZARE

Reieşind din sarcinile ce decurg din Concepţia reformei militare dezvoltarea S.I.G.M. urmează a fi realizată în trei etape.

Etapa I (2003-2004):

a) asigurarea cadrului legal şi tehnologic necesar realizării S.I.G.M.;

b) finalizarea procesului de înzestrare cu mijloace tehnice şi programe de prelucrare a datelor geografice spaţiale;

c) crearea bazei de date geografice spaţiale cu gradul de detaliere 1:250000;

d) integrarea bazei de date geografice spaţiale cu gradul de detaliere 1:250000 în sistemul automatizat de conducere a trupelor.

Etapa II (2005-2008):

a) completarea cu mijloace tehnice de aerofotografiere şi programe de prelucrare a fotogramelor aeriene;

b) crearea bazei de date geografice spaţiale cu gradul de detaliere 1:50000;

c) integrarea bazei de date geografice spaţiale cu gradul de detaliere 1:50000 în sistemul automatizat de conducere a trupelor.

Etapa III (2009-2014) include:

a) definitivarea S.I.G.M. şi integrarea totală în sistemul automatizat de conducere a trupelor;

b) integrarea bazei de date geografice spaţiale cu gradul de detaliere 1:2000 - 1:5000 în sistemul automatizat de conducere a trupelor.

La toate trei etape de realizare a S.I.G.M. se prevede pregătirea şi perfecţionarea specialiştilor Serviciului topografic şi a statelor majore în vederea utilizării datelor geografice spaţiale.