Hotărâre nr. 893 din 14.12.2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind aprobarea Avizului asupra amendamentelor

la proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat

pe anul 2021

nr. 893  din  14.12.2020

 (în vigoare 16.12.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 343 art. 1047 din 16.12.2020

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra amendamentelor la proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.893/2020

AVIZ

asupra amendamentelor la proiectul legii bugetului

asigurărilor sociale de stat pe anul 2021

Guvernul a examinat amendamentele înaintate de către deputaţii în Parlament la proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 (nr.473 din 1 decembrie 2020) şi comunică următoarele.

Amendamentul nr.VO nr.581 din 7 decembrie 2020 la proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 privind acordarea suportului financiar unic în mărime de 1 000 de lei pentru beneficiarii de pensii şi alocaţiilor sociale de stat, al căror cuantum lunar nu depăşeşte 4 000 de lei, se susţine. Or, propunerea respectivă se încadrează în politicile proactive de sporire a protecţiei sociale a beneficiarilor de pensii şi alocaţii sociale.

Pentru acordarea suportului financiar unic în mărime de 1 000 de lei pentru beneficiarii de pensii şi alocaţiilor sociale de stat, al căror cuantum lunar nu depăşeşte 4 000 de lei, din contul transferurilor de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat este necesară suma de 696 892,1 mii lei pentru cca 690 334 de persoane.

Amendamentul nr.LV nr.253 din 9 decembrie 2020 privind acordarea în luna ianuarie a suportului financiar unic în mărime de 900 de lei beneficiarilor de pensii şi alocaţii sociale, al căror cuantum nu depăşeşte 3 000 de lei, nu se susţine.

Amendamentul propus necesită identificarea mijloacelor financiare, a căror sursă nu a fost identificată. Or, potrivit prevederilor articolului 131, alineatul (6) din Constituţie, precum că, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Totodată, menţionăm că în vederea sporirii protecţiei sociale a beneficiarilor de pensii şi alocaţii sociale, Guvernul susţine amendamentul VO nr.581 din 7 decembrie 2020, care prevede acordarea suportului financiar unic în mărime de 1 000 de lei beneficiarilor de pensii şi alocaţiilor sociale de stat al căror cuantum lunar nu depăşeşte 4 000 de lei, dat fiind faptul că sursa de finanţare a fost identificată şi acoperă un număr mai mare de beneficiari.

Amendamentul nr.DP nr.260 – E din 10 decembrie 2020 privind alocarea resurselor necesare pentru acordarea ajutorului unic de sărbători în cuantum de 1000 de lei, pentru pensionarii, a căror pensie nu depăşeşte 4000 de lei, de două ori pe an, nu se susţine.

Amendamentul propus necesită identificarea mijloacelor financiare, a căror sursă nu a fost identificată. Or, potrivit prevederilor articolului 131 alineatul (6) din Constituţia Republicii Moldova, precum că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. Totodată, menţionăm că în vederea sporirii protecţiei sociale a beneficiarilor de pensii şi alocaţii sociale, Guvernul susţine amendamentul VO nr.581 din 7 decembrie 2020, care prevede acordarea suportului financiar unic în mărime de 1000 de lei beneficiarilor de pensii şi alocaţiilor sociale de stat al căror cuantum lunar nu depăşeşte 4000 de lei. Suplimentar, referitor la a doua plată a suportului unic, menţionăm că în conformitate cu prevederile art.VIII din Legea nr.147/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în funcţie de resursele financiare disponibile, Guvernul, pe parcursul anului 2021, va examina posibilitatea acordării suportului unic.

Amendamentul nr.DP nr.250/02-26 din 8 decembrie 2020 privind majorarea cu 14% a pensiei minime de la 1 143 de lei până la 1 300 de lei, nu este susţinut din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor articolului 3 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999, sistemul public de asigurări sociale se organizează şi funcţionează având la bază mai multe principii, unul dintre care este principiul contributivităţii, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. Totodată, prestaţiile de asigurări sociale sunt drepturi băneşti cuvenite asiguratului, corelativ obligaţiilor privind plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

Conform argumentării amendamentului în cauză, scopul prevederilor propuse este sporirea gradului de protecţie socială a persoanelor cu pensii mici, ceea ce încalcă principiul menţionat mai sus.

În acest context menţionăm că situaţia curentă în domeniul asistenţei sociale demonstrează că măsurile eficiente în diminuarea sărăciei sunt plăţile ţintite care se oferă în funcţie de venit. Or, politica promovată în domeniul asistenţei sociale este axată pe direcţionarea programelor financiare spre susţinerea persoanelor cu venituri mici. Astfel, în luna martie curent au beneficiat de ajutor pentru perioada rece a anului cca 151 344 de familii care au în componenţa sa cel puţin un pensionar, iar în ceea ce priveşte ajutorul social, în luna octombrie curent au beneficiat cca 16 431 de familii care au în componenţa sa cel puţin un pensionar.

Respectiv, în acest scop, în prognoza transferurilor de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021 pentru realizarea programului de ajutor social au fost estimate 1 130,1 mil.lei.

De asemenea, este de menţionat faptul că propunerile înaintate implică alocări de mijloace financiare suplimentare neidentificate de autor, deoarece majorarea cuantumului pensiei minime pentru limită de vârstă generează cheltuieli suplimentare pentru majorarea cuantumul pensiei minime de dizabilitate şi alocaţiilor sociale de stat, inclusiv alocaţiei pentru îngrijire, însoţire şi supraveghere, care depinde procentual de cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă. Astfel, suma indicată în argumentare nu acoperă toate măsurile ce urmează a fi întreprinse ca urmare a majorării pensiei minime pentru limită de vârstă.

Or, conform prevederilor articolului 131, alineatul (6) din Constituţie, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Amendamentul nr.LV nr.250 din 7 decembrie 2020 ce propune stabilirea contribuţiei fixe de asigurări sociale în sumă de 11 331 de lei pentru liberii profesionişti ce practică activitate în sectorul justiţiei ce oferă dreptul la pensie pentru limită de vârstă şi ajutor de deces şi Amendamentul nr.LA nr.378 din 9 decembrie 2020 ce propune stabilirea diferenţiată a contribuţiei fixe de asigurări sociale în funcţie de veniturile obţinute şi, respectiv, stabilirea diferenţiată a prestaţiilor de asigurări sociale în cazul liberilor profesionişti ce practică activitate în sectorul justiţiei nu se susţin din următoarele raţionamente:

Mecanismul de asigurare socială propus pentru liberii profesionişti ce practică activitate în sectorul justiţiei a fost înaintat în scopul îmbunătăţirii asigurării sociale a acestor categorii de cetăţeni, or, conform prevederilor anterioare erau asiguraţi doar de pensie pentru limită de vârstă şi ajutor de deces, nefiind acoperite alte riscuri sociale (maternitate, dizabilitate, boală, accident de muncă etc.).

Mecanismul propus prevede stabilirea contribuţiei fixe de asigurări sociale în sumă de 24 255 de lei (pentru anul 2021), având la bază aplicarea tarifului general la salariul mediu pe economie prognozat, ceea ce garantează dreptul liberilor profesionişti la toate prestaţiile acordate din sistemul public de asigurări sociale (indemnizaţia de maternitate, indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, incapacitatea temporară de muncă etc.).

Mai mult ca atât, în Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023, aprobat prin Hotărârea Guvernului 636 din 11 decembrie 2019 este prevăzută acţiunea privind efectuarea Analizei cadrului legal în scopul îmbunătăţirii mecanismului de asigurare socială a reprezentanţilor profesiilor conexe justiţiei. Menţionăm că conform Analizei privind contribuţiile liber profesioniştilor din domeniul justiţiei la sistemele publice de asigurări sociale şi medicale din Republica Moldova efectuată cu asistenţa proiectului ,,Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice" implementat de Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ), sistemul existent de incorporare a liber profesioniştilor din domeniul justiţiei în sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu răspunde rigorilor de echitate, neasigurând nici stabilitatea financiară a BASS în sine, nici protecţia socială şi motivarea liber profesioniştilor de a contribui la aceste sisteme.

Având în vedere cele menţionate, noul mecanism vine să elimine discrepanţele identificate în asigurarea socială a liber profesioniştilor din domeniul justiţiei prin garantarea echităţii sociale şi oferind posibilitatea de a beneficia corelativ contribuţiilor achitate de toate tipurile de prestaţii oferite de acest sistem.

Totodată, în condiţiile stabilirii taxei fixe în funcţie de veniturile obţinute ale liber profesioniştilor există riscul de nedeclarare integrală a veniturilor şi eschivarea de plata contribuţiilor corelativ veniturilor.

Suplimentar, menţionăm că propunerea privind noul mecanism de asigurare socială a liberilor profesionişti ce practică activitate în sectorul justiţiei este înaintată concomitent cu propunerea privind revizuirea regimului fiscal aplicat acestora prin reducerea cotei de la 18% la 12% prin care se asigură unificarea cotei de impozitare a veniturilor la nivelul cotei standard de 12%.