Hotărâre nr. 889 din 23.12.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Conceptului

Sistemului informaţional e-Legislaţie

nr. 889  din  23.12.2024

 (în vigoare 30.12.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 560-563 art.1010 din 30.12.2024

* * *

În temeiul art.22 lit.b) şi d) din Legea nr.467/2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.6-12, art.44), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Conceptul Sistemului informaţional e-Legislaţie (se anexează).

2. Cancelaria de Stat, în calitate de posesor al Sistemului informaţional e-Legislaţie, va elabora şi va prezenta spre aprobare Guvernului, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Regulamentul resursei informaţionale formate de Sistemul informaţional e-Legislaţie.

3. Crearea, administrarea, mentenanţa şi dezvoltarea continuă a Sistemului informaţional e-Legislaţie se vor asigura din contul şi în limitele mijloacelor financiare alocate Cancelariei de Stat în legile bugetare anuale şi din alte surse neinterzise de legislaţie.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.889/2024

CONCEPTUL

Sistemului informaţional e-Legislaţie

Capitolul I

INTRODUCERE

Situaţia actuală în domeniul activităţii de legiferare la nivelul Guvernului este caracterizată de o serie de provocări legate de accesul şi gestionarea informaţiilor aferente procedurii de elaborare, promovare şi adoptare a actelor normative, precum şi de circuitul electronic al acestor acte între autorităţile guvernamentale.

Astfel, o problemă esenţială este lipsa unui sistem unitar şi cuprinzător de evidenţă a procesului legislativ, atât în cadrul autorităţilor publice, cât şi la nivelul Cancelariei de Stat, pentru întregul circuit guvernamental. O altă problemă importantă este lipsa unei colaborări eficiente între autorităţi la toate etapele procesului de legiferare, din cauza utilizării de către autorităţi a propriilor soluţii tehnico-tehnologice aferente procesului decizional, circuitul proiectelor de acte presupunând doar încărcarea/descărcarea acestora şi transmiterea lor între diferite autorităţi prin intermediul poştei electronice, ceea ce duce la utilizarea ineficientă a timpului şi a resurselor alocate.

Mai mult, lipsa unui sistem informaţional centralizat în domeniu are impacturi semnificative asupra mai multor sectoare, generând o serie de alte probleme, precum:

acces limitat la informaţii referitoare la iniţierea elaborării proiectelor de acte normative, la textul proiectelor, la dosarele de însoţire ale acestora şi la istoricul complet al modificărilor începând cu versiunea iniţială a proiectelor şi continuând cu toate etapele de elaborare şi promovare, ceea ce face ca sarcina promovării proiectelor de acte ale Guvernului să fie una dificilă. Drept consecinţă, aceste deficienţe pot duce la confuzii care nu permit identificarea clară a voinţei autorităţii publice care este autorul proiectului şi, în final, nu asigură aplicarea corectă a actelor normative după adoptarea acestora;

transparenţă redusă din cauza lipsei unui sistem informaţional unic, transparent şi prietenos pentru utilizatorii din autorităţile publice, în care să poată fi vizualizate toate proiectele de acte normative şi dosarele lor de însoţire, la toate etapele de elaborare şi promovare;

ineficienţă şi procese administrative greoaie şi lente, întrucât personalul din autorităţile publice, în calitatea lor de autori de proiecte de acte normative sau, după caz, de autorităţi avizatoare, trebuie să parcurgă manual mai mulţi paşi la întocmirea textelor proiectelor, la elaborarea avizelor şi recomandărilor, la întocmirea rapoartelor de expertiză, a sintezei, a tabelelor comparative etc., la definitivarea proiectelor şi pregătirea lor spre examinare în şedinţa de Guvern. Un sistem informaţional centralizat dedicat procesului de legiferare ar automatiza şi ar simplifica multe dintre aceste sarcini şi activităţi, economisind timp şi resurse;

lipsa integrării cu alte sisteme informaţionale partajate şi resurse informaţionale de stat relevante, ceea ce împiedică accesul diferitelor autorităţi şi instituţii la informaţii actualizate cu privire la procesul decizional.

Pentru a contribui la soluţionarea acestor probleme se impune crearea unui sistem informaţional care să ofere un spaţiu unic de lucru pentru tot personalul implicat în acest proces şi să faciliteze interacţiunea dintre autorităţi.

Totodată, crearea unui astfel de sistem informaţional este necesară pentru a asigura punerea în aplicare a dispoziţiilor art.22 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, care prevede că pentru asigurarea transparenţei activităţii de legiferare este utilizat Sistemul informaţional e-Legislaţie (în continuare – SI e-Legislaţie), ale cărui funcţionare şi mod de utilizare sunt stabilite de către Guvern. Principalul scop al acestui sistem constă în asigurarea accesului rapid şi corect la toate etapele aferente procedurii de elaborare şi promovare actelor Guvernului, îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale şi colaborării dintre personalul din autorităţile şi instituţiile publice, precum şi simplificarea procedurilor administrative. Nu mai puţin important, utilizarea acestui sistem informaţional va contribui la creşterea transparenţei procesului decizional şi la asigurarea unei mai bune guvernări.

Cu referire la situaţia actuală în contextul gestionării relaţiilor cu partenerii de dezvoltare internaţionali şi naţionali, aceasta este una complexă, marcată de provocări, dar şi de oportunităţi. În ultimii ani, Guvernul Republicii Moldova a beneficiat de un sprijin semnificativ din partea partenerilor de dezvoltare, cum ar fi Comisia Europeană, Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Statele Unite ale Americii etc., precum şi organizaţii internaţionale de dezvoltare. Totuşi, există o serie de probleme care necesită intervenţii coordonate şi eficiente din partea Executivului. Printre problemele identificate pot fi menţionate:

coordonarea insuficientă între instituţiile statului din cauza existenţei unor lacune în comunicarea fragmentară şi necoordonată dintre ministere/autorităţi cu partenerii de dezvoltare pe marginea priorităţilor şi reformelor/proiectelor de dezvoltare ale Guvernului ce necesită suport şi resurse din asistenţa externă;

abordare fragmentară: proiectele de dezvoltare sunt, adesea, complexe şi multidimensionale (de exemplu, incluzând aspecte economice, sociale şi de mediu). O gestionare coordonată asigură o abordare holistică şi integrată, în care diferitele iniţiative nu se suprapun, ci se susţin reciproc, generând soluţii mai eficiente şi durabile;

urmărirea propriilor priorităţi de către parteneri şi capacitate redusă de direcţionare şi aliniere la priorităţile Guvernului: fiecare partener de dezvoltare poate avea propriile obiective şi strategii. O gestionare eficientă şi coordonată asigură că aceste obiective sunt aliniate cu priorităţile locale sau naţionale, evitând conflictele sau abordările contradictorii;

maximizarea eficienţei resurselor: partenerii de dezvoltare, cum ar fi organizaţiile internaţionale, guvernele, ONG-urile sau sectorul privat, pot oferi resurse financiare, tehnice şi expertiză. O gestionare coordonată ajută la evitarea suprapunerii şi a redundanţei în utilizarea resurselor, optimizând impactul acestora.

Pentru a contribui la depăşirea problemelor respective, la această etapă, au fost evidenţiate unele oportunităţi de îmbunătăţire, în special prin digitalizarea proceselor şi implementarea în cadrul SI e-Legislaţie a unui modul pentru gestionarea relaţiei cu partenerii de dezvoltare în procesul de planificare şi implementare a proiectelor de asistenţă externă, precum şi punerea accentului pe durabilitate, prin integrarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) în Republica Moldova în toate proiectele finanţate, pentru a asigura rezultate pe termen lung. Astfel, Guvernul va continua să aibă un rol esenţial în crearea unui mediu de încredere şi transparenţă, crucial pentru atragerea şi utilizarea eficientă a resurselor oferite de partenerii de dezvoltare, iar prin abordarea problemelor menţionate şi implementarea de reforme, Republica Moldova va putea maximiza beneficiile asistenţei externe şi interne. Crearea modului respectiv va permite, în principal:

instituirea unui mecanism centralizat şi transparent pentru gestionarea angajamentelor şi comunicarea cu partenerii de dezvoltare pentru direcţionarea eficientă a suportului extern pentru atingerea priorităţilor naţionale şi implementarea eficientă a proiectelor de asistenţă externă;

implementarea unor sisteme de monitorizare şi raportare mai riguroase, precum şi îmbunătăţirea comunicării cu partenerilor de dezvoltare despre utilizarea fondurilor;

asigurarea unei interacţiuni mai coordonate şi mai eficiente cu comunitatea partenerilor de dezvoltare internaţionali şi naţionali intra- şi intersectoriale;

evitarea erorilor şi redundanţei şi existenţa unei viziuni clare asupra fiecărui donator/partener de dezvoltare şi interacţiunile cu acesta la diverse nivele şi sectoare;

menţinerea unor relaţii durabile şi eficiente cu partenerii de dezvoltare, cu maximizarea impactul urmărit prin intervenţiile/angajamentele agreate.

În concluzie, finalităţile urmărite prin buna implementare a unui sistem informaţional dedicat constau nu doar în îmbunătăţirea accesibilităţii şi transparenţei activităţii Guvernului, ci şi în sporirea eficienţei şi securităţii procesului de elaborare şi promovare a actelor Guvernului şi, respectiv, de gestionare a relaţiilor şi asigurare a interacţiunii cu comunitatea partenerilor de dezvoltare internaţionali şi naţionali, or, o abordare orientată spre colaborare interinstituţională la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate este una principială pentru succesul unui astfel de sistem informaţional.

Capitolul II

DISPOZIŢII GENERALE

1. SI e-Legislaţie reprezintă totalitatea de resurse şi tehnologii informaţionale interdependente, de metode şi de personal, destinate păstrării, prelucrării şi furnizării informaţiilor aferente procedurii de elaborare, promovare şi adoptare a actelor normative, precum şi a informaţiilor privind gestionarea proiectelor şi raportarea către partenerii de dezvoltare.

2. SI e-Legislaţie este o platformă electronică utilizată în special de ministere, alte autorităţi administrative centrale şi Cancelaria de Stat, autorităţile şi instituţiile publice din sfera lor de competenţă şi alte autorităţi publice care promovează proiecte de acte prin intermediul Guvernului, la toate etapele procesului de legiferare, pentru accelerarea şi transparentizarea procesului decizional, precum şi pentru asigurarea unei interacţiuni mai eficiente şi coordonate cu comunitatea partenerilor de dezvoltare internaţionali şi naţionali.

3. SI e-Legislaţie constituie o soluţie din categoria Guvern către Guvern (G2G), centrată pe eficientizarea activităţii de legiferare a Guvernului, precum şi a activităţii de gestionare a relaţiilor cu partenerii de dezvoltare.

4. SI e-Legislaţie este conceput în conformitate cu principiile comune de creare a sistemelor informaţionale.

5. Prin intermediul modulelor, care reprezintă părţi componente ale SI e-Legislaţie, sunt realizate atribuţiile Cancelariei de Stat ce ţin de asigurarea respectării, de către ministere şi alte autorităţi administrative centrale, a cerinţelor prevăzute de cadrul normativ privind iniţierea, elaborarea, avizarea/expertizarea, definitivarea şi prezentarea proiectelor de acte normative, tratatelor internaţionale şi a altor proiecte de acte ce urmează a fi aprobate de către Guvern, inclusiv respectarea cerinţei privind analiza impactului asupra activităţii de întreprinzător, şi definitivarea acestora după şedinţa Guvernului, precum şi cele aferente coordonării şi asigurării gestionării asistenţei externe oferite de organizaţiile internaţionale şi de ţările donatoare, inclusiv monitorizarea implementării proiectelor de asistenţă externă.

6. SI e-Legislaţie este compus din două module:

6.1. modulul "Legiferare", care este dedicat digitalizării procedurii de elaborare şi promovare a proiectelor de acte ale Guvernului, de la iniţiere până la aprobare;

6.2. modulul "Management al relaţiilor cu partenerii de dezvoltare" (denumirea în limba engleză – "Partners Relationship Management") (în continuare – modulul "MRP"), care este dedicat gestionării relaţiilor şi asigurării interacţiunii mai coordonate şi mai eficiente cu comunitatea partenerilor de dezvoltare internaţionali şi naţionali.

7. SI e-Legislaţie este parte componentă a sistemelor informaţionale de stat ale Republicii Moldova şi reprezintă un ansamblu de resurse şi tehnologii informaţionale, mijloace tehnice de program şi metodologii, aflate în interconexiune.

8. Prezentul Concept utilizează noţiunile principale definite în Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, în Regulamentul Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.610/2018, în Hotărârea Guvernului nr.377/2018 cu privire la reglementarea cadrului instituţional şi mecanismului de coordonare şi management al asistenţei externe, în Regulamentul cu privire la implementarea programelor de cooperare transfrontalieră, transnaţională şi interregională finanţate de Uniunea Europeană, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.576/2017, precum şi noţiunile definite de cadrul normativ din domeniul informatizării şi al resurselor informaţionale de stat.

9. Scopul de bază al creării modulului "Legiferare" al SI e-Legislaţie este asigurarea Cancelariei de Stat şi a autorităţilor publice cu o soluţie informatică performantă (scalabilă, configurabilă şi compatibilă cu ulterioare dezvoltări şi integrări) destinată facilitării, modernizării şi eficientizării procesului de circulaţie a proiectelor de acte ale Guvernului, astfel încât să sprijine activitatea de legiferare la nivelul Guvernului, dar şi să ofere un loc de lucru unic şi comod pentru personalul implicat în acest proces.

10. Obiectivele principale ce urmează a fi atinse în rezultatul implementării modulului "Legiferare" al SI e-Legislaţie sunt următoarele:

10.1. automatizarea fluxurilor de lucru la toate etapele de elaborare şi promovare a proiectelor de acte ale Guvernului şi crearea unui mediu de lucru cooperant pentru toţi actorii implicaţi în acest proces, prin: configurarea fluxurilor de aprobare şi revizuire a documentelor; trimiterea notificărilor automate către autorităţile şi instituţiile vizate pentru acţiuni specifice (ex.: validare, aprobare, avizare, radiere etc.); monitorizarea etapelor respective şi a termenelor-limită;

10.2. asigurarea trasabilităţii şi monitorizării procesului de legiferare prin stocarea centralizată şi organizarea documentelor, precum şi prin asigurarea accesului controlat la documente pentru utilizatorii autorizaţi;

10.3. asigurarea tranziţiei activităţii Guvernului la o tehnologie de lucru bazată pe elaborarea şi evidenţa electronică a tuturor documentelor aferente activităţii de legiferare a Guvernului;

10.4. implementarea fluxurilor de lucru bazate pe circulaţia electronică a documentelor şi deciziilor în procesul de legiferare a Guvernului;

10.5. implementarea standardelor internaţionale în domeniu pentru asigurarea compatibilităţii proceselor şi posibilităţii schimbului automatizat de date şi documente cu sisteme informaţionale similare din UE;

10.6. reducerea timpului şi a resurselor necesare pentru gestionarea procesului de legiferare şi minimizarea erorilor prin automatizare şi standardizare;

10.7. crearea unei platforme unice de lucru pentru toate autorităţile implicate, ceea ce va reduce fragmentarea şi lacunele de comunicare, oferind acces la toate documentele relevante (tabele comparative, sinteze, avize, rapoarte de expertiză), precum şi păstrând o evidenţă completă a modificărilor făcute la actele normative, pentru a facilita urmărirea evoluţiei lor;

10.8. integrarea cu sistemele informaţionale partajate, ale căror funcţionalităţi pot fi reutilizate şi cu alte sisteme şi resurse informaţionale de stat relevante şi baze de date juridice, pentru schimbul de informaţii în timp real şi standardizarea actelor normative pentru interoperabilitate, inclusiv, în perspectivă, internaţională;

10.9. integrarea cu platformele de consultare publică;

10.10. integrarea cu Sistemul informaţional e-Monitorizare, căruia îi va furniza informaţii relevante cu privire la proiectele de acte prevăzute în documentele de politici publice şi de planificare;

10.11. integrarea cu Sistemul informaţional "Registrul de stat al actelor juridice", pentru furnizarea acestuia a datelor referitor la versiunile aprobate şi publicate ale textelor actelor normative;

10.12. interfaţarea cu Sistemul informaţional e-Parlament pentru transmiterea şi gestionarea proiectelor de acte aferente procedurii legislative;

10.13. generarea rapoartelor despre stadiul proiectelor de acte ale Guvernului;

10.14. crearea unei arhive digitale securizate aferente procesului de elaborare şi promovare a proiectelor de acte ale Guvernului, accesibilă pe termen lung.

11. Scopul de bază al creării modulului "MRP" al SI e-Legislaţie este crearea unui mecanism centralizat şi integrat pentru gestionarea informaţiilor despre proiecte, resurse, finanţări şi parteneriate, îmbunătăţirea transparenţei şi responsabilităţii în utilizarea resurselor oferite de partenerii de dezvoltare, facilitarea luării deciziilor în baza unor date actualizate şi relevante, pentru optimizarea şi eficientizarea comunicării, monitorizării şi coordonării relaţiilor dintre Guvern, prin intermediul Cancelariei de Stat, şi partenerii săi de dezvoltare (donatori, investitori, organizaţii internaţionale, state partenere etc.), susţinerea planificării strategice, alinierea priorităţilor şi gestionarea resurselor oferite de partenerii externi.

12. Obiectivele principale ce urmează a fi atinse în urma implementării modulului "MRP" al SI e-Legislaţie sunt următoarele:

12.1. gestionarea profilurilor detaliate ale partenerilor de dezvoltare prin: colectarea şi actualizarea datelor despre partenerii de dezvoltare (inclusiv informaţii de contact, istoricul colaborării, priorităţile şi interesele lor); gestionarea documentelor relevante (contracte, acorduri, rapoarte, corespondenţă); structurarea şi organizarea datelor pentru acces rapid şi eficient, utilizând categorii sau etichete relevante; monitorizarea şi analiza relaţiilor prin urmărirea interacţiunilor (întâlniri, apeluri, e-mailuri, evenimente) pentru a menţine o evidenţă detaliată a relaţiilor cu partenerii; analiza datelor pentru a identifica tendinţe, oportunităţi şi zone de îmbunătăţire în relaţiile existente; evaluarea performanţelor colaborărilor pentru a optimiza viitoarele iniţiative;

12.2. planificarea şi managementul activităţilor prin: planificarea întâlnirilor şi evenimentelor relevante cu partenerii; coordonarea proiectelor comune şi urmărirea progresului acestora; stabilirea obiectivelor pentru relaţiile cu fiecare partener, pe termen scurt, mediu şi lung;

12.3. automatizarea proceselor prin: automatizarea notificărilor şi a memento-urilor pentru evenimente, termene-limită şi alte activităţi importante; generarea automată de rapoarte privind statutul relaţiilor şi proiectelor; integrarea cu alte sisteme (de exemplu, Platforma pentru gestionarea asistenţei externe (AMP), alte platforme de comunicare etc.);

12.4. comunicarea şi interacţiunea cu partenerii de dezvoltare prin: gestionarea comunicării centralizate cu partenerii (e-mailuri, apeluri, mesaje); facilitarea colaborării interne între echipele implicate în gestionarea relaţiilor; distribuirea informaţiilor relevante către parteneri prin intermediul platformei;

12.5. vizualizarea angajamentelor financiare făcute de partenerii de dezvoltare, inclusiv istoricul contribuţiilor, tipurile de asistenţă furnizată (donaţii, împrumuturi, granturi) şi generarea de rapoarte;

12.6. asigurarea securităţii şi protejării datelor confidenţiale ale partenerilor de dezvoltare în conformitate cu cerinţele stabilite de legislaţia pentru protecţia informaţiilor atribuite la secret de stat şi a altor informaţii cu accesibilitate limitată;

12.7. controlul accesului pentru utilizatori, astfel încât doar personalul autorizat să acceseze anumite informaţii; auditarea activităţilor din platformă pentru a menţine transparenţa şi responsabilitatea.

13. La proiectarea, realizarea şi implementarea SI e-Legislaţie trebuie să se ţină cont de principiile:

13.1. legitimităţii, potrivit căruia crearea şi exploatarea SI e-Legislaţie sunt în conformitate cu legislaţia naţională şi standardele din domeniu;

13.2. datelor sigure, care presupune introducerea datelor în sistem prin metode şi canalele autorizate;

13.3. integrităţii şi autenticităţii, care presupune păstrarea conţinutului şi interpretarea univocă în condiţiile unor acţiuni accidentale şi că toate datele din sistem se prezumă a fi autentice, se consideră integre şi veridice şi stau la baza actelor juridice, iar utilizatorii sistemului sunt obligaţi să asigure integritatea şi veridicitatea acestora;

13.4. confidenţialităţii informaţiei, care se referă la restricţionarea accesului persoanelor neautorizate la informaţia cu accesibilitate limitată, în conformitate cu legislaţia, în scopul neadmiterii ingerinţei în viaţa privată a subiecţilor datelor cu caracter personal sau cauzării prejudiciilor persoanelor juridice;

13.5. identificării, conform căruia obiectelor informaţionale li se atribuie un cod unic la nivel de sistem, prin care este posibilă identificarea univocă şi referirea la acestea;

13.6. temeiniciei datelor, care prevede confirmarea legitimităţii fiecărei acţiuni şi a fiecărui bloc de date introdus în SI e-Legislaţie, precum şi faptul că înregistrarea datelor se efectuează doar în baza înscrierilor din documentele acceptate ca surse de date/informaţii;

13.7. auditului sistemului, ce presupune înregistrarea informaţiei despre schimbările care au loc, pentru a face posibilă reconstituirea istoriei unui document sau a stării lui la o etapă anterioară;

13.8. accesibilităţii şi integrabilităţii, care presupune că SI e-Legislaţie este construit ca o entitate integrată, accesată de utilizatori printr-o interfaţă unică. De asemenea, SI e-Legislaţie permite extinderea şi dezvoltarea sa ulterioară pe baza utilizării unor standarde transparente în domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor;

13.9. îndrumării procesului de utilizare a sistemului, care garantează accesul operativ la informaţie al utilizatorului, în limitele competenţei stabilite prin actele normative şi nivelul de acces;

13.10. interoperabilităţii sistemelor informaţionale, ce presupune capacitatea tehnică a sistemelor informaţionale şi capacitatea organizatorică a utilizatorilor de a reutiliza date printr-un proces eficient de schimb de date;

13.11. extensibilităţii, conform căruia SI e-Legislaţie oferă facilităţi de ajustare şi extindere a funcţionalităţilor existente;

13.12. dezvoltării progresive, potrivit căruia elaborarea SI e-Legislaţie şi modificarea permanentă a componentelor sale se efectuează în conformitate cu tehnologiile informaţionale curente;

13.13. utilizării standardelor deschise, care se aplică pentru a asigura atât interoperabilitatea cu sistemele externe, cât şi păstrarea informaţiei;

13.14. securităţii informaţionale, care presupune asigurarea nivelului dorit de integritate, exclusivitate, accesibilitate şi eficienţă a protecţiei datelor împotriva pierderii, denaturării, distrugerii şi utilizării neautorizate.

Capitolul III

SPAŢIUL NORMATIV-JURIDIC AL FUNCŢIONĂRII SI E-LEGISLAŢIE

14. Crearea, administrarea, mentenanţa, dezvoltarea şi utilizarea SI e-Legislaţie se realizează în conformitate cu cadrul normativ care reglementează activitatea în domeniile de competenţă ale Cancelariei de Stat şi în domeniul informatizării şi resurselor informaţionale de stat.

15. Activitatea SI e-Legislaţie este reglementată de următoarele acte normative:

15.1. Legea nr.173/1994 privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale;

15.2. Legea nr.797/1996 pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului;

15.3. Legea nr.595/1999 privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova;

15.4. Legea nr.467/2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat;

15.5. Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător;

15.6. Legea nr.419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat;

15.7. Legea nr.71/2007 cu privire la registre;

15.8. Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;

15.9. Legea nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional;

15.10. Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal;

15.11. Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014;

15.12. Legea integrităţii nr.82/2017;

15.13. Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative;

15.14. Legea nr.142/2018 cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate;

15.15. Legea nr.124/2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere;

15.16. Hotărârea Guvernului nr.735/2002 cu privire la sistemele speciale de telecomunicaţii ale Republicii Moldova;

15.17. Hotărârea Guvernului nr.1136/2007 cu privire la unele măsuri de executare a Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat;

15.18. Hotărârea Guvernului nr.1429/2008 privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător;

15.19. Hotărârea Guvernului nr.657/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea, structurii şi efectivului-limită ale Cancelariei de Stat;

15.20. Hotărârea Guvernului nr.246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale şi vamale aferente realizării proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;

15.21. Hotărârea Guvernului nr.1090/2013 privind serviciul electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass);

15.22. Hotărârea Guvernului nr.128/2014 privind platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud);

15.23. Hotărârea Guvernului nr.405/2014 privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign);

15.24. Hotărârea Guvernului nr.708/2014 privind serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog);

15.25. Hotărârea Guvernului nr.442/2015 pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de încheiere, aplicare şi încetare a tratatelor internaţionale;

15.26. Hotărârea Guvernului nr.967/2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional;

15.27. Cerinţele minime obligatorii de securitate cibernetică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.201/2017;

15.28. Hotărârea Guvernului nr.576/2017 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la implementarea programelor de cooperare transfrontalieră, transnaţională şi interregională finanţate de Uniunea Europeană;

15.29. Hotărârea Guvernului nr.1141/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de aplicare a semnăturii electronice pe documentele electronice de către funcţionarii persoanelor juridice de drept public în cadrul circulaţiei electronice ale acestora;

15.30. Hotărârea Guvernului nr.377/2018 cu privire la reglementarea cadrului instituţional şi mecanismului de coordonare şi management al asistenţei externe;

15.31. Hotărârea Guvernului nr.414/2018 cu privire la măsurile de consolidare a centrelor de date în sectorul public şi de raţionalizare a administrării sistemelor informaţionale de stat;

15.32. Regulamentul Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.610/2018;

15.33. Regulamentul privind armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia Uniunii Europene, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1171/2018;

15.34. Hotărârea Guvernului nr.211/2019 privind platforma de interoperabilitate (MConnect);

15.35. Hotărârea Guvernului nr.376/2020 pentru aprobarea Conceptului serviciului guvernamental de notificare electronică (MNotify) şi a Regulamentului privind modul de funcţionare şi utilizare a serviciului guvernamental de notificare electronică (MNotify);

15.36. Hotărârea Guvernului nr.1070/2023 privind instituirea Comitetului interministerial pentru planificare strategică;

15.37. Hotărârea Guvernului nr.574/2024 cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului de reglementare;

15.38. Reglementarea tehnică "Procesele ciclului de viaţă al software-ului" RT 38370656-002:2006, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării informaţionale nr.78/2006;

15.39. Ordinul viceministrului dezvoltării informaţionale nr.94/2009 cu privire la aprobarea unor reglementări tehnice;

15.40. SM ISO/IEC 12207:2014 - Sisteme şi programe software. Procesele ciclului de viaţă al software-ului;

15.41. SM ISO/IEC 15288:2015 - Sisteme şi programe software;

15.42. SM EN ISO/IEC 27001:2017 - Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Sisteme de management al securităţii informaţiei. Cerinţe;

15.43. SM EN ISO 27002:2022 - Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Cod de bună practică pentru managementul securităţii informaţiei;

15.44. SM ISO/IEC 15408-1:2022 - Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Criterii de evaluare a securităţii IT. Partea 1: Introducere şi model general;

15.45. SM ISO/IEC 15408-2:2022 - Securitatea informaţiei, securitatea cibernetică şi protecţia confidenţialităţii. Criterii de evaluare a securităţii IT. Partea 2: Componente funcţionale de securitate;

15.46. SM ISO/IEC 15408-3:2022 - Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Criterii de evaluare a securităţii IT. Partea 3: Componente de asigurare a securităţii.

Capitolul IV

SPAŢIUL FUNCŢIONAL AL SI E-LEGISLAŢIE

16. Spaţiul funcţional al SI e-Legislaţie se constituie din totalitatea funcţiilor ce urmează a fi îndeplinite de sistem, grupate în funcţii de bază, funcţii specifice şi funcţii de administrare.

17. În cadrul funcţionării SI e-Legislaţie se realizează funcţii de bază tipice oricărui sistem informaţional de importanţă statală, după cum urmează:

17.1. Formarea resursei informaţionale

Funcţiile de bază la formarea resurselor informaţionale ale sistemului sunt cele de punere în evidenţă, actualizare a datelor şi radiere a obiectelor informaţionale (modificarea statutului obiectului informaţional). Acestea se realizează în funcţie de îndeplinirea unor sau altor scenarii care aplică funcţiile sistemului.

17.2. Punerea în evidenţă

Înregistrarea primară a obiectelor informaţionale se realizează după luarea deciziei de către utilizator în ceea ce priveşte includerea obiectului în sistem. Fiecărui obiect informaţional i se atribuie un identificator unic (cu excepţia obiectelor informaţionale împrumutate din alte resurse informaţionale de stat), care rămâne neschimbat pe toată perioada aflării obiectului în sistem.

17.3. Actualizarea datelor

Actualizarea datelor din sistem constă în înnoirea sistematică a datelor la modificarea sau completarea atributelor obiectului de evidenţă. Toate modificările se vor păstra în ordine cronologică. Modalitatea de păstrate a datelor trebuie să asigure posibilitatea obţinerii datelor despre obiect la o perioadă de timp determinată.

17.4. Radierea

Radierea obiectului informaţional constă în modificarea statutului obiectului în baza deciziei utilizatorului, la survenirea anumitor evenimente. Radierea din evidenţă nu reprezintă excluderea fizică a obiectului, ci doar modificarea statutului prin arhivarea acestuia.

17.5. Organizarea asigurării informaţionale

Datele din SI e-Legislaţie pot fi utilizate numai în scopuri legale. Procedura şi tipul datelor care se prezintă utilizatorilor se stabilesc de către posesorul SI e-Legislaţie în instrucţiunile sau indicaţiile metodice aprobate de secretarul general al Guvernului.

SI e-Legislaţie va asigura accesul automatizat la sistem pentru utilizatori în urma autentificării prin intermediul serviciului guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass).

17.6. Interoperabilitatea

Schimbul de date cu alte sisteme şi resurse informaţionale este asigurată prin platforma de interoperabilitate (MConnect).

17.7. Jurnalizarea evenimentelor

Orice acţiune în sistem se documentează, arătând momentul şi utilizatorul care a efectuat acţiunea. Pentru fiecare acţiune a utilizatorului se salvează în evenimentul jurnalizat datele care au fost modificate. Evenimentele SI e-Legislaţie se jurnalizează în paralel prin intermediul serviciului electronic guvernamental de jurnalizare (MLog).

17.8. Securitatea şi confidenţialitatea

SI e-Legislaţie asigură următoarele măsuri de securitate şi confidenţialitate:

17.8.1. protejarea datelor prin mecanisme adecvate de securitate;

17.8.2. integritatea informaţiilor şi autenticitatea utilizatorilor prin mecanisme de autentificare care prevăd utilizarea certificatelor calificate ale cheilor publice, eliberate în condiţiile Legii nr.124/2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere;

17.8.3. aplicarea politicii corespunzătoare de securitate la nivelul serviciilor web.

18. Spaţiul funcţional al SI e-Legislaţie prezintă unele funcţii specifice realizate de modulele şi componentele sistemului, după cum urmează:

18.1. principala funcţie a modulului "Legiferare" al SI e-Legislaţie este gestionarea informaţională a etapelor de elaborare şi promovare a proiectelor de acte ale Guvernului, de la iniţiere până la adoptare;

18.2. principala funcţie a modulului "MRP" al SI e-Legislaţie este gestionarea informaţională a relaţiilor cu partenerii de dezvoltare.

19. Modulul "Legiferare" al SI e-Legislaţie are conturul funcţional de bază "Elaborarea şi promovarea proiectelor de acte", care include funcţii aferente circuitului documentelor în cadrul procedurii de legiferare a proiectelor de acte ale Guvernului, reglementată în Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative şi Regulamentul Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.610/2018, precum şi de gestionare a utilizatorilor şi a rolurilor lor în acest circuit.

20. Modulul "MRP" al SI e-Legislaţie are conturul funcţional de bază "Gestionarea relaţiilor cu partenerii de dezvoltare", care include funcţii aferente calităţii Cancelariei de Stat de autoritate naţională de coordonare a asistenţei externe, inclusiv de planificare şi organizare a evenimentelor cu comunitatea partenerilor de dezvoltare sau cu partenerii de dezvoltare concreţi, de ţinere a evidenţei angajamentelor şi proiectelor conform fiecărui acord încheiat cu partenerul de dezvoltare, de ţinere a unei baze de date centralizate a partenerilor de dezvoltare şi a datelor lor de contact.

21. De asemenea, SI e-Legislaţie va implementa următoarele funcţionalităţi de sistem, care vor fi realizate prin conturul funcţional "Administrare":

21.1. automatizarea fluxurilor de lucru ale documentelor în baza setului de reguli declanşate de anumite evenimente care se produc în sistem;

21.2. executarea procedurii automatizate – funcţionalităţi de declanşare şi funcţionare în regim automatizat a unui şir de funcţionalităţi ale SI e-Legislaţie în vederea utilizării raţionale a resurselor server, a lansării serviciilor specifice funcţionării acestuia şi a furnizării la momentul oportun a datelor pentru utilizatori;

21.3. administrarea SI e-Legislaţie, inclusiv gestiunea cotelor alocate ca spaţiu de stocare pentru Cancelaria de Stat şi alte autorităţi şi instituţii publice;

21.4. asigurarea integrităţii logice a sistemului;

21.5. administrarea bazei de date a sistemului;

21.6. delimitarea drepturilor de acces pentru utilizatorii din cadrul Cancelariei de Stat şi ale autorităţilor, în funcţie de rolul lor în sistem;

21.7. monitorizarea acţiunilor utilizatorilor la toate etapele de înregistrare a documentelor, inclusiv a accesului de vizualizare a datelor;

21.8. asigurarea securităţii şi protecţiei informaţiei în cadrul SI e-Legislaţie;

21.9. gestionarea copiilor de rezervă;

21.10. expedierea notificărilor;

21.11. jurnalizarea evenimentelor de sistem;

21.12. monitorizarea performanţei sistemului;

21.13. actualizarea periodică a indexului de căutare;

21.14. arhivarea documentelor al căror termen de retenţie a expirat;

21.15. validarea termenelor-limită şi notificarea automată a utilizatorilor relevanţi să întreprindă anumite acţiuni;

21.16. suport tehnic şi mentenanţă.

22. SI e-Legislaţie poate fi dezvoltat prin implementarea de noi funcţionalităţi în conformitate cu prevederile cadrului normativ aplicabil.

23. Interfaţa utilizatorului SI e-Legislaţie:

23.1. oferă o interfaţă ergonomică, intuitivă şi accesibilă tuturor categoriilor de utilizatori prin intermediul unui explorator web. Interfaţa utilizator a sistemului reprezintă un design grafic echilibrat, distinct şi adaptabil pentru majoritatea dispozitivelor utilizate (calculator desktop, notebook, tabletă);

23.2. furnizează o interfaţă în limba română;

23.3. furnizează o interfaţă personalizată în funcţie de categoriile utilizatorilor (drepturile şi rolurile acestora).

Capitolul V

STRUCTURA ORGANIZAŢIONALĂ A SI E-LEGISLAŢIE

24. Proprietarul SI e-Legislaţie este statul, care îşi realizează dreptul de proprietate asupra sistemului prin gestionarea şi utilizarea datelor din acesta.

25. Posesorul şi deţinătorul SI e-Legislaţie este Cancelaria de Stat (în continuare – posesor), care asigură condiţiile juridice, financiare şi organizatorice pentru crearea, administrarea, mentenanţa şi dezvoltarea sistemului, precum şi realizează nemijlocit competenţele de creare, administrare, mentenanţă şi dezvoltare a acestuia.

26. Administratorul tehnic al SI e-Legislaţia este Instituţia publică "Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică", care îşi exercită atribuţiile în conformitate cu actele normative în domeniul administrării tehnice şi menţinerii sistemelor informaţionale de stat.

27. Utilizatorii SI e-Legislaţie sunt:

27.1. utilizatorul autorizat – persoana fizică care reprezintă autoritatea şi instituţia publică care utilizează SI e-Legislaţie şi care accesează sistemul în regim autorizat, în vederea realizării necesităţilor de serviciu. Utilizatorul autorizat accesează funcţionalităţile avansate ale SI e-Legislaţie, operează cu documentele şi informaţiile din sistem, în limita rolului şi drepturilor de acces oferite. Rolul de utilizator autorizat în cadrul SI e-Legislaţie este unul complex în funcţie de organizarea internă şi particularităţile proceselor de management al documentelor la nivel de autoritate şi instituţie publică;

27.2. administratorul de sistem – persoana fizică, delegată de către posesor, responsabilă de gestiunea şi menţinerea operaţională a sistemului informatic, efectuarea activităţilor de administrare globală, dar şi de acordarea drepturilor de acces utilizatorilor din cadrul Cancelariei de Stat şi ale autorităţilor/instituţiilor publice, în funcţie de rolul lor în sistem.

Capitolul VI

DOCUMENTELE SI E-LEGISLAŢIE

28. SI e-Legislaţie conţine documentele aferente modulelor ce se conţin în acesta sau adăugate de utilizatorii implicaţi în procesele de lucru, după cum urmează:

28.1. documente de intrare, care reprezintă baza pentru introducerea datelor în sistem;

28.2. documente de ieşire, obţinute ca rezultat al funcţionării sistemului;

28.3. documente tehnologice, care conţin informaţia ce descrie procesele tehnologice.

29. Documentele de intrare ale modulului "Legiferare" al SI e-Legislaţie constituie documentele stabilite potrivit cadrului normativ aplicabil, după cum urmează:

29.1. iniţiativa legislativă;

29.2. proiectul avizului unic al Guvernului asupra iniţiativelor legislative elaborat de autoritatea generalizatoare şi avizele autorităţilor care au participat la avizarea iniţiativei legislative;

29.3. rezultatele activităţii de documentare, după caz;

29.4. conceptul proiectului de act, după caz;

29.5. cererea privind înregistrarea de către Cancelaria de Stat a proiectului de act al Guvernului;

29.6. versiunea iniţială a proiectului;

29.7. nota de fundamentare/nota explicativă la proiect;

29.8. tabelul de concordanţă, pentru proiectele actelor normative care au scop transpunerea legislaţiei UE;

29.9. tabelul comparativ, în cazul proiectelor care conţin modificări ale actelor în vigoare;

29.10. actele privind consultările prealabile a proiectului;

29.11. alte materiale în baza cărora a fost elaborat proiectul actului;

29.12. avizele şi recomandările recepţionate în cadrul avizării şi al consultărilor publice;

29.13. rapoartele de expertiză;

29.14. sinteza la proiect;

29.15. procesul-verbal al şedinţei interinstituţionale, după caz;

29.16. varianta definitivată a proiectului;

29.17. varianta definitivată a notei de fundamentare/notei explicative la proiect;

29.18. tabelul comparativ actualizat, în cazul proiectelor care conţin modificări ale actelor în vigoare;

29.19. tabelul/tabelele de concordanţă actualizat/actualizate, pentru proiectele actelor normative care au scop transpunerea legislaţiei UE.

30. Documentele de ieşire ale modulului "Legiferare" al SI e-Legislaţie, constituie documentele stabilite potrivit cadrului normativ aplicabil, după cum urmează:

30.1. notificări despre statutul proiectului adresate utilizatorilor;

30.2. notificări informative adresate utilizatorilor;

30.3. ordinea de zi a şedinţei secretarilor generali ai ministerelor în cadrul căreia proiectele de acte sunt prezentate pentru a fi anunţate în procedură de avizare/expertizare;

30.4. procesul-verbal al şedinţei secretarilor generali ai ministerelor în cadrul căreia proiectele de acte au fost anunţate în procedură de avizare/expertizare;

30.5. procesul-verbal al şedinţei secretarilor generali ai ministerelor în cadrul căreia au fost examinate proiectele în privinţa cărora există obiecţii ale Cancelariei de Stat, Ministerului Finanţelor şi ale Ministerului Justiţiei, care nu au fost acceptate de autor ca urmare a şedinţelor interinstituţionale;

30.6. ordinea de zi a şedinţei de lucru a membrilor Guvernului;

30.7. procesul-verbal al şedinţei de lucru a membrilor Guvernului;

30.8. proiectul ordinii de zi a şedinţei Guvernului aprobat de Prim-ministru;

30.9. ordinea de zi a şedinţei Guvernului aprobată de membrii Guvernului în cadrul şedinţei Guvernului;

30.10. versiunea finală a actului pregătită de Cancelaria de Stat spre adoptare în cadrul şedinţei Guvernului;

30.11. procesul-verbal al şedinţei Guvernului;

30.12. informaţie privind actele adoptate şi deciziile luate în şedinţa Guvernului;

30.13. versiunea definitivată a actului adoptat de Guvern pregătită pentru semnare, în cazul actelor în privinţa cărora au fost aprobate modificări în cadrul şedinţei Guvernului;

30.14. versiunea finală a actului adoptat de Guvern pregătită pentru publicare;

30.15. actele adoptate în cadrul şedinţei Guvernului;

30.16. diferitele tipuri de rapoarte referitoare la procesul de legiferare, inclusiv cu privire la: stadiul de elaborare şi promovare a proiectelor de acte; numărul de avize şi expertize emise de diferite autorităţi/instituţii publice; numărul de recomandări recepţionate în urma consultării publice a proiectelor; rapoarte statistice privind numărul total de proiecte ce se află în procedură, de proiecte aprobate şi respinse; rapoarte statistice cu privire la timpul mediu de procesare a proiectelor de acte.

31. Documentele de intrare ale modulului "MRP" al SI e-Legislaţie sunt:

31.1. documente operaţionale şi administrative care conţin date despre partenerii de dezvoltare (nume, date de contact, profiluri ale partenerilor), proiecte şi iniţiative finanţate de aceştia, acorduri de finanţare şi contracte de stat încheiate, precum şi documente de comunicare cu partenerii;

31.2. documente financiare care conţin informaţii despre istoricul donaţiilor, bugetele, rapoarte financiare;

31.3. textele acordurilor şi contractelor de stat încheiate.

32. Documentele de ieşire ale modulului "MRP" al SI e-Legislaţie sunt documentele rezultate din funcţionarea modulului respectiv, printre care:

32.1. documente de raportare şi transparenţă care conţin date privind situaţiile financiare detaliate referitoare la venituri din donaţii, cheltuieli pe proiecte, surplus/deficit, utilizarea fondurilor pe categorii (educaţie, sănătate, infrastructură etc.);

32.2. rapoarte de progres ale proiectelor care conţin date cu privire la statutul proiectelor (semnat, în derulare, finalizat), precum şi referitor la impactul activităţilor finanţate;

32.3. rapoarte conform condiţiilor stabilite în acordurile de finanţate şi contractele de stat, precum şi rapoarte generale pentru partenerii de dezvoltare cu rezumate anuale sau periodice despre utilizarea fondurilor care reflectă impactul proiectelor finanţate;

32.4. listele (cataloagele) partenerilor de dezvoltare şi proiectelor etc.

33. Documentele tehnologice ale SI e-Legislaţie sunt:

33.1. lista utilizatorilor şi drepturile de acces asociate;

33.2. documentele ce conţin înregistrări de audit privind acţiunile utilizatorilor SI e-Legislaţie;

33.3. rapoartele, statisticile şi indicatorii de performanţă agregaţi privind utilizarea SI e-Legislaţie;

33.4. versiunile documentelor şi istoricul modificărilor;

33.5. modele de documente (cerere, proiecte, notă de fundamentare, sinteză la proiect, tabel comparativ, proces-verbal, ordinea de zi etc.).

Capitolul VII

SPAŢIUL INFORMAŢIONAL AL SI E-LEGISLAŢIE

Secţiunea 1

Obiectele informaţionale gestionate

34. Spaţiul informaţional al SI e-Legislaţie cuprinde totalitatea obiectelor informaţionale de bază care reprezintă resursa informaţională formată de SI e-Legislaţie, determinate în funcţie de destinaţia modulelor acestuia.

35. SI e-Legislaţie asigură unicitatea, integritatea şi consistenţa datelor stocate şi procesate.

36. Obiectele informaţionale ale modulului "Legiferare" al SI e-Legislaţie sunt următoarele:

36.1. proiect de act;

36.2. autoritate;

36.3. utilizator.

37. Identificatorul obiectului informaţional "Proiect de act" este un cod atribuit de sistem.

38. Scenariile referitoare la obiectul informaţional "Proiect de act" sunt următoarele:

38.1. înregistrarea primară – la momentul înregistrării documentului de către autorul proiectului de act;

38.2. actualizarea datelor – la iniţierea procedurii de promovare de către autor, la validarea proiectului de act de către Cancelaria de Stat şi atribuirea numărului unic din Registrul proiectelor de acte ale Guvernului; la anunţarea proiectului de act spre avizare după şedinţa secretarilor generali ai ministerelor; la plasarea în sistem a proiectelor de acte definitivate şi a documentelor din dosarul de însoţire al acestuia, în urma avizării şi expertizei de compatibilitate; la plasarea în sistem a proiectelor de acte definitivate şi a documentelor din dosarul de însoţire al acestuia, ca rezultat al expertizei juridice şi expertizei anticorupţie; la promovarea proiectului de act spre examinare în şedinţa de lucru al membrilor Guvernului; la promovarea proiectului de act spre examinare în şedinţa Guvernului; la pregătirea actului adoptat pentru publicare etc.;

38.3. scoaterea din evidenţă – la momentul înregistrării actului adoptat de către Cancelaria de Stat în Registrul actelor oficiale ale Guvernului şi, după caz, transmiterea acestuia spre publicare;

38.4. radierea – la retragerea proiectului de act din procedura de promovare şi radierea de către Cancelaria de Stat din Registrul proiectelor de acte ale Guvernului.

39. Pentru obiectul informaţional "Proiect de act" este specific următorul set de atribute generale:

39.1. planificare;

39.2. categoria actului;

39.3. documentul de referinţă;

39.4. autorul;

39.5. data creării documentului;

39.6. termenul-limită;

39.7. sigla UE;

39.8. avize instituţionale în aşteptare;

39.9. coautorul;

39.10. deţinătorul documentului;

39.11. numărul unic.

40. Identificatorul obiectului informaţional "Autoritate" este numărul de identificare de stat al persoanei juridice (IDNO), preluat din Registrul de stat al unităţilor de drept. Toate legăturile în cadrul SI e-Legislaţie se vor baza pe IDNO-ul iniţial generat în Registrul de stat al unităţilor de drept.

41. Scenariile referitoare la obiectul informaţional "Autoritate" sunt următoarele:

41.1. înregistrarea primară – de către administratorul din cadrul Cancelariei de Stat, la momentul înregistrării autorităţii respective în sistem;

41.2. actualizarea datelor – la modificarea/completarea datelor înregistrate despre autoritatea respectivă, la modificarea denumirii, reorganizarea sau dizolvarea acesteia.

42. Pentru obiectul informaţional "Autoritate" este specific următorul set de atribute generale:

42.1. denumire;

42.2. IDNO;

42.3. date de contact.

43. Identificatorul obiectului informaţional "Utilizator" este numărul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) şi numele şi prenumele acesteia, preluate din Registrul de stat al populaţiei. Toate legăturile în cadrul SI e-Legislaţie se vor baza pe IDNP-ul iniţial generat în Registrul de stat al populaţiei.

44. Scenariile referitoare la obiectul informaţional "Utilizator" sunt următoarele:

44.1. înregistrarea primară – de către administratorul din cadrul Cancelariei de Stat, la momentul înregistrării personalului autorităţilor în sistem, inclusiv al setării rolurilor şi permisiunilor de acces la deferitele module ale SI e-Legislaţie;

44.2. actualizarea datelor – la modificarea/completarea datelor înregistrate despre utilizator;

44.3. scoaterea permisiunilor de acces – la modificarea/suspendarea/ încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarului public sau, după caz, a raporturilor de muncă ale angajatului respectiv.

45. Pentru obiectul informaţional "Utilizator" este specific următorul set de atribute generale:

45.1. numele şi prenumele;

45.2. IDNP;

45.3. autoritatea din care face parte;

45.4. funcţia deţinută;

45.5. date de contact (telefon şi e-mail).

46. Obiectele informaţionale ale modulului "MRP" al SI e-Legislaţie sunt următoarele:

46.1. eveniment;

46.2. angajament;

46.3. proiect;

46.4. partener de dezvoltare.

47. Identificatorul obiectului informaţional "Eveniment" este un număr aleatoriu atribuit de sistem la momentul înregistrării de către Cancelaria de Stat.

48. Scenariile referitoare la obiectul informaţional "Eveniment" sunt următoarele:

48.1. înregistrarea primară – de către utilizatorul autorizat la momentul înregistrării evenimentului în sistem;

48.2. actualizarea datelor – la modificarea/completarea datelor înregistrate despre eveniment;

48.3. radierea – la anularea sau finalizarea evenimentului.

49. Pentru obiectul informaţional "Eveniment" este specific următorul set de atribute generale:

49.1. tip;

49.2. participanţi;

49.3. subiectul evenimentului

49.4. perioada;

49.5. loc;

49.6. vizibilitate;

49.7. eveniment urmărit.

50. Identificatorul obiectului informaţional "Angajament" este un număr aleatoriu atribuit de sistem la momentul înregistrării de către Cancelaria de Stat.

51. Scenariile referitoare la obiectul informaţional "Angajament" sunt următoarele:

51.1. înregistrarea primară – de către utilizatorul autorizat la momentul înregistrării angajamentului în sistem;

51.2. actualizarea datelor – la modificarea/completarea datelor înregistrate despre angajament;

51.3. radierea – la expirarea angajamentului.

52. Pentru obiectul informaţional "Angajament" este specific următorul set de atribute generale:

52.1. denumire;

52.2. tip;

52.3. instituţia beneficiară;

52.4. buget;

52.5. descriere;

52.6. stare.

53. Identificatorul obiectului informaţional "Proiect" este un număr aleatoriu atribuit de sistem la momentul înregistrării de către Cancelaria de Stat.

54. Scenariile referitoare la obiectul informaţional "Proiect" sunt următoarele:

54.1. înregistrarea primară – de către utilizatorul autorizat la momentul înregistrării proiectului în sistem;

54.2. actualizarea datelor – la modificarea/completarea datelor înregistrate despre proiect;

54.3. radierea – la finalizarea proiectului.

55. Pentru obiectul informaţional "Proiect" este specific următorul set de atribute generale:

55.1. denumire;

55.2. angajament;

55.3. început;

55.4. sfârşit;

55.5. descriere;

55.6. buget;

55.7. PND link;

55.8. stare.

56. Identificatorul obiectului informaţional "Partener de dezvoltare" este un număr aleatoriu atribuit de sistem la momentul înregistrării de către Cancelaria de Stat.

57. În cazul în care partenerul de dezvoltare este unul naţional, identificatorul obiectului informaţional "Partener de dezvoltare" este, în cazul persoanelor juridice, numărul de identificare de stat al persoanei juridice (IDNO), preluat din Registrul de stat al unităţilor de drept, iar în cazul persoanelor fizice, numărul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) şi numele şi prenumele acesteia, preluate din Registrul de stat al populaţiei.

58. Scenariile referitoare la obiectul informaţional "Partener" sunt următoarele:

58.1. înregistrarea primară – de către utilizatorul autorizat la momentul înregistrării partenerului în sistem;

58.2. actualizarea datelor – la modificarea/completarea datelor înregistrate despre partener;

58.3. radierea – la excluderea partenerului din catalogul ţinut în sistem.

59. Pentru obiectul informaţional "Partener" este specific următorul set de atribute generale:

59.1. nume;

59.2. clasă;

59.3. e-mail;

59.4. telefon.

Secţiunea a 2-a

Interacţiunea cu resurse informaţionale de bază, alte sisteme informaţionale

de stat şi cu sisteme informaţionale partajate relevante

60. Pentru asigurarea funcţionării corecte, SI e-Legislaţie interacţionează, prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect), cu următoarele resurse informaţionale de bază şi sisteme informaţionale de stat din posesia altor autorităţi publice:

60.1. Registrul de stat al populaţiei – pentru consumul datelor despre persoana fizică (IDNP, nume, prenume), necesare managementului şi gestionării corecte a identităţii utilizatorilor în cadrul SI e-Legislaţie;

60.2. Registrul de stat al unităţilor de drept – pentru consumul datelor despre unităţile de drept (IDNO, denumire, adresă, conducător, forma juridică de organizare), necesare în contextul creării, înregistrării, autorităţilor şi instituţiilor publice în calitate de utilizatori ai SI e-Legislaţie, precum şi asigurării coerenţei şi actualizării datelor despre acestea;

60.3. Sistemul informaţional automatizat "Registrul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici" (sau orice versiune ulterioară a acestuia) – pentru consumul datelor despre raporturile de serviciu ale persoanelor fizice, cu statut de funcţionari publici, utilizatori ai SI e-Legislaţie, şi autoritatea publică din care fac parte (IDNP, nume, prenume, funcţia deţinută);

60.4. Sistemul informaţional automatizat "Registrul electronic al angajaţilor" – pentru consumul datelor despre raporturile de muncă ale persoanelor fizice, angajaţi ai unor instituţii publice, utilizatori ai SI e-Legislaţie MD şi instituţia din care fac parte (IDNP, nume, prenume, funcţia deţinută);

60.5. Sistemul informaţional "e-Monitorizare" – pentru schimbul de date relevante gestionării proceselor de monitorizare şi raportare a implementării documentelor de politici publice şi de planificare, a Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană şi a angajamentelor care decurg din statutul de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană;

60.6. Portalul particip.gov.md – pentru posibilitatea expunerii pe portal a informaţiilor din documentele de intrare şi de ieşire relevante ale modulului "Legiferare" al SI e-Legislaţie, pentru asigurarea transparenţei procesului decizional;

60.7. Sistemul informaţional "Registrul de stat al actelor juridice" – pentru furnizarea datelor privind versiunile aprobate şi publicate ale textelor de acte normative;

60.8. Sistemul informaţional e-Parlament – pentru furnizarea datelor privind actele normative aprobate de Guvern aferente procedurii legislative.

61. SI e-Legislaţie interacţionează cu sistemele informaţionale partajate relevante, după cum urmează:

61.1. platforma de interoperabilitate (MConnect) – pentru schimbul de date între SI e-Legislaţie şi alte resurse şi sisteme informaţionale de stat;

61.2. serviciul electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass) – pentru autentificarea şi controlul accesului utilizatorilor în cadrul sistemului pe bază de roluri;

61.3. serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign) – pentru semnarea electronică de către utilizatorii sistemului a documentelor;

61.4. serviciul electronic guvernamental de notificare (MNotify) – pentru notificarea utilizatorilor SI e-Legislaţie;

61.5. serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog) – pentru asigurarea evidenţei operaţiunilor (evenimentelor) de business critice pentru sistem;

61.6. platforma de găzduire şi partajare a documentelor (MDocs) – în scopul standardizării proceselor de partajare, depozitare şi gestionare a arhivei electronice a SI e-Legislaţie.

Capitolul VIII

SPAŢIUL TEHNOLOGIC AL SI E-LEGISLAŢIE

62. La crearea SI e-Legislaţie se aplică arhitectura multinivel (având cel puţin următoarele nivele – baza de date, subsistem de păstrare a fişierelor, logica de aplicaţie şi interfaţa cu utilizatorul) şi principiile agile. Utilizarea unei astfel de arhitecturi şi principii permite o cuplare redusă între componente, în care responsabilităţile fiecărei componente sunt specializate, precum şi implementarea iterativă, operarea modificărilor şi flexibilitate în implementare.

63. SI e-Legislaţie utilizează standarde deschise şi este compatibil cu sisteme care, la fel, utilizează standarde non-proprietare, precum şi cu standardele deja existente.

64. Arhitectura complexului software-hardware, lista produselor software şi a mijloacelor tehnice utilizate la crearea infrastructurii informaţionale se determină de posesor la etapele ulterioare de dezvoltare a SI e-Legislaţie, luând în considerare:

64.1. implementarea unei soluţii bazate pe SOA (Service Oriented Arhitecture – Arhitectură software bazată pe servicii), care oferă posibilitatea reutilizării unor funcţii ale sistemului cu noi funcţionalităţi fără a afecta funcţionarea sistemului, dezvoltarea lui, crearea de servicii noi şi actualizarea serviciilor existente fără modificarea codului-sursă;

64.2. implementarea funcţionalităţilor de arhivare (backup) şi restabilire a datelor în caz de incidente.

65. Sistemul de comunicaţii se bazează pe infrastructura şi echipamentul reţelelor guvernamentale, care includ posibilitatea conectării redundante la internet. Infrastructura existentă se planifică în mod corespunzător, pentru a oferi nivelele adecvate de performanţă şi capacitate.

66. Interfeţele de utilizare ale SI e-Legislaţie se adaptează automat la diverse rezoluţii de afişare şi sunt disponibile în limba română.

67. SI e-Legislaţie este găzduit pe platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud) şi este compatibil cu platforma de găzduire bazată pe tehnologii de tip container.

68. Având în vedere importanţa şi rolul SI "Legiferare" în formarea Registrului proiectelor de acte ale Guvernului şi Registrului actelor oficiale ale Guvernului, este necesară o disponibilitate înaltă şi accesul neîntrerupt la sistem. Astfel, se va asigura funcţionarea nonstop a SI e-Legislaţie, precum şi a tuturor operaţiunilor tehnice şi comerciale de rutină, fără a fi necesar să se întrerupă accesul utilizatorilor şi/sau activităţile din cadrul sistemului. Din acest motiv, SI e-Legislaţie va fi construit în regim de înaltă disponibilitate (24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână). Se vor accepta ferestre de mentenanţă în care se pot efectua lucrări planificate asupra SI e-Legislaţie sau sistemelor informaţionale cu care acesta interacţionează, cu un impact minim asupra utilizatorilor, în intervale de timp predefinite şi coordonate cu posesorul SI e-Legislaţie şi utilizatorii lui, pentru a reduce inconvenienţele.

Capitolul IX

ASIGURAREA SECURITĂŢII INFORMAŢIONALE

AL SI E-LEGISLAŢIE

69. Securitatea informaţională presupune protecţia SI e-Legislaţie, la toate etapele proceselor de creare, procesare, stocare şi transmitere a datelor, împotriva acţiunilor accidentale sau intenţionate cu caracter artificial sau natural, care au ca rezultat cauzarea prejudiciului posesorului şi utilizatorilor resursei informaţionale respective şi infrastructurii informaţionale.

70. Pot fi delimitate următoarele probleme de asigurare a securităţii informaţionale cu care se va confrunta SI e-Legislaţie:

70.1. asigurarea confidenţialităţii informaţiei (prevenirea obţinerii informaţiilor de către persoanele care nu au drepturile şi competenţele respective);

70.2. asigurarea integrităţii logice a datelor (prevenirea introducerii, actualizării şi ştergerii neautorizate a informaţiei sau a introducerii datelor denaturate);

70.3. asigurarea securităţii infrastructurii informaţionale împotriva tentativelor de a deteriora sau de a modifica funcţionarea acestuia.

71. Mecanismele principale de securitate informaţională utilizate vor fi:

71.1. autentificarea şi autorizarea accesului la date;

71.2. administrarea accesului la date;

71.3. înregistrarea acţiunilor utilizatorilor sistemului informaţional;

71.4. criptarea datelor (unde este cazul);

71.5. auditul informatic;

71.6. procedurile de restabilire în caz de dezastru.

72. Asigurarea securităţii informaţiei va fi realizată în conformitate cu Cerinţele minime obligatorii de securitate cibernetică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.201/2017.

73. În procesul de creare a SI e-Legislaţie, pentru asigurarea securităţii informaţionale, se va ţine cont de algoritmii şi protocoalele existente pe piaţă, cu respectarea cadrului normativ. Adiţional, urmează a fi efectuate acţiuni organizatorice, tehnologice şi de program de asigurare a securităţii informaţionale, în conformitate cu standardele internaţionale în domeniu aprobate ca naţionale în Republica Moldova.

74. Accesul la resursele SI e-Legislaţie se asigură şi se autorizează prin intermediul serviciului electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass). Utilizatorii vor poseda drepturi distincte de acces în funcţie de nivelul de acces căruia îi corespund. Pentru fiecare categorie de acces va exista posibilitatea de a defini rolurile şi drepturile utilizatorilor (inclusiv la nivelul de acces la interfaţa accesibilă utilizatorilor). Accesul la informaţia bazei de date se limitează, în funcţie de drepturile şi rolurile specifice utilizatorilor. Fiecare categorie de utilizatori va avea acces la interfaţă pentru vizualizarea şi gestionarea informaţiei bazei de date, precum şi pentru prelucrarea datelor. Indiferent de nivelul de acces al utilizatorului, nici un grup de acces nu trebuie să deţină dreptul de a suprima direct înregistrările bazei de date.

75. Orice modificare potenţial periculoasă (modificarea informaţiei unei înregistrări, schimbarea statutelor, adăugarea unor înregistrări noi etc.) se va documenta în registre electronice speciale (fişiere log), arătând timpul şi utilizatorul care a efectuat modificarea potenţial periculoasă. Pentru fiecare modificare, SI e-Legislaţie va salva, în evenimentul jurnalizat, modificarea efectuată, ceea ce va da posibilitatea de a efectua o analiză a comportamentului utilizatorilor.

76. SI e-Legislaţie jurnalizează evenimentele de business critice prin intermediul serviciului electronic guvernamental de jurnalizare (MLog). Acţiunile care sunt jurnalizate prin intermediul serviciului MLog pot fi configurate în opţiunile de administrare. SI e-Legislaţie jurnalizează local evenimente ce ţin de buna funcţionare a sistemului.

77. Colectarea, prelucrarea, stocarea şi furnizarea datelor cu caracter personal se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, astfel:

77.1. în condiţiile prezentului Concept, posesorul şi utilizatorii SI e-Legislaţie prelucrează doar datele cu caracter personal strict necesare, neexcesive scopului prestabilit, conform competenţelor atribuite, respectând principiile stabilite de legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal;

77.2. la prelucrarea datelor cu caracter personal, posesorul va asigura măsuri organizatorice şi tehnice necesare pentru protecţia datelor cu caracter personal împotriva distrugerii, modificării, blocării, copierii, răspândirii, precum şi împotriva altor acţiuni ilicite, măsuri menite să asigure un nivel de securitate adecvat în ceea ce priveşte riscurile prezentate de prelucrare şi caracterul datelor prelucrate;

77.3. în cazul incidentelor de securitate, posesorul va întreprinde măsurile necesare pentru depistarea sursei de producere a incidentului, va efectua analiza acestuia şi va înlătura cauzele incidentului de securitate, cu informarea Centrului National pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal.

Capitolul X

ÎNCHEIERE

Crearea şi implementarea modulului "Legiferare" al SI e-Legislaţie va avea un impact semnificativ asupra procesului de elaborare şi promovare a proiectelor de acte ale Guvernului şi a eficienţei generale a autorităţilor şi instituţiilor publice din sfera de competenţă a Executivului. Un asemenea modul va aduce multiple beneficii şi transformări, atât în ceea ce priveşte eficienţa, cât şi transparenţa şi accesibilitatea procesului decizional. Dintre principalele impacturi se pot evidenţia:

eficientizarea procesului de elaborare şi promovare a proiectelor de acte ale Guvernului prin: automatizarea unor etape-cheie ale acestuia, ceea ce ar reduce timpul necesar pentru elaborarea şi aprobarea unui act; eliminarea proceselor manuale şi redundante, scurtând astfel ciclurile şi permiţând aprobarea mai rapidă a actelor; reducerea erorilor umane printr-un sistem automatizat de verificare a corectitudinii documentelor şi urmărirea întregului ciclu de viaţă al proiectelor de acte ale Guvernului;

transparenţă şi accesibilitate sporită pentru toţi actorii din sectorul public prin: acordarea posibilităţii de a urmări în timp real stadiul proiectelor; intensificarea colaborării interinstituţionale; permiterea accesului instant la istoricul şi la parcursul proiectelor, facilitând astfel accesul la textele acestora şi la recomandări din partea diferitelor părţi interesate;

colaborare şi comunicare îmbunătăţite între autorităţi/instituţii publice prin: facilitarea colaborării interinstituţionale prin partajarea rapidă a proiectelor şi documentelor din dosarele de însoţire ale acestora şi comunicarea între diferite autorităţi şi instituţii publice; integrarea unor funcţii de notificare şi/sau feedback şi comentarii, care le permite să colaboreze în mod eficient la redactarea şi revizuirea proiectelor, îmbunătăţind calitatea acestora; reducerea conflictelor de competenţă între autorităţi şi instituţii şi asigurarea unui flux de lucru bine organizat şi transparent;

îmbunătăţirea accesului la informaţie, întrucât informaţiile relevante procesului decizional vor putea fi accesate online într-un format structurat şi uşor de căutat;

creşterea eficienţei autorităţilor şi instituţiilor publice, deoarece automatizarea unor etape ale procesului decizional poate reduce volumul de muncă al personalului din autorităţile publice şi accelera adoptarea actelor normative, precum şi poate contribui la reducerea erorilor de procesare şi la facilitarea comunicării între autorităţi şi instituţii;

reducerea costurilor prin: digitalizarea procesului de elaborare şi promovare a proiectelor de acte ale Guvernului, ce elimină cheltuielile legate de tipărirea şi distribuţia documentelor, care se vor realiza electronic; scăderea volumului de muncă repetitiv şi administrativ, permiţând redistribuirea resurselor umane către activităţi mai productive şi strategice; economie de timp şi resurse prin eliminarea întârzierilor şi optimizarea fluxurilor de lucru;

reducerea spaţiilor de depozitare şi a resurselor de întreţinere a arhivelor prin gestionarea digitală a documentelor şi eliminarea nevoii de spaţii mari pentru arhivarea documentelor fizice;

îmbunătăţirea monitorizării şi raportării prin: posibilitatea generării de rapoarte şi statistici detaliate asupra procesului de elaborare şi promovare a proiectelor de acte, ceea ce va ajuta factorii de decizie să înţeleagă mai bine eficienţa şi impactul actelor adoptate; facilitarea monitorizării progresului fiecărui proiect de act, reducând astfel riscul de întârziere sau blocare în etapele de elaborare şi promovare;

întărirea securităţii şi a conformităţii proiectelor, conform cerinţelor prevăzute de cadrul normativ privind iniţierea, elaborarea, avizarea/expertizarea, definitivarea şi prezentarea proiectelor de acte normative prin: includerea măsurilor de securitate avansate pentru a proteja integritatea documentelor şi a preveni accesul neautorizat sau manipularea datelor; implementarea unor standarde de conformitate şi protocoale de verificare automată, pentru a se asigura că proiectele şi dosarele lor de însoţire respectă structurile şi normele necesare în fiecare fază a procesului de elaborare şi promovare.

În ansamblu, Modulul "Legiferare" al SI e-Legislaţie va moderniza procesul de elaborare şi promovare a proiectelor de acte ale Guvernului, asigurând un nivel mai ridicat de transparenţă, eficienţă şi securitate în sectorul public. Acest lucru va contribui la creşterea încrederii publicului în realizarea acestor competenţe ale Guvernului şi la îmbunătăţirea calităţii actelor adoptate.

În ceea ce priveşte crearea modulului "MRP" al SI e-Legislaţie, acest instrument va contribui la eficientizarea gestionării relaţiilor şi interacţiunii cu comunitatea partenerilor de dezvoltare internaţionali şi naţionali, inclusiv cu următoarele impacturi:

fortificarea structurii dedicate coordonării partenerilor de dezvoltare responsabilă exclusiv de gestionarea relaţiilor cu aceştia ca un punct unic de contact pentru parteneri, care să faciliteze comunicarea, schimbul de informaţii şi coordonarea activităţilor;

îmbunătăţirea transparenţei şi responsabilităţii prin implementarea unui portal transparent, unde să fie publicate informaţii despre toate proiectele finanţate, inclusiv sursa fondurilor, obiectivele, statutul şi impactul acestora, precum şi prin realizarea unor rapoarte periodice de progres pentru fiecare proiect finanţat, care să fie accesibile publicului şi partenerilor de dezvoltare;

crearea unui cadru strategic de priorităţi prin elaborarea unui document strategic de priorităţi naţionale, care să alinieze nevoile Republicii Moldova cu interesele şi expertiza partenerilor de dezvoltare, precum şi prin organizarea de consultări regulate cu partenerii de dezvoltare, pentru a asigura alinierea între finanţări şi priorităţile de dezvoltare ale ţării;

consolidarea capacităţilor instituţionale prin traininguri şi formare profesională pentru personalul din autorităţile publice implicat în gestionarea relaţiilor cu partenerii de dezvoltare, pentru a creşte competenţa în atragerea şi administrarea fondurilor, precum şi prin implementarea unor sisteme de monitorizare şi evaluare (M&E) mai performante pentru a urmări impactul proiectelor;

digitalizarea proceselor de colaborare prin crearea unei platforme digitale centralizate pentru gestionarea fondurilor şi raportarea progresului proiectelor către partenerii de dezvoltare, precum şi prin automatizarea procesului de solicitare, raportare şi monitorizare a fondurilor pentru a reduce birocraţia şi a îmbunătăţi eficienţa;

promovarea unui parteneriat activ cu societatea civilă prin implicarea ONG-urilor şi altor actori locali în implementarea proiectelor, pentru a creşte gradul de absorbţie a fondurilor şi a asigura o utilizare eficientă a acestora, precum şi prin organizarea de platforme de dialog tripartit între Guvern, partenerii de dezvoltare şi societatea civilă;

îmbunătăţirea cadrului juridic şi procedural prin simplificarea proceselor de aprobare a proiectelor finanţate din surse externe, precum şi prin actualizarea legislaţiei pentru a elimina barierele administrative şi a facilita atragerea şi utilizarea fondurilor.