91/26.05.2017 Hotărîre pentru aprobarea Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova cu prilejul marcării Zilei Nistrului

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova

cu prilejul marcării Zilei Nistrului

nr. 91  din  26.05.2017

 (în vigoare 26.05.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 190-200 art. 320 din 16.06.2017

* * *

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.

Art.1. – Se aprobă Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova cu prilejul marcării Zilei Nistrului (se anexează).

Art.2. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.

Anexă

DECLARAŢIA

Parlamentului Republicii Moldova cu prilejul marcării Zilei Nistrului

În fiecare an, în ultima zi de duminică a lunii mai, conform Hotărîrii Parlamentului nr.116/2008, în Republica Moldova este marcată Ziua Nistrului.

Fluviul Nistru este principala arteră acvatică a Republicii Moldova, artera vieţii ţării noastre. Pe fundalul resurselor acvatice mai mult decît modeste ale statului, anume rîul Nistru alimentează cu apă potabilă circa 80% din populaţia Republicii Moldova şi 99% din populaţia municipiului Chişinău. Apele Nistrului au o importanţă socială, istorico-culturală, dar şi un rol vital în asigurarea necesităţii agriculturii, industriei, în menţinerea balanţei ecologice şi, în general, în dezvoltarea durabilă a ţării.

Rîul Nistru izvorăşte din Carpaţii ucraineni, curgînd 700 km pe teritoriul Ucrainei, iar 657 km − pe teritoriul Republicii Moldova, avînd astfel şi o importanţă transfrontalieră, fapt confirmat şi prin Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale (Helsinki, 1992).

De asemenea, acest fluviu constituie un patrimoniu natural unic, caracterizat prin prezenţa unei bogate biodiversităţi, care determină existenţa unor zone umede de importanţă internaţională, protejate de legislaţia naţională şi instrumentele internaţionale, inclusiv de Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Ramsar, 1971), precum şi starea ecosistemului Mării Negre.

Fiind cel mai frumos şi important rîu al Moldovei, actualmente acest obiectiv acvatic se confruntă cu cele mai grele timpuri şi este supus unor pericole fără precedent. Şi anume se atestă degradarea regimului hidrologic, hidrochimic şi hidrobiologic, micşorarea capacităţii de autoepurare a fluviului (cu 80% în ultimii 3 ani), dispariţia mai multor specii valoroase de peşti (cleanul, scobarul, bibanul, somnul, mreana, morunaşul etc.), fapte constatate de către specialişti şi experţi în materie din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de mediu în cadrul audierilor publice organizate de către Comisia administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice la 7 iunie 2016.

Toate acestea sînt cauzate de activitatea nechibzuită a omului, inclusiv de poluarea apelor, defrişarea pădurilor, stocarea neautorizată a deşeurilor, activitatea industrială, în special extragerea nisipului şi prundişului (filtru natural) din albia rîului, construcţia necontrolată de baraje şi lacuri de acumulare.

Printre cauzele ce au influenţat extrem de negativ starea de lucruri în această problemă, de asemenea, s-a evidenţiat şi impactul în urma activităţii Centralei Hidroelectrice din Novodnestrovsk, care se află pe teritoriul Ucrainei, afectînd deosebit de grav starea ecologică a ecosistemului fluviului. Situaţia din ultimii ani demonstrează deficitul crescînd de apă în rîul Nistru din cauza funcţionării nodului hidraulic ucrainean. În primăvara şi vara anului 2016, nivelul apei pe Nistru a atins cifre critice, constituind doar 30% din normă şi condiţionînd astfel pericolul în aprovizionarea Chişinăului cu apă.

Parlamentul exprimă o îngrijorare profundă faţă de intenţiile Kievului privind instalarea şi punerea în funcţiune a noilor turbine şi extinderea Centralei Hidroelectrice Novodnestrovsk, precum şi construcţia cascadei de 6 hidrocentrale pe Nistru în regiunea Ternopol, Ivano-Frankovsk şi Cernăuţi. Potrivit experţilor din domeniu, inclusiv celor din Ucraina, aceste proiecte ar putea spori activitatea seismică în regiune, riscul de eroziune şi alunecări de teren, ar putea înrăutăţi calitatea apei şi perturba funcţionarea ecosistemului Nistrului Mediu şi Inferior, precum şi al deltei, şi, în consecinţă, ar avea un impact negativ asupra ecosistemului Mării Negre şi ar putea crea dificultăţi semnificative în alimentaţia cu apă a Republicii Moldova.

Parlamentul salută şi susţine eforturile Guvernului Republicii Moldova întreprinse în ultima perioadă de timp în vederea intensificării contactelor interguvernamentale în scopul aprobării de către partea ucraineană a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru, semnat la Roma la 29 noiembrie 2012 şi aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.42/2013, precum şi în scopul reluării negocierilor cu privire la funcţionarea Complexului Hidroelectric din Novodnestrovsk în cadrul şedinţelor Comisiei mixte interguvernamentale moldo-ucrainene în domeniul colaborării economice şi comerciale.

Totodată, Parlamentul încurajează acţiunile executivului referitoare la impunerea părţii ucrainene de a respecta prevederile Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Espoo, 1991) şi ale Protocolului privind evaluarea strategică de mediu (Kiev, 2003), precum şi cele referitoare la calcularea prejudiciului cauzat mediului şi ecosistemului fluviului Nistru.

În acelaşi context, Parlamentul consideră necesar de evidenţiat că atît Republica Moldova, cît şi Ucraina au semnat şi au ratificat acordurile de asociere cu Uniunea Europeană, angajîndu-se cu fermitate să alinieze legislaţia naţională la cea comunitară, în special la Directiva Habitate şi Directiva Păsări.

Parlamentul este convins că utilizarea durabilă a resurselor de apă, protecţia biotei acvatice, a peisajelor şi altor obiective ale bazinului rîului Nistru constituie o sarcină comună a ambelor popoare, a tuturor autorităţilor publice centrale şi locale, îndemnînd părţile implicate, organele competente, societatea civilă, mediul academic, toţi cetăţenii Republicii Moldova de a uni şi consolida eforturile pentru asigurarea durabilităţii protejării şi exploatării raţionale a principalei artere acvatice a Republicii Moldova – fluviul Nistru.