889/20.07.2016 Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de executare a hotărîrilor şi deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de executare

a hotărîrilor şi deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului

nr. 889  din  20.07.2016

 (în vigoare 29.07.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 232-244 art. 973 din 29.07.2016

* * *

În temeiul art.17 din Legea nr.151 din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.224-233, art.455), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă Regulamentul cu privire la procedura de executare a hotărîrilor şi deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (se anexează).

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.889 din 20 iulie 2016

REGULAMENT

cu privire la procedura de executare a hotărîrilor

şi deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la procedura de executare a hotărîrilor şi deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (în continuare – Regulament) stabileşte autorităţile responsabile de executarea hotărîrii sau deciziei Curţii Europene a Drepturilor Omului (în continuare – Curte), mecanismul de executare a măsurilor cu caracter individual şi a celor cu caracter general, precum şi elaborarea şi prezentarea planurilor şi rapoartelor de acţiuni Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (în continuare – Comitet de Miniştri).

2. În sensul prezentului Regulament următoarele noţiuni semnifică:

sumă bănească – sumă de bani stabilită, cu titlu de satisfacţie echitabilă, prin hotărîrea sau decizia Curţii, sau prevăzută de acordul de soluţionare amiabilă a cauzei aflate pe rolul Curţii, ori de declaraţia unilaterală acceptată prin decizia Curţii;

beneficiar – persoană fizică sau juridică căreia, i-a fost atribuită o sumă bănească prin hotărîrea sau decizia Curţii, sau prin acordul de soluţionare amiabilă a cauzei aflate pe rolul Curţii, ori prin declaraţia unilaterală acceptată prin decizia Curţii;

plan de acţiuni – document elaborat de Agentul Guvernamental cu suportul subdiviziunii specializate din cadrul aparatului central al Ministerului Justiţiei, în comun cu autorităţile relevante, care stabileşte măsurile pe care autorităţile statului urmează să le întreprindă pentru executarea hotărîrilor sau deciziilor Curţii;

raport de acţiuni – document elaborat de Agentul Guvernamental cu suportul subdiviziunii specializate din cadrul aparatului central al Ministerului Justiţiei, în comun cu autorităţile relevante, care reflectă măsurile întreprinse pentru executarea hotărîrii sau deciziei Curţii şi/sau oferă o explicaţie motivată pentru care sînt necesare unele măsuri primordiale şi/sau suplimentare.

II. AUTORITĂŢILE RESPONSABILE DE

EXECUTAREA HOTĂRÎRII SAU DECIZIEI CURŢII

3. Guvernul, prin intermediul autorităţilor publice centrale şi/sau locale competente întreprinde, sub controlul Comitetului de Miniştri, măsuri cu caracter individual şi/sau general în scopul executării hotărîrilor şi deciziilor Curţii şi lichidării consecinţelor încălcărilor stabilite de Curte.

4. Monitorizarea executării hotărîrilor şi deciziilor Curţii se efectuează de către Agentul Guvernamental, cu suportul subdiviziunii specializate din cadrul aparatului central al Ministerului Justiţiei.

5. Măsurile cu caracter individual privind achitarea sumelor băneşti, se execută de către Ministerul Finanţelor, indiferent de faptul dacă legea bugetului de stat pentru anul în curs prevede sau nu mijloace în acest scop.

III. EXECUTAREA MĂSURILORCU CARACTER INDIVIDUAL

Secţiunea 1

 Iniţierea procedurii şi etapele executării hotărîrii sau deciziei Curţii

6. Agentul Guvernamental iniţiază procedura de executare după rămînerea definitivă a hotărîrii sau deciziei Curţii.

7. Pentru executarea măsurilor cu caracter individual Agentul Guvernamental informează autorităţile relevante în termen de o lună de la data rămînerii definitive a hotărîrii sau deciziei Curţii. Autorităţile informate sînt responsabile de executarea hotărîrii sau deciziei Curţii.

8. Etapele executării hotărîrii sau deciziei Curţii sînt următoarele:

1) traducerea în limba de stat a hotărîrilor sau deciziilor Curţii, în cauzele îndreptate împotriva Republicii Moldova;

2) diseminarea hotărîrilor sau deciziilor Curţii;

3) elaborarea planului de acţiuni în vederea executării hotărîrii sau deciziei Curţii, coordonarea acestuia cu autorităţile relevante şi prezentarea planului Comitetului de Miniştri;

4) solicitarea rechizitelor bancare ale beneficiarului sau acordul acestuia în vederea transferării sumelor băneşti la un cont special deschis în acest scop de Ministerul Finanţelor;

5) remiterea spre executare Ministerului Finanţelor a hotărîrilor sau deciziilor Curţii;

6) transferul sumelor băneşti la contul special deschis în acest scop de Ministerul Finanţelor sau la contul indicat de către beneficiar, cu informarea Comitetului de Miniştri, precum şi a beneficiarului despre acest fapt;

7) solicitarea de informaţii de la autorităţile relevante privind măsurile întreprinse şi/sau preconizate ca urmare a pronunţării hotărîrii sau deciziei Curţii;

8) elaborarea raportului de acţiuni privind executarea hotărîrii sau deciziei Curţii, coordonarea cu autorităţile relevante şi prezentarea acestuia Comitetului de Miniştri.

Secţiunea a 2-a

 Particularităţile achitării sumelor băneşti

9. Agentul Guvernamental informează beneficiarul despre intrarea în vigoare a hotărîrii sau deciziei Curţii şi solicită prezentarea setului de acte necesare pentru achitarea sumei băneşti, care va conţine:

1) acordul privind transferarea sumelor băneşti la un cont special deschis în acest scop de Ministerul Finanţelor, semnat de către beneficiar;

2) copia actului de identitate;

3) cererea beneficiarului cînd acesta solicită transferul sumei băneşti la un alt cont, decît cel special deschis în acest scop de Ministerul Finanţelor;

4) procura autentificată notarial în cazul în care beneficiarul acţionează prin intermediul altei persoane şi copia actului de identitate a persoanei împuternicite.

10. Dacă beneficiarul este persoană fizică, sumele băneşti nu pot fi achitate altei persoane, decît celei desemnate în mod expres de Curte, cu excepţia cazului cînd acesta împuterniceşte altă persoană cu acest drept, şi a cazurilor prevăzute la pct.18.

11. Dacă Curtea desemnează două sau mai multe persoane în calitate de beneficiar şi stabileşte o sumă bănească comună pentru toţi, aceasta se distribuie în mod egal, daca prin acordul beneficiarilor nu s-a convenit altfel.

12. Suma bănească se transferă pe un cont special deschis în acest scop de către Ministerul Finanţelor pe numele beneficiarului într-o bancă comercială. Comisionul băncii se achită de către Ministerul Finanţelor. Banca comercială în care va fi deschis contul special pentru transferul sumei băneşti se stabileşte de către Ministerul Finanţelor. Hotărîrea sau decizia Curţii se consideră executată din momentul înregistrării sumelor băneşti în contul special.

13. Beneficiarul sau reprezentantul acestuia nu este în drept să solicite achitarea repetată sau suplimentară a sumei băneşti dacă cursul de schimb oficial al euro faţă de moneda naţională este diferit în ziua transferului sumei băneşti şi în ziua ridicării efective a acesteia.

14. În cazul în care beneficiarul sau reprezentantul acestuia, împuternicit expres cu acest drept, solicită transferul sumei băneşti la un alt cont deschis într-o bancă comercială la alegerea sa, acesta prezintă Agentului Guvernamental rechizitele băncii. Cheltuielile de achitare a comisionului în acest caz se suportă de către beneficiar.

15. Informaţia cu privire la rechizitele bancare conţine cel puţin următoarele date:

1) numele, prenumele beneficiarului;

2) numărul de identificare al beneficiarului;

3) denumirea băncii, numărul filialei, codul băncii, contul bancar, contul de tranzit.

16. Actele menţionate la pct.15, împreună cu copia hotărîrii sau deciziei Curţii în limba de stat, se transmit Ministerului Finanţelor pentru transferarea sumei băneşti.

17. Plata se efectuează în termenul stabilit de hotărîrea sau decizia Curţii, de acordul de soluţionare amiabilă ori de declaraţia unilaterală. Dacă un astfel de termen nu este prevăzut, plata se efectuează în termen de 3 luni din ziua în care hotărîrea sau decizia Curţii a intrat în vigoare.

18. Plata sumei băneşti, poate fi făcută altei persoane decît cea desemnată de Curte în următoarele cazuri:

1) dacă beneficiarul desemnat de către Curte este minor, plata sumei băneşti se face reprezentantului legal al minorului. În cazul în care Curtea dispune achitarea sumei băneşti personal minorului, aceasta poate fi ridicată de către reprezentantul legal, care este obligat să gestioneze suma în favoarea nemijlocită a minorului. În cazul unui conflict de interese între minor şi reprezentantul legal, plata se face unei terţe persoane, desemnate de către autoritatea tutelară;

2) dacă beneficiarul desemnat de către Curte este o persoană fără capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu limitată, suma bănească se achită reprezentantului legal al beneficiarului. În cazul în care persoana fără capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu limitată nu are un reprezentant legal sau între aceştia există un conflict de interese suma bănească se achită instituţiilor abilitate cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor şi intereselor beneficiarului şi/sau a proprietăţii sale şi care urmează ulterior să asigure plata către beneficiarul desemnat de Curte;

3) în caz de deces al beneficiarului suma bănească se achită succesorilor săi în ordinea stabilită de legislaţie;

4) dacă beneficiarul desemnat de Curte se află în detenţie suma bănească se transferă la contul de peculiu al deţinutului;

5) dacă beneficiarul desemnat de către Curte nu poate fi găsit sau contactat sumele se plasează într-un cont bancar special deschis pe numele beneficiarului şi se păstrează timp de 3 ani;

6) în cazul în care beneficiarul nu ridică sumele băneşti de pe contul special deschis de Ministerul Finanţelor în banca comercială în decurs de 3 ani din ziua transferului, se consideră că beneficiarul a renunţat la dreptul său, iar suma stabilită de către Curte se face venit la stat şi se transferă de banca comercială la bugetul de stat;

7) în cazul în care beneficiarul refuză să intre în posesia sumelor băneşti, refuzul se efectuează în scris şi se consideră că acesta a renunţat la dreptul său, iar suma stabilită de către Curte se face venit la stat şi se transferă de banca comercială la bugetul de stat;

8) beneficiarul poate solicita executarea hotărîrii sau deciziei Curţii după transferarea sumelor în bugetul de stat de pe contul special deschis de Ministerul Finanţelor în legătură cu expirarea termenului de 3 ani, doar după ce a fost repus în termen de către instanţa de judecată pentru motive întemeiate.

19. Dacă beneficiarul este persoană juridică, setul de acte necesare transferului sumelor băneşti trebuie să conţină şi rechizitele bancare cu indicarea denumirii băncii comerciale, codului fiscal, denumirii băncii, numărului filialei, codului băncii, contului bancar, contului de tranzit.

20. Dacă persoana juridică se află în proces de insolvabilitate, plata sumelor băneşti se efectuează la contul bancar de acumulare, gestionat de către administratorul/lichidatorul insolvabilităţii.

21. În cazul în care beneficiarul în calitate de persoană juridică s-a reorganizat sau a fost lichidată plata se efectuează succesorului persoanei juridice beneficiar, în modul prevăzut de legislaţie.

Secţiunea a 3-a

 Locul efectuării plăţii sumelor de bani

22. Plata sumelor băneşti se efectuează pe teritoriul Republicii Moldova.

23. În cazul în care Curtea stabileşte suma bănească unei persoane care nu are reşedinţa în Republica Moldova şi nu specifică în mod expres locul de plată, suma se achită în statul de reşedinţă al beneficiarului în conformitate cu cererea sa.

Secţiunea a 4-a

 Moneda în care se efectuează plata sumelor băneşti

24. Moneda de referinţă, în raport cu care Curtea stabileşte mărimea sumei care urmează a fi achitată beneficiarului, este euro.

25. Suma bănească stabilită de Curte se converteşte în lei moldoveneşti, conform ratei de schimb a Băncii Naţionale a Moldovei la data efectuării efective a transferului.

26. În cazul în care beneficiarul solicită transferarea sumei băneşti într-un alt stat unde acesta îşi are reşedinţa, se aplică cursul valutar oficial al Băncii Naţionale a Moldovei valabil la data efectuării transferului.

27. La cererea beneficiarului achitarea poate avea loc într-o altă monedă decît cea indicată de Curte, cu condiţia suportării cheltuielilor de convertire a monedei de către beneficiar.

28. Moneda indicată de către Curte se utilizează şi pentru plata dobînzilor de întîrziere.

29. După efectuarea transferului la contul beneficiarului, Ministerul Finanţelor informează Agentul Guvernamental, care la rîndul său informează despre acest fapt Comitetul de Miniştri, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Agentul Guvernamental completează un formular special, care conţine informaţii privind denumirea cauzei, numărul cererii, suma bănească stabilită în euro şi în valută naţională, data efectuării transferului, cursul valutar la data transferului şi alte comentarii, după caz. La formular se anexează dovada transferului sumei băneşti beneficiarului.

Secţiunea a 5-a

 Alte măsuri cu caracter individual

30. Pe lîngă plata sumelor băneşti, pot fi prevăzute şi alte măsuri cu caracter individual care rezultă din hotărîrea sau decizia Curţii:

1) restabilirea situaţiei anterioare încălcării drepturilor beneficiarului prevăzute de legislaţie (restitutio in integrum);

2) redeschiderea procedurilor la nivel naţional, în special dacă:

a) beneficiarul continuă să suporte consecinţele negative, ca urmare a deciziilor instanţelor naţionale, care nu pot fi remediate decît prin reexaminarea cauzei la nivel naţional;

b) Curtea a constatat că decizia instanţei naţionale contestată este în esenţă contrară Convenţiei;

с) încălcarea constatată a fost cauzată de erori procedurale de o asemenea gravitate, încît apare neîncrederea în privinţa veridicităţii rezultatului procedurilor naţionale contestate.

31. Alte măsuri cu caracter individual se execută în termenul fixat în hotărîrea sau decizia Curţii.

V. EXECUTAREA MĂSURILOR CU CARACTER GENERAL

32. În termen de trei luni de la data rămînerii definitive a hotărîrii sau deciziei Curţii, Agentul Guvernamental informează Guvernul, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, alte autorităţi relevante despre încălcările constatate de Curte, problemele ce vizează executarea acestora şi măsurile cu caracter general ce urmează a fi întreprinse.

33. Executarea măsurilor cu caracter general are drept scop prevenirea eventualelor încălcări ale Convenţiei, în special a celor sistematice, identificate de Curte.

34. Hotărîrile şi deciziile Curţii, traduse în limba de stat, se includ în Registrul de stat al hotărîrilor şi deciziilor Curţii şi se publică pe pagina web oficială a Agentului Guvernamental. Acestea pot fi publicate integral sau în formă de rezumate, precum şi extrase, pe paginile web oficiale ale altor autorităţi, buletine informative, reviste de drept şi alte surse.

35. Hotărîrea sau decizia Curţii se transmite tuturor autorităţilor relevante pentru informare şi întreprinderea următoarelor măsuri:

1) adoptarea sau modificarea actelor normative;

2) instruirea judecătorilor, procurorilor, avocaţilor, precum şi a altor persoane, a căror activitate profesională ţine de executarea hotărîrilor şi deciziilor Curţii;

3) alte măsuri, determinate de supravegherea procesului de executare a hotărîrilor şi deciziilor Curţii.

VI. ELABORAREA ŞI PREZENTAREA PLANURILOR ŞI

RAPOARTELOR  DE ACŢIUNI COMITETULUI DE MINIŞTRI

Secţiunea 1

 Noţiuni generale

36. Planul de acţiuni este un document care se actualizează sistematic pe tot parcursul procesului de executare. Planul de acţiuni poate fi modificat în cazul în care autorităţile relevante consideră că măsurile planificate iniţial trebuie să fie revizuite în funcţie de noile evoluţii.

37. Un plan de acţiuni este necesar în:

1) cazuri de referinţă (precedente);

2) grupuri de cazuri;

3) cazuri repetitive (clon) ale căror cazuri precedente au fost închise;

4) cazuri de soluţionări amiabile ce conţin măsuri specifice altele decît plata unei sume de bani.

38. Raportul de acţiuni se întocmeşte în baza planului de acţiuni. Dacă nu este necesară întreprinderea anumitor măsuri sau acţiuni ori acestea au fost deja întreprinse, întocmirea planului de acţiuni pentru acestea nu mai este obligatoriu, întocmindu-se în acest sens un raport de acţiuni.

39. Planul de acţiuni trebuie să fie succint şi să se refere exclusiv la executarea hotărîrii sau deciziei definitive.

40. Pentru facilitarea elaborării planului şi/sau raportului de acţiuni, măsurile se clasifică în funcţie de importanţa acestora pentru procesul de executare a hotărîrii sau deciziei Curţii:

1) măsuri imperative pentru executarea hotărîrii sau deciziei Curţii care se includ în mod prioritar şi se explică în planul şi/sau în raportul de acţiuni;

2) măsuri suplimentare care completează prima categorie şi depăşesc acţiunile strict necesare pentru executarea hotărîrii sau deciziei Curţii, dar care sînt utile pentru continuitatea procedurii de executare.

41. Măsurile întreprinse şi/sau planificate se expun clar, accesibil şi coerent.

Secţiunea a 2-a

 Structura planului şi a raportului de acţiuni

42. Planul sau raportul de acţiuni are următoarele secţiuni:

1) descrierea cauzei sau grupului de cauze în speţă;

2) măsuri individuale;

3) măsuri generale;

4) concluzii ale autorităţilor;

5) anexe (după caz).

43. Descrierea cauzei include o scurtă referire la obiectul cauzei sau grupului de cauze, un rezumat al faptelor relevante, cu indicarea încălcărilor constatate de Curte.

44. Fapte relevante sînt cele care au condus la constatările Curţii. Chiar dacă acestea sînt descrise detaliat în compartimentul privind măsurile generale, rezumatul trebuie să conţină aceeaşi informaţie, cu precizarea obligatorie a datei încălcării.

45. Autorităţile competente identifică cadrul legal şi/sau practica instanţelor naţionale aplicabilă la momentul producerii încălcării şi semnalează efectuarea unor modificări în timp.

46. Descrierea măsurilor individuale include următoarele: asigurarea transferului la contul beneficiarului a sumei băneşti stabilite de Curte şi întreprinderea altor măsuri cu caracter individual, în particular consecinţele încălcării suferite de beneficiar, pagubele acoperite prin acordarea sumei băneşti, măsurile întreprinse şi/sau preconizate pentru remedierea consecinţelor încălcării constatate de Curte, care nu sînt acoperite de suma respectivă.

47. Cînd nu se impune întreprinderea măsurilor individuale, în planul de acţiuni se indică motivul din care reiese că consecinţele încălcării persistă, nu pot fi reparate sau pot fi redresate doar parţial.

48. Dacă măsurile individuale necesare depind de adoptarea în prealabil a măsurilor generale, în planul de acţiuni se menţionează acest fapt.

49. În grupurile mari de cauze, planul sau raportul de acţiuni include informaţii privind măsurile individuale pentru toate cauzele care fac parte din grupul respectiv şi care se prezintă într-o anexă a planului sau raportului de acţiuni.

50. Atunci cînd o nouă cauză se adaugă la un grup de cauze, informaţiile cu privire la măsurile individuale necesare pot fi indicate, iniţial, într-o comunicare separată, urmînd a fi adăugate în planul sau raportul de acţiuni la momentul actualizării acestuia.

51. În cazul unei încălcări continue, cum ar fi procedurile judiciare în curs, se precizează măsurile pe care autorităţile intenţionează să le întreprindă în acest sens, cu stabilirea unui termen aproximativ pentru punerea lor în aplicare. Aceleaşi reguli sînt aplicabile măsurilor individuale pentru lichidarea consecinţelor unei încălcări.

52. Secţiunea care descrie măsurile generale include informaţii privind publicarea şi diseminarea hotărîrii sau deciziei, concluziile autorităţilor privind sursa încălcării constatate de Curte, evaluarea gradului încălcării şi propunerile referitoare la măsurile generale întreprinse sau preconizate.

53. Măsurile necesare ce urmează a fi realizate se evaluează în raport cu situaţia actuală.

54. Planul de acţiuni evidenţiază modul în care măsurile vor remedia încălcările menţionate în hotărîrea sau decizia Curţii şi dezvăluie modul în care aceste măsuri vor preveni încălcări similare în viitor.

55. Cînd măsurile individuale sau generale necesare pentru remedierea uneia sau mai multor încălcări sînt luate în considerare în contextul altor cauze sau grupuri de cauze, atunci este suficientă o simplă trimitere în text la acestea.

56. La întreprinderea mai multor măsuri planul sau raportul de acţiuni poate include, alături de informaţiile de evaluare a impactului măsurilor adoptate, un calendar indicativ pentru alte etape ale procesului de executare a hotărîrilor sau deciziilor Curţii.

57. Concluzia autorităţilor se referă la originea încălcării constatate de către Curte, la necesitatea întreprinderii măsurilor generale sau, după caz, a unor măsuri generale suplimentare, precum şi la soluţiile identificate în vederea evitării unor asemenea încălcări în viitor.

58. Raportul de acţiuni conţine concluzia autorităţilor responsabile cu privire la măsurile individuale şi generale adoptate în scopul executării hotărîrilor sau deciziilor Curţii, cu solicitarea către Comitetul de Miniştri de scoatere de sub supraveghere a cauzei date.

59. Dacă o cauză repetitivă (clon) este încă sub supravegherea Comitetului de Miniştri în contextul altei cauze sau grup de cauze, în raportul de acţiuni se indică acest fapt, precizînd angajamentul autorităţilor de a remedia încălcarea constatată în această cauză.

60. Pentru detalierea şi argumentarea declaraţiilor sau măsurilor întreprinse, planul sau raportul de acţiuni poate fi însoţit de anexe. În astfel de situaţii, în planul sau raportul de acţiuni se include un rezumat al informaţiilor conţinute în anexe.

61. După colectarea informaţiilor de la autorităţile responsabile, Agentul Guvernamental, cu suportul direcţiei specializate, elaborează proiectul planului sau raportului de acţiuni. În funcţie de complexitatea cauzei şi de tipul de măsuri generale care trebuie executate, poate fi creat un grup de lucru din reprezentanţii autorităţilor publice, societăţii civile, altor instituţii şi organizaţii implicate în procesul de executare a hotărîrilor şi deciziilor Curţii.

62. Planul sau raportul de acţiuni se întocmeşte în limba de stat, şi se transmite spre coordonare autorităţilor relevante care, în termen de 10 zile, prezintă, după caz, propunerile, obiecţiile şi comentariile lor.

Secţiunea a 3-a

 Prezentarea şi actualizarea planului sau raportului de acţiuni

63. Planul sau raportul de acţiuni se prezintă Comitetului de Miniştri în termen de 6 luni de la data rămînerii definitive a hotărîrii sau a deciziei Curţii.

64. Prezentarea planului sau raportului de acţiuni înainte de termenul indicat este necesară în situaţii de urgenţă sau dacă printr-o hotărîre sau decizie pilot s-a stabilit un termen-limită pentru adoptarea anumitor măsuri prevăzute de către Curte. În acest caz, planul de acţiuni se prezintă în timp util Comitetului de Miniştri, cu respectarea termenului stabilit de Curte.

65. Hotărîrea sau decizia pilot determină baza jurisprudenţei cu privire la toate problemele invocate în cazuri similare şi serveşte drept ghid pentru hotărîrile sau deciziile ulterioare. Planul de acţiuni pentru această categorie de hotărîri sau decizii se întocmeşte în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.

66. Pentru cazurile care implică măsuri individuale urgente, autorităţile prezintă informaţii cu privire la măsurile individuale imediat după ce hotărîrea devine definitivă, dacă este necesar, într-o comunicare separată. Aceste informaţii se includ ulterior în planul sau în raportul de acţiuni complet care se prezintă în termen de 6 luni de la data rămînerii definitive a hotărîrii.

67. Planul sau raportul de acţiuni se actualizează la existenţa unor evoluţii în adoptarea măsurilor planificate sau neplanificate dar necesare. Acest lucru implică prezentarea măsurilor puse în aplicare de la data prezentării versiunii anterioare a planului de acţiuni, împreună cu o evaluare a impactului acestora.

68. În procesul actualizării planului sau raportului de acţiuni se asigură transparenţa dificultăţilor ce apar la punerea în aplicare a planului sau raportului de acţiuni şi se indică soluţiile pentru depăşirea acestora.

69. Structura planului sau raportului de acţiuni actualizat este similară celui iniţial. Toate informaţiile actualizate se sistematizează într-un singur document, fără referire la comunicările anterioare. În cazuri excepţionale, cînd planul de acţiuni se completează cu o comunicare separată, este important ca această comunicare să fie însoţită, cît mai curînd posibil, de prezentarea unui plan sau raport de acţiuni consolidat, după caz.

70. După definitivarea planului sau raportului de acţiuni în baza opiniilor autorităţilor relevante, acesta se transmite Comitetului de Miniştri, în termenul stabilit care, în funcţie de gradul realizării măsurilor, poate decide adoptarea unei rezoluţii finale de încetare a examinării cauzei.