BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Legi

918/11.04.2000 Legea bugetului pe anul 2000

Tipul documentului
Legi
Data adoptării
11.04.2000

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E A

bugetului pe anul 2000

nr. 918-XIV  din  11.04.2000

 (în vigoare 01.05.2000) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.50-52 art.336 din 01.05.2000

* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

[Art.1 modificat prin Legea nr.1410-XIV din 08.12.2000, în vigoare 14.12.2000]

[Art.1 modificat prin Legea nr.1059-XIV din 16.06.2000]

(2) Sinteza bugetului de stat pe anul 2000 la venituri şi la cheltuieli şi sursele de finanţare a deficitului bugetar se prezintă în anexa nr.1.

[Art.2 modificat prin Legea nr.1410-XIV din 08.12.2000]

[Art.2 modificat prin Legea nr.1059-XIV din 16.06.2000]

(2) Banca Naţională a Moldovei va acorda Guvernului împrumuturi, cu scadenţă în anul 2000, pentru acoperirea decalajului temporar de casă al bugetului de stat, creat de intrarea neregulată a veniturilor la buget, luînd în considerare limitele trimestriale stabilite în programul ei monetar.

[Art.4 modificat prin Legea nr.1410-XIV din 08.12.2000]

(2) Nu se admite dezafectarea mijloacelor bugetare şi extrabugetare (inclusiv speciale) şi nici a celor provenite din împrumuturile interne şi externe pentru acordarea de credite agenţilor economici.

(2) Sumele defalcărilor din veniturile generale de stat destinate bugetelor indicate la alin.(1) nu pot fi dezafectate din contul Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanţelor decît pentru achitarea datoriilor bugetelor respective faţă de bugetul de stat pentru mijloacele dezafectate în vederea onorării garanţiilor de stat, precum şi pentru împrumuturile acordate de Ministerul Finanţelor.

(2) Transferurile de la bugetul de stat la bugetele menţionate la alin.(1) nu pot fi dezafectate de instituţiile financiare şi de alte instituţii.

(2) Prevederile alin.(1) se aplică şi mărfurilor care reprezintă produse finite procurate sau rezultate din prelucrarea materiei prime a clientului, precum şi mărfurilor care reprezintă semifabricate procurate sau primite spre prelucrare de la agenţi economici situaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar.

(3) Mărfurile şi serviciile exportate se impun cu taxă pe valoarea adăugată conform art.104 lit.a) din Codul fiscal.

(4) Prevederile alin.(3) se aplică şi mărfurilor care reprezintă produse finite comercializate sau predate după obţinerea lor din prelucrarea materiei prime a clientului, precum şi mărfurilor care reprezintă semifabricate comercializate sau predate spre prelucrare agenţilor economici situaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar.

(5) Mărfurile importate temporar spre prelucrare (cu excepţia vinului materie primă, alcoolului, semifabricatelor din trestie de zahăr, recipientelor din sticlă pentru producţia de conserve, recipientelor din sticlă pentru producţia vinicolă, altele decît cele de tip suvenire cu capacitatea de pînă la 0,25 l, de 1,5 l, de 3 l şi de 6 l şi de cele din cristal cu capacitatea de 1-3 l) şi mărfurile aflate în regim de tranzit prin teritoriul vamal al Republicii Moldova nu se impun cu taxă pe valoarea adăugată, nici cu accize şi nici cu taxă vamală.

(6) Agenţii economici care importă temporar mărfuri spre prelucrare potrivit alin.(5) sînt obligaţi să încheie acordurile respective cu Departamentul Controlului Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

(7) Perioada de tranzit prin teritoriul vamal al Republicii Moldova este de 72 ore din momentul trecerii frontierei.

(2) Plătitori de accize, cu excepţia celor menţionaţi în Legea nr.347-XIII din 27 decembrie 1994 cu privire la accize, sînt:

a) întreprinderile care comercializează mărfuri (producţie) supuse accizelor, procurate fără accize (inclusiv mărfuri (producţie) procurate de la populaţie ori primite în regim de consignaţie) sau care le utilizează la fabricarea de mărfuri (producţie (cu excepţia tutunului nefermentat), servicii) nesupuse accizelor;

b) magazinele "duty-free" amplasate în zonă vamală;

c) rezidenţii zonelor antreprenoriatului liber, la mărfurile (producţia) supuse accizelor importate în zonă, şi agenţii economici din Republica Moldova la mărfurile (producţia) supuse accizelor livrate rezidenţilor acestor zone;

d) persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi care importă mărfuri (producţie) supuse accizelor în volume ce depăşesc cantitatea mărfurilor şi obiectelor de uz personal stabilite la anexa nr.9.

(3) Plătitori de accize pentru producţia fabricată din materia primă a clientului (subiect al activităţii de întreprinzător în Republica Moldova, indiferent de faptul dacă acesta are sau nu relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi persoana fizică ce nu este subiect al activităţii de întreprinzător) sînt întreprinderile prelucrătoare.

(4) Plătitori de accize la mărfurile supuse accizelor (care reprezintă produse finite sau obţinute prin prelucrarea materiei prime a clientului) procurate şi/sau primite de la persoane juridice şi fizice cu reşedinţă pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar sînt cumpărătorii (proprietarii). Achitarea accizelor se va efectua concomitent cu primirea mărfurilor (producţiei) menţionate de către cumpărători (proprietari).

(5) În cazul exportului temporar de mărfuri (producţie) supuse accizelor spre prelucrare, al predării lor, în acelaşi scop, în ţările C.S.I. (cu excepţia ţărilor cu care Republica Moldova a încheiat acorduri privind perceperea impozitelor indirecte la importul de mărfuri, lucrări şi servicii), precum şi în cazul predării lor agenţilor economici situaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, achitarea accizelor se va efectua pînă la export sau predare. Organelor vamale le va servi drept temei pentru perfectarea actelor de confirmare a exportului de mărfuri (producţie) certificatul de achitare a accizelor, eliberat de organul Serviciului Fiscal de Stat de la reşedinţa exportatorului. În cazul cînd producţia finită obţinută prin prelucrare reprezintă o marfă supusă accizelor, sumele plătite ca accize la materia primă exportată sau predată se trec în cont pe măsură ce se comercializează producţia finită. În cazul nerepatrierii producţiei finite, suma plătită la buget ca accize nu se restituie.

(6) Data achitării accizelor la mărfurile (producţia) indigene (cu excepţia celor pasibile marcării cu timbru de acciz) se consideră data livrării lor către cumpărător.

a) vinurile materie primă, vinurile în vrac şi tutunul importate pentru prelucrare şi producere de mărfuri supuse accizelor de către agenţi economici care au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova şi care dispun de secţii de fabricare şi/sau de îmbuteliere a producţiei alcoolice sau de secţii de fermentare a tutunului şi de fabricare a articolelor din tutun în bază de licenţă;

b) articolele de giuvaiergerie din metale preţioase şi pietre preţioase pentru completarea fondului de stat;

c) motorina, în cantitate de 6210 tone, alocată unităţii teritoriale autonome Găgăuzia de către Republica Turcia cu titlu de ajutor umanitar.

[Art.11 completat prin Legea nr.1018-XIV din 02.06.2000]

(2) Votca, lichiorurile şi alte băuturi spirtoase, vinurile, divinurile (coniacurile), articolele din tutun, fabricate şi comercializate pe teritoriul Republicii Moldova, se marchează cu timbru de acciz în timpul fabricării.

(3) Importul, spre comercializare pe teritoriul Republicii Moldova, a mărfurilor (producţiei) enumerate la alin.(1) este permis de organele vamale numai dacă au fost marcate cu timbru de acciz în timpul fabricării.

(4) Mărfurile (producţia) pasibile de marcare cu timbru de acciz pot fi importate fără timbru de acciz de către persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător în cantităţile stabilite la anexa nr.9.

(5) Importul produselor din tutun spre comercializare pe teritoriul Republicii Moldova este permis de către organele vamale numai agenţilor economici care deţin licenţa corespunzătoare şi autorizaţie pentru importul de produse din tutun de la compania înregistrată în Republica Moldova ca proprietar al mărcii comerciale.

(6) Mărfurile (producţia) supuse accizelor marcate cu timbru de control, aflate în stocuri la producători şi în reţeaua de comerţ cu amănuntul pot fi comercializate cu ridicata şi cu amănuntul pe perioada acţiunii prezentei legi.

(7) Dacă sînt depistate cazuri de transport, de păstrare sau de comercializare a mărfurilor (producţiei) indicate la alin.(1), nemarcate cu timbru de acciz, precum şi cazuri de comercializare cu ridicata şi cu amănuntul a mărfurilor (producţiei) marcate cu timbru de control după termenul indicat la alin.(6), organele Ministerului Afacerilor Interne, ale Serviciului de Informaţie şi Securitate, ale Serviciului Fiscal de Stat şi ale Departamentului Controlului Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor sechestrează astfel de mărfuri (producţie) şi aplică amenzi echivalente costului lor.

(8) Eliberarea timbrelor de acciz pentru marcarea bunurilor confiscate şi fără stăpîn se efectuează în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

(9) Timbrele de acciz necesare comercializării bunurilor sechestrate pentru garantarea acţiunii civile, a eventualei confiscări se eliberează de organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat la solicitarea organului împuternicit să comercializeze bunurile. Timbrele şi accizele se plătesc din mijloacele realizate din comercializarea bunurilor marcate, cu transferarea sumelor la bugetul de stat.

[Art.12 modificat prin Legea nr.1259-XIV din 29.09.2000]

(2) Se interzice comercializarea pe teritoriul Republicii Moldova a articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase fără a fi marcate de către Vistieria de Stat. Comercializarea fără marcă atrage sechestrarea acestora şi o amendă egală cu valoarea lor, aplicate de organele indicate la art.12 alin.(7).

(2) Perioada de declarare a mărfurilor (producţiei) importate, cu excepţia gazelor naturale şi a energiei electrice, este de pînă la 72 de ore de la trecerea frontierei. Gazele naturale şi energia electrică importate se declară lunar, pînă la data de 10 a lunii următoare celei raportate.

(3) Dată a achitării accizelor la importul de mărfuri (producţie) (cu excepţia celor pasibile de marcare cu timbru de acciz), a taxei pe valoarea adăugată, a taxei vamale şi a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale se consideră data depunerii, de către importator (declarant) sau de către un terţ, a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la conturile respective ale Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanţelor, depunere confirmată printr-un extras din contul bancar.

(4) Dată a achitării accizelor la mărfurile (producţia) importate care necesită marcare cu timbru de acciz se consideră data procurării timbrelor de acciz. Dată a achitării accizelor la mărfurile (producţia) indigene care necesită marcare cu timbru de acciz se consideră data expedierii lor de la producător.

(5) Dată a achitării taxei pe valoarea adăugată la serviciile importate se consideră data beneficierii (primirii) acestor servicii de către importator.

(6) Se interzice depunerea la depozitele vamale libere a mărfurilor aflate în regim de tranzit pe teritoriul vamal al Republicii Moldova şi a mărfurilor (producţiei) supuse accizelor.

(7) Se instituie inspecţia, înainte de expediţie, a mărfurilor (producţiei) importate.

(8) Departamentul Controlului Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor este autorizat să prelungească termenul de plată:

a) a taxei pe valoarea adăugată cu cel mult 90 de zile – la materia primă (cu excepţia mărfurilor (producţiei) supuse accizelor), la materialele şi articolele de completare importate de agenţi economici producători, precum şi de agenţi economici specializaţi în prestări de servicii în agricultură care dispun de licenţe acordate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare, la cărbunele şi păcura importate, la mărfurile importate în scopul lichidării consecinţelor calamităţilor naturale din 26-28 noiembrie 2000, conform listei aprobate de Guvern şi confirmărilor Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale;

b) a taxei pe valoarea adăugată cu cel mult 180 de zile – la îngrăşămintele minerale importate de către agenţi economici producători şi agenţi economici specializaţi în prestări de servicii în agricultură care dispun de licenţe acordate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare;

c) a taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor cu cel mult 20 de zile – la benzină şi motorină importate.

(9) Prevederile alin.(8) se vor aplica în bază de acorduri încheiate de Departamentul Controlului Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor cu agenţii economici respectivi care dispun de garanţii bancare. În cazul în care taxa pe valoarea adăugată, al cărei termen de plată este prelungit în conformitate cu alin.(8), nu se plăteşte în termenele prevăzute în acordurile respective, se aplică, începînd cu prima zi de expirare a termenului, o penalitate în proporţia stabilită la art.39 alin.(1).

[Art.14 modificat prin Legea nr.1410-XIV din 08.12.2000]

[Art.14 modificat prin Legea nr.1323-XIV din 27.10.2000]

[Art.14 modificat prin Legea nr.1262-XIV din 29.09.2000]

[Art.14 modificat prin Legea nr.1087-XIV din 23.06.2000]

a) lista organizaţiilor şi acordurilor internaţionale pentru care se livrează mărfuri şi servicii impozitate, în temeiul art.104 lit.c) din Codul fiscal, cu taxă pe valoarea adăugată la cota zero, prezentată la anexa nr.7;

b) lista produselor alimentare şi nealimentare pentru copii scutite, în temeiul art.103 pct.2) din Codul fiscal, de taxă pe valoarea adăugată, prezentată la anexa nr.8;

c) lista mărfurilor şi obiectelor de uz personal, a căror introducere, la o singură dată, pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de către persoane fizice se efectuează fără achitarea taxei pe valoarea adăugată, accizelor, taxei vamale şi taxei pentru efectuarea procedurilor vamale, prezentată la anexa nr.9. Departamentul Controlului Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor va asigura declararea, de către persoanele fizice, a mărfurilor şi obiectelor neincluse în anexa nr.9, a mărfurilor şi obiectelor de uz personal care depăşesc cantitatea stabilită, precum şi perceperea de la aceste persoane a taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxei vamale şi a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale la bunurile menţionate. Prevederile prezentei litere nu se aplică mărfurilor şi obiectelor de uz personal procurate în zonele antreprenoriatului liber.

a) pentru persoanele juridice – în proporţie de 28 la sută din venitul impozabil;

b) pentru persoanele fizice:

- în proporţie de 10 la sută din venitul anual impozabil care nu depăşeşte suma de 10800 lei;

- în proporţie de 15 la sută din venitul anual impozabil care depăşeşte suma de 10800 lei şi nu depăşeşte suma de 15000 lei;

- în proporţie de 28 la sută din venitul anual impozabil care depăşeşte suma de 15000 lei.

(2) Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de 2520 lei pe an, cu excepţia contribuabililor a căror scutire este stabilită la art.33 alin.(2) din Codul fiscal.

(2) Persoanele juridice şi persoanele fizice care sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), prezintă organelor Serviciului Fiscal de Stat calculul impozitului funciar pînă la 1 iulie curent.

(3) Calcularea impozitului funciar şi întocmirea avizului de plată pentru gospodăria ţărănească (de fermier) se efectuează de către organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat în comun cu primăria unităţii administrativ-teritoriale la al cărei buget se varsă impozitul, în baza documentelor confirmative privind dreptul de proprietate asupra terenului. Avizul de plată se înmînează conducătorului sau unuia din membrii gospodăriei ţărăneşti (de fermier) de către primăria unităţii administrativ-teritoriale respective cel tîrziu cu o lună înainte de primul termen de plată, stabilit la alin.(4).

(4) Impozitul funciar se varsă la buget pînă la 1 decembrie curent. Penalitatea calculată pentru neachitarea pînă la 15 august şi 15 octombrie a impozitului funciar calculat pentru anul 2000 se anulează."

(5) Contribuabilul care plăteşte pînă la 30 iunie impozitul funciar aferent anului curent beneficiază de o reducere de 15 la sută din suma impozitului plătit.

(6) Mijloacele băneşti care reprezintă reducerea stabilită la alin.(5) constituie venit neimpozabil.

[Art.18 modificat prin Legea nr.1275-XIV din 06.10.2000]

(2) Plătitori ai impozitului pe bunurile imobiliare sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care au în ţară bunuri imobiliare în proprietate sau în folosinţă, în cazul scutirii arendatorului de plata impozitului pe bunurile imobiliare, precum şi persoanele fizice care au, tot în ţară, bunuri imobiliare în proprietate.

(3) Persoanele juridice şi persoanele fizice care sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe bunurile imobiliare, pe care o varsă trimestrial la buget în părţi egale pînă la data de 20 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar. În acelaşi termen prezintă şi organelor teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat calculul acestui impozit.

(4) Impozitul pe bunurile imobiliare ale întreprinderilor producătoare de producţie agricolă primară, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, este inclus în cotele impozitului funciar. Sub incidenţa prezentului alineat cad numai bunurile imobiliare folosite la obţinerea de producţie agricolă.

(5) Persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător plătesc impozitul pe bunurile imobiliare în părţi egale pînă la 15 august şi 15 octombrie curent.

(6) Persoana fizică ce plăteşte pînă la 30 iunie impozitul pe bunurile imobiliare aferent anului curent beneficiază de o reducere de 15 la sută din suma impozitului plătit.

(7) Mijloacele băneşti care reprezintă reducerea stabilită la alin.(6) constituie venit neimpozabil.

(8) Responsabilitatea pentru plata impozitului pe bunurile imobiliare revine proprietarului acestora. În cazul cînd, conform contractului, obligaţiunea achitării impozitului pe bunurile imobiliare revine unei alte persoane (arendaş), proprietarul răspunde solidar cu aceasta, organele Serviciului Fiscal de Stat fiind în drept să încaseze suma restantă de la arendaş sau de la proprietar.

(9) Consiliul local este în drept să acorde persoanei fizice înlesniri la plata impozitului pe bunuri imobiliare pentru locuinţa de bază sau să prelungească termenele lui de plată pe întinderea anului calendaristic în caz de boală îndelungată sau de deces al proprietarului de bunuri imobiliare, fapt care se confirmă prin certificat medical sau prin certificat de deces. Decizia privind acordarea de înlesniri este prezentată în termen de 10 zile organului teritorial al Serviciului Fiscal de Stat.

(2) Plătitori de taxă pentru apă sînt agenţii economici, cu excepţia instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile.

(3) Dată de prezentare a calculului taxei pentru apă este data stabilită pentru plata ei.

(4) Consumatorii care captează apă într-un volum mai mic de 2 mii metri cubi în lună efectuează plata taxei pentru apă de două ori pe an, pînă la 20 iulie anul curent şi pînă la 20 ianuarie anul următor.

(5) Consumatorii care captează apă într-un volum de la 2 mii la 30 mii metri cubi în lună efectuează plata taxei pentru apă o dată în trimestru, pînă la data de 20 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar.

(6) Consumatorii care captează apă într-un volum de peste 30 mii metri cubi în lună efectuează plata taxei pentru apă o dată în lună, pînă la data de 20 a lunii imediat următoare lunii gestionare.

(2) Plătitori ai taxei pentru folosirea resurselor minerale sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care folosesc în activitatea lor resurse minerale extrase de ele din mediul natural.

(2) Plătitori ai taxei pentru lemnul eliberat pe picior din fondul silvic de stat sînt persoanele juridice exploatatori forestieri, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice.

(2) Mijloacele încasate la bugetul de stat ca taxă pentru efectuarea procedurilor vamale se vor folosi integral la finanţarea cheltuielilor Departamentului Controlului Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor. În cazul în care veniturile realizate din efectuarea procedurilor vamale depăşesc cheltuielile aprobate în buget pentru acest departament, excedentul va fi utilizat, la decizia Guvernului, la aceeaşi destinaţie şi va fi reflectată în executarea de casă a bugetului de stat.

(2) Mijloacele realizate din eliberarea de licenţe, de către organele învestite cu funcţii de eliberare a licenţelor, pentru practicarea unor anumite genuri de activităţi se varsă integral, în modul stabilit de lege, la bugetul de stat sau la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, dacă legile de bază nu prevăd altfel.

(3) Mijloacele realizate din eliberarea de licenţe pentru lucrări de construcţie, reparaţie şi întreţinere a drumurilor se varsă zilnic la bugetul de stat spre a fi transferate integral în fondul rutier.

(4) Mijloacele realizate din eliberarea de licenţe pentru activităţi în transportul auto şi de autorizaţii pentru transporturile rutiere internaţionale, precum şi din amenzile aplicate pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, se varsă zilnic, integral şi direct, la bugetul de stat. Din mijloacele acumulate astfel la bugetul de stat, 35 la sută, dar nu mai mult de 4,6 milioane lei, se vor utiliza pentru finanţarea cheltuielilor Inspectoratului Transportului Auto al Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor, în baza unui deviz aprobat de Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, coordonat cu Ministerul Finanţelor, iar restul se va transfera în fondul rutier.

1) de taxa pe valoarea adăugată:

a) energia electrică importată şi livrată către reţelele de distribuţie sau importată de ele. Taxa pe valoarea adăugată la serviciile de transport al energiei electrice importate se calculează şi se plăteşte la buget în modul general stabilit;

b) energia termică şi apa caldă livrate populaţiei. Taxa pe valoarea adăugată la materie primă, la combustibil, la alte materiale şi servicii aferente producerii şi livrării către populaţie a energiei termice şi apei calde nu se include în preţul lor de cost şi se trece, în modul stabilit, la decontările cu bugetul;

c) reţelele electrice de 35 kV vîndute de Întreprinderea de Stat "Moldtranselectro";

d) metalele preţioase şi pietrele preţioase, în orice formă şi stare, inclusiv deşeurile care conţin metale preţioase şi pietre preţioase, procurate de Vistieria de Stat;

e) producţia atelierelor curative de producţie (de muncă) de pe lîngă spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii în care muncesc persoane handicapate;

f) utilajul, tehnica şi agregatele complementare, prezentate la anexa nr.17, camioanele, tractoarele şi combinele atît la producere şi import, cît şi la comercializare pe piaţa internă;

g) importul şi comercializarea: seminţelor amelioratorului, de prebază şi de bază de soiuri şi hibrizi omologaţi, destinate înmulţirii şi implementării unor noi tehnologii; materialului de înmulţire viticol şi materialului săditor, pomicol şi viticol de prebază, bază şi certificat, destinat înfiinţării de plantaţii-mamă; animalelor de rasă (inclusiv tineretul de o zi); ouălor incubabile; materialului genetic pentru piscicultură; adaosurilor nutritive (şroturi de soia, făină de peşte, drojdii, fosfaturi de calciu, lizină, enzime şi premixe proteico-vitamino-minerale); vitaminelor şi provitaminelor; antibioticelor; vaccinelor veterinare; azotului lichid; pesticidelor;

h) materia primă, materialele şi articolele de completare necesare procesului de producţie, importate de întreprinderile Societăţii Orbilor;

i) lucrările ce ţin de autentificarea drepturilor deţinătorilor de teren;

j) activitatea de redactare, editare şi executare poligrafică a producţiei de carte ce ţine de domeniile cultură, educaţie, ştiinţă şi învăţămînt, a publicaţiilor periodice (cu excepţia celor cu caracter publicitar, erotic şi pornografic), precum şi importul şi comercializarea producţiei de carte ce ţine de domeniile menţionate şi a publicaţiilor periodice respective;

k) lucrările de reconstrucţie a sanatoriului de tuberculoză pentru copii din Ceadîr-Lunga, a căror finanţare se va efectua din contul mijloacelor băneşti acordate cu titlu de ajutor umanitar de către Guvernul Republicii Turcia şi Guvernul S.U.A;

l) motorina, în cantitate de 6210 tone, alocată unităţii teritoriale autonome Găgăuzia de către Republica Turcia cu titlu de ajutor umanitar;

m) livrarea încălţămintei pentru copii de S.A. "Zorile" către Fundaţia Creştină de Caritate "Micul Samaritean" în sumă de 1 milion lei (alocată în anul 1999) destinată şcolilor internat din republică.

2) de calcularea impozitului pe venit:

a) militarii, persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, din sistemul penitenciar şi din Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale – pe veniturile primite la locul serviciului de bază, fără dreptul de a transmite soţiei (soţului) scutirea personală;

b) persoanele fizice – pe ajutorul material primit din fondurile de rezervă ale Guvernului şi ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi din mijloacele sindicatelor, în conformitate cu regulamentele care prevăd acordarea unui astfel de ajutor;

c) sportivii şi antrenorii – pe ajutorul financiar acordat de Comitetul Internaţional Olimpic şi pe premiile acordate la competiţiile sportive internaţionale;

d) Comitetul Naţional Olimpic şi federaţiile sportive naţionale de profil – pe ajutorul financiar acordat de Comitetul Internaţional Olimpic, de federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil şi de alte organizaţii sportive internaţionale;

e) Societatea pe Acţiuni "Apă-Canal" Chişinău – pe venitul calculat şi transferat în fondul special pentru serviciul şi rambursarea creditului primit de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;

3) de vărsarea la buget a impozitului pe venit:

a) atelierele curative de producţie (de muncă) de pe lîngă spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii în care muncesc persoane handicapate;

b) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

c) întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor;

d) întreprinderile penitenciarelor;

e) organele cadastrale teritoriale – pe venitul calculat, destinat creării şi funcţionării fondului de garanţie al Agenţiei Naţionale Cadastru, Resurse Funciare şi Geodezie, precum şi pe venitul calculat, destinat acumulării de mijloace pentru acoperirea cheltuielilor de deservire şi rambursare a creditului extern acordat în vederea implementării Primului Proiect de Cadastru;

f) Societatea pe Acţiuni "Banca de Economii" – pe venitul calculat, destinat majorării, în anul 2000, a capitalului social al băncii;

g) veniturile obţinute sub formă de dobîndă la hîrtiile de valoare de stat emise în anul 2000, indiferent de termenul lor de răscumpărare;

4) de impozitul funciar:

a) instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile. Această prevedere nu este aplicabilă terenurilor folosite în activitatea de întreprinzător sau date în arendă;

b) întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor;

c) întreprinderile penitenciarelor;

d) Stadionul Republican şi Manejul de Atletism din Chişinău;

e) pentru terenurile pe care este amplasat fondul de locuinţe şi pentru loturile de pe lîngă casă, în limita normelor stabilite:

- persoanele care au atins vîrsta de 61 de ani bărbaţii şi de 56 de ani femeile, invalizii de gradul I şi II, invalizii din copilărie, alte persoane inapte pentru muncă, invalizii de gradul III (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl). Categoriile de persoane indicate (cu excepţia invalizilor de gradul I şi II şi a invalizilor din copilărie) sînt scutite de impozit dacă nu locuiesc împreună cu membri ai familiei apţi pentru muncă. La acordarea acestei înlesniri fiscale, la categoria "alte persoane inapte pentru muncă" sînt atribuiţi copiii de pînă la 16 ani inclusiv, persoanele care satisfac serviciul militar în termen, elevii şi studenţii din instituţiile de învăţămînt (frecvenţa de zi) cu perioada de studiu de peste un an;

- familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

- familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

- familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de acestea;

- familiile care au copii invalizi în vîrstă de pînă la 18 ani;

- persoanele care au suferit în urma alunecărilor de teren. Scutirea se acordă la decizia consiliului local.

Pentru anul curent rămîn în vigoare şi alte acte legislative care prevăd acordarea către persoanele fizice de înlesniri la impozitul funciar. În cazul în care o persoană fizică poate beneficia de mai multe înlesniri fiscale, acesteia se acordă doar una din ele, cea mai avantajoasă;

5) de impozitul pe bunurile imobiliare:

a) instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

b) organizaţiile şi întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor;

c) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

d) întreprinderile penitenciarelor;

e) obiectivele de protecţie civilă;

f) misiunile diplomatice – pentru bunurile imobiliare puse la dispoziţia lor pe bază de mutualitate, fără chirie;

g) organizaţiile religioase – pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult;

h) în limita costului imobilului, domiciliu permanent, de pînă la 30 mii lei:

- persoanele care au atins vîrsta de 61 de ani bărbaţii şi de 56 de ani femeile, invalizii de gradul I şi II, invalizii din copilărie, alte persoane inapte pentru muncă, invalizii de gradul III (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl). Categoriile de persoane indicate (cu excepţia invalizilor de gradul I şi II şi a invalizilor din copilărie) sînt scutite de impozit dacă nu locuiesc împreună cu membri ai familiei apţi pentru muncă. La acordarea acestei înlesniri fiscale, la categoria "alte persoane inapte pentru muncă" sînt atribuiţi copiii de pînă la 16 ani inclusiv, persoanele care satisfac serviciul militar în termen, elevii şi studenţii din instituţiile de învăţămînt (frecvenţa de zi) cu perioada de studiu de peste un an;

- familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

- familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

- familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de acestea;

- familiile care au copii invalizi în vîrstă de pînă la 18 ani.

În cazul cînd categoriile menţionate dispun de imobil al cărui cost depăşeşte 30 mii lei, impozitul pe bunurile imobiliare se plăteşte din diferenţa dintre costul imobilului şi 30 mii lei.

Pentru anul curent rămîn în vigoare şi alte acte legislative care prevăd acordarea către persoanele fizice de înlesniri la impozitul pe bunurile imobiliare. În cazul în care o persoană fizică poate beneficia de mai multe înlesniri fiscale, acesteia i se acordă doar una din ele, cea mai avantajoasă;

i) persoanele al căror imobil a suferit în urma alunecărilor de teren. Scutirea se acordă la decizia consiliului local;

6) de taxa pentru apă:

a) apele subterane extrase din subsol concomitent cu minereuri sau extrase pentru prevenirea (lichidarea) acţiunilor dăunătoare ale acestor ape;

b) apa folosită la apărarea împotriva incendiilor;

c) apa consumată de întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor;

d) apa captată de populaţie din izvoarele de suprafaţă şi din cele subterane pentru alimentare cu apă potabilă şi menajeră;

7) de taxa pe valoarea adăugată, de taxa vamală şi de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale – mărfurile şi serviciile importate sau achiziţionate pe teritoriul Republicii Moldova, din contul creditelor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organisme financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, conform listei aprobate de Guvern;

8) de taxa pe valoarea adăugată şi de taxa vamală – autoturismele, atît la import, cît şi la comercializare pe piaţa internă;

9) de taxa pe valoarea adăugată şi de taxa vamală – ţigările de import cu filtru, atît la import, cît şi la comercializare pe piaţa internă;

10) de taxa pe valoarea adăugată şi de taxa vamală – seminţele de cartof de primă reproducţie, atît la import, cît şi la comercializare pe piaţa internă;

11) pînă la 1 iulie curent, de taxa pe valoarea adăugată şi de taxele vamale – utilajul şi alte bunuri materiale importate pentru activitatea de producţie de către Compania de Explorare a Resurselor Naturale "Redeco-L.T.D." din S.U.A., conform Acordului de concesiune privind prospecţiunea şi explorarea resurselor de petrol şi gaze;

12) de taxa pe valoarea adăugată şi de taxa vamală – utilajul şi echipamentul importate, primite ca donaţii de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, de la federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil şi de la alte organizaţii sportive internaţionale pentru pregătirea lotului naţional de participare la Jocurile Olimpice de la Sydney;

13) de taxa vamală – materialele importate, necesare activităţii statutare, primite ca donaţii din partea Consiliului Europei de către Centrul de Informare şi Documentare al Consiliului Europei în Republica Moldova;

14) de taxa pe valoarea adăugată pentru mărfurile produse şi serviciile prestate şi de taxa pentru folosirea resurselor minerale – întreprinderile penitenciarelor;

15) de vărsarea la buget a taxei pe valoarea adăugată, a impozitului pe venit şi a taxei pentru extragerea materialelor de construcţie inerte – Societatea pe Acţiuni "Mina din Chişinău", dacă utilizează mijloacele respective la realizarea măsurilor de preîntîmpinare a inundării excavaţiilor miniere;

16) de vărsarea la buget a taxei pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la serviciile prestate – organizaţiile şi întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor;

17) de vărsarea la buget, în proporţie de pînă la 50 la sută din taxa pe valoarea adăugată calculată, – agenţii economici care efectuează procesul de restructurare prin intermediul Consiliului Creditorilor, cu condiţia utilizării sumei respective pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de restructurare şi a executării măsurilor preconizate în acordul-memorandum. Se permite Consiliului Creditorilor să aprecieze suma scutirii reale de taxa pe valoarea adăugată, care va fi echivalentă cu cheltuielile efectuate de agenţii economici respectivi conform planurilor de restructurare a acestora;

18) de vărsarea la buget a taxei pe valoarea adăugată – mijloacele realizate din vînzarea fondurilor fixe şi altor bunuri materiale ale agenţilor economici, faţă de care judecătoria economică a deschis proces de faliment (procedură de lichidare) conform Legii nr.786-XIII din 26 martie 1996 cu privire la faliment, cu condiţia folosirii mijloacelor respective la stingerea datoriilor faţă de creditori;

19) de vărsarea la buget a impozitelor şi taxelor (cu excepţia impozitului pe venitul persoanelor fizice, taxei vamale, taxei pentru efectuarea procedurilor vamale, taxei pe valoarea adăugată şi accizelor la import) – întreprinderile Serviciului Silvic de Stat, cu condiţia utilizării mijloacelor respective la regenerarea, paza şi protecţia fondului forestier. Rezultatele acestor operaţiuni vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă lunare prezentate de Serviciul Silvic de Stat;

20) de taxa pentru înregistrarea hîrtiilor de valoare de stat la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare – Ministerul Finanţelor.

(2) Mijloacele lăsate la dispoziţia agenţilor economici pentru scopuri concrete, în cazul folosirii lor în alt scop decît destinaţia stabilită la alin.(1), se ridică integral sub formă de impozite la bugetul respectiv, prin executare silită, de către organele Serviciului Fiscal de Stat, cu plata unei penalităţi egale cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei pentru creditele pe termen scurt şi mediu.

(3) Întreprinderile cu 1-19 salariaţi şi cu cifra de afaceri de pînă la 3 milioane lei, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care desfăşoară activitate de producţie sau prestează servicii pentru populaţie sînt scutite de plata la buget a impozitului pe venit. Scutirea se va considera credit fiscal acordat de stat. Condiţiile acordării şi rambursării creditului fiscal se stipulează în acordul de credit încheiat cu organele teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat. Se acordă credit fiscal agenţilor micului business doar cu condiţia că ei vor investi cel puţin 80 la sută din valoarea acestui credit în dezvoltarea producţiei proprii de mărfuri şi servicii.

(4) Agenţii economici sînt scutiţi de plata impozitului pe venit prin reducerea venitului impozabil cu 50 la sută din suma investită pentru procurarea sau construcţia de mijloace fixe (cu excepţia autovehiculelor personale şi mobilei pentru oficiu), dar nu mai mult de venitul impozabil. O astfel de scutire se acordă şi agenţilor economici care obţin mijloace fixe în bază de leasing. Agentul economic care beneficiază de scutire a impozitului pe venit nu are dreptul, pe parcursul a 3 ani imediat următori după anul în care a beneficiat de scutire, să repartizeze dividende acţionarilor, să distribuie venituri către membrii societăţii sau să comercializeze activele procurate. Dacă agentul economic, pe parcursul a 3 ani imediat următori după anul în care a beneficiat de scutire de impozit, a repartizat dividende acţionarilor, a distribuit venituri către membrii societăţii ori a comercializat activele procurate, el urmează să mărească venitul impozabil cu suma scutirii din anul în care a repartizat dividende acţionarilor, a distribuit venituri membrilor societăţii ori a comercializat active. Agenţii economici care procură mijloace fixe pentru a le da în arendă (leasing) nu cad sub incidenţa prezentului alineat. Întreprinderile cu investiţii străine care beneficiază de înlesnire la impozitul pe venit în conformitate cu art.24 din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal pot beneficia şi de înlesnirea prevăzută la prezentul alineat cu condiţia expirării termenului pentru care a fost acordată înlesnirea prin legea menţionată.

(5) Băncile comerciale care efectuează creditarea pe termen lung a agenţilor economici în vederea finanţării investiţiilor capitale destinate proiectării, elaborării, însuşirii şi implementării tehnicii şi tehnologiilor noi, precum şi în vederea reprofilării şi retehnologizării procesului de producţie, sădirii şi înnoirii plantaţiilor multianuale, achiziţionării şi punerii la maturaţie a alcoolului pentru divinuri (coniacuri), a vinului materie primă pentru producerea vinurilor clasice saturate cu dioxid de carbon şi a vinurilor de calitate superioară, sînt scutite cu 50 la sută de impozitul pe venitul obţinut din creditele acordate pe un termen de 2-3 ani şi cu 100 la sută de impozitul pe venitul obţinut din creditele acordate pe un termen de peste 3 ani.

(6) Pîinea şi alte produse de panificaţie, laptele şi produsele lactate se impozitează cu taxă pe valoarea adăugată la cota de 8 la sută. Întreprinderile de panificaţie, întreprinderile de prelucrare a laptelui care plătesc furnizorilor pentru mărfurile şi serviciile utilizate la fabricarea produselor menţionate o taxă pe valoarea adăugată mai mare decît taxa pe valoarea adăugată plătită la comercializarea lor primesc de la buget diferenţa.

(7) Producţia din fitotehnie, horticultură în formă naturală şi din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, livrată de producătorii acesteia, se impozitează cu taxă pe valoarea adăugată la cota de 5 la sută. Dacă taxa pe valoarea adăugată plătită la procurarea mărfurilor şi serviciilor utilizate la producerea producţiei menţionate este mai mare decît taxa pe valoarea adăugată primită de la consumatori, diferenţa se reportează la următoarea perioadă fiscală. Dacă, la expirarea anului fiscal, producătorii vor avea, din cauza menţionată, un sold debitor, acesta va fi raportat la cheltuielile de producere şi desfacere a producţiei menţionate.

(8) Energia electrică livrată populaţiei de către reţelele de distribuţie se impozitează cu taxă pe valoarea adăugată la cota zero.

(9) Gazele naturale şi gazele lichefiate se impozitează cu taxă pe valoarea adăugată la cota de 5 la sută, atît la import, cît şi la livrare pe teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care taxa pe valoarea adăugată la mărfuri şi servicii plătită la import şi la achiziţionare este mai mare decît taxa pe valoarea adăugată încasată la livrarea de gaze naturale şi gaze lichefiate către consumator, diferenţa se reportează la următoarea perioadă fiscală.

(10) La constatarea venitului impozabil al gospodăriei ţărăneşti (de fermier) care are în proprietate pînă la 3 ha de pămînt, inclusiv lot pe lîngă casă, şi care nu ia şi nu dă în arendă terenuri, nu are lucrători angajaţi, se permite deducerea cheltuielilor neconfirmate documentar care, împreună cu cele documentate, nu depăşesc 80 la sută din venitul brut. În cazul cînd cheltuielile confirmate documentar depăşesc limita menţionată, contribuabilul cade sub incidenţa art.24 alin.(9) din Codul fiscal.

(11) Mijloacele băneşti sub formă de impozite calculate, lăsate, conform prezentului articol, la dispoziţia contribuabilului se consideră venit neimpozabil.

[Art.25 completat prin Legea nr.1410-XIV din 08.12.2000]

[Art.25 modificat prin Legea nr.1295-XIV din 13.10.2000]

[Art.25 completat prin Legea nr.1254-XIV din 29.09.2000]

[Art.25 completat prin Legea nr.1018-XIV din 02.06.2000]

(2) Venitul obţinut de întreprinderile Societăţii pe Acţiuni "Moldova-Gaz" în urma includerii în tariful la gazele naturale a mijloacelor destinate serviciului datoriei externe de stat se va scuti de impozitul pe venit şi se va transfera lunar, dar nu mai tîrziu de data de 5 a lunii imediat următoare lunii gestionare, la bugetul de stat.

(3) Mijloacele încasate conform alin.(2) se vor utiliza de către Ministerul Finanţelor la serviciul datoriei externe de stat în cuantumul şi în termenele coordonate la transmiterea cambiilor.

1) la anularea datoriilor pentru resursele energetice, în conformitate cu art.4 şi art.6 pct.4) ale Legii nr.336-XIV din 1 aprilie 1999 privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul electroenergetic, va determina suma veniturilor ratate de la includerea în tariful la gazele naturale a plăţii fixe în mărime de 4 dolari S.U.A., destinată serviciului datoriei externe de stat, şi va micşora Societăţii pe Acţiuni "Moldova-Gaz":

a) datoria faţă de bugetul de stat, conform situaţiei din 1 ianuarie 2000, pentru plata fixă în mărime de 4 dolari S.U.A., inclusă în tariful la gazele naturale, formată în perioada 1 iulie 1999 – 31 decembrie 1999;

b) suma de plată fixă în mărime de 4 dolari S.U.A., inclusă în tariful la gazele naturale, calculată pentru vărsarea în bugetul de stat pentru perioada 1 ianuarie 2000 – 7 februarie 2000;

2) va suspenda încasarea la bugetul de stat a sumei veniturilor din includerea în tariful la gazele naturale a plăţii fixe în mărime de 4 dolari S.U.A., care corespunde sumei veniturilor ratate în urma îngheţării, în anul 2000, a datoriilor societăţilor pe acţiuni: "Centrala Electrică de Termoficare nr.1", "Centrala Electrică de Termoficare nr.2", "Centrala Electrică de Termoficare Nord", "Termocom", întreprinderilor fondate în procesul reorganizării Asociaţiei Republicane de Producţie "Termocomenergo", în contul datoriei Societăţii pe Acţiuni "Moldova-Gaz" faţă de Societatea pe Acţiuni "Gazprom" din Federaţia Rusă pentru gazele naturale livrate în sumă de 90 milioane dolari S.U.A. preluate de către Guvern, şi nu va calcula Societăţii pe Acţiuni "Moldova-Gaz" penalităţi pentru nevărsarea, în termenul stabilit, în bugetul de stat a plăţilor menţionate.

[Art.261 introdus prin Legea nr.1410-XIV din 08.12.2000]

a) conform rezultatelor activităţii din anul 1999 – pînă la 25 aprilie curent;

b) conform rezultatelor activităţii din anul 2000 – trimestrial, nu mai tîrziu de 25 aprilie, 25 iulie, 25 octombrie şi 25 decembrie curent.

(2) Veniturile indicate la alin.(1) se repartizează Asociaţiei Republicane de Producţie "Termocomenergo" pentru acoperirea cheltuielilor neasigurate cu venituri proprii, conform rezultatelor activităţii din anul 1999 şi din anul 2000.

(3) Operaţiunile consemnate la alin.(1) şi (2) se reflectă în executarea de casă a bugetului de stat.

(2) O parte din suma încasată conform alin.(1), dar nu mai mult de 1200 mii lei, va fi transferată la un cont trezorerial special al Ministerului Afacerilor Externe şi va fi folosită, în limita alocaţiilor aprobate în devizul de cheltuieli al aparatului central al ministerului, la acoperirea cheltuielilor de deplasare peste hotare a funcţionarilor din aparatul central.

(3) Ministerul Afacerilor Externe este în drept:

a) să utilizeze la finanţarea misiunilor diplomatice mijloacele realizate din prestarea de servicii consulare peste hotare (în limita alocaţiilor aprobate la bugetul de stat pentru finanţarea cheltuielilor acestora, respectînd limitele lunare ale alocaţiilor);

b) să efectueze redistribuirea mijloacelor din prestarea serviciilor consulare, obţinute de către misiunile diplomatice, ce depăşesc limita alocaţiilor aprobate pentru întreţinerea acestora.

(4) Ministerul Finanţelor, în baza dărilor de seamă lunare ale Ministerului Afacerilor Externe, va reflecta în executarea de casă a bugetului de stat operaţiunile consemnate la alin.(2) şi (3). Darea de seamă privind încasarea şi utilizarea taxelor consulare pe luna decembrie se va prezenta pînă la 31 decembrie curent.

[Art.28 modificat prin Legea nr.1410-XIV din 08.12.2000]

(2) Operaţiunile indicate la alin.(1) vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă lunare prezentate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

a) în proporţie de 10 la sută din sumele încasate la bugetul de stat ca accize la vinurile în vrac, la vinurile din struguri, la vinurile din struguri saturate cu dioxid de carbon şi la divinuri (coniacuri), la un cont trezorerial special al Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare pentru finanţarea viticulturii, în baza unui regulament aprobat de Parlament;

b) în proporţie de 20 la sută din sumele încasate la bugetul de stat ca rezultat al aplicării tuturor tipurilor de sancţiuni financiare (amenzi), precum şi din sumele încasate la bugetul de stat conform hotărîrilor definitive ale instanţelor judecătoreşti, emise în baza cererilor de chemare în judecată, la conturi trezoreriale speciale pentru stimularea lucrătorilor din organele Ministerului Afacerilor Interne, ale Serviciului de Securitate şi Informaţii, ale Procuraturii, ale Curţii de Conturi, ale Serviciului Fiscal de Stat, ale Departamentului Controlului Vamal şi Departamentului Control Financiar şi Revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor, conform Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1046-XIII din 18 decembrie 1996;

c) în proporţie de 5 la sută din sumele încasate la bugetul de stat ca taxă de stat de la cererile ce se depun la judecătoriile economice, la un cont trezorerial special pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a acestor judecătorii, conform unui deviz aprobat de Guvern.

(2) Operaţiunile indicate la alin.(1) vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă prezentate de executorii respectivi de buget.

(2) Veniturile ratate de întreprinderile de transport prin acordare, conform legislaţiei, unor categorii ale populaţiei de înlesniri în transportul auto interurban şi internaţional – în limita a 6,8 milioane lei, în transportul feroviar – în limita a 13,1 milioane lei şi în transportul aerian în limita a 4,7 milioane lei, vor fi compensate prin stingerea datoriilor acestor întreprinderi faţă de bugetul de stat.

(3) Datoriile din anii 1997-1998 ale bugetului de stat faţă de întreprinderile agricole şi întreprinderile de prelucrare a laptelui, la compensaţia la lapte, calculate în temeiul art.20 alin.(5) şi (6) din Legea bugetului de stat pe anul 1997 şi al art.20 alin.(5)-(9) din Legea bugetului pe anul 1998, vor fi compensate prin stingerea datoriilor întreprinderilor respective faţă de bugetul de stat.

(4) Operaţiunile indicate la alin.(1)-(3) vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat.

(2) Din încasările totale ale accizelor la benzină şi motorină, 100% dar nu mai mult de 46,2 milioane lei pe an, se virează în fondul rutier.

[Alin.2 art.34 modificat prin Legea nr.1410-XIV din 08.12.2000]

(2) Întreprinderile care au pe teritoriul Republicii Moldova filiale transferă la bugetele indicate la alin.(1) de la reşedinţa filialelor partea impozitului pe venit calculată proporţional numărului de salariaţi ai filialei sau partea respectivă a impozitului pe venitul obţinut de filială.

(2) Veniturile realizate din privatizarea şi vînzarea patrimoniului de stat, şi anume:

a) din vînzarea acţiunilor statului investite în întreprinderi, se varsă integral la bugetul de stat;

b) din privatizarea şi vînzarea obiectivelor, inclusiv a construcţiilor nefinalizate, se varsă în proporţie de 60 la sută la bugetul de stat şi de 40 la sută la bugetul unităţii administrativ-teritoriale;

c) din vînzarea obiectivelor din fondul de imobile nelocuibile arendate, se varsă în proporţie de 25 la sută la bugetul de stat şi de 75 la sută la bugetul unităţii administrativ-teritoriale. Nu mai puţin de 50 la sută din mijloacele vărsate la bugetul unităţii administrativ-teritoriale se folosesc la finanţarea lucrărilor de reparaţie a fondului de locuinţe;

d) din vînzarea patrimoniului instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile, cu excepţia cazurilor expuse la lit.e) – g), se varsă integral la bugetul respectiv;

e) din vînzarea patrimoniului instituţiilor de cercetări ştiinţifice subordonate Academiei de Ştiinţe a Moldovei, vor rămîne la dispoziţia acestora pentru a fi utilizate în exclusivitate la renovarea bazei tehnico-materiale;

f) din privatizarea şi vînzarea obiectivelor şi patrimoniului unităţilor medico-sanitare finanţate de la bugetul de stat, se acumulează integral pe un cont trezorerial special al Ministerului Sănătăţii şi se utilizează în mod centralizat la înzestrarea tehnico-materială a unităţilor medico-sanitare din sectorul public, conform unui deviz aprobat de Guvern. Aceste operaţiuni vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă lunare ale Ministerului Sănătăţii;

g) din privatizarea şi vînzarea obiectivelor şi patrimoniului unităţilor medico-sanitare finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, vor rămîne la dispoziţia autorităţilor medicale teritoriale şi se vor utiliza conform devizelor aprobate de autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale respective pentru înzestrarea tehnico-materială a unităţilor medico-sanitare;

h) din vînzarea locuinţelor de stat către cetăţeni, se varsă integral la bugetul local.

(3) În cazul în care veniturile prevăzute la alin.(1) şi (2) lit.a)-d) nu sînt vărsate în termen la buget, organele Serviciului Fiscal de Stat percep prin executare silită plăţile respective, aplicînd penalităţi în conformitate cu art.39 alin.(1).

(4) Veniturile realizate din vînzarea pachetelor de acţiuni ale statului din întreprinderile sectorului electroenergetic vor fi utilizate la acoperirea deficitului bugetar. Din veniturile menţionate, 122 milioane lei vor fi îndreptate la achitarea datoriilor de creditor, înregistrate la 1 ianuarie 2000, această achitare fiind efectuată în limita alocaţiilor aprobate în buget.

(5) Din veniturile realizate din privatizare (cu excepţia veniturilor realizate din privatizarea conformă unor planuri individuale), cel mult 2 la sută se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat aferente pregătirii întreprinderilor către privatizare, organizării de licitaţii şi de concursuri, în baza unui deviz aprobat de Ministerul Economiei şi Reformelor şi de Ministerul Finanţelor.

(6) Ministerul Finanţelor, din veniturile realizate din privatizare, va transfera în capitalul social al Societăţii pe Acţiuni "Terminal", în scopul majorării acestuia, echivalentul în lei al sumei de 2065000 dolari S.U.A.

[Alin.6 art.36 introdus prin Legea nr.1230-XIV din 21.09.2000]

(2) Pentru acoperirea cheltuielilor proprii, instituţiile finanţate de la bugetul de stat sînt în drept să utilizeze, în modul stabilit de Ministerul Finanţelor, mijloacele băneşti realizate din arenda încăperilor. Partea cu care veniturile depăşesc cheltuielile, potrivit devizelor de mijloace speciale ale acestor instituţii, se varsă la bugetul de stat.

(3) Instituţiile finanţate de la bugetul de stat sînt scutite de plata arendei pentru folosirea încăperilor nelocuibile, luate în arendă de la instituţiile finanţate de la acelaşi buget, cu excepţia plăţii pentru serviciile comunale.

(2) Rata dobînzii şi mărimea penalităţii, prevăzute la art.1 alin.(5) şi (6) din Legea cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, reprezintă rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei la creditele pe termen scurt şi mediu în luna noiembrie a anului care precedă anul fiscal, şi marja respectivă.

(3) Agenţilor economici care furnizează mărfuri, execută lucrări sau prestează servicii instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile sau care valorifică investiţii capitale finanţate de la buget nu li se calculează penalităţi şi amenzi pentru decontările întîrziate cu bugetul proporţional datoriilor pentru aceste mărfuri, lucrări şi servicii, furnizate, executate şi prestate în limita alocaţiilor aprobate pentru scopurile respective. Agenţii economici menţionaţi nu vor calcula penalităţi instituţiilor bugetare pentru neefectuarea în termen a plăţilor la mărfuri, lucrări şi servicii în partea care se încadrează în limitele alocaţiilor bugetare aprobate.

(4) Agenţilor economici care au depus la trezorerie documente pentru transferul, de pe un cont pe altul, al plăţilor efectuate la buget, precum şi pentru transferul la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi la bugetul asigurărilor sociale de stat, în vederea achitării datoriilor la ele, al mijloacelor pe care le-au depus la bugetul de stat, nu li se calculează penalitate la sumele respective pentru perioada aflării documentelor în executare.

a) penalităţi de întîrziere pentru neefectuarea în termen a vărsămintelor la bugetul consolidat;

b) dobîndă şi penalităţi de întîrziere la creditele acordate de Ministerul Finanţelor;

c) penalităţi şi amenzi pentru încălcări depistate de organele Serviciului Fiscal de Stat, indiferent de perioada supusă controlului.

(2) Întreprinderea agricolă care se lichidează în conformitate cu Legea restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare nr.392-XIV din 13 mai 1999 (denumită în continuare Legea nr.392-XIV) este scutită de taxa pe valoarea adăugată, de impozitul pe venit (inclusiv de impozitul pe creşterea de capital generată de reevaluarea mijloacelor fixe), de alte impozite şi taxe aferente stingerii datoriilor ei istorice şi curente.

(3) Se consideră datorii istorice impozitele, penalităţile şi amenzile pentru perioada de pînă la 1 ianuarie 1999 ale întreprinderii agricole care se lichidează în conformitate cu Legea nr.392-XIV calculate de către organele Serviciului Fiscal de Stat după 1 ianuarie 1999, precum şi datoriile care s-au constituit pînă la 1 ianuarie 1999 faţă de bugetul consolidat şi de Ministerul Finanţelor la creditele şi la garanţiile de stat.

(4) Datoriile întreprinderii agricole care se lichidează în conformitate cu Legea nr.392-XIV, inclusiv dobînda, diferenţa de curs şi penalităţile calculate de alţi creditori pentru perioada de pînă la 1 ianuarie 1999 conform hotărîrilor judecătoreşti sau contractelor încheiate în baza hotărîrilor Guvernului, se consideră datorii istorice dacă acestea sînt confirmate documentar.

(5) Plăţile efectuate după 1 ianuarie 1999 la bugetul consolidat de către întreprinderea agricolă care se lichidează în conformitate cu Legea nr.392-XIV se consideră plăţi pentru stingerea datoriilor curente ale întreprinderii faţă de bugetul respectiv.

(6) Creditorului întreprinderii agricole care se lichidează în conformitate cu Legea nr.392-XIV, posesor de recipise trezoreriale de creanţe ale Ministerului Finanţelor, nu i se calculează, de către organele fiscale şi cele vamale, penalitate la impozitele şi taxele ce urmează a fi stinse prin compensarea sumelor reeşalonate, din ziua în care creditorul a prezentat declaraţie fiscală, vamală sau alte calcule fiscale şi pînă la compensarea plăţilor menţionate.

(7) În contul stingerii datoriilor curente ale întreprinderilor agricole care se lichidează în conformitate cu Legea nr.392-XIV se includ sumele compensatorii prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 1997 şi în Legea bugetului pe anul 1998, calculate şi necompensate întreprinderilor respective pentru producerea şi predarea laptelui.

(8) Creanţele cesionate către stat în contul stingerii datoriilor curente ale întreprinderii agricole care se lichidează în conformitate cu Legea nr.392-XIV se urmăresc de organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat la locul de evidenţă a debitorului.

(9) Termenul de stingere a soldului datoriei la creditul acordat de Ministerul Finanţelor Centrului Republican pentru Resursele Materiale "Moldresurse" se prelungeşte pînă la 31 decembrie 2000.

(10) Operaţiunile de predare a patrimoniului întreprinderii agricole care se lichidează în conformitate cu Legeanr.392-XIV, stabilite la art.15 alin.(1) din această lege, prin care se compensează datoriile ei istorice faţă de bugetul consolidat şi faţă de Ministerul Finanţelor la creditele şi garanţiile de stat, se reflectă, conform actelor de predare (dispoziţiilor de transmitere), în bilanţul contabil al autorităţilor administraţiei publice locale, al unităţilor de exploatare locale şi nu se reflectă în executarea de casă a bugetului consolidat.

(11) Operaţiunile de stingere prin compensare cu patrimoniu nebănesc a datoriilor curente ale întreprinderii agricole care se lichidează în conformitate cu Legeanr.392-XIV faţă de bugetul consolidat şi de stingere a recipiselor trezoreriale de creanţe ale Ministerului Finanţelor nu se reflectă în executarea de casă a bugetului respectiv.

(12) Alte particularităţi ale relaţiilor întreprinderilor agricole, incluse în Programul Naţional "Pămînt", cu bugetul de stat şi cu bugetele unităţilor administrativ-teritoriale sînt stabilite în Legea nr.392-XIV.

(13) Ministerul Finanţelor va prelua datoriile Companiei de leasing "Tehagroleasing", conform situaţiei din 31 decembrie 2000, aferente creditelor acordate de Ministerul Finanţelor în baza Legii bugetului de stat pe anul 1997 şi a Legii bugetului pe anul 1998, în limitele datoriilor curente, anulate anterior, conform art.17 al Legii nr.392-XIV de către comisiile pentru privatizarea întreprinderilor lichidate.

[Alin.13 art.40 introdus prin Legea nr.1410-XIV din 08.12.2000]

[Art.401 introdus prin Legea nr.1410-XIV din 08.12.2000]

(2) Guvernul este autorizat să redistribuie pe parcursul anului, în comun cu Comisia pentru buget şi finanţe a Parlamentului, alocaţiile la obiectivele menţionate la anexa nr.23, în dependenţă de volumele lucrărilor executate la obiective concrete, unor beneficiari concreţi, în limitele alocaţiilor totale prevăzute la bugetul de stat pentru finanţarea investiţiilor capitale.

(3) La solicitarea beneficiarilor de construcţie a obiectivelor prevăzute în programele investiţionale pe anii 1994-1999, Ministerul Finanţelor este autorizat să efectueze compensarea datoriilor lor de creditor existente la1 ianuarie 2000 faţă de agenţi economici (organizaţii de antrepriză, de transport, furnizori de materiale de construcţie şi de alte mărfuri, întreprinderi din complexul termoenergetic, prestatori de lucrări şi servicii la construcţia obiectivelor menţionate) în partea nefinanţată din alocaţiile prevăzute în programele investiţionale pe anii respectivi, inclusiv compensarea datoriilor care depăşesc limita stabilită pentru anul 1999 la unele obiective în limita soldului neutilizat din alocaţiile bugetare destinate investiţiilor capitale în anul 1999, prin stingerea datoriilor agenţilor economici la bugetul de stat. Aceste operaţiuni vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat.

(2) Repartizarea mijloacelor din fondul nominalizat la alin.(1) se va efectua în baza unui regulament aprobat de Parlament.

(3) Mijloacele fondului pentru susţinerea sectorului agrar nu sînt impozabile, nu pot fi sechestrate în scopul achitării datoriilor de creditor şi nu pot fi folosite la achitarea amenzilor sau la efectuarea altor plăţi, neprevăzute de regulament.

(4) Se creează în componenţa bugetului de stat un fond în sumă de 15 milioane lei pentru compensarea parţială a accizelor la motorina utilizată pînă la 1 decembrie 2000 de producătorii agricoli la aratul de toamnă.

(5) Mijloacele din fondul nominalizat la alin. (4) se vor utiliza conform unui regulament, aprobat de Guvern, care va prevedea volumul compensării din calculul a 15 lei la un hectar de teren arabil.

[Art.44 completat prin Legea nr.1264-XIV din 29.09.2000]

(2) Repartizarea seminţelor de porumb se va efectua nemijlocit producătorului agricol proporţional suprafeţei terenurilor afectate, în baza unui regulament coordonat cu Comisia pentru agricultură, industria prelucrătoare, ecologie şi dezvoltare rurală a Parlamentului şi aprobat de Guvern.

(3) Operaţiunile prevăzute la alin.(1) se vor reflecta în executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă lunare prezentate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare.

[Art.441 modificat prin Legea nr.1410-XIV din 08.12.2000]

[Art.441 introdus prin Legea nr.1059-XIV din 16.06.2000]

(2) Cheltuielile pentru plata energiei electrice utilizate la pomparea apei pentru irigare pînă la staţiile de distribuire se finanţează de la bugetul de stat în sumă de 5000 mii lei.

[Art.45 modificat prin Legea nr.1059-XIV din 16.06.2000]

(2) În modul indicat la alin.(1), se acoperă băncilor comerciale pierderile aferente creditelor fără dobîndă sau creditelor preferenţiale acordate:

a) victimelor represiunilor politice din anii 1917-1990;

b) participanţilor la cel de-al doilea război mondial;

c) participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova;

d) participanţilor la acţiunile de luptă din Afghanistan;

e) participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl;

f) cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale din august 1994;

g) invalizilor nevăzători de gradul I şi II;

h) familiilor cu 5 şi mai mulţi copii.

(3) Pentru anul 2000, se suspendă acordarea de credite bancare preferenţiale noilor cooperative de construcţie a locuinţelor.

a) fondul extrabugetar al Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii, prevăzut în anexa nr.24. Acumularea şi utilizarea mijloacelor din acest fond se vor efectua în baza unui regulament, aprobat de Guvern;

b) fondul ecologic naţional al Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului, prevăzut în anexa nr.25. Acumularea şi utilizarea mijloacelor din acest fond se efectuează conform Regulamentului privind fondurile ecologice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.988 din 21 septembrie 1998;

c) fondul extrabugetar al Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei pentru susţinerea financiară a unor măsuri din învăţămînt, prevăzut în anexa nr.26. Acumularea şi utilizarea mijloacelor din acest fond se vor efectua în baza unui regulament, aprobat de Guvern;

d) fondul extrabugetar pentru manuale al Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei, prevăzut în anexa nr.27. Acumularea şi utilizarea mijloacelor din acest fond se efectuează conform Regulamentului privind fondul extrabugetar pentru manuale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.448 din 9 aprilie 1998.

(2) Cheltuielile bugetului de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale aferente serviciilor indicate la alin.(1) se reflectă în executarea de casă a bugetelor respective.

(2) Este interzisă divizarea mijloacelor financiare prevăzute achiziţionării de mărfuri, lucrări şi servicii, care conduce la diminuarea intenţionată a valorii contractului sub nivelul a 100 mii lei pentru un anumit tip de marfă, lucrări sau servicii.

(3) Ministerul Sănătăţii este autorizat să centralizeze, în procesul executării bugetului, mijloace băneşti din contul alocaţiilor totale prevăzute la bugetul de stat pentru ocrotirea sănătăţii şi din contul mijloacelor prevăzute în devizele de cheltuieli ale unităţilor medico-sanitare în vederea procurării, pe bază de tender, a medicamentelor, articolelor de uz medical, utilajului medical şi transportului sanitar pentru unităţile medico-sanitare din subordine şi pentru bolnavii cărora, conform Legii nr.267-XIV din 3 februarie 1999 privind minimul de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat, tratamentul le este asigurat de stat, precum şi pentru tratarea bolnavilor, după caz, în străinătate.

(4) Contractele privind achiziţionarea de mărfuri şi de alte bunuri pentru completarea rezervelor materiale de stat se aprobă de Guvern.

(2) În anul 2000, contractarea de mărfuri, lucrări şi servicii, precum şi efectuarea de cheltuieli de către executorii de buget se fac numai în limita alocaţiilor repartizate instituţiilor respective, reduse cu suma datoriilor de creditor, existente la 1 ianuarie 2000, ale instituţiei. Contractele respective vor fi înregistrate în unităţile Trezoreriei de Stat. Contractele neînregistrate în modul stabilit sînt nule.

(2) De la persoanele juridice care au primit din partea instituţiilor finanţate de la buget mijloace cu titlu de credit sau de ajutor financiar se percepe la bugetul respectiv o sumă echivalentă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la creditele pe termen scurt şi mediu pentru toată perioada de utilizare a mijloacelor menţionate. În cazul în care de aceste mijloace a beneficiat o persoană fizică, plata se percepe de la conducătorul instituţiei finanţate de la buget.

(3) Sancţiunea prevăzută la alin.(2) se aplică de asemenea persoanelor juridice şi fizice care au primit de la instituţiile finanţate de la buget mijloace financiare sub formă de plată prealabilă, inclusiv pentru mărfuri şi servicii, pe perioada care depăşeşte termenul prevăzut în contract, (cu excepţia plăţilor prealabile pentru consumul de resurse energetice) precum şi persoanelor juridice pentru care au fost rambursate, din contul bugetului, creditele bancare acordate cu garanţie de stat. Termenul, stipulat în contract, de onorare a obligaţiunilor persoanei juridice şi fizice faţă de instituţia finanţată de la buget nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii mijloacelor financiare la contul de decontări.

(4) Sancţiunile indicate la alin.(1) şi (2) se aplică de către organele abilitate cu drept de control, în modul stabilit de legislaţie.

(5) În caz de nerambursare la scadenţă a împrumuturilor acordate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de la bugetul de stat, a împrumuturilor interne şi externe cu destinaţie specială acordate, conform actelor normative, prin intermediul Ministerului Finanţelor, a dobînzilor aferente, precum şi a mijloacelor dezafectate de la bugetul de stat pentru stingerea creditelor bancare acordate cu garanţie de stat, Ministerul Finanţelor este în drept să perceapă, în mod prioritar şi incontestabil, de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi, respectiv, de la agenţii economici, suma nerambursată. Achitarea datoriilor expirate, aferente creditelor acordate de Ministerul Finanţelor, se va efectua în următoarea succesiune: suma principală a creditului, dobînda şi penalitatea.

(6) Agenţii economici care au faţă de instituţiile finanţate de la buget datorii cu termenul de prescripţie expirat varsă la bugetul respectiv sumele echivalente acestor datorii.

(7) Agenţilor economici subiecţi ai activităţii de întreprinzător care achită în numerar obligaţiunile financiare ce depăşesc 10 mii de lei pe lună, contrar modului stabilit de efectuare prin virament a decontărilor cu alţi agenţi economici, li se aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din suma achitată în acest mod. Sancţiunile se aplică de către organele investite cu funcţii de control financiar şi fiscal, iar sumele încasate astfel se fac venit la bugetul de stat. Sancţiunile nominalizate nu se aplică la efectuarea decontărilor în numerar cu sau de către agenţii economici din sectorul agrar – proprietari sau arendaşi de pămînt, întreprinderile individuale, cooperativele de consum şi asociaţiile lor, deţinătorii patentelor de întreprinzător.

[Aart.56 completat prin Legea nr.1410-XIV din 08.12.2000]

[Aart.56 modificat prin Legea nr.1170-XIV din 26.07.2000]

(2) În caz de depistare a comercializării băuturilor alcoolice şi produselor din tutun de către titulari de patente de întreprinzător, bunurile nominalizate şi veniturile realizate din comercializarea lor se sechestrează în temeiul unei hotărîri judecătoreşti definitive.

a) să efectueze, în limitele anului bugetar, cheltuieli pentru răscumpărarea hîrtiilor de valoare de stat din mijloacele obţinute prin realizarea împrumuturilor interne de stat ulterioare şi dezafectarea temporară a mijloacelor bugetare;

b) să redistribuie alocaţiile aprobate la bugetul de stat pe anul 2000 în limitele unei ramuri (funcţii), în baza cerinţelor întemeiate ale executorilor primari de buget;

c) să efectueze, pînă la repartizarea alocaţiilor aprobate la bugetul de stat pe anul 2000, finanţarea lunară a instituţiilor bugetare de cercetări ştiinţifice în proporţie de 1/12 din alocaţiile aprobate pentru anul 1999;

d) să acorde împrumuturi de la bugetul de stat autorităţilor administraţiei publice judeţene, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi municipiului Chişinău;

e) să utilizeze temporar mijloace din disponibilul mijloacelor extrabugetare (inclusiv speciale) ale instituţiilor bugetare pentru efectuarea cheltuielilor prioritare ale bugetului de stat, cu rambursarea lor în anul 2001;

f) să efectueze, din contul încasărilor totale la bugetul de stat sau din contul sumelor real restabilite, cheltuieli care ar satisface cerinţele de deschidere a procesului de faliment şi de intentare a unor alte procese judiciare, inclusiv cheltuieli aferente proceselor judiciare de restabilire a mijloacelor de stat. Operaţiunile respective vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat;

g) în cazul adoptării sau modificării de acte normative ce vizează organizarea administrativ-teritorială sau trecerea unor instituţii publice din subordinea autorităţilor publice locale în subordinea autorităţilor publice centrale şi invers, să modifice relaţiile dintre bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale stabilite pe anul 2000;

h) să achite datoriile de creditor existente la 1 ianuarie 2000 în sfera cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative prevăzute în comanda de stat (efectuate prin contract) din contul alocaţiilor bugetare ale anului 2000, în limita soldului neutilizat în anul 1999;

i) să anuleze penalităţile calculate pentru neefectuarea în termen la bugetul consolidat a vărsămintelor contribuabililor, de la al căror cont au fost decontate sumele respective, dar care nu au fost vărsate de către instituţiile financiare din cauza insolvabilităţii lor declarate. Penalităţile încasate (achitate) vor fi trecute în contul altor plăţi;

j) să suspende, în limita anului bugetar, efectuarea plăţilor la bugetul consolidat decontate de pe conturile contribuabililor, dar nevărsate la bugetul respectiv de către instituţiile financiare declarate insolvabile;

k) să efectueze, în măsura posibilităţilor, prin intermediul Ministerului Sănătăţii, cheltuieli pentru finanţarea instituţiilor medico-sanitare din subordinea Căii Ferate din Moldova.

[Art.59 modificat prin Legea nr.1410-XIV din 08.12.2000]

a) va prelungi pentru anul 2001 termenul de circulaţie a hîrtiilor de valoare de stat în sumă de 360,7 milioane lei la preţ de cumpărare, procurate de Banca Naţională a Moldovei contra credite contractate de Guvern în anii 1993-1995;

b) va reînnoi contractele la creditele în sumă de 1315,2 milioane lei acordate cu garanţia hîrtiilor de valoare de stat, stabilind scadenţa pentru anul 2001;

c) va transfera la bugetul de stat, cel tîrziu la 15 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar, soldul venitului net obţinut prin metoda de casă, după deducerea cheltuielilor operaţionale, acoperirea datoriilor dubioase şi compromise, defalcarea cotelor de amortizare, după răscumpărarea hîrtiilor de valoare de stat obţinute de Banca Naţională a Moldovei, defalcarea a 20 la sută din venitul net rămas pentru fondul de rezervă şi după acoperirea pierderilor.

[Art.60 modificat prin Legea nr.1410-XIV din 08.12.2000]

a) va adopta, în termen de o lună, actele normative pentru majorarea salariilor în sfera socială;

b) va elabora, în termen de 2 luni actele normative respective şi va stabili data instituirii inspecţiei menţionate la art.14 alin.(7), informînd despre această acţiune partenerii comerciali externi;

c) va repartiza destinatarilor alocaţiile prevăzute la bugetul de stat pentru cercetări ştiinţifice;

d) va elabora şi va prezenta în regim de urgenţă Parlamentului spre examinare şi adoptare proiectele de legi cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, cu privire la tutun;

e) la stabilirea relaţiilor bugetului de stat cu bugetele judeţene, cu bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi cu bugetul municipal Chişinău în proiectul Legii bugetului pe anul 2001, va examina posibilitatea echilibrării bugetelor respective din contul veniturilor generale de stat;

f) va întreprinde, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, măsuri pentru reducerea, pînă la 5 la sută din veniturile bugetului consolidat, a cotei veniturilor încasate la buget prin compensare.

[Art.63 modificat prin Legea nr.1295-XIV din 13.10.2000]

[Vezi Legea nr.1410-XIV din 08.12.2000 anexa nr.1 "Rectificări la anexa nr.1 la Legea bugetului pe anul 2000"]

 [Anexa nr.1 modificată prin Legea nr.1059-XIV din 16.06.2000]

[Anexa nr.4 modificată prin Legea nr.1410-XIV din 08.12.2000]

[Anexa nr.5 modificată prin Legea nr.1297-XIV din 13.10.2000]

[Anexa nr.5 modificată prin Legea nr.1295-XIV din 13.10.2000]

[Anexa nr.5 modificată prin Legea nr.1209-XIV din 28.07.2000]

[Anexa nr.6 modificată prin Legea nr.1295-XIV din 13.10.2000]

[Anexa nr.6 modificată prin Legea nr.1209-XIV din 28.07.2000]

[Anexa nr.16 completată prin Legea nr.1185-XIV din 27.07.2000]

[Anexa nr.17 completată prin Legea nr.1172-XIV din 26.07.2000]

Notă: Vezi Rectificarea din Monitorul Oficial nr.63-64 din 01.06.2000 pag.3

[Anexa nr.23 completată prin Legea nr.1410-XIV din 08.12.2000]

[Anexa nr.23 în redacţia Legii nr.1059-XIV din 16.06.2000]