Acord de finanţare din 15.12.2016 pentru Programul transnaţional Dunărea 2014-2020 dintre Guvernul Republicii Moldova, Uniunea Europeană şi Ministerul Economiei Naţionale al Ungariei

ACORD BILATERAL

ACORD DE FINANŢARE

pentru Programul transnaţional Dunărea 2014-2020 între Guvernul

Republicii Moldova, Uniunea Europeană şi Ministerul Economiei

Naţionale al Ungariei

Chişinău, 15 decembrie 2016

 (în vigoare 24.07.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 229-243 art. 358 din 07.07.2017

* * *

Intrat în vigoare: 24.07.2017

Ordinul MAEIE nr.136-t-08 din 29.08.2019

Notă: Acordul ratificat prin Legea nr.12 din 02.03.2017

Notă: Vezi varianta engleză a Acordului

ACORD FINANCIAR

CONDIŢII SPECIALE

Comisia Europeană, în continuare “Comisia” reprezentând Uniunea Europeană în continuare “Uniunea”,

pe de o parte,

Guvernul Republicii Moldova, în continuare “Ţară Partener IEV” sau “Moldova” reprezentată de Cancelaria de Stat,

pe de altă parte, şi

Ungaria reprezentată de Ministerul Economiei Naţionale, Autoritatea de Management a programului de cooperare transnaţional “Interreg V-B Dunărea”,

cea de-a treia parte,

au convenit asupra următoarelor:

Articolul 1

Programul

(1) Uniunea acceptă să finanţeze, iar Moldova acceptă să primească finanţarea Programului de cooperare transnaţională, după cum este stabilit în Anexa I şi aprobat, cu înştiinţarea Statelor Membre participante şi beneficiarii IPA II prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei C(2015) 5953 din 20 august 2015.

“Interreg V-B Dunărea”

CCI: 2014TC16M6TN001

în continuare “Programul”;

şi în ceea ce priveşte participarea Moldovei la Program, prin Decizia Comisiei de punere în aplicare C(2015) 7150 din 16 octombrie 2015¹.

(2) Programul este finanţat din bugetul Uniunii în conformitate cu următorul act:

Regulamentul (UE) nr.232/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument european de vecinătate² (Regulamentul IEV, “IEV”) în special art.7(7).

Costul total estimat al Programului este de 268 783 958 euro, iar contribuţia maximă a Uniunii în cadrul IEV a Programului în favoarea Moldovei este de 5 000 000 euro în conformitate cu bugetul pentru anul 2015.

Programul necesită contribuţii speciale de la ambele părţi – cobeneficiarii proiectelor IEV şi Uniunea. Defalcarea contribuţiilor financiare este stabilită în Anexa III.

_____________________________

¹ Decizia de punere în aplicare Comisiei C(2015) 7150 din 16 octombrie 2015 conform Programului Anual de Acţiuni 2015 în favoarea Republicii Moldova pentru a fi finanţată din bugetul general al Uniunii Europene.

² OJ L 77, 15.3.2014, p. 27.

Articolul 2

Perioada de execuţie şi de eligibilitate

(1) Perioada de execuţie a Acordului Financiar începe odată cu intrarea în vigoare a prezentului Acord Financiar şi expiră peste 12 ani de la această dată.

(2) În Moldova cheltuielile urmează să fie eligibile pentru o contribuţie din partea IEV, în cazul în care acestea au fost suportate de către beneficiar şi plătite în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2023.

Articolul 3

Interpretarea

(1) Prevederile prezentului Acord şi ale anexelor se interpretează ca o completare a prevederilor cadrului de reglementare prevăzut la articolul 1.

(2) În cazul în care există divergenţe între prevederile Condiţiilor Speciale ale prezentului Acord şi anexele acestuia şi în special prevederile din Anexa IV (Condiţii Generale), prevederile ce se conţin în Condiţii Speciale ale prezentului Acord au prioritate.

În cazul în care există divergenţe între prevederile prezentului Acord şi prevederile actelor de bază prevăzute în articolul 1 (2) sau ale actelor adoptate ulterior, prevederile cuprinse în cadrul de reglementare au prioritate, iar prezentul Acord urmează să fie modificat şi corectat în conformitate cu articolul 73 din Condiţii Generale.

(3) Sub rezerva oricărei prevederi explicite contrar prezentului Acord, termenii folosiţi în prezentul Acord vor avea semnificaţia atribuită conform actelor de bază enumerate în Articolul 1 (2).

(4) Sub rezerva oricărei prevederi explicite din prezentul Acord, referinţe la prezentul Acord reprezintă referinţe la un asemenea Acord cu modificări, completări sau înlocuiri periodice.

(5) Orice referinţe făcute în prezentul Acord şi anexele acestuia la instrumentele Uniunii Europene sunt referinţe la instrumente cu modificări, completări sau înlocuiri periodice.

(6) Titlurile din prezentul Acord şi anexele acestuia nu au putere juridică şi nu afectează interpretarea acestuia.

Articolul 4

Nevalabilitatea parţială şi lacunele neintenţionate

Dacă o prevedere a acestui Acord este sau devine nevalabilă, sau dacă acest Acord conţine lacune neintenţionate acestea nu vor afecta valabilitatea altor prevederi ale prezentului Acord.

În conformitate cu articolul 73 din Condiţiile generale, Părţile vor modifica orice prevederi sau orice lacune nevalabile cu o prevedere valabilă, care este cât mai aproape posibil de scopul sau intenţia prevederii nevalabile.

Articolul 5

Date de contact şi adrese

Toată corespondenţa, ce ţine de punerea în aplicare a prezentului Acord financiar, va fi efectuată în formă scrisă, se va referi în mod expres la Program, după cum este indicat în articolul 1 (1), şi va fi expediată la următoarele adrese:

(a) pentru Comisie

Direcţia Generală politică regională şi urbană

B- 1049 Bruxelles – Belgia

E-mail: REGIO-TRANSNATIONAL-AND-INTERREGIONAL-COOPERATION@ec.europa.eu;

(b) pentru Guvernul Republicii Moldova

Cancelaria de Stat a Republicii Moldova

Clădirea Guvernului, Piaţa Marii Adunări Naţionale nr.1.

Chişinău MD 2033, Republica Moldova

E-mail: cancelaria@gov.md

(c) Pentru Ungaria

Autoritatea de Management pentru Programul Transnaţional Dunărea

Ministerul Economiei Naţionale

József nádor tér 2-4

1051 Budapesta, Ungaria

E-mail: danube@interreg-danube.eu

Articolul 6

Anexe

Cuprins al Acordului Financiar:

(a) Prezentele Condiţii Speciale;

(b) Următoarele Anexe, care sunt parte integrantă a Acordului:

i. Anexa I: programul de cooperare transnaţional interregional;

ii. Anexa II: planul financiar (angajamente financiare anuale parţiale);

iii. Anexa III: planul financiar (contribuţii financiare parţiale de către Uniune şi beneficiarii IEV pentru fiecare axă prioritară);

iv. Anexa IV: Condiţiile Generale.

Articolul 7

Prevederi de completare a Anexei IV

Prevederi de completare a Anexei IV:

(a) Întru completarea articolului 12 (2) din anexa IV statele membre participante au decis să aplice opţiunea d);

(b) Întru completarea articolului 33 (1) din anexa IV beneficiarul IEV a optat pentru utilizarea Ghidului practic privind procedurile de contractare în contextul acţiunilor externe ale UE;

(c) Întru completarea articolului 34 (1) din Anexa IV, aceste Condiţii Speciale permit participarea la cerere pentru propunerile entităţilor fără personalitate juridică;

(d) Întru completarea articolului 34 (5) din Anexa IV, eligibilitatea, după cum este definită în acel articol, nu mai este restricţionată în privinţa naţionalităţii, poziţiei geografice sau naturii solicitantului;

(e) Întru completarea articolului 40 (1) din Anexa IV, statele membre participante şi ţara partener IEV nu au autorizat o autoritate de audit să efectueze în mod direct funcţiile ei pe întreg teritoriu. Nu a fost specificat cazul, în care autoritatea de audit trebuie acompaniată de un auditor al unui stat membru sau al unei ţări terţe;

(f) Întru completarea articolului 41 (2) din Anexa IV, ţara partener IEV nu a împuternicit autoritatea de audit să efectueze în mod direct funcţiile prevăzute la articolul 127 din Regulamentul (UE) nr.1303/2013 pe întreg teritoriu acoperit de Program;

(g) Întru completarea articolului 44 din Anexa IV, Cancelaria de Stat nu a delegat rolul său de gestionare pentru coordonarea participării Moldovei în cadrul Programului;

(h) Întru completarea articolului 48 din Anexa IV, rata de cofinanţare şi valoarea maximă a asistenţei IEV pentru fiecare axă prioritară sunt definite şi stabilite în Anexa III;

(i) Întru completarea articolului 56 (3) din Anexa IV, metoda selecţionată pentru prezentul Program este cea care se referă la punctul b) din primul paragraf al prezentului articol;

(j) Întru completarea articolului 67 (3) din Anexa IV, ţările participante au decis să nu recupereze suma excesivă plătită, dacă suma care urmează să fie recuperată de la beneficiar, fără includerea dobânzilor, nu depăşeşte 250 euro contribuţia din asistenţa FEDR.

Articolul 8

Acord bilateral suplimentar

Ungaria şi Moldova au convenit că înţelegerile detaliate dintre ele nu trebuie să fie parte a prezentului Acord de Finanţare sub forma unei Anexe separate, deoarece toate subiectele sunt acoperite suficient de către Program, Condiţiile Generale şi Speciale, “Manualul solicitanţilor”, “Manualul de punere în aplicare”, “Ghidul de control” şi “Manualul de Asistenţă Tehnică” care au fost aprobate de Comitetul de Supraveghere.

Înţelegerile detaliate au stabilit în mod exhaustiv toate regulile, ce reglementează relaţia dintre autoritatea de management (inclusiv secretariatul tehnic), autoritatea de certificare şi autoritatea de audit a Programului şi autorităţile corespunzătoare din Moldova.

Articolul 9

Intrarea în vigoare

Prezentul Acord de Finanţare se consideră încheiată la data la care este semnat de către ultima parte, cu condiţia ca concluzia este făcută înainte de 31 decembrie 2016. Prezenta decizie intră în vigoare la data la care Comisia primeşte o notificare din partea Guvernului Republica Moldova, care confirmă îndeplinirea procedurilor sale interne necesare pentru intrarea sa în vigoare.

Prezentul Acord Financiar este întocmit în trei exemplare în limba engleză, unul dintre care este înmânat Comisiei, unul Guvernului Republicii Moldova şi unul Ungariei.

ANEXĂ partea 2.

Programul de Cooperare Transnaţional DUNĂREA

1. Strategia pentru contribuţia programului de cooperare la strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale.

1.1 Strategia pentru contribuţia programului de cooperare la strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi la realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale.

1.1.1 Descrierea strategiei programului de cooperare pentru a contribui la livrarea strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi pentru realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale.

1.1.1.1 Rolul programului de cooperare

Programele de cooperare teritorială europeană sunt destinate să completeze cu alte componente de program, cum ar fi “dezvoltarea rurală” sau “investiţii pentru creştere şi locuri de muncă” programe care au ca scop investiţiile în infrastructuri, întreprinderi şi oameni. Programele de cooperare sunt destinate în primul rând pentru integrarea teritorială în continuare, prin intensificarea cooperarea în domenii de politică specifice. Având în vedere dimensiunea bugetului total, programele de cooperare nu pot viza intervenţii de investiţii pe scară largă şi, în consecinţă, un impact economic major.

Programul Transnaţional Dunărea (DTP) este un instrument de finanţare cu un domeniu de aplicare specific şi un organism independent de luare a deciziilor care sprijină integrarea politicii în spaţiul dunărean în domeniile selectate în conformitate cu regulamentul CPR/FEDER legat de strategia SUERD. Viziunea strategică este “integrarea politică” sub nivelul UE (nu dublarea eforturilor în politica de integrare în UE - de exemplu TEN-T) şi deasupra nivelului naţional în domenii specifice de acţiune. Proiectele transnaţionale ar trebui să influenţeze politicile naţionale/regionale/locale ( “conducător/promotor de politică”).

În scopul atingerii unui grad mai ridicat de integrare teritorială a regiunii Dunărene, foarte eterogene, programul de cooperare transnaţională va acţiona ca un factor de politică şi de pionier pentru a aborda provocări comune şi nevoile în domenii de politică specifice în cazul în care cooperarea transnaţională este de aşteptat să dea rezultate bune prin dezvoltarea şi punerea în practică a cadrului de politici, instrumente, servicii şi investiţii pilot concrete, în cadrul cărora va fi solicitată complementarităţi puternice cu referire la SUERD.

Nevoile sunt legate de probleme, de modul de îmbunătăţire a cadrului instituţional de cooperare, cum să îmbunătăţească calitatea politicilor şi livrarea acestora şi modul în care să livreze soluţii prin investiţii concrete şi acţiuni - pilot inteligente.

Succesul implementării programului va depinde de selecţiile vizate de cele mai relevante intervenţii şi o creştere suplimentară a eficienţei procedurilor administrative şi o reducere a sarcinii administrative pentru beneficiari.

O lecţie clar învăţată în perioada 2007-2013 a fost că numărul de instituţii care sunt în măsură să preia funcţia de partener lider este limitat în mod clar pentru o varietate de motive. Astfel, programul pentru perioada 2014-2020 trebuie să fie dezvoltat cu o viziune în domeniile de cooperare în care actori competenţi şi idei fezabile pot fi într-un număr suficient.

Scopul este de a exploata pe deplin potenţialul în susţinerea unei creaţii echilibrate a grupurilor, platformelor, reţelelor, schimbul de forumuri de bune practici, precum şi iniţiative comune, acţiuni comune şi proiecte-pilot în comun pe întreaga zonă de cooperare.

Programul SEE 2007-2013

Cooperarea transnaţională are o tradiţie considerabilă în zona Dunării, încă din 1996, cu programul CADSES. Acesta a fost urmat de CADSES al II - lea până în 2007, când a fost creat Programul Sud Est European (PSE) cu unele ajustări geografice. Acesta poate fi considerat ca un predecesor direct al Programului Transnaţional Dunărea.

PSE avut drept scop îmbunătăţirea integrării şi competitivităţii într-o zonă atît de complexă şi diversă ca aria Programului Transnaţional Dunărea. Luând ca dovadă experienţele pozitive şi apreciate, se poate afirma că s-a reuşit. Acestea au devenit cele mai bune practici şi, de asemenea, urmează a fi luate în considerare pentru viitor. Unul dintre primele exemple de succes este decizia luată pentru a sprijini menţinerea sistemului de management integrat pentru fondurile IPA II şi ENI stabilit în cadrul PSE.

PSE a implicat 16 ţări participante, dintre care multe nu va fi o parte a Programului Transnaţional Dunărea, dar va continua cooperarea în cadrul Programului adriatico-ionic (Albania, Grecia, Italia). În noua perioadă, landurile germane Baden-Württemberg şi Bayern şi precum şi Republica Cehă vor fi incluse.

PSE a stabilit patru axe prioritare majore: Inovare, Mediu, Accesibilitate şi Creştere sustenabilă. Succesul programului este evidenţiat de numărul mare de proiecte finanţate - 122, cele mai multe dintre ele fiind bazate pe parteneriate mari dintre zece sau mai mult organizaţii. Acest număr arată că, dincolo de complexitatea zonei vizate de program, există o nevoie puternică şi voinţă de cooperare la nivel transnaţional în regiune. Programul Dunărea cuprinde aceste energii de cooperare şi le canalizează spre Obiectivele strategic stabilite la nivel macroregional al UE. Uşile închise de către SEE pot fi redeschise prin Programul Transnaţional Dunărea, prin valorificarea rezultatelor obţinute şi iniţializarea cooperării.

Programul Transnaţional Dunărea 2014 - 2020

În decembrie 2012, Comisia a prezentat opinia sa privind acoperirea teritorială a noului program, inclusiv Programul Transnaţional Dunărea, cuprinzind 14 ţări. În ianuarie 2013, o discuţie iniţială a avut loc la sediul Comisiei împreună cu participarea reprezentanţilor ţărilor implicate. În timpul acestei întâlniri, conexiunea între DTP şi SUERD, bazată pe interconectivitate şi sprijin reciproc, a fost evidenţiată.

1.1.1.2 Acoperirea geografică a zonei vizate de program

Aria programului acoperă nouă state membre (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Germania - Baden-Württemberg şi Bayern, România, Slovacia şi Slovenia) şi cinci Statele membre din afara UE (Bosnia şi Herţegovina, Moldova, Muntenegru, Serbia şi Ucraina - 4 provincii), fiind compus din 69 de regiuni NUTS2.

Geografic, zona DTP se suprapune cu teritoriul abordat de Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), care cuprinde, de asemenea, bazinul Dunării şi zonele montane (cum ar fi Carpaţi, Balcani şi o parte a Alpilor). Este cel mai internaţional bazin riveran din lume. Zona respectivă reprezintă o cincime din teritoriul UE şi este locuită de aproximativ 114 milioane de oameni. Varietatea mediului natural, diferenţelesocio-economice şi diversitatea culturală a diferitelor părţi ale zonei pot fi percepute ca provocări majore, dar de fapt, actualmente, aceasta prezintă oportunităţi importante şi un potenţial neexploatat.

Figura 1. Teritoriul Programului Transnaţional Dunărea

A se vedea harta din anexa 2.

1.1.1.3 Date importante ale ariei programului

Coeziunea economică a regiunii Dunării

Una dintre cele mai vizibile caracteristici ale zonei este nivelul disproporţionat al dezvoltării economice. În ceea ce priveşte puterea economică, partea de vest a zonei este considerabil înaintea altora. Cel mai folosit indicator în revelarea dezvoltării economice este Produsul Intern Brut, care pentru zona de program, este exprimat în valori pe cap de locuitor, se află sub media EU28 (ZEW et al 2014³). Analiza PIB-ului din regiune 2011 arată că cele două Regiuni participante din Germania sunt producătoare de aproape jumătate din PIB-ul întregii zone. Mergînd mai departe cu analiza, dezechilibrul este şi mai evident dacă se compară statele UE unde ponderea PIB-ului zonei ajunge la (88-90%), cu statele nemembre (10%). Cu toate acestea, rata de creştere a PIB-ului în perioada de timp 2003-2012, în partea de est a zonei, a fost de aproximativ 26% şi depăşeşte în mod semnificativ nivelul de creştere a ţărilor occidentale - 16% - ceea ce reprezintă o bază solidă pentru o coeziune crescîndă şi de reducere a decalajului de dezvoltare de nivel macroregional.

_____________________________

³ Centru de Cercetare Economică Europeană GmbH(ZEW), Institutul pentru cercetări economice aplicate (IAW),Institutul din Viena pentru Studii Economice Internaţionale (Martie 2014): Evaluarea Socioeconomică a Regiunii Dunărene, Starea regiunii, provocări şi strategii de dezvoltare.

Mai mult decât atât, chiar şi în cazul în care economiile din regiune sunt puternice, bazându-se pe IMM-uri, din cauza dificultăţilor structurale şi a nivelului mic de internaţionalizare a activităţilor lor, acestea nu sunt în măsură să exploateze pe deplin potenţialul existent. Pentru a ilustra acest lucru, se poate observa că, deşi IMM-urile sunt producătore a circa un sfert din totalul PIB-ului zonei, acest lucru nu se reflectă pe deplin în activităţile de export în cazul în care acestea au o pondere de doar 10%.

Ca un element cheie pentru creştere, pieţele forţei de muncă din regiune suferă de la consecinţele negative ale crizei economice pe care Europa le-a experimentat începînd cu anul 2008. Criza a dezvăluit problemele structurale ale economiilor din regiune, care a lăsat un semn dur asupra pieţei forţei de muncă, de asemenea, manifestat mai ales în nivelurile ratelor de ocupare a forţei de muncă. La fel ca în multe alte subiecte, imaginea zonei nu este omogenă, diferenţa manifestându-se foarte bine la acest nivel. În timp ce în partea de vest a ariei programului, ratele de ocupare a forţei de muncă variază între 70 şi 75%, în ţările estice, valorile sunt sub 55%, în cea mai mare parte regiunilor NUTS2, de multe ori la nivelul întregii ţări.

Analiza pieţelor forţei de muncă relevă faptul că eterogenitatea este mai mare şi că rădăcinile problemei sunt foarte diverse în analiza la nivel naţional chiar şi la nivel regional (CESCI Analiză Regională a Regiunei Dunărene). Una dintre cele mai importante probleme, cel puţin în partea de est a zonei de program, este nivelul pieţii muncii la negru, dar există şi alte obstacole importante care împiedică dezvoltarea acestui sector, ca şi nivelul de educaţie, nivelul investiţii şi mediul general de afaceri. În general, regiunile mai puţin dezvoltate economic sunt, de asemenea, mai puţin urbanizate, având o pondere importantă din forţa de muncă activă ocupată în sectorul agricol şi care prezintă un nivel mai ridicat al şomajului.

Figura 2. Disparităţile naţionale şi regionale în nivelul de ocupare a forţei de muncă în bazinul Dunării

A se vedea harta din anexa 2.

Cooperarea la nivel macroregional poate constitui un avantaj important în depăşirea dificultăţilor şi, chiar dacă nu există nici o soluţie universală aplicabilă peste tot, unele bune practici pot fi luate în considerare, în special legate de ocuparea forţei de muncă şi măsuri atipice în adaptarea sistemelor educaţionale la cerinţele pieţei.

Coeziunea socială a regiunii Dunării

Regiunea Dunării găzduieşte o diversitate fascinantă a culturilor. În ciuda fricţiunilor istorice din origini, această diversitate poate constitui un potenţial important pentru zonă, din moment ce social resursele încorporate în această diversitate se pot transforma în forţe motrice care pot oferi noi energii pentru acţiune şi dezvoltare. În plus faţă de provocările sale etnice, regiunea se confruntă cu provocări în alte domenii de incluziune socială, cum ar fi situaţia diferitelor grupuri marginalizate. Nevoile lor trebuie să fie abordate la nivelul societăţii în ansamblu, în caz contrar, aceasta ar prezenta o ameninţare serioasă pentru dezvoltarea durabilă a regiunii.

Dispersia populaţiei în aria programului nu arată aceeaşi eterogenitate ca şi în cazul altor caracteristici economice. Cu toate acestea, se poate observa că există o concentraţie în jurul oraşelor capitale şi alte oraşe economice şi culturale majore (de exemplu, München sau Stuttgart) cu o concentraţie de 4000 per/km², în timp ce minimele din punctul de vedere al densităţii sunt înregistrate în zonele montane. În medie, densitatea populaţiei variază între 50 şi 250 pers/km².

Dintr-o perspectivă a pieţei forţei de muncă, există diferenţe mari de performanţă pe piaţa muncii în toată regiunea Dunării. Diferenţa este deosebit de largă între ţările cele mai dezvoltate din regiune şi în ţările candidate cele mai puţin dezvoltate, cât şi în ţările de vecinătate. Ratele de participare sunt mai mici în acestea din urmă, precum şi ratele de ocupare, în special pentru tineri.

O valoare semnificativă a migraţiei de activitate poate fi observată în regiunea Dunării. Migraţia este un specific naţional (în special din mediul rural spre zonele urbane), transfrontaliere (în special de la ţările din Est spre Vest) şi externe (care provin din Asia şi Africa ţări).

Cele mai multe dintre ţările din regiunea Dunării, înfruntă problema îmbătrânirii populaţiei, fapt ce pune presiune asupra sistemele de protecţie socială. În afară de Ucraina, Slovenia şi Serbia, toate celelalte ţări sunt se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire în diferite intensităţi. Cele mai mari valori sunt prezente în Austria, Germania şi părţile centrale ale Bulgariei, unde numărul de cetăţeni peste vârsta de 65 de ani este aproximativ de două ori la fel de mult ca şi a celor cu vârsta sub 15 ani. Politicile trebuie să fie puse în aplicare pentru a dezvolta sistemul de asistenţă socială, care se va confrunta cu tot mai multe probleme, dar accentul, de asemenea, ar trebui să fie pus pe îmbunătăţirea condiţiilor tineretului din mediul rural şi din regiunile mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic.

Figura 3. Indicele privind îmbătrânirea populaţiei regiunii Dunării la nivel NUTS 3.

A se vedea harta din anexa 2.

Coeziune teritorială

Fragmentarea administrativă ridicată a regiunii Dunării reprezintă una dintre principalele provocări în ceea ce priveşte coeziunea teritorială a zonei. Liniile de demarcare a frontierei de stat impun diferite niveluri de obstacole administrative pentru intrarea şi deplasarea în interiorul regiunii, cu consecinţe importante asupra transporturilor, comunicării şi cooperării şi dezvoltării socio-economice. Nivelul de permeabilitate a limitelor de stat este în mare măsură diferit: de la frontierele practic non-existente între statele din Zona Schengen, prin graniţele statelor care nu sunt membre a zonei Schengen, graniţele ţărilor asociate UE şi ţările terţe învecinate.

Coeziunea teritorială a regiunii Dunării depinde de o policentrică şi echilibrată dezvoltare teritorială a regiunii Dunării. Regiunea Dunării este caracterizată prin zonele urbane mono-centrice, fără conexiuni transfrontaliere puternice. Această caracteristică creează posibilitatea de dezvoltare a regiunilor metropolitane policentrice, care este deja se manifestă în multe cazuri, prin formarea zonelor urbane funcţionale şi zone metropolitane europene de creştere puternică. Acest proces este încurajat de slăbirea limitelor dintre statele membre, dar implică, în cazul statelor nemembre, că graniţele să fie bariere în prezent.

Regiunea Dunării afişează o mare varietate de caracteristici (bio) geografice, şi prin urmare, o gamă largă de habitate. Varietatea este cauzată de mai multe tipuri de climă existente în zonă, consecinţă a diferitelor peisaje. Acest lucru face ca macro-regiunea în ansamblu mediu natural foarte valoros, cu caracteristici unice la nivel mondial. Valoarea mediului natural este recunoscut la nivel mondial, prin urmare, opt situri naturale din zonă fiind incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO. Cu toate acestea, activitatea umană, cum ar fi agricultura, industria, infrastructura, dezvoltarea, reglarea şi utilizarea intensă a apei, ameninţă conservarea acesteia şi dezvoltarea durabilă a întregii zone.

Elementul central al macro-regiunii este bazinul hidrografic al fluviului Dunărea. În cursul lungimii sale de 2,857 km râul colectează apele a 74 de afluenţi de pe o suprafaţă de 801,463 km² cu ecosisteme specifice şi valoroase. Acestea sunt, de asemenea, expuse intervenţiei umane, prin urmare, habitatele râurilor fiind adesea întrerupte de facilităţile de infrastructură pentru protecţie de inundaţii, generare de hidroenergie sau de alimentare cu apă.

Figura 4. Fluviul Dunărea şi afluenţii săi

A se vedea harta din anexa.

1.1.1.4 Procesul de identificare a nevoilor de cooperare transnaţională

Pentru o coordonare şi luare a deciziilor în timpul activităţilor de pregătire a programului, a fost înfiinţat un Comitet de programare în februarie 2013, fiind compus din reprezentanţi ai ţărilor participante. Pe lângă definirea conţinutului programului, printre sarcinile sale au fost incluse, de asemenea, consultările cu părţile naţionale şi internaţionale interesate, în vederea elaborării unui program, care, în timp, bazându-se pe agenda politică, abordează cel mai bine nevoilor emergente ale potenţialilor beneficiari şi grupuri-ţintă. În scopul de a încorpora experienţele practice ale cooperării transnaţionale în zonă, a fost iniţiat, de asemenea, un proces de consultare cu Secretariatul Tehnic Comun al Programului SEE. Intrările sale s-au dovedit a fi valoroase în evaluarea viabilităţii şi fezabilităţii potenţialului domeniu de activitate, din punct de vedere practic.

Comitetul de programare a organizat mai multe reuniuni în 2013, concluzionînd cîteva puncte de focalizare posibile, pentru conţinutul viitorului program şi fiind de acord cu structura instituţională pentru management. În iulie 2013, la Bucureşti, a fost subliniat faptul că o atenţie specială trebuie acordată cooperării instituţionale, inovării şi cercetării, mediului înconjurător şi utilizării eficiente a resurselor, transportului, la provocările schimbărilor climaterice, pentru stimularea reducerii emisiilor de carbon şi pentru educaţie. Cu toate acestea, nu a fost luată o decizie finală cu privire la priorităţile programului care urmează a fi susţinute. Discuţii şi analize aprofundate pentru realizarea unei intervenţii eficiente şi focusate asupra programului, s-au desfăşurat pe parcursul următoarelor reuniuni organizate în 2013 la Belgrad, Stuttgart şi Zagreb, şi 2014 la Ljubljana, Budapesta, Split şi Bruxelles.

Pentru a se asigura un amplu proces de identificare a provocărilor transnaţionale şi nevoilor din regiunea Dunării, a fost utilizat un sistem complex de instrumente, inclusiv o Analiză teritorială zonei, factori de producţie pe baza experienţei programului SEE şi consultări publice. Toate acestea au fost integrate într-un proces format din două etape, coordonate de către Comitetul de programare, ceea ce a dus la definirea celor mai stringente provocări şi nevoi pe care trebuie să le adreseze Programul Transnaţional Dunărea.

Ca un prim pas, pentru a avea o bază solidă pentru deciziile cu referire la priorităţile de program, viitoarea Autoritate de Management a contractat experţi externi pentru a pregăti o Analiza teritorială cuprinzătoare. Documentul a fost realizat din toamna anului 2013 şi până în prima jumătate a anului 2014, constatările şi concluziile sale fiind baza pentru redactarea conţinutului programului.

Această analiză este o examinare completă a zonei vizate de program, inclusiv teritorială, aspectele economice şi sociale, fără o orientare legată de obiectivele tematice definite de regulamentul privind dispoziţiile comune (CPR). Provocările identificate de analiza au fost un element important în procesul de luare a deciziilor Comitetului de programare în ceea ce priveşte obiectivele tematice relevante şi priorităţile de intervenţie pe care programul ar trebui să le abordeze. Mai mult decât atât, rezultatele analizei teritoriale au fost completate de experienţele acumulate pe parcursul perioadei de programare anterioară prin Programul Europa de Sud-Est. Acestea a oferit o contribuţie importantă în ceea ce priveşte aspectele practice ale cooperării transnaţionale în toată zona de program. Pe baza acestor elemente, în cadrul reuniunii Comitetului de programare care a avut loc la Ljubljana, în martie 2014, a fost realizat un acord în baza listei tematice pe care se va concentra Obiectivele Programului Transnaţional Dunărea, şi care a inclus TO1, TO6, TO7 şi TO11.

Într-o a doua etapă, pentru a avea o bază solidă pentru selecţia finală a priorităţilor de investiţii şi definirea obiectivelor specifice, priorităţile de investiţii preselectate au fost în consecinţă, în continuare cozelat şi detaliat de către o echipă externă de experţi responsabili cu elaborarea programului de cooperare. Provocările identificate în analiza teritorială efectuate de CESCI au fost abordate din perspectiva posibilităţilor oferite de Programul Transnaţional Dunărea. Acele elemente care au fost considerate compatibile au fost luate în considerare şi în continuare cercetate, în scopul de a determina câmpurile unde poate fi atins cel mai ridicat impact transnaţional.

Dezvoltarea intervenţiilor de program au inclus o procedură de consultare publică cuprinzătoare, care a oferit posibilitatea părţilor interesate să contribuie activ la elaborarea Programului de cooperare.

Acest moment dar şi analiza complexă a provocărilor şi nevoilor transnaţionale au permis Comitetului de programare să identifice elementele pe care sprijinul programului trebuie să se concentreze, acestea fiind baza pentru formularea specifice obiectivelor, rezultatelor şi acţiunilor.

Cadrul general de politică

Programul Transnaţional Dunărea a fost elaborat luând în considerare amplul cadru de politică care dirijează eforturie de dezvoltare la nivel macroregional, naţional şi regional. Procesul de elaborare a fost realizat în primul rând în baza obiectivelor şi priorităţilor identificate în cadrul unor strategii multitematice ale UE şi la nivel macroregional.

Strategia Europa 2020, ca instrument de coordonare a politicilor naţionale şi la nivelul UE pentru generarea şi menţinerea dezvoltării la nivelul UE, se concentrează asupra celor trei piloni ai conceptului de creştere: inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Mecanismul necesar pentru atingerea obiectivelor sus-menţionate include Programele Naţionale de Reformă care conţin obiective naţionale în vederea atingerii obiectivelor UE 2020.

Agenda teritorială a Uniunii Europene 2020 - Către o inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii Europă a regiunilor diverse (TA2020) vine să ofere orientări strategice pentru dezvoltarea teritorială, promovarea integrării dimensiunii teritoriale în cadrul politicilor diferite de la toate nivelurile de guvernare şi pentru a asigura punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020, conform principiilor coeziunii teritoriale.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) intenţionează să dezvolte politici coordonate şi acţiuni în zona bazinului hidrografic, consolidând angajamentele din Europa 2020, strategie pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, bazată pe patru piloni şi unsprezece domenii prioritare. Acestea vor aborda problemele - cheie ca mobilitatea, energia, biodiversitatea, dezvoltare socio-economică sau siguranţă. În conformitate cu obiectivele obiectivului de cooperare teritorială, Strategia nu se axează pe finanţare, ci mai degrabă pe consolidarea unei cooperări mai strânse în cadrul teritoriului în cauză. Un element-cheie al strategiei este de coordonare, prin încurajarea creşterii nivelului şi calităţii activităţilor de reţea, consolidarea cooperărilor interregionale existente, dar, de asemenea, promovarea noilor cooperări.

Strategia Europa de Sud-Est 2020 (PSE 2020) a fost lansată de către ţările participante în 2011, ca recunoaştere a faptului că o cooperare strânsă poate accelera atingerea obiectivelor în sectoarele-cheie. Inspirată din Strategia Europa 2020, PSE 2020 urmăreşte obiective similare ţinînd seama de particularităţile regionale. Documentul oferă îndrumare strategică importantă pentru statele nemembre din Balcanii de Vest în atingerea unui grad mai ridicat de convergenţă cu obiectivele UE 2020.

În plus, cadrele politice tematice au fost reflectate, în scopul unei bune abordări a necesităţilor în anumite sectoare determinate şi proiectarea programului cu luarea în considerare obiectivele identificate în domenii tematice specifice. Lista acestor documente strategice şi cadre de politici include:

♦ Directiva-cadru privind apa a UE (2000)

♦ Conectarea Europei TEN-T

♦ Strategia UE în domeniul biodiversităţii (2011)

♦ Cadrul de Aacţiuni prioritare NATURA2000

♦ Al 7-lea Program de acţiune al UE pentru mediu

♦ Pachetul energetic şi climatic al UE

♦ Planuri de eficienţă energetică/planuri SET

♦ Legea IMM Small Business

♦ Platforma de specializare inteligentă a UE

♦ Parteneriatul pentru inovare Dunărea

♦ Spaţiul European de Cercetare, agendelor strategice de cercetare elaborate în cadrul Iniţiativei comune de programare a Strategiei de dezvoltare

♦ Balcanii de Vest R pentru Inovare - WISE (elaborat cu Banca Mondială/CRC pentru monitorizarea progrPSElor înregistrate)

1.1.1.5 Cercetare şi inovare

Caracteristici

Sectorul de cercetare şi inovare este de o importanţă deosebită pentru regiune, deoarece aceasta poate crea valoarea adăugată necesară pentru a depăşi starea de înapoiere economică relativă a regiunii ca întregi, şi poate furniza răspunsurile necesare pentru noile provocări societale zonei trebuie să se confruntă, ca şi schimbările demografice sau migraţia. Câmpul prezintă disparităţi importante de pe Dunare la nivel de regiune, atât în ceea ce priveşte resursele sale alocate, ci şi în structurile şi umane sale resursele disponibile. În timp ce partea de vest a zonei este la un nivel de dezvoltare comparabil cu cele mai avansate ţări din Europa, partea de est este serios rămasă în urmă. Acest Situaţia este dezvăluit de tabloul de bord al Uniunii inovării 2014, care clasifică Bayern şi Baden-Württemberg landurile Germaniei ca fiind lideri de inovare la nivelul Uniunii, în timp ce cea mai mare parte a zonei este care aparţine grupului Inovatorilor Modest.

Figura 5. O Uniune a inovării Tabloul de bord 2014

A se vedea harta din anexa 2.

Distribuirea inegală a cercetării şi a capitalului de inovare se datorează în principal diferite condiţiile-cadru sectorul se confruntă în întreaga regiune. Gama largă de financiare alocaţiile şi politicile de reglementare a sectorului de cercetare sunt determinante instituţionale capacităţile actorilor implicaţi, ceea ce duce la niveluri diferite de performanţă. Valoarea totală a intermural cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare în 2011, a fost cuprinsă între 600 şi 1000 de Euro Germania şi Austria, în timp ce, cu excepţia Republicii Cehe şi Slovaciei, acestea nu au fost ajungând la 150 Euro. Ponderea ratelor PIB alocat acestui sector la nivel regional, în conformitate cu datele din 2010, singurele regiuni în care a fost atins obiectivul Europa 2020 de 3% au fost situate în Germania şi Austria. În timp ce ţările din partea centrală a programator Zona se alocă între 1 şi 2% până la cercetare şi dezvoltare la nivel regional, situaţia din sud şi partea de est a regiunii este mult mai rău, cu o majoritate covârşitoare de valori mai mici 0,5%.

Aceste disparităţi pot fi abordate printr-un nivel crescut de interconectivitate între actorii activi în acest sector, creând condiţiile necesare pentru o mai bună utilizare a potenţialului existent în regiunile mai puţin dezvoltate. Strategiile la nivel transnaţional în domeniul inovării şi o mai bună exploatare a unor principii de specializare inteligentă poate stimula cercetarea şi inovarea performanţa regiunii, prin o mai bună coordonare a capacităţilor, crearea de sinergii şi utilizarea complementarităţilor. Mai mult decât atât, fluxul de cunoştinţe şi informaţii prin intermediu a crescut al canalelor transnaţionale pot genera rezultate pozitive în ceea ce priveşte consolidarea cadrului instituţional şi cooperarea în elaborarea instrumentelor de guvernare, în scopul de a promova aceste activităţi.

Intensitatea transferului de cunoştinţe din sectorul ştiinţific către exploatatori afişează aceeaşi eterogenitate la nivel macroregional. În majoritatea regiunilor există dificultăţi serioase în transformarea rezultatelor ştiinţifice în succesul comercial, în principal din cauza săraci legături încrucişate între centrele ştiinţifice, autorităţile publice şi IMM-uri. Acest fenomen reprezintă o provocare serioasă pentru competitivitatea regiunii, deoarece inovarea are un efect pozitiv dovedit asupra dezvoltării şi performanţelor IMM-urilor, conducând în acelaşi timp pentru creşterea gradului de ocupare şi locuri de muncă de calitate mai bună. Cooperarea transnaţională poate contribui la o mai bună difuzare a cunoştinţelor ştiinţifice şi a rezultatelor şi poate întări capacitatea IMM-urile să îşi asume un rol activ în generarea de inovare sau de a exploata rezultatele academice sector. Mai mult decât atât, prin îmbunătăţirea nivelului lor de internaţionalizare, acţiunile transnaţionale pot crea reţele de difuzare importante, care vor îmbunătăţi în continuare performanţele lor şi vor contribuie la reducerea disparităţilor intraregionale.

În scopul de a promova creşterea durabilă şi favorabilă incluziunii a zonei vizate de program, alte aspecte ale inovare ar trebui abordată, cum ar fi ecoinovarea şi inovarea socială. Complexitatea aria geografică solicită noi abordări în ceea ce priveşte tehnologiile de mediu care ajută pentru a crea locuri de muncă ecologice şi să ofere un progres durabil pentru zonă. Având în vedere faptul că majoritatea ţărilor din regiune sunt importatoare de energia necesară, volatilitatea piaţa globală a energiei, şi nu în ultimul rând impactul asupra mediului al producţiei de energie asupra schimbărilor climatice, sunt necesare eforturi în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice. transnaţională iniţiative în acest sens, ar putea avea ca rezultat soluţii personalizate aplicabile în contextul Dunării

Regiunea, ţinând seama de caracteristicile specifice ale zonei.

Dezvoltarea sectorului de cercetare şi inovare se bazează pe resursa umană implicată în procPSEle. Statisticile arată un nivel scăzut al ocupării forţei de muncă în sectoarele mari consumatoare de cunoştinţe privind la nivel macroregional, cu necesitatea de a spori abilităţile şi competenţele în scopul de a sprijini utilizarea şi difuzarea rezultatelor inovării.

Mai mult decât atât, datorită situaţiei pieţei forţei de muncă, exploatarea posibilităţilor oferite de dezvoltarea culturii antreprenoriale, cu accent special pe sectoare inovatoare, poate oferi un sprijin valoros în dezvoltarea inovaţiei potenţialul regiunii. În acest sens, cooperarea transnaţională poate juca un rol important în adaptarea sistemelor de învăţare inovatoare şi de acest lucru, în creşterea adaptabilităţii forţei de muncă forţă la progresul tehnologic.

Mai mult decât atât, regiunea Dunării trebuie să abordeze probleme sociale importante care decurg din complexitatea şi specificul regiunii. Abordările tradiţionale nu sunt întotdeauna în măsură să aborde aceste corect şi temeinic, prin urmare, în multe privinţe acestea ar trebui abordate prin noi metode, politici şi instrumente dezvoltate prin utilizarea de instrumente de inovare socială. modele standard de intervenţie au un impact limitat, în special în ţările cu care se confruntă dificultăţi economice, de aceea metode noi, inovatoare pot ajuta la rezolvarea acestora, prin implicarea grupurilor relevante ale societăţii în abordarea problemelor.

În perioada 2014-2020 R EU & I politici se bazează pe o abordare de specializare inteligentă şi multe ţări dezvoltate cercetare şi strategii de inovare pentru specializare inteligentă (S3). provocări ca urmare a dezvoltării strategiilor S3 sunt lipsa de experienţă în de punere în aplicare S3 de către autorităţile regionale/naţionale şi limitate trans-interregionale şi colaborarea naţională în domeniile prioritare S3 similare din cadrul sectoarelor macro-regiuni. Ţările din regiunea Dunării/macro regiuni dispun de diferite niveluri de performanţă în domeniul inovaţiei. Prin urmare, provocările de creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi competitivitate în Dunărea macroregiune va fi abordat printr-un set coordonat de activităţi integrate prin conceptul S3, care ar putea contribui la identificarea priorităţilor concurenţiale C & I şi combinaţia potrivită de politici pentru a le atinge în concordanţă deplină cu viziunea, poziţionarea strategică şi strategiile S3 ţărilor dunărene/regiuni.

Abordarea acestor provocări prin intermediul Conceptului S3 ar putea satisface o coordonare mai eficientă între diferite părţi implicate în Procesul guvernanţei pe mai multe niveluri şi, prin urmare, să faciliteze punerea în aplicare a bine definit politicile de inovare competitive în macro-regiune. Ca urmare a abordării de specializare inteligentă în colaborare transnaţională, Dunărea regiuni/ţări pot ajunge la combinaţii unice de competenţe complementare, de a exploata lor competenţe în domeniul C & I, pentru a primi capacităţile de cercetare necesare, de a depăşi lipsa unei mase critice precum fragmentarea şi un acces mai bun lanţurile valorice globale. Abordarea transnaţională în sprijinul specializare inteligentă prin învăţare reciprocă consolidează, de asemenea, punerea în aplicare a S3 şi avansurigenerarea de proiecte transnaţionale de colaborare S3 în domeniile prioritare verticale şi orizontale C & I legate de probleme.

Provocări şi nevoia de cooperare

♦ Există o cooperare transnaţională insuficientă şi coordonare la nivel instituţional care trebuie să fie îmbunătăţită, în scopul de a consolida pe deplin de cercetare şi inovare potenţiale ale regiunii reducând în acelaşi timp disparităţile spaţiale

♦ Crearea unui mediu stimulativ pentru activităţile de cercetare şi inovare este dependente de promovarea unor politici adecvate, care nu sunt în vigoare în multe părţi ale regiune

♦ Fluxul modest de informaţii şi cunoştinţe între regiunile din aria programului se extinde diferenţele în activităţile de cercetare şi inovare, prin urmare, eforturile ar trebui să fie făcute pentru a crea canale de comunicare funcţionale şi eficiente

♦ Capacitatea IMM-urilor de a se adapta la inovare trebuie să fie sprijinită prin consolidarea transferul de informaţii şi încurajarea abordării helix de patru ori si in Domeniul de ecoinovare

♦ Este necesar de a dezvolta abilităţi şi competenţe, în scopul de a face posibilă Generarea şi utilizarea rezultatelor activităţilor de cercetare şi inovare, precum şi transferul acestora în economie pentru a face faţă provocărilor societale

1.1.1.6 patrimoniul cultural şi turism

Caracteristici

Pe lângă biodiversitatea fascinantă a regiunii, aria Programului Transnaţional Dunărean reprezintă una dintre cele mai bogate regiuni din Europa, în ceea ce priveşte varietatea de culturi. Diversitatea de grupuri etnice (aproape 30), cu limbile lor proprii, religii, arhitecturi şi tradiţii a pus o imprimare individuală în zonă. Se poate observa că, în majoritatea cazurilor, valoarea patrimoniului cultural a fost recunoscut şi există un număr mare de obiecte puse sub protecţie. Acest lucru este dovedit de numărul impresionant de monumente incluse în patrimoniu mondial, care pot fi găsite în Regiunea Dunării. Există 65 de monumente ale patrimoniului mondial din zonă, care sunt completate de 8 rezervaţii de patrimoniu natural, creând în total o destinaţie foarte atractivă pentru turism, inclusiv ecoturism. Cu toate acestea, pentru a se valorifica în mod corespunzător aceste active prin turism, sunt necesare eforturi pentru îmbunătăţirea gestionării acestora, atât în ceea ce priveşte păstrarea patrimoniului natural şi dezvoltarea unor metode de exploatare durabilă.

Un cadru de politici pentru coordonarea unor astfel de acţiuni de promovare a regiunii Dunării ca destinaţie turistică nu este încă pus în aplicare. De asemenea, există diferenţe mari între ţări în ceea ce priveşte capacitatea de cazare şi atractivităţii. În conformitate cu analiza CESCI, Austria este lider, cu peste 12.000 de vizitatori pe noapte/1.000 locuitori, Croaţia este în urmă cu 8.000, in timp ce Slovenia este peste 4.000. Alte state precum Republica Cehă şi Germania. Ungaria, Slovacia, Bulgaria arată un potenţial de 2.000 de persoane pe noapte/1.000 de locuitori. România exploatează potenţialul său turistic la cea mai mică măsură, fiind sub 2.000 de persoane pe noapte/1.000 de locuitori.

Figura 6. Patrimoniu cultural mondial în regiunea Dunării

A se vedea harta din anexa 2.

Diversitatea culturala poate reprezenta un potenţial ridicat de dezvoltare, coexistenţa numeroaselor etnii, grupuri lingvistice şi religioase creând premise pentru o comunicare mai uşoară şi o cooperare mai intensă. Această diversitate culturală istorică este şi mai întărită de numărul mare de imigranţi. Acestea contribuie la identitatea culturală a regiunii are o influenţă importantă la devoltarea pe viitor a regiunii. Mediul specific al multiculturalismului reprezintă o sursă pentru dezvoltarea creativităţii culturale şi pentru a stimula industriile creative, ceea ce poate duce la o mai şi locuri de muncă mai bune, atât în domeniile legate de cultură şi în turism, precum şi, crescând astfel atractivitatea regiunii.

Provocările şi nevoile de cooperare

♦ Este necesară îmbunătăţirea capacităţilor de guvernare şi de coordonare pentru conservarea şi valorificarea resurselor culturale şi naturale

♦ Este necesară promovarea legăturilor între diferite atracţii turistice în Regiunea Dunăreană mărind importanţa turistică a întregii regiuni

♦ Este necesar să se protejeze peisajul viu al bunurilor culturale regionale şi sprijinirea legăturilor acestora ca instrumente de cooperare şi dezvoltare a unei identităţi pentru Regiunea Dunăreană.

1.1.1.7 Ecosistemele şi biodiversitatea

Caracteristici

Regiunea Dunării cu zonele joase şi munţi este un ecosistem unic, constând dintr-un mare număr de regiuni geografice cu habitatele lor specifice şi cu peisaje deosebite şi formaţiuni geologice. Recunoscând importanţa lor, ţările din regiune desemnează suprafeţe mari pentru conservarea acestei bogăţii. Există 70 parcuri naţionale şi mai mult de 1.000 de zone naturale, acoperind un spectru larg de valori naturale. Cooperarea internaţională poate crea platforma necesară pentru a sprijini conservarea naturii şi a biodiversităţii şi pentru înfiinţarea condiţiilor de valorificare economică durabilă a acestor valori naturale, atât cu privire la guvernare şi la nivel de acţiune practică.

Figura 7. Zonele protejate din regiunea Dunării

A se vedea harta din anexa 2.

Dezvoltarea regiunii şi presiunea creată în creştere intervenţiile umane a dus la o fragmentare ridicată a peisajelor, în principal, din cauza instituirii reţelelor de transport, schimbări în utilizarea terenurilor, de exploatare forestieră şi incendii. Acest proces a avut o influenţă negativă privind biodiversitatea, deoarece a creat zone mari artificiale care sunt aproape inutilizabile. Pe lângă efectele negative ale creşterii zonelor artificiale, fragmentare a redus considerabil teritoriile cu relaţii ecologice coerente, habitatele naturale fiind, în unele cazuri, grav afectate. Acţiuni transnaţionale pot asigura cadru pentru dezvoltarea politicilor relevante orientate spre susţinerea unei reţele ecologice funcţionale. Utilizarea intensivă şi dezvoltarea infrastructurilor ecologice, împreună cu creşterea şi capacitatea coordonată de apă şi de gestionare a protecţiei naturii poate reprezenta unele acţiuni eficiente în această direcţie.

Figura 8. Fragmentarea peisajului în regiunea Dunării

A se vedea harta din anexa 2.

Provocările şi nevoile de cooperare

♦ Nivelul ridicat de fragmentar e a zonelor biogeografice şi habitatele naturale trebuie să fie redusă şi ar trebui să fie create coridoare ecologice transnaţionale coerente

♦ Mijloacele de valorificare durabilă a zonelor de conservare naturală trebuie să fie identificate şi puse în practică la nivel transnaţional

1.1.1.8 Schimbare şi de gestionare a riscurilor climatice

Caracteristici

Un element central al cooperarării internaţională în regiunea Dunării este managementul bazinelor acvatice. Bazat pe Directiva-cadru privind apa, Planul de management al bazinului fluviului Dunărea (DRBMP) defineşte obiective generale pentru protecţia şi îmbunătăţirea bazinelor hidrografice şi durabile, precum şi utilizarea pe termen lung a resurselor de apă. În acest cadru, ţările pregătesc Planuri de gestionare a bazinelor de apă, dezvoltă unele instrumente de monitorizare şi măsurare de îmbunătăţire a calităţii apei şi echilibrului ecologic. În scopul de a maximiza efectul lor, este nevoie de cooperarea la nivel internaţional între ţările implicate. Iniţiativele transnaţionale pot susţine această activitate.

Din cauza profilului său geografic, regiunea Dunării este expusă la inundaţii, de multe ori la scară impresionantă şi în mod frecvent. Statistic, România este ţara cea mai afectată de acest fenomen cu Directiva pentru cel mai mare număr de regiuni cu mai mult de nouă evenimente majore de inundaţii avute loc între 1998 şi 2009. Ungaria, Slovacia şi Serbia ar putea fi, de asemenea, considerate ca fiind ţări cu o importantă expunerea la un număr mare de inundaţii majore, în timp ce Slovenia şi Muntenegru sunt cele mai sigure din acest punct de vedere. Acţiunile în timpul acestui tip de condiţii extreme trebuie să fie coordonate, dat fiind că în cele mai multe cazuri caracterul lor este internaţional. Acţiuni transnaţionale pot servi drept instrument pentru îmbunătăţirea preciziei de prognoză, de pregătire şi a capacităţii de intervenţie într-un mod coordonat.

Figura 9. Apariţia inundaţiilor majore în regiunea Dunării

A se vedea harta din anexa.

Dincolo de inundaţii şi expunerea resurselor de apă pentru elemente poluante, alţi factori de risc punând în pericol habitatele naturale şi umane din regiune, sunt: accidentele industriale, incendii sau seceta. Nu în ultimul rând, un fenomen foarte relevant este schimbările climatice, care creşte apariţia riscurilor menţionate anterior, ceea ce impune o ameninţare asupra întregii regiuni. Cea mai mare vulnerabilitate în legătură cu schimbările climatice şi consecinţele sale negative, sunt specifice părţii de est a zonei vizate de program, în timp ce situaţia este mult mai bună în partea de vest (În special Germania).

Iniţiativele transnaţionale pot genera politici coordonate şi capacităţi operaţionale pentru reacţia internaţională în cazul apariţiei diferitelor tipuri de riscuri. Schimbările climatice abilităţi de adaptare deja dezvoltate în unele părţi ale regiunii, pot servi drept cele mai bune practici pentru restul zonei. Prin transferarea acestor cunoştinţe capacitatea de guvernare a zonei din domeniile legate de riscurile de mediu pot fi îmbunătăţite în mod considerabil.

Figura 10. Vulnerabilitate la schimbările climatice în regiunea Dunării

A se vedea harta din anexa 2.

Provocările şi nevoile de cooperare

♦ Este nevoie de o coordonare internaţională a politicilor legate de gestionarea apei în cadrul DRBMP, dat fiind că apa reprezintă o resursă esenţială a regiunii

♦ Sisteme eficiente de gestionare a dezastrelor transnaţionale sunt necesare a fi create pentru dezvoltarea capacităţii de intervenţie şi pentru a limita pagubele

♦ Este necesar să se dezvolte strategii transnaţionale şi planuri de acţiune, în scopul de a gestiona provocările reprezentate de schimbările climatice

1.1.1.9 Transport şi mobilitate

Caracteristici

Datorită poziţiei sale geografice, zona Dunării reprezintă un important coridor de transport atât pe direcţia nord-sud şi pe axa est-vest. Derivând din ea, există o densitate considerabilă TEN-T multimodală către reţeaua desemnată, fiind în diferite stadii de punere în aplicare: Scandinavian-mediteranean (Coridorul 1), Marea Baltică-Marea Adriatică (Coridorul 4), orientarea EstMed (Coridorul 5), Rin-Dunăre (Coridorul 8), şi Marea Mediterană (Coridorul 9). Realizarea acestuia este susţinută în principal, prin intermediul mecanismului Conectarea Europei (MCE), şi a sa operabilitate va crea o infrastructură de înaltă performanţă pentru mobilitatea intra-regionale şi externă. Cu toate acestea, pe lângă căile majore, regiunea Dunării se confruntă cu probleme importante în ceea ce priveşte accesibilitate în special pentru zonele situate în afara coridoarelor menţionate. Conectivitatea acestei regiuni la reţelele TEN-T prin nodurile secundare şi terţiare este de importanţă majoră pentru asigurarea condiţiilor de creştere în zonă. Cu toate acestea, pentru a asigura viabilitatea şi eficienţa corespunzătoare, acest proces trebuie să fie integrat şi coordonat la nivel macro- regional. Datorită faptului că astfel de mecanisme de coordonare încă nu există, Programul Transnaţional Dunărean poate ajuta la crearea unei strategii comune privind transportul în zonă.

În ceea ce priveşte viteza şi eficienţa transportului de marfă este un factor cheie de succes pentru competitivitatea la nivel mondial, o atenţie deosebită trebuie acordată pentru dezvoltarea unor lanţuri logistice viabile în cadrul macro- regiunii. Lipsa unor reţele complet multimodale (rutier, feroviar, aerian, transportul pe apă) reprezintă un punct slab care ar trebui abordat. În afară de calitatea şi cantitatea elementelor de infrastructură, conectivitatea şi mobilitatea pot fi, de asemenea, crescute, prin îmbunătăţirea managementul transportului strategic, cum ar fi coordonarea între servicii, sisteme intermodale conectate, facilităţi de transport existente, care toate împreună abordează probleme legate de siguranţa transportului sau discontinuitate la nivel transfrontalier. Acestea pot elimina în continuare blocaje de reţea şi a contribui la exploatarea potenţialului său în ceea ce priveşte mobilitatea. Rezultate eficiente în acest sens poate fi realizate cel mai bine în cadrul abordărilor transnaţionale.

Transportul reprezintă un domeniu major de interferenţă între activitatea umană şi biodiversitatea. Transportul poate contribui la fragmentarea fizică a mediilor şi a habitatelor naturale, dar în acelaşi timp reprezintă, de asemenea, o sursă importantă de poluare a aerului sau a zgomotului. Una dintre caracteristicile cele mai distinctive din regiune, în ceea ce priveşte transportul, este fluviul Dunărean, ca parte importanta a Coridorului Rin-Dunărean TEN-T. Transportul pe cale navigabilă are un impact relativ redus asupra mediului, deci crearea unui sistem eficient de transport multimodal în regiune poate deveni o forţă motrică de sprijin pentru dezvoltarea durabilă a acesteia.

Transport pe apă trebuie să respecte Directiva-cadru privind apa şi Planul bazinului Dunărean de management (DRBMP). Proiectele de navigaţie urmează să ţină seama în mod corespunzător de cerinţele Directivei-cadru privind apa, în special articolul 4 alineatul (7), dacă este cazul.

Figura 11. accesibilitate Potenţialul multimodal

A se vedea harta din anexa.

Provocările şi nevoile de cooperare

♦ Pentru a reduce nivelul scăzut de accesibilitate a zonelor, în afara coridoarelor TEN-T, este necesar să se stabilească un sistem inovator şi durabil de mobilitate

♦ Pe lângă dezvoltarea infrastructurii, sunt necesare eforturi privind managementul strategic pentru creşterea eficienţei transportului public în zonele urbane şi rurale funcţionale, precum şi pentru îmbunătăţirea nivelului de siguranţă a reţelelor de transport în regiune

♦ Este necesar de a exploata pe deplin potenţialul regiunii în ceea ce priveşte mobilitatea prin dezvoltarea huburilor multimodalei/reţele eficiente

♦ Efectele negative ale transportului şi fragilitatea relativă a echilibrului ecologic necesită identificarea unor soluţii inovatoare pentru a reduce impactul asupra mediului

1.1.1.10 Energie

Caracteristici

Aprovizionarea cu energie este coloana vertebrală a creşterii economice, şi, prin urmare, insuficienţa sau lipsa acesteia devine un factor de constrângere pentru dezvoltarea economică. Regiunea Dunării, spre deosebire de statele membre ale UE şi în alte ţări din întreaga lume, se confruntă cu imense provocări în sectorul energetic. Diversitatea sistemelor de producţie/distribuţie a energiei, precum şi obiectivelor de eficienţă energetică la nivel european, necesită pregătirea planurilor naţionale pentru o o mai bună utilizare a surselor existente şi un nivel mai ridicat de securitate energetică.

În ceea ce priveşte consumul de energie, datorită nivelului ridicat de dezvoltare şi intensificarea activităţii economice, partea de vest a regiunii Dunării are un nivel mai ridicat de consum al energiei faţă de partea de est. Pe de altă parte, ele sunt, de asemenea, lideri în domeniul energiei de producţie, având o pondere importantă de energie, rezultată din utilizarea surselor regenerabile de energie. Elementele-cheie pentru a asigura securitatea aprovizionării reprezintă diversificarea surse de energie şi de transport de energie, precum şi dezvoltarea sistemelor de infrastructură energetică (transport şi distribuţie). Regiunea Dunării trebuie să se confrunte cu pierderi mari de reţea care sunt peste 10%, în majoritatea ţărilor, crescând în mod semnificativ transmiterea şi taxele de utilizare a sistemului de distribuţie.

Subiectul este o problemă tipică în care abordarea macroregională este PSEnţială pentru a se asigura planificare regională mai eficientă, mai ales că există o lipsă considerabilă de cooperare între ţările din regiunea Dunării în domeniul energiei.

Provocările şi nevoile de cooperare

Sunt necesare

♦ măsuri coordonate în diferitele sectoare ale energiei producţie/distribuţie/utilizare, în scopul de a asigura un sistem de aprovizionare stabil în regiune.

♦ Este necesar de a consolida interconectarea transmisie/distribuţie reţele, crearea unor pieţe energetice regionale funcţionale, îmbunătăţirea eficienţa energetică sau o mai bună utilizare a potenţialului în domeniul energiilor regenerabile, prin urmare, sporirea siguranţei aprovizionării cu energie a regiunii

1.1.1.11 Guvernare

Caracteristici

Zona Programului Dunării Transnationale se caracterizează printr-o fragmentare administrativă foarte mare, macroregiunea fiind compusă din 14 state de dimensiuni foarte diferite şi structuri administrative. Pe lângă diferitele principii care stau la baza previziunilor sisteme administrative, ţările din regiune sunt la un alt nivel de guvernare performanţă, reflectând diferitele căi de dezvoltare. Ca urmare, ţările afişează diferite capacităţi instituţionale cele mai multe dintre ele căreia îi lipseşte strategic şi operaţional capacitatea de a răspunde la provocările, deoarece utilizarea oportunităţilor de investiţii puse la dispoziţie de Fondurile europene ca o sursă majoră de dezvoltare. În acest sens, potrivit CE “Strategic Raport privind punerea în aplicare a 2007 - 2013”, publicat în octombrie 2013, o mare parte din ţări din Regiunea Dunării sunt clasate în partea de jos a 27-UE Indicele ratei de absorbţie a fondurilor structurale.

Mai mult, implicarea societăţii civile şi a altor părţi interesate în procesul de luare a deciziilor procPSE este încă limitată în părţi mari ale zonei vizate de program, prin urmare, diminuarea impactului intervenţiile.

Cu unele excepţii (una dintre cele mai bune exemple de cooperare transnaţională eficiente în domeniul de guvernare este Comitetul Internaţional pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), există o lipsă a capacităţii de utilizare a potenţialului cooperării teritoriale în îmbunătăţirea guvernanţei, chiar dacă există unele domenii de politică foarte relevante, care pot fi abordaet în mod eficient doar într-un cadru comun, transnaţional. Acţiunile transnaţionale pot contribui la îmbunătăţirea acestei capacităţi, dar, de asemenea, să promoveze bunele practici legate de livrarea serviciilor publice şi pentru a încuraja schimbul de experienţe, în scopul de a contribui mai bine la obiectivele UE.

Abordarea de abordare a problemelor într-o manieră integrată la nivel transnaţional, a fost deja recunoscut ca un instrument eficient de către ţările situate în bazinul hidrografic al Dunării. Rezultatul acestui proces a fost Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, aprobată de statele membre în aprilie 2011. Acesta este conceput pentru a stimula dezvoltarea zonei prin cooperare, concentrându-se pe patru piloni şi unsprezece domenii prioritare. Strategia macroregională ajută la formularea unor obiective politice comune şi sprijină o mai bună coerenţă a politicilor UE în Regiunea Dunării. Sistemul de guvernanţă al strategiei se bazează pe coordonatorilor de domenii prioritare, care să asigure punerea în aplicare a domeniilor prioritare prin planificarea şi furnizarea asistenţă tehnică pentru atingerea obiectivelor asumate. Astfel, activitatea lor este fundamentală pentru implementarea cu succes a strategiei şi pentru generarea transnaţională de bună calitate proiecte.

Chiar dacă începutul este promiţător, pe baza experienţei acumulate, există unele elemente ale punerea în aplicare care trebuie să fie consolidate sau dezvoltate, în scopul de a spori şi mai mult funcţionarea şi eficienţa sistemului deguvernare a lui SUERD. Transnationala Dunării Programul poate contribui la aceste eforturi prin acordarea de asistenţă pentru guvernanţa strategie, fie prin sprijinirea activităţii PAC-urile sau prin asigurarea faptului că o calitate corespunzătoare, matur proiecte sunt pregătite pentru punerea în aplicare a obiectivelor SUERD. Mai mult decât atât, programul poate a spori sentimentul de proprietate prin furnizarea platformei de comunicare între diferite părţile interesate care reprezintă organismele guvernamentale regionale şi de societatea civilă.

Provocările şi nevoile de cooperare

♦ Utilizarea fondurilor FEDR ca sursă pentru investiţii este relativ redusă datorită limitat capacitatea sistemelor naţionale, care pot fi ameliorate prin transferul transnaţional de experienţe

♦ Potenţialul cooperării transnaţionale în schimbul de bune practici şi coordonarea politicilor nu este suficient explorate în abordarea majoră a societăţii provocări în regiune

♦ Luarea deciziilor a sistemelor administrative ar trebui îmbunătăţită prin creşterea nivelul de cooperare între diferitele niveluri guvernamentale, politici sectoriale, organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale

♦ Este necesar de a sprijini sistemul de guvernanţă al SUERD prin sprijinirea activitatea PAC-urile, pentru a se asigura o punere în aplicare mai eficientă a strategiei

♦ Având în vedere dificultăţile cu care se confruntă potenţialii proprietari de proiecte, se acordă sprijin pentru a dezvolta proiecte mature, în scopul de a asigura un acces mai bun la diferite surse de finanţare pentru punerea în aplicare a SUERD

♦ Pentru a consolida şi a sprijini punerea în aplicare a SUERD, este nevoie de stabilirea unei strategii punct SUERD, în scopul de a facilita fluxul de informaţii între actorii-cheie SUERD

1.1.1.12 răspuns strategic prin programul de cooperare pentru a contribui la Europa 2020

În 2010, Uniunea Europeană şi statele sale membre au lansat Strategia Europa 2020 ca zece ani foaie de parcurs, ceea ce reprezintă un cadru strategic global (cuantificate prin cinci obiective principale ale UE) punând trei priorităţi care se susţin reciproc:

♦ Creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare

♦ Creştere durabilă: promovarea unei mai eficiente a resurselor, mai ecologice şi mai competitive economie

♦ Creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu grad înalt de ocupare furnizarea socială şi teritorială coeziune

Se asigură legătura Programului Transnaţional Dunării la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 prin definirea obiectivelor tematice (articolul 9, CPR), precum şi cerinţa de tematică concentrare (Art.6 ETC Reg.). Obiectivele tematice sunt defalcate în continuare priorităţile de investiţii (articolul 5 FEDR Reg.) şi obiectivele specifice (articolul 7 ETC Reg.).

Prioritate axe sunt stabilite pentru a combina priorităţile de investiţii din una sau din diferite obiective tematice în scopul de a realiza sinergii.

Priorităţile pentru programul de cooperare prezent se bazează pe caracteristicile specifice şi nevoile zonei vizate de program, care au fost identificate şi convenite printr-o vastă programare şi procesul de consultare între părţile implicate în program şi un ETC mai larg comunitate. Mai mult decât atât, programarea a luat în considerare lecţiile învăţate din precedenta programare perioade, cadrul financiar dat şi existenţa unor adecvate implementarea şi administrarea structurilor. Priorităţile programului de cooperare - selecţia obiectivelor tematice şi de investiţii priorităţi.

Programul de Transnaţională Dunării va contribui la Europa 2020 prin a investi în următoarele obiective tematice şi a priorităţilor de investiţii corespunzătoare în cazul în care transnaţionale Cooperarea este de aşteptat să dea rezultate bune ( “filtru CTN”), bazându-se pe experienţa SEE:

♦ Obiectivul tematic (1) “Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovare “- prioritate de investiţii 1b), inclusiv dimensiunea socială a inovaţiei şi aspecte legate de resursele umane care urmează să fie abordate

♦ Obiectivul tematic (6) “Conservarea şi protejarea mediului şi promovarea utilizarea eficientă a resurselor “- priorităţile de investiţii 6b), 6c) şi 6d), inclusiv gestionarea riscurilor

♦ Obiectivul tematic (7) “Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din infrastructuri cheie de reţea “- priorităţi de investiţii 7c) şi 7e), inclusiv energia securitatea şi eficienţa energetică

♦ Obiectivul tematic (11) “Consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţile interesate şi administraţia publică eficientă “- în ceea ce priveşte dezvoltării capacităţilor instituţionale din macro-regiune şi în sprijinirea guvernării şi punerea în aplicare a SUERD

Programul de cooperare prezintă o concentrare tematică clară cu privire la obiectivele tematice 1, 6, 7 şi 11. Acest lucru este în conformitate cu regulamentul ETC, deoarece cel puţin 80% din finanţele FEDER să fie concentrate pe maximum patru obiective tematice.

Pentru a menţine un puternic accent pe concentrarea tematică şi pentru a limita numărul de investiţii priorităţile, complementaritatea şi sinergiile potenţiale între priorităţile de investiţii au fost pe scară largă a explorat şi utilizat. De exemplu, pentru crearea de investiţii şi/sau menţinerea ecologice coridoare sunt interconectate în mod direct cu gestionarea apei şi controlul riscului de mediu factori, cum ar fi schimbările climatice şi de riscurile de inundaţii. Pentru un program de cooperare este mai potrivită să aibă o abordare integrată în acest fel, deoarece în primul rând cu cadrele se ocupă de guvernare şi consolidarea capacităţilor şi nu cu investiţii fizice “dure”.

O justificare detaliată a priorităţilor de investiţii selectate este prezentată în secţiunea 1.1.2. Următoarele obiective tematice ale cadrului UE, în cazul în care nu au fost selectate în mod direct de către Comitetul de programare din cauza următoarelor motive.

♦ Obiectivul tematic (2) “Îmbunătăţirea accesului şi utilizării şi a calităţii, TIC” - Limited Relevanţa temei pentru cooperarea transnaţională. Doar pentru a fi considerat încrucişată problemă de tăiere

♦ Obiectiv tematic (3) “Îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor” - nevoi puternice legate la acest subiect, dar cele mai importante aspecte - exploatarea de idei noi, de inovare - sunt o parte din la1. De aceea TO3 nu a fost selectat

♦ Obiectivul tematic (4) “Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoare “- cel TO4 nu a fost selectată, cu toate acestea, părţi ale acestuia pot fi abordate în cadrul la1, în cazul în care abordările inovatoare pot fi iniţializat ca parte a eco-inovare şi mai mult decât atât în conformitate cu până la 7 legate de securitatea energetică şi eficienţa energetică

♦ Obiectivul tematic (5) “Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea riscurilor şi management “- investiţii prioritare 5b) a fost considerată ca fiind foarte relevantă în ceea ce priveşte risc de inundaţii, dar aspectele ar trebui tratate în cadrul TO6

♦ Obiectivul tematic (8) “Promovarea ocupării forţei de muncă durabile şi de calitate şi sprijinirea Mobilitatea forţei de muncă “- Nevoile majore sunt existente în zonă, în ceea ce priveşte dezvoltarea resurse umane. Din cauza cerinţelor de concentrare tematice nu este selectată, dar piPSE ar putea fi luate în considerare în cadrul TO11. Mai mult, programul de cooperare trebuie soluţii inovatoare de sprijin (sub 1b), pentru a face faţă complexităţii provocărilor în mod eficient

♦ Obiectivul tematic (9) “Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi a oricărei discriminare “- Complexitatea problemei sugerează că o abordare mult mai largă este nevoie, decât să acopere doar de un obiectiv tematic. Cu toate acestea, inovarea socială sprijinite în cadrul IP1b pot aborda unele probleme importante într-un mod eficient, aspecte suplimentare fiind, de asemenea, obiectul unor potenţiale iniţiative din cadrul TO11

♦ Obiectivul tematic (10) “Investiţia în educaţie, formare şi formare profesională pentru competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii “- nevoile majore au fost identificate în regiune în ceea ce priveşte educaţie, dar din cauza cerinţelor de concentrare tematică, TO nu este selectată. Anumite părţi ale subiectului pot fi abordate în cadrul la1 prin intermediul sistemelor de învăţare inovatoare, în timp ce consolidarea capacităţilor instituţionale şi a cooperării pot fi abordate în cadrul TO11

Misiune

Ca orientare generală pentru punerea în aplicare a priorităţilor programului următoarele declaraţie de misiune a fost formulată de către Comitetul de programare. Acesta poate fi pe scurt rezumate în următoarele puncte:

♦ Contribuie la un grad mai ridicat de integrare teritorială a Dunării foarte eterogene regiune prin elaborarea şi punerea în aplicare a cadrelor strategice şi partajate perspective într-o serie de domenii în care acţiunea nu pot fi luate în mod eficient, fără cadre transnaţionale. În cazul în care gradul de conştientizare a necesităţilor comune, provocări şi oportunităţi există, acţiuni pilot pot permite actorilor să dezvolte noi abordări privind o bază comună

♦ Legea ca un factor de politică şi pionier pentru a face faţă provocărilor şi necesităţilor comune în specifice domenii de politică în care se aşteaptă o cooperare transnaţională pentru a obţine rezultate bune

♦ Dezvoltarea cadrului de politici, instrumente şi servicii şi investiţii pilot concrete, în cadrul cărora complementarităţi puternice cu SUERD mai larg va fi solicitată

♦ Face selecţia direcţionată a intervenţiilor cele mai relevante şi mai departe să sporească eficienţa procedurilor administrative şi de a reduce sarcina administrativă a beneficiari, în scopul de a asigura succesul implementării programului

Axe prioritare ale Programului Transnaţional Dunărea

Programul de cooperare este structurat pe cinci axe prioritare (inclusiv o axă prioritară pentru Asistenţă tehnică), care intenţionează să elaboreze politici şi acţiuni coordonate în cadrul programului Zona de consolidare a angajamentelor Strategiei Europa 2020 către cele trei dimensiuni ale creşterii inteligente, durabilă şi favorabilă incluziunii.

Axa prioritară 1: Regiunea inovatoare şi social responsabil Dunărea

Axa prioritară include o prioritate de investiţie (1b), care corespunde obiectivului tematic

1 (Cercetare şi inovare).

Pentru a contribui la punerea în aplicare a iniţiativei emblematice “O Uniune de inovare a Strategia Europa 2020 “, în ţările din Regiunea Dunării programul acordă o atenţie deosebită o serie de teme de inovare cu relevanţă largă în zona de cooperare, cum ar fi eco inovare, transfer de cunoştinţe, politica de grup, de inovare socială şi antreprenoriat de specialitate inclusiv aspectele legate de inovare tehnologică şi non-tehnologice. Dimensiunea socială inovare (inovare socială, aspectele educaţionale şi competenţe antreprenoriale) este dat de mare importanţă. Cercetarea şi inovarea sunt interconectate cu alte obiective tematice abordate de programul: 6 (inclusiv mediul de adaptare la schimbările climatice, tehnologiile inovatoare pentru adaptarea şi prevenirea riscurilor), 7 (promovarea transportului durabil şi eliminarea blocaje: soluţii inovatoare pentru un transport ecologic şi cu emisii reduse de carbon sistemelor şi pentru securitatea energetică şi eficienţa energetică) şi 11 (capacităţi administrative pot să fie consolidată prin inovare).

Axa prioritară 2: Mediul şi cultura responsabilă regiunea Dunării

Axa prioritară include trei priorităţi de investiţii (6b, 6c şi 6d) corespunzătoare Obiectivul tematic 6 (Mediu şi utilizarea eficientă a resurselor). Programul consolidează abordări comune şi integrate pentru a conserva şi de a gestiona diversitatea resurselor naturale şi culturale din regiunea Dunării ca bază pentru durabil de dezvoltare şi de creştere a strategiilor. În plus, programul preconizează să investească în crearea şi/sau menţinerea unor coridoare ecologice de importanţă transnaţională în Dunăre regiune. Această intervenţie este corelată direct cu managementul apei şi controlul Factori de risc de mediu, cum ar fi schimbările climatice şi de riscurile de inundaţii. Mai mult decât atât în caz de dezastre prevenirea şi gestionarea dezastrelor (managementul riscului) se adrPSEază legate de riscuri, care sunt cauzate de ecosisteme care nu funcţionează şi schimbările provocate de om în condiţii climatice.

Axa prioritară 3: O mai bună şi energie conectată regiunea responsabilă Dunărea

Axa prioritară include două priorităţi de investiţii (7c şi 7e), care corespund tematicii Obiectivul 7 (Transport). Programul de cooperare va aborda provocările comune legate de ecologice (Inclusiv cu zgomot redus), sisteme de transport sigure cu emisii reduse de carbon, inclusiv căile navigabile interioare & porturi şi legături multimodale, în scopul de a contribui la mobilitatea regională şi durabilă la nivel local, integrării modale şi de transport inteligent. Programul îşi propune, de asemenea, să sprijine regională conectivitate şi accesibilitatea echilibrată a zonelor urbane şi rurale. O mai bună gestionare a mobilitatea regională şi o mai bună permeabilitate a frontierelor la nivel regional, ar trebui să se asigure că zonele urbane şi rurale beneficiază de oportunităţile create de majore de transport reţelele care sunt dezvoltate la nivel european. Mai mult decât atât energia este o problemă tipic în care o abordare transnaţională este PSEnţială pentru a asigura securitatea aprovizionării ţărilor, integrarea pe piaţă şi o planificare regională mai eficientă, precum şi pentru a identifica împreună cele mai evoluţii critice de infrastructură. Planificarea energetică regională şi coordonarea ar trebui să fie îmbunătăţite în toată regiunea Dunării, în contextul mai larg al elaborării politicilor energetice ale UE să garantarea securităţii şi a eficienţei aprovizionării cu energie. Un alt aspect este dezvoltarea sisteme de distribuţie inteligente în cazul în care zona de program este încă în stadii incipiente. Programul îşi propune să contribuie în cadrul domeniului său de aplicare specific la dezvoltarea energiei inteligente Sistemele de distribuţie pentru investiţiile semnificative ale regiunilor în domeniul energiei din surse regenerabile surse, eficienţa energetică şi reţelele inteligente mai eficiente.

Axa prioritară 4: O regiune a Dunării bine guvernată

Axa de prioritare include priorităţi de investiţii o disting în două obiective specifice ( “11a”/FEDR şi “11b”/ETC), care corespunde obiectivului tematic 11 (guvernanţă). Cooperarea instituţională şi capacitatea este un obiectiv-cheie, iar elementul vital al programului la acelasi timp. capacitatea instituţională nu este doar o chestiune tehnică de instruire a funcţionarilor publici, dar se referă la modul în care autorităţile publice interacţionează cu şi să ofere servicii pentru întreprinderi şi cetăţeni. “Buna guvernare” este baza şi obiectivul final pentru consolidarea capacităţii instituţionale. Bun guvernanţă construieşte încredere şi capital social. State cu un nivel ridicat al capitalului social tind să performanţe mai bune punct de vedere economic. Necesitatea de a fost identificat prin analiza dezvoltării capacităţilor autorităţilor publice precum şi a altor părţi interesate ale societăţii civile publice şi să devină în măsură să abordeze mai eficient provocările de cea mai mare importanţă pentru regiune. Stabilirea unor cooperări instituţionale de catre Program ar trebui să conducă la îmbunătăţirea cadrului juridic şi de politici, dezvoltarea de strategii şi planuri de acţiune, dezvoltarea capacităţilor comune şi livrarea coordonată a serviciilor în zonele cu provocări societale majore, cum ar fi politicile referitoare la piaţa forţei de muncă, sistemele şi politicile de educaţie, schimbările demografice şi provocările migraţiei, incluziunea grupurilor vulnerabile şi marginalizate, Procesul de planificare participativă şi implicarea societăţii civile, cooperarea urban-rural şi parteneriatul, cooperarea pe probleme de securitate de securitate, justiţie şi. În plus, există necesitatea a îmbunătăţi capacităţile şi capacităţile instituţiilor publice şi actorii-cheie implicaţi în complexe dezvoltarea de proiecte transnaţionale pentru a pune în aplicare SUERD într-un mod mai eficient. În sfârşit, dar nu în ultimul rând.

Axa prioritară 5 (Asistenţă tehnică) ar trebui să asigure realizarea eficientă şi punerea în aplicare armonioasă a Programului Transnaţional Dunării. “Imaginea de ansamblu” a programului de cooperare este prezentat în tabelul de mai jos.

Figura 12. Privire de ansamblu asupra axelor prioritare şi obiectivele specifice ale programului de cooperare

A se vedea ilustraţia din anexa 2.

Tipurile de acţiuni care urmează să fie sprijinite în cadrul programului de cooperare În principiu, următoarele tipuri de acţiuni sunt sprijinite în cadrul programului de cooperare:

♦ Dezvoltarea unor orientări comune, cadrele şi strategiile în domeniile relevanţă transnaţională în cazul în care este necesară dezvoltarea de politici timpurie (de exemplu, în domenii care până în prezent nu au fost atinse de proiecte semnificative în programarea anterioară perioadele)

♦ Dezvoltarea şi implementarea practică a instrumentelor şi serviciilor transnaţionale (de exemplu, instrumente analitice, instrumente de gestionare, instrumente tehnice, instrumente software, instrumente de monitorizare);

♦ Pregătirea investiţiilor transnaţionale (infrastructură, echipamente) să fie finanţat, ulterior, prin alte surse

♦ activităţi pilot, inclusiv investiţiile la scară mică fixe (de testare sau de demonstraţie natură)

♦ Dezvoltarea şi implementarea practică a formării şi a capacităţii de construcţie (de exemplu seminarii de formare şi cursuri, vizite de studiu, evaluări inter pares)

♦ însoţire de informare, diseminare, valorificare şi publicitate măsuri pentru să informeze părţile interesate şi/sau publicul larg cu privire la activităţile şi rezultatelor proiectului.

Programul de cooperare sprijină crearea de grupuri, platforme, reţele şi schimburi forumuri de bune practici, în scopul de a dezvolta iniţiative comune orientate spre implementare, acţiuni comune şi proiecte-pilot.

Cele menţionate mai sus investiţiile transnaţionale sunt realizate în cursul îmbinării muncă transnaţională. Pregătirea, implementarea şi evaluarea acestor investiţii ar trebui să fie realizat într-un context transnaţional clar. Acest context înseamnă că proiectul ar trebui să fie:

♦ Urmăriţi o legătură fizică sau funcţională transnaţională (de exemplu, coridorul de transport, traseul turistic, reţea), plasarea de care a fost analizată dintr-o perspectivă transnaţională şi care demonstrează un impact socioeconomic sau de mediu dincolo de naţional la frontieră sau

♦ Crearea unei soluţii transferabile practic ( “blue-print”) printr-un studiu de caz într-o zonă care este ulterior evaluate în comun de către partenerii de proiect şi transferate alte teste pentru a cel puţin două state participante Exemple de acţiuni care urmează să fie sprijinite în cadrul programului sunt descrise în secţiunea 2.Complementaritatea intervenţiilor planificate cu Strategia UE pentru regiunea Dunării (SUERD), atât în procesul de programare cât şi în faza de implementare este prezentată în 4.4 pct.

1.1.2 Justificarea alegerii obiectivelor tematice şi a investiţiilor corespunzătoare priorităţi, având în vedere cadrul strategic comun, pe baza unei analize a nevoilor din aria programului în ansamblu şi strategia ales ca răspuns la aceste necesităţi, să abordeze, dacă este cazul, legăturile care lipsesc infrastructura transfrontalieră, luând în considerare rezultatele ex-ante evaluare

Tabelul 1

 Justificarea selectării obiectivelor tematice şi a priorităţilor de investiţii

1.2 Justificarea pentru alocarea financiară

Justificare pentru alocarea financiară (adică sprijin din partea Uniunii) pentru fiecare obiectiv tematic şi, acolo unde este cazul, prioritate de investiţii, în conformitate cu cerinţele de concentrare tematică, ţinând cont de evaluarea ex-ante.

Sprijinul general al Uniunii, pentru programul de cooperare este de aproximativ 222 milioane de euro, cu o contribuţie FEDR de aproximativ 202 milioane de euro şi o contribuţie IPA de aproximativ 20 de milioane de astfel cum este detaliat în secţiunea 3 (Planul de finanţare). Investiţii complementare vor face prin fonduri publice şi private naţionale.

În planificarea bugetară trebuie să se considere că finanţele programului de cooperare în primul rând, “intervenţii de tip soft”, cum ar fi dezvoltarea unor cadre comune, instrumente şi servicii transnaţionale, pregătirea investiţiilor transnaţionale, formarea şi consolidarea capacităţii, precum şi măsurile de diseminare completate cu scară mică investiţii fizice. Tipuri fizice de infrastructură de investiţii sunt în afara domeniului de aplicare a programului de cooperare.

Alocarea financiară pentru obiectivele tematice alese la1, TO6, şi până la 7 TO11 reflectă priorităţile stabilite de Comitetul de programare şi ia în considerare experienţele din perioada de programare 2007-2013, precum şi continuarea eforturilor în domenii politice promiţătoare, cum ar fi inovarea şi mediul dar, de asemenea, cu scopul de aproape de chestiuni tematice, care prezintă un interes pivot, dar care nu au fost acoperite în mod direct de programul de cooperare predecesor, cum ar fi securitatea energetică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, precum şi sprijin pentru guvernanţa şi punerea în aplicare a SUERD.

Experienţa din cadrul programului de cooperare transnaţională Sud-Est (ESE) 2007- 2013 a arătat că, în ceea ce priveşte priorităţile propunerii aprobate 1 (inovare) şi 2 (Mediu) au fost cele mai bune performanţe, chiar dacă spre sfârşitul perioadei programului SEE, de asemenea, celelalte două priorităţi (3. accesibilitatea şi zonele de creştere) 4.Sustainable îmbunătăţit considerabil. În mod prioritar 3 (Accesibilitate) implicarea părţilor interesate de transport considerat mai dificilă decît aşteptat. Pe de altă parte, interesul ţărilor IPA în ceea ce priveşte aspectele legate de transport şi de mobilitate s-au dovedit a fi foarte mare.

Pe baza experienţei anterioare, precum şi necesitatea de a aborda, de asemenea, subiecte noi, în cadrul programului de cooperare comisia de programare a luat o decizie strategică pentru următoarea alocare a resurselor financiare:

28% din FEDR şi aproximativ 27% din fondurile IPA sunt alocate obiectivului tematic “consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării” (1) - în mod specific de investiţii prioritare 1b). Acest lucru este în concordanţă cu accentul pus de inovare, transfer de tehnologie, antreprenoriat şi de a construi competenţe pentru afaceri şi inovare socială prin intermediul unui program de cooperare, care prezintă un interes specific al DTP. Caracterul trans-sectorial al inovării este, de asemenea, un motiv pentru această alegere

♦ 32% din FEDR şi în jur de 31% din fondurile IPA sunt alocate obiectivului tematic (6) “Conservarea şi protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor” - în mod specific 6b priorităţilor de investiţii), 6c) şi 6d). Cea mai mare alocare financiară este justificată pentru că există o cerere mare pentru acţiuni transnaţionale comune şi

abordări în acest domeniu şi DTP este de aşteptat să contribuie la integrarea politicilor într-o număr de domenii de activitate puternic legate între ele, şi anume utilizarea durabilă a naturale şi culturale patrimoniu şi resurse, restaurarea coridoarelor ecologice, de gospodărire a apelor şi a prevenirea riscului de inundaţii şi de gestionare a riscurilor în caz de dezastru

♦ 21% din FEDR şi aproximativ 20% din fondurile IPA sunt alocate obiectivului tematic (7) “Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor în reţea cheie infrastructuri “- în mod specific la 7c priorităţile de investiţii) şi 7e). Aceasta include promovarea sistemelor de transport inteligente de carbon, durabile şi scăzute, a unui echilibru accesibilitatea zonelor urbane şi rurale, iar energia şi un subiect de securitate energetică eficienţă. Având în vedere că programul de cooperare este conceput pentru a sprijini în primul rând “tip moale intervenţiile “şi ar trebui să completeze numai alte iniţiative şi programe europene o alocare mai mică - în comparaţie cu inovaţie şi mediu - este rezonabil. Are De asemenea, trebuie luate în considerare faptul că securitatea energetică este un subiect nou la program şi există cu greu orice experienţă de implementare din perspectiva unei transnaţionale programul de cooperare

♦ 13% din FEDR şi în jur de 12% din fondurile IPA sunt alocate obiectivului tematic (11) “Consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor interesate şi eficiente administraţia publică “- în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţilor instituţionale în macro- regiune şi în sprijinirea guvernanţei şi punerea în aplicare a SUERD. proiectele ţintă de aşteptat un grup mai mic de actori de guvernanţă pe mai multe niveluri şi se aşteaptă să fie mai puţin costisitoare (un volum proiect relativ mai mic este de aşteptat pentru capacitatea instituţională proiecte de construcţie), cu toate acestea, un efect de pârghie puternic este destinat

♦ În plus faţă de 6% din FEDR şi 10% din fondurile IPA sunt alocate pentru asistenţa tehnică În general, temele de inovare (inclusiv investiţii în competenţe şi cunoştinţe) şi mediu (inclusiv managementul riscului) sunt principalele priorităţi ale Programului Transnational Dunărea, care acoperă în jur de 60% din fonduri.

Tabelul 2

Prezentare generală a strategiei de investiţii a programului de cooperare

2. Axe prioritare

2. A Descrierea axelor prioritare altele decât cele de asistenţă tehnică

2. A.1 Axa prioritară 1

2.A.2 / P1 - Justificarea pentru stabilirea unei axe prioritare care acoperă mai mult de un obiectiv tematic (acolo unde este cazul)

2.A.3 / P1 - Fondul şi de calcul bază pentru sprijin din partea Uniunii

2.A.4 / P1 / 1b - prioritate pentru investiţii

2.A.5 / P1 / 1b - Obiective specifice corespunzătoare priorităţii de investiţii şi de aşteptat,  rezultate obţinute

2.A.6 / P1 / 1b - Acţiuni care urmează să fie sprijinite în cadrul priorităţii de investiţii (prin investiţii prioritate)

2.A.6.1 / P1 / 1b - O descriere a tipului şi exemple de acţiuni care urmează să fie sprijinite şi contribuţia aşteptată la obiectivele specifice, inclusiv, dacă este cazul, identificarea principalelor grupuri ţintă, teritorii specifice vizate şi a tipurilor de beneficiari investiţie prioritate

2.A.6.2 / P1 / 1b - Principii directoare pentru selectarea operaţiunilor investiţie prioritate

2.A.6.3 / P1 / 1b - utilizarea planificată a instrumentelor financiare (acolo unde este cazul) investiţie prioritate

2.A.6.4 / P1 / 1b - utilizarea planificată a proiectelor majore (acolo unde este cazul) investiţie prioritate

2.A.6.5 / P1 / 1b - Indicatori de realizare (în baza priorităţilor de investiţii)

Tabelul 4 / P1 / 1b: Indicatori comuni şi specifici fiecărui program de ieşire investiţie prioritate

2.A.7 / P1 - Cadrul de performanţă

Tabelul 5 / P1: Cadrul de performanţă al axei prioritare

MPSE 6-9 / P1: Categorii de intervenţie

Tabelul 6 / P1: Dimensiune câmp 1 intervenţie

axa prioritară

Tabelul 7 / P1: Dimensiunea 2 Forma de finanţare

Tabelul 8 / P1: Dimensiune Tip 3 Teritoriul

Tabelul 9 / P1: Dimensiune 6 mecanisme de livrare teritoriale

2.A.9 / P1 - Un rezumat al utilizării planificate a asistenţei tehnice, inclusiv, dacă este necesar, acţiuni de consolidare a capacitatea administrativă a autorităţilor implicate în gestionarea şi controlul programelor şi a beneficiarilor şi, în cazul în care este necesar, acţiuni de îmbunătăţire a capacităţii administrative a partenerilor relevanţi pentru a participa la punerea în aplicare a Programele (acolo unde este cazul)

2.A.1 Axa prioritară 2

2.A.2 / P2 - Justificarea pentru stabilirea unei axe prioritare care acoperă mai mult de un

obiectiv tematic (acolo unde este cazul)

Not applicable Nu se aplică

2.A.3 / P2 - fond şi de calcul bază pentru sprijin din partea Uniunii

2.A.4 / P2 / 6b - prioritate pentru investiţii

2.A.5 / P2 / 6b - Obiective specifice corespunzătoare priorităţii de investiţii şi de aşteptat rezultate obţinute

Tabelul 3: Indicatorii de rezultat Programul specific (cu obiectiv specific):

2.A.6 / P2 / 6b - Acţiuni care urmează să fie sprijinite în cadrul priorităţii de investiţii (prin investiţii prioritate)

2.A.6.1 / P2 / 6b - O descriere a tipului şi exemple de acţiuni care urmează să fie sprijinite şi contribuţia aşteptat la obiectivele specifice, inclusiv, dacă este cazul, identificarea principalelor grupuri ţintă, teritorii specifice vizate şi a tipurilor de beneficiari prioritate de investiţii

2.A.6.2 / P2 / 6b - Principii orientative pentru selectarea operaţiunilor prioritate de investiţii

2.A.6.3 / P2 / 6b - utilizarea planificată a instrumentelor financiare (acolo unde este cazul)

2.A.6.4 / P2 / 6b - utilizarea planificată a proiectelor majore (acolo unde este cazul)

2.A.6.5 / P2 / 6b - Indicatori de realizare (conform priorităţii de investiţii)

Tabelul 4 / P2 / 6b: Indicatori comuni şi specifici fiecărui program

2.A.4 / P2 / 6c – Investiţiile pe priorităţi

2.A.5 / P2 / 6c - Obiective specifice ce corespund priorităţilor de investiţii şi a rezultatelor aşteptate

Tabelul 3/P2 6c: Programul specific pentru indicatorii de rezultat (prin obiectivul specific)

2.A.6 / P2 / 6c - Acţiuni care urmează să fie sprijinite în cadrul priorităţilor de investiţii (în funcţie de prioritate de investiţii)

2.A.6.1 / P2 / 6c - Descrierea tipului şi exemple de acţiuni care urmează să fie sprijinite şi contribuţia lor aşteptată la obiectivele specifice, inclusiv, acolo unde este cazul, identificarea principalelor grupuri ţintă, teritorii specifice vizate şi a tipurilor de beneficiari

2.A.6.1/P2/6c - Principii orientative pentru selectarea operaţiunilor

2.A.6.2/P2/6c - Utilizarea planificată a instrumentelor financiare (acolo unde este cazul)

2.A.6.3/P2/6c - Utilizarea planificată a proiectelor majore (acolo unde este cazul)

2.A.6.4/P2/6c – Indicatori de realizare (conform priorităţii de investiţii)

Tabel 4 / P2 /6c : Indicatorii comuni şi specifici fiecărui program

2.A.4/P2/6d – Prioritate de investiţii

2.A.5/P2/6d - Obiectivele specifice care corespund priorităţii de investiţii şi rezultatele aşteptate

Table 3/P2/6d: Indicatorii de rezultate al programului specific (prin obiective specifice)

2.A.6/P2/6d - Acţiuni care urmează să fie sprijinite în cadrul priorităţii de investiţii (în funcţie de prioritate de investiţii)

2.A.6.1/P2/6d - Descriere a tipului şi exemple de acţiuni care urmează să fie sprijinite şi contribuţiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea principalelor grupuri ţintă, teritorii specifice vizate şi a tipurilor de beneficiari

2.A.6.2/P2/6d - Principii orientative pentru selectarea operaţiunilor

2.A.6.3/P2/6d - Utilizarea planificată a instrumentelor financiare (acolo unde este cazul)

2.A.6.4/P2/6d - Utilizarea planificată a proiectelor majore (acolo unde este cazul)

2.A.6.5 /P2/6d - Indicatori de rezultat (pe prioritate de investiţii)

Tabel 4/P2/6d: Indicatorii comuni şi de rezultat specifici programului

2.A.7/P2 – Cadrul de performanţă

Table 5/P2: Cadrul de performanţă al axei prioritare

Informaţii calitative suplimentare privind stabilirea cadrului de performanţă

2.A.8 / P2 - Categorii de intervenţie

Categoriile de intervenţie corespunzătoare conţinutului axei prioritare, bazate pe o nomenclatură adoptată de Comisie, şi defalcarea orientativă a sprijinului Uniunii

Tabelele 6-9 / P2: Categorii de intervenţie

Tabelul 6 / P2: Dimensiunea 1 Domeniul de intervenţie

Table 7/P2: Dimensiunea 2 Forma de finanţare

Table 8/P2: Dimensiune Tip 3 Teritoriu

Table 9/P2: Dimensiunea 6 Mecanisme de livrare teritoriale

2.A.9/P2 Un rezumat al utilizării planificate a asistenţei tehnice, inclusiv, unde este cazul, a acţiunilor de consolidare a capacităţii administrative a autorităţilor implicate în programele de management şi a beneficiarilor şi, unde este cazul, a acţiunilor de consolidare a capacităţii administrative a partenerilor relevanţi de a participa la implementarea programelor (acolo unde este cazul) şi controlul asupr

2.A.1 Axa prioritară 3

2.A.2/P3 - Justificarea pentru stabilirea unei axe prioritare care acoperă mai mult de un obiectiv tematic (dacă este cazul)

Nu se aplică

2.A.3/P3 - Fonduri şi baza de calcul pentru suportul Uniunii

2.A.4/P3/7c – Prioritate de investiţii

2.A.5/P3/7c - Obiectivele specifice care corespund priorităţii de investiţii şi rezultatele

Tabel 3/P3/7c: Indicatori de rezultat specifici programului (în funcţie obiectiv specific)

2.A.6/P3/7c - Acţiuni care urmează să fie sprijinite în cadrul priorităţii de investiţii (în funcţie de prioritatea de investiţii)

2.A.6.1/P3/7c - Descrierea tipului şi exemple de acţiuni care urmează să fie sprijinite şi contribuţiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea principalelor grupuri ţintă, teritorii specifice vizate şi a tipurilor de beneficiari

2.A.6.2/P3/7c - Principii orientative pentru selectarea operaţiunilor

2.A.6.3/P3/7c - Utilizarea planificată a instrumentelor financiare (unde este cazul)

2.A.6.4/P3/7c - Utilizarea planificată a proiectelor majore (unde este cazul)

2.A.6.5 /P3/7c - Indicatorii de rezultat (în funcţie de prioritate de investiţii)

Table 4/P3/7c -: Indicatorii de rezultat comuni şi specifici programului

2.A.4/P3/7e – Prioritate de investiţii

2.A.5/P3/7e - Obiectivele specifice care corespund priorităţii de investiţii şi rezultatele aşteptate

Tabelul 3: Indicatorii de rezultat Programul specific (cu obiectiv specific):

Tabelul 3: indicatorii de rezultate specifice Programului (pe obiective specifice)

2.A.6/P4/11a - - Acţiuni care urmează să fie sprijinite în cadrul priorităţii de investiţii (în funcţie de prioritatea de investiţii)

2.A.6.1/P4/11a - O descriere a tipului şi exemple de acţiuni care urmează să fie sprijinite şi contribuţia lor aşteptată la obiectivele specifice, inclusiv, acolo unde este cazul, identificarea principalelor grupuri ţintă, teritorii specifice vizate şi a tipurilor de beneficiari

2.A.6.2/P4/11a - Principii orientative pentru selectarea operaţiunilor

2.A.6.3/P4/11a - utilizarea planificată a instrumentelor financiare (acolo unde este cazul)

2.A.6.4/P4/11a - utilizarea planificată a proiectelor majore (acolo unde este cazul)

2.A.6.5 /P4/11a - Indicatorii de ieşire (cu prioritate de investiţii)

Tabelul 4/P4/11a: Indicatorii de ieşire comuni şi specifici Programului

2.A.4/P4/11c – Prioritate de investiţie

2.A.5/P4/11c - Obiectivele specifice care corespund priorităţii de investiţii şi rezultatele aşteptate

Tabelul 3: indicatorii de rezultat specifice Programului (pe obiective specifice)

2.A.6/P4/11c - Acţiuni care urmează să fie sprijinite în cadrul priorităţii de investiţii (în funcţie de prioritate de investiţii)

2.A.6.1/P4/11c - O descriere a tipului şi exemple de acţiuni care urmează să fie sprijinite şi contribuţia lor aşteptată la obiectivele specifice, inclusiv, acolo unde este cazul, identificarea principalelor grupuri ţintă, teritorii specifice vizate şi a tipurilor de beneficiari

2.A.6.2/P4/11c - Principii orientative pentru selectarea operaţiunilor

2.A.6.3/P4/11c - Utilizarea planificată a instrumentelor financiare (acolo unde este cazul)

2.A.6.4/P4/11c - Utilizarea planificată a proiectelor majore (acolo unde este cazul)

2.A.6.5 /P4/11c - Indicatorii de ieşire (Output) (cu prioritate de investiţii)

2.A.6.6

Tabel 4/P4/11c: Indicatorii comuni şi specifici fiecărui program de ieşire

2.A.7/P4 – Cadrul performanţei

Tabel 5/P4: Cadrul de performanţă al axei prioritare

Informaţii calitative suplimentare privind stabilirea cadrului de performanţă

2.A.8/P4 - Categorii de intervenţie

Categoriile de intervenţie corespunzătoare conţinutului axei prioritare, bazată pe o nomenclatura adoptată de Comisie, precum şi defalcarea indicativă a sprijinului Uniunii

Tabelul 6-9/P4: Categorii de intervenţie

Tabelul 6/P4 -: Dimensiunea 1 Câmpul de intervenţie

Tabelul 7/P4: Dimensiunea 2 Forma de finanţare

Tabelul 8/P4: Dimensiune 3 Tipul Teritoriului

Tabelul 9/P4: Dimensiunea 6 Mecanisme de livrare teritoriale

2.A. 9/P4 - Un rezumat al utilizării planificate al asistenţei tehnice, inclusiv, acolo unde este necesar, acţiuni de consolidare a capacităţii administrative a autorităţilor implicate în gestionarea şi controlul programelor şi a beneficiarilor şi, acolo unde este necesar, acţiuni pentru consolidarea capacităţii administrative a partenerilor relevanţi pentru a participa la punerea în aplicare a programelor (acolo unde este cazul)

2.B Descrierea axelor prioritare de asistenţă tehnică

2.B.1 Axa prioritară 5

2.B.2/P5 - bază de fond şi de calcul pentru sprijinul Uniunii

2.B.3/P5 - Obiectivele specifice şi rezultatele aşteptate

2.B.4 / P5 - Indicatori de rezultat

Tabelul 10: Programul specific pentru indicatorii de rezultat (prin obiectivul specific)

2.B.5 / P5 - Acţiuni care urmează să fie sprijinite şi contribuţia aşteptată referitor la Obiectivele specifice (pe axe prioritare)

2.B.5.1 / P5 - Descrierea acţiunilor care urmează să fie sprijinite şi contribuţia aşteptată referitor la obiective specifice

2.B.5.2 / P5 - Indicatori de realizare de aşteptat să contribuie la rezultate (prin axa prioritară)

Tabelul 11: Indicatori de realizare

2.B.6 / P5 - Categorii de intervenţie

Corespunzătoare categoriilor de intervenţie bazate pe o nomenclatură adoptată de către Comisia, precum şi o defalcare orientativă a sprijinului Uniunii.

Mese 12-14 / P5: Categorii de intervenţie

Tabelul 12 / P5: Dimensiunea 1 Câmpul de intervenţie

Tabelul 13 / P5: Dimensiunea 2 Forma de finanţare

Tabelul 14 / P5: Dimensiune 3 Tipul teritoriului

Plan 3. Finanţare

3.1 credit financiar din FEDR (în €)

Tabelul 15

3.2.Alocaţiile financiare totale din FEDER şi co-finanţarea naţională (în €)

Tabelul 16

Planul de finanţare

(1) Se completează numai în cazul în care axele prioritare sunt exprimate în costuri totale.

(2) Această rată poate fi rotunjită la cel mai apropiat număr întreg, în tabel. Rata exactă utilizată pentru rambursarea plăţilor este raportul (f).

3.2.b Repartizarea pe axe prioritare şi obiective tematice

Tabelul 17

Tabelul 18

Suma orientativă de sprijin care urmează să fie utilizate pentru obiectivele privind schimbările climatice

4. Abordarea integrată a dezvoltării teritoriale

Descrierea abordării integrate a dezvoltării teritoriale, ţinând seama de conţinutul şi obiectivele programului de cooperare, inclusiv în ceea ce priveşte regiunile şi zonele menţionate la articolul 174 alineatul (3) din TFUE, având în vedere acordurile de parteneriat între Statele membre participante şi care arată modul în care aceasta contribuie la realizarea obiectivele programului şi rezultatele aşteptate Programul de Transnationala Dunărea (DTP), nu se va folosi instrumente specifice pentru dezvoltare teritorială integrate oferite de reglementările UE, cum ar fi dezvoltarea conducerii comunitare locale (CLLD) şi investiţii teritoriale integrate (ITI).

Cu toate acestea, DTP sprijină o abordare teritorială integrată, care este, în principal înţeleasă ca abordare cuprinzătoare şi coordonată a planificării, a guvernanţei şi coordonării teritoriale a politicilor în anumite teritorii.

DTP recunoaşte că dimensiunea teritorială şi coordonarea UE şi naţionale Politicile sectoriale sunt principii importante în promovarea coeziunii teritoriale. Cele mai multe politici la fiecare la nivel teritorial se poate face mult mai eficient şi mai pot realiza sinergii cu alte Politicile în cazul în care iau dimensiunea teritorială şi impactul teritorial în considerare.

Prin urmare, DTP sprijină abordări teritoriale, cum ar fi:

♦ Integrarea teritorială în regiunile transnaţionale şi transfrontaliere funcţionale;

♦ îmbunătăţirea conectivităţii teritoriale pentru indivizi, comunităţi şi întreprinderi;

♦ Gestionarea şi conectarea valorilor ecologice, peisajul şi cultural al regiunilor de-a lungul infrastructurile ecologice cheie;

♦ Îmbunătăţirea managementului apelor transnaţionale şi prevenirea riscurilor de inundaţii în subfuncţionale zone de bazin, în conformitate cu planul global Management al Bazinului Dunarii.

4.1 Dezvoltarea conducerii-comunitar locală (acolo unde este cazul)

Abordarea la utilizarea instrumentelor de dezvoltare locală la nivelul comunităţii şi principii pentru identificarea zonelor în care acestea vor fi puse în aplicare

4.2 Acţiuni integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă (în cazul în care corespunzătoare)

Principii pentru identificarea zonelor urbane în care acţiunile integrate pentru mediul urban durabil dezvoltare urmează să fie puse în aplicare şi alocarea indicativă a sprijinului FEDER pentru aceste acţiuni

Tabelul 19: Acţiuni integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă - sume indicative sprijin FEDR

4.3 Investiţiile teritoriale integrate (ITI) (acolo unde este cazul)

Abordarea la utilizarea investiţiilor teritoriale integrate (ITI) (astfel cum sunt definite la articolul 36 din Regulamentul (UE) nr 1303/2013), altele decât în cazurile reglementate de 4.2, şi alocarea financiară indicativă pentru fiecare axă prioritară

Tabelul 20: Alocarea financiară orientativă a ITI, altele decât cele menţionate la punctul 4.2

4.4 Contribuţia intervenţiilor planificate la macroregională şi strategiile privind bazinele maritime, sub rezerva necesităţilor zonei vizate de program ca identificate de către statele membre în cauză şi ţinând seama, acolo unde este cazul, proiecte strategice importante identificate în acele strategii (acolo unde este cazul)

(În cazul în care statele membre şi regiunile participă la strategiile macroregionale şi de bazin maritim)

Programul Transnaţional Dunărea acordă atenţia cuvenită Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), atât în procesul de programare cât şi în faza de implementare.

Procesul de programare 4.4.1

În timpul procesului de programare, definirea strategiei, selectarea şi descrierea obiectivele tematice şi priorităţile de investiţii ale programului de cooperare ia în considerare în special următoarele domenii prioritare (şi acţiunile-cheie) ale acţiunii SUERD Planul de 2010 (SEC 2010 1489).

Pentru a favoriza o coordonare adecvată a DTP cu mai cuprinzătoarea Strategie UE pentru Regiunea Dunării în faza de programare au fost organizate trei întâlniri pe zi pentru a stabili în comun etapele de coordonare:

♦ 21 mai 2013 Ljubljana - Întâlnire cu PAC-urile (SUERD Domeniul prioritar coordonatori):

PAC-uri au specificat aşteptările şi preocupările acestora

♦ 24 ianuarie 2014, Budapesta - DPC (Comitetul de programare Dunării) - PCN (Punctele Nationale de Contact redenumită Coordonatori-naţionali) - reuniune PAC: Părţile interesate au sprijinit cele trei elemente propuse de Comisia Europeană pentru a sprijini implementarea şi guvernanţa SUERD

♦ 1 septembrie 2014, Bruxelles - CE-DPC-SUERD întâlnire: Participanţii au specificat detaliile Strategiei Dunării şi a selectat locaţia şi instituţiile gazde.

Pe lângă aceste evenimente la scară mai largă state partenere dunărene în mod continuu au implicat Părţile interesate (naţionale) SUERD, - direct sau indirect - în pregătirea programului de cooperare.

Părţile interesate SUERD au participat la evenimentele naţionale de consultare a părţilor interesate, care au avut loc în iunie 2014, în majoritatea ţărilor participante la DTP. Mai mulţi coordonatori naţionali SUERD (fostele puncte naţionale de contact) au fost membri permanenţi ai delegaţiilor Comitetului Naţional de Programare, furnizând intrări şi reflecţii personale şi scrise, de asemenea, şi selecţia obiectivelor tematice şi dezvoltarea logicii de intervenţie a programelor de cooperare.

4.4.2 Punerea în aplicare a programului de cooperare

În timpul punerii în aplicare, programul de cooperare va asigura o coordonare adecvată cu Strategia macroregională a UE pentru regiunea Dunării.

Acorduri de guvernare pentru schimb de informaţii şi coordonare reciprocă cu NCS şi PAC-uri ale SUERD în domenii de interes comun în timpul punerii în aplicare a Programului Transnaţional Dunărea sunt în vigoare în toate ţările participante la programul de cooperare, de exemplu, Comitetele naţionale.

În timpul fazei de iniţiere a programului de cooperare relaţii de lucru sunt mai strânse între Partenerii de program şi părţile interesate SUERD, în scopul de a identifica problemele şi activităţi de interes comun în faza de implementare; acest lucru ar trebui să stimuleze conştientizarea în rândul parteneriilor de program, care sunt implicaţi în generarea de proiecte şi vor pregăti terenul pentru acţiuni de capitalizare într-o etapă ulterioară.

Programul de cooperare va sprijini, de asemenea, administrarea şi punerea în aplicare a SUERD prin stabilirea unui mecanism de sprijin direct pentru guvernarea SUERD, o suma de bani/proiect de facilitare de fond de dezvoltare şi Strategia Dunării.

O categorie specifică SUERD va fi stabilit în sistemul de monitorizare. În consecinţă, finanţarea activităţilor şi/sau proiecte care contribuie la SUERD vor fi identificate într-un mod adecvat. Această abordare include luarea în considerare a aspectelor SUERD în evaluările de program şi rapoarte, specificând modul în care programul de cooperare contribuie la provocările şi prioritatea acţiuni identificate de către SUERD.

Programul contribuie la realizarea obiectivelor Convenţiei de protecţie a fluviului Dunărea, prin intermediul acţiunilor indicative prevăzute în cadrul SO 2.1 şi 2.4. Mai mult decât atât, Convenţia Carpatica cu protocoalele sale conexe este reflectată de program, prin intermediul acţiunilor indicative prevăzute în cadrul SO 2.2, 2.3 şi 3.1.

5. dispoziţii pentru programul de cooperare de punere în aplicare

5.1 Autorităţile şi organismele relevante

Tabelul 21: Autorităţile de program

Organismul de la care plăţile vor fi efectuate de către Comisie este:

☐ Autoritatea de Management

☐ Autoritatea de Certificare

Tabelul 22: Organismul sau organismele care efectuează sarcini de control şi de audit

5.2 Procedura de stabilire a secretariatului comun

În conformitate cu articolul 23 alineatul (2) din regulamentul CTE, ţările participante au fost de acord să aibă o structură de gestionare integrată care combină autoritatea de gestionare şi în comun funcţiile de secretariat se instituie la sediul Ministerului Economiei Naţionale a Ungariei la Budapesta. Fiind integrate într-un singur departament al Ministerului, AM şi JS este un organism independent funcţional (garantarea imparţialităţii cererii de proiect şi procesul de evaluare, precum şi a implementării programului transnaţional). Salariul şi condiţiile generale de angajare pentru personalul AM şi JS va fi determinată de către cele ţări, în conformitate cu bugetul de Asistenţă Tehnică (AT) a programului. Orice modificare în structura şi personalul AM sau JS trebuie să fie aprobate de Comitetul de Monitorizare (MC) a Programului Transnaţional Dunării (DTP).

Personalul JS va fi folosit în conformitate cu legislaţia aplicabilă din Ungaria; in orice caz, deciziile principale privind personalul JS şi ale AM urmează să fie convenite de către ţările participante. Fiecare poziţie trebuie să fie completat printr-o procedură de licitaţie, care - în funcţie de poziţia - poate fi deschisă sau restrânsă şi se bazează pe descrieri tehnice de locuri de muncă convenit de către CM. Un comitet de recrutare ar trebui să fie instituit de MC, în scopul de a gestiona procesul de recrutare a personalului

Descrierea 5.3 Rezumatul modalităţilor de gestionare şi control

Următoarele secţiuni descriu structurile de implementare şi aranjamentele DTP. Dispoziţii mai detaliate vor fi incluse în descrierea gestionării şi controlului sistem, în Manualul Programului ( care cuprinde Manualul de evaluare, TA Manual, control Linii directoare), planurile de gestionare anuale (inclusiv Planuri de comunicare anuale), planul de evaluare, precum şi alte documente de orientare pentru punerea în aplicare (pachetul de aplicare şi de proiect Manualul de implementare), care urmează să fie adoptate de către CM. Statele partenere cuprinzând membre ale UE State şi anume Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania (Baden-Württemberg şi Bayern), Ungaria, România, Slovacia, Slovenia, precum şi beneficiari IPAII enumerate în anexa I.

Regulamentul (UE) nr 231/2014 de stabilire a unui instrument de asistenţă pentru preaderare (denumit în continuare ţările beneficiare IPA ), şi anume Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Serbia a stabilit un sistem de management partajat pentru a gestiona, coordona şi supraveghează punerea în aplicare a DTP. Ţările partenere ENI, şi anume Republica Moldova şi teritorii din Ucraina (Chernivetska Oblast, Ivano-Frankiviska Oblast, Zakarpatska Oblast, Odesa Oblast) participă, de asemenea, în DTP, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (UE) nr.232/2014 de instituire a unui instrument european de vecinătate. Non- Statele membre participante, printr-o contribuţie de resurse ENI vor fi integrate la fel de mult posibil în DTP pentru a urmări obiectivele politicii de coeziune. În conformitate cu principiile gestionării partajate menţionate la articolul 73 din RDC, Membru Statele şi Comisia Europeană ar trebui să fie responsabilă de gestionarea şi controlul DTP. În conformitate cu articolul 26 din regulamentul ETC financiar specific şi dispoziţii de punere în aplicare în ceea ce priveşte participarea Bosniei şi Herţegovinei, Muntenegru, Republica Serbia, Republica Moldova şi Ucraina vor fi reglementate în respectivele acorduri de finanţare încheiate între Comisia Europeană şiGuvernele ţărilor terţe, cosemnat de către AM.

Toate statele partenere ar trebui să se asigure că mecanisme eficiente de verificare în ceea ce priveşte toţi beneficiarii de pe teritoriul lor, pentru examinarea plângerilor şi auditurile sunt în vigoare. De asemenea, toate statele partenere vor purta responsabilitatea finală pentru recuperarea sumelor plătite în mod nejustificat beneficiari şi să îşi asume în comun răspunderea pentru nereguli care decurg din deciziile lor comune realizate în cadrul CM.

Limbajul programului este engleza.

5.3.1 Instituţii

Comitetul de Monitorizare (CM) - format din reprezentanţi ai fiecărei ţări participante -supraveghează punerea în aplicare a DTP şi selectează proiectele care urmează să fie finanţate. Sarcina sa totală este de pentru a asigura calitatea şi eficacitatea implementării programului asistat de Joint Secretariat.

Autoritatea de Management (AM), asistat de Secretariat (JS), găzduit de Ministerul pentru Economie Naţională din Ungaria, este responsabilă de implementarea generală a programului; îndeplinirea funcţiilor prevăzute la articolul 125 din RDC, precum şi articolul 23 din ETC Regulament. JS va fi punctul central de contact pentru potenţialii solicitanţi de proiect şi Beneficiarii operaţiunilor selectate/funcţionare. Omologii pentru AM cu rolul de coordonare pe teritoriul participante ţările vor fi în primul rând, membrii CM reprezentând autorităţile naţionale responsabil pentru DTP. Prin urmare, aceşti membri MC şi, respectiv, adjuncţii acestora, vor fi persoanele de contact centrale care urmează să fie contactate de către AM pentru toate cererile de informaţii privind punerea în aplicare a DTP în ţările participante.

Autoritatea de Certificare (CA), va îndeplini funcţiile prevăzute la articolul 24 din Regulamentul ETC; în special, CA este responsabilă pentru întocmirea şi depunerea certificate declaraţiile de cheltuieli şi cererile de plată către Comisia Europeană şi primirea plăţi din partea Comisiei. CA utilizează plăţile primite de la Comisie să ramburseze beneficiarii principali, în conformitate cu articolul 132 din RDC.

Autoritatea de Audit (AA), va îndeplini funcţiile prevăzute la articolul 25 din Regulamentul ETC, în special, AA va asigura că sunt efectuate audituri privind gestionarea şi sisteme de control, pe un eşantion corespunzător de operaţiuni şi privind conturile anuale. Aa-ul va fi asistat de un grup de auditori (GoA) compus din reprezentanţi ai responsabili organisme ale fiecărui stat partener.

Puncte Naţionale de Contact (PNC) vor fi stabilite de fiecare ţară participantă pentru a completa activităţile transnaţionale ale AM şi JS prin implicarea părţilor interesate de la nivel naţional precum şi de a contribui la gestionarea la nivel naţional şi transnaţional de program.

Beneficiarul lider (LB), situată într-unul din statele membre Dunării vor fi desemnate de către toţi beneficiarii care participă la un proiect pentru a îndeplini sarcinile prevăzute la articolul 13 din Regulamentul ETC. În special, LB îşi asumă responsabilitatea de a asigura punerea în aplicarea întreaga operaţiune (inclusiv modalităţile de recuperare a sumelor plătite în mod nejustificat); în plus, pentru a se asigura că cheltuielile prezentate de către alţi beneficiari a fost suportate şi corespunde activităţilor convenite între toţi beneficiarii, că a fost verificate de către un controlor, şi că ceilalţi beneficiari primesc suma totală a celor Contribuţia din fonduri.

Controlorii vor fi desemnaţi de către fiecare stat partener pentru a asigura conformitatea cheltuielilor suportate de către partenerii naţionali ai proiectului cu normele comunitare şi naţionale, prin efectuarea verificări în sensul articolului 23 alineatul (4) din regulamentul ETC, precum şi articolul 125 alineatul (5) din RDC, care acoperă aspectele administrative, financiare, tehnice şi fizice ale operaţiunilor. Controllere sunt numiţi în conformitate cu dispoziţiile naţionale ale fiecărui stat partener. Fiecare ţară participantă la DTP va fi responsabil pentru verificările efectuate pe teritoriul său.

În conformitate cu articolul 123 alineatul (9) din RDC, statele partenere se stabilesc în normele de scris care reglementează relaţiile lor cu AM, AC şi AA, relaţiile dintre aceste autorităţi, iar relaţiile acestor autorităţi cu Comisia.

5.3.2 Aplicaţia

Scopul general al DTP este acela de a pune în aplicare proiecte transnaţionale de înaltă calitate, orientate spre rezultate de caracter strategic, relevant pentru zona programului.

Tipuri de cereri de propuneri:

♦ Cereri de Deschidere pentru propuneri (direcţionarea în funcţie de toţi potenţialii solicitanţi şi inclusiv toate programele priorităţile)

♦ Cereri vizate de propuneri de proiecte:

♦ Concentrarea asupra priorităţilor specifice ale programului

♦ Pentru elaborarea de proiecte tematice specifice (bazate pe descrierile detaliate ale proiectelor);

♦ Pentru a restrânge domeniul de aplicare al potenţialilor beneficiari

♦ Stabilirea unor criterii specifice de eligibilitate în ceea ce priveşte numărul şi tipul de parteneri (sau ţări), activităţi etc.

♦ cerere de propuneri restrânsă pentru anumiţi beneficiari desemnaţi de către CM (de exemplu, cu în ceea ce priveşte sprijinul SUERD).

Pregătirea de apeluri specifice pot fi sprijinite prin seminarii tematice la nivelul părţilor interesate programului (grupuri- ţintă, experţi, organisme de management ale programului etc.) pentru a defini un potenţial domenii de cooperare strategică, care poate servi drept bază pentru apeluri direcţionate.

În ceea ce priveşte tipurile de proceduri de aplicare, o singură etapă sau o abordare în două etape va fi luate în considerare în funcţie de caracteristicile specifice ale cererii de propuneri.

Tipuri de proceduri de aplicare a proiectului vor fi descrise în Manualul Programului. Procedurile de aplicare şi şabloanele vor fi elaborate pentru fiecare cerere de propuneri şi sunt incluse în pachete de aplicaţii prin apel specifice, care vor fi difuzate pe scară largă şi sunt disponibile pe pagina site-ul web al DTP precum şi pe alte site-uri pentru a oferi îndrumare necesare punerii în pregătirea cererilor de proiecte

5.3.3 Dezvoltarea şi selecţia proiectelor

Generarea de proiecte

Asistenţă şi sprijin va fi acordat potenţialilor solicitanţi în dezvoltarea proiectelor lor, după cum urmează:

♦ AM şi JS precum şi toate ţările participante (cu sprijinul PNC) trebuie să aibă grijă de informaţii cu privire la raspandirea DTP, inclusiv oportunităţi de finantare pentru potenţialii solicitanţi. Toate aceste activităţi vor fi integrate în strategia de comunicare DTP.

♦ JS (cu sprijinul reţelei PCN) va furniza informaţii cu privire la anumite apeluri pentru propuneri potenţialilor solicitanţi.

Între timp, generarea de proiecte ce urmează trebuie să se asigure:

♦ Toţi solicitanţii potenţiali (definite de fiecare cerere de propuneri, respectiv) trebuie să aibă acces la aceleaşi informaţii, indiferent de locaţiile lor.

♦ Stabilirea de parteneriate pot fi susţinute de către organismele de program (JS & PCN) ajutând potenţialii solicitanţi găsesc actori interesaţi (de exemplu, prin intermediul unor parteneri de căutare evenimente etc.).

Selecţia proiectelor

JS (asistat de PCN/statele partenere în probleme de eligibilitate şi de experţi externi concentrându-se pe aspecte tematice), se va organiza şi să garanteze evaluarea imparţială a tuturor cererilor bazate pe privind criteriile de eligibilitate (care descrie cerinţele minime) şi criteriile de calitate (strategic şi cele operaţionale) aprobate de către CM. Cererile depuse vor fi puse la dispoziţia membrii MC, precum şi rezultatele evaluării, împreună cu propuneri de decizie de luare.

Selecţia proiectelor va fi responsabilitatea generală a MC, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul ETC. În vederea atingerii obiectivelor programului, MC sprijină proiectele cu reale caracter transnaţional şi o abordare puternic orientată spre rezultate, reflectată în:

♦ relevanţa transnaţională a subiectului/tema

♦ Livrarea rezultatelor şi a rezultatelor concrete şi măsurabile, ca răspuns la bine identificate provocări transnaţionale care afectează zona programului

♦ Livrarea de realizări şi rezultate durabile, cum ar fi punerea în aplicare a/integrarea dimensiunii

investiţiile pregătite în context transnaţional

♦ Calitatea parteneriatului proiectului⁴.

♦ Eficienţa în ceea ce priveşte resursele mobilizate

♦ Contribuţia la dezvoltarea durabilă

♦ Abordarea teritorială integrată

Proiectele care se axează pe cooperarea pur academică sau de cercetare de bază sau care vizează simpla crearea de reţele şi schimbul de experienţă şi/sau nu a demonstrat traducerea rezultatelor care decurg din acţiuni “soft” (sondaje, studii, reţele etc.) în rezultate concrete şi durabile nu vor fi susţinute de DTP.

Orice sprijin acordat de DTP care intră sub incidenţa ajutorului de stat (inclusiv ajutoarele de minimis ) trebuie să fie în conformitate cu cadrul juridic al Uniunii Europene. Normele specifice privind ajutoarele de stat să fie aplicate va fi descrisă în Manualul de aplicare.

__________________________

⁴ Ca regulă generală, parteneriatul ar trebui să implice cel puţin trei parteneri de finanţare din cel puţin trei ţările participante, cel puţin una dintre acestea trebuie să fie situate într-un stat membru. Diferit se pot aplica normele de punere în aplicare, cu toate acestea, pentru schemele specifice dezvoltate pentru a sprijini macro-regională Strategiile din cadrul prioritare 4, în cazul în care beneficiarii unici pot participa, de asemenea. Partenerii sunt competente pentru dezvoltarea, implementarea şi urmărirea rezultatelor proiectului, şi să respecte toate eligibilitatea reguli de DTP.

5.3.4 Contractante

Modelul contractului de subvenţie va fi elaborat de către AM şi aprobate de către CM. Plumb proiect Solicitanţii vor fi informaţi în scris de către JS privind decizia MC în ceea ce priveşte aprobarea sau respingerea cererii lor, inclusiv condiţiile/recomandările pentru aprobare sau din motive de respingere. Ca urmare a deciziei MC formale (şi stări compensare perioadă) AM se va încheia un contract de finanţare cu BL a fiecărui proiect selectat.

5.3.5 Eligibilitatea Beneficiarii şi partenerii de proiect

În conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din RDC, beneficiarii sunt responsabile pentru iniţierea şi/sau punerea în aplicare a proiectelor. Ele pot fi persoane juridice publice sau private sau organizaţii internaţionale acţionând în conformitate cu legislaţia naţională a oricărui stat partener Dunării (sau în conformitate cu dreptul internaţional cu condiţia că organizaţia internaţională îndeplineşte cerinţele programului şi naţionale în ceea ce priveşte controlul şi validarea costurilor); şi cooperează în conformitate cu articolul 12 alineatul (4) din ETC Regulament. Eligibilitatea solicitanţilor vor fi specificate în pachetul de solicitare pentru fiecare apel pentru propuneri. MC poate restrânge domeniul de aplicare al solicitanţilor eligibili pentru a lua într-un anumit apel cont aranjamentele specifice ale acestui AdP. părţile terţe pot fi, de asemenea, subcontractate de LBs sau partenerii de proiect să efectueze părţi ale acestora activităţi într-un proiect; în acest caz, normele aplicabile privind achiziţiile publice trebuie să fie respectate. În caz de subcontractare, responsabilitatea pentru punerea în aplicare a proiectului respectiv va rămâne cu organismul contractant, respectiv LB respectiv sau a partenerului de proiect. Pentru atribuirea servicii, bunuri şi contractele de muncă de către partenerii de proiect IPA sau ENI procedurile de achiziţii publice trebuie să respecte prevederile acordului de finanţare relevant.

Ca principiu general, candidaţii eligibili ai DTP trebuie să fie localizat (înregistrată) este în Zona de program (de exemplu, întregul teritoriu al DTP). Organizaţiile bugetare centrale/autorităţilor publice naţionale, situate în afara programului zonă, din acele ţări care nu participă cu întreg teritoriul lor, în DTP (Germania şi Ucraina), sunt, de asemenea, eligibile cu condiţia ca acestea sunt competente în domeniul lor de autoritate pentru anumite părţi ale zonei vizate de program. Aceste organizaţii vor avea aceleaşi drepturi şi obligaţii ca orice alţi parteneri de proiect situate in zona DTP.

În cazuri excepţionale, în cazul în care MC decide în consecinţă, solicitanţii/beneficiarii proiectului situat în afara zonei vizate de program (în cadrul UE sau în ţări terţe), pot fi, de asemenea, eligibile pânăla maxim 20% din sprijinul din partea FEDER la nivel de program, în conformitate cu articolul 20 (2) din regulamentul CTE, cu toate acestea, beneficiul adus la aria programului de cheltuieli resursele FEDER pe plan extern trebuie să fie monitorizat în timpul atât de selecţie a proiectelor şi în curs de validare a costurilor proiectului. MC are dreptul de a introduce limitări teritoriale în utilizarea derogarea de mai sus în ceea ce priveşte eligibilitatea operaţiunilor în funcţie de locaţie pentru diferite Cereri de propuneri.

5.3.6 Informare şi comunicare

O strategie globală de comunicare pentru întreaga perioadă de programare va fi dezvoltată în conformitate cu articolul 116 din RDC şi a prezentat la MC pentru aprobare în termen de şase luni de la adoptarea DTP de către Comisia Europeană.

Se va lua în considerare normele detaliate în ceea ce priveşte măsurile de informare şi comunicare, în conformitate cu articolul 115 şi anexa XII a CPR. Planurile de informare şi publicitate anuale detaliate vor fi elaborate de către JS (cu implicarea PNC) şi va fi supus aprobării MC. JS şi reţeaua PNC sunt actorii-cheie ale punerii în aplicare a informaţiilor anuale şi Planurile de publicitate. În timp ce responsabilitatea generală pentru comunicaţiile revine cu AM, participante ţările completează activităţile transnaţionale la nivel naţional şi regional, prin instituirea şi asigurarea bunei funcţionări a reţelei de PCN. Proiectele susţinute de DTP trebuie de asemenea, joacă un rol important în comunicarea realizările proiectului la toate nivelurile.

5.3.7 Raportarea

Pentru a furniza informaţii cu privire la stadiul implementării proiectului aşa cum este descris în planul de lucru al proiectului, rapoarte de progres a proiectului (PR) şi Cererile de rambursare (AFR), va fi prezentat de către LB la JS în mod regulat (în general, în fiecare 6 luni) în conformitate cu prevederile şi termenele menţionate în contract de subvenţie. Progresul final al Raportului ar trebui să fie prezentat împreună cu ultima AFR în termen de trei luni de la finalizarea proiectului. JS va verifica conformitatea cu PR-urilor depuse cererile aprobate şi să verifice existenţa activităţilor raportate şi progresele realizate prin analiza rezultatelor livrate. JS poate solicita informaţii suplimentare şi să ceară clarificări din LBs. JS va, de asemenea, să efectueze vizite de monitorizare pentru a întâlni partenerii de proiect şi, în scopul de a îmbunătăţi performanţa proiecte.

5.3.8 Sistemul de control

Procesului de verificare, în sensul articolului 23 alineatul (4) din regulamentul ETC precum şi Articolul 125 (4) litera (a) (b) şi 125 (5) din RDC efectuate la nivel naţional include administrativ verificarea în ceea ce priveşte fiecare cerere de rambursare de către beneficiari, cât şi la faţa locului verificări, după caz. Fiecare ţară participantă va desemna controlor responsabil (e) pentru efectuarea verificărilor în raport cu toţi beneficiarii de pe teritoriul său.

AM se asigură că cheltuielile fiecărui partener de proiect care participă la o operaţiune a fost verificată de către un operator desemnat. În principiu, fiecare stat partener ar trebui să se asigure că cheltuielile pot fi verificate în termen de două luni de la depunerea a documentelor de către partenerii de proiect care să permită depunerea la timp a PRs de către LB în cadrul o perioadă de trei luni de la sfârşitul fiecărei perioade de raportare.

Pentru a asigura buna funcţionare a sistemului de control din statele partenere, reprezentanţi ai controlori ai fiecărui stat partener va fi organizat într - o reţea de controlori care vor fi coordonată şi susţinută de către AM. consultări periodice şi training-uri pentru reţeaua de se organizează controlori în timpul perioadei de implementare a programului.

Pentru a se asigura o înţelegere comună a regulilor aplicate pentru controlul la nivel naţional, “Orientările comune de control”, care servesc ca orientare metodologică inclusiv template-uri standard vor fi dezvoltate la nivel de program de către AM.

Fiecare ţară participantă, în afară de desemnarea controlorilor, de asemenea, să fie responsabil pentru formarea lor la cerinţele naţionale şi UE, precum şi pentru verificarea calităţii controlului muncă. AM şi AC ar trebui să fie informat în mod regulat cu privire la funcţionarea sistemului de control instituit de fiecare stat partener. Mai mult decât atât, pentru a asigura coerenţa între sistemele de control ale tuturor Statelor partenere, AM va colecta informaţii de la toate statele partenere privind stabilirea şi funcţionarea sistemelor de control respectiv, în conformitate cu articolele 72 şi 74 din CPR. Statele partenere furnizează o descriere utilizând şablonul furnizat de către AM. Modificări în sistemul respectiv va avea ca rezultat o descriere actualizată care urmează să fie transmisă MA fără întârziere.

În conformitate cu articolul 125 alineatul (4) litera (e) din RDC, AM va întocmi declaraţia de gestionare de asigurare cu privire la funcţionarea sistemului de management şi control, legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente şi respectarea principiului bunei financiare de management, împreună cu un raport privind rezultatele controalelor de gestiune efectuate, orice puncte slabe identificate în sistemul de management şi control, precum şi orice acţiune corectivă luate.

Costurile pentru activităţile de control la nivel naţional ar putea fi finanţate din surse naţionale din cele Statele partenere sau (în cazul sistemelor descentralizate) din bugetele proiectelor.

5.3.9 Proceduri financiare

Descrierea procedurilor financiare de la nivel de proiect la nivel de program (FEDR şi IPA) Procedurile financiare Procedurile de management pentru DTP va fi aceeaşi pentru rambursarea sumei Contribuţia FEDR şi pentru contribuţia IPA. Procesul de plăţi către Clasamente va fi descris în detaliu în Manualul Programului.

Procedura financiară, inclusiv rambursarea cheltuielilor de AT validate pentru AT beneficiarii vor fi, de asemenea, descrisă în Manualul Programului care urmează să fie aprobat de către CM. Procedurile financiare la nivelul programului şi a procesului de verificare CA se deschide un singur cont pentru a gestiona FEDR şi finanţarea IPA, naţional AT contribuţiile şi transferurile către LBS şi către beneficiari AT.

În susţinerea activităţii de certificare a AC, AM funcţionează o raportare de verificare sistem. Înainte de compilare situaţia cheltuielilor Comisiei Europene AM prezintă un raport de verificare la nivel de program privind procedurile şi verificările efectuate în raport cu cheltuielile incluse în declaraţiile de cheltuieli.

Pentru a putea avea informaţii adecvate privind validarea şi verificarea cheltuielilor AM va solicita informaţii sub forma unui raport de verificare stat partener din fiecare Partener Stat.

5.3.10 Soluţionarea plângerilor

Procedurile în vigoare stabilite pentru soluţionarea plângerilor sunt diferenţiate în funcţie de obiectul plângerii şi va fi în mod oficial reglementat în Manualul Programului.

Reclamaţii legate de evaluare şi selecţie:

Solicitanţii vor fi informaţi în scris de către JS privind decizia MC în ceea ce priveşte aprobarea sau respingerea cererilor acestora, inclusiv motivele respingerii. Orice plângere referitoare la evaluarea este prezentată de către Solicitantul lider către AM, care, în colaborare cu MC, va examina şi oferi poziţia sa cu privire la meritul plângere. În caz de atac, un “grup de revizuire”, va fi stabilit format din membri ai JS care nu este implicat direct în evaluarea, precum şi AM pentru a concluziona dacă apelul a fost justificate sau nu. MC poate fi, de asemenea, implicat în cazul în care se consideră necesar. În cazul în care să face apel la sistemul judiciar împotriva deciziei autorităţilor de program în cadrul proiectului procesul de evaluare şi selecţie, instanţa din Ungaria are competenţa în această privinţă.

Plângerile legate de deciziile luate de către AM sau JS pe parcursul implementării proiectului:

Eventualele reclamatii referitoare la deciziile luate de către AM sau JS pe parcursul implementării proiectului pe baza contractului de finanţare se depune de către proiectul LB către AM, care va să examineze şi să ofere un răspuns (în colaborare cu MC, dacă este necesar).

Reclamaţii legate de sistemul naţional de control:

Liderii beneficiari de proiect sau partenerii de proiect, care au reclamaţii legate de control naţional setul de sistem în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) din regulamentul ETC poate depune o plângere la instituţie naţională responsabilă a statului Partener relevant în conformitate cu procedurile naţionale în vigoare în conformitate cu articolul 74 alineatul (3) din RDC. Statul Partener relevant analizează reclamaţii şi informează AM cu privire la rezultate.

5.3.11 Sistemul de monitorizare şi informare

În conformitate cu articolul 125 alineatul (2) din RDC, AM este responsabilă pentru înfiinţare unui sistem de schimb electronic de date pentru a înregistra şi stoca în format electronic datele de pe fiecare operaţiune necesară pentru monitorizarea, evaluarea, gestiunea financiară, verificare şi audit, inclusiv datele privind participanţii la operaţiuni.

Sistemul computerizat va sprijini atât ciclul de proiect şi program punerea în aplicare şi să îndeplinească standardele de securitate acceptate pentru a se asigura că documentele deţinute respectă cerinţele legale naţionale şi pot fi invocate în scopuri de audit.

Dezvoltarea, implementarea, susţinerea şi menţinerea monitorizării programului şi Sistemul de informaţii sunt finanţate din bugetul de AT.

5.3.12 Sistem electronic de schimb de date

După cum se prevede la articolele 74 şi 112 din RDC, schimbul de date cu CE se va efectua pe cale electronică.

5.3.13 Rapoartele anuale şi finale

În conformitate cu articolul 14 din regulamentul ETC şi art 50 din RDC, AM va prezenta Rapoartele anuale de implementare către Comisia Europeană până la 31 mai 2016 şi către aceeaşi dată a fiecărui an ulterior până la şi inclusiv 2023 (cu excepţia anilor 2017 şi 2018, pentru care termenul este stabilit la 30 iunie). Toate rapoartele vor fi aprobate de către CM, înainte de supunere. Rapoartele anuale de implementare vor fi elaborate de către JS în primul rând pe baza datelor de caz furnizate de proiecte în cadrul proiectului rapoarte de progres şi rapoarte finale, şi, de asemenea de către alte organisme de management ale programului. Un raport final de punere în aplicare se va depune la Comisia în timp util, urmând aceleaşi proceduri ca rapoartele anuale.

Evaluare 5.3.14 Evaluarea programului

Evaluările se efectuează pentru îmbunătăţirea calităţii elaborării şi punerii în aplicare a programe, precum şi pentru a evalua eficacitatea acestora, a eficienţei şi a impactului. Evaluările vor fi efectuate de către experţi interni sau externi, care sunt independente funcţional de autorităţile responsabil pentru punerea în aplicare a programului; şi finanţat din bugetul de AT al DTP.

O evaluare ex-ante a DTP care încorporează cerinţele pentru strategice de mediu Evaluarea a fost realizată de către evaluatori independenţi, în conformitate cu articolul 55 alineatul (3) din CPR cu scopul de a îmbunătăţi calitatea programului. Recomandările evaluării au fost luate în considerare în timpul elaborării DTP.

În conformitate cu articolul 56 din RDC AM se va asigura că evaluările sunt efectuate pe în baza unui plan de evaluare care urmează să fie aprobat de către CM, în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) litera (c) din directivă CPR. Planul de evaluare întocmit de către AM va include aranjamentele şi calendarul de evaluări externe. Cel puţin o dată în timpul perioadei de programare la o evaluare ar trebui să evalueze modul în care sprijinul din partea fondurile oferite au contribuit la realizarea obiectivelor pentru fiecare prioritate.

În conformitate cu articolul 57 din RDC, o evaluare ex-post se completează de către Comisia Europeană în cooperare cu statele partenere până la 31 decembrie 2024.

5.3.15 Norme specifice de implementare a bugetului de AT

AT este necesară pentru a sprijini structurile comune în implementarea DTP, şi anume pentru a sprijini activităţi ale AM, JS, certificarea şi activităţile de audit şi activităţile transnaţionale ale PNC.

Activităţi acoperite de AT va fi finanţată folosind abordarea de management al proiectului în cadrul sub formă de “proiecte de AT. Proiectele AT sunt finanţate în comun din contribuţia comunitară şi naţională.

Contribuţia TA a statelor partenere. Ponderea contribuţiilor naţionale de asistenţă tehnică ale partenerului State la bugetele de AT vor fi fixate pe ţări şi pe ani în “ acordul cu privire la conţinutul Programului Transnaţional Dunării şi confirmarea co-naţionale finanţare”, în conformitate cu articolul 8 alineatul (9) din regulamentul ETC sau în cauză Finanţare Acorduri.

Statele partenere transferă contribuţia lor naţională AT, în avans, în fiecare an ca urmeaza:

♦ 2014 şi 2015 contribuţiile naţionale de asistenţă tehnică care urmează să fie transferate în 3 luni de la aprobarea CP

♦ Din 2016, contribuţiile naţionale de asistenţă tehnică care urmează să fie transferate până la 31 ianuarie a anului în cauză

AT va fi gestionat într-un sistem integrat de AT, inclusiv procedurile de management financiar,normele de eligibilitate şi achiziţii care urmează să fie reglementate în Manualul AT al DTP. activităţi specifice să fie efectuate în scopul AT şi aranjamentelor de management vor fi descrise şi în Manualul TA.

5.3.16 Aranjamente în cazul unor dificultăţi de punere în aplicare

În cazul unor dificultăţi de punere în aplicare, statele partenere în cauză sprijină AM pentru a clarifica cazurile individuale şi de a ajuta la ridicarea sancţiunilor potenţiale impuse DTP, la un LB sau un Partener de proiect.

Neregulilor şi recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit

În conformitate cu articolul 122 alineatul (2) din RDC, statele partenere au menirea de a preveni, detecta şi bcorecta neregulile şi recupera sumele plătite necuvenit, împreună cu dobânzile de întârziere plăţi. Statele membre notifică Comisia cu privire la neregulile care depăşesc 10.000 de euro din contribuţia din fonduri şi vor informa cu privire progrese semnificative legate de procedurile administrative şi juridice.

Responsabilităţile statelor partenere legate de nereguli cuprind două sarcini principale, una este raportarea către Comisie, iar cealaltă recuperarea sumelor plătite în mod nejustificat. Statele partenere nu notifică Comisia cu privire la nereguli în ceea ce priveşte cazurile ca definite la articolul 122 alineatul (2) litera (ac) din RDC.

În conformitate cu articolul 143 din RDC, statele partenere, în primă instanţă, să fie responsabil pentru investigarea neregulilor şi pentru efectuarea corecţiilor financiare necesare şi urmărirea recuperări. Pentru aranjamente în caz de nereguli şi corecţiile financiare aferente se face trimitere în secţiunea 5.4 din prezentul document şi va fi, de asemenea, abordate în Acordurile de finanţare.

Corecţiile financiare (sumele care urmează să fie retrase, deduse sau recuperate) solicitate în legătură cu neregulile individuale sau sistemice detectate în proiecte sau în proiecte de asistenţă tehnică ale DTP vor fi supravegheate de către AC şi incluse în declaraţia ulterioară a cheltuieli transmisă Comisiei.

Erori sistemice la nivel de program ar putea fi detectate de către AA şi/sau GA sau ia cea a Comisia Europeană şi ar putea duce la corecţii financiare impuse de Comisia Europeană, pe baza articolelor 85 şi 144-147 din RDC. În cazul unor erori sistemice detectate, AM/CA va face o recomandare privind mijloacele posibile de manipulare neregulă şi consultaţi MC. MC decide cum să rezolve problema.

AM poate recupera bani numai de la persoanele fizice sau juridice care sunt în contract relaţia cu AM. În cazul în care o investigaţie a fost iniţiată în legătură cu o posibilă neregulă care afectează cheltuielile unui partener de proiect, AM poate întrerupe plata la termenul-limită menţionat la articolul 132 alineatul (1). LB în cauză este informat în scris cu privire la întreruperea şi motive acesteia. Procedurile detaliate privind recuperarea fondurilor din parteneriatul proiect va fi descris în Manualul Programului şi în Contractul de finanţare.

În cazul întreruperii sau suspendării plăţilor de către Comisia Europeană din cauza unor erori, nereguli sau chiar factori externi, cum ar fi lacunele privind fluxul de numerar la nivel european, AM trebuie să informeze beneficiarii şi MC cu privire la suspendare şi despre motive imediat după ce a fost notificat. AM va elabora un plan de acţiune pentru a aborda cauzele suspendării în conformitate cu indicaţiile furnizate de Comisia Europeană. CM va fi informat cu privire la toate măsurile luate, în special cu privire la măsurile convenite cu Comisia Europeană şi pe consecinţele suspendării în progresul DTP.

Nerespectarea prevederilor şi termenele convenite

În cazul nerespectării dispoziţiilor convenite între statele partenere (în cazul în care controalele sau auditurile demonstrează erori sistemice sau recurente, nereguli, fraude sau încălcarea obligaţiilor în special în care pune sub semnul întrebării fiabilitatea sistemelor de control intern în cauză sau legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente) AM poate propune MC suspendarea parţială sau totală a plăţilor către partenerii de proiect situate pe teritoriul din statul partener în cauză proporţional cu gravitatea erorilor, neregulilor, fraudă sau a încălcării obligaţiilor, cu condiţia ca statul partener i-a fost dat posibilitatea de a face observaţii. În propunerea sa, AM de asemenea, stabileşte motivele, concluzionând că statul partener nu a reuşit să ia măsuri eficiente. Deciziile vor fi făcute pe un de la caz la caz.

Proceduri de manipulare a cazurilor de nerespectare a dispoziţiilor convenite şi termene de la nivel de proiect vor fi prevăzute în contractul de finanţare.

5.3.17 Aranjamentele pentru închiderea programului

În conformitate cu RDC, închiderea definitivă a DTP se va baza numai pe documentele referitoare la exerciţiul contabil final şi raportul final de punere în aplicare. AM şi Statele partenere vor asigura că prezentarea pachetului de închidere va fi gestionat între toate părţile implicate la timp, luând în considerare în special aspectul financiar şi de resurse umane (necesare pentru coordonarea, pentru asigurarea unei piste de audit şi documente corespunzătoare şi menţinerea unui sistem de monitorizare şi control al bunei funcţionări precum şi pentru a aborda în continuare cererile primite de către Comisia Europeană după prezentarea documentelor de închidere).

AM împreună cu statele partenere se angajează ca toate activităţile proiectului pot fi efectuate şi închiderea financiară a proiectelor ar trebui să fie încheiate cu mult înainte de sfârşitul perioadei de eligibilitate pentru să faciliteze prezentarea la timp a raportului final de punere în aplicare

5.4 Repartizarea pasivelor între statele membre participante la cazul corecţiilor financiare impuse de autoritatea de management sau Comisie

Fără a aduce atingere responsabilităţii statelor membre pentru detectarea şi corectarea neregulilor şi pentru recuperarea sumelor plătite în mod nejustificat în conformitate cu articolul 122 alineatul (2) CPR, şi în conformitate cu articolul 27 alineatul (3) din Regulamentul, AM se asigură că orice sumă plătită ca urmare a unei nereguli se recuperează de la LB. Partenerii proiectului vor rambursa LB sumele plătite în mod necorespunzător. În cazul în care LB nu reuşeşte să obţină rambursarea dintr-un partener de proiect sau în cazul în care AM nu reuşeşte să obţină rambursarea de la LB, Statul Partener pe al cărui teritoriu partenerul de proiect în cauză se află rambursează AM suma plătită în mod nejustificat acestui partener de proiect. AM este responsabil de rambursarea sumele în cauză (o dată recuperată) la bugetul general al Uniunii, în conformitate cu repartizarea pasivelor între statele partenere Dunării stabilite mai jos.

Deoarece statele partenere au răspunderea generală pentru sprijinul comunitar (FEDR/IPA) acordate LB sau PP situate pe teritoriul lor, acestea trebuie să se asigure că - înainte de certificarea cheltuielilor - orice corecţii financiare necesare vor fi asigurate şi vor încerca să recupereze sumele pierdute ca urmare a unei nereguli sau neglijenţă cauzată de un beneficiar situat pe teritoriul lor.

Acolo unde este cazul, un stat partener poate percepe şi dobânda de întârziere.

Statele partenere vor purta răspundere în legătură cu utilizarea programului FEDR/IPA finanţare, după cum urmează:

♦ Fiecare stat partener poartă răspunderea pentru eventualele consecinţe financiare ale neregulilor cauzate de LBS şi Partenerii Proiectului situate pe teritoriul său;

♦ Pentru o neregulă sistemică sau corecţie financiară la nivel de program, care nu poate fi legat de un stat partener specific (de exemplu, întemeiată pe deciziile MC), al răspunderea sunt suportate în comun de către statele partenere proporţional cu FEDR/IPA a pretins Comisiei Europene pentru perioada care constituie baza pentru corecţie financiară;

♦ În cazul în care MA, CA sau AA comite o abatere ca fiind beneficiar al AT DTP sau cu privire la orice activitate de nivel tehnic în legătură cu propria răspunderea sa, Statul partener pe teritoriul căruia se află autoritatea în cauză (de exemplu, Ungaria) rambursează Comisia Europeană suma plătită în mod nejustificat.

♦ În cazul cheltuielilor de AT efectuate de structurile naţionale stabilite de statele partenere în pentru a sprijini implementarea programului la nivel naţional (de exemplu, PCN), al răspunderea sunt suportate de către statul partener în care AT Beneficiarul în cauză este localizat.

Dispoziţiile de mai sus (sau responsabilităţi similare care urmează să fie stabilite în financiar respectiv Acordurile) sunt aplicabile ţărilor terţe care participă la program, de asemenea, Dunărea.

5.5 Utilizarea euro (acolo unde este cazul)

Metoda aleasă pentru conversia cheltuielilor efectuate într-o altă monedă decât euro Cheltuielile suportate de către partenerii de proiect într-o altă monedă decât euro se convertesc în euro prin utilizarea cursului de schimb contabil lunar al Comisiei Europene în luna în cursul căreia au fost prezentate cheltuielile pentru verificare la controler în conformitate cu articolul 28 litera (b) din Regulamentul (UE) nr 1299/2013

Conversia este verificată de către controlorul din statul partener în care respectivul partener de proiect este localizat.

5.6 Implicarea partenerilor

Acţiuni întreprinse pentru implicarea partenerilor menţionaţi la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr 1303/2013 în pregătirea programului de cooperare, precum şi rolul acestor parteneri în pregătirea şi punerea în aplicare a programului de cooperare, inclusiv implicarea acestora în comitetul de monitorizare

Implicarea partenerilor în pregătirea programului de cooperare

Dezvoltarea unor programe în conformitate cu “principiul parteneriatului” este o cerinţă distinctă de UE legislaţie. În conformitate cu articolul 5 al CPR pregătirea programului de cooperare ar trebui să implice un parteneriat cu autorităţile regionale şi locale competente. Parteneriatul, de asemenea, includ următorii parteneri: autorităţile publice urbane şi a altor competente; economice şi partenerii sociali; şi organismele relevante care reprezintă societatea civilă, inclusiv de mediu parteneri, organizaţii nonguvernamentale şi organismele responsabile pentru promovarea socială incluziunea, egalitatea de gen şi nediscriminarea.

Principalul motiv pentru implicarea părţilor interesate în programarea este de a identifica interesele reciproce şi are nevoie, un angajament sigur şi dreptul de proprietate pentru program şi să asigure aplicarea sa practică punerea în aplicare.

Programul de Transnaţional Dunărea a introdus o serie de platforme pentru eficiente comunicarea cu partenerii şi părţile interesate relevante pe tot parcursul procesului de programare.

Comitetul de programare (PC) pentru pregătirea programului pentru perioada 2014-2020 a fost stabilit la 5 februarie 2013; şi a avut loc 10 întâlniri în perioada februarie 2013 şi septembrie 2014. Acesta a fost compus din reprezentanţi ai naţionale şi regionale Autorităţile din cele 14 participante statele partenere, viitoarea AM şi observatori. Sarcina principală a PC-ul a fost de a dezvolta documentul program de cooperare. PCRM a făcut deciziile privind pe bază de consens. Printre sarcinile sale se numără, de asemenea, organizarea şi facilitarea unui dialog cu părţile interesate relevante (inclusiv Strategia UE pentru Regiunea Dunării - SUERD) şi a legături cu consultări la nivel naţional. Reprezentant al Comisiei Europene au fost a invitat în mod regulat şi au participat la sesiunile de PC-uri.

Dupa finalizarea primului proiect versiune a programului de cooperare, în iunie 2014, documentul a fost lansată o procedură de consultare publică . Având în vedere că documentul nu a fost în întregimefinalizată, numai primele două secţiuni au fost deschise pentru consultări: strategia acestor programe şi descrierea axelor prioritare. Pentru a ajunge la cel mai mare posibil participare, procedura a constat din două elemente: naţionale ale părţilor interesate evenimente de consultare şi consultare on-line. Scopul a fost de a se potrivi nevoilor şi intereselor părţilor interesate şi grupurile ţintă din regiune cu concluziile analizei teritoriale, strategic Cadrul oferit de SUERD şi abordarea de intervenţie identificate deja adoptate de către Comitetul de programare.

Acele evenimente de consultare naţionale ale părţilor interesate au fost organizate în perioada iunie 2014, în cele mai multe dintre ţările participante la Programul Transnaţional Dunării (în total 10 părţi interesate au avut loc evenimente de consultare). Organizarea evenimentelor a fost DCPCC membri ai Comitetului de programare, asistenţă tehnică oferită de echipa experţi externi responsabili cu elaborarea programului de cooperare.

Invitaţii pentru a lua parte la evenimentele au fost trimise către părţile interesate relevante în vigoare în bazele de date ale reprezentanţilor în cadrul Comitetului de programare. Experţi în domeniile relevante, partenerii şi organismele responsabile de dezvoltarea durabilă, egalitatea de economice şi sociale oportunităţi şi non-discriminării au luat parte la evenimente. În cazul în care numărul de participanţii au fost suficiente, organizatorii au fost încurajaţi să formeze patru grupuri de lucru, în legătură cu cele patru axe prioritare, pentru a se concentra discuţia asupra temelor specifice şi pentru a da posibilitatea ca toată lumea să îşi prezinte observaţiile în propriul lor domeniu de competenţă.

Rezultatele dezbaterilor au fost centralizate în aşa-numitele “foi de recoltare”, în scopul de a compara mai bine datele şi de a gestiona informaţiile.

În paralel cu evenimente de consultare naţionale părţile interesate şi a sondajului on - line a fost deschisă la scară mai largă participarea actorilor. Exercitarea a servit ca o punte de legătură între un sus în jos şi de jos în sus abordare pentru dezvoltarea programului de cooperare.

Platforma on-line a fost deschis pentru public în perioada 6 şi 16 iunie 2014. Pentru a ajunge la cât mai multe părţi interesate relevante cât posibil, pe lângă cele aproximativ 1.500 de e-invitaţie mail-uri trimise către persoanele de contact existente în baza de date SEE STC, procedura a fost promovat pe pagina web a Programului Central 2014-2020, precum şi. Respondenţii s-au întrebat de-a lungul domeniile acţiunilor identificate pentru fiecare tematic Obiectiv Obiectiv şi specific proiectului programului de cooperare, care a fost disponibil pentru descărcarea de pe platforma on-line. Ei au fost rugaţi să rang domeniile de acţiuni în funcţie de relevanţa lor pentru regiune, din perspectiva cooperării transnaţionale. Pe baza a acestora aviz, echipa de experţi externi a elaborat un set de recomandări legate de lor includerea în viitorul Program Transnaţional Dunării. Recomandările se bazează în mod exclusiv pe rezultatele sondajului on-line, fără a ţine seama de alte elemente ale publicului

Procesul de consultare.

Pentru a se asigura un grad ridicat de acurateţe a rezultatelor, acele chestionare care nu au să conţină numele organizaţiei nu au fost luate în considerare. De numărare numai valabil cele 257 de chestionare au fost completate de către respondenţi.

Respondenţii au fost rugaţi să marcheze domeniul lor de competenţă şi să răspundă doar acele subiecte care se încadrează în expertiza lor. Cu toate acestea, ei au avut posibilitatea de a alege mai mult de un domeniul de competenţă, având în vedere că printre organizaţiile care au răspuns s-au instituţii cu un rol activ în mai mult de un subiect (de exemplu, municipalităţi, dezvoltare agenţii, universităţi, etc.). În plus, părţile interesate au avut posibilitatea de a face comentarii referitoare la conţinutul proiectului programului de cooperare. S-au primit mai mult de 228 de comentarii şi analizate.

Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) a programului sa bazat pe un publicProcesul de consultare într-o perioadă de 60 de zile din august 2014 până în octombrie 2014. Un public mai larg în toate Statele partenere au avut posibilitatea de a formula observaţii privind programul de cooperare, în special luând în considerare efectele asupra mediului preconizate ale punerii în aplicare. de mediu recomandări au fost incluse în versiunea finală a programului de cooperare.

Implicarea partenerilor în punerea în aplicare a programului de cooperare

Reprezentanţii administraţiei de stat relevante şi autorităţile regionale/locale, precum şi alte partenerii socioeconomici din statele partenere participă activ la punerea în aplicare a programul de cooperare.

Nivelul administrativ al tuturor statelor partenere participante vor fi reprezentate în monitorizarea Comitet (MC), care, printre alte sarcini, este responsabil pentru aprobarea de evaluare şi selecţie Criteriile de selecţie şi a operaţiunilor care urmează să fie finanţate din programul de cooperare. Principiul parteneriatului va fi asigurată de către reprezentanţii MC prin stareţ implicare partenerilor relevanţi în comitetele naţionale de coordonare (sau alte mecanisme/organisme astfel cum sunt prevăzute de normele naţionale respective) în vederea pregătirii MC întâlniri. comitetele naţionale de coordonare sprijină membrii CM în executarea sarcinilor MC, inclusiv pregătirea cererilor de propuneri şi rapoarte de progres program, precum şi monitorizarea şi evaluarea programului. comitetele naţionale de coordonare vor fi organizat în conformitate cu cerinţele naţionale aplicabile în ceea ce priveşte compoziţia lor, funcţionarea şi gestionarea obligaţiilor privind protecţia datelor, confidenţialitatea şi conflictul de interes.

Comitetele naţionale de coordonare reprezintă platformele în care partenerii naţionali relevanţi poate-şi expune poziţia cu privire la aspectele strategice în ceea ce priveşte punerea în aplicare a programului.

Mai mult decât atât comitete naţionale (sau alte mecanisme/organisme prevăzute de respectivul normele naţionale), va permite îmbunătăţirea coordonării cu programele ESI şi alte programe naţionale instrumente de finanţare prin implicarea reprezentanţilor instituţiilor care participă la punerea în aplicare a programelor naţionale şi/sau regionale relevante.

6. Coordonarea

Mecanismele care asigură coordonarea eficientă între FEDER, Fondul Social European Fond, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Maritimă europeană şi Fondul pentru pescuit şi alte instrumente de finanţare a Uniunii şi la nivel naţional, inclusiv coordonarea şi posibila combinare cu mecanismul Conectarea Europei, ENI, Fondul european de dezvoltare (FED) şi IPA şi cu BEI, luându-se în considerare dispoziţiile prevăzute în cadrul strategic comun astfel cum este prevăzut în anexa I la Regulamentul (UE) nr 1303/2013. În cazul în care statele membre şi ţările terţe care participă la cooperare programe care includ utilizarea creditelor FEDER pentru regiunile ultraperiferice şi resurse din FED, mecanismele de coordonare la nivelul adecvat pentru a facilita eficient coordonarea în utilizarea acestor resurse.

Coordonare între ESI-fonduri

Organismele de programe şi statele partenere vizează utilizarea de sinergii şi evitarea suprapunerii între diferitele programe finanţate de ESI. Astfel, coordonarea şi complementaritatea cu astfel de programe este esenţială pentru utilizarea preconizată cea mai eficientă şi eficace a fondurilor Uniunii alocată programului de cooperare.

Următoarele activităţi vor fi întreprinse pentru a asigura o coordonare cu alte finanţate de ESI programe:

♦ La depunerea propunerilor, solicitanţii vor trebui să descrie coerenţa şi complementaritatea cu programele naţionale şi regionale sprijinite de fonduri ESI într-un secţiune în formularul de cerere, oferind astfel o dovadă a valorii adăugate sunt aşteptate de către cooperarea transnaţională. În special, solicitanţii propun acţiuni, cu accent pe pregătire de investiţii va trebui să explice modul în care să se conecteze la alte programe naţionale şi regionale Programele de investiţii pentru creştere şi locuri de muncă obiectiv sprijinite de FEDER şi FSE, precum şi cu Fondul de coeziune, FEADR (în special cu referire la iniţiativa Leader) şi programe EMFF

♦ Comitetele de coordonare naţională (sau alte mecanisme/organisme furnizate de naţionale norme) care susţin membrii comitetului de monitorizare vor implica reprezentanţi ai instituţiile care participă la punerea în aplicare a programelor naţionale şi regionale sprijinite de fondurile ESI, căutând (în măsura în care este posibil) pentru a realiza o coordonare la toate etapele de durata programului

♦ AM şi JS, în cooperare cu reţeaua de puncte de contact naţionale vor să comunice realizările şi rezultatele operaţiunilor de Programului Transnaţional Dunarii prin instrumente şi măsuri relevante puse în aplicare atât la nivel naţional şi transnaţional ca definit în strategia de comunicare de program

♦ Programul de cooperare va face uz de evenimente şi a instrumentelor transnaţionale să să consolideze coordonarea cu alte programe şi iniţiative. În special legate de SUERD evenimente şi instrumente vor contribui la o mai bună coordonare activităţi DTP cu alte finanţate-ESI programe.

Aceste evenimente şi instrumente sunt, de exemplu,

• Forumul anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării, în cazul în care diferite programele îndeplinesc

• Întâlniri anuale ale Programului Transnaţional Dunării

• Platforme INTERACT

• Punct Strategia Dunării

În ceea ce priveşte coordonarea cu alte fonduri ESI, o atenţie deosebită se va acorda posibilitatea coordonarea cu alte programe ale obiectivului european de cooperare teritorială (ETC). În acest sens, Programul Transnaţional Dunării va căuta schimburi cu gestionare autorităţile altor programeCTE geografic se suprapun. un potenţial deosebit pentru o coordonare eficientă este de aşteptat cu aceste învecinate programe transnaţionale prin

Realizând:

♦ Schimbul de informaţii în timpul evaluării cererilor, în scopul de a detecta şi evita în măsura posibilului potenţial suprapunerea şi duplicatele precum şi pentru a activa sinergiile dintre operaţiile complementare fiind puse în aplicare în cooperare diferite zone.

♦ Schimbul de informaţii în timpul monitorizării punerii în aplicare a aprobat operaţiuni, în scopul de a stabili acţiuni de fertilizare încrucişată (inclusiv evenimente şi training-urpentru beneficiari), care permit desfăşurarea unor sinergii între operaţii care abordează aceleaşi provocare şi are nevoie de adrese partajate ale părţilor interesate, situate în diferite domenii de cooperare.

♦ Utilizarea flexibilităţii geografice, astfel cum se prevede la articolul 20 alineatul (2) din regulamentul ETC, că permite să dezvolte operaţiuni transnaţionale cu un domeniu de aplicare geografic care ar depăşi domeniu de program, stabilindu-se astfel link-uri, crearea de oportunităţi şi promovarea durabilă dezvoltarea în cadrul şi între zonele de schimb de caracteristici comune (de exemplu, coridoare şi macro regiuni).

Coordonarea cu alte instrumente de finanţare ale UE

Mai mult decât atât, coordonarea cu alte instrumente relevante ale Uniunii pentru domeniile de politică vizate de FEDR este importantă. Programul abordează probleme care sunt complementare diversificate ale UE instrumente de finanţare; de o importanţă deosebită pentru aria programului sunt următoarele:

♦ ORIZONT 2020

♦ Programul pentru competitivitatea întreprinderilor şi IMM-uri (COSME) 2014-2020

♦ LIFE

♦ Conectarea Europei

♦ Înaltă creştere şi facilitatea de inovare pentru IMM-uri (GIF)

♦ finanţare cu partajarea riscurilor (MFPR)

♦ PROGRESS

Coordonarea cu alte instrumente de finanţare ale UE va fi asigurată pe proiecte şi pe la nivel de program. Atunci când se depune o propunere de proiect, solicitanţii vor trebui să descrieţi coerenţa şi complementaritatea proiectului lor cu alte instrumente ale Uniunii cu relevanţă pentru temele abordate de propunerile lor.

La nivel de coordonare a programului şi complementaritatea se realizează prin în mod clar comunicarea, în special în termenii de referinţă, precum şi prin luarea în considerare în faza de evaluarea proiectului că programul nu se va suplimenta programele menţionate mai sus dar proiectele de sprijin care să prevadă o dimensiune transnaţională a acestor probleme. Aceasta înseamnă că programul de cooperare ar putea finanţa pregătirea proiectelor care vor fi efectuate în cadrul altor programe sau vice-versa că rezultatele obţinute în cadrul proiectelor finanţate de alte Programele ar putea fi puse în practică într-o dimensiune transnaţională în cadrul cooperării program.

Coordonarea cu instrumentele de finanţare naţionale şi regionale

Proiectele transnaţionale au potenţialul de a îmbunătăţi politicile naţionale, regionale şi locale şi instrumente de finanţare aferente. În ceea ce priveşte principiul proporţionalităţii, cât şi în cadrul dat limitează programul de cooperare va căuta să coordoneze cu fonduri naţionale şi regionale instrumente. Acest lucru se face în modurile descrise în secţiunea “Coordonarea între ESI- Fonduri”.

Coordonarea cu BEI

Proiecte finanţate prin programul de cooperare poate pregăti terenul pentru investiţii mari care ar putea fi finanţate prin instrumentele financiare administrate de BEI. Coordonarea cu BEI va fi solicitată prin programul de cooperare prin informare şi sprijin beneficiarilor privind posibilităţile de finanţare oferite de BEI, care ar putea fi utilizate pentru măsurile de monitorizare privind proiecte finanţate prin programul de cooperare.

7. Reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari

Rezumatul evaluării sarcinii administrative pentru beneficiari şi, dacă este necesar, acţiunile planificate însoţite de un calendar indicativ pentru a reduce administrativ povară. Simplificarea se prezintă în mai multe forme, unele dintre ele explicite şi directe, în timp ce altele pot au nevoie de transpunere în normele naţionale. Unele dintre aspectele cheie ale simplificării sunt deja incluse în regulamentele Comisiei; acestea pot fi realizate prin diferite metode,cum ar fi armonizarea normelor (de exemplu, CPR pentru mai multe fonduri, DR pentru eligibilitate în programele CTE, e-coeziune), flexibilitate crescută şi proporţionalitate (de exemplu, rapoarte anuale mai uşoare, introducerea închidere de rulare), digitalizarea documentelor şi a proceselor, precum şi clarificarea normele de punere în aplicare.

Simplificarea şi eficientizarea implementării programului este esenţială pentru utilizarea adecvată funcţionare a DTP, în măsura în care, permite reducerea sarcinilor administrative ale ambelorbeneficiari şi organismele de management ale programului. O gamă largă de experienţe şi lecţii învăţat sunt disponibile - dobândite în timpul punerii în aplicare a programului SEE - care au fost luate în considerare deja în faza de pregătire a DTP. Astfel de măsuri de simplificare include:

♦ Menţinerea structurii de gestionare a programului cât mai simplu posibil şi integrarea MA şi funcţiile JS va reduce considerabil atât durata procedurilor şi costul management şi în acelaşi timp să asigure o transparenţă sporită.

♦ O atenţie deosebită va fi acordată rambursarea în timp util a fondurilor către beneficiarii finali: în baza cererii de rambursare aprobate de către AM AC transferă FEDR şi IPA contribuţie direct la LBs ( de exemplu, nici un organism intermediar va fi implicat ca şi în cazulîn cadrul Programului SEE în perioada 2007-2013) care conduce la plata mai rapidă a Comunităţii fonduri.

♦ Sistemul de management financiar al DTP va fi simplificat şi mai mult prin a avea osingur cont bancar gestionat de CA (în comparaţie cu conturile bancare 5 manipulate în cazul A se vedea programul în perioada 2007-2013). Toate transferurile de fonduri (comunitare şi naţionale Contribuţiile AT ale operaţiunilor pentru 14 state partenere) vor fi soluţionate pe single -ul cont bancar de program, având ca rezultat de timp, şi de reducere a costurilor procedurilor de plată.

♦ Proceduri armonizate care să permită mai coordonare intensă a controlului naţional Sistemele vor fi introduse prin stabilirea unei legături directe între programul comun sistemele naţionale de control în sistemul de monitorizare al DTP de management.

• Instalatii de control de toate cele 14 state partenere vor avea posibilitatea de a se verifica cheltuielile de Partenerii de proiect relevanţi într - un sistem de monitorizare unic, ceea ce face ca toate resursele financiareuniforme de date precum şi recuperabilă. Procesul nu ar fi doar o mai mare transparenţă, dar, de asemenea, mult mai rapid pentru LBS, deoarece datele cumulate vor fi compilate automat din nivel de partener la nivel de Sistemul de monitorizare a proiectului; asigurarea unui audit adecvat pistă. In plus, acest lucru s-ar reduce problemele în păstrarea datelor, greşeli în date inserţie, iar povara sub-neţi hard-copii ale documentelor. Programul de Cooperare Transnationala Dunării

• Proceduri de conectare pentru controale, depunerea de proiecte Rapoarte de progres LBS şi monitorizarea datelor financiare la nivel de program de către AM ar reduce în mod substanţial intervalul de timp al procesului de verificare.

• Depunerea cererilor şi documentelor justificative vor fi solicitate numai în versiunea electronică, la faza de aplicare (prin introducerea de date directe prin intermediulfront office al sistemului de monitorizare şi încărcarea documentelor scanate); semnat hardcopies trebuie furnizate numai în cazul în care o cerere este selectat pentru finanţare de către CM. O astfel de simplificare a procedurii de depunere a cererilor (de exemplu, prin eliminarea cerinţe formale/administrative) ar putea reduce considerabil numărul cererile neeligibile; în acelaşi timp, ea recunoaşte eforturile cheltuite de proiect parteneriatele în pregătirea lor, precum şi resurse de program piese de schimb.

• Monitorizarea progresului proiectului Raţionalizarea care ar contribui, de asemenea, la accelerarea procesului de rambursare: JS se va concentra pe analiza principalelor rezultate (clar definite în prealabil), mai degrabă decât analiza realizărilor minore(Cum ar fi o documentaţie de întâlnire), care va fi verificată de către Controlorii la nivel naţional. Numărul şi complexitatea indicatorilor utilizate pentru raportarea cu privire laprogresul proiectului ar trebui să fie limitată cât mai mult posibil . Acest lucru ar permitereducerea timpului necesar pentru pregătirea şi analiza PR-urilor, precum şi timpul şi resursele de resurse umane necesare pentru finalizarea runde de clarificare.

Bazate pe în curs de desfăşurare discuţii facilitate de Interact sunt luate în considerare următoarele măsuri care urmează să fie puse în aplicare de către DTP:

♦ Aplicarea armonizată (şi mai uşor de utilizat) şabloane convenite între diferitele Programele de cooperare teritorială (bazată pe INTERACT “HIT”) ar putea reduce în mod semnificativ sarcina administrativă pentru beneficiari, atât în faza de aplicare cât şi în timpul punerea în aplicare. Utilizarea primelor documente de control la nivel aliniate ar asigura că proiectul parteneri precum Controllere care participă la mai multe programe de ETC se confruntă cu aceleaşi cerinţe şi proceduri.

♦ În formularele de cerere şi de raportare vor fi elaborate pe baza modelului HIT, asa că abordările inter-programe armonizate ar putea fi exploatate de către solicitanţi de diferite Programele ETC.

♦ Punerea în aplicare a normelor de eligibilitate uniforme (în ceea ce priveşte costurile de personal, de birou şi costurile administrative ale cheltuielilor, de călătorie şi de cazare, expertiză externă şi servicii costurile şi cheltuielile echipamentelor) la nivelul ETC ar conduce cu siguranţă la mai mult Sistemele de management ale programului transparent şi să elimine riscul de greşeli în raportare. Mai mult decât atât, un set comun de reguli de eligibilitate ETC va uşura activitatea Controllere.

♦ Utilizarea opţiunilor simplificate de costuri (în ceea ce priveşte aplicarea ratelor forfetare pentru birou si admin. cheltuieli şi costuri de personal):

• Rata de plat pentru birou şi cheltuielile administrative în conformitate cu articolul 68 litera 1 (b) Regulamentul CE 1303/2013;

• Rata de plată pentru cheltuielile de personal ( cu excepţia cheltuielilor AT), în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr 1299/2013 şi Regulamentul delegat al Comisiei (UE) nr 481/2014.

În plus faţă de cerinţele de raportare şi de control simplificate, DTP, de asemenea, îşi propune să simplifice procedurile de implementare a proiectului, prin introducerea unui anumit nivel de flexibilitate în ceea ce contractare şi proceduri de modificare a proiectului ( de exemplu, revizuirea proiectului Data de începere va fi permisă în timpul fazei de stare de compensare, după aprobarea MC; modificări ale planului de lucru şi realocări bugetare mici ar putea fi permisă fără aprobarea prealabilă a JS, atâta timp cât obiectivele şi rezultatele proiectului vor fi atinse; reguli pentru transmiterea addendumuri formalizate va fi mai uşor în funcţie de tipul de schimbare, etc.).

În ceea ce priveşte operaţiunile puse în aplicare în afara părţii din Uniune a zonei vizate de program, direct aplicarea derogărilor menţionate la alineatele 2 ale articolului 20 din regulamentul ETC ar putea fi înlocuită, pentru punerea în aplicare mai coordonată şi armonizată a cooperării programe sau pentru compilarea noilor tipuri de proiecte în ceea ce priveşte parteneriat.

8. Principii orizontale

8.1 Dezvoltarea durabilă

Descrierea de acţiuni specifice pentru a ţine seama de cerinţele privind protecţia mediului, utilizarea eficientă a resurselor, atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, rezistenţa în faţa dezastrelor şi riscurilor prevenirea şi gestionarea, în selectarea operaţiunilor.

Comun Regulamentul privind dispoziţiile (CPR, articolul 8) prevede: “Statele membre şi Comisia se asigură că cerinţele privind protecţia mediului, utilizarea eficientă a resurselor, schimbările climatice atenuarea şi adaptarea la acestea, biodiversitatea şi a ecosistemului de protecţie, rezistenţa în faţa dezastrelor şi riscurilor Prevenirea şi managementul sunt promovate în pregătirea şi punerea în aplicare a Parteneriatului Acorduri şi programe..

Surse importante să ia în considerare în mod sistematic principiul dezvoltării durabile în domeniul

Faza de pregătire a programului au fost evaluarea strategică de mediu (ESM) şi franco ante. Scopul SEA este acela de a “asigura un nivel ridicat de protecţie a mediului şi a contribuie la integrarea considerentelor de mediu în elaborarea şi adoptarea a planurilor şi programelor în vederea promovării dezvoltării durabile. “ Evaluarea ex-ante a verificat caracterul adecvat al acţiunilor planificate în cadrul programului de cooperare pentru a promova dezvoltarea durabilă. Procesul SEA a fost introdusă în paralel cu ex-ante evaluare şi recomandări principale au fost incluse în programul de cooperare.

La nivel operaţional, următoarele aspecte trebuie luate în considerare în timpul programului punere în aplicare (lista indicativă care urmează să fie luate în considerare, dacă este cazul):

♦ Selectarea proiectelor legate de investiţii, având în vedere cea mai mare eficienţă a resurselor şi durabilitate

♦ Prevenirea investiţiilor cu efecte negative considerabile asupra mediului şi a climei

♦ Elaborarea unei perspective pe termen lung, atunci când se compară costurile ciclului de viaţă al diferitelor investiţii Opţiuni

♦ Utilizarea sporită a achiziţiilor durabile (achiziţiile publice ecologice) Evaluarea calităţii propunerilor de proiecte eligibile ar trebui să se bazeze pe un set de calitate criterii care sunt comune pentru toate axele şi investiţii prioritare Priorităţile (a se vedea dispoziţiile din capitolul 5.3 privind selectarea operaţiunilor) Ca instrument tehnic pentru evaluatorii următoarele aspecte ar trebui să fie luate în considerare în proiect selecţie (lista indicativă care urmează să fie luate în considerare, dacă este cazul):

♦ Contribuţia la eficienţa energetică, utilizarea energiei din surse regenerabile şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi de îmbunătăţire a calităţii aerului (de exemplu, reducerile de pulberi în suspensie (PM) şi NO2)

♦ Contribuţia la alimentarea cu apă eficientă, tratarea apelor reziduale şi reutilizarea apei

♦ Aplicarea achiziţiilor publice ecologice într-un mod sistematic

♦ Contribuţia la gestionarea eficientă a deşeurilor, reutilizarea şi reciclarea

♦ Contribuţia la dezvoltarea de infrastructuri ecologice, inclusiv siturile Natura 2000

♦ Contribuţia la transportul şi reducerea poluării aerului legate de mobilitate

♦ Contribuţia la dezvoltarea urbană integrată durabilă

♦ Contribuţia la conştientizarea sporită a adaptării la schimbările climatice şi prevenirea riscurilor

♦ Contribuţia la mai multe oportunităţi de angajare, educaţie, formare profesională şi sprijin servicii în contextul protecţiei mediului şi al dezvoltării durabile Scăderea estimată a emisiilor de gaze cu efect de seră, (potenţială) creşterea energiei eficienţa şi în producţia de energie din surse regenerabile sunt UE 2020 indicatorii ţintă titlu şi ar trebui monitorizate la operaţiuni de nivel, dacă este cazul.

Pentru proiectele care implică produse de cumpărare, produsele trebuie să respecte eficienţa energetică cerinţele stabilite în anexa III la Directiva privind eficienţa energetică (2012/27/UE) pentru produsele sub rezerva achiziţiilor publice. În cazul în care un proiect presupune construirea de construcţie şi renovare, costuri sunt necesare niveluri optime de performanţă energetică, în conformitate cu Directiva 2010/31/UE, şi proiecte care depăşesc nivelurile costurilor optime sunt favorizate.

8.2 Egalitatea de şanse şi nediscriminare

Descrierea acţiunilor specifice de promovare a şanselor egale şi pentru a preveni orice discriminarea bazată pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau sexuală orientare în timpul pregătirii, proiectarea şi punerea în aplicare a programului de cooperare şi, în special, în ceea ce priveşte accesul la finanţare, ţinând seama de nevoile diferitelor grupurile ţintă expuse riscului de astfel de discriminări şi, în special, cerinţele de asigurare accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. Nondiscriminarea se referă nu numai femei (şi bărbaţi), dar orice discriminare bazată pe rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. În timp ce anti-discriminare legislaţie este un aspect dobândit al sistemelor juridice ale UE, punerea în practică a antipracticilor de discriminare a rămas în urmă. În ceea ce priveşte accesul egal la finanţare FEDR acest lucru ar putea Adică, de exemplu, că FEDER finanţate proiecte de turism nu sunt accesibile persoanelor cu dizabilităţi (şi că verifică nimeni dacă acestea sunt), fie că antreprenorii cu un migrant fundal nu au acces egal la, de exemplu fonduri legate de afaceri, deoarece acestea nu au accesul la informaţiile privind finanţarea sau nu ştiu cum să se aplice. Prin urmare, accesul egal la informaţii şi existenţa unui sistem adecvat de verificare dacă egalitate şi noncerinţele de discriminare sunt îndeplinite ar trebui să fie asigurată prin programele finanţate de FEDR.

Comisia Europeană lasă punerea în aplicare a principiilor egalităţii de şanse şi non-discriminării în programarea şi punerea în aplicare până la maxim statelor membre.

În faza de pregătire a programului de cooperare, analiza SWOT identificate în societate provocări precum schimbările demografice, migraţia, includerea de vulnerabile şi marginalizate grupuri, în special romii. Strategia CP abordează în mod specific acestor provocări societale, în special în axele prioritare 1 şi 4. Se va căuta să se asigure că principiile egalităţii oportunităţi pentru toţi şi nediscriminare sunt respectate în toate fazele de punere în aplicare a CP. De exemplu, în cadrul consultării publice, AM a oferit un public mai larg, inclusiv organizaţiile care promovează egalitatea de şanse şi nediscriminare, cu posibilitatea de a prezenta observaţii cu privire la conţinutul CP.

În scopul de a pune în aplicare în mod adecvat principiile orizontale ale egalităţii de şanse şi non discriminarea, un pas sistematic de abordare pas a fost aleasă pentru selectarea proiectelor în cadrul CP. În domeniile de politică relevante, şi anume, în special prin axele prioritare 1 şi 4, următoarele aspecte pot fi luate în considerare în selectarea şi urmărirea proiectelor. A listă neexhaustivă de întrebări a fost, de asemenea, furnizate, care pot fi aplicate ca fiind relevante şi util:

♦ Selectarea proiectelor: Principiul accesului egal este esenţială pentru acest punct. întrebare conexă sunt, de exemplu: sunt diferite grupuri sociale informate în mod corespunzător cu privire la disponibilitatea finanţarea? Există bariere în ceea ce priveşte modul în care/sunt promovate proiectele de măsuri (de exemplu, în cazul în care acestea sunt anunţate, limba, etc)? Au fost nevoile speciale ale persoanelor cu handicap considerate în timpul conceperii măsurilor (de exemplu, eligibilitatea costurilor pentru soluţii fără bariere)? Estw egal acces luate în considerare în criteriile de selecţie a proiectelor? proiecte sunt necesare pentru a demonstrează procedurile lor de şanse egale?

♦ realizarea proiectului şi implementare de proiect: sunt promotori de proiecte conştienţi de nonproblemele de discriminare? Au fost stabilite obiective de egalitate de şanse? Să aibă şanse egale fost luate în considerare cursuri de formare sau de management al diversităţii? Este de îngrijire a copiilor disponibile pentru a permite participarea egală la activităţi acolo unde este cazul? Sunt măsurile accesibile tuturor în ceea ce priveşte de locaţie (de exemplu, prin intermediul transportului public) şi infrastructura (de exemplu, accesul scaunelor cu rotile)?

♦ Monitorizare: Sunt indicatori relevanţi planificate şi utilizate pentru a fi în măsură să judece în ce măsură principii de egalitate de şanse au fost respectate? Acestea ar putea include, de exemplu:

• Proiectul se adresează în mod special egalitatea de şanse şi probleme de nediscriminare

• Proiectul nu abordează în mod specific egalitatea de şanse şi nediscriminare probleme indicatori suplimentari pot include:

• Numărul de persoane din xyz specifice grupului ţintă care participă la activităţi

♦ Evaluare: Are tema egalităţii de şanse şi a nediscriminării şi modul în care

Programul contribuie la luat în considerare aceste principii în evaluare? Mai sunt întrebări de evaluare care abordează aceste probleme în cazul în care sunt relevante? În timpul selecţiei proiectelor, fiecare proiect va fi supus verificării respectării egalităţii oportunităţi şi principii de nediscriminare definite în legislaţia UE şi legislaţia naţională în cadrul procedura de evaluare şi selecţie. Respectarea egalităţii de şanse şi non discriminarea va face parte din criteriile de evaluare (a se vedea capitolul 5.3 privind selectarea operaţiuni).

8.3 Egalitatea între bărbaţi şi femei

Descrierea contribuţiei programului de cooperare pentru promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi, acolo unde este cazul, măsurile pentru a asigura integrarea perspectiva de gen la nivelul programului de cooperare şi la nivel de operare.

Aceste valori fundamentale trebuie să fie respectate în punerea în aplicare a fondurilor ESI din cele din Uniunea Europeană, astfel cum se menţionează în Regulamentul privind dispoziţiile comune (RDC): “Statele membre şi Comisia se asigură că egalitatea între bărbaţi şi femei şi integrarea de gen perspectiva este promovată în pregătirea şi punerea în aplicare a programelor “şi că” Statele membre şi Comisia iau măsurile necesare pentru a preveni orice discriminare bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirea şi punerea în aplicare a programelor”.

Participarea egală a bărbaţilor şi femeilor şi a integrării dimensiunii de gen sunt asigurate la nivel de program şi nivelul de funcţionare în punerea în aplicare a PC. Perspectiva de gen va fi luată în luate în considerare în toate fazele de selecţie a proiectelor pentru evaluare. Următoarele aspecte vor fi luate în considerare şi următoarea listă neexhaustivă de întrebări în cazul în care corespunzătoare:

♦ Selectarea proiectelor: Integrarea dimensiunii de gen înseamnă a asigura că principiile egalităţii accesul la finanţare sunt efectiv aplicate, în special, în proiecte în inovare socială şi domenii de guvernare. întrebări importante sunt, de exemplu: Este integrarea dimensiunii de gen luate în cont în formularea criteriilor de selecţie a proiectelor? Face proiecte trebuie să demonstrează procedurile lor de şanse egale?

♦ Realizarea proiectului şi implementare de proiect: Sunt promotorii de proiecte conştienţi de genşi problemele de bază non-discriminare? Ceea ce semnificaţie este dată perspectivei de gen în cadrul Proiecte? Au fost stabilite obiective de gen şi egalitatea de şanse? A fost de formare luate în considerare? Este de îngrijire a copiilor disponibile pentru a se asigura că femeile şi bărbaţii pot participa la activităţi in aceeasi masura? Sunt activităţile accesibile tuturor în ceea ce priveşte amplasarea (de exemplu, accesibile publicului transport)?

♦ Monitorizare: Pentru a măsura progresul promovării egalităţii între femeişi bărbaţi şi nediscriminarea, trebuie luată în considerare implicarea femeilor şi a bărbaţilor în monitorizarea şi planificarea evaluării proiectelor relevante, în special în domeniile social inovare şi de guvernare domenii. Indicatorii relevanţi pentru a fi în măsură să judece în ce măsură obiective şanse şi de gen au fost atinse sunt, de exemplu:

• Numărul de femei şi bărbaţi care participă la activităţi

• Numărul de femei şi bărbaţi care beneficiază de servicii îmbunătăţite

• Numărul de femei şi bărbaţi care beneficiază de evenimente de formare

Fără a indicatorilor defalcaţi în funcţie de sex, participarea egală şi accesul la finanţare va fi imposibil de evaluat într-o etapă ulterioară. Prin urmare, se propune să includă monitorizarea şi măsuri de evaluare cu privire la egalitatea de gen şi nediscriminarea în evaluarea Planul (EP).

♦ Evaluarea: indicatori de realizare şi financiare au fost stabilite în program? Au măsurile necesare pentru monitorizarea a fost pregătită în PE? Care este contribuţia specifică a programul de promovare a egalităţii între bărbaţi şi femei? În timpul selecţiei proiectelor, fiecare proiect va fi supus verificării respectării egalităţii oportunităţi şi principii de nediscriminare definite în legislaţia UE şi legislaţia naţională. Respectarea egalităţii de şanse şi a nediscriminării, va face parte din evaluarea criterii (vezi capitolul 5.3 privind selectarea operaţiunilor).

9. Elemente separate

9.1 Proiectele majore care urmează să fie puse în aplicare în cursul perioadei de programare

Tabelul 23: Lista proiectelor majore

Cadrul 9.2 Performanţa programului de cooperare

Tabelul 24: Cadrul de performanţă (tabelul rezumat)

9.3 Partenerii relevanţi implicaţi în pregătirea cooperării program

Programul Transnaţional Dunărea a introdus o serie de platforme pentru comunicarea eficientă cu partenerii şi părţile interesate relevante pe tot parcursul procesului de programare.

♦ Comitetul de programare

♦ Evenimente de consultare naţională ale părţilor interesate

♦ Sondaj online

♦ Consultarea pe parcursul Evaluarea Strategică de Mediu (SEA), şi

♦ Reuniuni la nivel de program cu actorii-cheie SUERD

Comitetul de programare (PC) pentru pregătirea programului pentru perioada 2014-2020 a fost stabilit la 5 februarie 2013; şi a avut loc 10 întâlniri în perioada februarie 2013 şi septembrie 2014. Acesta a fost compus din reprezentanţi ai Autorităţilor naţionale şi regionale din cele 14 state partenere participante, viitoarea AM şi observatori.

Evenimentele de consultare naţionale ale părţilor interesate au fost organizate în perioada iunie 2014, în cele mai multe dintre ţările participante la Programul Transnaţional Dunării. Au existat 10 părţi interesate evenimente de consultare documentate în mod corespunzător de către organizatori şi incluse în programul dezvoltare. Un număr total de 289 de observaţii au fost colectate prin “foile de recoltare”, cel mai mare număr fiind legate de TO6 - Axa prioritară 2 (Mediu).

A se vedea tabelul din anexa.

Platforma on - line a fost deschisă pentru public în perioada 6-16 iunie 2014. La numărarea doar a răspunsurilor valide, 257 de chestionare au fost completate de către respondenţi. Repartizarea pe ţară a răspunsurilor relevă faptul că mai mult de 60% din completate chestionare au fost primite din Austria, Germania, Ungaria, România şi Serbia.

Din păcate, nici o reacţie nu a venit din Moldova, în timp ce participarea părţilor interesate din Bosnia şi Herţegovina, Slovacia şi Ucraina a fost destul de modestă (mai puţin de 10 respondenţi).

A se vedea tabelul din anexa.

Având în vedere experienţa respondenţilor, rezultatele arată un interes mai mare de părţile interesate cu competenţe/experienţă în cercetare şi inovare şi de mediu, în timp ce părţile interesate în transporturi au fost completarea chestionarului într-un număr mai mic.

Ponderea respondenţilor din alt domeniu de competenţă este de asemenea importantă, această categorie fiind reprezentate în principal de universităţi (cu alte specialităţi precum) şi instituţiile de stat (în special organismele responsabile pentru situaţii de urgenţă).

A se vedea tabelul din anexa.

Pentru a favoriza adecvată coordonarea DTP cu Strategia UE mai cuprinzătoare pentru Regiunea Dunării, în faza de programare au fost organizate trei zile de întâlniri la etapa de marcare de coordonare în comun:

♦ de 21 mai 2013 Ljubljana - Întâlnirea cu PAC-urile (Zona SUERD Prioritatea coordonatori): PAC-uri specificate aşteptările şi preocupările acestora

♦ 24 ianuarie 2014, Budapesta - DPC (Comitetul de programare Dunării) - PCN (National Contact Puncte acum redenumit National-coordonatori) - reuniune PAC: Părţile interesate au sprijinit trei elemente propuse de Comisia Europeană pentru a sprijini guvernanţa SUERD şi punerea în aplicare

♦ 1 septembrie 2014, Bruxelles - CE-DPC-SUERD întâlnire: Participanţii sunt specificate detalii cu privire la Punctul Strategia Dunării şi locaţia selectată şi găzduirea instituţiei sale Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) a programului sa bazat pe un publicProcesul de consultare într-o perioadă de 60 de zile din august 2014 până în octombrie 2014. Un public mai larg în toate Statele partenere au avut posibilitatea de a formula observaţii privind programul de cooperare, în special luând în considerare efectele asupra mediului preconizate ale punerii în aplicare.

9.4 Condiţii aplicabile de implementare a programului care reglementează managementul financiar, programare, monitorizare, evaluare şi controlul participării ţărilor terţe la transnaţionale şi Programele interregionale printr-o contribuţie a IEV şi IPA resurse

În conformitate cu preambulul (37) din regulamentul ETC, ţări terţe li se permite să participă prin contribuţia IPA (şi, eventual, ENI) resurse în transnaţionale programe de cooperare, în vederea consolidării Uniunii economice, sociale şi teritoriale de coeziune şi pentru a consolida eficacitatea politicii sale de coeziune.

În scopul de a asigura participarea efectivă a ţărilor membre non-UE în DTP, gestionat în conformitate cu principiul gestiunii partajate, condiţiile de implementare a programului care reglementează gestiunea financiară, precum şi programarea, monitorizarea, evaluarea şi controlul participării ţărilor terţe, astfel cum este prevăzut în prezenta CP, precum şi în acordurile de finanţare sunt respectate de către toate ţările participante, în conformitate cu articolul 26 alineatul din regulamentul ETC.

Fondurile IPA vor fi integrate în sistemul de management al programului, în scopul de a furniza aceleaşi posibilităţi şi să îşi asume aceleaşi datorii către beneficiari din ambele membre Statele şi ţările beneficiare IPA. Sistemul unic de implementare oferă posibilitatea să se integreze pe deplin partenerii externi în parteneriatele transnaţionale, prin urmare, întregul proiect al pot fi gestionate de un singur contract sub responsabilitatea Beneficiarului de plumb.

Beneficiarul trebuie să provină din statele membre ale UE şi ar suporta răspunderea pentru contribuţia comunitară totală acordată proiectului (de exemplu, contribuţia la FEDR şi IPA); aceste responsabilităţile sunt stabilite în contractul unic de subvenţie care urmează să fie încheiat între AM şi beneficiarul lider.

Următoarele principii sunt necesare pentru a asigura punerea în aplicare fără probleme a integrării din fondurile IPA în sistemul de management al programului:

♦ Cele financiare, sistemele de gestiune şi de audit ale ţărilor beneficiare IPA urmează să fie reglementate prin finanţarea acorduri; în plus, toate documentele la nivel de program aprobat de Comitetul de Monitorizare şi program de autorităţi (MA, CA, AA) se aplică.

♦ Partenerii din ţările beneficiare IPA ar trebui, de asemenea, având în vedere posibilitatea de a juca un rol strategic în cadrul unui parteneriat transnaţional, şi, în acelaşi timp, să îşi asume similare responsabilităţi ca parteneri de proiect care provin din statele membre. Practic, aceasta înseamnă că abateri majore nu sunt aşteptate în ceea ce priveşte rolurile şi responsabilităţile între IPA şi Partenerii FEDR.

♦ Complet sisteme operaţionale şi de control conforme/procedurilor (care urmează să fie aprobat de către Autoritatea de Audit) vor fi disponibile în fiecare ţară beneficiară IPA în timp util pentru verificarea cheltuielile partenerilor de proiect IPA precum şi a beneficiarilor de AT relevanţi.

Normele detaliate privind gestionarea integrării fondurilor IPA vor fi acoperite de Acordurile de finanţare şi a documentelor la nivel de program. Conţinutul de Finanţare Acordurile vor fi elaborate de către Comisia Europeană, care implică AM/JS/CA/AA şi semnat de CE, AM şi respectiv statele partenere IPA. Modalităţi detaliate de cerere de propuneri, contractarea şi implementarea de proiecte va fi reglementate prin documente la nivel de program aprobat de Comitetul de Monitorizare. Integrarea finanţării ENI (prin intermediul dezvoltării unui regim specific ENI) este supusă decizie a Comisiei Europene privind disponibilitatea contribuţiei financiare ENI către cele Programul şi condiţiile de punere în aplicare relevante. Pentru moment, ucraineană şi moldovenească Partenerii de proiect pot fi potenţial implicate de derogările aplicabile menţionate la articolul 20 alineatul (2) (3) din regulamentul ETC în ceea ce priveşte operaţiunile puse în aplicare în afara părţii din Uniune aria programului.

Anexa A - regiunile NUTS care fac obiectul programului de cooperare

ANEXA II

Planul financiar pentru angajamentele financiare anuale ale Uniunii (în EUR)

Preambul

(1) În conformitate cu articolul 7, alineatul (7) din Regulamentul ENI, în cazul în care este necesar să se pună în aplicare mai multe măsuri în mod eficient în beneficiul comun al ţărilor Uniunii şi ţărilor partenere, în domenii cum ar fi cooperarea transnaţională, ENI poate unifica o finanţare în temeiul altor relevante reguli ale Uniunii. În acest caz, Comisia decide care set unic de norme se aplică.

(2) Pentru a atinge obiectivul de punere în comun, ENI împreună cu alte Uniuni finanţează dispoziţiile Regulamentului (UE) nr 1299/2013⁵ (denumit în continuare “Regulamentul ETC”), a actelor adoptate în consecinţă, a Regulamentului (UE) nr 1303/2013⁶ (din dispoziţiile Regulamentul comun, “CPR”), precum şi a actelor adoptate în consecinţă, se aplică în mod direct acelei alte surse de finanţare a Uniunii ar trebui să se ţină seama în mod corespunzător de acest Acord de finanţare.

(3) Programul “Interreg VB Dunării”; CCI 2014TC16M6TN001, denumit în continuare “Programul”, este pus în aplicare în cadrul gestiunii partajate. În consecinţă, Ungaria, Statul membru care găzduieşte autoritatea de gestionare, denumit în continuare “statul membru” şi Comisia este responsabilă de punerea în aplicare, gestionarea şi controlul asupra Programului.

(4) În conformitate cu articolul 3 din Condiţiile Speciale, prevederile prezentelor Condiţii Generale suplimentează şi completează dispoziţiile actelor de bază enumerate la articolul 1 alineatul (2) din Condiţiile Speciale şi actelor adoptate pe baza acestora. Autorităţile programului din statul membru sunt legate de toate dispoziţiile actelor de bază, chiar şi în cazul în care aceste condiţii generale nu se pot referi în mod specific tuturor dispoziţiilor sale.

(5) Autorităţile şi organismele partenere ENI sprijină Statul Membru în responsabilităţile sale şi cooperează în mod loial cu autorităţile programului, în special în cazul în care numai autorităţile şi organismele din ţara parteneră ENI pot desfăşura activităţi pe teritoriul său.

(6) Scopul acestor Condiţii Generale este de a stabili normele de punere în aplicare a Programului, descrise în anexa Işi să definească drepturile şi obligaţiile ţării partenere ENI precum şi a Comisiei în îndeplinirea acestor sarcini.

(7) Prezentele Conditii Generale se aplică obligaţiilor ţării partenere ENI ce ţin de contribuţia singură a Uniunii sau în combinaţie cu cofinanţarea naţională a ţării partenere ENI.

(8) Ţara parteneră ENI rămâne responsabilă pentru sprijinirea autorităţilor Programului în Statul membru în îndeplinirea obligaţiilor sale în temeiul legislaţiei UE aplicabile, chiar şi în cazul în care ţările partenere ENI sub-deleagă altor entităţi identificate în cadrul programului pentru a îndeplini anumite sarcini. Comisia, în special, îşi rezervă dreptul de a întrerupe plăţile, precum şi de a suspenda şi/sau rezilia prezentul Acord de finanţare pe baza actelor, omisiuni şi/sau a situaţiilor de orice entitate desemnată.

_____________________________

⁵ Regulamentul (UE) nr.1299/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 dispoziţii specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională la nivel european obiectivul de cooperare teritorială (JO L 347, 20.12.2013, p. 259).

⁶ Regulamentul (UE) nr.1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a dispoziţiile comune în jos privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi afaceri maritime europene şi Fondul European pentru pescuit şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european maritim şi pentru pescuit şi de abrogare Regulamentul (CE) nr.1083/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

Secţiunea I

Dispoziţii şi principii comune

Articolul 1

Definiţii

1. În sensul prezentelor Condiţii Generale se aplică următoarele definiţii:

(a) “ţară parteneră ENI” înseamnă unul dintre beneficiarii enumeraţi în anexa I la regulamentul ENI;

(b) “ţări participante” înseamnă ţara parteneră ENI, împreună cu Statele Membre care participă la un program multianual de cooperare transnaţională elaborat în comun de ţările participante;

(c) “Program” se înţelege programul comun de cooperare transnaţională;

(d) “autorităţi” înseamnă entităţi sau organisme publice ale unei ţări partenere ENI sau a unui stat membru la la nivel naţional, regional sau local;

(e) “acord de finanţare” înseamnă un acord anual sau multianual încheiat între Comisie şi o ţară parteneră ENI, precum şi Statul Membru care găzduieşte gestionarea autoritate;

(f) “organism de drept public” înseamnă, în ţara parteneră ENI, în conformitate cu legislaţia naţională, organismele echivalente cu cele din statele membre (a se vedea litera (o) din paragraful 2 de mai jos);

(g) “operator economic” înseamnă orice persoană fizică sau juridică sau altă entitate care participă la punerea în aplicare a unei operaţiuni în cadrul Programului, cu excepţia unui stat membru sau o ţară parteneră ENI care îşi exercită prerogativele în calitate de autoritate publică;

(h) “asistenţă ERDF” înseamnă sprijinul din partea Uniunii la Programul de la Regional European Fondul de dezvoltare;

(i) “asistenţă ENI” înseamnă susţinerea Uniunii pentru Republica Moldova în cadrul Programului din 2015, UE articol bugetar ENI - Parteneriatul Estic - Drepturile omului şi a mobilităţii, cum au fost aprobate de către Comisie de punere în aplicare a Deciziei C (2015) 7150⁷.

2. În sensul prezentelor Condiţii Generale se aplică definiţiile prevăzute la articolul 2 CPR, cu excepţia cazului adaptat în conformitate cu punctul 1, în special:

(j) “programare” înseamnă procesul de organizare, de luare a deciziilor şi de alocare a resurselor financiare în mai multe etape, cu implicarea partenerilor, în conformitate cu articolul 5, destinat să pună în aplicare, pe o bază multianuală de acţiune, în comun de către Uniune şi statele membre pentru a atinge obiectivele strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii;

(k) “operaţiune” înseamnă un proiect, un contract, o acţiune sau un grup de proiecte selectate de către Joint comitetul de monitorizare sau de către autoritatea contractantă a Programului, sau sub responsabilitatea sa, care contribuie la realizarea obiectivelor;

(l) “beneficiar” înseamnă un organism public sau privat, responsabil pentru iniţierea sau de iniţierea operaţiunilor de punere în aplicare;

(m) “Acordul de parteneriat” înseamnă un document elaborat de către un stat membru cu implicarea partenerilor în conformitate cu abordarea guvernanţei pe mai multe niveluri, care stabileşte ca strategia Statului Membru, priorităţile şi modalităţile de utilizare a fondurilor structurale europene şi de investiţii în mod eficace şi eficient, astfel încât să continue strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi o creştere favorabilă incluziunii, şi care este aprobată de Comisie în urma evaluării şi a dialogului cu statul membru în cauză;

(n) “cheltuieli publice” înseamnă orice contribuţie publică la finanţarea operaţiunilor sursei care este bugetul autorităţilor publice naţionale, regionale sau locale, bugetul Uniunii legate de asistenţa ENI, bugetul organismelor de drept public sau bugetul asociaţiilor de publice autorităţi sau ale organelor de drept public;

(o) “organism de drept public” înseamnă în Statul Membru un organism de drept public, în sensul din punctul 4 din articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului⁸ şi orice grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) cu sediul în conformitate cu Regulamentul (CE) nr 1082/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului⁹, indiferent dacă GECT este considerată a fi un organism de drept public sau de un organism de drept privat în conformitate cu dispoziţiile de punere în aplicare naţionale relevante;

(p) “document” înseamnă o hârtie sau o informaţie electronică care poartă mediu de importanţă în contextul prezentului acord de finanţare;

(q) “an contabil”, înseamnă perioada între 1 iulie şi 30 iunie cu excepţia primului an contabil al perioadei de programare, pentru care aceasta reprezintă perioada de la data de începere a eligibilităţii cheltuielilor până la 30 iunie 2015; exerciţiul contabil final trebuie să fie de la 1 iulie 2023 pînă la 30 iunie 2024;

(r) “exerciţiu financiar” înseamnă perioada cuprinsă între 1 ianuarie la 31 decembrie;

(s) “neregulă” înseamnă orice încălcare a legislaţiei Uniunii sau a legislaţiei naţionale privind aplicarea acestuia, care rezultă dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic implicat în punerea în aplicare a FEDER sau ENI asistenţă, care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Uniunii prin perceperea unui element de cheltuieli nejustificate la bugetul Uniunii;

(t) “neregulă sistemică” înseamnă orice neregulă, care poate fi de natură recurentă, cu un nivel ridicat de probabilitate de apariţie în tipuri similare de operaţiuni, care rezultă dintro deficienţă gravă în funcţionarea eficientă a unui sistem de gestionare şi control, inclusiv un eşec de a stabili proceduri adecvate, în conformitate cu prezentul Regulament şi normele specifice fondului;

(u) “deficienţă gravă în funcţionarea eficientă a unui sistem de gestionare şi control” înseamnă o deficienţă pentru care sunt necesare îmbunătăţiri substanţiale ale sistemului, care expune asistenţa ERDF sau ENI unui risc semnificativ de nereguli, precum şi a căror existenţă este incompatibilă cu o opinie de audit fără rezerve cu privire la funcţionarea sistemului de gestionare şi sistem de control;

(v) “normele specifice Fondurilor” se referă la dispoziţiile specifice ale Regulamentului (UE) nr 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013¹⁰, Regulamentul (UE) Nr 1299/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului11 (Regulamentul de cooperare teritorială europeană, denumit în continuare “regulamentul ETC”) şi Regulamentul (UE) nr 1301/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului¹².

3. În cadrul prezentului acord de finanţare la prevederile RDC, Regulamentul ETC şi actelor adoptate pe baza acestora sunt interpretate ca făcând referire şi, după caz, în “ţara parteneră ENI”, “ţările participante” şi “EDRF” sau “asistenţă ENI”, astfel cum este definit la punctul 1.

_____________________________

⁷ Decizia de punere în aplicare a Comisiei C (2015) 7150 din 16 octombrie 2015 cu privire programului anual de acţiune 2015 în favoarea Republicii Moldova, care urmează să fie finanţată din bugetul general al Uniunii Europene.

⁸ Directiva cu 2014/24 / UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 publică achiziţii publice şi de abrogare a Directivei 2004/18 / CE Text cu relevanţă pentru SEE, JO L 94, 28.3.2014, p. 65.

⁹ Regulamentul (UE) nr.1302/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr.1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în calitate de ceea ce priveşte clarificarea, simplificarea şi îmbunătăţirea constituirii şi funcţionării grupări, JO L 347, 20.12.2013, p. 303.

¹⁰ Regulamentul (UE) nr.1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a dispoziţiile comune în jos privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi afaceri maritime europene şi Fondul European pentru pescuit şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european maritim şi pentru pescuit şi de abrogare Regulamentul (CE) nr.1083/2006, JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

¹¹ Regulamentul (UE) nr.1299/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 dispoziţii specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională la nivel european obiectivul de cooperare teritorială, JO L 347, 20.12.2013, p. 259.

¹² Regulamentul (UE) nr.1301/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013, pe Fondul European de Dezvoltare Regională şi privind dispoziţii specifice privind investiţiile pentru creştere şi locuri de muncă şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1080/2006, JO L 347, 20.12.2013, p. 289.

Articolul 2

Calcularea termenelor deciziilor Comisiei

În cazul în care, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) şi (5) din prezentul acord sau cu articolul 107 alineatul (2) şi articolul 108 alineatul (3) CPR, este stabilit un timp limit pentru Comisie să adopte sau să modifice o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, limita la acel moment nu include perioada care începe la data următoare datei la care Comisia trimite observaţiile sale statului membru şi durează până când statul membru răspunde la observaţii.

Articolul 3

Principii generale

1. Asistenţa ENI va sprijini ţara parteneră ENI în vederea realizării de progrese suplimentare de prosperitate comună şi de bună vecinătate care implică Uniunea şi partenerul de ţară ENI, prin dezvoltarea unei relaţii speciale bazată pe cooperare, pace şi securitate, responsabilitate reciprocă şi un angajament comun faţă de valorile universale ale democraţiei, statului de drept şi respectarea drepturilor omului, în conformitate cu Tratatul UE.

Uniunea promovează, dezvoltă şi consolidează valorile libertăţii, democraţiei, universalitatea şi indivizibilitatea, respectul pentru drepturile omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi principiile egalităţii şi statul de drept, pe care se întemeiază, prin dialog şi cooperare cu terţe ţări şi în conformitate cu principiile dreptului internaţional. În consecinţă, finanţarea în temeiul prezentului Regulament trebuie să respecte aceste valori şi principii, precum şi cu angajamentele Uniunii în conformitate cu dreptul internaţional, luând în considerare politicile şi poziţiile relevante ale Uniunii.

2. Asistenţa ENI va viza în special:

a) intensificarea colaborării subregionale, regionale şi europene de vecinătate la nivel, inclusiv sub forma unor programe transnaţionale;

b) sprijinirea dezvoltării inteligente, durabile şi favorabilă incluziunii sub toate aspectele; reducerea sărăciei, inclusiv prin dezvoltarea sectorului privat, precum şi reducerea excluziunii sociale; promovarea consolidarea capacităţilor în domeniul ştiinţei, educaţiei şi, în special, de învăţământ superior, tehnologie, cercetare şi inovare; promovarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale interne; promovarea rurală dezvoltare; promovarea sănătăţii publice; şi susţinerea protecţiei mediului, acţiunea climatică şi rezistenţa la dezastre;

c) să contribuie la punerea în aplicare a Acordului de asociere 2014, în special prin: intensificarea şi asigurarea unei mai bune coordonări şi a cooperării între ţările şi regiuni din cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării, concentrându-se, printre altele, pe îmbunătăţirea conexiunile de transport şi energie, mediu, securitatea şi dezvoltarea economică şi socială care va contribui la transportul rutier mai rapid şi de transport feroviar, energie mai ieftină şi mai sigură, o mediu mai bun cu apă curată, biodiversitate protejată, şi mai eficientă transfrontalieră prevenirea inundaţiilor.

3. Comisia şi ţările participante se asigură, ţinând seama de contextul specific din fiecare ţară parteneră stat membru şi ENI că asistenţa ENI este în concordanţă cu politicile relevante, principiile orizontale menţionate la articolele 3, 5 şi 6 şi priorităţile Uniunii, şi că este complementar altor instrumente ale Uniunii.

4. Asistenţa ENI va fi pus în aplicare în strânsă cooperare între Comisie, Statul Membru şi ţara parteneră ENI, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.

5. Ţările participante la nivelul teritorial apropiat, în conformitate cu resursele instituţionale a acestora, juridice şi cadrul financiar, precum şi organismele desemnate de ele în acest scop trebuie să fie responsabile cu pregătirea şi punerea în aplicare a Programului şi îndeplinirea sarcinilor care le revin, în parteneriatul cu partenerii relevanţi menţionaţi la articolul 7, în conformitate cu aceast acord de finanţare.

6. Modalităţile de punere în aplicare şi utilizarea asistenţei ENI, şi în special financiar şi resursele administrative necesare pentru pregătirea şi punerea în aplicare a Programului, în ceea ce priveşte monitorizarea, raportarea, evaluarea, managementul şi controlul, trebuie să respecte principiul proporţionalităţii, având în vedere nivelul sprijinului alocat şi să ia în considerare scopul global al reducerii sarcinii administrative asupra organismelor implicate în gestionarea şi controlul Programului.

7. În conformitate cu responsabilităţile care le revin, Comisia şi ţările participante asigură coordonarea între acest Program şi alte programe ENI şi între EDRF şi alte politici relevante ale Uniunii, strategii şi instrumente, inclusiv cele din cadrul acţiunii externe a Uniunii.

8. Partea din bugetul Uniunii alocat asistenţei ENI este pusă în aplicare în cadrul gestiunii partajate între statul membru şi Comisie, în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul (UE, Euratom) nr 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului¹³ (denumit în continuare “Regulamentul financiar”);

9. Comisia şi ţările participante trebuie să respecte principiul bunei gestionări financiare, în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul financiar.

10. Comisia şi ţările participante asigură eficacitatea asistenţei ENI în timpul pregătirii şi punerii în aplicare, în ceea ce priveşte monitorizarea, raportarea şi evaluarea.

11. Comisia şi ţările participante îşi îndeplinesc rolurile care le revin în ceea ce priveşte asistenţa ENI, cu scopul de a reduce sarcina administrativă asupra beneficiarilor.

_____________________________

¹³ Regulamentul (UE, Euratom) nr.966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii şi de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr.1605/2002, JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

Articolul 4

Respectarea legislaţiei naţionale şi a Uniunii

Operaţiuni sprijinite de asistenţa ENI trebuie să respecte dreptul Uniunii aplicabil şi dreptul intern cu privire la aplicarea acestuia (denumit în continuare “legea aplicabilă”).

Articolul 5

Promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi nediscriminarea

Comisia şi ţările participante se asigură că egalitatea între bărbaţi şi femei şi integrarea perspectivei de gen sunt luate în considerare şi promovate pe tot parcursul pregătirii şi punerii în aplicare a Programului, inclusiv în ceea ce priveşte monitorizarea, raportarea şi evaluarea. Comisia şi ţările participante iau măsurile necesare pentru a preveni orice discriminare bazată pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirii şi punerii în aplicare a Programului. În special, accesul persoanelor cu dizabilităţi în pregătirea şi punerea în aplicare a Programului.

Articolul 6

Dezvoltarea durabilă

Obiectivele asistenţei ENI sunt urmărite în conformitate cu principiul durabil de dezvoltare şi cu promovarea de către Uniune a obiectivului de conservare, protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului, astfel cum este prevăzut la articolele 11 şi 191 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europeană (TFUE), ţinând seama de principiul că poluatorul plăteşte.

Comisia şi ţările participante se asigură că cerinţele privind protecţia mediului, eficienţa utilizării resurselor, atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, biodiversitatea, rezistenţa în faţa dezastrelor şi riscurilor, prevenirea şi managementul sunt promovate în pregătirea şi punerea în aplicare a Programului.

Articolul 7

Principiul parteneriatului

1. Pentru Program, ţările participante, în conformitate cu organizarea instituţională şi juridică a acestora organizează un parteneriat cu autorităţile regionale şi locale competente.

Parteneriatul de asemenea, include următorii parteneri:

(a) autorităţile publice urbane şi alte competente;

(b) partenerii economici şi sociali; şi

(c) organismele relevante care reprezintă societatea civilă, inclusiv partenerii de mediu, organizaţiile neguvernamentale şi organismele responsabile pentru promovarea incluziunii sociale, egalitatea de gen şi nediscriminarea.

Ţările participante pot implica, de asemenea, grupurile europene de cooperare teritorială de operare în aria Programului şi autorităţile sau organismele care sunt implicate în dezvoltarea sau punerea în aplicare a unei strategii macroregionale sau de bazin maritim în aria programului, incluzînd coordonatorii prioritari din domenii pentru strategiile macroregionale.

În cazul în care autorităţile publice, partenerii economici şi sociali, precum şi organismele care reprezintă societatea civilă au a stabilit o organizaţie umbrelă, aceştia pot desemna un reprezentant unic pentru a prezenta punctele de vedere a organizaţiei umbrelă în cadrul parteneriatului.

2. În conformitate cu abordarea bazată pe guvernanţa pe mai multe niveluri, partenerii menţionaţi la alineatul 1 trebuie să fie implicaţi de către ţările participante la pregătirea rapoartelor de progres şi pe toată pregătirea şi punerea în aplicare a Programului, inclusiv prin participarea la monitorizarea Comisiei pentru program, în conformitate cu articolul 15.

3. Regulamentul Delegat al Comisiei (UE) nr 240/2014¹⁴ se aplică mutatis mutandis cu privire la diferite elemente de programare menţionate la alineatul 2.

_____________________________

¹⁴ Regulamentul delegat (UE) nr.240/2014 din 7 ianuarie 2014 Codul european de conduită privind parteneriatul în cadrul structurale europene şi a fondurilor de investiţii, JO L 74, 14.3.2014, p. 1.

Secţiunea II

Programare

Articolul 8

Acoperire geografică

Lista regiunilor eligibile sunt incluse în Programul care se stabileşte după cum urmează:

(a) în Statele Membre Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică (NUTS), nivel 2 regiuni ca enumerate în anexa III la Decizia de punere în aplicare a Comisiei 2014/388/UE a Consiliului din 16 iunie 2014¹⁵,asigurând în acelaşi timp continuitatea unei astfel de cooperări în domenii coerente mai mari bazate pe precedent programe, ţinând seama, dacă este cazul, a strategiilor macroregionale şi de bazin maritim;

(b) în ţara parteneră Nomenclatorul ENI al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) nivelul 2 regiuni sau, în absenţa clasificării NUTS, zone echivalente aşa cum sunt enumerate, pentru informaţii scopuri, în anexa III la Decizia de punere în aplicare a Comisiei 2014/388/UE, şi, de asemenea, stabilite în Programul de adoptat de către Comisie.

_____________________________

¹⁵ Decizia Comisiei de punere în aplicare din 16 iunie 2014 de stabilire a listei regiunilor şi a zonelor eligibile pentru finanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul componentei transfrontaliere şi transnaţionale ale obiectivului de cooperare teritorială europeană pentru perioada 2014 pînă la 2020 (notificată cu numărul C (2014) 3898), JO L 183, 24.6.2014, p. 75.

Articolul 9

Conţinutul programului şi concentrarea tematică

1. Programul se întocmeşte în conformitate cu principiul parteneriatului astfel cum este prevăzut în Articolul 7 şi în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul ETC.

2. Obiectivele tematice ale Programului sunt convenite între ţările participante pentru fiecare frontieră sau grup de frontiere, bazate pe obiectivele tematice astfel cum sunt definite în primul paragraful al articolului 9 CPR.

3. Priorităţile tematice ale asistenţei ERDF sau ENI sunt cele definite la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr 1301/2013 şi la articolul 7 alineatul (1) litera (b) din regulamentul ETC.

4. Cel puţin 80% din alocarea ERDF pentru acest program transnaţional se concentrează într-un maximum patru dintre obiectivele tematice stabilite la primul paragraf al articolului 9 CPR.

Articolul 10

Aprobarea şi modificarea Programului

1. Comisia evaluează conformitatea programelor cu Prevederile Regulamentelor Comune şi regulamentul ETC şi cu normele specifice fondurilor, contribuţia efectivă a acestora la obiectivele tematice selectate şi la priorităţile Uniunii specifice ETC şi ERDF, şi în măsura în care statele membre participante sunt vizate, de asemenea, consecvenţa cu Acordul de parteneriat, ţinând seama de recomandările relevante specifice fiecărei ţări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE şi recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum şi evaluare ex - ante. Evaluarea vizează, în special, caracterul adecvat al strategiei programului, obiectivele, indicatorii, ţintele şi alocarea resurselor bugetare corespunzătoare.

2. Comisia formulează observaţii în termen de trei luni de la data prezentării certificatului programului. Ţările participante furnizează Comisiei toate informaţiile necesare suplimentare şi, acolo unde este cazul, revizuieşte programul propus.

3. Banca Europeană de Investiţii (BEI) poate, la cererea ţărilor participante, să participe în prepararea, precum şi în activităţile legate de pregătirea operaţiunilor.

4. Comisia poate să consulte BEI înainte de adoptarea Programului.

5. Cererile de modificare a Programului prezentat de către ţările participante trebuie să fie justificate în mod corespunzător şi, în special să stabilească impactul preconizat al modificărilor aduse Programului privind realizarea strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi obiectivele specifice definite în program, ţinând cont de dispoziţiile Regulamentului Comune şi regulamentul CTE, principiile orizontale menţionate la articolele 5, 6 şi 7, precum şi a Acordului de parteneriat. Aceste solicitări sunt însoţite de revizuite program. Alineatele 3 şi 4 se aplică modificărilor Programului.

Articolul 11

Dezvoltarea locală comunitară, planuri de acţiuni comune şi teritoriale integrate

1. Programul poate desfăşura acţiuni

a) de dezvoltare locală, în sensul articolelor 32 până la 35 CPR;

b) a planurilor de acţiuni comune, în sensul articolelor 104 şi 109 CPR, întocmite în conformitate cu Articolul 4 şi Anexa IV a Comisiei de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr 2015/207¹⁶ ; şi

c) investiţii teritoriale integrate în sensul articolului 36 CPR.

2. Acţiunile menţionate la alineatul 1 ar trebui, de asemenea, să ia în considerare articolele 9 şi 11 din Regulamentul ETC.

_____________________________

¹⁶ Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/207 din 20 ianuarie 2015 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr.1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte modele pentru raportul de progres, prezentarea informaţiilor privind un proiect major, planul de acţiune comun, Rapoarte de implementare pentru obiectivul privind investiţiile pentru creştere şi locuri de muncă, declaraţia de gestiune, audit strategie, opinia de audit şi raportul anual de control şi metodologia de realizare a acestora cu nivelul costurilor beneficii şi în temeiul Regulamentului (UE) nr.1299/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte modelul pentru rapoartele de punere în aplicare pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană, ....

Articolul 12

Selecţia operaţiunilor

1. Operaţiunile din cadrul Programului sunt selectate de către comitetul de monitorizare. Comitetul de monitorizare poate înfiinţa un comitet director care acţionează sub responsabilitatea sa pentru selectarea operaţiuni.

2. Operaţiunile selecţionate implică beneficiari din cel puţin două ţări participante, cel puţin unul dintre care trebuie să fie dintr-un stat membru. O operaţiune poate fi pusă în aplicare într-un singur ţară participantă, cu condiţia ca impacturile transnaţionale şi beneficiile sunt identificate. Cu toate acestea, statele membre participante pot decide, în cadrul comitetului de supraveghere unul dintre cele mai ca urmare, cu excepţia cazului în deja convenit altfel în cadrul programului:

(a) operaţiunile supuse unui anumit cereri de propuneri nu pot implica beneficiari din ţara parteneră ENI până când ţara parteneră ENI a încheiat Acordul de Finanţare; sau

(b) beneficiari din ţara parteneră ENI pot participa doar într-o anumită cerere de propuneri cu condiţia ca ţara parteneră ENI a încheiat prezentul acord de finanţare printr-un anumit termen limita; sau

(c) autoritatea de management poate amâna semnarea documentului de grant în ceea ce priveşte Articolul 14 (7) până când ţara parteneră ENI a încheiat prezentul acord de finanţare printr-un având în vedere termenul limită; sau

(d) autoritatea de management poate semna documentul de grant în ceea ce priveşte articolul 14 alineatul (7), în timp ce adăugarea unei condiţie în ceea ce priveşte valabilitatea semnăturii, care se referă la data la care ENI ţară parteneră a încheiat prezentul acord de finanţare.

3. Beneficiarii cooperează în elaborarea şi punerea în aplicare a operaţiunilor. În plus, aceştia cooperează fie personalul sau finanţarea operaţiunilor.

Articolul 13

Permise şi autorizare

Orice tip de permis şi/sau autorizaţii necesare pentru punerea în aplicare a programului este furnizate de autorităţile competente ale ţării partenere ENI, în conformitate cu legislaţia naţională, înainte ca documentul de grant menţionat la articolul 14 alineatul (7), este asigurat de autoritatea de management pentru conducerea beneficiarului.

Articolul 14

Beneficiari

1. În cazul în care există două sau mai mulţi beneficiari pentru o operaţiune în cadrul Programului, una dintre ele trebuie să fie desemnată de către toţi beneficiarii ca beneficiar principal.

2. Beneficiarul principal îndeplineşte următoarele sarcini:

a) stabileşte modalităţile cu alţi beneficiari într-un acord care cuprinde dispoziţii care, inter alia, să garanteze gestionarea financiară a fondurilor alocate operaţiunii, inclusiv modalităţile de recuperare a sumelor plătite în mod nejustificat;

b) să îşi asume responsabilitatea de a asigura punerea în aplicare a întregii operaţiuni;

c) să se asigure că cheltuielile prezentate de către toţi beneficiarii au fost efectuate în punerea în aplicare funcţionarea şi corespunderea activităţilor convenite între toţi beneficiarii, şi este în conformitate cu documentul furnizat de autoritatea de management în conformitate cu articolul 12 alineatul (5) din Regulamentul ETC;

d) să se asigure că cheltuielile prezentate de către alţi beneficiari a fost verificate de către un controlor(i)¹⁷ în cazul în care această verificare nu este efectuată de către autoritatea de gestionare în conformitate cu Articolul 23 (1) din regulamentul ETC.

3. În cazul în care nu se specifică altfel în acordurile menţionate la litera (a) alineatul (2), beneficiarul se asigură că ceilalţi beneficiari primesc suma totală a sprijinului public în cel mai scurt timp posibil şi în întregime. Nici o sumă se deduce sau reţine şi nici o taxă specifică sau altă taxă cu efect echivalent se percepe, care ar reduce aceste sume pentru celelalţi beneficiari.

4. Beneficiarii principali sunt situaţi într-un stat membru care participă la program. In orice caz, Statele Membre şi ţara parteneră ENI care participă la program pot fi de acord cu principalul beneficiar fiind situat într-o ţară parteneră ENI care participă la acest program, cu condiţia ca autoritatea de gestionare se asigură că beneficiarul principal poate îndeplini sarcinile stabilite în alineatele 2 şi 3 şi că cerinţele de gestionare, verificare şi audit sunt îndeplinite.

5. Beneficiarii unic se înregistrează într-un stat membru care participă la program. In orice caz, aceştea pot fi înregistraţi într-un stat membru care nu participă la Program, cu condiţia ca condiţiile prevăzute la articolul 12 alineatul (3) din Regulamentul ETC sunt îndeplinite.

6. Prin derogare de la articolul 12 alineatul (2), o GECT sau un alt organism legal instituit în conformitate cu legislaţia uneia dintre ţările participante se pot aplica în calitate de beneficiar unic pentru o operaţiune, cu condiţia ca acesta să fie instituit de autorităţi publice sau organisme din cel puţin două ţări participante.

7. Autoritatea de gestionare furnizează principalului sau beneficiarului unic pentru fiecare operaţiune un document care stabileşte condiţiile de susţinere a operaţiunii, inclusiv cerinţele specifice în ceea ce priveşte produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate în cadrul operaţiunii, planul de finanţare şi termenul limită pentru executare (în continuare ”documentul de grant”).

Documentul de grant stabileşte, de asemenea, metoda care trebuie aplicată pentru determinarea cheltuielilor de funcţionare şi condiţiile de plată a subvenţiei.

În temeiul unei decizii luate de către Statele Membre care participă la comitetul de monitorizare în conformitate cu al doilea paragraf al articolului 12, autoritatea de management poate:

a) să amâne semnarea documentului de grant; sau

b) stabili în documentul de grant o condiţie că documentul de grant devine valabil numai cu în ce priveşte un beneficiar din ţara parteneră ENI atunci când ţara parteneră ENI a respectat o astfel de decizie.

_____________________________

¹⁷ Astfel cum este definit la articolul 37 alineatul (3).

Secţiunea III

Monitorizare, evaluare şi asistenţă tehnică

Subsecţiunea 1

Monitorizare

Articolul 15

Constituirea şi componenţa Comitetului de Monitorizare

1. În termen de trei luni de la data notificării către statul membru a deciziei de aprobare a Programului, ţările participante instituie un Comitet de Monitorizare ( în continuare “MC”), în acord cu autoritatea de gestionare, pentru a monitoriza punerea în aplicare a Programului.

2. CM elaborează şi adoptă propriul regulament de procedură.

3. Compoziţia MC este convenită de către ţările participante şi include relevanţi reprezentanţi ai acestor ţări. Comitetula de monitorizare poate include şi reprezentanţi ai GECT care desfăşoară activităţi aferente programului în cadrul ariei programului.

4. Lista membrilor CM se publică.

5. Comisia participă la lucrările MC cu titlu consultativ.

6. În cazul în care BEI contribuie la program, acesta poate participa la lucrările MC în capacitate consultativă.

7. CM este prezidat de un reprezentant al statului membru sau al autorităţii de gestionare.

Articolul 16

Funcţiile comitetului de monitorizare

1. MC se întruneşte cel puţin o dată pe an şi examinează punerea în aplicare a programului şi progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor sale. În acest sens, aceasta trebuie să aibă în vedere datele financiare, indicatori comuni şi specifici fiecărui program, inclusiv modificări ale valorii indicatorilor de rezultat şi progresele înregistrate în vederea atingerii valorilor ţintă cuantificate, iar etapele definite în cadrul de performanţă menţionate la articolul 21 alineatul (1) CPR, şi, dacă este cazul, rezultatele analizelor calitative.

2. Comitetul de monitorizare examinează toate aspectele care afectează performanţa programului, inclusiv concluziile evaluării rezultatelor.

3. MC examinează în special:

a) orice probleme care afectează performanţa programului operaţional;

b) progresele realizate în punerea în aplicare a planului de evaluare şi monitorizarea dat constatărilor evaluări;

c) punerea în aplicare a strategiei de comunicare;

d) punerea în aplicare a planurilor de acţiune comune;

e) acţiuni de promovare a egalităţii între bărbaţi şi femei, egalitatea de şanse şi nondiscriminarea, inclusiv accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi;

f) acţiuni de promovare a dezvoltării durabile.

4. Comitetul MC examinează şi aprobă:

a) metodologia şi criteriile utilizate pentru selectarea operaţiunilor;

b) rapoartele anuale şi finale de punere în aplicare;

c) planul de evaluare a programului, precum şi orice modificare a planului de evaluare în temeiul Articolul 21 (6) CPR;

d) strategia de comunicare a programului, precum şi orice modificare a strategiei;

e) orice propunere de autoritatea de management pentru orice modificare a programului.

5. Comitetul de monitorizare poate face observaţii autorităţii de management în ceea ce priveşte punerea în aplicare şi evaluarea programului, inclusiv acţiuni legate de reducerea povara administrativă asupra beneficiarilor. Comitetul de monitorizare se monitorizează acţiunile întreprinse ca rezultatul observaţiilor sale.

Articolul 17

Raportarea

1. Până la 31 mai 2016 şi până la aceeaşi dată a fiecărui an ulterior până la şi inclusiv 2023, autoritatea de gestionare prezintă Comisiei un raport anual de punere în aplicare, în conformitate cu articolul 50 alineatul (1) CPR.

Raportul de implementare prezentat în 2016 se referă la exerciţiile financiare 2014 şi 2015.

2. Pentru rapoartele prezentate în 2017 şi 2019, termenul-limită menţionat la alineatul 1 este 30 iunie.

3. Rapoartele de implementare anuale prezintă informaţii cheie privind punerea în aplicare a programului şi priorităţile acestuia, prin referire la datele financiare, indicatorii comuni şi specifici fiecărui program şi valori cuantificate ţintă, inclusiv modificările valorii indicatorilor de rezultat, dacă este cazul, şi, începând din raportul anual de punere în aplicare care urmează să fie prezentat în 2017, etapele definite în cadrul de performanţă. Datele transmise se referă la valori ale indicatorilor pentru complet puse în aplicare operaţiuni şi, de asemenea, acolo unde este posibil, având în vedere stadiul de punere în aplicare, pentru operaţiunile selectate. Ele vor stabili, de asemenea o sinteză a rezultatelor tuturor evaluărilor din cele program care au devenit disponibile în cursul exerciţiului financiar anterior, orice probleme care afectează performanţa programului, precum şi măsurile luate.

În cazul în care rapoartele de punere în aplicare corespunzătoare, anuale, de asemenea, progresele înregistrate în curs de pregătire şi punerea în aplicare a proiectelor majore şi a planurilor de acţiune comune.

4. În ceea ce priveşte rapoartele anuale de implementare prezentate în 2017 şi 2019, se aplică articolul 14 alineatul (4) din Regulament ETC.

5. Rapoartele anuale şi finale de execuţie sunt întocmite în conformitate cu articolul 8 şi Anexa X la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr 2015/207.

Articolul 18

Reuniunea anuală de reexaminare

1. O reuniune anuală de reexaminare se organizează în fiecare an, începând din 2016 până la 2023 inclusiv între Comisie, statul membru şi ţara parteneră ENI şi examinează performanţa programului, ţinând seama de raportul anual de punere în aplicare şi Observaţiile ale Comisiei acolo unde este cazul. Reuniunea anuală de revizuire poate acoperi mai multe programe.

2. Prin derogare de la alineatul 1, statul membru şi Comisia nu poate să fie de acord să organizeze o reuniune anuală de reexaminare pentru program, în anii, altele decât 2017 şi 2019. În aceast caz, reexaminarea anuală poate fi efectuată în scris.

3. Reuniunea anuală de reexaminare este prezidat de Comisie sau, în cazul în care statul membru solicită acest lucru, coprezidat de către statul membru şi Comisie.

4. Statul membru şi ţara parteneră ENI se asigură că urmărirea adecvată este acordată Observaţiilor Comisiei în urma reuniunii anuale de reexaminare în ceea ce priveşte aspectele care afectează în mod semnificativ punerea în aplicare a programului şi, dacă este cazul, să informeze Comisia, în termen de trei luni, cu privire la măsurile luate.

Articolul 19

Transmiterea datelor

1. Până la 31 ianuarie, 31 iulie şi 31 octombrie a fiecărui an, autoritatea de gestionare transmite în format electronic către Comisie, în scopul monitorizării, pentru program şi pe axe prioritare:

(a) costul total eligibil şi publică a operaţiunilor şi numărul operaţiunilor selectate pentru sustinere;

(b) cheltuielile totale eligibile declarate de beneficiari către autoritatea de management.

2. În plus, transmiterea făcută până la 31 ianuarie trebuie să conţină datele de mai sus defalcate în funcţie de categorie de intervenţie. Această transmitere se consideră a îndeplini cerinţa privind prezentarea datelor financiare menţionate la articolul 50 alineatul (2) CPR.

3. O estimare a sumei pentru care autoritatea de gestionare se aşteaptă să depună cereri de plată pentru exerciţiul financiar curent şi exerciţiul financiar următor însoţeşte transmiterea rapoartelor către să fie făcută până la 31 ianuarie şi 31 iulie.

4. Data limită pentru datele transmise în temeiul prezentului alineat trebuie să fie la sfârşitul lunii precedente luna de depunere.

5. Datele financiare sunt transmise în conformitate cu articolul 2 şi anexa II a Regulamentului Comisiei de punere în aplicare (UE) nr 1011/2014¹⁸.

_____________________________

¹⁸ Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr.1011/2014 din 22 septembrie 2014 de stabilire a detaliat normele de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr.1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului ceea ce priveşte modelele de prezentare a anumitor informaţii Comisiei, precum şi normele detaliate în ceea ce priveşte schimburile de informaţii între beneficiari şi autorităţile de management, care să ateste autorităţi, autorităţile de audit şi a organismelor intermediare, JO L 286, 30.9.2014, p. 1

Articolul 20

Informare şi comunicare

1. Autoritatea de gestionare este responsabilă de activităţile de informare şi comunicare ca set la articolele 115, 116 şi 117 CPR.

2. Articolele 3 şi 5 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr 821/2014¹⁹, vizînd caracteristicile tehnice ale măsurilor de informare şi de comunicare pentru operaţiuni şi instrucţiuni pentru a crea emblema Uniunii şi o definire a culorilor standard se aplică.

_____________________________

¹⁹ Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr.821/2014 din 28 iulie 2014 de stabilire a normelor care se aplicarea Regulamentului (UE) nr.1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte modalităţile detaliate pentru transferul şi gestionarea contribuţiilor programului, raportarea instrumente financiare, caracteristicile tehnice ale măsurilor de informare şi comunicare pentru operaţiuni şi sistemul pentru a înregistra şi stoca date, JO L 223, 29.7.2014, p. 7.

Subsecţiunea 2

Evaluare

Articolul 21

Principii de evaluare şi evaluări specifice

1. Evaluările se efectuează pentru îmbunătăţirea calităţii elaborării şi punerii în aplicare a programelor, precum şi pentru a evalua eficacitatea acestora, a eficienţei şi a impactului. Impactul Programului se evaluează, în lumina misiunii FEDER, în raport cu obiectivele în conformitate cu strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi, având în vedere dimensiunea Programului, în raport cu PIB şi a şomajului în zona Programului în cauză, în cazul în care sunt apropiate.

2. Statele membre pun la dispoziţie resursele necesare pentru efectuarea evaluărilor şi asigură că sunt instituite proceduri pentru a produce şi de a colecta datele necesare pentru evaluări, inclusiv datele legate de indicatori specifici programelor adecvate comune.

3. Evaluările se efectuează de către experţi interni sau externi, care sunt independenţi funcţional de autorităţile responsabile pentru punerea în aplicare a Programului. Comisia furnizează orientări cu privire la modul de a efectua evaluări, imediat după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

4. Toate evaluările sunt puse la dispoziţia publicului.

5. Ţările participante efectuează împreună un ex ante de evaluare, în conformitate cu articolul 55 CPR.

6. Articolul 56 CPR se aplică la evaluarea pe parcursul perioadei de programare.

În special, autoritatea de management întocmeşte un plan de evaluare care se prezintă MC nu mai târziu de un an de la adoptarea programului.

7. Articolul 57 RCP privind evaluarea ex post se aplică.

Subsecţiunea 3

Asistenţă tehnică

Articolul 22

Scop

La iniţiativa unui stat membru, asistenţa FEDR sau ENI poate sprijini acţiuni de pregătire, management, monitorizare, evaluare, informare şi comunicare, crearea de reţele, reclamaţii rezoluţie şi de control şi audit. FEDR sau ENI pot fi utilizate de către participante ţări pentru a sprijini acţiuni pentru reducerea sarcinii administrative asupra beneficiarilor, inclusiv sisteme de schimb de date electronice, precum şi acţiuni de consolidare a capacităţii autorităţilor statelor membre şi beneficiarii să administreze şi să utilizeze asistenţa din FEDR sau ENI.

FEDR sau ENI poate fi de asemenea utilizat pentru a sprijini acţiunile de consolidare a capacităţilor partenerilor relevanţi (a se vedea articolul 7 privind partenerii şi parteneriat), în conformitate cu litera (e) din articolul 5 alineatul (3) şi la CPR schimbul de sprijin de bune practici între astfel de parteneri.

Acţiunile menţionate în prezentul alineat se pot referi la perioadele de programare anterioare şi ulterioare.

Articolul 23

Plafonul

Valoarea asistenţei ENI alocată asistenţei tehnice se limitează la 10% din total valoarea asistenţei ENI alocată Programului.

Secţiunea IV

Eligibilitatea cheltuielilor şi durabilitatea operaţiunilor

Articolul 24

Principii de eligibilitate

1. În conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul CTE ierarhia normelor de eligibilitate pentru acest Program se stabileşte după cum urmează:

Fără a aduce atingere normelor de eligibilitate stabilite în prezenta secţiune sau în actele delegate menţionate la articolele 27 şi 30, din ţările participante la CM va stabili norme suplimentare privind eligibilitatea cheltuielilor pentru program în ansamblul său. Pentru aspectele care nu sunt reglementate prin normele de eligibilitate stabilite în prezenta secţiune sau în actele delegate menţionate la articolele 27 şi 30, sau în normele stabilite în comun de către ţările participante, în conformitate cu al doilea paragraf, normele naţionale ale statului membru sau ţara parteneră ENI în care sunt efectuate cheltuielile se aplică.

2. O operaţiune poate primi sprijin în cadrul acestui program şi din alte instrumente ale Uniunii, cu condiţia ca elementul de cheltuieli sunt incluse într-o cerere de plată pentru rambursare de către Asistenţa FEDR sau ENI nu primeşte sprijin de la un alt instrument al Uniunii sau de sprijin din partea Asistenţa FEDR sau ENI în cadrul unui alt program.

3. În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr 1301/2013 din FEDR sau ENI poate sprijini schimbul de facilităţi şi resurse umane, precum şi toate tipurile de infrastructură la nivel transfrontalier în cadrul acestui program.

4. În plus faţă de articolele 22 şi 23, cu excepţia articolului 31, dispoziţiile prezentei secţiuni, se aplică, de asemenea, la asistenţă tehnică.

Articolul 25

Eligibilitatea în timp

1. Cheltuielile sunt eligibile pentru o contribuţie din partea FEDR sau ENI, atât în Statele Membre şi în ţara parteneră ENI în cazul în care au fost suportate de către un beneficiar şi plătite între 1 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2023.

2. În cazul costurilor rambursate în conformitate cu literele (b) şi (c) din primul paragraf din Articolul 26 alineatul (2), acţiunile care constituie baza pentru rambursare se efectuează între 1 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2023.

3. Cheltuieli care devin eligibile ca urmare a unei modificări a unui program sunt eligibile numai de la data depunerii la Comisie a cererii de modificare sau, în caz de aplicare a articolului 10 alineatul (6), de la data intrării în vigoare a deciziei de modificare a Programului.

Articolul 26

Forme de sprijin; forme de granturi şi asistenţă rambursabilă

1. Asistenţa FEDR sau ENI se utilizează pentru a oferi sprijin sub formă de granturi, premii şi asistenţă rambursabilă sau o combinaţie a acestora. În cazul asistenţei rambursabile, sprijinul rambursat organismului pe care le-a furnizat, sau într-o altă autoritate competentă din statul membru sau ţara parteneră ENI se păstrează într-o separat contul sau separat cu coduri de contabilitate şi reutilizate în acelaşi scop sau în conformitate cu obiectivele Programului.

2. Subvenţiile şi asistenţa rambursabilă pot lua oricare dintre următoarele forme:

a) rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv şi plătite, împreună cu, dacă este cazul, contribuţii în natură şi amortizare;

b) cântare standard de costuri unitare;

c) sume forfetare care nu depăşesc 100 000 EUR din contribuţia publică;

d) finanţare forfetară, stabilită prin aplicarea unui procentaj la una sau mai multe definite categorii de costuri.

Opţiunile menţionate la primul paragraf pot fi combinate numai în cazul în care fiecare opţiune de acoperă diferitele categorii de costuri sau în cazul în care acestea sunt utilizate pentru diferite proiecte care fac parte dintr-un fază succesivă de funcţionare sau pentru alte operaţii.

3. În cazul în care o operaţiune sau un proiect de formare a unei părţi a unei operaţiuni este pusă în aplicare în mod exclusiv prin intermediul achiziţiilor publice de lucrări, bunuri sau servicii, numai litera (a) primul paragraf se aplică alineatul 2. În cazul în care achiziţiile publice în cadrul unei operaţiuni sau părţi de proiect de formare a unei operaţiuni este limitată la anumite categorii de costuri, toate opţiunile menţionate în primul paragraf al paragrafului 2 pot fi aplicate.

4. Sumele prevăzute la literele (b), (c) şi (d) din primul paragraf al alineatului 2 sunt stabilite într-unul din următoarele moduri:

(a) o metodă de calcul corectă, echitabilă şi verificabilă, bazată pe:

i.

date statistice sau alte informaţii obiective;

ii.

a verificat datele istorice ale beneficiarilor individuali; sau

iii.

aplicarea practicilor de contabilitate a costurilor uzuale ale beneficiarilor individuali;

(b) în conformitate cu normele de aplicare corespunzătoare scale de costuri unitare, sume forfetare şi ratele forfetare aplicabile în cadrul politicilor Uniunii pentru un tip similar de operaţiune şi de beneficiar;

(c) în conformitate cu normele de aplicare corespunzătoare scale de costuri unitare, sume forfetare şi ratele forfetare aplicate în cadrul schemelor de granturi finanţate în întregime de statul membru pentru o structură similară tipul de operaţiune şi de beneficiar;

(d) ratele stabilite prin prezentul regulament sau normele specifice fondului;

(e) metode specifice de determinare a sumelor stabilite în conformitate cu fondurile specifice de reguli.

5. În ceea ce priveşte eligibilitatea contribuţiilor în natură sub formă de furnizare de bunuri, de lucrări, se aplică servicii, terenuri şi imobiliare Articolul 69 (1) CPR.

6. Costurile de amortizare pot fi considerate ca fiind eligibile în conformitate cu articolul 69 alineatul (2) CPR.

Articolul 27

Ratele forfetare pentru costurile indirecte şi costurile de personal

1. În cazul în care punerea în aplicare a unei operaţiuni generează costuri indirecte, acestea pot fi calculate la o rată fixă într-una dintre următoarele moduri:

a) o rată fixă de până la 25% din costurile directe eligibile, cu condiţia ca rata se calculează pe baza unei metode de calcul corectă, echitabilă şi verificabile sau a unei metode aplicate în cadrul sistemelor de granturi finanţate în întregime de statul membru sau ţara parteneră ENI pentru un tip similar de operaţiune şi beneficiar;

b) o rată fixă de până la 15% din costurile directe de personal eligibile, fără a fi o condiţie pentru Statul Membru sau ţara parteneră ENI pentru a efectua un calcul pentru determinarea rata aplicabile;

c) o rată forfetară aplicată costurilor directe eligibile pe baza metodelor existente şi a ratelor corespunzătoare, aplicabile în cadrul politicilor Uniunii pentru un tip similar de operaţiune şi de beneficiar.

Articolele 20 şi 21 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) nr 480/2014²⁰, la conducerea definirii ratei forfetare şi a metodelor aferente menţionate la litera (c) din primul paragraf se aplică prezentul alineat.

În scopul stabilirii costurilor de personal legate de punerea în aplicare a unei operaţiuni, în ore rata aplicabilă poate fi calculată prin împărţirea costurilor de ocupare brute anuale cele mai recente documentate de 1 720 de ore.

2. Costurile de personal ale unei operaţiuni pot fi calculate la o rată fixă de până la 20% din costurile directe, altele decât costurile de personal ale operaţiunii.

_____________________________

²⁰ Astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) nr.2015/616 din 13 februarie 2015 de modificare a Regulamentul delegat (UE) nr.480/2014 în ceea ce priveşte referinţele de aici la Regulamentul (UE) nr.508/2014 al Parlamentului European şi a Consiliului, JO L 102, 21.4.2015, p. 33.

Articolul 28

Cheltuieli neeligibile

1. Asistenţa FEDR sau ENI nu sprijină:

a) dezafectarea sau construcţia centralelor nucleare;

b) investiţii pentru a obţine reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din activităţile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE;

c) fabricarea, prelucrarea şi comercializarea tutunului şi a produselor din tutun;

d) întreprinderi aflate în dificultate, astfel cum sunt definite în conformitate cu normele Uniunii privind ajutoarele de stat;

e) investiţiile în infrastructura aeroportului, cu excepţia cazului legate de protecţia mediului sau însoţite prin investiţii necesare pentru a atenua sau a reduce impactul negativ asupra mediului;

f) dobânzile debitoare;

g) achiziţionarea de terenuri care nu a construit pe teren şi construit pe în sumă de până la 10% din totalul eligibil de cheltuieli pentru operaţiunea respectivă. Pentru site-urile abandonate şi pentru cei care anterior în zonele industriale utilizare care cuprind clădiri, această limită se majorează la 15%. În cazuri excepţionale şi în mod corespunzător cazuri justificate, această limită poate fi ridicată deasupra procentelor precedente respective pentru operaţiunile privind protecţia mediului;

h) taxa pe valoarea adăugată (TVA), cu excepţia cazului în care aceasta nu este recuperabilă în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA.

2. Operaţiunile nu sunt selectate pentru asistenţă FEDR sau ENI în cazul în care acestea au fost fizic completate sau puse în aplicare înainte de depunerea cererii de finanţare în cadrul programului complet sunt depuse de către beneficiar către autoritatea de management, indiferent dacă toate plăţile aferente au fost făcute de către beneficiar.

3. În conformitate cu litera (l) din articolul 4 din Regulamentul delegat (UE) nr 481/2014, comisioane pentru tranzacţiile financiare în cadrul unui stat membru sau într-o ţară parteneră ENI nu sunt eligibile.

Articolul 29

Eligibilitatea în funcţie de locaţie

1. Operaţiunile, sub rezerva derogărilor menţionate la alineatele 2 şi 3, se situează în zona de program care cuprinde o parte a teritoriului ţărilor participante, cum sunt definite în Programul (în continuare “zona de program”).

2. Autoritatea de management poate accepta că totalitatea sau o parte a unei operaţiuni este pusă în aplicare în exteriorul zonei de program, cu condiţia ca toate sunt îndeplinite în următoarele condiţii:

(a) operaţiunea este în beneficiul zonei vizate de program;

(b) suma totală alocată în cadrul programului pentru operaţiunile situate în afara programului suprafaţă nu depăşeşte 20% din FEDR sau ENI la nivel de program;

(c) obligaţiile autorităţilor de gestionare şi audit în ceea ce priveşte gestionarea, controlul şi auditul operaţiunii sunt îndeplinite de către autorităţile implicate în program sau care acestea intră în acorduri cu autorităţile din statul membru sau ţara parteneră ENI în care operaţiunea este pusă în aplicare.

3. Pentru operaţiunile privind asistenţa tehnică, activităţile promoţionale şi consolidarea capacităţilor, cheltuielile pot fi suportate în afara zonei vizate de program, cu condiţia ca condiţiile prevăzute la literele (a) şi (c) din alineatul 2 sunt îndeplinite.

4. Având în vedere obiectivele specifice ale ENI stabilite la articolul 3 alineatul (1) şi (2), asistenţa ENI nu trebuie să fie cheltuite în partea din zona vizată de program care cuprinde teritoriul Uniunii.

Articolul 30

Norme specifice privind eligibilitatea pentru anumite categorii de cheltuieli

1. Se aplică Regulamentul delegat (UE) nr 481/2014²¹.

2. Cu toate acestea, prin derogare de la articolul 5 alineatul (5) până la (8) din regulamentul menţionat anterior, se aplică următoarele:

a) pentru operaţiunile privind asistenţa tehnică sau activităţi promoţionale şi consolidarea capacităţilor, cheltuielile suportate în afara zonei vizate de program sunt eligibile, în cazul în care sunt efectuate în conformitate cu condiţiile de la literele a) şi c) din articolul 29 alineatul (2);

b) în ceea ce priveşte alte persoane decât cele prevăzute la literele d) şi e), autoritatea de management poate accepta costurile de cazare şi masă efectuate în unităţi aflate în afara Zonei de program, dar în cadrul Uniunii ca fiind eligibile pentru contribuţia FEDR de la linie bugetară 1b, în cazul în care sunt efectuate în conformitate cu articolul 29 alineatul (2). Acest lucru se aplică, de asemenea, costurile de deplasare locale la amplasarea unui eveniment sau a unei acţiuni în afara zonei vizate de program, dar în cadrul Uniunii;

c) în ceea ce priveşte alte persoane decât cele prevăzute la literele d) şi e), autoritatea de management poate accepta costurile de cazare şi masă efectuate în unităţi aflate în afara Zonei de program, dar într-o ţară parteneră ENI ca fiind eligibile pentru asistenţa ENI, dacă acestea sunt suportate în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) şi (4). Acest lucru se aplică, de asemenea, costurile de transport local la locaţia un eveniment sau o acţiune în afara zonei vizate de program, ci într-o ţară parteneră ENI;

d) pentru personalul beneficiarilor situaţi în afara zonei vizate de program, dar în cadrul Uniunii, autoritatea de management poate accepta costurile menţionate la alineatul 1, inclusiv costurile de deplasare spre şi din locaţia unui eveniment sau a unei acţiuni în interiorul sau în afara zonei vizate de program, astfel cum sunt eligibile pentru asistenţa FEDR, în cazul în care sunt efectuate în conformitate cu articolul 29 alineatul (2);

e) pentru personalul beneficiarilor situaţi în afara zonei vizate de program, dar într-o ţară parteneră ENI, autoritatea de management poate accepta costurile menţionate la alineatul 1, inclusiv costurile de deplasare la şi de la locul unui eveniment sau a unei acţiuni în interiorul sau în afara zonei vizate de program, ca fiind eligibile pentru asistenţa ENI, în cazul în care sunt efectuate în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) şi (4);

f) pentru personalul beneficiarilor situaţi în interiorul ariei programului, costurile menţionate la alineatul 1 al articolului 5 din Regulamentul delegat (UE) nr 481/2014, inclusiv costurile de călătorie la şi de la locaţia unui eveniment sau a unei acţiuni în interiorul sau în afara zonei vizate de program, trebuie să fie considerate eligibile pentru FEDR sau ENI respectiv în conformitate cu articolul 29 alineatul (1).

_____________________________

²¹ Regulamentul delegat (UE) nr.481/2014 din 04 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) Nr 1299/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele specifice privind eligibilitatea cheltuielile pentru programele de cooperare, JO L 138, 13.5.2014, p. 45.

Articolul 31

Operaţiuni generatoare de venituri nete

1. În ceea ce priveşte operaţiunile care generează venituri nete în timpul punerii în aplicare a acestora, articolul 65 alineatul (8) se aplică CPR.

2. În ceea ce priveşte operaţiunile care generează venituri nete după finalizarea lor, articolul 61, precum şi CPR al patrulea paragraf al articolului 65 se aplică (8) CPR.

În conformitate cu articolele 1 şi 2 ale Regulamentul Comisiei Delegate (UE) nr 2015/1516²² arată forfetară de 20% este stabilită pentru operaţiuni în sectorul de cercetare, dezvoltare şi inovare astfel cum se prevede la litera (a) primul paragraf.

Articolele 15 şi 19 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) nr 480/2014²³ privind metoda pentru a calcula venitul net actualizat al operaţiunilor generatoare de venituri nete se aplică.

_____________________________

²² Regulamentul delegat (UE) 2015/1516 din 10 iunie 2015 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, o rată fixă pentru operaţiunile finanţate de către Fonduri europene de investiţii structurale şi în cercetare, dezvoltare şi sectorul inovării, JO L 239, 15.9.2015, p. 65.

²³ Regulamentul delegat al Comisiei (UE) nr.480/2014 din 03 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr.1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor dispoziţii comune privind european Fondul de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, agricolă europeană Fondul pentru dezvoltare rurală şi Fondul european maritim şi pentru pescuit şi de stabilire generală dispoziţii privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi maritime Fondul european pentru pescuit, JO L 138, 13.5.2014, p. 5.

Articolul 32

Durabilitatea operaţiunilor

În ceea ce priveşte durabilitatea operaţiunilor se aplică articolul 71 CPR.

Secţiunea V

Achiziţii de către beneficiari din ţara parteneră ENI

Articolul 33

Reguli de achiziţie aplicabile

1. Pentru atribuirea contractelor de servicii, de furnizare şi de muncă, de către beneficiari din ţara parteneră ENI procedurile de achiziţii publice trebuie să urmeze:

a) dispoziţiile articolelor 190 şi 191 din capitolul 3 din titlul IV din partea a doua din Regulament financiar;

b) dispoziţiile articolelor 260 şi 276 din capitolul 3 din titlul II din partea a doua a Regulamentul Delegat (UE) nr 1268/2012²⁴.

În plus, ţara parteneră ENI poate opta să utilizeze Ghidul practic de contract al Procedurii pentru acţiunile externe ale UE (PRAG), care completează dispoziţiile prevăzute la literele a) şi b) primul paragraf. Versiunea PRAG, care urmează să fie utilizată este cea în vigoare la momentul iniţierii procedurii de achiziţie în cauză.

2. Procedurile de achiziţii publice în ceea ce priveşte cheltuielile legate de etapa de pregătire a unei funcţionarea şi lansat de către beneficiarii înainte ca documentul de grant menţionat la articolul 14 alineatul (7) care au fost furnizate beneficiarului trebuie să respecte, de asemenea, dispoziţiile menţionate la alineatul 1.

3. Procedurile de achiziţii publice în ceea ce priveşte asistenţa tehnică finanţate din FEDER sau ENI asistenţă şi pus în aplicare de către autorităţile programului situate în statul membru trebuie să urmeze procedurile naţionale de achiziţii publice de transpunere a directivelor UE.

_____________________________

²⁴ Regulamentul delegat (UE) nr.1268/2012 din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentul (UE, Euratom) nr.966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind criza financiară normele aplicabile bugetului general al Uniunii, JO L 362, 31.12.2012, p. 1.

Articolul 34

Norme privind naţionalitatea şi originea

1. Participarea la atribuirea contractelor de achiziţii publice, subvenţii şi alte proceduri de atribuire pentru acţiuni finanţate în cadrul programului este deschis tuturor persoanelor fizice care sunt cetăţeni ai şi persoanele juridice care sunt stabilite în mod eficient în ţările participante, alte state membre, altele beneficiari ENI, părţile contractante la Acordul privind Spaţiul Economic European şi partener ţările care fac obiectul Instrumentului de asistenţă pentru preaderare (denumit în continuare “eligibile ţări”), precum şi organizaţiilor internaţionale²⁵.

Persoanele juridice pot include organizaţiile societăţii civile, cum ar fi cele nonguvernamentale, nonprofit organizaţii şi fundaţii politice independente, organizaţiile comunitare şi privat agentii din sectorul nonprofit, instituţii şi organizaţii şi reţele ale acestora la nivel local, naţional, la nivel regional şi internaţional, atâta timp cât acestea sunt capabile de a avea drepturi legale şi atribuţii în conformitate cu legile naţionale respective.

Autoritatea de management poate permite participarea la cerere de propuneri de entităţi fără personalitate juridică.

2. Toate bunurile achiziţionate în cadrul unui contract de achiziţie sau în conformitate cu un acord de grant, finanţate în cadrul ENI trebuie să provină dintr-o ţară eligibilă.

Cu toate acestea, ele pot proveni din orice ţară, atunci când valoarea bunurilor care urmează să fie achiziţionată este sub pragul pentru utilizarea procedurii de negociere competitivă²⁶. În sensul prezentului Articol, termenul “origine” este definit la articolul 23 şi 24 din Regulamentul (CEE) Nr °2913/92²⁷.

3. Normele în temeiul prezentului articol nu se aplică, şi nu creează restricţii de cetăţenie pentru persoanele naturale angajate sau în alt mod contractate în mod legal de către un contractor eligibil sau, după caz, subcontractant.

4. Pentru a promova capacităţile locale, a pieţelor şi a achiziţiilor, se acordă prioritate la nivel local şi contractanţi regionali, atunci când regulamentul financiar prevede atribuire pe baza unei singure surse. În toate celelalte cazuri, participarea antreprenorilor locali şi regionali vor fi promovate în conformitate cu dispoziţiile relevante ale Regulamentului financiar.

5. Eligibilitatea astfel cum este definit în prezentul articol poate fi restrânsă în continuare în Condiţiile Speciale ale acestui Acord de finanţare în ceea ce priveşte naţionalitatea, localizarea geografică sau natura solicitanţilor, în cazul în care astfel de restricţii sunt impuse de natura specifică şi obiectivele acţiunii şi în cazul în care acestea sunt necesare pentru punerea sa în aplicare efectivă, în special participarea la procedurile de atribuire în cazul acţiunilor de cooperare.

6. Ofertanţilor, cu solicitanţii şi candidaţii din ţările care nu sunt eligibile sau, fără a aduce atingere al doilea paragraful al paragrafului 2, mărfurile de origine non-eligibile pot fi acceptate ca eligibile de către autoritatea de gestionare în caz de urgenţă sau de lipsa produselor şi a serviciilor pe pieţele de ţările în cauză, sau în alte cazuri justificate în mod corespunzător în cazul în care aplicarea normelor de eligibilitate ar face realizarea unui proiect, program sau acţiune imposibilă sau extrem de dificilă.

7. Persoanele fizice şi juridice care au atribuit contracte trebuie să fie conforme cu aplicabile legislaţia de mediu, inclusiv acordurile multilaterale de mediu, precum şi la nivel internaţional convenite standarde de muncă de bază²⁸.

_____________________________

²⁵ Organizaţiile internaţionale sunt organizaţii internaţionale din sectorul public constituite prin interguvernamentale acorduri, agenţii specializate înfiinţate de astfel de organizaţii şi alte organizaţii non-profit asimilate organizaţiilor internaţionale, printr-o decizie a Comisiei.

²⁶ A se vedea litera (b) punctul (ii) din articolul 267 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE, Euratom) nr.1268/2012: contracte cu o valoare mai mică de 100 000 EUR.

²⁷ Regulamentul (CEE) nr.2913/92 din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar şi o altă legislaţie comunitară care reglementează origine nepreferenţiale, JO L 302, 19 octombrie 1992, p. 1.

²⁸ Standardele principale ale muncii OIM, convenţiile privind libertatea de asociere şi de negociere colectivă, eliminarea muncii forţate şi obligatorii, eliminarea discriminării în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă şi ocupaţia şi abolirea muncii copiilor.

Articolul 35

Drepturi de proprietate intelectuală

1. Contractele încheiate de către beneficiarii din ţara parteneră ENI finanţate în cadrul acestui Acord de finanţare se asigură că ţara parteneră ENI va dobândi toate drepturile de proprietate intelectuală necesare în ceea ce priveşte tehnologia informaţiei, studii, schiţe, planuri, publicitate şi orice alte materiale realizate în scopuri de planificare, implementare, monitorizare şi evaluare.

2. Ţara parteneră ENI garantează că autoritatea de gestionare, Comisia, sau oricine sau o persoană autorizată de Comisie, are acces şi dreptul de a utiliza un astfel de material. Comisia va utiliza aceste materiale numai pentru scopuri proprii.

Secţiunea VI

Managementul, controlul şi desemnarea

Subsecţiunea 1

Desemnarea şi funcţiile autorităţilor de program

Articolul 36

Desemnarea autorităţilor

1. Ţările participante la program au desemnat, în sensul Articolului 123 (1) CPR, o singură autoritate de gestionare; în sensul articolului 123 alineatul (2) CPR, o singură autoritate de certificare, precum şi în sensul articolului 123 alineatul (4) CPR, o singură autoritate de audit, astfel cum este prevăzut în Tabelul 21 din secţiunea 5.1 a Programului.

2. Autoritatea de management nu este responsabilă pentru îndeplinirea funcţiilor autorităţii de certificare. Autoritatea de certificare primeşte plăţile efectuate de Comisie şi ca regulă generală, efectuează plăţi către beneficiarul principal, în conformitate cu articolul 132 CPR.

3. Procedura de desemnare a autorităţii de gestionare şi, acolo unde este cazul, a autorităţii de certificare, prevăzută la articolul 124 CPR, se efectuează de către Statul Membru în care autoritatea se află.

Articolul 37

Funcţiile autorităţii de gestionare

1. Fără a aduce atingere alineatului 2 din prezentul articol, autoritatea de gestionare a Programului îndeplineşte funcţiile prevăzute la articolul 125 şi articolul 23 CPR.

2. Deoarece autoritatea de gestionare nu efectuează verificări în conformitate cu litera (a), articolul 125 alineatul (4) CPR în întreaga zonă vizată de Program, fiecare stat membru sau fiecare ţară parteneră ENI trebuie să desemneze organismul sau persoana responsabilă pentru efectuarea acestor verificări în legătură cu beneficiarii pe teritoriul său (“operatori (i)”), astfel cum este prevăzut în tabelul 22 din secţiunea 5.1 din Program.

3. Autoritatea de gestionare se asigură că cheltuielile fiecărui beneficiar care participă într-o operaţiune a fost verificată de către un operator desemnat.

4. Fiecare ţară participantă se asigură că cheltuielile unui beneficiar pot fi verificate într-o perioadă de trei luni de la data depunerii documentelor de către beneficiarul în cauză.

5. Fiecare ţară participantă va fi responsabilă de verificările efectuate pe teritoriul său.

6. În cazul în care livrarea de produse sau servicii cofinanţate nu poate fi verificată numai în ceea ce priveşte întreaga operaţiune, verificarea se efectuează de către autoritatea de gestionare sau de către controlorul Statul Membru în care se află beneficiarul principal.

Articolul 38

Secretariatul comun

Autoritatea de gestionare, după consultarea cu statele membre, precum şi orice ţară parteneră ENI care participă la Program, instituie un secretariat comun, astfel cum se prevede în secţiunea 5.2 a Programului.

Articolul 39

Funcţiile autorităţii de certificare

Autoritatea de certificare a programului îndeplineşte funcţiile prevăzute la articolul 126 CPR.

Articolul 40

Funcţiile autorităţii de audit

1. Statele membre participante şi ţara parteneră ENI pot autoriza autoritatea de audit să efectueze în mod direct funcţiile prevăzute la articolul 127 CPR în întregul teritoriu acoperit prin Program. Acestea precizează în cazul în care autoritatea de audit trebuie să fie însoţit de un auditor, de un Stat Membru sau ţara parteneră ENI.

2. În cazul în care autoritatea de audit nu are autorizaţia menţionată la alineatul 1, acesta trebuie să fie asistat de un grup de auditori compus dintr-un reprezentant din fiecare stat membru participant sau din ţara parteneră ENI şi îndeplinirea funcţiilor prevăzute la articolul 127 CPR, ca cele enumerate în tabelul 22 din secţiunea 5.1 a Programului. Fiecare stat membru sau ţara parteneră ENI este responsabilă de auditurile efectuate pe teritoriul său.

3. Fiecare reprezentant dintr-un stat membru sau din ţara parteneră ENI este responsabil pentru asigurarea elementelor de fapt legate de cheltuielile de pe teritoriul său, care sunt cerute de autoritatea de audit, în scopul de a efectua evaluarea.

4. Grupul de auditori este constituit în termen de trei luni de la data deciziei de aprobare a Programului. Acesta elaborează propriul regulament de procedură şi este prezidat de către autoritatea de audit pentru program.

5. Auditorii sunt independenţi funcţional de controlorii care efectuează verificări în temeiul Articolul 37.

Articolul 41

Funcţiile autorităţilor ţării partenere ENI

1. Autorităţile şi organismele ţării partenere ENI sprijină statul membru în responsabilităţile sale şi să coopereze în mod loial cu autorităţile singur program.

2. În conformitate cu legislaţia sa internă, ţara parteneră ENI poate autoriza autoritatea de audit să efectueze în mod direct funcţiile prevăzute la articolul 127 CPR în întregul teritoriu acoperit prin program. Această autorizaţie specifică în cazul în care autoritatea de audit trebuie să fie însoţită de un auditor al ţării partenere ENI.

Aceasta în cazul în care autoritatea de audit nu are autorizaţia menţionată la primul paragraf, este asistată de un reprezentant din ţara parteneră ENI în îndeplinirea funcţiilor prevăzută la articolul 127 CPR.

În cazul în care s-a descris în paragraful al doilea, ţara parteneră ENI este responsabilă pentru auditurile efectuate pe teritoriul său.

Reprezentantul din ţara parteneră ENI se asigură că activitatea de audit să ia în considerare Standardele de audit acceptate la nivel internaţional.

Reprezentantul din ţara parteneră ENI este responsabil pentru furnizarea elementele circumstanţiale referitoare la cheltuielile pe teritoriul său, care sunt solicitate de către autoritatea de audit, în vederea efectuării evaluării.

Reprezentantul din ţara parteneră ENI trebuie să fie independent funcţional de controlor/i care efectuează verificări în conformitate cu articolul 37.

Subsecţiunea 2

Gestionarea şi controlul

Articolul 42

Principiile generale ale sistemelor de gestionare şi control

1. În conformitate cu articolul 122 alineatul (1) RCP, statul membru se asigură că gestionarea şi Sistemele de control pentru Programul sunt stabilite în conformitate cu articolele 72, 73 şi 74 CPR.

2. Statul membru, în special, trebuie să se asigure că cel târziu la 31 decembrie 2015, toate schimburile de informaţii între beneficiari şi o autoritate de gestionare, o autoritate de certificare, autoritate de audit şi organismele intermediare pot fi realizate prin intermediul unor sisteme de schimb de date electronice.

Sistemele menţionate la primul paragraf facilitează interoperabilitatea cu autorităţile naţionale şi cadrele Uniunii şi permit beneficiarilor să prezinte toate informaţiile menţionate în primul paragraf numai o singură dată.

Articolele 8 pînă la 10 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr.1011/2014 privesc accelerarea schimbului electronic de informaţii.

Articolul 43

Gestionare partajată şi responsabilităţi

În conformitate cu principiul gestiunii partajate, statul membru, ţara parteneră şi ENI Comisia este responsabilă de gestionarea şi controlul programelor, în conformitate cu responsabilităţile care le revin stabilite în Regulamentul (UE) nr.1303/2013, Regulamentul financiar şi Regulamentul ETC.

Articolul 44

Responsabilităţile ţării partenere ENI

Cancelaria de Stat a Guvernului Republicii Moldova este responsabilă de coordonarea participării ţărilor partenere ENI în cadrul Programului.

Articolul 45

Competenţe şi responsabilităţi ale Comisiei

Se aplică articolul 75 CPR.

Articolul 46

Cooperarea dintre Comisie şi autoritatea de audit

Se aplică articolul 128 CPR.

Articolul 47

Controlul proporţional al programului

Se aplică articolul 148 CPR.

Secţiunea VII

Baza de calcul şi de intensitate a ajutorului

Articolul 48

Baza de calcul a contribuţiei din FEDR sau ENI

Anexa III la prezentul acord de finanţare trebuie să prezinte, pentru fiecare fond (FEDER sau ENI) şi axa prioritară, dacă rata de cofinanţare pentru axa prioritară şi/sau a fondului urmează să fie aplicată.

(a) cheltuielilor total eligibile, inclusiv cheltuielilor publice şi private; sau

(b) cheltuielilor publice eligibile.

Articolul 49

Intensitatea ajutorului

Rata de cofinanţare a Uniunii, la nivelul fiecărei axe prioritare a programului nu trebuie să fie mai mică de 20% şi nu mai mare de 85% din cheltuielile eligibile.

Cu toate acestea, partea axei prioritare de asistenţă tehnică sprijinită de ENI sunt cofinanţate în proporţie de 100%.

Ţara parteneră ENI trebuie să respecte rata mininum a contribuţiei sale specificate în anexele I şi III.

În cazul unor contribuţii din ţara parteneră ENI şi Uniune, ţara parteneră ENI contribuţia pusă la dispoziţie trebuie să fie în acelaşi timp cu contribuţia corespunzătoare din partea Uniunii.

Secţiunea VIII

Gestionarea financiară, dezangajare, examinarea şi

acceptarea conturilor, închidere şi corecţii financiare

Subsecţiunea 1

Angajamente şi plăţi

Articolul 50

Angajamente bugetare

1. În ceea ce priveşte angajamentele bugetare se aplică 76 CPR FEDR asistenţă articol.

În ceea ce priveşte FEDR decizia Comisiei de adoptare a programului constituie o decizie de finanţare în sensul articolului 84 din regulamentul financiar şi o dată notificată statului membru în cauză, un angajament juridic în sensul Regulamentului.

2. În ceea ce priveşte angajamentele bugetare ale asistenţei ENI se aplică Articolul 56 din Regulamentul financiar.

În ceea ce priveşte asistenţa ENI în favoarea Moldovei Decizia Comisiei de punere în aplicare C (2015) 7150 constituie o decizie de finanţare în sensul articolului 84 din Regulamentul Financiar.

Articolul 51

Norme comune pentru plăţi

În ceea ce priveşte normele comune pentru plăţile se aplică articolul 77 CPR.

În conformitate cu articolul 27 alineatul (1) din regulamentul CTE, FEDER sau ENI asistenţă a programului se varsă într-un cont unic fără subconturi naţionale.

În conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din regulamentul ETC autoritatea de certificare primeşte plăţile efectuate de Comisie.

În conformitate cu articolul 129 RDC Statul Membru se asigură că prin închiderea Programului, valoarea cheltuielilor publice plătite beneficiarilor este cel puţin egală cu contribuţia din FEDR sau ENI plătit de către Comisie statului membru şi partenerului ENI ţară.

Articolul 52

Norme comune de calculare a plăţilor intermediare şi plata soldului final

În ceea ce priveşte calcularea plăţilor intermediare şi plata soldului final privind FEDER se aplică asistenţă articolele 78 şi 130 CPR.

Articolul 53

Cererile de plată

1. În ceea ce priveşte plata aplicaţiilor articolele 79 (2) şi articolul 131 se aplică CPR.

2. Cererile de plată se depun în conformitate cu modelul prevăzut la articolul 6 şi Anexa VI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr 1011/2014.

Articolul 54

Termene de prezentare a cererilor de plată

 intermediare şi pentru plata acestora

Articolul se aplică 135 CPR.

Articolul 55

Plată către beneficiari

1. În conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din regulamentul ETC autoritatea de certificare, ca o regulă generală, să efectueze plăţi către beneficiarul principal, în conformitate cu alineatele 2 şi 3.

2. Sub rezerva disponibilităţii fondurilor din plăţile de prefinanţare şi intermediare, de gestionare autoritatea se asigură că un beneficiar primeşte suma totală a cheltuielilor publice eligibile datorate în totalitate şi nu mai târziu de 90 de zile de la data depunerii cererii de plată din partea beneficiarului.

Nici o sumă se deduce sau reţine şi nici o taxă sau o altă taxă specifică cu echivalent efect se percepe, care ar reduce sumele datorate beneficiarilor.

3. În conformitate cu articolul 132 alineatul (2) RCP, termenul de plată prevăzut la alineatul 2 poate fi întrerupt de către autoritatea de gestionare în oricare dintre următoarele cazuri justificate în mod corespunzător:

a) valoarea creanţei de plată nu este datorată sau documente justificative adecvate, inclusiv documentele necesare pentru verificările de gestiune în conformitate cu litera (a) primul paragraf al articolului 125 alineatul (4) RCP, nu au fost furnizate;

b) o investigaţie a fost iniţiată în legătură cu o posibilă neregulă care afectează cheltuielile îngrijorat.

Beneficiarul în cauză este informat în scris cu privire la întreruperea şi motivele acesteia.

Articolul 56

Utilizarea monedei euro

1. Sumele prevăzute în programele prezentate de statele membre, previziunile de cheltuieli, declaraţii de cheltuieli, cererile de plată, conturile şi cheltuielile menţionate în rapoartele anuale şi finale de execuţie sunt exprimate în euro.

2. Statele membre care nu au adoptat euro ca monedă la data unei cereri de plată convertesc sumele aferente cheltuielilor efectuate în moneda naţională în euro.

În cazul în care euro devine moneda unui stat membru, procedura de conversie stabilită în primul paragraful continuă să se aplice tuturor cheltuielilor înregistrate în contabilitate de a continua să certifice autoritatea înainte de data intrării în vigoare a cursului de schimb fix între naţional monedă şi euro.

3. Cheltuielile efectuate într-o altă monedă decât euro sunt convertite în euro de către beneficiarii care utilizează cursul de schimb contabil lunar al Comisiei din luna în pe care această cheltuială a fost fie:

a) efectuată;

b) supusă verificării autorităţii de gestionare sau operatorului în conformitate cu Articolul 42 (3); sau

c) raportate la beneficiar.

Metoda aleasă pentru acest Program se stabileşte în Program şi se aplică la toţi beneficiarii.

Conversia este verificată de autoritatea de management sau de controlor din statul membru sau în ţara parteneră ENI în care se află beneficiarul.

Articolul 57

Prefinanţare

1. În 2017, Autoritatea de Management poate solicita, până la 30 octombrie cel târziu, ca şi prefinanţare transferul de până la 10% din contribuţia ENI.

2. În 2018 şi 2019, Autoritatea de Management poate solicita, până la 30 octombrie cel târziu, transferul la toate sau o parte din fondurile deja angajate, cu titlu de prefinanţare suplimentară, până la maximum un total prefinanţare de 80%. În susţinerea cererii sale, Autoritatea de Management va depune un raport financiar intermediar care să arate că cheltuielile suportate sau care urmează să fie efectuate înainte de sfârşitul anului de exerciţiu financiar depăşeşte valoarea prefinanţării deja plătită. Astfel de transferuri ulterioare constituie o prefinanţare suplimentară.

3. Sumele plătite cu titlu de prefinanţare sunt lichidate în totalitate de către Comisie, nu mai târziu conturile decât atunci când suportul ENI programul este închis, în conformitate cu articolul 60 alineatul (1) şi (2).

4. Comisia procedează cu plata integrală sau parţială a prefinanţării solicitată nu mai târziu de 60 de zile de la data la care cererea de plată este înregistrată de Comisie.

Articolul 58

Întreruperea termenului de plată şi suspendarea plăţilor

5. În ceea ce priveşte întreruperea plăţilor de către Comisie RDC se aplică Articolul 83.

6. În ceea ce priveşte suspendarea plăţilor de către Comisie Articolul 142 se aplică CPR.

Subsecţiunea 2

Dezangajarea

Articolul 59

Principii

1. Programul este supus unei proceduri de dezangajare stabilite pe baza faptului că sumele legate de un angajament care nu sunt acoperite de prefinanţare sau printr-o cerere de plată într-o perioadă definită, inclusiv orice cerere de plată pentru care toate sau o parte sunt sub rezerva unei întreruperi a termenului de plată sau a unei suspendări a plăţilor, sunt dezangajate.

2. Angajamentul legat de ultimul an al perioadei se deblochează în conformitate cu regulilile care trebuie urmate pentru închiderea programului.

3. Partea angajamentelor încă deschise se dezangajează în cazul în care oricare dintre documentele necesare pentru închidere nu au fost prezentate Comisiei de termenele stabilite la articolul 60.

Articolul 60

Termen de dezangajare

1. În ceea ce priveşte asistenţa FEDR se aplică articolul 136 CPR.

2. În ceea ce priveşte asistenţa ENI, Comisia urmează automat să dezangajze orice porţiune din angajamentul bugetar pentru un Program care, în termen de şase luni de la data la termenul limită pentru punerea în aplicare a acţiunilor, care este de 48 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului Acord de Finantare, nu a fost utilizată în scopul prefinanţării sau efectuarea de plăţi intermediare sau pentru care autoritatea de certificare nu a prezentat nici o declaraţie certificată de cheltuieli sau orice cerere de plată.

3. Acea parte a angajamentelor asistenţei ENI încă deschisă la 31 decembrie 2022 urmează a fi dezangajată în cazul în care oricare dintre documentele solicitate în temeiul articolului 138 CPR nu au fost prezentate la Comisie până la 15 februarie 2023. Cele două date stabilite în prima teză, se prelungesc cu acelaşi număr de luni, în cazul în care Comisia extinde 48 luni menţionate la alineatul 2, dar care nu depăşeşte 15 februarie 2025.

Articolul 61

Excepţii de la dezangajare

Se aplică articolul 87 CPR.

Articolul 62

Procedura

1. Comisia informează statul membru, ţara parteneră ENI şi autoritatea de gestionare în timp util, ori de câte ori există riscul aplicării regulii de dezangajare sub Articolul 59.

2. Pe baza informaţiilor pe care le-a primit la data de 31 ianuarie, Comisia informează Statul Membru, ţara parteneră ENI şi autoritatea de gestionare despre cuantumul de dezangajare care rezultă din această informaţie.

3. Statul Membru are două luni să fie de acord cu suma care urmează să fie dezangajată sau să-şi prezinte acestuia observaţii.

4. În ceea ce priveşte dezangajarea asistenţei FEDR, se aplică articolul 88 alineatul (4) şi (5) CPR.

5. În ceea ce priveşte dezangajarea asistenţei ENI, până la 30 iunie, Statul Membru prezintă Comisiei anexa III revizuită la prezentul Acord de Finanţare care să reflecte, pentru exerciţiul financiar în cauză, suma redusă a sprijinului pentru una sau mai multe priorităţi ale programului. În lipsa unei astfel de depuneri, Comisia revizuieşte anexa III la prezentul Acord de Finanţare prin reducerea asistenţei ENI pentru exerciţiul financiar în cauză. Această reducere se alocă fiecărei priorităţi în mod proporţional.

Subsecţiunea 3

Conturi

Articolul 63

Pregătirea, depunerea, examinarea şi acceptarea conturilor

1. În ceea ce priveşte pregătirea, examinarea şi acceptarea conturilor articolelor 84, 139 şi la 137 se aplică 141 (2) CPR.

2. Conturile se elaborează în conformitate cu articolul 7 şi anexa VII din Regulamentul Comisiei de punere în aplicare (UE) nr.1011/2014.

3. În conformitate cu articolul 139 alineatul (10), CPR statul membru sau ţara parteneră ENI poate înlocui cantităţi neregulate care sunt detectate după prezentarea conturilor prin generalizarea de ajustări ale conturilor corespunzătoare pentru exerciţiul contabil în care neregula este detectată, fără a aduce atingere articolelor 73 şi 74 CPR.

4. În conformitate cu articolul 141 alineatul (1) CPR, în plus faţă de documentele menţionate la articolul 138 CPR, pentru exerciţiul contabil final din 1 iulie 2023 pînă la 30 iunie 2024, autoritatea de gestionare trebuie să prezinte un raport final de implementare a Programului.

Articolul 64

Disponibilitatea documentelor

În ceea ce priveşte obligaţiile autorităţii de gestionare de a pune documentele la dispoziţie, se aplică dispoziţiile Articolului 140 CPR.

Subsecţiunea 4

Corecţii financiare şi recuperări de către ţările participante

Articolul 65

Responsabilităţile ţărilor participante

1. Ţările participante trebuie să prevină, detecta şi corecta neregulile şi recupera sumele plătite în mod necuvenit, împreună cu dobânzile pentru plăţile întârziate.

2. Ţările participante, în primul rând, trebuie să fie responsabile pentru investigarea neregulilor precum şi pentru efectuarea corecţiilor financiare necesare şi de recuperare a sumelor. În cazul unei nereguli sistemice, ţara participantă îşi extinde investigaţiile pentru a acoperi toate operaţiunile care ar putea fi afectate.

3. Ţările participante efectuează corecţiile financiare necesare în legătură cu neregulile individuale sau sistemice detectate în operaţiuni sau în cadrul Programului. Corecţiile financiare constau în anularea totală sau parţială a contribuţiei publice la o operaţiune sau în Program. Ţările participante iau în considerare natura şi gravitatea neregulilor şi pierderea financiară din FEDR sau ENI şi se aplică o corecţie proporţională. Corecţiile financiare se înregistrează în contabilitate pentru exerciţiul contabil în care anularea este decisă.

4. Contribuţia din FEDR sau ENI anulată în conformitate cu alineatul 3 poate fi reutilizată de către ţările participante în cadrul programului în cauză, sub rezerva alineatului 5.

5. Contribuţia anulată în conformitate cu alineatul 3 nu poate fi reutilizată pentru orice operaţiune care a făcut obiectul corecţiei sau, în cazul în care se face o corecţie financiară pentru o neregulă sistemică, pentru orice operaţiune afectată de neregula sistemică.

Articolul 66

Notificarea neregulilor

1. Neregulile sunt notificate Comisiei în conformitate cu primul, al doilea şi al treilea paragraf al articolului 122 alineatul (2) CPR.

2. Se aplică Regulamentul Comisiei delegat (UE) nr.2015/1970²⁹ de stabilire a normelor suplimentare privind criteriile de stabilire a cazurilor de nereguli care urmează să fie raportate şi datele care trebuie furnizate.

În conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul delegat (UE) nr 2015/1970 nereguli sunt raportate de către Statul Membru sau ţara parteneră ENI în care cheltuielile sunt plătite de beneficiar în implementarea operaţiunii. Statul Membru sau ţara parteneră ENI trebuie să informeze autoritatea de management, autoritatea de certificare a programului, autoritatea de audit ca precum şi controlorul naţional menţionat la articolul 37 alineatul (2) şi reprezentantul său în grupul de auditori, astfel cum se face referire la al doilea paragraf, articolul 40 alineatul (1).

3. Comisia de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr 2015/1974³⁰ care stabileşte frecvenţa şi aplică formatul raportării neregulilor.

_____________________________

²⁹ Regulamentul delegat (UE) 2015/1970 din 08 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr.1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului cu dispoziţii specifice privind raportarea neregulilor privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de coeziune, precum şi Fondul european maritim şi pentru pescuit, JO L 293, 10.11.2015, p. 1.

³⁰ Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1974 din 08 iulie 2015 de stabilire a frecvenţei şi Formatul de raportare a neregulilor privind Fondul european de dezvoltare regională, europeană Fondul social, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, JO L 293, 10.11.2015, p. 20.

Articolul 67

Recuperări

1. În conformitate cu articolul 27 alineatul (2) din regulamentul ETC, autoritatea de gestionare se asigură că orice suma plătită ca urmare a unei nereguli se recuperează de la beneficiarul principal sau beneficiarul unic. Beneficiarii trebuie să restituie beneficiarului principal sumele plătite în mod necorespunzător.

2. În conformitate cu articolul 27 alineatul (3) din regulamentul ETC, în cazul în care beneficiarul principal nu reuşeşte să ramburseze de la alţi beneficiari sau în cazul în care autoritatea de management nu reuşeşte să obţină rambursarea de la beneficiar principal sau unic, ţara participantă pe teritoriul căreia beneficiarul în cauză se află sau, în cazul unei GECT, este înregistrată trebuie să restituie autorităţii de gestionare orice sume plătite necuvenit beneficiarului. Autoritatea de gestionare este responsabilă de rambursarea sumelor în cauză către bugetul general al Uniunii, în conformitate cu repartizarea pasivelor între ţările participante, astfel cum sunt prevăzute în Program.

3. În conformitate cu a doua teză, al patrulea paragraf al articolului 122 alineatul (2) CPR, ţările participante pot decide să nu recupereze o sumă plătită în mod necuvenit în cazul în care suma care urmează să fie recuperată de la beneficiar, fără a include dobânzi, nu depăşeşte 250 EUR, contribuţia din FEDR sau ENI.

4. Regulamentul delegat (UE) nr 2016/568³¹ de stabilire a normelor detaliate suplimentare despre condiţiile şi procedurile care urmează să fie aplicate pentru a determina dacă sumele care sunt nerecuperabile se rambursează se aplică.

5. Ţara parteneră ENI se angajează să coopereze pe deplin cu Autoritatea de Management, Autoritatea de Audit şi Comisia şi să le sprijine în procesul de recuperare. Fără a aduce atingere responsabilităţii Autorităţii de Management pentru a recupera de la orice beneficiar fondurile plătite nejustificat, Comisia poate proceda la recuperările în numele Autorităţii de Management prin orice mijloace, inclusiv prin compensare şi prin recuperarea forţată în faţa instanţelor competente, în cazul în care acesta din urmă nu a fost capabil să recupereze fondurile plătite în mod necuvenit.

_____________________________

³¹ Regulamentul delegat al Comisiei (UE) nr.2016/568 29 ianuarie 2016 de completare a Regulamentului (UE) Nr 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte condiţiile şi procedurile pentru a stabili dacă sumele care sunt nerecuperabile sunt rambursate de către statele membre în ceea ce priveşte Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, precum şi european Maritim şi Fondul pentru pescuit, JO L 97, 13 aprilie 2016, p. 1.

Subsecţiunea 5

Corecţiile financiare efectuate de Comisie

Articolul 68

Domeniu de aplicare, criteriile şi procedura

1. În conformitate cu articolul 85 alineatul (1), (2) şi (3) RCP, Comisia efectuează corecţiile financiare prin anularea totală sau parţială a contribuţiei din FEDR sau ENI programului şi efectuare a recuperării din Statul Membru şi ţara parteneră ENI, în scopul de a exclude de la finanţarea din partea Uniunii cheltuielile care încalcă legislaţia în vigoare.

2. În conformitate cu articolul 85 alineatul (4) CPR, în ceea ce priveşte criteriile pentru corecţiile financiare se aplică dispoziţiile articolului 144 alineatul (1) până la (5) CPR.

3. Articolele 30 şi 31 din Regulamentul delegat ale Comisiei (UE) nr.480/2014 privind corecţia financiară se aplică în ceea ce priveşte sistemele de deficienţe.

4. În ceea ce priveşte procedura, se aplică dispoziţiile articolului 145 alineatul (1) la (7) RCP.

5. În ceea ce priveşte rambursările, se aplică dispoziţiile articolului 147 RDC.

Articolul 69

Obligaţiile ţărilor participante

În conformitate cu articolul 146 CPR, o corecţie financiară de către Comisie nu poate aduce atingere obligaţiei ţărilor participante la recuperări, în temeiul articolului 67 alineatul (2) şi statele membre să recupereze un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE şi în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) Nr 659/1999³².

_____________________________

³² Regulamentul (CE) nr.659/1999 din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a Articolul 93 din Tratatul CE, JO L 83, 27.3.1999, p. 1.

Secţiunea IX

Întreruperea şi problemele de punere în aplicare

Articolul 70

Nesemnarea acestui acord de finanţare

În cazul în care ţara parteneră ENI nu a încheiat prezentul acord de finanţare până la sfârşitul anului după anul adoptării deciziei de finanţare menţionate la articolul 50, Comisia poate propune MC o modificare a programului, cu scopul de a întrerupe participarea ţării partenere ENI în cadrul programului, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10 alineatul (4).

Articolele 71 (2) până la (4) se aplică mutatis mutandis.

Articolul 71

Probleme de implementare

1. În cazul în care acea parte a asistenţei FEDR sau ENI a Programului în ceea ce priveşte un beneficiar în ţara parteneră ENI nu poate fi pus în aplicare din cauza problemelor apărute în relaţiile dintre ţările participante şi în alte cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia poate propune MC modificarea Programului în vederea încetării participării partenerului ENI ţară în cadrul programului înainte de data expirării termenului de execuţie, în conformitate cu Procedura prevăzută la articolul 10 alineatul (4).

2. În cazul în care se întrerupe participarea ţării partenere ENI în cadrul programului, autoritatea gestionară va transmite raportul final în termen de şase luni, ca urmare a deciziei Comisiei.

După eliminarea plăţilor de prefinanţare anterioare, Comisia efectuează plata soldului final sau, acolo unde este cazul, să emită ordinul de recuperare. Comisia deblochează, de asemenea, soldul de angajamente.

3. Acea parte a asistenţei FEDER sau ENI în ceea ce priveşte un beneficiar din ţara parteneră ENI deja sub rezerva unui document de grant, fără nici o condiţie în conformitate cu al doilea paragraf din Articolul 12 (7) se rambursează autorităţii de gestionare, cu excepţia cazului în care a fost plătită în ceea ce priveşte obligaţiile contractuale ale beneficiarului contractat înainte de întreruperea Comisiei decizie.

4. Această parte a asistenţei FEDR sau ENI în ceea ce priveşte un beneficiar într-un stat membru care face deja obiectul la un grant document rămân disponibile pentru durata de viaţă normală, dar poate fi utilizată numai pentru activităţi care au loc exclusiv în statul membru în cauză şi contractate în faţa Comisiei decizie întreruperea tratamentului.

5. Ca alternativă, se poate decide să reducă alocarea programului cu ceea ce priveşte participarea ţării partenere ENI la domeniul de aplicare de program, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10 alineatul (4).

Secţiunea X

Dispoziţii finale

Articolul 72

Consultarea între ţările participante şi Comisie

(1) Ţara parteneră ENI şi Comisia se consultă reciproc înainte de a intra în orice litigiu referitor la punerea în aplicare a prezentului acord de finanţare în continuare în conformitate cu articolul 76 din prezentele Condiţii Generale sau orice diferend legat de interpretarea prezentului acord de finanţare care nu pot fi rezolvate în conformitate cu articolul 3 din Condiţiile Speciale.

(2) În cazul în care Comisia constată probleme în desfăşurarea procedurilor referitoare la punerea în aplicare a prezentului acord de finanţare în ceea ce priveşte ţara parteneră ENI, aceasta toate contactele necesare cu ţara parteneră ENI să remedieze situaţia şi să ia orice măsuri care sunt necesare.

(3) Consultarea poate conduce la o modificare, suspendare sau încetare a acestui Acord Financiar.

(4) Comisia şi ţara parteneră ENI trebuie să informeze statul membru cu privire la orice consultări sau contacte în conformitate cu alineatele 1 şi 2.

(5) Comisia consultă Statul Membru înaintea unei măsuri enumerate la punctul 3.

Articolul 73

Modificarea prezentului acord de finanţare

(1) Fără a aduce atingere alineatului 6, prezentul Acord de finanţare se modifică în conformitate cu alineatele 2 pîna la 5.

(2) Orice modificare a prezentului Acord de finanţare se face în scris.

(3) În cazul în care una dintre ţările participante solicită un amendament, cererea se depune la Comisie, cel puţin cu şase luni înainte ca modificarea să intre în vigoare.

(4) În cazul în care Comisia constată un conflict, pe de o parte, între dispoziţiile prezentului Acord de finanţare şi, pe de altă parte, actele de bază enumerate la articolul 1 din Condiţiile Speciale, Comisia propune alinierea necesară a prezentului Acord de finanţare cu prevederile actelor de bază.

În cazul unei modificări a unui act de bază, Comisia propune alinierea necesară a prezentului Acord de finanţare cu dispoziţiile modificate ale actelor de bază în termen de două luni de la intrarea în vigoare a acestuia.

(5) Modificări la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr 2015/207 în ceea ce priveşte diferitele modele nu necesită modificări la prezentul Acord de finanţare. Ţara parteneră ENI este informată în scris, cu privire la orice astfel de modificare şi intrarea sa în vigoare.

(6) Autoritatea de gestionare informează Comisia, în scris, despre orice decizie de modificare [Anexa [V]] [Documentul specific menţionat la articolul 8 din Condiţiile Speciale] în termen de o lună de la data deciziei de modificare. Decizia de modificare precizează data intrării sale în vigoare. Comisia va confirma primirea acestei notificări în scris.

Cu ocazia unei modificări a prezentului Acord de finanţare, în conformitate cu alineatele 2 la 5, [Anexa [V]] [trimiterea la documentul specific menţionat la articolul 8 din Condiţiile Speciale] se înlocuieşte cu versiunea cea mai recentă notificată de Comisie.

Articolul 74

Suspendarea prezentului Acord de finanţare

(1) Prezentul Acord de finanţare poate fi suspendat în următoarele cazuri:

(a) în cazul în care ţara parteneră ENI încalcă o obligaţie în temeiul prezentului Acord de finanţare;

(b) în cazul în care ţara parteneră ENI nu îndeplineşte cerinţele pentru încredinţarea de execuţie a sarcinilor bugetului;

(c) în cazul în care acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi ţara parteneră ENI este suspendat;

(d) în cazul în care ţara parteneră ENI încalcă o obligaţie legată de respectarea drepturilor omului, a principiilor democratice şi a statului de drept şi în cazuri grave de corupţie.

(2) Prezentul Acord de finanţare poate fi suspendat în caz de forţă majoră, aşa cum este definit mai jos.

“Forţa majoră” se înţelege orice situaţie imprevizibil şi excepţional sau eveniment în afara părţilor” de control care îi împiedică pe oricare dintre ei să îşi îndeplinească oricare din obligaţiile, care nu pot fi atribuite erorii sau neglijenţă din partea acestora (sau din partea contractorilor lor, agenţilor sau angajaţilor) şi se dovedeşte insurmontabil, în ciuda tuturor eforturilor. Defecte ale echipamentelor sau materialelor sau întârzieri în efectuarea le pune la dispoziţie, conflictele de muncă, grevele sau dificultăţile financiare nu pot fi invocate ca forţă majoră. O parte nu va avea loc în încălcarea obligaţiilor sale în cazul în care este împiedicată să le îndeplinească de un caz de forţă majoră, a cărei cealaltă parte este informată în mod corespunzător. O parte se confruntă cu forţă majoră trebuie să informeze cealaltă parte/părţile fără întârziere, menţionând natura, durata probabilă şi previzibilă efecte ale problemei, şi să ia orice măsură pentru a minimiza posibilele daune. În cazul în care forţa majoră are impact doar pe o parte a programului, suspendarea prezentului Acord de finanţare poate fi parţială. Niciuna dintre părţi nu va fi considerată răspunzătoare pentru încălcarea obligaţiilor care îi revin în temeiul prezentului Acord de finantare în cazul în care acesta este împiedicat îndeplinirea lor de o forţă majoră, cu condiţia să ia măsuri pentru a minimiza orice posibilă deteriorare.

(3) Comisia poate suspenda prezentul Acord de finanţare fără o notificare prealabilă.

(4) Comisia poate lua orice măsură de precauţie corespunzătoare înainte de suspendare.

(5) În cazul în care această suspendare este notificată, consecinţele pentru achiziţia în curs de desfăşurare sau care urmează să fie semnat şi acordă contracte, şi se indică acorduri de delegare.

(6) O suspensie a prezentului Acord de finanţare nu aduce atingere întreruperii plăţilor în conformitate cu articolul 58 şi la încetarea prezentului acord de finanţare de către Comisie în conformitate cu articolul 75.

(7) Părţile vor relua punerea în aplicare a prezentului Acord de finanţare odată ce condiţiile permit cu aprobarea prealabilă scrisă a Comisiei. Acest lucru nu aduce atingere oricăror modificări ale prezentului Acord de finanţare, care ar putea fi necesar pentru adaptarea programului la noile condiţii de punerea în aplicare, inclusiv, dacă este posibil, prelungirea perioadei de eligibilitate sau rezilierea prezentului acord de finanţare, în conformitate cu articolul 75.

Articolul 75

Încetarea prezentului Acord de finanţare

(1) În cazul în care problemele care au condus la suspendarea prezentului Acord de finanţare nu au fost rezolvate într-o perioadă de maximum 180 de zile, oricare dintre părţi poate rezilia prezentul Acord de finanţare, la o înştiinţare de 30 de zile.

(2) Prezentul Acord de finanţare se încheie în mod automat, dacă, în termen de doi ani de la semnarea lui:

(a) nu a dat naştere niciunei plăţi;

(b) niciun acord sau contract de delegare de punere în aplicare a fost semnat.

(3) În cazul în care rezilierea este notificată, consecinţele în curs de achiziţii şi subvenţii contracte, acorduri de delegare şi de astfel de contracte sau subvenţii, şi acordurile de delegare care trebuie să fie semnat se indică.

(4) Încetarea prezentului Acord de finanţare nu exclude posibilitatea Comisiei de a face corecţii financiare, în conformitate cu articolul 68.

Articolul 76

Regimul de soluţionare a litigiilor

(1) Orice diferend cu privire la prezentul Acord de finanţare, care nu poate fi soluţionat într-o perioadă de şase luni de consultări între părţi prevăzute la articolul 72 ar trebui să fie prezentate la competenţa Curţii Europene de Justiţie. În cazul în care o ţară parteneră ENI nu acceptă o astfel de competenţa, şi numai în acest caz, diferendul va fi supus unei proceduri de arbitraj.

(2) În cazul arbitrajului, părţile desemnează un arbitru comun în termen de 30 de zile de la data solicitării pentru arbitraj. În lipsa acestuia, fiecare parte va desemna propriul arbitru. Apoi, cei doi arbitri la rândul lor, să desemneze un al treilea arbitru în termen de 30 de zile. Cu excepţia cazului în care arbitrii decid altfel, procedura stabilită în Curtea Permanentă de Arbitraj Reguli opţionale de arbitraj care implică organizaţiile internaţionale şi se aplică statele. Se iau deciziile arbitrilor cu o majoritate în termen de trei luni.

(3) Fiecare parte este obligată să ia măsurile necesare pentru aplicarea deciziei arbitrilor.

FINANCING AGREEMENT

for the Programme Interreg V-B

Danube - CCI 2014TC16M6TN001

SPECIAL CONDITIONS

The European Commission, hereinafter referred to as “the Commission”, acting on behalf of the European Union, hereinafter referred to as “the Union”,

of the one part,

The Government of the Republic of Moldova, hereinafter referred to as “ENI partner country” or “Moldova”, represented by the State Chancellery,

of the other part, and

Hungary represented by the Ministry of National Economy, Managing Authority of the ‚Interreg V-B Danube′ transnational cooperation programme,

of the third part,

have agreed as follows:

Article 1

The Programme

(1) The Union agrees to finance and Moldova agrees to accept the financing of the following transnational cooperation programme as set out in Annex I and approved, with regard to the participating Member States and IPA II beneficiaries, by Commission Implementing Decision C(2015) 5953 of 20 August 2015:

‚Interreg V-B Danube′

CCI: 2014TC16M6TN001

hereinafter referred to as ‚the Programme′;

and, with regard to Moldova′s participation in that Programme, by Commission Implementing Decision C(2015) 7150 of 16 October 2015¹

(2) The Programme is financed from the Union Budget under the following basic act:

Regulation (EU) No 232/2014 of the European Parliament and of the Council of 11 March 2014 establishing a European Neighbourhood Instrument² (‚the ENI Regulation′, ‚ENI′), and in particular Article 7(7) thereof.

The total estimated cost of the Programme is EUR 268 783 958, and the maximum Union contribution under ENI to the Programme in favour of Moldova is set at EUR 5 000 000 under the budget year 2015.

The Programme requires financial contributions from both the ENI partner country and the Union. The breakdown of the respective financial contributions is set out in Annex III.

^{_______________________________}

¹ Commission Implementing Decision C(2015) 7150 of 16 October 2015 on the Annual Action Programme 2015 in favour of the Republic of Moldova to be financed from the budget of the European Union.

² OJ L 77, 15.03.2014, p. 27.

Article 2

Execution period and eligibility period

(1) The execution period of this Financing Agreement shall commence on the entry into force of this Financing Agreement and end 12 years after this date.

(2) In Moldova expenditure shall be eligible for a contribution from the ENI if it has been incurred by a beneficiary and paid between l January 2014 and 31 December 2023.

Article 3

Interpretation

(l) The provisions of this Agreement and its Annexes shall be interpreted as supplementing and completing the provisions of the regulatory framework provided for under Article 1.

(2) Where contradictions exist between the provisions in the Special Conditions of this Agreement and in its Annexes, and in particular the provisions in Annex IV (the “General Conditions”), the provisions contained in the Special Conditions of this Agreement shall prevail.

Where contradictions exist between the provisions of this Agreement and the provisions of the basic acts listed in Article l (2) or of acts adopted thereupon, the provisions contained in the regulatory framework shall prevail and this Agreement shall be amended or corrected in accordance with Article 73 of the General Conditions.

(3) Subject to any explicit provision to the contrary in this Agreement, the terms used in this Agreement shall bear the same meaning as attributed to them in the basic acts listed in Article 1(2).

(4) Subject to any explicit provision to the contrary in this Agreement, references to this Agreement are references to such Agreement as amended, supplemented or replaced from time to time.

(5) Any references made in this Agreement and its Annexes to European Union instruments are references to such instruments as amended, supplemented or replaced from time to time.

(6) Headings in this Agreement and in its Annexes have no legal significance and do not affect its interpretation.

Article 4

Partial invalidity and unintentional gaps

If a provision of this Agreement is or becomes invalid, or if this Agreement contains unintentional lacunae′s, this will not affect the validity of the other provisions of this Agreement.

In accordance with Article 73 of the General Conditions, the Parties will replace any invalid provision or fill any unintentional lacuna by a valid provision which comes as close as possible to the purpose of, and intent of, the invalid provision.

Article 5

Addresses and Communication

All communications concerning the implementation of this Financing Agreement shall be in writing, shall refer expressly to the Programme as identified in Article l (I) and shall be sent to the following addresses:

(a) for the Commission

Directorate General for Regional and Urban Policy

B-1049 Brussels - Belgium

e-mail: REGIO-TRANSNATIONAL-AND-INTERREGIONAL-COOPERATION@ec.europa.eu;

(b) for the Government of the Republic of Moldova

State Chancellery of the Republic of Moldova

Government Building, 1, Piata Marii Adunari Nationale str.

Chisinau MD 2033, Republic of Moldova

E-mail: cancelaria@gov.md;

(c) for Hungary

Danube Transnational Programme Managing Authority

Ministry of National Economy

Jozsef nador ter 2-4

1051 Budapest, Hungary

E-mail: danube@interreg-danube.eu

Article 6

Annexes

This Financing Agreement is composed of:

(a) these Special Conditions;

(b) the following Annexes which form an integral part thereof:

i. Annex I: the Interreg transnational cooperation programme;

ii. Annex II: the financial plan (part yearly financial commitments);

iii. Annex III: the financial plan (part financial contributions by the Union and the ENI beneficiaries per priority axis);

iv. Annex IV: the General Conditions.

Article 7

Provisions supplementing Annex IV

Provisions supplementing Annex IV:

(a) In supplementing Article 12(2) of Annex IV, the participating Member States have decided to apply option d);

(b) in supplementing Article 33(1) of Annex IV, the ENI beneficiary has opted for the use of the Practical Guide to Contract Procedures for EU External Actions;

(c) in supplementing Article 34(1) of Annex IV, these Special Conditions shall allow the participation in call for proposals of entities without legal personality;

(d) in supplementing Article 34(5) of Annex IV, eligibility as defined in that Article is not further restricted with regard to the nationality, geographical location or nature of applicants;

(e) in supplementing Article 40(1) of Annex IV, the participating Member States and the ENI partner country have not authorised the audit authority to carry out directly its functions in the whole of the territory. They have not specified when the audit authority is to be accompanied by an auditor of a Member State or a third country;

(f) in supplementing Article 41(2) of Annex IV, the ENI partner country has not authorised the audit authority to carry out directly the functions provided for in Article 127 of Regulation (EU) No 1303/2013 in the whole of the territory covered by the Programme;

(g) in supplementing Article 44 of Annex IV, the State Chancellery has not delegated its managing role for co-ordinating the participation of Moldova in the Programme.

(h) in supplementing Article 48 of Annex IV, the co-financing rate and the maximum amount of the ENI assistance per priority axis are defined as set out on in Annex III;

(i) in supplementing Article 56(3) of Annex IV, the method for this Programme is the one referred to in point b) of the first subparagraph of that Article;

(j) in supplementing Article 67(3) of Annex IV, the participating countries have decided not to recover an amount unduly paid if the amount to be recovered from the beneficiary, not including interest, does not exceed EUR 250 in contribution from the ERDF assistance.

Article 8

Additional Bilateral agreement

Hungary and Moldova have agreed that the detailed arrangements between them do not need to be part of this Financing Agreement in the form of a specific Annex, because all issues are sufficiently covered in the Programme, the General and Special Conditions, the ‚Applicants Manual′, the ‚Implementation Manual′, the‚ Control Guidelines′ and the‚Technical Assistance Manual′ as approved by the Monitoring Committee.

Those detailed arrangements have laid down in an exhaustive way all rules governing the respective relationship between the managing authority (including the technical secretariat), the certifying authority and the audit authority of the Programme and the respective authorities in Moldova.

Article 9

Entry into force

This Financing Agreement shall be considered concluded at the date on which it is signed by the last party, provided that the conclusion is made before 31 December 2016. It shall enter into force on the date on which the Commission receives a notification from the Government of the Republic of Moldova confirming the completion of the internal procedures necessary for its entry into force.

This Financing Agreement is drawn up in three exemplars in the English language, one being handed to the Commission, one to the Government of the Republic of Moldova and one to Hungary.

Danube Transnational Cooperation Programme

1. Strategy for the cooperation programme′s contribution to the union strategy for smart, sustainable and inclusive growth and the achievement of economic, social and territorial cohesion

1.1 Strategy for the cooperation programme′s contribution to the Union strategy for smart, sustainable and inclusive growth and to the achievement of economic, social and territorial cohesion

1.1.1 Description of the cooperation programme′s strategy for contributing to the delivery of the Union strategy for smart, sustainable and inclusive growth and for achieving economic, social and territorial cohesion.

1.1.1.1 Role of the cooperation programme

European Territorial Cooperation programmes are intended to complement other European programme strands such as “rural development” or “investment for growth and jobs” programmes which aim to investment in infrastructures, enterprises and people. Cooperation programmes are primarily designed for further territorial integration through enhanced cooperation in specific policy fields. Given its overall budget size, the cooperation programmes cannot target large-scale investment interventions and consequently major economic impact.

The Danube Transnational Programme (DTP) is a financing instrument with a specific scope and an independent decision making body and supports the policy integration in the Danube area in selected fields under the CPR/ERDF regulation linked to the EUSDR strategy. The strategic vision is “policy integration” below the EU-level (not duplicating efforts in policy integration at the EU-level e.g. TEN-T) and above the national level in specific fields of action. Transnational projects should influence national / regional / local policies (“policy driver”).

In order to achieve a higher degree of territorial integration of the very heterogeneous Danube region the transnational cooperation programme will act as a policy driver and pioneer to tackle common challenges and needs in specific policy fields where transnational cooperation is expected to deliver good results through the development and practical implementation of policy frameworks, tools and services and concrete pilot investments whereby strong complementarities with the broader EUSDR will be sought.

Needs are related to the issues how to improve institutional frameworks for cooperation, how to improve the quality of policies and their delivery and how to deliver solutions through concrete investments and smart pilot action.

The success of programme implementation will depend on targeted selection of the most relevant interventions and a further increase in the efficiency of administrative procedures and a reduction of the administrative burden for the beneficiaries.

One clear lesson learnt during the period 2007-2013 was, that the number of institutions which are able to take over the function of a lead partner is clearly limited for a variety of reasons. Thus, the programme for the period 2014-2020 has to be developed with a view to cooperation areas in which competent actors and feasible ideas can be expected in sufficient numbers.

The aim is to fully exploit the potentials in supporting a balanced creation of groups, platforms, networks, exchange of good practice fora, as well as joint initiatives, joint actions and joint pilot projects throughout the whole cooperation area.

SEE programme 2007-2013

The transnational cooperation has a considerable tradition in the Danube area, reaching back to 1996 with the CADSES Programme. This was followed by CADSES II until 2007, when the South-East Europe Programme (SEE) was set up with some geographical adjustments. This can be considered as a direct predecessor of the Danube Transnational Programme.

The SEE aimed to improve integration and competitiveness in an area as complex and diverse as the area of the Danube Transnational Programme. Taking the positive and appreciated experiences as a proof, one can state that it succeeded. They became best practices and will also be considered for the future. One of the earliest examples of success is the decision made to support the maintenance of the integrated management system for IPA II and ENI funds established within SEE.

The SEE involved 16 participating countries, out of which several will not be a part of Danube Transnational Programme but will continue their cooperation in the frame of Adriatic-Ionian programme (Albania, Greece, Italy). In the new period, the German Länder of Baden-Württemberg and Bayern and the Czech Republic will be included.

The SEE addressed four major priority axes: Innovation, Environment, Accessibility and Sustainable Growth. The success of the programme is emphasized by the large number of projects financed – 122, most of them being based on large partnerships of ten or more organizations. This number shows that beyond the complexity of the programme area, there is a strong need and will for cooperation on transnational level in the region. The Danube programm Transnational Programme shall grasp these cooperation energies and channel them towards the strategic objectives drawn on EU and macro-regional level. The doors knocked by the SEE can be opened by the Danube Transnational Programme through capitalizing the results achieved and the cooperation initialized.

The Danube Transnational Programme 2014 - 2020

In December 2012, the Commission presented its view on the territorial coverage of the new programmes, including the Danube Transnational Programme comprising 14 countries. In January 2013, an initial discussion was held at the premises of the Commission with the participation of the representatives of the countries involved. During this meeting, the connection between the DTP and the EUSDR, based on interconnectivity and mutual support, was highlighted.

1.1.1.2 Geographical coverage of the programme area

The programme area covers nine Member States (Austria, Bulgaria, Croatia, Czech Republic, Hungary, Germany – Baden-Württemberg and Bayern, Romania, Slovakia and Slovenia) and five non-EU Member States (Bosnia and Herzegovina, Moldova, Montenegro, Serbia and Ukraine – 4 provinces), being composed of 69 NUTS2 regions.

Geographically, the DTP area overlaps with the territory addressed by the EU Strategy for the Danube Region (EUSDR), comprising also the Danube river basin and the mountainous areas (such as the Carpathians, the Balkans and part of the Alps). It is the most international river basin in the world. The area makes up one fifth of the EU′s territory and it is inhabited by approximately 114 million people. The variety of natural environment, the socio-economic differences and cultural diversity of the various parts of the area may be perceived as major challenges but actually represent important opportunities and unexploited potential.

Figure 1. The Danube Transnational Programme territory

See map in Annex 2

1.1.1.3 Key facts of the programme area

Economic cohesion of the Danube Region

One of the most visible characteristics of the area is the disproportionate level of economic development. In terms of economic strength, the western part of the area is considerably well ahead the others. The most used indicator in revealing the economic development is the Gross Domestic Product, which for the programme area, if expressed in values per capita, is below the EU28 average (ZEW et al 2014¹). The analysis of the GDP in the region 2011 shows that the two participating Länder in Germany are producing almost half of the GDP of the entire area. Going deeper with the analysis, the unbalance is even more striking when one compares the EU member states′ share in the GDP of the area (88-90%), with the non-Member States′ (10%). Nevertheless, the growth rate of GDP in the time period 2003-2012 in the eastern part of the area – approximately 26% - significantly exceeds the growth of the western countries – 16% - which represents a solid basis for an increased cohesion and reduced development gap on macro-regional level.

_____________________________

¹ Centre for European Economic Research GmbH (ZEW), Institute for Applied Economic Research (IAW), The Vienna Institute for International Economic Studies (wiiw) (March 2014): Socio-Economic Assessment of the Danube Region: State of the Region, Challenges and Strategy Development

Furthermore, even if the economies of the region are strongly relying on SMEs, due to the structural difficulties and lack of internationalization of their activities, these are not able to fully exploit the existing potential. To illustrate this, it can be observed that even though the SMEs are producing a quarter of the area′s total GDP, this is not fully reflected in the export activities where they have a share of just 10%.

As a key element for growth, the labour markets in the region suffer from the negative consequences of the economic crisis which Europe has experienced starting with 2008. The crisis revealed the structural problems of the region′s economies, which left a harsh mark on the labour markets as well, manifested especially in the levels of employment rates. As in many other topics, the picture of the area is not homogenous, the discrepancy being manifested at this level as well. While in the western part of the programme area the employment rates are raging in between 70 and 75%, in the eastern countries the values are below 55% in most of the NUTS2 regions, often on entire country level.

The analysis of the labour markets reveals that heterogeneity is even wider, that the roots of the problems are very diverse on national and even regional level (CESCI Regional Analysis of the Danube Region).. One of the most important problems, at least in the Eastern part of the programme area, is the scale of black labour market, but there are other important obstacles which are hindering the development of this sector, as the level of education, the level of investments and the general business environment. In general, the economically less developed regions are also less urbanized, having an important share of the active workforce employed in agricultural sector and showing a higher level of unemployment.

Figure 2. National and regional disparities in the level of employment in the Danube River Basin

See map in Annex 2

Cooperation on macro-regional level can be an important asset in overcoming the difficulties, and, even if there is no universal solution applicable everywhere, some best practices may be considered, especially related to atypical employment and measures in adapting the educational systems to the market demands.

Social cohesion of the Danube Region

The Danube region hosts a fascinating diversity of cultures. Despite the frictions of historic origins, this diversity can constitute an important potential for the area, since the social resources embedded in this variety can turn into driving forces which can provide new energies for acting and development. In addition to its ethnic challenges, the region is facing challenges in other fields of social inclusion such as the situation of the different marginalized groups. Their needs have to be addressed at the level of society as a whole, failing to do so posing a serious threat for ensuring the sustainable development of the region.

The dispersion of population within the programme area does not show the same heterogeneity as in case of other economic features. Still, it can be observed that there are concentrations around capital cities and other major economic and cultural cities (e.g. München or Stuttgart) with a concentration of 4,000 per/km2, while the minimums in terms of density are registered in mountain areas. On average, the population density ranges between 50 and 250 pers/km2.

From a labour market perspective, there are large differences in labour market performance across the Danube region. The gap is particularly wide between the most developed countries in the region and the least developed Accession countries as well as in the Neighbourhood Countries. Participation rates are lower in the latter as well as employment rates, especially for young people.

A significant amount of migration activity can be observed within the Danube region. The migration is national (especially from rural towards urban areas), cross-border (especially from the Eastern countries towards the Western), and external (originating from Asian and African countries).

Most of the countries of the Danube region face population ageing, which puts pressure on the social welfare systems. Besides Ukraine, Slovenia and Serbia, all the other countries are experiencing the phenomenon of aging in different intensities. The highest values are present in Austria, Germany and central parts of Bulgaria where the number of citizens above the age of 65 is approximately twice as much as of those aged under 15. Policies need to be put in place in order to develop the social care system which will face increasing challenges, but emphasis should also be put on improving the conditions of youth population in the rural and economically less developed regions.

Figure 3. Ageing index of the Danube Region on NUTS3 level

See map in Annex 2

Territorial cohesion

The high administrative fragmentation of the Danube region represents one of the main challenges in terms of territorial cohesion of the area. The demarcation lines of the state borders are imposing different levels of administrative obstacles for entering and moving within the region, with important consequences on transport, communication and socio-economic cooperation and development. The level of permeability of the state boundaries is largely different: from the practically non-existing borders in between the states from the Schengen Zone, through the borders of the non-Schengen Member States, the borders of the EU-associate countries and of the neighbouring third countries.

The territorial cohesion of the Danube Region is dependent on a polycentric and well-balanced territorial development of the Danube region. The Danube region is characterized by mono centric urban areas without strong cross-border connections. This feature creates the possibility of developing polycentric metropolitan regions, which is already manifesting in many cases through the formation of functional urban areas and strong metropolitan European growth areas. This process is encouraged by the loosening of the borderlines between Member States, but implies in the case of Non-Member States that borders are still standing as barriers at present.

Danube Region is displaying a large variety of bio geographical features, hence a wide range of various living habitats. The variety is caused by the many types of climates existing in the area, consequence of the different landscapes. This makes the macro-region as a whole a very valuable natural environment, with unique characteristics on global level. The value of the natural environment is worldwide recognized, eight UNESCO World Heritage natural sites being designated in the area. Nevertheless, human activity such as agriculture, industry, infrastructure development, regulation and intense water use, threatens its preservation and the sustainable development of the entire area.

The central element of the macro-region is the hydrographic basin of the Danube River. During its length on 2,857 km the river is collecting the waters of 74 tributaries from a surface of 801,463 km2 with specific and valuable eco-systems. These are also exposed to human intervention, the river habitats being often interrupted by infrastructural facilities for flood protection, hydro-power generation or water supply.

Figure 4. The Danube river and its tributaries

See map in Annex 2

1.1.1.4 Process to identify the transnational cooperation needs

For coordination and decision-making during the activities of programme preparation, a Programming Committee was set up in February 2013, being composed of the representatives of the participating countries. Beyond defining the content of the programme, its tasks included also the consultations with the national and international stakeholders in order to elaborate a programme which, while building on the political agenda, best addresses the needs emerging from the potential beneficiaries and target groups. In order to incorporate the practical experiences of the transnational cooperation in the area, a consultation process was initiated with the Joint Technical Secretariat of SEE Programme, as well. Its inputs proved to be valuable in assessing the viability and feasibility of potential field of actions, from practical perspective.

The Programming Committee held several meetings in 2013, concluding some possible focus points for the content of the future programme and agreeing about the institutional structure for the management. In July 2013, in Bucharest, it was underlined that special attention and consideration should be given to the institutional cooperation, to innovation and research, environment and efficient use of resources, to transport, to the challenges represented by the climate change processes, to stimulating the reduction of carbon emissions and to education. Nonetheless, a final decision has not been taken regarding the priorities the programme shall support. Further discussions and analysis in order to reach an efficient and focused intervention of the programme were conducted during the following meetings held in 2013 in Belgrade, Stuttgart and Zagreb, and 2014 in Ljubljana, Budapest, Split and Brussels,

In order to ensure a comprehensive process of identification of the transnational challenges and needs in the Danube Region, a complex system of instruments was used including a Territorial Analysis of the area, inputs based on SEE Programme experience, and public consultations. All these were integrated in a two steps process coordinated by the Programming Committee, which resulted in the definition of the most stringent challenges and needs the Danube Transnational Programme shall address.

As a first step, in order to have a solid basis for the decisions regarding the priorities of the programme, the future Managing Authority contracted external experts to prepare a comprehensive Territorial Analysis. The document was prepared during the autumn of 2013 and first half of 2014, its findings and conclusions being the basis for drafting the content of the programme.

The analysis is a comprehensive screening of the programme area including territorial, economic and social aspects without an orientation related to the thematic objectives defined by the Common Provision Regulation (CPR). The challenges identified by the analysis were an important element in the decision making process of the Programming Committee regarding the relevant thematic objectives and intervention priorities the programme should address. Furthermore, the findings of the territorial analysis were complemented by the experiences accumulated through the previous programming period by the South East Europe Programme. These provided an important input regarding the practical aspects of transnational cooperation throughout the programme area. Based on these elements, during the Programming Committee meeting held in Ljubljana in March 2014, an agreement was made on the list of thematic objectives the Danube Transnational Programme shall focus upon, which included TO1, TO6, TO7 and TO11.

In a second step, in order to have a solid basis for the final selection of investment priorities and the definition of the specific objectives, the pre-selected investment priorities were consequently further refined and detailed by an external team of experts in charge with the elaboration of the cooperation programme. The challenges identified in the Territorial Analysis performed by CESCI were approached from the perspective of the possibilities offered by the Danube Transnational Programme. Those elements which were found compatible were considered and further investigated in order to determine the fields were the highest transnational impact can be achieved.

The development of programme interventions included a comprehensive public consultation procedure which provided the opportunity for interested stakeholders to actively contribute to the elaboration of the Cooperation Programme.

This in depth and complex analysis of the transnational challenges and needs of the given priorities allowed the Programming Committee to identify the elements on which the programme support shall focus, these being the basis for the formulation of the specific objectives, the results and actions.

General policy framework

The Danube Transnational Programme was developed taking into consideration the broad policy framework channelling the development efforts on macro-regional, national and regional levels. The drafting process was primarily conducted along the goals and priorities identified within multi thematic strategies on EU and macro-regional levels.

The Europe 2020 Strategy, as an instrument to coordinate the national and EU level policies in order to generate and maintain development on EU level, is focusing on the three pillars of the concept of growth: smart, sustainable and inclusive. The mechanism needed for achieving the above-mentioned goals includes the National Reform Programmes which are containing the objectives on national level in pursuit of the EU 2020 objectives.

The Territorial Agenda of the European Union 2020 - Towards an Inclusive, Smart and Sustainable Europe of Diverse Regions (TA2020) is to provide strategic orientations for territorial development, fostering integration of territorial dimension within different policies at all governance levels and to ensure implementation of the Europe 2020 Strategy according to territorial cohesion principles.

The European Union Strategy for Danube Region (EUSDR) intends to develop coordinated policies and actions in the area of the river basin, reinforcing the commitments of Europe 2020 strategy towards the smart, sustainable and inclusive growth based on four pillars and eleven priority areas. These shall tackle key issues as mobility, energy, biodiversity, socio-economic development or safety. In line with the goals of territorial cooperation objective, the Strategy is not focusing on funding, but rather on enhancing closer cooperation within the concerned territory. A key element of the strategy is coordination, by encouraging the increase in the level and quality of network activities, strengthening the existing regional and interregional cooperation but also fostering new cooperation.

The South-East Europe 2020 Strategy (SEE 2020) was launched by the participating countries in 2011, as recognition that close cooperation can accelerate the attainment of goals in key sectors. Inspired by Europe 2020 Strategy the SEE 2020 is pursuing similar objectives taking into account the regional specificities. The document provides important strategic guidance for the non Member States from Western Balkans, in achieving a higher degree of convergence with the goals of EU2020.

Additionally, thematic policy frameworks were reflected in order to best address the needs in given sectors and the design of the programme took into consideration the goals identified in specific thematic fields. The list of these strategic documents and policy frameworks includes:

♦ EU Water Framework Directive (2000)

♦ TEN-T Connecting Europe

♦ EU Biodiversity strategy (2011)

♦ Prioritized Action Frameworks for NATURA2000

♦ EU 7th Environmental Action Programme

♦ EU Climate and energy package

♦ Energy efficiency plans / SET plans

♦ SME Small Business Act

♦ EU Smart Specialisation Platform

♦ The Danube Innovation Partnership

♦ European Research Area, Strategic Research Agendas developed under the Joint Programming Initiatives

♦ Western Balkan R&D Strategy for Innovation – WISE (drafted with World Bank / RCC to monitor progress)

1.1.1.5 Research & innovation

Characteristics

The research and innovation sector is of special importance for the region since it can create the added value needed in order to overcome the relative economic backwardness of the region as a whole, and it can provide the answers needed for the new societal challenges the area has to face, as demographic changes or migration. The field shows important disparities on Danube Region level, both in terms of its resources allocated but also in its structures and human resources available. While the western part of the area is on a level of development comparable with the most advanced European countries, the eastern part is seriously lagging behind. This situation is revealed by the Innovation Union Scoreboard 2014, which classify Bayern and Baden-Württemberg Länder of Germany as being Innovation Leaders on Union level, while the biggest part of the area is belonging to the Modest Innovators group.

Figure 5. Innovation Union Scoreboard 2014

See map in Annex 2

The uneven distribution of research and innovation capital is mainly due to the different framework conditions the sector is facing throughout the region. The wide range of financial allocations and policies governing the research sector are determining the institutional capacities of the actors involved, leading to different levels of performance. The total intermural expenditure on research and development in 2011 was ranging between 600 and 1000 Euro in Germany and Austria, while with the exception of Czech Republic and Slovakia, they were not reaching 150 Euro. The share of the GDP rates allocated to this sector on regional level, according to 2010 data, the only regions where the Europe 2020 target of 3% was achieved were located in Germany and Austria. While the countries from the central part of the programmer area are allocating in between 1 and 2% to R&D on regional level, the situation in the southern and eastern part of the region is much worse, with an overwhelming majority of values less than 0.5%.

These disparities may be addressed by an increased level of interconnectivity among the actors active in the sector, creating the conditions to better use the potential existing in the less developed regions. Transnational level strategies in the field of innovation and better exploitation of smart specialization principles can boost the research and innovation performance of the region, by better coordinating the capacities, create synergies and use of complementarities. Moreover, the increased flow of knowledge and information through transnational channels may generate positive results in terms of strengthening the institutional cooperation and in elaborating governance instruments in order to foster these activities.

The intensity of the transfer of knowledge from the scientific sector towards the exploiters displays the same heterogeneity on macro-regional level. In most of the regions there are serious difficulties in transforming the scientific results into commercial success, mainly due to the poor cross-linkages among the scientific centres, public authorities and SMEs. This phenomenon represents a serious challenge for the region′s competitiveness, since innovation has a proven positive effect on the development and performance of SMEs, leading in the same time to employment growth and better quality jobs. Transnational cooperation can contribute to better dissemination of knowledge and scientific results and it can strengthen the capacity of SMEs to take an active role in generating innovation or exploiting the results of the academic sector. Moreover, by improving their level of internationalization, the transnational actions may create important dissemination networks which will further improve their performance and will contribute to the reduction of the intra-regional disparities.

In order to foster the sustainable and inclusive growth of the programme area, other aspects of innovation should be addressed, such as eco-innovation and social innovation. The complexity of the geographical area asks for new approaches in terms of environmental technologies helping to create green jobs and provide sustainable progress for the area. Given the fact that the majority of the countries in the region are importing the necessary energy, the volatility of the global energy market, and not the least the environmental impact of energy production on the climate change, efforts are needed in order to improve energy efficiency. Transnational initiatives in this sense may result in tailor-made solutions applicable in the context of Danube Region, taking into account the particular characteristics of the area.

The development of research and innovation sector is based on the human resource involved in the processes. Statistics show a low level of employment in knowledge-intensive sectors on macro-regional level with a need to increase the skills and competences in order to support the use and dissemination of the results of innovation. Moreover, due to the situation of the labour markets, exploitation of the possibilities given by developing entrepreneurial culture, with special focus on innovative sectors, may provide a valuable support in developing the innovation potential of the region. In this sense, transnational cooperation can play an important role in adapting the innovative learning systems and by this, in increasing the adaptability of labour force to technological progress.

Moreover, the Danube region has to tackle important societal problems deriving from the complexity and specificities of the region. The traditional approaches are not always able to address these properly and thoroughly, therefore in many aspects they should be tackled through new methods, policies and instruments developed by using social innovation tools. The standard intervention models are having a limited impact, especially in the countries facing economic difficulties, that′s why new, innovative methods may help solving them by involving the relevant groups of society in dealing with the problems.

In the period 2014-2020 the EU R&I policies are based on smart specialisation approach and many countries developed Research and Innovation Strategies for Smart Specialisation (S3). The challenges following the development of the S3 strategies are the lack of experiences in implementing S3 by the regional/national authorities and limited inter-regional and trans-national collaboration in similar S3 priority areas across the macro-regions.

The Danube macro-region countries/regions feature different levels of innovation performance. Therefore, challenges of smart, sustainable and inclusive growth and competitiveness in the Danube macro-region shall be addressed through a coordinated set of activities integrated through the S3 concept which could contribute to identifying the competitive R&I priorities and the right policy mix to achieve them in full coherence with the vision, strategic positioning and the S3 strategies of the Danube countries/regions. Addressing these challenges through the S3 concept could cater for more effective coordination between different stakeholders in the process of multilevel governance and hence facilitate implementation of the well-defined competitive innovation policies in the macro-region.

Following smart specialisation approach in transnational collaboration, the Danube regions/countries can reach unique combinations of complementary skills, exploit their competences in R&I, get necessary research capacities, overcome lack of critical mass as well as fragmentation and better access the global value chains. Transnational approach in support of smart specialisation through mutual learning also reinforces the implementation of S3 and advances generation of transnational S3 collaboration projects in vertical priority areas and horizontal R&I related issues.

Challenges and need for cooperation

♦ There is an insufficient transnational cooperation and coordination on institutional level which needs to be improved in order to fully enhance the research and innovation potentials of the region while reducing spatial disparities

♦ The creation of a stimulating environment for research and innovation activities is dependent on promoting adequate policies which are not in place in many parts of the region

♦ The modest flow of information and knowledge between regions of the programme area is enlarging the differences in research and innovation activities, therefore efforts should be made to create functional and efficient communication channels

♦ The SMEs capability to adapt to innovation needs to be supported by strengthening the transfer of information and encouraging the quadruple helix approach also in the domain of eco-innovation

♦ There is a need to develop skills and competences in order to make possible the generation and use of the results of research and innovation activities, and their transfer into economy to tackle societal challenges

1.1.1.6 Cultural heritage & tourism

Characteristics

Besides the fascinating biodiversity of the region, the Danube Transnational Programme area represents one of the richest regions in Europe in terms of variety of cultures. The incredible diversity of ethnic groups (nearly 30) with their own languages, religions, architectures and traditions put an individual print on the area. It can be observed that in most of the cases the value of the cultural heritage was acknowledged and there is a large number of sites put under protection. This is proven by the number of world heritage sites which can be found in the Danube region. There are 65 world heritage cultural sites in the area, which are supplemented by 8 natural heritage sites, altogether creating a very attractive destination for tourism, including eco-tourism. Nevertheless, in order to properly valorise these assets through tourism, efforts are needed for improving the management of the sites both in terms of preservation of natural assets and in development of sustainable methods of exploitation. A policy framework for coordination of such actions to promote the Danube Region as a tourist destination is still lacking. Also there are big disparities between the countries in terms of accommodation capacity and attractivity. According to CESCI analysis Austria is leading with above 12,000 guests per night/1,000 population, Croatia is following with 8,000 while Slovenia is above 4,000 like the Czech Republic and Germany. Hungary, Slovakia, Bulgaria show around 2,000 guests per night/1,000 population. Romania exploits its touristic potential to the smallest extent, being below 2,000 guests per night/1,000 population.

Figure 6. World heritage sites in the Danube Region

See map in Annex 2

The cultural diversity can represent a high potential for development, the coexistence of numerous ethnic, language and religious groups creating the premises for easier communication and more intensive cooperation. This historical cultural diversity is even more strengthened by the large number of more recent immigrants concentrated mainly around major cities of the region. They contribute to the cultural identity of the region, having an important influence of its development for the future. The specific milieu of multiculturalism represents a source for developing the cultural creativity and to boost the creative industries, which can lead to more and better jobs both in culture-related fields and in tourism as well, thus increasing the attractiveness of the region.

Challenges and needs for cooperation

♦ There is a need in for increasing the governance and coordination capacities for the preservation and valorisation of the cultural and natural resources

♦ There is a need to promote Danube as the linkage of different touristic products increasing the touristic significance of the entire region

♦ There is a need to protect the vivid landscape of regional cultural assets and to underpin their linkages as tools for cooperation and the development of an identity for the Danube Region.

1.1.1.7 Ecosystems & biodiversity

Characteristics

The Danube Region with its lowlands and mountains is a unique ecosystem, consisting of a large number of bio geographical regions with their specific habitats and with peculiar landscapes and geological formations. Recognizing their importance, the countries from the region designated large areas for preservation of this richness. There are 70 national parks and more than 1,000 NATURA 2000 areas, covering a large spectrum of natural values. International cooperation may create the platform to support the preservation of nature and biodiversity and for creating the conditions of sustainable economic valorisation of these natural values, both on governance and on practical action level.

Figure 7. Protected areas in the Danube Region

See map in Annex 2

The development of the region and the increasing human interventions created pressure on land usage and resulted in a high fragmentation of landscapes, mainly because of the establishment of transport networks, changes in the land use, logging and fires. This process had a bad influence on the biodiversity, since it created large artificial areas which are almost unusable from the aspects of ecosystems. Besides the negative effects of increasing the artificial areas, the fragmentation reduced considerably the territories with coherent ecological relations, the natural habitats being in some cases severely affected. Transnational actions can provide the framework for developing relevant policies oriented towards sustaining a functional ecological network. The intensive use and development of green infrastructures together with increased and coordinated capacity of water and nature protection management can represent efficient tools in this direction.

Figure 8. Landscape fragmentation in the Danube Region

See map in Annex 2

Challenges and needs for cooperation

♦ The high level of fragmentation of bio-geographical areas and natural habitats need to be reduced and coherent transnational ecological corridors should be created and preserved

♦ The means of sustainable valorisation of the natural preservation areas through green infrastructures need to be identified and put into practice on transnational level

1.1.1.8 Climate change & risk management

Characteristics

Deriving from the river which is acting as a catalyst of the area, a central element of international cooperation within the Danube Region is the water management. Based on the Water Framework Directive, the Danube River Basin Management Plan (DRBMP) defines the general objectives for the protection and enhancement of river basin and the sustainable and long-term use of water resources. Within this framework, countries are preparing their River Basin Management Plans developing tools of monitoring and measures of improving the water quality and the ecological balance. In order to maximize their effect, there is need for cooperation at international level among the countries involved. Transnational initiatives may support this activity, as well as future development of DRBMP.

Due to its geographical profile, the Danube area is exposed to floods, often of impressive scale and frequency. Statistically, Romania is the most affected country by this phenomenon with the highest number of regions with more than nine major flood events taken place in between 1998 and 2009. Hungary, Slovakia and Serbia may also be considered as countries with important exposure to a high number of major floods, while Slovenia and Montenegro are the safest from this point of view. The actions during this type of extreme conditions need to be coordinated, since in most of the cases their character is international. Transnational actions can serve as an instrument for enhancing the precision of forecasting, the preparedness and capacity for intervention in a coordinated way.

Figure 9. Occurrence of major floods in the Danube Region

See map in Annex 2

Beyond floods and exposure of water resources to polluting elements, other risk factors are endangering the human and natural habitats of the region, such as industrial accidents, fires or droughts. Not the least, a very relevant phenomenon is the climate change, which increases the occurrence of the previously mentioned risks, imposing a threat on the entire region. The highest vulnerability in connection to climate change and its negative consequences is faced by the eastern part of the programme area, while the situation is much better in the western part (especially Germany) where studies are predicting that the climate change will have no or marginal impact on the general environment.

Transnational initiatives can generate coordinated policies and operational capacities for international reaction in case of occurrence of different types of risks. The climate change adaptation abilities already developed in some parts of the region, can serve as best practices for the rest of the area. By transferring this knowledge the governance capacity of the area in the fields related to environmental risks can be considerably enhanced.

Figure 10. Vulnerability to the climate change in the Danube Region

See map in Annex 2

Challenges and needs for cooperation

♦ There is a need for international coordination of policies related to water management within the framework of DRBMP, since water represents an essential resource of the region

♦ Efficient, transnational disaster management systems need be created in order to develop the intervention capacity and limit the damages of the occurring risks

♦ There is a need to develop transnational strategies and action plans in order to manage the challenges represented by climate change

1.1.1.9 Transport & mobility

Characteristics

Due to its geographical position, the Danube area represents an important transport corridor both on North-South and on East-West axis. Deriving from it, there is a considerable density of TEN-T Multimodal Core Network designated, being on different stages of physical implementation: Scandinavian-Mediterranean (Corridor 1), Baltic-Adriatic (Corridor 4), Orient-East Med (Corridor 5), Rhine-Danube (Corridor 8), and Mediterranean (Corridor 9). The full realization of it is supported mainly through Connecting Europe Facility (CEF), and its operability will create a high-performing infrastructure for intra-regional and external mobility. However, besides the major pathways, the Danube Region faces important accessibility problems especially for the areas situated outside the designated corridors. The connectivity of these regions to the TEN-T networks through the secondary and tertiary nodes is of special importance for ensuring the conditions for growth in the area. Nevertheless, in order to ensure proper viability and efficiency, this process shall be integrated and coordinated on macro-regional level. Since such coordinating mechanisms do not yet exist, the Danube Transnational Programme may assist in creating a common strategy on transport in the area.

As speed and efficiency of freight movements is a key success factor for global competitiveness, special attention should be paid for development of viable logistic chains within the macro-region. The lack of fully multimodal networks (road, rail, air, water transport) represents an important weakness which should be addressed. Besides the quality and quantity of the infrastructural element, connectivity and mobility can be also increased by improving the strategic transport management, such as coordination among services, intermodal connected systems by existing transport facilities, addressing issues related to safety of transport or overcoming the discontinuity across borders. These can further eliminate bottlenecks in the region′s network and help in exploiting its potential in terms of mobility. Efficient results in this sense can be best achieved within transnational approaches.

Transport is a major field of interference between human activity and biodiversity, since transportation may induce physical fragmentation of natural environments and habitats, but it also represents a serious source of air or noise pollution. One of the most distinctive features of the region in terms of transportation is the Danube River as an important part of Rhine-Danube TEN-T Corridor. Waterway transport has a relatively low environmental impact, thus the creation of an efficient multimodal transport system in the region may become a driving force in support for its sustainable development.

Water transport must respect the Water Framework Directive and the Danube River Basin Management Plan (DRBMP). Navigation projects shall take a due account of the Water Framework Directive requirements, and in particular Article 4(7) conditions, if relevant.

Figure 11. Potential multimodal accessibility

See map in Annex 2

Challenges and needs for cooperation

♦ In order to reduce the accessibility deficit of the areas outside the TEN-T corridors, there is a need to establish an innovative and sustainable mobility system

♦ Besides the infrastructural development, efforts are needed on strategic management level for increasing the public transport efficiency in functional urban and rural areas, and for improving the level of safety of transport networks in the region

♦ There is a need to fully exploit the region′s potential in terms of mobility by developing efficient multi-modal hubs/networks

♦ The negative effects of transport and the relative fragility of the ecological balance are asking for the identification of innovative solutions to reduce the harmful impact

1.1.1.10 Energy

Characteristics

Energy supply is the backbone of economic growth, and therefore, its shortage or un-affordability becomes a constraining factor for economic development. Danube Region, not unlike the EU Member States and other countries around the world, currently face immense challenges in the energy sector. The diversity of energy production/distribution systems and the energy efficiency targets on European level, require the preparation of national plans for a better usage of the existing sources and a higher level of energy security.

In terms of energy consumption, due to the higher level of development and more intense economic activity, the western part of the Danube Region has a higher level of energy consumption than the eastern part.On the other hand, they are also leaders in energy production, having an important share of their energy generation resulted from the use of renewable sources. Key elements to ensure the security of supply are the diversification of energy sources and energy transport, and the development of energy infrastructure systems (transmission and distribution). The Danube Region has to face high network losses which are above 10% in the majority of the countries, significantly increasing the transmission and distribution system usage fees.

The topic is a typical issue in which macro-regional approach is essential in order to ensure more effective regional planning, especially since there is a considerable lack of cooperation between Danube Region countries in the field of energy..

Challenges and needs for cooperation

♦ Coordinated measures are needed in the different sectors of energy production/distribution/usage in order to secure a stable supply system in the region.

♦ There is a need to enhance the interconnection of the transmission/distribution networks, the establishment of functional regional energy markets, the improvement of energy efficiency or the better usage of the potential in renewable energies, thus increasing the region′s security of energy supply

1.1.1.11 Governance

Characteristics

The Danube Transnational Programme′s area is characterized by a very high administrative fragmentation, the macro-region being composed of 14 states of very different sizes and administrative structures. Besides the different principles which are at the basis of the administrative systems, the countries of the region are on a different level of governance performance, reflecting the different development paths. As a consequence, the countries display various institutional capacities most of them lacking the strategic and operational capacity to respond to challenges, as the usage the investment opportunities provided by the European funds as a major source of development. In this sense, according to the EC “Strategic report on implementation 2007 - 2013” issued in October 2013, a high share of countries of the Danube Region are ranked at the bottom of EU-27 Index of absorption rate of structural funds.

Moreover, the involvement of civil society and other stakeholders in the decision-making processes is still limited in big parts of the programme area, therefore diminishing the impact of the interventions.

With some exceptions (one of the good examples of efficient transnational cooperation in the field of governance is the International Committee for the Protection of the Danube River (ICPDR), there is a lack in the capacity of using the potential of territorial cooperation in improving the governance, even though there are some very relevant policy areas which can be efficiently approached only within a joint, transnational framework. The transnational actions can help improving this capacity, but also to promote the good practices related to delivery of public services and for encouraging exchange of experiences in order to better contribute to the EU objectives.

The approach of addressing problems in an integrated manner on transnational level, was already recognized as an efficient tool by the countries situated within the Danube river basin. The result of this process was the European Union Strategy for the Danube Region, endorsed by the Member States in April 2011. It is designed to foster development in the area through cooperation, focusing on four pillars and eleven priority areas. The macro-regional strategy helps formulate joint policy objectives and supports better coherence of EU policies in the Danube Region. The governance system of the strategy is based on Priority Area Coordinators, which are ensuring the implementation of priority areas through planning and providing technical assistance for achieving the assumed targets. Thus, their activity is fundamental for the successful implementation of the Strategy and for generating good quality transnational projects.

Even if the start is promising, based on the experience accumulated, there are some elements of the implementation which need to be further strengthened or developed in order to enhance the operation and effectiveness of EUSDR′s governance system. The Danube Transnational Programme may contribute to these efforts by providing assistance to the governance of the strategy, either by supporting the activity of the PACs or by ensuring that proper quality, mature projects are prepared for the implementation of the EUSDR goals. Moreover, the programme can enhance the sense of ownership by providing the platform for communication among different stakeholder representing the regional governmental bodies and civil society.

Challenges and needs for cooperation

♦ The usage of ERDF funds as a source for investment is relatively low due to the limited capacity of the national systems, which can be improved by the transnational transfer of experiences

♦ The potential of the transnational cooperation in the exchange of good practices and coordination of policies is not sufficiently explored when addressing major societal challenges in the region

♦ The decision-making of the administrative systems should be improved by increasing the level of cooperation between different governmental levels, sectoral policies, governmental and non-governmental organizations

♦ There is a need to support the governance system of the EUSDR by supporting the activity of the PACs, in order to ensure a more effective implementation of the strategy

♦ Considering the difficulties faced by potential project owners, support shall be provided to develop mature projects in order to ensure better access to different funding sources for implementation of the EUSDR

♦ In order to strengthen and support the implementation of the EUSDR, there is a need for the establishment of a EUSDR Strategy Point, in order to facilitate the information flow between EUSDR key actors

1.1.1.12 Strategic response by the cooperation programme to contribute to Europe 2020

In 2010, the European Union and its Member States launched the Europe 2020 strategy as a ten years roadmap, which is an overall strategic framework (quantified by five EU headline targets) putting forward three mutually reinforcing priorities:

♦ Smart growth: developing an economy based on knowledge and innovation

♦ Sustainable growth: promoting a more resource efficient, greener and more competitive economy

♦ Inclusive growth: fostering a high-employment economy delivering social and territorial cohesion

The link of the Danube Transnational Programme to the Europe 2020 strategy goals is ensured through the definition of thematic objectives (Article 9, CPR) and the requirement for thematic concentration (Art.6 ETC Reg.). The thematic objectives are further broken down into investment priorities (Article 5 ERDF Reg.) and specific objectives (Article 7 ETC Reg.). Priority axes are set out to combine investment priorities from one or from different thematic objectives in order to achieve synergies.

The priorities for the present cooperation programme are based on the specific characteristics and needs of the programme area which have been identified and agreed through an extensive programming and consultation process among the programme stakeholders and a wider ETC community. Moreover, the programming took into account lessons learned from previous programming periods, the given financial framework and the existence of suitable implementation and administration structures.

Priorities of the cooperation programme – selection of thematic objectives and investment priorities.

The Danube Transnational Programme will contribute to Europe 2020 through investing in the following thematic objectives and corresponding investment priorities where transnational cooperation is expected to deliver good results (“TNC filter”) building on SEE experience:

♦ Thematic objective (1) “Strengthening research, technological development and innovation”- investment priority 1b) including the social dimension of innovation and human resource aspects to be addressed

♦ Thematic objective (6) “Preserving and protecting the environment and promoting resource efficiency” – investment priorities 6b), 6c) and 6d) including risk management

♦ Thematic objective (7) “Promoting sustainable transport and removing bottlenecks in key network infrastructures” – investment priorities 7c) and 7e) including energy security and energy efficiency

♦ Thematic objective (11) “Enhancing institutional capacity of public authorities and stakeholders and efficient public administration” - in terms of developing the institutional capacities in the macro-region and in supporting the governance and implementation of EUSDR

The cooperation programme shows a clear thematic concentration on the thematic objectives 1, 6, 7 and 11. This is in line with the ETC Regulation since at least 80% of the ERDF finances shall be concentrated on a maximum of four thematic objectives.

To maintain a strong focus on thematic concentration and limit the number of investment priorities, complementarity and potential synergies between investment priorities have been widely explored and used. For instance investments to creating and/or maintaining ecological corridors are directly interlinked with water management and the control of environmental risk factors such as climate change and flood risks. For a cooperation programme it is more suitable to have an integrated approach in this way, since it primarily deals with governance frameworks and capacity building and not with “hard” physical investments.

A detailed justification for the selected investment priorities is given in section 1.1.2.

The following thematic objectives of the EU framework where not directly selected by the Programming Committee due to the following reasons.

♦ Thematic objective (2) “Enhancing access to, and use and quality of, ICT” - Limited relevance of the topic for transnational cooperation. Only to be considered as a cross-cutting issue

♦ Thematic objective (3) “Enhancing the competitiveness of SMEs” - Strong needs related to this topic, but the most important aspects – exploitation of new ideas, innovation – are part of the TO1. Therefore TO3 was not selected

♦ Thematic objective (4) “Supporting the shift towards a low-carbon economy in all sectors” - the TO4 was not selected, however, parts of it may be tackled under TO1, where innovative approaches can be initialized as part of eco-innovation and moreover under TO7 related to energy security and energy efficiency

♦ Thematic objective (5) “Promoting climate change adaptation, risk prevention and management” – investment priority 5b) was considered as highly relevant in terms of flood risks, but the aspects should be dealt with under TO6

♦ Thematic objective (8) “Promoting sustainable and quality employment and supporting labour mobility” - Major needs are existing in the area in relation to development of human resources. Due to the thematic concentration requirements it is not selected, but parts could be considered under TO11. Furthermore, the cooperation programme shall support innovative solutions (under 1b) to tackle the complexity of the challenges effectively

♦ Thematic objective (9) “Promoting social inclusion, combating poverty and any discrimination” - The complexity of the problem suggests that a much wider approach is needed, than covering by a Thematic Objective alone. Nevertheless, social innovation supported under IP1b can address some important problems in an effective manner, further aspects being also subject of potential initiatives under TO11

♦ Thematic objective (10) “Investing in education, training and vocational training for skills and lifelong learning” - Major needs were identified in the region in relation to education, but due to the thematic concentration requirements, the TO is not selected. Parts of the topic may be tackled under TO1 via innovative learning systems, while institutional capacity-building and cooperation may be addressed under TO11

Mission

As a general orientation for the implementation of the programme priorities the following mission statement was formulated by the Programming Committee. It can be briefly summarized in the following points:

♦ Contribute to a higher degree of territorial integration of the very heterogeneous Danube region by the development and implementation of strategic frameworks and shared perspectives in a number of areas where action cannot be taken effectively without transnational frameworks. Where awareness of shared needs, challenges and opportunities exists, pilot actions can enable actors to develop new approaches on a common basis

♦ Act as a policy driver and pioneer to tackle common challenges and needs in specific policy fields where transnational cooperation is expected to deliver good results

♦ Develop policy frameworks, tools and services and concrete pilot investments whereby strong complementarities with the broader EUSDR will be sought

♦ Make targeted selection of the most relevant interventions and further increase the efficiency of administrative procedures and reduce the administrative burden for the beneficiaries in order to ensure the success of programme implementation

Priority axes of the Danube Transnational Programme

The cooperation programme is structured across five priority axes (including a priority axis for Technical Assistance) that intend to develop coordinated policies and actions in the programme area reinforcing the commitments of the Europe 2020 strategy towards the three dimensions of smart, sustainable and inclusive growth.

Priority axis 1: Innovative and socially responsible Danube region

The priority axis includes one investment priority (1b) corresponding to the thematic objective 1 (Research and innovation).

In order to contribute to the implementation of the flagship initiative “Innovation Union of the Europe 2020 Strategy” in the Danube Region countries the programme pays specific attention to a number of innovation topics of broad relevance in the cooperation area such as eco-innovation, knowledge transfer, cluster policy, social innovation and skilled entrepreneurship including technological and non-technological innovation aspects. The social dimension in innovation (social innovation, educational aspects, and entrepreneurship skills) is given high importance. Research and innovation is interlinked with other thematic objectives addressed by the programme: TO 6 (environment including climate adaptation, innovative technologies for adaptation and risk prevention), TO 7 (promoting sustainable transport and removing bottlenecks: innovative solutions for environmentally friendly and low-carbon transport systems and for energy security and energy efficiency) and TO 11 (administrative capacities can be enhanced through innovation).

Priority axis 2: Environment and culture responsible Danube region

The priority axis includes three investment priorities (6b, 6c and 6d) corresponding to the thematic objective 6 (Environment and resource efficiency).

The programme strengthens joint and integrated approaches to preserve and manage the diversity of natural and cultural assets in the Danube region as a basis for sustainable development and growth strategies. Moreover the programme envisages investing in the creation and/or maintenance of ecological corridors of transnational relevance in the Danube region. This intervention is directly interlinked with water management and the control of environmental risk factors such as climate change and flood risks. Furthermore disaster prevention and disaster management (risk management) is addressed related to risks that are caused by non-functioning ecosystems and man-made changes in climate conditions.

Priority axis 3: Better connected and energy responsible Danube region

The priority axis includes two investment priorities (7c and 7e) corresponding to the thematic objective 7 (Transport).

The cooperation programme will tackle common challenges related to environmentally-friendly (including low-noise), low-carbon and safe transport systems including inland waterways & ports and multimodal links in order to contribute to sustainable regional and local mobility, modal integration and intelligent transport. The programme intends also to support the regional connectivity and the balanced accessibility of urban and rural areas. Better management of regional mobility and better permeability of borders at the regional level should ensure that urban and rural areas benefit from the opportunities created by the major transportation networks which are developed at the European level. Moreover energy is a typical issue in which a transnational approach is essential in order to ensure the security of supply of the countries, market integration and more effective regional planning, as well as to jointly identify the most critical infrastructure developments. Regional energy planning and –coordination should be improved across the Danube region within the wider context of EU energy policy-making to safeguard the security and efficiency of energy supplies. Another aspect is the development of smart distribution systems where the programme area is still in the early stages. The programme aims to contribute within its specific scope to the development of smart energy distribution systems to make the significant investments of regions in renewable energy sources, energy efficiency and smart grids more efficient.

Priority axis 4: Well governed Danube region

The Priority axis includes one investment priorities distinguished into two specific objectives (“11a”/ERDF and “11b”/ETC) corresponding to the thematic objective 11 (Governance).

Institutional cooperation and capacity is a key target and the vital element of the programme at the same time. Institutional capacity is not just a technical matter of training civil servants, but it relates to how public authorities interact with and deliver services to businesses and citizens. “Good governance” is the basis and ultimate objective for institutional capacity building. Good governance builds trust and social capital. States with a high level of social capital tend to perform better economically.

The need has been identified by the analysis to develop the capacities of the public authorities and other public and civil society stakeholders to become able to tackle more effectively the challenges of highest relevance for the region. Establishing institutional cooperation by the programme should lead to improving legal and policy frameworks, developing strategies and action plans, development of joint capacities and coordinated delivery of services in areas with major societal challenges such as labour market policies, education systems and policies, demographic change and migration challenges, inclusion of vulnerable and marginalized groups, participatory planning process and involvement of civil society, urban-rural cooperation and partnership, cooperation on safety, justice and security issues. In addition, there is the need to improve the capabilities and capacities of public institutions and key actors involved in complex transnational project development to implement the EUSDR in a more effective way.

Last but not least the Priority Axis 5 (Technical Assistance) should ensure the efficient and smooth implementation of the Danube Transnational Programme.

The “big picture” of the cooperation programme is presented in the following table.

Figure 12. Overview on priority axes and specific objectives of the cooperation programme

See illustration in Annex 2

Types of actions to be supported under the cooperation programme

In principle the following types of actions are supported under the cooperation programme:

♦ Development of common orientations, frameworks and strategies in fields of transnational relevance where early policy development is needed (i.e. in fields which until now have not been touched by significant projects in the previous programming periods)

♦ Development and practical implementation of transnational tools and services (e.g. analytical tools, management tools, technical tools, software tools, monitoring tools);

♦ Preparation of transnational investments (infrastructure, equipment) to be subsequently financed through other sources

♦ Pilot activities including small-scale fixed investments (of testing or demonstration nature)

♦ Development and practical implementation of training and capacity building (e.g. training seminars and courses, study visits, peer reviews)

♦ Accompanying information, dissemination, capitalisation and publicity measures to inform stakeholders and/or the general public about project activities and outcomes.

The cooperation programme supports the creation of groups, platforms, networks and exchange of good practice fora in order to develop implementation-oriented joint initiatives, joint actions and pilot projects.

The above mentioned transnational investments are made in the course of the joint transnational work. The preparation, implementation and evaluation of such investments should be done in a clear transnational context. This context means that the project should either:

♦ Follow a transnational physical or functional link (e.g. transport corridor, tourism route, network), the placement of which has been analysed from a transnational perspective and which demonstrates a socio-economic or environmental impact beyond the national border, or

♦ Create a transferable practical solution (‘blue-print′) through a case study in one area which is subsequently jointly evaluated by the project partners and transferred for testing to at least two other participating states

Examples of actions to be supported under the programme are described in section 2.

The complementarities of planned interventions with the EU Strategy for the Danube Region (EUSDR) both in the programming process as well as in the implementation phase is outlined in section 4.4.

1.1.2 Justification for the choice of thematic objectives and corresponding investment priorities, having regard to the Common Strategic Framework, based on an analysis of the needs within the programme area as a whole and the strategy chosen in response to such needs, addressing, where appropriate, missing links in cross-border infrastructure, taking into account the results of the ex-ante evaluation

Table 1

Justification for the selection of thematic objectives and investment priorities

1.2 Justification for the financial allocation

Justification for the financial allocation (i.e. Union support) to each thematic objective and, where appropriate, investment priority, in accordance with the thematic concentration requirements, taking into account the ex-ante evaluation.

The overall Union support for the cooperation programme is of around EUR 222 million, with an ERDF contribution of around EUR 202 million and an IPA contribution of around 20 million as detailed in section 3 (Financing Plan). Complementary investments will be done by national public and private funding.

In budget planning it has to be considered that the cooperation programme finances primarily “soft type interventions” such as the development of common frameworks, transnational tools and services, preparation of transnational investments, training and capacity building, and dissemination measures complemented with small-scale physical investments. Physical infrastructural types of investments are out of the scope of the cooperation programme.

The financial allocation to the chosen thematic objectives TO1, TO6, TO7 and TO11 reflects the priorities set by the Programming Committee and takes into account the experiences of the programming period 2007-2013 and the continuation of efforts in promising policy areas such as innovation and environment but also with a close view to thematic issues which are of pivotal interest but have not been directly covered by the predecessor cooperation programme such as energy security, skills and knowledge, and support for the governance and implementation of the EUSDR.

The experience from the South-East Europe transnational cooperation programme (SEE) 2007-2013 showed that in terms of approved proposal priorities 1 (Innovation) and 2 (Environment) were the best performing, even though towards the end of the SEE programme period also the other two priorities (3. Accessibility and 4.Sustainable growth areas) considerably improved. In priority 3 (Accessibility) the involvement of transport stakeholders deemed more difficult than expected. On the other side the interest of the IPA countries regarding transport and mobility issues proved to be very high.

On the basis of previous experience and the need to address also new topics under the cooperation programme the programming committee made a strategic decision for the following financial resource allocation:

♦ 28% of ERDF and around 27% of IPA funds are allocated to thematic objective (1) “Strengthening research, technological development and innovation”- specifically to investment priority 1b). This is in line with the emphasis given to innovation, technology transfer, entrepreneurship and to build up competences for business and social innovation by means of a cooperation programme which is of specific interest of the DTP. The cross-sectorial character of innovation is also a reason for this choice

♦ 32% of ERDF and around 31% of IPA funds are allocated to thematic objective (6) “Preserving and protecting the environment and promoting resource efficiency” – specifically to the investment priorities 6b), 6c) and 6d). The highest financial allocation is justified because there is a huge demand for joint transnational actions and approaches in this field and the DTP is expected to contribute to policy integration in a number of strongly interrelated activity fields, i.e. sustainable use of natural and cultural heritage and resources, the restoration of ecological corridors, water management and flood risk prevention and disaster risk management

♦ 21% of ERDF and around 20% of IPA funds are allocated to thematic objective (7) “Promoting sustainable transport and removing bottlenecks in key network infrastructures” – specifically to the investment priorities 7c) and 7e). This includes the promotion of smart, sustainable and low carbon transport systems, of a balanced accessibility of urban and rural areas, and the topic energy security and energy efficiency. Since the cooperation programme is designed to support primarily “soft type interventions” and should only complement other European initiatives and programmes a lower allocation – in comparison to innovation and environment – is reasonable. It has also to be considered that the topic energy security is new to the programme and there is hardly any implementation experience from the perspective of a transnational cooperation programme

♦ 13% of ERDF and around 12% of IPA funds are allocated to thematic objective (11) “Enhancing institutional capacity of public authorities and stakeholders and efficient public administration” - in terms of developing the institutional capacities in the macro-region and in supporting the governance and implementation of EUSDR. The projects expected target a smaller group of multilevel governance actors and are expected to be less costly (a comparatively smaller project volume is expected for institutional capacity building projects), however, a strong leverage effect is intended

♦ In addition 6% of ERDF and 10% of IPA funds are allocated for the Technical Assistance

Overall, the themes innovation (including investments in competences and knowledge) and environment (including risk management) are the main priorities of the Danube Transnational Programme covering around 60% of funds.

Table 2

Overview of the investment strategy of the cooperation programme

2. Priority Axes

2.A Description of the priority axes other than technical assistance

2.A.1 Priority axis 1

2.A.2/P1 - Justification for the establishment of a priority axis covering more than one thematic objective (where applicable)

n.a

2.A.3/P1 - Fund and calculation basis for Union support

2.A.4/P1/1b - Investment priority

2.A.5/P1/1b - Specific objectives corresponding to the investment priority and expected results

Table 3

Programme-specific result indicators (by specific objective)

2.A.6/P1/1b - Actions to be supported under the investment priority (by investment priority)

2.A.6.1/P1/1b - A description of the type and examples of actions to be supported and their expected contribution to the specific objectives, including, where appropriate, identification of the main target groups, specific territories targeted and types of beneficiaries

2.A.6.2/P1/1b - Guiding principles for the selection of operations

2.A.6.3/P1/1b - Planned use of financial instruments (where appropriate)

2.A.6.4/P1/1b - Planned use of major projects (where appropriate)

2.A.6.5/P1/1b - Output indicators (by investment priority)

Table 4/P1/1b: Common and programme-specific output indicators

2.A.7/P1 - Performance framework

Table 5/P1: Performance framework of the priority axis

Additional qualitative information on the establishment of the performance framework

2.A.8/P1 - Categories of intervention

Categories of intervention corresponding to the content of the priority axis, based on a nomenclature adopted by the Commission, and indicative breakdown of Union support

Tables 6-9/P1: Categories of intervention

Table 6/P1: Dimension 1 Intervention field

Table 7/P1: Dimension 2 Form of finance

Table 8/P1: Dimension 3 Territory type

Table 9/P1: Dimension 6 Territorial delivery mechanisms

2.A.9/P1 - A summary of the planned use of technical assistance including, where necessary, actions to reinforce the administrative capacity of authorities involved in the management and control of the programmes and beneficiaries and, where necessary, actions to enhance the administrative capacity of relevant partners to participate in the implementation of programmes (where appropriate)

2.A.1 Priority Axis 2

2.A.2/P2 - Justification for the establishment of a priority axis covering more than one thematic objective (where applicable)

Not applicable

2.A.3/P2 - Fund and calculation basis for Union support

2.A.4/P2/6b - Investment priority

2.A.5/P2/6b - Specific objectives corresponding to the investment priority and expected results

Table 3

Programme-specific result indicators (by specific objective)

2.A.6/P2/6b - Actions to be supported under the investment priority (by investment priority)

2.A.6.1/P2/6b - A description of the type and examples of actions to be supported and their expected contribution to the specific objectives, including, where appropriate, identification of the main target groups, specific territories targeted and types of beneficiaries

2.A.6.2/P2/6b - Guiding principles for the selection of operations

2.A.6.3/P2/6b - Planned use of financial instruments (where appropriate)

2.A.6.4/P2/6b - Planned use of major projects (where appropriate)

2.A.6.5/P2/6b - Output indicators (by investment priority)

Table 4/P2/6b: Common and programme-specific output indicators

2.A.4/P2/6c - Investment priority

2.A.5/P2/6c - Specific objectives corresponding to the investment priority and expected results

Table 3/P2/6c: Programme-specific result indicators (by specific objective)

2.A.6/P2/6c - Actions to be supported under the investment priority (by investment priority)

2.A.6.1/P2/6c - A description of the type and examples of actions to be supported and their expected contribution to the specific objectives, including, where appropriate, identification of the main target groups, specific territories targeted and types of beneficiaries

2.A.6.2/P2/6c - Guiding principles for the selection of operations

2.A.6.3/P2/6c - Planned use of financial instruments (where appropriate)

2.A.6.4/P2/6c - Planned use of major projects (where appropriate)

2.A.6.5/P2/6c - Output indicators (by investment priority)

Table 4/P2/6c: Common and programme-specific output indicators

2.A.4/P2/6d - Investment priority

2.A.5/P2/6d - Specific objectives corresponding to the investment priority and expected results

Table 3/P2/6d: Programme-specific results indicators (by specific objectives)

2.A.6/P2/6d - Actions to be supported under the investment priority (by investment priority)

2.A.6.1/P2/6d - A description of the type and examples of actions to be supported and their expected contribution to the specific objectives, including, where appropriate, identification of the main target groups, specific territories targeted and types of beneficiaries

2.A.6.2/P2/6d - Guiding principles for the selection of operations

2.A.6.3/P2/6d - Planned use of financial instruments (where appropriate)

2.A.6.4/P2/6d - Planned use of major projects (where appropriate)

2.A.6.5/P2/6d - Output indicators (by investment priority)

Table 4/P2/6d: Common and programme-specific output indicators

2.A.7/P2 - Performance framework

Table 5/P2: Performance framework of the priority axis

Additional qualitative information on the establishment of the performance framework

2.A.8/P2 - Categories of intervention

Categories of intervention corresponding to the content of the priority axis, based on a nomenclature adopted by the Commission, and indicative breakdown of Union support

Tables 6-9/P2: Categories of intervention

Table 6/P2: Dimension 1 Intervention field

Table 7/P2: Dimension 2 Form of finance

Table 8/P2: Dimension 3 Territory type

Table 9/P2: Dimension 6 Territorial delivery mechanisms

2.A.9/P2 A summary of the planned use of technical assistance including, where necessary, actions to reinforce the administrative capacity of authorities involved in the management programmes and beneficiaries and, where necessary, actions to enhance the administrative capacity of relevant partners to participate in the implementation of programmes (where appropriate) and control of the

2.A.1 Priority Axis 3

2.A.2/P3 - Justification for the establishment of a priority axis covering more than one thematic objective (where applicable)

Not applicable

2.A.3/P3 - Fund and calculation basis for Union support

2.A.4/P3/7c - Investment priority

2.A.5/P3/7c - Specific objectives corresponding to the investment priority and expected results

Table 3/P3/7c: Programme-specific result indicators (by specific objective)

2.A.6/P3/7c - Actions to be supported under the investment priority (by investment priority)

2.A.6.1/P3/7c - A description of the type and examples of actions to be supported and their expected contribution to the specific objectives, including, where appropriate, identification of the main target groups, specific territories targeted and types of beneficiaries

2.A.6.2/P3/7c - Guiding principles for the selection of operations

2.A.6.3/P3/7c - Planned use of financial instruments (where appropriate)

2.A.6.4/P3/7c - Planned use of major projects (where appropriate)

2.A.6.5/P3/7c - Output indicators (by investment priority)

Table 4/P3/7c - Common and programme-specific output indicators

2.A.4/P3/7e - Investment priority

2.A.5/P3/7e - Specific objectives corresponding to the investment priority and expected results

Table 3: Programme-specific result indicators (by specific objective)

2.A.6/P3/7e - Actions to be supported under the investment priority (by investment priority)

2.A.6.1/P3/7e - A description of the type and examples of actions to be supported and their expected contribution to the specific objectives, including, where appropriate, identification of the main target groups, specific territories targeted and types of beneficiaries

2.A.6.2/P3/7e - Guiding principles for the selection of operations

2.A.6.3/P3/7e - Planned use of financial instruments (where appropriate)

2.A.6.4/P3/7e - Planned use of major projects (where appropriate)

2.A.6.5/P3/7e - Output indicators (by investment priority)

Table 4/P3/7e: Common and programme-specific output indicators

2.A.7/P3 - Performance framework

Table 5/P3: Performance framework of the priority axis

Additional qualitative information on the establishment of the performance framework

2.A.8/P3 - Categories of intervention

Categories of intervention corresponding to the content of the priority axis, based on a nomenclature adopted by the Commission, and indicative breakdown of Union support

Tables 6-9/P3: Categories of intervention

Table 6/P3: Dimension 1 Intervention field

Table 7/P3: Dimension 2 Form of finance

Table 8/P3: Dimension 3 Territory type

Table 9/P3: Dimension 6 Territorial delivery mechanisms

2.A.9/P3 - A summary of the planned use of technical assistance including, where necessary, actions to reinforce the administrative capacity of authorities involved in the management and control of the programmes and beneficiaries and, where necessary, actions to enhance the administrative capacity of relevant partners to participate in the implementation of programmes (where appropriate)

2.A.1 Priority Axis 4

2.A.2/P4 - Justification for the establishment of a priority axis covering more than one thematic objective (where applicable)

Not applicable

2.A.3/P4 - Fund and calculation basis for Union support

2.A.4/P4/11a - Investment priority

2.A.5/P4/11a - Specific objectives corresponding to the investment priority and expected results

Table 3: Programme-specific result indicators (by specific objective)

2.A.6/P4/11a - Actions to be supported under the investment priority (by investment priority)

2.A.6.1/P4/11a - A description of the type and examples of actions to be supported and their expected contribution to the specific objectives, including, where appropriate, identification of the main target groups, specific territories targeted and types of beneficiaries

2.A.6.2/P4/11a - Guiding principles for the selection of operations

2.A.6.3/P4/11a - Planned use of financial instruments (where appropriate)

2.A.6.4/P4/11a - Planned use of major projects (where appropriate)

2.A.6.5/P4/11a - Output indicators (by investment priority)

Table 4/P4/11a: Common and programme-specific output indicators

2.A.4/P4/11c - Investment priority

2.A.5/P4/11c - Specific objectives corresponding to the investment priority and expected results

Table 3: Programme-specific result indicators (by specific objective)

2.A.6/P4/11c - Actions to be supported under the investment priority (by investment priority)

2.A.6.1/P4/11c - A description of the type and examples of actions to be supported and their expected contribution to the specific objectives, including, where appropriate, identification of the main target groups, specific territories targeted and types of beneficiaries

2.A.6.2/P4/11c - Guiding principles for the selection of operations

2.A.6.3/P4/11c - Planned use of financial instruments (where appropriate)

2.A.6.4/P4/11c - Planned use of major projects (where appropriate)

2.A.6.5/P4/11c - Output indicators (by investment priority)

Table 4/P4/11c: Common and programme-specific output indicators

2.A.7/P4 - Performance framework

Table 5/P4: Performance framework of the priority axis

Additional qualitative information on the establishment of the performance framework

2.A.8/P4 - Categories of intervention

Categories of intervention corresponding to the content of the priority axis, based on a nomenclature adopted by the Commission, and indicative breakdown of Union support

Tables 6-9/P4: Categories of intervention

Table 6/P4 -: Dimension 1 Intervention field

Table 7/P4: Dimension 2 Form of finance

Table 8/P4: Dimension 3 Territory type

Table 9/P4: Dimension 6 Territorial delivery mechanisms

2.A.9/P4 - A summary of the planned use of technical assistance including, where necessary, actions to reinforce the administrative capacity of authorities involved in the management and control of the programmes and beneficiaries and, where necessary, actions to enhance the administrative capacity of relevant partners to participate in the implementation of programmes (where appropriate)

2.B Description of the priority axes for technical assistance

2.B.1 Priority Axis 5

2.B.2/P5 - Fund and calculation basis for Union support

2.B.3/P5 - Specific objectives and expected results

2.B.4/P5 - Result indicators

Table 10: Programme-specific result indicators (by specific objective)

2.B.5/P5 - Actions to be supported and their expected contribution to the specific objectives (by priority axis)

2.B.5.1/P5 - Description of actions to be supported and their expected contribution to the specific objectives

2.B.5.2/P5 - Output indicators expected to contribute to results (by priority axis)

Table 11: Output indicators

2.B.6/P5 - Categories of intervention

Corresponding categories of intervention based on a nomenclature adopted by the Commission, and an indicative breakdown of Union support.

Tables 12-14/P5: Categories of intervention

Table 12/P5: Dimension 1 Intervention field

Table 13/P5: Dimension 2 Form of finance

Table 14/P5: Dimension 3 Territory type

3. Financing Plan

3.1 Financial appropriation from the ERDF (in €)

Table 15

3.2.A Total financial appropriation from the ERDF and national co-financing (in €)

Table 16: Financing plan

(1) To be completed only when priority axes are expressed in total costs.

(2) This rate may be rounded to the nearest whole number in the table. The precise rate used to reimburse payments is the ratio (f).

3.2.B Breakdown by priority axis and thematic objective

Table 17

Table 18: Indicative amount of support to be used for climate change objectives

4. Integrated approach to territorial development

Description of the integrated approach to territorial development, taking into account the content and objectives of the cooperation programme, including in relation to regions and areas referred to in Article 174(3) TFEU, having regard to the Partnership Agreements of the participating Member States, and showing how it contributes to the accomplishment of the programme objectives and expected results

The Danube Transnational Programme (DTP) will not use specific instruments for integrated territorial development offered by the EU regulations such as Community Led Local Development (CLLD) and Integrated Territorial Investment (ITI).

However, the DTP supports an integrated territorial approach which is mainly understood as a comprehensive and coordinated approach to planning and governance and territorial coordination of policies in specific territories.

The DTP recognizes that the territorial dimension and the coordination of EU and national sectoral policies are important principles in fostering territorial cohesion. Most policies at each territorial level can be made significantly more efficient and can achieve synergies with other policies if they take the territorial dimension and territorial impacts into account.

Therefore the DTP supports territorial approaches such as:

➢ Territorial integration in cross-border and transnational functional regions;

➢ Improving territorial connectivity for individuals, communities and enterprises;

➢ Managing and connecting ecological, landscape and cultural values of regions along key green infrastructures;

➢ Improve transnational water management and flood risk prevention in functional sub-basin areas in line with the overall Danube River Basin Management Plan.

4.1 Community-led local development (where appropriate)

Approach to the use of community-led local development instruments and principles for identifying the areas where they will be implemented

4.2 Integrated actions for sustainable urban development (where appropriate)

Principles for identifying the urban areas where integrated actions for sustainable urban development are to be implemented and the indicative allocation of the ERDF support for these actions

Table 19: Integrated actions for sustainable urban development – indicative amounts of ERDF support

4.3 Integrated Territorial Investment (ITI) (where appropriate)

Approach to the use of Integrated Territorial Investments (ITI) (as defined in Article 36 of Regulation (EU) No 1303/2013) other than in cases covered by 4.2, and their indicative financial allocation from each priority axis

Table 20: Indicative financial allocation to ITI other than those mentioned under point 4.2 (aggregate amount)

4.4 Contribution of planned interventions towards macro-regional and sea basin strategies, subject to the needs of the programme area as identified by the relevant Member States and taking into account, where applicable, strategically important projects identified in those strategies (where appropriate)

(Where Member States and regions participate in macro-regional and sea basin strategies)

The Danube Transnational Programme pays due attention to the EU Strategy for the Danube Region (EUSDR) both in the programming process as well as in the implementation phase.

4.4.1 Programming process

During the programming process, the definition of the strategy, the selection and description of the thematic objectives and investment priorities of the cooperation programme take into consideration in particular the following Priority Areas (and key actions) of the EUSDR Action Plan 2010 (SEC 2010 1489).

To foster appropriate coordination of the DTP with the broader EU Strategy for the Danube Region in the programming phase three one day meetings were organized marking milestones of joint coordination:

♦ 21 May 2013, Ljubljana – Meeting with the PACs (EUSDR Priority Area Coordinators): PACs specified their expectations and concerns

♦ 24 Jan 2014, Budapest – DPC (Danube Programming Committee) – NCP (National Contact Points now renamed as National-Coordinators) – PAC meeting: Stakeholders supported the three elements proposed by the European Commission to support EUSDR governance and implementation

♦ 1 September 2014, Brussels – EC-DPC-EUSDR meeting: Participants specified details of the Danube Strategy Point and selected its location and hosting institution

Besides these larger scale events Danube partner states continuously involved their national EUSDR stakeholders – directly or indirectly – into the preparation of the cooperation programme. EUSDR stakeholders took part at the national stakeholder consultation events which were held in June 2014 in most of the countries participating in the DTP. Several EUSDR National Co-ordinators (former National Contact Points) were permanent members of National Programming Committee delegations, providing personal and written inputs and reflections also to the selection of thematic objectives and development of the cooperation programmes´ intervention logic.

4.4.2 Implementation of the cooperation programme

During the implementation, the cooperation programme will ensure appropriate coordination with the macro-regional EU Strategy for the Danube Region.

Governance arrangements for on-going mutual information exchange and coordination with NCs and PACs of EUSDR in areas of joint interest during the Danube Transnational Programme implementation are in place in all countries participating in the cooperation programme, e.g. National Committees.

During the inception phase of the cooperation programme closer working relationships between programme partners and EUSDR stakeholders will be sought in order to identify issues and activities of joint interest in the implementation phase; this should foster the awareness among programme partners who are involved in project generation as well as prepare the ground for capitalisation actions at a later stage (i.e. once the cooperation programme can show relevant results.

The cooperation programme will also support to the governance and implementation of the EUSDR by establishing a facility for direct support to EUSDR governance, a seed money/project development fund facility and the Danube Strategy Point.

A EUSDR specific category will be established in the monitoring system. Consequently, funding activities and/or projects contributing to the EUSDR will be identified in an appropriate way. This approach includes the consideration of EUSDR aspects in programme evaluations and reports, specifying how the cooperation programme contributes to the challenges and priority actions identified by the EUSDR.

The programme contributes to the objectives of the Danube River Protection Convention, through the indicative actions foreseen under SO 2.1 and 2.4.

Moreover, the Carpathian Convention with its related protocols is reflected by the programme, through the indicative actions foreseen under SO 2.2 , 2.3 , and 3.1.

5. Implementing provisions for the cooperation programme

5.1 Relevant authorities and bodies

The body to which payments will be made by the Commission is:

☐ the Managing Authority

☐ the Certifying Authority

5.2 Procedure for setting up the joint secretariat

In accordance with Article 23(2) of the ETC Regulation, the participating countries agreed to have an integrated management structure combining managing authority and joint secretariat functions to be set up at the premises of the Ministry for National Economy of Hungary in Budapest. Being integrated into a single department of the Ministry, the MA and the JS is a functionally independent body (guaranteeing the impartiality of the project application and evaluation process as well as of transnational programme implementation). Salary and general employment conditions for the MA and JS staff will be determined by the participating countries in line with the Technical Assistance budget (TA) of the Programme. Any changes in the structure and staffing of the MA or the JS have to be agreed by the Monitoring Committee (MC) of the Danube Transnational Programme (DTP).

The staff of the JS will be employed according to the applicable Hungarian legislation; however, principal decisions regarding the personnel of the JS and of the MA are to be agreed by the participating countries. Each position should be filled in by a tender procedure which – depending on the position – can be open or restricted and is based on technical job descriptions agreed by the MC. A Recruitment Committee should be set up by the MC in order to manage the recruitment process of the JS staff.

5.3 Summary description of the management and control arrangements

The following sections describe the implementation structures and arrangements of the DTP. More detailed provisions will be included in the description of the management and control system, in the Programme Manual (comprising the Assessment Manual, TA Manual, Control Guidelines), yearly Management Plans (including yearly Communication Plans), Evaluation plan, and other guidance documents for implementation (Application package and Project Implementation Handbook) to be adopted by the MC.Partner States comprising EU Member States namely Austria, Bulgaria, Croatia, the Czech Republic, Germany (Baden-Württemberg and Bayern), Hungary, Romania, Slovakia, Slovenia as well as IPAII beneficiaries listed in Annex I of Regulation (EU) No 231/2014 establishing an Instrument for Pre-accession Assistance (hereinafter referred to as IPA beneficiary countries) namely Bosnia and Herzegovina, Montenegro and Serbia established a shared management system to manage, coordinate and supervise the implementation of the DTP. ENI partner countries, namely the Republic of Moldova and territories of Ukraine (Chernivetska Oblast, Ivano-Frankiviska Oblast, Zakarpatska Oblast, Odessa Oblast) also participate in the DTP in accordance with Article 9(1)(g) of Regulation (EU) No 232/2014 establishing a European Neighbourhood Instrument. Non-member states participating through a contribution of ENI resources will be integrated as much as possible in the DTP to pursue cohesion policy objectives.

In line with the principles of shared management referred to in Article 73 of the CPR, Member States and the European Commission should be responsible for the management and control of the DTP. In accordance with Article 26 of the ETC Regulation, specific financial and implementation provisions concerning the participation of Bosnia and Herzegovina, Montenegro, Republic of Serbia, Republic of Moldova and Ukraine will be regulated in the respective Financing Agreements concluded between the European Commission and the Governments of the third countries, co-signed by the MA.

All Partner States should ensure that effective arrangements for the verification in relation to all beneficiaries on their territories, for the examination of complaints, and audits are in place. Also, all Partner States will bear ultimate responsibility for recovering amounts unduly paid to beneficiaries and jointly assume liability for irregularities deriving from their common decisions made in the MC.

The programme language is English.

5.3.1 Institutions

The Monitoring Committee (MC) – consisting of representatives of each participating country – supervises the implementation of the DTP and selects projects to be financed. Its overall task is to ensure the quality and effectiveness of programme implementation assisted by the Joint Secretariat.

The Managing Authority (MA), assisted by the Joint Secretariat (JS), hosted by the Ministry for National Economy in Hungary, is responsible for the overall programme implementation; carrying out the functions laid down in Article 125 of the CPR as well as Article 23 of the ETC Regulation. The JS will be the central contact point for potential project applicants and Lead Beneficiaries of selected/running operations.

The counterparts for the MA with the coordination role on the territory of the participating countries will in the first instance be the MC members representing the national authorities responsible for the DTP. Therefore these MC members and their deputies respectively, will be the central contact persons to be contacted by the MA for all enquiries related to the implementation of the DTP in the participating countries.

The Certifying Authority (CA) will carry out the functions laid down in Article 24 of the ETC Regulation; in particular, the CA is responsible for drawing up and submitting certified statements of expenditure and applications for payment to the Commission and receiving payments from the Commission. The CA shall use the payments received from the Commission to reimburse the Lead Beneficiaries in accordance with Article 132 of the CPR.

The Audit Authority (AA) will carry out the functions laid down in Article 25 of the ETC Regulation; in particular, the AA will ensure that audits are carried out on the management and control systems, on an appropriate sample of operations and on the annual accounts. The AA will be assisted by a Group of Auditors (GoA) comprising of representatives from responsible bodies of each Partner State.

National Contact Points (NCPs) will be set up by each participating country to complement transnational activities of the MA and the JS by involving stakeholders from the national level as well as to contribute to the national and transnational programme management.

The Lead beneficiary (LB) located in one of the Danube Member States will be designated by all the beneficiaries participating in a project to carry out the tasks laid down in Article 13 of the ETC Regulation. In particular, the LB shall assume responsibility for ensuring implementation of the entire operation (including the arrangements for recovering amounts unduly paid); furthermore for ensuring that the expenditure presented by other beneficiaries has been incurred and corresponds to the activities agreed between all the beneficiaries, that it has been verified by a controller, and that the other beneficiaries receive the total amount of the contribution from the funds.

Controllers will be designated by each Partner State to ensure the compliance of expenditure incurred by the national project partners with Community and national rules, by carrying out verifications within the meaning of Article 23(4) of the ETC Regulation as well as Article 125(5) of the CPR, covering administrative, financial, technical and physical aspects of operations. Controllers shall be nominated in line with the national provisions of each Partner State. Each country participating in the DTP will be responsible for verifications carried out on its territory.

In line with Article 123 (9) of the CPR, Partner States shall lay down in writing rules governing their relations with the MA, the CA and the AA, the relations between such authorities, and the relations of such authorities with the Commission.

5.3.2 Application

The overall aim of the DTP is to implement high quality, result orientated transnational projects of strategic character, relevant for the programme area.

Types of call for proposals:

♦ Open call for proposals (targeting all potential applicants and including all programme priorities)

♦ Targeted calls for project proposals:

♦ Focusing on specific programme priorities

♦ For elaborating specific thematic projects (based on detailed project descriptions);

♦ In order to narrow the scope of potential beneficiaries

♦ Setting specific eligibility criteria regarding the number and type of partners (or countries), activities etc.

♦ Restricted call for proposals for specific Beneficiaries designated by the MC (e.g. with regard to the support of the EUSDR).

Preparation of targeted calls can be supported by thematic seminars at the level of programme stakeholders (target groups, experts, programme management bodies etc.) to define potential fields of strategic co-operation, which can serve as the basis for targeted calls.

As for the types of application procedures, a single step or a two-step approach will be considered according to the specific characteristics of the call for proposals.

Types of project application procedures will be described in the Programme Manual.

Application procedures and templates will be developed for each call for proposals and included in call-specific Application Packages which will be widely circulated and available on the website of the DTP as well as on other websites to provide necessary guidance for the preparation of project applications.

5.3.3 Project development and selection

Project generation

Assistance and support will be given to potential applicants in developing their projects, as follows:

♦ MA and the JS as well as all participating countries (with the support of the NCPs) shall take care of spreading information on the DTP including funding opportunities to potential applicants. All such activities will be integrated in the Communication Strategy of the DTP.

♦ The JS (with the support of the NCP network) will provide information on specific calls for proposals to potential applicants.

While generating projects the following has to be ensured:

♦ All potential applicants (defined by each call for proposals respectively) shall have access to the same information regardless of their locations.

♦ The establishment of partnerships can be supported by programme bodies (JS & NCPs) by helping potential applicants find interested actors (e.g. by means of partner search events, etc.)

Project selection

The JS (assisted by NCPs/Partner States in eligibility issues and external experts focusing on thematic aspects) will organise and guarantee the impartial assessment of all applications based on the eligibility criteria (describing the minimum requirements) and quality criteria (strategic and operational ones) approved by the MC. The applications submitted will be made available to the MC members, as well as the results of the assessment together with proposals for decision making.

Project selection will be the overall responsibility of the MC in accordance with Article 12 of the ETC Regulation. In order to achieve programme goals, the MC shall support projects with real transnational character and strong result-oriented approach, reflected in the:

♦ Transnational relevance of the topic/theme

♦ Delivery of concrete and measurable outputs and results, in response to well identified transnational challenges affecting the programme area

♦ Delivery of durable outputs and results, such as implementing/mainstreaming investments prepared in transnational context

♦ Quality of the partnership of the project²

__________________

² As a general rule, the partnership should involve at least three financing partners from at least three participating countries, at least one of which shall be located in a Member State. Different implementation rules may apply, however, for specific schemes developed to support macro-regional strategies under Priority 4, where sole beneficiaries can also participate. Partners shall be competent for the development, implementation and follow-up of project results, and comply with all eligibility rules of the DTP.

♦ Efficiency in terms of mobilised resources

♦ Contribution to sustainable development

♦ Integrated territorial approach

Projects focusing on purely academic cooperation or basic research or aiming at mere networking and exchanging of experience and/or not demonstrating the translation of outputs arising from “soft” actions (surveys, studies, networks, etc.) into concrete and sustainable results will not be supported by the DTP.

Any support given by the DTP falling under state aid (including de minimis aid) shall be in conformity with the legal framework of the European Union. The specific State aid rules to be applied will be described in the Application Manual.

5.3.4 Contracting

The subsidy contract template will be developed by the MA and approved by the MC.

Project Lead Applicants will be informed in writing by the JS on the MC decision regarding the approval or rejection of their application, including the conditions/recommendations for approval or reasons for rejection. Following the formal MC decision (and possible condition clearing period) the MA will conclude a Subsidy Contract with the LB of each selected project.

5.3.5 Eligibility of Beneficiaries and project partners

In line with Article 2(10) of the CPR, beneficiaries are responsible for initiating and/or implementing projects. They can be public or private legal entities or international organizations acting under the national law of any Danube Partner State (or under international law provided that the international organization fulfils the programme and national requirements in terms of control and validation of costs); and shall cooperate in accordance with Article 12(4) of the ETC Regulation. The eligibility of applicants will be specified in the Application Package for each call for proposals. The MC can restrict the scope of eligible applicants for a given Call taking into account the specific arrangements of that CfP.

Third parties may also be subcontracted by LBs or project partners to carry out parts of their activities in a project; in this case, the applicable public procurement rules have to be respected. In case of subcontracting, the responsibility for implementation of the respective project will remain with the contracting body, i.e. the respective LB or project partner. For the award of service, supply and work contracts by IPA or ENI project partners, the procurement procedures shall follow the provisions of the relevant Financing Agreement.

As a general principle, eligible applicants of the DTP shall be located (registered) in the programme area (i.e. the whole territory of the DTP).

Central budgetary organizations/national public authorities, located outside the programme area, of those countries which are not participating with their whole territory in the DTP (Germany and Ukraine) are also eligible provided they are competent in their scope of authority for certain parts of the programme area. These organizations will have the same rights and obligations as any other project partners located in the DTP area.

In exceptional cases, if the MC decides accordingly, project applicants / beneficiaries located outside the programme area (within the EU or in third countries) may also be eligible up to maximum 20% of the support from the ERDF at programme level in accordance with Article 20(2) of the ETC Regulation, however, the benefit brought to the programme area by spending ERDF resources externally has to be monitored during both project selection and in the course of validation of project costs. The MC has the right to introduce territorial limitations in using the above derogation with regard to eligibility of operations depending on location for different Calls for proposals.

5.3.6 Information and communication

An overall communication strategy for the whole programming period will be developed in line with Article 116 of the CPR and submitted to the MC for approval within six months after the adoption of the DTP by the European Commission. It will take into account detailed rules concerning information and communication measures as laid down in Article 115 and Annex XII of the CPR. Detailed yearly information and publicity plans will be developed by the JS (with the involvement of NCPs) and will be subject to MC approval.

The JS and the network of NCPs are the key actors of implementing the yearly information and publicity plans. While overall responsibility for communications rests with the MA, participating countries shall complement transnational activities at national and regional level by setting up and securing the proper functioning of the network of NCPs. Projects supported by the DTP shall also play an important role in communicating project achievements at all levels.

5.3.7 Reporting

In order to provide information on the progress of project implementation as described in the work plan of the project, Project Progress reports (PR) and Applications for Reimbursement (AfR) will be submitted by the LB to the JS on a regular basis (generally in every 6 months) according to the provisions and deadlines outlined in the subsidy contract. The final progress report should be submitted together with the last AfR within three months after completion of the project.

The JS will check the compliance of the submitted PRs with the approved applications and verify the existence of the activities reported and progress made by analysing outputs delivered.

The JS may request additional information and ask for clarification from LBs. The JS will also carry out monitoring visits to meet project partners and in order to improve the performance of projects.

5.3.8 Control system

The process of verification within the meaning of Article 23(4) of the ETC Regulation as well as Article 125(4)(a)(b) and 125(5) of the CPR carried out at national level includes administrative verification in respect of each application for reimbursement by beneficiaries and on the spot verifications, as appropriate. Each participating country will designate controller(s) responsible for carrying out the verifications in relation to all beneficiaries on its territory.

The MA shall satisfy itself that the expenditure of each project partner participating in an operation has been verified by a designated controller. In principle, each Partner State should ensure that the expenditure can be verified within a period of two months from the submission of the documents by the project partners allowing for timely submission of PRs by the LB within a three months period from the end of each reporting period.

To ensure smooth functioning of the control system in the Partner States, representatives of controllers of each partner state will be organised in a network of controllers which will be coordinated and supported by the MA. Regular consultations and trainings for the network of controllers shall be organised during the programme implementation period.

In order to ensure the common understanding of the rules applied for control at national level, “Common Control Guidelines” serving as a methodological guidance including standard templates will be developed at programme level by the MA.

Each participating country will, apart from the designation of the controllers, also be responsible for their training on EU and national requirements as well as for the quality check of the control work.

The MA, and the CA should be regularly informed on the functioning of the control system set up by each Partner State. Furthermore, to ensure coherence among control systems of all partner states, the MA will collect information from all Partner States on the establishment and functioning of the respective control systems in accordance with Articles 72 and 74 of the CPR. Partner States shall provide a description by using the template provided by the MA. Changes in the respective system shall result in an updated description to be forwarded to the MA without delay.

According to Article 125(4)(e) of the CPR, the MA shall draw up the management declaration of assurance on the functioning of the management and control system, the legality and regularity of underlying transactions and the respect of the principle of sound financial management, together with a report setting out the results of management controls carried out, any weaknesses identified in the management and control system and any corrective action taken.

The costs for national level control activities could be financed from national sources of the Partner States or (in case of decentralised systems) from the projects′ budgets.

5.3.9 Financial procedures

Description of financial procedures from project level to programme level (ERDF and IPA)

The financial management procedures for the DTP will be the same for the reimbursement of the ERDF contribution and for the IPA contribution. The process for payments to LBs will be described in details in the Programme Manual.

The financial procedure including the reimbursement of validated TA expenditure to TA beneficiaries will also be described in the Programme Manual to be approved by the MC.

Programme level financial procedures and verification process

The CA opens one single account to manage the ERDF and IPA funding, the national TA contributions and the transfers to the LBs and to the TA beneficiaries.

In support of the certification activity of the CA, the MA operates a verification reporting system. Before compiling the statement of expenditure to the European Commission the MA submits a programme level verification report on the procedures and verifications carried out in relation to expenditure included in the statements of expenditure.

In order to have adequate information on the validation and verification of expenditure the MA will request information in the form of a Partner State verification report from each Partner State.

5.3.10 Resolution of complaints

The procedures set in place for the resolution of complaints are differentiated according to the object of the complaint and will formally be regulated in the Programme Manual.

Complaints related to assessment and selection:

Project Lead Applicants will be informed in writing by the JS on the MC decision regarding the approval or rejection of their applications, including the reasons for rejection. Any complaint related to the assessment shall be submitted by the Lead Applicant to the MA that, in collaboration with the MC, will examine and provide its position regarding the merit of the complaint. In case of appeals, a „Review Panel” will be established consisting of members of the JS not involved directly in the assessment as well as the MA to conclude whether the appeal was justified or not. The MC may also be involved if deemed necessary. In case of appeal to the judiciary system against the decision of the programme authorities during the project assessment and selection process, the court of Hungary has the jurisdiction on the matter.

Complaints related to decisions made by the MA or the JS during project implementation:

Any complaints in relation to decisions made by the MA or the JS during project implementation on the basis of the subsidy contract shall be submitted by the project LB to the MA that will examine and provide an answer (in collaboration with the MC if necessary).

Complaints related to the national control system:

Project LBs or Project Partners who have complaints related to the national control system set up in accordance with Article 23(4) of the ETC Regulation, can file a complaint to the responsible national institution of the relevant Partner State following national procedures in place in accordance with Article 74(3) of the CPR. The relevant Partner State shall examine such complaints and inform the MA of the results.

5.3.11 Monitoring and information system

In accordance with Article 125 (2) of the CPR, the MA is responsible for setting up of an electronic data exchange system to record and store in computerised form data on each operation necessary for monitoring, evaluation, financial management, verification and audit, including data on individual participants in operations.

The computer system used will support both the project cycle and the programme implementation and meet accepted security standards to ensure that the documents held comply with national legal requirements and can be relied on for audit purposes.

The development, implementation, support and maintenance of the programme monitoring and information system shall be financed from the TA budget.

5.3.12 Electronic data exchange system

As stipulated in Articles 74 and 112 of the CPR, data exchange with the EC will be carried out electronically.

5.3.13 Annual and Final Implementation Reports

In accordance with Article 14 of the ETC Regulation and Art 50 of the CPR, the MA will submit annual implementation reports to the European Commission by 31 May 2016 and by the same date of each subsequent year until and including 2023 (except for the years 2017 and 2018, for which the deadline is set as 30 June). All reports shall be approved by the MC prior to submission. The annual implementation reports will be drafted by the JS primarily on the basis of applicable data provided by projects in the project progress reports and final reports, and also by other programme management bodies. A final implementation report will be submitted to the Commission in due time following the same procedures as the annual reports.

5.3.14 Programme Evaluation

Evaluations shall be carried out to improve the quality of the design and implementation of programmes, as well as to assess their effectiveness, efficiency and impact. Evaluations will be carried out by internal or external experts that are functionally independent of the authorities responsible for programme implementation; and financed from the TA budget of the DTP.

An ex-ante evaluation of the DTP incorporating the requirements for strategic environmental assessment was carried out by independent evaluators in accordance with Article 55(3) of the CPR with the aim to improve programme quality. The recommendations of the evaluation have been taken into account during the drafting of the DTP.

In accordance with Article 56 of the CPR the MA will ensure that evaluations are carried out on the basis of an evaluation plan to be approved by the MC in line with Article 110(2)(c) of the CPR. The evaluation plan drawn up by the MA will include the arrangements and timing of the external evaluations.

At least once during the programming period, an evaluation should assess how the support from the funds provided has contributed to the achievement of the objectives for each priority.

In compliance with Article 57 of the CPR, an ex-post evaluation shall be completed by the European Commission in cooperation with the Partner States by 31 December 2024.

5.3.15 Specific implementation rules of the TA budget

TA is necessary to assist the joint structures in implementing the DTP, i.e. to support the activities of the MA, the JS, the certification and the audit activities and transnational activities of the NCPs.

Activities covered by the TA will be financed using the project management approach in the form of ‘TA projects′. TA projects are jointly financed from Community contribution and national TA contribution of the Partner States. The share of national TA contributions of the Partner States to the TA budgets will be fixed per countries and per years in the “Agreement on the contents of the Danube Transnational Programme and confirmation of national co-financing” in accordance with Article 8(9) of the ETC Regulation or in the relevant Financing Agreements.

The Partner States transfer their national TA contribution in advance on a yearly basis as follows:

♦ 2014 and 2015 national TA contributions to be transferred in 3 months following the approval of the CP

♦ From 2016, national TA contributions to be transferred by 31 January of the year concerned

TA will be managed in an integrated TA system, including financial management procedures, eligibility rules and procurements to be regulated in the TA Manual of the DTP. Specific activities to be carried out within the scope of TA and management arrangements will also be described in the TA Manual.

5.3.16 Arrangements in case of implementation difficulties

In case of implementation difficulties, the Partner States concerned shall support the MA to clarify the individual cases and help to lift potential sanctions imposed to the DTP, to a LB or to a Project Partner.

Irregularities and recovery of funds unduly paid

In accordance with Article 122(2) of the CPR, Partner States shall prevent, detect and correct irregularities and shall recover amounts unduly paid, together with any interest on late payments. They shall notify the Commission of irregularities that exceed EUR 10,000 in contribution from the Funds and shall keep it informed of significant progress in related administrative and legal proceedings.

Responsibilities of Partner States related to handling irregularities contain two main duties, one is the reporting to the Commission and the other is the recovery of the amounts unduly paid.

The Partner States shall not notify the Commission of irregularities in relation to cases as defined in Article 122(2)(a-c) of the CPR.

In accordance with Article 143 of the CPR, the Partner States shall in the first instance be responsible for investigating irregularities and for making the financial corrections required and pursuing recoveries. For arrangements in case of irregularities and related financial corrections reference is made in Section 5.4 of the present document and will also be dealt with in the Financing Agreements.

Financial corrections (amounts to be withdrawn, deducted or recovered) required in connection with individual or systemic irregularities detected in projects or in TA projects of the DTP will be supervised by the CA and included in the subsequent statement of expenditure submitted to the Commission.

Systemic errors on Programme level might be detected by the AA and/or the GoA or the European Commission and might lead to financial corrections imposed by the European Commission based on Articles 85 and 144 to 147 of the CPR. In case of systemic errors detected, the MA/CA will make a recommendation on the possible means of handling the irregularity and consult the MC. The MC decides how to solve the problem.

The MA can recover money only from the natural or legal persons which are in contractual relation with the MA. In case an investigation has been initiated in relation to a possible irregularity affecting the expenditure of a project partner, the MA may interrupt the payment deadline referred to in Article 132(1). The LB concerned shall be informed in writing of the interruption and the reasons for it. Detailed procedures on the recovery of funds from the project partnership will be described in the Programme Manual and in the Subsidy Contract.

In case of interruption or suspension of payments by the European Commission due to errors, irregularities or even external factors, such as cash flow gaps at European level, the MA shall inform the beneficiaries and the MC about the suspension and the reasons for it immediately after being notified. The MA will develop an action plan to address the causes of the suspension in line with the indications provided by the European Commission. The MC shall be informed of all steps taken, in particular on the measures agreed with the European Commission and on the consequences of the suspension in the progress of the DTP.

Non-respect of the agreed provisions and deadlines

In case of non-respect of provisions agreed among Partner States (where controls or audits demonstrate systemic or recurrent errors, irregularities, fraud or breach of obligations especially which call into question the reliability of the internal control systems of the PSs concerned or the legality and regularity of the underlying transactions) the MA may propose to the MC the suspension of part or all of the payments to project partners located on the territory of the concerned Partner State in proportion to the seriousness of the errors, irregularities, fraud or of the breach of obligations, provided that the Partner State has been given the opportunity to make observations. In its proposal, the MA shall also set out the grounds for concluding that the Partner State has failed to take effective action. Decisions will be made on a case by case basis.

Procedures for handling cases of non-respect of agreed provisions and deadlines on project level will be provided for in the Subsidy Contract.

5.3.17 Arrangements for the closure of the programme

In accordance with the CPR, the final closure of the DTP will be based only on the documents relating to the final accounting year and the final implementation report. The MA and the Partner States will ensure that the submission of the closure package will be managed between all the involved parties on time, taking into account especially the aspect of financial and human resources (needed for the coordination, for providing an audit trail and proper documentation and maintaining a well-functioning monitoring and control system as well as to address further requests received by the European Commission after the submission of closure documents).

The MA together with Partner States undertake that all project activities can be performed and financial closure of projects should be concluded well before the end of the eligibility period to facilitate timely submission of the final implementation report.

5.4 Apportionment of liabilities among participating Member States in case of financial corrections imposed by the managing authority or the Commission

Without prejudice to the Member States′ responsibility for detecting and correcting irregularities and for recovering amounts unduly paid according to Article 122(2) CPR, and in accordance with Article 27 (3) of the ETC Regulation the MA shall ensure that any amount paid as a result of an irregularity is recovered from the LB. The project partners shall repay the LB any amounts unduly paid. If the LB does not succeed in securing repayment from a project partner or if the MA does not succeed in securing repayment from the LB, the Partner State on whose territory the project partner concerned is located shall reimburse the MA the amount unduly paid to that project partner. The MA is responsible for reimbursing the amounts concerned (once recovered) to the general budget of the Union, in accordance with the apportionment of liabilities among the Danube Partner States as laid down below.

Since Partner States have the overall liability for the Community support (ERDF/IPA) granted to LBs or PPs located on their territories, they shall ensure that – prior to certifying expenditure – any financial corrections required will be secured and they shall seek to recover any amounts lost as a result of an irregularity or negligence caused by a beneficiary located in their territory. Where appropriate, a Partner State may also charge interest on late payments.

The Partner States will bear liability in connection with the use of the programme ERDF/IPA funding as follows:

♦ Each Partner State bears liability for possible financial consequences of irregularities caused by the LBs and Project Partners located on its territory;

♦ For a systemic irregularity or financial correction on programme level that cannot be linked to a specific Partner State (i.e. grounded on the decisions of the MC), the liability shall be jointly borne by the Partner States in proportion to the ERDF/IPA claimed to the European Commission for the period which forms the basis for the financial correction;

♦ In case the MA, CA or AA commits an irregularity as being a TA beneficiary of the DTP or with regard to any technical-level task related to its own responsibility, the Partner State on whose territory the concerned authority is located (i.e. Hungary) shall reimburse the European Commission the amount unduly paid.

♦ For TA expenditure incurred by national structures established by Partner States in order to support the programme implementation at national level (e.g. NCPs), the liability shall be borne by the Partner State where the concerned TA Beneficiary is located.

The above provisions (or similar responsibilities to be laid down in the respective Financial Agreements) are also applicable to third countries participating in the Danube Programme.

5.5 Use of the Euro (where appropriate)

Method chosen for the conversion of expenditure incurred in another currency than the Euro

Expenditure incurred by project partners in a currency other than the euro shall be converted into euro by using the monthly accounting exchange rate of the European Commission in the month during which the expenditure was submitted for verification to the controller in line with the Article 28 (b) of Regulation (EU) No 1299/2013

The conversion shall be verified by the controller in the Partner State in which the respective project partner is located.

5.6 Involvement of partners

Actions taken to involve the partners referred to in Article 5 of Regulation (EU) No 1303/2013 in the preparation of the cooperation programme, and the role of those partners in the preparation and implementation of the cooperation programme, including their involvement in the monitoring committee

Involvement of partners in the preparation of the cooperation programme

Developing programmes according to the “partnership principle” is a distinct requirement by EU legislation. According to Article 5 of CPR the preparation of the cooperation programme should involve a partnership with competent regional and local authorities. The partnership shall also include the following partners: competent urban and other public authorities; economic and social partners; and relevant bodies representing civil society, including environmental partners, non-governmental organisations, and bodies responsible for promoting social inclusion, gender equality and non-discrimination.

The main reason for involving stakeholders in programming is to identify mutual interests and needs, secure commitment and ownership for the programme and ensure its practical implementation.

The Danube Transnational Programme introduced a number of platforms for effective communication with relevant partners and stakeholders throughout the programming process.

The Programming Committee (PC) for preparation of the programme for 2014-2020 was established at the 5th of February 2013; and held 10 meetings in the period between February 2013 and September 2014. It was composed of representatives of national and regional authorities of the 14 participating Partner States, the future MA and observers. The main task of the PC was to develop the cooperation programme document. The PC made its decisions on the basis of consensus. Its tasks include also the organisation and facilitation of a dialogue with relevant stakeholders (including the EU Strategy for the Danube Region – EUSDR) and of linkages with national consultations. Representative of the European Commission were regularly invited and participated in the PC sessions.

After finalizing the first draft version of the cooperation programme, in June 2014 the document was launched for a public consultation procedure. Since the document was not entirely finalized, only the first two sections were opened for consultations: the strategy of the programme and the description of priority axes. In order to reach the largest possible participation, the procedure consisted of two elements: national stakeholder consultation events and online consultation. The aim was to match the needs and interests of the stakeholders and target groups from the region with the findings of the territorial analysis, the strategic framework provided by the EUSDR and the intervention approach already identified by the Programming Committee.

The national stakeholder consultation events were organized during June 2014 in most of the countries participating in the Danube Transnational Programme (in total 10 stakeholder consultation events were held). The organization of the events was the responsibility of the members of the Programming Committee, technical assistance being offered by the team of external experts in charge with the elaboration of the cooperation programme.

Invitations to take part in the events were sent out to the relevant stakeholders existing in the databases of the representatives in the Programming Committee. Experts in relevant fields, economic and social partners and bodies responsible for sustainable development, equal opportunities and non-discrimination were taking part in the events. In case the number of participants was sufficient, the organizers were encouraged to form four working groups, related to the four priority axes, in order to focus the discussion on the specific topics and to give the possibility for everybody to make their comments in their own field of competence.

The outcomes of the debates were centralized in the so-called “harvesting sheets” in order to better compare the data and manage the information.

In parallel to national stakeholder consultation events the online survey was open to a wider participation of actors. The exercise served as a bridge between a top-down and bottom-up approach to developing the cooperation programme.

The online platform was opened for the public in between 6th and 16th of June 2014. In order to reach as many relevant stakeholders as possible, besides the approximately 1,500 invitation e-mails sent to the contact persons existing in the SEE JTS database, the procedure was advertised on Central 2014-2020 Programme′s webpage as well.

The respondents were inquired along the fields of actions identified for each of the Thematic Objective and Specific Objective of the draft cooperation programme, which was available for downloading on the online platform. They were asked to rank the fields of actions according to their relevance for the region, from transnational cooperation perspective. Based on their opinion, the team of external experts prepared a set of recommendations related to their inclusion in the future Danube Transnational Programme. The recommendations are based exclusively on the results of the online survey, without considering other elements of the public consultation process.

In order to ensure a high degree of accuracy of the results, those questionnaires which did not contain the name of the organization were not taken into consideration. Counting only the valid ones, 257 questionnaires were filled in by the respondents.

The respondents were asked to mark their field of competence and to answer only those topics which are within their expertise. Nevertheless, they had the possibility to choose more than one field of competence, considering that among the responding organizations there were institutions with an active role in more than one topic (e.g. municipalities, development agencies, universities, etc.).

Additionally, the stakeholders were given the possibility to make comments related to the content of the draft cooperation programme. More than 228 comments were received and analysed.

The Strategic Environmental Assessment (SEA) of the programme was based on a public consultation process in a 60 days period from August 2014 to October 2014. A wider public in all Partner States had an opportunity to comment on the cooperation programme, particularly taking into account the expected environmental impacts of implementation. The environmental recommendations were incorporated in the final version of the cooperation programme.

Involvement of partners in the implementation of the cooperation programme

Representatives of relevant state administration and regional/local authorities as well as other socio-economic partners from the Partner States actively participate in the implementation of the cooperation programme.

The administrative level of all participating Partner States will be represented in the Monitoring Committee (MC), which among other tasks is responsible for approval of appraisal and selection criteria and selection of operations to be funded from the cooperation programme.

The partnership principle will be ensured by the MC representatives through the prior involvement of relevant partners in national coordination committees (or other mechanisms/bodies as provided by the respective national rules) in preparation of the MC meetings.

National coordination committees support the MC members in the execution of MC tasks, including the preparation of calls for proposals and programme progress reports as well as the monitoring and evaluation of the programme. National coordination committees will be organised in compliance with applicable national requirements concerning their composition, functioning and management of obligations on data protection, confidentiality and conflict of interest.

National coordination committees represent the platforms in which relevant national partners can voice their positions on strategic matters concerning the implementation of the programme. Moreover national committees (or other mechanisms/bodies as provided for by the respective national rules) will allow improving the coordination with ESI programmes and other national funding instruments through involving representatives of institutions participating in the implementation of relevant national and/or regional programmes.

6. Coordination

The mechanisms that ensure effective coordination between the ERDF, the European Social Fund, the Cohesion Fund, the European Agricultural Fund for Rural Development and the European Maritime and Fisheries Fund and other Union and national funding instruments, including the coordination and possible combination with the Connecting Europe Facility, the ENI, the European Development Fund (EDF) and the IPA and with the EIB, taking into account the provisions laid down in the Common Strategic Framework as set out in Annex I to Regulation (EU) No 1303/2013. Where Member States and third countries participate in cooperation programmes that include the use of ERDF appropriations for outermost regions and resources from the EDF, coordination mechanisms at the appropriate level to facilitate effective coordination in the use of these resources

Coordination among ESI-Funds

The programme bodies and Partner States aim at using synergies and avoiding overlapping between the different ESI-funded programmes. Thus, coordination and complementarity with such programmes is essential for the envisaged most efficient and effective use of Union funds allocated to the cooperation programme.

The following activities will be undertaken to ensure coordination with other ESI-funded programmes:

♦ When submitting proposals, applicants will have to describe the coherence and complementarity with national and regional programmes supported by ESI funds within a section in the application form, thus giving evidence of the added value to be expected by transnational cooperation. In particular, applicants proposing actions with a focus on investment preparation will have to explain how to link to other national and regional programmes of the Investments for Growth and Jobs goal supported by the ERDF and ESF as well as with the Cohesion Fund, EAFRD (in particular with reference to the Leader initiative) and EMFF programmes

♦ National coordination committees (or other mechanisms/bodies as provided by national rules) supporting the monitoring committee members will involve representatives of institutions participating in the implementation of national and regional programmes supported by the ESI funds, seeking (to the possible extent) to achieve coordination at all stages of the programme lifetime

♦ The MA and the JS in cooperation with the network of national contact points will communicate outputs and results of Danube Transnational Programme operations through relevant tools and measures implemented both at the transnational and national levels as defined in the programme communication strategy

♦ The cooperation programme will make use of transnational events and instruments to strengthen coordination with other programmes and initiatives. In particular EUSDR related events and instruments will help to better coordinate DTP activities′ with other ESI-funded programmes. These events and instruments are for example the

• Annual Forum of the EU Strategy for the Danube Region, where different programmes meet

• Annual meetings of the Danube Transnational Programme

• INTERACT platforms

• Danube Strategy Point

Regarding coordination with other ESI funds, special attention will be given to the possibility of coordination with other programmes of the European Territorial Cooperation (ETC) objective. In this regard the Danube Transnational Programme will seek exchanges with the managing authorities of other, geographically overlapping ETC programmes. Particular potential for efficient coordination is expected with these neighbouring transnational programmes through realising the:

♦ Exchange of information during the assessment of applications in order to detect and to avoid to the possible extent potential overlapping and duplications as well as to activate synergies between complementary operations being implemented in different cooperation areas.

♦ Exchange of information during the monitoring of the implementation of approved operations, in order to set up cross-fertilisation actions (including events and trainings for beneficiaries) that allow unfolding synergies between operations that tackle the same challenge and address shared needs of stakeholders located in different cooperation areas.

♦ Use of the geographical flexibility, as provided for in Article 20(2) of the ETC Regulation, that allows to develop transnational operations with a geographical scope going beyond the programme area, thus establishing links, creating opportunities and promoting sustainable development within and across areas sharing common features (e.g. corridors and macro regions).

Coordination with other EU funding instruments

Furthermore, coordination with other union instruments relevant for policy areas concerned by the ERDF is important. The programme tackles issues that are complementary to diverse EU funding instruments; of particular relevance for the Programme area are the following:

♦ HORIZON 2020

♦ Programme for the Competitiveness of Enterprises and SMEs (COSME) 2014-2020

♦ LIFE

♦ Connecting Europe Facility

♦ High-growth and innovation SME facility (GIF)

♦ Risk Sharing Finance Facility (RSFF)

♦ PROGRESS

Coordination with these other EU funding instruments will be ensured on project and on programme level. When submitting a project proposal, applicants will have to describe the coherence and complementarity of their project with other Union instruments of relevance for the topics addressed by their proposals.

At programme level coordination and complementarity shall be achieved by clearly communicating, especially in the terms of reference, and by taking into account in the phase of project evaluation that the programme will not supplement the above mentioned programmes but support projects that provide for a transnational dimension of these issues. This means that the cooperation programme could fund the preparation of projects that will be carried out in the framework of other programmes or vice versa that results achieved by projects funded by other programmes could be put in practise in a transnational dimension in the cooperation programme.

Coordination with national and regional funding instruments

Transnational projects have the potential to improve national, regional and local policies and related funding instruments. With regard to the principle of proportionality and within the given limits the cooperation programme will seek to coordinate with national and regional funding instruments. This shall be done in the ways as described in the section “Coordination among ESI-Funds”.

Coordination with EIB

Projects funded by the cooperation programme can prepare the ground for large investments which could be funded by financial instruments administered by the EIB. Coordination with EIB will be sought by the cooperation programme through information and support to beneficiaries on funding possibilities offered by the EIB which could be used for follow-up measures on projects funded by the cooperation programme.

7. Reduction of administrative burden for beneficiaries

Summary of the assessment of the administrative burden for beneficiaries and, where necessary, the actions planned accompanied by an indicative timeframe to reduce the administrative burden.

Simplification presents itself in many forms, some of them explicit and direct, while others may need transposition in the national rules. Some of the key aspects of simplification are already included in the Commission′s regulations; they can be achieved through different methods, such as harmonisation of rules (e.g. CPR for several funds; DR for eligibility in ETC programmes, e-cohesion), increased flexibility and proportionality (e.g. lighter annual reports, introduction of rolling closure), digitalisation of documents and processes, and the clarification of the implementation rules.

Simplification and streamlining programme implementation is essential for the proper functioning of the DTP, inasmuch as, it allows reducing administrative burdens of both beneficiaries and programme management bodies. A wide range of experiences and lessons learnt are available – gained during the implementation of the SEE Programme – which have been considered already in the preparation phase of the DTP. Such simplification measures include:

♦ Keeping the programme management structure as simple as possible and integrating MA and JS functions will considerably reduce both the length of the procedures and the cost of management, and at the same time ensures an enhanced transparency.

♦ Special attention will be paid to the timely reimbursement of funds to final beneficiaries: based on the application for reimbursement approved by the MA the CA transfers the ERDF and IPA contribution directly to LBs (i.e. no intermediate body will be involved as in case of the SEE Programme in the 2007-2013 period) leading to quicker payment of Community funds.

♦ The financial management system of the DTP will be further simplified by having one single bank account managed by the CA (compared to 5 bank accounts handled in case of the SEE Programme in the 2007-2013 period). All transfers of funds (Community and national TA contributions of operations for 14 Partner States) will be settled on the single programme bank account, resulting in time-, and cost saving payment procedures.

♦ Harmonised procedures allowing more intense coordination of national control systems will be introduced by establishing a direct link between the joint programme management and the national control systems in the Monitoring System of the DTP.

• Controllers of all 14 Partner States will have the possibility to verify expenditure of relevant project partners in a single Monitoring System, which makes all financial data uniform as well as retrievable. The process would not only be more transparent, but also much faster for LBs, as cumulative data will be compiled automatically from partner level to project level by the Monitoring System; ensuring an adequate audit trail. In addition, this would reduce problems in data retention, mistakes in data insertion, and the burden of sub­mitting hard-copies of documents.

• Connecting procedures for controls, submission of Project Progress Reports by the LBs and the monitoring of programme level financial data by the MA would substantially reduce the timeframe of the verification process.

• The submission of applications and supporting documents will be requested only in electronic version at the application phase (by direct data entry via the front office of the Monitoring System and uploading of scanned documents); signed hardcopies are to be provided only if an application is selected for funding by the MC. Such simplification of the submission procedure of applications (i.e. by eliminating formal/administrative requirements) could considerably reduce the number of ineligible applications; at the same time it recognizes the efforts spent by project partnerships in preparing them as well as spares programme resources.

• Streamlined monitoring of project progress which would also contribute to speeding up the reimbursement process: the JS shall focus on the analysis of main deliverables (clearly defined beforehand) rather than the analysis of minor outputs (such as meeting documentation) which will be checked by the Controllers at national level. The number and complexity of indicators used for reporting on the project progress should also be limited as much as possible. This would allow reducing the time needed for preparing and analysing PRs, as well as the time and HR resources necessary for completing clarification rounds.

Based on on-going discussions facilitated by INTERACT the following measures are considered to be implemented by the DTP:

♦ Application of harmonised (and more user-friendly) templates agreed between various territorial cooperation programmes (based on INTERACT “HIT”) could significantly reduce the administrative burden for beneficiaries both in the application phase and during implementation. The use of aligned first level control documents would ensure that project partners as well as Controllers participating in several ETC Programmes face the same requirements and procedures.

♦ The application and reporting forms will be developed on the basis of the HIT template, so that cross-programme harmonized approaches could be exploited by applicants of different ETC programmes.

♦ The implementation of uniform eligibility rules (with regard to staff costs, office and administrative expenditure, travel and accommodation costs, external expertise and services costs and equipment expenditure) at the level of ETC would definitely lead to more transparent programme management systems and eliminate the risk of mistakes in reporting. Furthermore, a common set of ETC eligibility rules will ease the work of Controllers.

♦ The use of simplified costs options (with regard to the application of flat rates for office and admin. expenditure and staff costs):

• Flat rate for the office and administrative expenditure according to Article 68 point 1 (b) EC Regulation 1303/2013;

• Flat rate for staff costs (except for TA expenditure) in accordance with Article 19 of Regulation (EU) No 1299/2013 and the Commission Delegated Regulation (EU) No 481/2014.

In addition to streamlined reporting and control requirements, the DTP also aims to simplify procedures for project implementation by introducing a certain level of flexibility in the contracting and project modification procedures (e.g. the revision of project start date will be allowed during the condition clearing phase, after the MC approval; changes in the work plan and small budget reallocations might be allowed without the prior approval of the JS as long as the aims and outputs of the project would be reached; rules for submitting formalised addenda will be lighter depending on the type of change, etc.).

As for operations implemented outside the Union part of the programme area, the direct application of the derogations referred to in paragraphs 2 of Article 20 of the ETC Regulation could be substituted for more coordinated and harmonized implementation of cooperation programmes or for compiling new types of projects in terms of partnership.

8. Horizontal principles

8.1 Sustainable development

Description of specific actions to take into account environmental protection requirements, resource efficiency, climate change mitigation and adaptation, disaster resilience and risk prevention and management, in the selection of operations.

The Common Provisions Regulation (CPR, Article 8) states: “Member States and the Commission shall ensure that environmental protection requirements, resource efficiency, climate change mitigation and adaptation, biodiversity and ecosystem protection, disaster resilience and risk prevention and management are promoted in the preparation and implementation of Partnership Agreements and programmes.”

Important sources to systematically consider the sustainable development principle in the programme preparation phase were the Strategic Environmental Assessment (SEA) and the ex-ante evaluation.

The purpose of the SEA is to “provide for a high level of protection of the environment and to contribute to the integration of environmental considerations into the preparation and adoption of plans and programmes with a view to promoting sustainable development.”

The ex-ante evaluation verified the adequacy of planned actions in the cooperation programme to promote sustainable development. The SEA process was introduced in parallel to the ex-ante evaluation, and main recommendations were incorporated into the cooperation programme.

At the operational level the following aspects should be considered during programme implementation (indicative list to be considered if applicable):

♦ Selection of investment-related projects in view of highest resource efficiency and sustainability

♦ Prevention of investments with considerable negative environmental and climate effects

♦ Develop a long-term perspective when comparing life-cycle costs of various investment options

♦ Increased use of sustainable procurement (green public procurement)

The assessment of the quality of the eligible project proposals should be based on a set of quality criteria which are common to all Priority Axes and Investment Priorities (see the provisions in chapter 5.3 on the selection of operations)

As a technical tool for the assessors the following aspects should to be considered in project selection (indicative list to be considered if applicable):

♦ Contribution to energy efficiency, renewable energy use and reduction of greenhouse gas (GHG) emissions and improvement of air quality (e.g. reductions of particulate matter (PM) and NO2)

♦ Contribution to efficient water supply, waste-water treatment and water reuse

♦ Application of green public procurement in a systematic manner

♦ Contribution to efficient waste management, re-use and recycling

♦ Contribution to the development of green infrastructures including Natura 2000 sites

♦ Contribution to reduced transport and mobility-related air pollution

♦ Contribution to sustainable integrated urban development

♦ Contribution to enhanced awareness of adaptation to climate change and risk prevention

♦ Contribution to more employment opportunities, education, training and support services in the context of environment protection and sustainable development

The estimated decrease of greenhouse gas emissions, the (potential) increase in energy efficiency and in renewable energy production are EU 2020 headline target indicators and should be monitored at operations level if applicable.

For projects involving purchasing products, the products shall comply with the energy efficiency requirements set out in Annex III of the Energy Efficiency Directive (2012/27/EU) for products subject to public procurement. If a project involves building construction and renovation, cost-optimal levels of energy performance according to Directive 2010/31/EU are required, and projects going beyond cost-optimal levels are favoured.

8.2 Equal opportunities and non-discrimination

Description of the specific actions to promote equal opportunities and prevent any discrimination based on sex, racial or ethnic origin, religion or belief, disability, age or sexual orientation during the preparation, design and implementation of the cooperation programme and, in particular, in relation to access to funding, taking account of the needs of the various target groups at risk of such discrimination, and in particular, the requirements of ensuring accessibility for persons with disabilities.

Non-discrimination covers not only women (and men), but any discrimination based on racial or ethnic origin, religion or belief, disability, age or sexual orientation. While anti-discrimination legislation is an acquired aspect of EU legal systems, the practical implementation of anti-discrimination practices is lagging behind. In terms of equal access to ERDF funding this could mean, for example, that ERDF funded tourism projects are not accessible to people with disabilities (and that nobody checks whether they are) or that entrepreneurs with a migrant background do not have equal access to e.g. business-related funding because they do not have access to the information on the funding or do not know how to apply. Therefore, equal access to information and the existence of an adequate system of checking whether equality and non-discrimination requirements are being met should be assured by ERDF funded programmes.

The European Commission leaves the implementation of the principles of equal opportunities and non-discrimination in the programming and implementation up to the Member States.

In the preparatory phase of the cooperation programme, the SWOT analysis identified societal challenges such as demographic change, migration, the inclusion of vulnerable and marginalized groups, in particular the Roma. The CP strategy specifically addresses these societal challenges, in particular in Priority Axes 1 and 4. It will seek to ensure that the principles of equal opportunities for all and non-discrimination are respected in all phases of the implementation of the CP. E.g., in the framework of the public consultation, the MA provided a wider public, including organisations promoting equal opportunities and non-discrimination, with the opportunity to comment on the content of the CP.

In order to adequately implement the horizontal principles of equal opportunities and non-discrimination, a systematic step by step approach has been chosen for the selection of projects in the framework of the CP. In the relevant policy fields, i.e. in particular in the Priority Axes 1 and 4, the following issues can be taken into account in the selection and follow-up of projects. A non-exhaustive list of questions has also been provided which can be applied as relevant and useful:

♦ Project selection: The principle of equal access is essential for this point. Related question are, for instance: Are different social groups adequately informed of the availability of funding? Are there barriers in terms of how the projects/measures are promoted (e.g. where they are advertised, language etc)? Were special needs of people with disabilities considered during the conception of measures (e.g. eligibility of costs for barrier free solutions)? Is equal access taken into account in the selection criteria for projects? Are projects required to demonstrate their equal opportunity procedures?

♦ Project realisation and project implementation: Are project promoters aware of non-discrimination issues? Have equal opportunity targets been set? Have equal opportunities training or diversity management courses been considered? Is childcare available to enable equal participation in activities where relevant? Are the measures accessible to all in terms of location (e.g. accessible by public transport) and infrastructure (e.g. wheelchair access)?

♦ Monitoring: Are relevant indicators planned and used in order to be able to judge to what extent equal opportunity principles have been respected? These might include for example:

• The project specifically addresses equal opportunities and non-discrimination issues

• The project does not specifically address equal opportunities and non-discrimination issues

Further indicators may include:

• Number of persons from specific target group xyz participating in activities

♦ Evaluation: Has the topic of equal opportunities and non-discrimination and the way the programme contributes to these principles been taken into consideration in the evaluation? Are there evaluation questions addressing these issues where relevant?

During project selection, each project will be subject to the verification of compliance with equal opportunities and non-discrimination principles defined in EU and national legislation within the assessment and selection procedure. Compliance with equal opportunities and non-discrimination will be part of the assessment criteria (see chapter 5.3 on the selection of operations).

8.3 Equality between men and women

Description of the contribution of the cooperation programme to the promotion of equality between men and women and, where appropriate, the arrangements to ensure the integration of the gender perspective at cooperation programme and operation level.

These fundamental values must be respected in the implementation of the ESI Funds of the European Union as stated in the Common Provisions Regulation (CPR): “Member States and the Commission shall ensure that equality between men and women and the integration of gender perspective is promoted in the preparation and implementation of programmes” and that the “Member States and the Commission shall take appropriate steps to prevent any discrimination based on sex, racial or ethnic origin, religion or belief, disability, age or sexual orientation during the preparation and implementation of programmes”.

Equal participation of men and women and gender mainstreaming are ensured at programme and operation level in the implementation of the CP. The gender perspective will be taken into consideration in all phases from project selection to evaluation. The following issues will be taken into consideration and the following non-exhaustive list of questions asked where appropriate:

♦ Project selection: Gender mainstreaming means making sure that the principles of equal access to funding are actually applied in particular in projects in the social innovation and governance fields. Important questions are, for instance: Is gender mainstreaming taken into account in the formulation of the selection criteria for projects? Do projects have to demonstrate their equal opportunity procedures?

♦ Project realisation and project implementation: Are project promoters aware of gender and non-discrimination issues? Which significance is given to the gender perspective in the projects? Have gender and equal opportunity targets been set? Has training been considered? Is childcare available to ensure that women and men can participate in activities equally? Are the activities accessible to all in terms of location (e.g. accessible by public transport)?

♦ Monitoring: In order to measure the progress of the promotion of equality between women and men and non-discrimination, the involvement of women and men should be considered in the monitoring and evaluation planning of relevant projects, in particular in the social innovation and governance fields. Relevant indicators to be able to judge to what extent gender and equal opportunity targets have been reached are for example:

• Number of women and men participating in activities

• Number of women and men benefiting from improved services

• Number of women and men benefiting from training events

Without indicators broken down by gender, equal participation and access to funding will be impossible to evaluate at a later stage. Therefore, it is proposed to include the monitoring and evaluation measures with respect to gender equality and non-discrimination in the Evaluation Plan (EP).

♦ Evaluation: Have output and financial indicators been set in the programme? Have the necessary steps for monitoring been prepared in the EP? What is the specific contribution of the programme to promote equality between men and women?

During project selection, each project will be subject to the verification of compliance with equal opportunities and non-discrimination principles defined in EU and national legislation. Compliance with equal opportunities and non-discrimination will be part of the assessment criteria (see chapter 5.3 on the selection of operations).

9. Separate elements

9.1 Major projects to be implemented during the programming period

9.2 Performance framework of the cooperation programme

9.3 Relevant partners involved in the preparation of the cooperation programme

The Danube Transnational Programme introduced a number of platforms for effective communication with relevant partners and stakeholders throughout the programming process.

♦ The Programming Committee

♦ National stakeholder consultation events

♦ Online survey

♦ Consultation during the Strategic Environmental Assessment (SEA), and

♦ Meetings at the programme level with EUSDR key actors

The Programming Committee (PC) for preparation of the programme for 2014-2020 was established at the 5th of February 2013; and held 10 meetings in the period between February 2013 and September 2014. It was composed of representatives of national and regional authorities of the 14 participating Partner States, the future MA and observers.

The national stakeholder consultation events were organized during June 2014 in most of the countries participating in the Danube Transnational Programme. There were 10 stakeholder consultation events properly documented by the organizers and included in the programme development. A total number of 289 comments were collected through the “harvesting sheets”, the highest number being related to TO6 – Priority Axis 2 (Environment).

See chart in Annex 2

The online platform was opened for the public in between 6th and 16th of June 2014. Counting only the valid responses, 257 questionnaires were filled in by the respondents.

The distribution per country of the responses reveals that more than 60% of the filled in questionnaires were received from Austria, Germany, Hungary, Romania and Serbia. Unfortunately, no reactions came from Moldova, while the participation of the stakeholders from Bosnia and Herzegovina, Slovakia and Ukraine was rather modest (less than 10 respondents).

See chart in Annex 2

Considering the expertise of the respondents, the results show a larger interest from stakeholders with competences / experience in research & innovation and environment, while stakeholders interested in transport were filling in the questionnaire in a smaller number. The rate of the respondents from other field of competence is also important, this category being represented mainly by Universities (having other specialties as well) and state institutions (especially bodies responsible for emergency situations).

See chart in Annex 2

To foster appropriate coordination of the DTP with the broader EU Strategy for the Danube Region in the programming phase three one day meetings were organized marking milestones of joint coordination:

♦ 21 May 2013, Ljubljana – Meeting with the PACs (EUSDR Priority Area Coordinators): PACs specified their expectations and concerns

♦ 24 Jan 2014, Budapest – DPC (Danube Programming Committee) – NCP (National Contact Points now renamed as National-Coordinators) – PAC meeting: Stakeholders supported the three elements proposed by the European Commission to support EUSDR governance and implementation

♦ 1 September 2014, Brussels – EC-DPC-EUSDR meeting: Participants specified details of the Danube Strategy Point and selected its location and hosting institution

The Strategic Environmental Assessment (SEA) of the programme was based on a public consultation process in a 60 days period from August 2014 to October 2014. A wider public in all Partner States had an opportunity to comment on the cooperation programme, particularly taking into account the expected environmental impacts of implementation.

9.4 Applicable programme implementation conditions governing the financial management, programming, monitoring, evaluation and control of the participation of third countries in transnational and interregional programmes through a contribution of ENI and IPA resources

In accordance with the Preamble (37) of the ETC Regulation, third countries are allowed to participate through contribution of IPA (and possibly ENI) resources in transnational cooperation programmes in order to strengthen the Union's economic, social and territorial cohesion and to reinforce effectiveness of its cohesion policy.

In order to ensure effective participation of non-EU member countries in the DTP, managed in accordance with the shared management principle, programme implementation conditions governing the financial management as well as programming, monitoring, evaluation and control of the participation of third countries as set out in the present CP as well as in the financing agreements shall be respected by all participating countries in line with Article 26 of the ETC Regulation.

IPA funds will be integrated into the programme management system in order to provide the same possibilities to and assume the same liabilities by beneficiaries from both the Member States and the IPA beneficiary countries. The single implementation system gives the possibility to fully integrate external partners into the transnational partnerships, thus the whole project can be managed by one single contract under the responsibility of the Lead Beneficiary. The Lead Beneficiary should come from EU Member States and would bear responsibility for the total Community contribution awarded to the project (i.e. ERDF and IPA contribution); these responsibilities are laid down in the single subsidy contract to be concluded between the MA and the Lead Beneficiary.

The following principles are necessary to ensure the smooth implementation of the integration of IPA funds into the programme management system:

♦ The financial, management and audit systems of the IPA beneficiary countries are to be regulated by Financing Agreements; in addition all programme level documents approved by the Monitoring Committee and programme authorities (MA, CA, AA) shall be applicable.

♦ Partners from IPA beneficiary countries should also be given the opportunity to play a strategic role within a transnational partnership, and at the same time assume similar responsibilities like project partners coming from the Member States. Practically, it means that no major deviations are expected in terms of roles and responsibilities between IPA and ERDF partners.

♦ Fully operational and compliant control systems/procedures (to be endorsed by the Audit Authority) will be available in each IPA beneficiary country in due time for verifying expenditure of IPA project partners as well as of relevant TA beneficiaries.

Detailed rules regarding the management of the integration of IPA funds will be covered by Financing Agreements and programme level documents. The content of the Financing Agreements will be developed by the European Commission involving the MA/JS/CA/AA and signed by the EC, the MA and the IPA Partner States respectively.

Detailed modalities governing call for proposals, contracting and project implementation will be regulated by programme level documents approved by the Monitoring Committee.

Integration of ENI funding (by way of developing a specific ENI scheme) is subject to the decision of the European Commission on the availability of ENI financial contribution to the Programme and relevant implementing conditions. For the time being, Ukrainian and Moldovan project partners can potentially be involved by applying derogations referred to in Article 20 (2)(3) of the ETC Regulation with regard to operations implemented outside the Union part of the programme area.

PREAMBLE

(1) In accordance with Article 7(7) of the ENI Regulation, where it is necessary to implement more effectively measures for the common benefit of the Union and partner countries, in areas such as transnational cooperation, ENI can be pooled together with funding under other relevant Union regulations. In that event, the Commission is to decide which single set of rules is to apply to implementation.

(2) In order to achieve the objective of pooling together ENI with other Union funding the provisions of Regulation (EU) No 1299/2013¹ (“the ETC Regulation”), of acts adopted thereupon, of Regulation (EU) No 1303/2013² (the Common Provisions Regulation, “CPR”) and of acts adopted thereupon, directly applicable to that other Union funding should be taken due account of for this Financing Agreement.

__________________

¹ Regulation (EU) No 1299/2013 of the European Parliament and of the Council of 17 December 2013 on specific provisions for the support from the European Regional Development Fund to the European territorial cooperation goal (OJ L 347, 20.12.2013, p. 259).

² Regulation (EU) No 1303/2013 of the European Parliament and of the Council of 17 December 2013 laying down common provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund, the European Agricultural Fund for Rural Development and the European Maritime and Fisheries Fund and laying down general provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund and the European Maritime and Fisheries Fund and repealing Council Regulation (EC) No 1083/2006 (OJ L 347, 20.12.2013, p. 320).

(3) The Programme “Interreg V-B Danube”; CCI number 2014TC16M6TN001, hereinafter referred to as “the Programme”, shall be implemented under shared management. Consequently, Hungary, the Member State hosting the managing authority, hereinafter referred to as “the Member State”, and the Commission shall be responsible for the implementation, the management and control of the Programme.

(4) In accordance with Article 3 of the Special Conditions, the provisions of these General Conditions supplement and complete the provisions of the basic acts listed in Article 1(2) of the Special Conditions and of acts adopted on their basis. The programme authorities in the Member State are bound by all provisions of the basic acts, even where these General Conditions may not refer specifically to all its provisions.

(5) The authorities and bodies of the ENI partner country shall support the Member State in its responsibilities and cooperate loyally with the single programme authorities, in particular where only the authorities and bodies of the ENI partner country can carry out tasks on its territory.

(6) The purpose of these General Conditions is to lay out the rules for implementing the Programme as described in Annex I and to define rights and obligations of the ENI partner country and the Commission respectively in carrying out these tasks.

(7) These General Conditions shall apply to the obligations of the ENI partner country related to the Union contribution alone or combined with the national co-financing of the ENI partner country.

(8) The ENI partner country shall remain responsible for supporting the Programme authorities in the Member State in the fulfilment of its obligations under the applicable EU law, even if the ENI partner country sub-delegates to other entities identified in the Programme to carry out certain tasks. The Commission, in particular, reserves the right to interrupt payments, and to suspend and/or terminate this Financing Agreement on the basis of the acts, omissions and/or situations of any designated entity.

Section I

Common provisions and principles

Article 1

Definitions

1. For the purposes of these General Conditions the following definitions shall apply:

(a) “ENI partner country” means one of the beneficiaries listed in Annex I to the ENI Regulation;

(b) “participating countries” means the ENI partner country together with the Member States participating in a multi-annual programme for transnational cooperation jointly drawn up by the participating countries;

(c) “Programme” means the joint transnational co-operation programme;

(d) “authorities” means public entities or bodies of an ENI partner country or a Member State at national, regional or local level;

(e) “financing agreement” means an annual or multi-annual agreement concluded between the Commission and an ENI partner country as well as the Member State hosting the managing authority;

(f) “public law body” means in the ENI partner country, in accordance with national law, bodies equivalent to those in Member States (see point (o) of paragraph 2 below);

(g) “economic operator” means any natural or legal person or other entity taking part in the implementation of an operation under the Programme, with the exception of a Member State or an ENI partner country exercising its prerogatives as a public authority;

(h) “ERDF assistance” means the Union support to the Programme from the European Regional Development Fund;

(i) “ENI assistance” means the Union support to Moldova under the Programme from the 2015 EU budget item ENI - Eastern Partnership - Human rights and mobility, as approved by Commission Implementing Decision C(2015) 7150³.

__________________

³ Commission Implementing Decision C(2015) 7150 of 16 October 2015 on the Annual Action Programme 2015 in favour of the Republic of Moldova to be financed from the general budget of the European Union.

2. For the purposes of these General Conditions the definitions set out in Article 2 CPR shall apply, unless as adapted according to paragraph 1, and in particular:

(j) “programming” means the process of organisation, decision-making and allocation of financial resources in several stages, with the involvement of partners in accordance with Article 5, intended to implement, on a multi-annual basis, joint action by the Union and the Member States to achieve the objectives of the Union strategy for smart, sustainable and inclusive growth;

(k) ‘operation′ means a project, contract, action or group of projects selected by the Joint monitoring committee or the contracting authority of the Programme, or under its responsibility, that contribute to the objectives;

(l) “beneficiary′ means a public or private body, responsible for initiating or initiating and implementing operations;

(m) “Partnership Agreement” means a document prepared by a Member State with the involvement of partners in line with the multi-level governance approach, which sets out that Member State”s strategy, priorities and arrangements for using the European Structural and Investment Funds in an effective and efficient way so as to pursue the Union strategy for smart, sustainable and inclusive growth, and which is approved by the Commission following assessment and dialogue with the Member State concerned;

(n) “public expenditure” means any public contribution to the financing of operations the source of which is the budget of national, regional or local public authorities, the budget of the Union related to ENI assistance, the budget of public law bodies or the budget of associations of public authorities or of public law bodies;

(o) “public law body” means in the Member State a body governed by public law within the meaning of point 4 of Article 2(1) of Directive 2014/24/EU of the European Parliament and of the Council⁴ and any European grouping of territorial cooperation (EGTC) established in accordance with Regulation (EC) No 1082/2006 of the European Parliament and of the Council⁵, regardless of whether the EGTC is considered to be a public law body or a private law body under the relevant national implementing provisions;

__________________

⁴ Directive 2014/24/EU of the European Parliament and of the Council of 26 February 2014 on public procurement and repealing Directive 2004/18/EC Text with EEA relevance, OJ L 94, 28.3.2014, p. 65.

⁵ Regulation (EU) No 1302/2013 of the European Parliament and of the Council of 17 December 2013 amending Regulation (EC) No 1082/2006 on a European grouping of territorial cooperation (EGTC) as regards the clarification, simplification and improvement of the establishment and functioning of such groupings, OJ L 347, 20.12.2013, p. 303.

(p) “document” means a paper or an electronic medium bearing information of relevance in the context of this Financing Agreement;

(q) “accounting year”, means the period from 1 July to 30 June, except for the first accounting year of the programming period, in respect of which it means the period from the start date for eligibility of expenditure until 30 June 2015; the final accounting year shall be from 1 July 2023 to 30 June 2024;

(r) “financial year”, means the period from 1 January to 31 December;

(s) “irregularity” means any breach of Union law, or of national law relating to its application, resulting from an act or omission by an economic operator involved in the implementation of the ERDF or ENI assistance, which has, or would have, the effect of prejudicing the budget of the Union by charging an unjustified item of expenditure to the budget of the Union;

(t) “systemic irregularity” means any irregularity, which may be of a recurring nature, with a high probability of occurrence in similar types of operations, which results from a serious deficiency in the effective functioning of a management and control system, including a failure to establish appropriate procedures in accordance with this Regulation and the Fund-specific rules;

(u) “serious deficiency in the effective functioning of a management and control system” means a deficiency for which substantial improvements in the system are required, which exposes the ERDF or ENI assistance to a significant risk of irregularities, and the existence of which is incompatible with an unqualified audit opinion on the functioning of the management and control system;

(v) “Fund-specific rules” refer to the specific provisions of Regulation (EU) No 1303/2013 of the European Parliament and of the Council of 17 December 2013⁶ applicable to Regulation (EU) No 1299/2013 of the European Parliament and of the Council⁷ (the European Territorial Cooperation Regulation, ‘the ETC Regulation′) and Regulation (EU) No 1301/2013 of the European Parliament and of the Council⁸.

__________________

⁶ Regulation (EU) No 1303/2013 of the European Parliament and of the Council of 17 December 2013 laying down common provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund, the European Agricultural Fund for Rural Development and the European Maritime and Fisheries Fund and laying down general provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund and the European Maritime and Fisheries Fund and repealing Council Regulation (EC) No 1083/2006, OJ L 347, 20.12.2013, p. 320.

⁷ Regulation (EU) No 1299/2013 of the European Parliament and of the Council of 17 December 2013 on specific provisions for the support from the European Regional Development Fund to the European territorial cooperation goal, OJ L 347, 20.12.2013, p. 259.

⁸ Regulation (EU) No 1301/2013 of the European Parliament and of the Council of 17 December 2013 on the European Regional Development Fund and on specific provisions concerning the Investment for growth and jobs goal and repealing Regulation (EC) No 1080/2006, OJ L 347, 20.12.2013, p. 289.

3. References in this Financing Agreement to provisions of the CPR, the ETC Regulation and of acts adopted on their basis are construed as also referring, as appropriate, to the “ENI partner country”, “the participating countries” and the “ERDF assistance” or “ENI assistance” as defined in paragraph 1.

Article 2

Calculation of time limits for Commission decisions

Where, pursuant to Article 10(2) and (5) of this Agreement or Article 107(2) and 108(3) CPR, a time limit is set for the Commission to adopt or amend a decision, by means of an implementing act, that time limit shall not include the period which starts on the date following the date on which the Commission sends its observations to the Member State and lasts until the Member State responds to the observations.

Article 3

General principles

1. The ENI assistance shall support the ENI partner country with a view to advancing further towards an area of shared prosperity and good neighbourliness involving the Union and the ENI partner country by developing a special relationship founded on cooperation, peace and security, mutual accountability and a shared commitment to the universal values of democracy, the rule of law and respect for human rights in accordance with the TEU.

The Union promotes, develops and consolidates the values of liberty, democracy, the universality and indivisibility of, and respect for, human rights and fundamental freedoms, and the principles of equality and the rule of law, on which it is founded, through dialogue and cooperation with third countries and in compliance with principles of international law. Accordingly, funding under this Regulation shall comply with those values and principles, as well as with the Union”s commitments under international law, taking into account relevant Union policies and positions.

2. The ENI assistance shall target in particular:

a) enhancing sub-regional, regional and European Neighbourhood-wide collaboration, including n the form of transnational programmes;

b) supporting smart, sustainable and inclusive development in all aspects; reducing poverty, including through private-sector development, and reducing social exclusion; promoting capacity-building in science, education and in particular higher education, technology, research and innovation; promoting internal economic, social and territorial cohesion; fostering rural development; promoting public health; and supporting environmental protection, climate action and disaster resilience;

c) contributing to the implementation of the 2014 Association Agreement in particular by: intensifying and ensuring better coordination and cooperation between the countries and regions within the EU Strategy for the Danube Region, focusing, inter alia, on improving transport and energy connections, environment, economic and social development and security which will contribute to faster road and rail transportation, cheaper and more secure energy, a better environment with cleaner water, protected biodiversity, and more efficient cross-border flood prevention.

3. The Commission and the participating countries shall ensure, taking account of the specific context of each Member State and ENI partner country that the ENI assistance is consistent with the relevant policies, horizontal principles referred to in Articles 3, 5 and 6 and priorities of the Union, and that it is complementary to other instruments of the Union.

4. The ENI assistance shall be implemented in close cooperation between the Commission, the Member State and the ENI partner country in accordance with the principle of subsidiarity.

5. The participating countries at the appropriate territorial level, in accordance with their institutional, legal and financial framework, and the bodies designated by them for that purpose shall be responsible for preparing and implementing the Programme and carrying out their tasks, in partnership with the relevant partners referred to in Article 7, in compliance with this financing agreement.

6. Arrangements for the implementation and use of the ENI assistance, and in particular the financial and administrative resources required for the preparation and implementation of the Programme, in relation to monitoring, reporting, evaluation, management and control, shall respect the principle of proportionality having regard to the level of support allocated and shall take into account the overall aim of reducing the administrative burden on bodies involved in the management and control of the Programme.

7. In accordance with their respective responsibilities, the Commission, and the participating countries shall ensure coordination between this Programme and other ENI programmes and between the ERDF and other relevant Union policies, strategies and instruments, including those in the framework of the Union”s external action.

8. The part of the budget of the Union allocated to the ENI assistance shall be implemented within the framework of shared management between the Member State and the Commission, in accordance with Article 59 of Regulation (EU, Euratom) No 966/2012 of the European Parliament and of the Council⁹ (‘the Financial Regulation′);

__________________

⁹ Regulation (EU, Euratom) No 966/2012 of the European Parliament and of the Council of 25 October 2012 on the financial rules applicable to the general budget of the Union and repealing Council Regulation (EC, Euratom) No 1605/2002, OJ L 298, 26.10.2012, p.1.

9. The Commission and the participating countries shall respect the principle of sound financial management in accordance with Article 30 of the Financial Regulation.

10. The Commission and the participating countries shall ensure the effectiveness of the ENI assistance during preparation and implementation, in relation to monitoring, reporting and evaluation.

11. The Commission and the participating countries shall carry out their respective roles in relation to the ENI assistance with the aim of reducing the administrative burden on beneficiaries.

Article 4

Compliance with Union and national law

Operations supported by ENI assistance shall comply with applicable Union law and the national law relating to its application (“applicable law”).

Article 5

Promotion of equality between men and women and non-discrimination

The Commission and the participating countries shall ensure that equality between men and women and the integration of gender perspective are taken into account and promoted throughout the preparation and implementation of the Programme, including in relation to monitoring, reporting and evaluation.

The Commission and the participating countries shall take appropriate steps to prevent any discrimination based on sex, racial or ethnic origin, religion or belief, disability, age or sexual orientation during the preparation and implementation of the Programme. In particular, accessibility for persons with disabilities shall be taken into account throughout the preparation and implementation of the Programme.

Article 6

Sustainable development

The objectives of the ENI assistance shall be pursued in line with the principle of sustainable development and with the Union”s promotion of the aim of preserving, protecting and improving the quality of the environment, as set out in Articles 11 and 191(1) Treaty on the Functioning of the European Union (TFEU), taking into account the polluter pays principle.

The Commission and the participating countries shall ensure that environmental protection requirements, resource efficiency, climate change mitigation and adaptation, biodiversity, disaster resilience, and risk prevention and management are promoted in the preparation and implementation of the Programme.

Article 7

Partnership principle

1. For the Programme, the participating countries shall in accordance with their institutional and legal framework organise a partnership with the competent regional and local authorities. The partnership shall also include the following partners:

(a) competent urban and other public authorities;

(b) economic and social partners; and

(c) relevant bodies representing civil society, including environmental partners, non- governmental organisations, and bodies responsible for promoting social inclusion, gender equality and non-discrimination.

The participating countries may also involve European groupings of territorial cooperation operating in the programme area and authorities or bodies that are involved in the development or implementation of a macro-regional or sea-basin strategy in the programme area, including priority area coordinators for macro-regional strategies.

Where public authorities, economic and social partners, and bodies representing civil society have established an umbrella organisation, they may nominate a single representative to present the views of the umbrella organisation in the partnership.

2. In accordance with the multi-level governance approach, the partners referred to in paragraph 1 shall be involved by the participating countries in the preparation of progress reports and throughout the preparation and implementation of the Programme, including through participation in the monitoring committee for the Programme in accordance with Article 15.

3. Commission Delegated Regulation (EU) No 240/2014¹⁰ shall apply mutatis mutandis on the different elements of programming referred to in paragraph 2.

__________________

¹⁰ Commission Delegated Regulation (EU) No 240/2014 of 7 January 2014 on the European code of conduct on partnership in the framework of the European Structural and Investment Funds, OJ L 74, 14.3.2014, p.1.

Section II

Programming

Article 8

Geographical coverage

The list of eligible regions shall be included in the Programme which shall be as follows:

(a) in the Member States Nomenclature of Territorial Units for Statistics (NUTS) level 2 regions as listed in Annex III to Commission Implementing Decision 2014/388/EU of 16 June 2014¹¹, while ensuring the continuity of such cooperation in larger coherent areas based on previous programmes, taking account, where appropriate, of macro-regional and sea-basin strategies;

__________________

¹¹ Commission Implementing Decision of 16 June 2014 setting up the list of regions and areas eligible for funding from the European Regional Development Fund under the cross-border and transnational components of the European territorial cooperation goal for the period 2014 to 2020 (notified under document number C(2014) 3898), OJ L 183, 24.6.2014, p.75.

(b) in the ENI partner country Nomenclature of Territorial Units for Statistics (NUTS) level 2 regions or, in the absence of NUTS classification, equivalent areas as listed, for information purposes, in Annex III to Commission Implementing Decision 2014/388/EU, and also set out in the Programme as adopted by the Commission.

Article 9

Content of the Programme and thematic concentration

1. The Programme shall be drawn up in accordance with the partnership principle as set out in Article 7 and in accordance with Article 8 of the ETC Regulation.

2. The thematic objectives for the Programme shall be agreed between the participating countries for each border or group of borders based on the thematic objectives as defined in the first paragraph of Article 9 CPR.

3. Thematic priorities of the ERDF or ENI assistance shall be those defined in Article 5 of Regulation (EU) No 1301/2013 and in Article 7(1)(b) of the ETC Regulation.

4. At least 80 % of the ERDF allocation to this transnational programme shall be concentrated on a maximum of four of the thematic objectives set out in the first paragraph of Article 9 CPR.

Article 10

Approval and amendment of the Programme

1. The Commission shall assess the consistency of the programmes with the Common Provisions Regulation and the ETC Regulation and with the Fund-specific rules, their effective contribution to the selected thematic objectives and to the Union priorities specific to the ETC and ERDF, and as far as participating Member States are concerned, also the consistency with the Partnership Agreement, taking account of the relevant country-specific recommendations adopted in accordance with Article 121(2) TFEU and relevant Council recommendations adopted in accordance with Article 148(4) TFEU as well as of the ex ante evaluation. The assessment shall address, in particular, the adequacy of the programme strategy, the corresponding objectives, indicators, targets and the allocation of budgetary resources.

2. The Commission shall make observations within three months of the date of submission of the programme. The participating countries shall provide to the Commission all necessary additional information and, where appropriate, revise the proposed programme.

3. The European Investment Bank (EIB) may, at the request of participating countries, participate in the preparation of, as well as in activities relating to the preparation of operations.

4. The Commission may consult the EIB before the adoption of the Programme.

5. Requests for amendment of the Programme submitted by the participating countries shall be duly substantiated and shall in particular set out the expected impact of the changes to the programme on achieving the Union strategy for smart, sustainable and inclusive growth and the specific objectives defined in the programme, taking account of the Common Provisions Regulation and the ETC Regulation, the horizontal principles referred to in Articles 5, 6 and 7, as well as of the Partnership Agreement. These requests shall be accompanied by the revised programme. Paragraphs 3 and 4 shall apply to amendments of the Programme.

Article 11

Community-led local development, joint action plans and integrated territorial investments

1. The Programme may carry out actions

a) of community-led local development in the meaning of Articles 32 to 35 CPR,

b) of joint action plans in the meaning of Articles 104 to 109 CPR, drafted in accordance with Article 4 and Annex IV of Commission Implementing Regulation (EU) No 2015/207¹²; and

__________________

¹² Commission Implementing Regulation (EU) 2015/207 of 20 January 2015 laying down detailed rules implementing Regulation (EU) No 1303/2013 of the European Parliament and of the Council as regards the models for the progress report, submission of the information on a major project, the joint action plan, the implementation reports for the Investment for growth and jobs goal, the management declaration, the audit strategy, the audit opinion and the annual control report and the methodology for carrying out the cost- benefit analysis and pursuant to Regulation (EU) No 1299/2013 of the European Parliament and of the Council as regards the model for the implementation reports for the European territorial cooperation goal, OJ L 38, 13.2.2015, p.1.

c) of integrated territorial investments in the meaning of Article 36 CPR.

2. Actions referred to in paragraph 1 should also take into account Articles 9 to 11 of the ETC Regulation.

Article 12

Selection of operations

1. Operations under the Programme shall be selected by the monitoring committee. The monitoring committee may set up a steering committee acting under its responsibility for the selection of operations.

2. Selected operations shall involve beneficiaries from at least two participating countries, at least one of which shall be from a Member State. An operation may be implemented in a single participating country, provided that transnational impacts and benefits are identified.

However, the participating Member States may decide in the monitoring committee one of the following, unless already otherwise agreed upon in the Programme:

(a) operations subject to a given call for proposals may not involve beneficiaries from the ENI partner country until the ENI partner country has concluded the Financing Agreement; or

(b) beneficiaries from the ENI partner country may only participate in a given call for proposals provided that the ENI partner country has concluded this Financing Agreement by a given deadline; or

(c) the managing authority may postpone the signing of the grant document in terms of Article 14(7) until the ENI partner country has concluded this Financing Agreement by a given deadline; or

(d) the managing authority may sign the grant document in terms of Article 14(7) while adding a condition with regard to the validity of the signature which refers to the date when the ENI partner country has concluded this Financing Agreement.

3. Beneficiaries shall cooperate in the development and implementation of operations. In addition, they shall cooperate in either the staffing or the financing of operations.

Article 13

Permits and authorization

Any type of permit and/or authorisation required for the implementation of the Programme shall be provided by the competent authorities of the ENI partner country, in accordance with national law, before the grant document referred to in Article 14(7) is provided by the managing authority to the lead beneficiary.

Article 14

Beneficiaries

1. Where there are two or more beneficiaries for an operation in the Programme, one of them shall be designated by all the beneficiaries as the lead beneficiary.

2. The lead beneficiary shall carry out the following tasks:

a) lay down the arrangements with other beneficiaries in an agreement comprising provisions that, inter alia, guarantee the sound financial management of the funds allocated to the operation, including the arrangements for recovering amounts unduly paid;

b) assume responsibility for ensuring implementation of the entire operation;

c) ensure that expenditure presented by all beneficiaries has been incurred in implementing the operation and corresponds to the activities agreed between all the beneficiaries, and is in accordance with the document provided by the managing authority pursuant to Article 12(5) of the ETC Regulation;

d) ensure that the expenditure presented by other beneficiaries has been verified by a controller(s)¹³ where this verification is not carried out by the managing authority in accordance with Article 23(1) of the ETC Regulation.

__________________

¹³ As defined in Article 37(3).

3. If not otherwise specified in the arrangements referred to in point (a) of paragraph (2), the lead beneficiary shall ensure that the other beneficiaries receive the total amount of the public support as quickly as possible and in full. No amount shall be deducted or withheld and no specific charge or other charge with equivalent effect shall be levied that would reduce those amounts for the other beneficiaries.

4. Lead beneficiaries shall be located in a Member State participating in the Programme. However, Member States and the ENI partner country participating in the Programme may agree to the lead beneficiary being located in a the ENI partner country participating in that Programme, provided that the managing authority is satisfied that the lead beneficiary can carry out the tasks set out in paragraphs 2 and 3 and that the requirements for management, verification and audit are fulfilled.

5. Sole beneficiaries shall be registered in a Member State participating in the Programme. However, they may be registered in a Member State not participating in the programme, provided the conditions set out in Article 12(3) of the ETC Regulation are satisfied.

6. Notwithstanding Article 12(2), an EGTC or another legal body established under the laws of one of the participating countries may apply as sole beneficiary for an operation provided that it is set up by public authorities or bodies from at least two participating countries.

7. The managing authority shall provide to the lead or sole beneficiary for each operation a document setting out the conditions for support of the operation, including the specific requirements concerning the products or services to be delivered under the operation, the financing plan and the time-limit for execution (the “grant document”).

The grant document shall also set out the method to be applied for determining the costs of the operation and the conditions for payment of the grant.

Pursuant to a decision taken by the participating Member States in the monitoring committee in accordance with the second subparagraph of Article 12, the managing authority may:

a) postpone the signature of the grant document; or

b) set out in the grant document a condition that the grant document only becomes valid with regard to a beneficiary in the ENI partner country when the ENI partner country has respected such a decision.

Section II

Monitoring, evaluation and technical assistance

Sub-section 1

Monitoring

Article 15

Setting-up and composition of the Monitoring Committee

1. Within three months of the date of notification to the Member State of the decision approving the Programme, the participating countries shall set up a Monitoring Committee (“MC”) in agreement with the managing authority, to monitor implementation of the programme.

2. The MC shall draw up and adopt its rules of procedure.

3. The composition of the MC shall be agreed by the participating countries and include relevant representatives of those countries. The monitoring committee may include representatives of the EGTC carrying out activities related to the Programme within the programme area.

4. The list of the members of the MC shall be published.

5. The Commission shall participate in the work of the MC in an advisory capacity.

6. If the EIB contributes to the Programme, it may participate in the work of the MC in an advisory capacity.

7. The MC shall be chaired by a representative of the Member State or of the managing authority.

Article 16

Functions of the monitoring committee

1. The MC shall meet at least once a year and shall review implementation of the programme and progress made towards achieving its objectives. In doing so, it shall have regard to the financial data, common and programme-specific indicators, including changes in the value of result indicators and progress towards quantified target values, and the milestones defined in the performance framework referred to in Article 21(1) CPR, and, where relevant, the results of qualitative analyses.

2. The monitoring committee shall examine all issues that affect the performance of the programme, including the conclusions of the performance review.

3. The MC shall examine in particular:

a) any issues that affect the performance of the operational programme;

b) progress made in implementation of the evaluation plan and the follow-up given to findings of evaluations;

c) implementation of the communication strategy;

d) implementation of joint action plans;

e) actions to promote equality between men and women, equal opportunities, and non- discrimination, including accessibility for persons with disabilities;

f) actions to promote sustainable development.

4. The MC committee shall examine and approve:

a) the methodology and criteria used for selection of operations;

b) the annual and final implementation reports;

c) the evaluation plan for the Programme and any amendment of the evaluation plan pursuant to Article 21(6) CPR;

d) the communication strategy for the Programme and any amendment of the strategy;

e) any proposal by the managing authority for any amendment to the Programme.

5. The monitoring committee may make observations to the managing authority regarding implementation and evaluation of the programme including actions related to the reduction of the administrative burden on beneficiaries. The monitoring committee shall monitor actions taken as a result of its observations.

Article 17

Reporting

1. By 31 May 2016 and by the same date of each subsequent year until and including 2023, the managing authority shall submit to the Commission an annual implementation report in accordance with Article 50(1) CPR.

The implementation report submitted in 2016 shall cover the financial years 2014 and 2015.

2. For the reports submitted in 2017 and 2019, the deadline referred to in paragraph 1 shall be 30 June.

3. Annual implementation reports shall set out key information on implementation of the Programme and its priorities by reference to the financial data, common and programme-specific indicators and quantified target values, including changes in the value of result indicators where appropriate, and, beginning from the annual implementation report to be submitted in 2017, the milestones defined in the performance framework. The data transmitted shall relate to values for indicators for fully implemented operations and also, where possible, having regard to the stage of implementation, for selected operations. They shall also set out a synthesis of the findings of all evaluations of the programme that have become available during the previous financial year, any issues which affect the performance of the programme, and the measures taken.

Where appropriate, annual implementation reports shall also set out progress in preparation and implementation of major projects and joint action plans.

4. With regard to annual implementation reports submitted in 2017 and 2019, Article 14(4) of the ETC Regulation shall apply.

5. The annual and final implementation reports shall be drawn up in accordance with Article 8 and Annex X of Commission Implementing Regulation (EU) No 2015/207.

Article 18

Annual review meeting

1. An annual review meeting shall be organised every year from 2016 until and including 2023 between the Commission, the Member State and the ENI partner country to examine the performance of the Programme, taking account of the annual implementation report and the Commission”s observations where applicable. The annual review meeting may cover more than one programme.

2. By way of derogation from paragraph 1, the Member State and the Commission may agree not to organise an annual review meeting for the Programme in years other than 2017 and 2019. In that case, the annual review may be carried out in writing.

3. The annual review meeting shall be chaired by the Commission or, if the Member State so requests, co-chaired by the Member State and the Commission.

4. The Member State and the ENI partner country shall ensure that appropriate follow-up is given to comments of the Commission following the annual review meeting concerning issues which significantly affect the implementation of the Programme and, where appropriate, inform the Commission, within three months, of the measures taken.

Article 19

Transmission of data

1. By 31 January, 31 July and 31 October of each year, the managing authority shall transmit electronically to the Commission for monitoring purposes, for the Programme and by priority axis:

(a) the total and public eligible cost of the operations and the number of operations selected for support;

(b) the total eligible expenditure declared by beneficiaries to the managing authority.

2. In addition, the transmission made by 31 January shall contain the above data broken down by category of intervention. That transmission shall be considered to fulfil the requirement for the submission of financial data referred to in Article 50(2) CPR.

3. A forecast of the amount for which the managing authority expects to submit payment applications for the current financial year and the subsequent financial year shall accompany the transmissions to be made by 31 January and 31 July.

4. The cut-off date for the data submitted under this paragraph shall be the end of the month preceding the month of submission.

5. Financial data shall be transmitted in accordance with Article 2 and Annex II of Commission Implementing Regulation (EU) No 1011/2014¹⁴.

__________________

¹⁴ Commission Implementing Regulation (EU) No 1011/2014 of 22 September 2014 laying down detailed rules for implementing Regulation (EU) No 1303/2013 of the European Parliament and of the Council as regards the models for submission of certain information to the Commission and the detailed rules concerning the exchanges of information between beneficiaries and managing authorities, certifying authorities, audit authorities and intermediate bodies, OJ L 286, 30.9.2014, p.1

Article 20

Information and communication

1. The managing authority shall be responsible for the information and communication activities as set out in Articles 115, 116 and 117 CPR.

2. Articles 3 to 5 of Commission Implementing Regulation (EU) No 821/2014¹⁵ concerning the technical characteristics of information and communication measures for operations and instructions for creating the Union emblem and a definition of the standard colours shall apply.

__________________

¹⁵ Commission Implementing Regulation (EU) No 821/2014 of 28 July 2014 laying down rules for the application of Regulation (EU) No 1303/2013 of the European Parliament and of the Council as regards detailed arrangements for the transfer and management of programme contributions, the reporting on financial instruments, technical characteristics of information and communication measures for operations and the system to record and store data, OJ L 223, 29.7.2014, p.7.

Sub-section 2

Evaluation

Article 21

Evaluation principles and specific evaluations

1. Evaluations shall be carried out to improve the quality of the design and implementation of programmes, as well as to assess their effectiveness, efficiency and impact. The impact of programmes shall be evaluated, in the light of the mission of the ERDF, in relation to the targets under the Union strategy for smart, sustainable and inclusive growth and, having regard to the size of the programme, in relation to GDP and unemployment in the programme area concerned, where appropriate.

2. Member States shall provide the resources necessary for carrying out evaluations, and shall ensure that procedures are in place to produce and collect the data necessary for evaluations, including data related to common and where appropriate programme-specific indicators.

3. Evaluations shall be carried out by internal or external experts that are functionally independent of the authorities responsible for programme implementation. The Commission shall provide guidance on how to carry out evaluations, immediately following the entry into force of this Regulation.

4. All evaluations shall be made available to the public.

5. The participating countries shall jointly carry out an ex ante evaluation in accordance with Article 55 CPR.

6. Article 56 CPR concerning evaluation during the programming period shall apply.

In particular, the managing authority shall draw up an evaluation plan which shall be submitted to the MC no later than one year after the adoption of the Programme.

7. Article 57 CPR concerning evaluation ex post shall apply.

Sub-section 3

Technical assistance

Article 22

Purpose

At the initiative of a Member State, the ERDF or ENI assistance may support actions for preparation, management, monitoring, evaluation, information and communication, networking, complaint resolution, and control and audit. The ERDF or ENI assistance may be used by the participating countries to support actions for the reduction of the administrative burden on beneficiaries, including

electronic data exchange systems, and actions to reinforce the capacity of Member State authorities and beneficiaries to administer and use the ERDF or ENI assistance.

The ERDF or ENI assistance may also be used to support actions to reinforce the capacity of relevant partners (see Article 7 on partners and partnership) in line with point (e) of Article 5(3) CPR and to support exchange of good practices between such partners.

The actions referred to in this paragraph may concern previous and subsequent programming periods.

Article 23 - Ceiling

The amount of the ENI assistance allocated to technical assistance shall be limited to 10 % of the total amount of the ENI assistance allocated to the Programme.

Section IV

Eligibility of expenditure and durability of operations

Article 24

Eligibility principles

1. In accordance with Article 18(2) of the ETC Regulation the hierarchy of eligibility rules for this Programme is established as follows:

Without prejudice to the eligibility rules laid down in this Section or in the delegated acts referred to in Articles 27 and 30, the participating countries in the MC shall establish additional rules on eligibility of expenditure for the Programme as a whole.

For matters not covered by eligibility rules laid down in this Section or in the delegated acts referred to in Articles 27 and 30, or in rules established jointly by the participating countries in accordance with the second subparagraph, the national rules of the Member State or the ENI partner country in which the expenditure is incurred shall apply.

2. An operation may receive support under this Programme and from other Union instruments, provided that the expenditure item included in a payment application for reimbursement by the ERDF or ENI assistance does not receive support from another Union instrument or support from ERDF or ENI assistance under another programme.

3. In accordance with Article 3(2) of Regulation (EU) No 1301/2013 the ERDF or ENI assistance may support the sharing of facilities and human resources and all types of infrastructure across borders under this Programme.

4. In addition to Articles 22 and 23, with the exception of Article 31, the provisions of this section shall also apply to Technical Assistance.

Article 25

Eligibility in time

1. Expenditure shall be eligible for a contribution from the ERDF or ENI assistance, both in the Member States and in the ENI partner country if it has been incurred by a beneficiary and paid between 1 January 2014 and 31 December 2023.

2. In the case of costs reimbursed pursuant to points (b) and (c) of the first subparagraph of Article 26(2), the actions constituting the basis for reimbursement shall be carried out between 1 January 2014 and 31 December 2023.

3. Expenditure that becomes eligible as a result of an amendment to a programme shall only be eligible from the date of submission to the Commission of the request for amendment or, in the event of application of Article 10(6), from the date of entry into force of the decision amending the Programme.

Article 26

Forms of support; forms of grants and repayable assistance

1. The ERDF or ENI assistance shall be used to provide support in the form of grants, prizes and repayable assistance, or a combination thereof.

In the case of repayable assistance, the support repaid to the body that provided it, or to another competent authority of the Member State or the ENI partner country, shall be kept in a separate account or separated with accounting codes and reused for the same purpose or in accordance with the objectives of the Programme.

2. Grants and repayable assistance may take any of the following forms:

a) reimbursement of eligible costs actually incurred and paid, together with, where applicable, contributions in kind and depreciation;

b) standard scales of unit costs;

c) lump sums not exceeding EUR 100 000 of public contribution;

d) flat-rate financing, determined by the application of a percentage to one or more defined categories of costs.

The options referred to in the first subparagraph may be combined only where each option covers different categories of costs or where they are used for different projects forming a part of an operation or for successive phases of an operation.

3. Where an operation or a project forming a part of an operation is implemented exclusively through the public procurement of works, goods or services, only point (a) of the first subparagraph of paragraph 2 shall apply. Where the public procurement within an operation or project forming part of an operation is limited to certain categories of costs, all the options referred to in the first subparagraph of paragraph 2 may be applied.

4. The amounts referred to in points (b), (c) and (d) of the first subparagraph of paragraph 2 shall be established in one of the following ways:

(a) a fair, equitable and verifiable calculation method based on:

i. statistical data or other objective information;

ii. the verified historical data of individual beneficiaries; or

iii. the application of the usual cost accounting practices of individual beneficiaries;

(b) in accordance with the rules for application of corresponding scales of unit costs, lump sums and flat rates applicable in Union policies for a similar type of operation and beneficiary;

(c) in accordance with the rules for application of corresponding scales of unit costs, lump sums and flat rates applied under schemes for grants funded entirely by the Member State for a similar type of operation and beneficiary;

(d) rates established by this Regulation or the Fund-specific rules;

(e) specific methods for determining amounts established in accordance with the Fund-specific rules..

5. With regard to the eligibility of contributions in kind in the form of provision of works, goods, services, land and real estate Article 69(1) CPR shall apply.

6. Depreciation costs may be considered as eligible in accordance with Article 69(2) CPR.

Article 27

Flat rates for indirect costs and staff costs

1. Where the implementation of an operation gives rise to indirect costs, they may be calculated at a flat rate in one of the following ways:

a) a flat rate of up to 25 % of eligible direct costs, provided that the rate is calculated on the basis of a fair, equitable and verifiable calculation method or a method applied under schemes for grants funded entirely by the Member State or the ENI partner country for a similar type of operation and beneficiary;

b) a flat rate of up to 15 % of eligible direct staff costs without there being a requirement for the Member State or the ENI partner country to perform a calculation to determine the applicable rate;

c) a flat rate applied to eligible direct costs based on existing methods and corresponding rates, applicable in Union policies for a similar type of operation and beneficiary.

Articles 20 and 21 of Commission Delegated Regulation (EU) No 480/2014¹⁶ concerning the definition of the flat rate and the related methods referred to in point (c) of the first subparagraph of this paragraph shall apply.

__________________

¹⁶ As amended by Commission Delegated Regulation (EU) No 2015/616 of 13 February 2015 amending Delegated Regulation (EU) No 480/2014 as regards references therein to Regulation (EU) No 508/2014 of the European Parliament and of the Council, OJ L 102, 21.4.2015, p.33.

For the purposes of determining staff costs relating to the implementation of an operation, the hourly rate applicable may be calculated by dividing the latest documented annual gross employment costs by 1 720 hours.

2. Staff costs of an operation may be calculated at a flat rate of up to 20 % of the direct costs other than the staff costs of that operation.

Article 28

Ineligible expenditure

1. The ERDF or ENI assistance shall not support:

a) the decommissioning or the construction of nuclear power stations;

b) investment to achieve the reduction of greenhouse gas emissions from activities listed in Annex I to Directive 2003/87/EC;

c) the manufacturing, processing and marketing of tobacco and tobacco products;

d) undertakings in difficulty, as defined under Union State aid rules;

e) investment in airport infrastructure unless related to environmental protection or accompanied by investment necessary to mitigate or reduce its negative environmental impact;

f) interest on debt;

g) the purchase of land not built on and land built on in the amount up to 10 % of the total eligible expenditure for the operation concerned. For derelict sites and for those formerly in industrial use which comprise buildings, this limit shall be increased to 15 %. In exceptional and duly justified cases, this limit may be raised above the respective preceding percentages for operations concerning environmental conservation;

h) value added tax (VAT) except where it is non-recoverable under national VAT legislation.

2. Operations shall not be selected for ERDF or ENI assistance where they have been physically completed or fully implemented before the application for funding under the Programme is submitted by the beneficiary to the managing authority, irrespective of whether all related payments have been made by the beneficiary.

3. In accordance with point (l) of Article 4 of Commission Delegated Regulation (EU) No 481/2014, charges for financial transactions within a Member State or within an ENI partner country are not eligible.

Article 29

Eligibility depending on location

1. Operations, subject to the derogations referred to in paragraphs 2 and 3, shall be located in the programme area comprising the part of the territory of the participating countries as defined in the Programme (the ‘programme area′).

2. The managing authority may accept that all or part of an operation is implemented outside the programme area, provided that all the following conditions are satisfied:

(a) the operation is for the benefit of the programme area;

(b) the total amount allocated under the Programme to operations located outside the programme area does not exceed 20 % of the ERDF or ENI assistance at programme level;

(c) the obligations of the managing and audit authorities in relation to management, control and audit concerning the operation are fulfilled by the Programme authorities or they enter into agreements with authorities in the Member State or the ENI partner country in which the operation is implemented.

3. For operations concerning technical assistance, promotional activities and capacity-building, expenditure may be incurred outside the programme area provided that the conditions in points (a) and (c) of paragraph 2 are fulfilled.

4. In view of the specific objectives of ENI set out in Article 3(1) and (2), the ENI assistance shall not be spent in the part of the programme area comprising Union territory.

Article 30

Specific rules on eligibility for certain expenditure categories

1. Commission Delegated Regulation (EU) No 481/2014¹⁷shall apply.

__________________

¹⁷ Commission Delegated Regulation (EU) No 481/2014 of 4 March 2014 supplementing Regulation (EU) No 1299/2013 of the European Parliament and of the Council with regard to specific rules on eligibility of expenditure for cooperation programmes, OJ L 138, 13.5.2014, p.45.

2. However, by derogation to Article 5(5) to (8) of that Regulation, the following shall apply:

a) For operations concerning technical assistance or promotional activities and capacity-building, expenditure incurred outside the programme area shall be eligible, if incurred in accordance with the conditions in points a) and c) of Article 29(2).

b) With regard to other persons than those covered by points d and e), the managing authority may accept the costs of accommodation and meals taken in establishments located outside the programme area but within the Union as eligible for the ERDF contribution from budget Heading 1b, if incurred in accordance with Article 29(2). This shall also apply to local travel costs at the location of an event or an action outside the programme area but within the Union.

c) With regard to other persons than those covered by points d) and e), the managing authority may accept the costs of accommodation and meals taken in establishments located outside the programme area but in an ENI partner country as eligible for the ENI assistance, if incurred in accordance with Article 29(2) and (4). This shall also apply to local travel costs at the location of an event or an action outside the programme area but in an ENI partner country.

d) For the staff of beneficiaries located outside the programme area but within the Union, the managing authority may accept costs referred to in paragraph 1, including costs of travel to and from the location of an event or an action inside or outside the programme area, as eligible for the ERDF assistance, if incurred in accordance with Article 29(2).

e) For the staff of beneficiaries located outside the programme area but in an ENI partner country, the managing authority may accept costs referred to in paragraph 1, including costs of travel to and from the location of an event or an action inside or outside the programme area, as eligible for the ENI assistance, if incurred in accordance with Article 29(2) and (4).

f) For the staff of beneficiaries located inside the programme area the costs referred to in paragraph 1 of Article 5 of Commission Delegated Regulation (EU) No 481/2014, including costs of travel to and from location of an event or an action inside or outside the programme area, shall be considered eligible for the respective ERDF or ENI assistance in accordance with Article 29(1).

Article 31

Operations generating net revenue

1. With regard to operations which generate net revenue during their implementation, Article 65(8) CPR shall apply.

2. With regard to operations which generate net revenue after their completion, Article 61 CPR and the fourth subparagraph of Article 65(8) CPR shall apply.

In accordance with Articles 1 and 2 of Commission Delegated Regulation (EU) No 2015/1516¹⁸ a flat rate of 20 % is established for operations in the sector of research, development and innovation as referred to in point (a) of the first subparagraph.

__________________

¹⁸ Commission Delegated Regulation (EU) 2015/1516 of 10 June 2015 establishing, pursuant to Regulation (EU) No 1303/2013 of the European Parliament and of the Council, a flat rate for operations funded by the European Structural and Investment Funds in the Research, Development and Innovation sector, OJ L 239, 15.9.2015, p.65.

Articles 15 to 19 of Commission Delegated Regulation (EU) No 480/2014¹⁹ concerning the method for calculating the discounted net revenue of operations generating net revenue shall apply.

__________________

¹⁹ Commission Delegated Regulation (EU) No 480/2014 of 3 March 2014 supplementing Regulation (EU) No 1303/2013 of the European Parliament and of the Council laying down common provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund, the European Agricultural Fund for Rural Development and the European Maritime and Fisheries Fund and laying down general provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund and the European Maritime and Fisheries Fund, OJ L 138, 13.5.2014, p.5.

Article 32

Durability of operations

With regard to the durability of operations Article 71 CPR shall apply.

Section V

Procurement by beneficiaries from the ENI partner country

Article 33

Applicable procurement rules

1. For the award of service, supply and work contracts, by beneficiaries from the ENI partner country the procurement procedures shall follow:

a) the provisions in Articles 190 and 191 of Chapter 3 of Title IV of Part Two of the Financial Regulation;

b) the provisions of Articles 260 to 276 of Chapter 3 of Title II of Part Two of Delegated Regulation (EU) No 1268/2012²⁰.

__________________

²⁰ Commission Delegated Regulation (EU) No 1268/2012 of 29 October 2012 on the rules of application of Regulation (EU, Euratom) No 966/2012 of the European Parliament and of the Council on the financial rules applicable to the general budget of the Union, OJ L 362, 31.12.2012, p.1.

In addition the ENI partner country may opt to make use of the Practical Guide to Contract Procedures for EU External Actions (PRAG) supplementing the provisions under points a) and b) of the first subparagraph. The version of PRAG to be used shall be the one in force at the time of the initiation of the relevant procurement procedure.

2. Public procurement procedures with regard to the expenditure linked to the preparatory stage of an operation and launched by beneficiaries before the grant document referred to in Article 14(7) had been provided to the beneficiary shall also follow the provisions referred to in paragraph 1.

3. Public procurement procedures with regard to technical assistance financed from the ERDF or ENI assistance and implemented by the programme authorities located in the Member State shall follow the national public procurement procedures transposing EU Directives.

Article 34

Rules on nationality and origin

1. Participation in the award of procurement contracts, grants and other award procedures for actions financed under the Programme shall be open to all natural persons who are nationals of, and legal persons which are effectively established in the participating countries, other Member States, other ENI beneficiaries, contracting parties to the Agreement on the European Economic Area and partner countries covered by the Instrument for Pre-accession Assistance (hereafter referred to as ‘eligible countries′), and to International Organisations²¹.

__________________

²¹ International Organisations are international public-sector organisations set up by intergovernmental agreements, specialised agencies set up by such organisations and other non-profit organisations assimilated to international organisations by a Commission decision.

Legal persons may include civil society organisations, such as non-governmental non-profit organisations and independent political foundations, community based organisations and private sector non-profit agencies, institutions and organisations and networks thereof at local, national, regional and international level as long as they are capable of having legal rights and duties in accordance with the respective national laws.

The managing authority may allow the participation in call for proposals of entities without legal personality.

2. All supplies purchased under a procurement contract, or in accordance with a grant agreement, financed under ENI shall originate from an eligible country.

However, they may originate from any country when the amount of the supplies to be purchased is below the threshold for the use of the competitive negotiated procedure²². For the purposes of this Article, the term "origin" is defined in Article 23 and 24 of the Council Regulation (EEC) No°2913/92²³.

__________________

²² See point (b)(ii) of Article 267(1) of Commission Implementing Regulation (EU, Euratom) No 1268/2012: contracts with a value of less than EUR 100 000.

²³ Council Regulation (EEC) N°2913/92 of 12 October 1992 establishing the Community Customs Code and other Community legislation governing non-preferential origin, OJ L 302, 19 October 1992, p.1.

3. The rules under this Article do not apply to, and do not create nationality restrictions for natural persons employed or otherwise legally contracted by an eligible contractor or, where applicable, subcontractor.

4. In order to promote local capacities, markets and purchases, priority shall be given to local and regional contractors when the Financial Regulation provides for award on the basis of a single tender. In all other cases, participation of local and regional contractors shall be promoted in accordance with the relevant provisions of the Financial Regulation.

5. Eligibility as defined in this Article may be further restricted in the Special Conditions of this Financing Agreement with regard to the nationality, geographical location or nature of applicants, where such restrictions are required by the specific nature and the objectives of the action and where they are necessary for its effective implementation, in particular to participation in award procedures in case of cooperation actions.

6. Tenderers, applicants and candidates from non-eligible countries or, without prejudice to the second subparagraph of paragraph 2, goods from non-eligible origin may be accepted as eligible by the managing authority in case of urgency or of unavailability of products and services in the markets of the countries concerned, or in other duly substantiated cases where application of the eligibility rules would make the realisation of a project, programme or action impossible or exceedingly difficult.

7. Natural and legal persons who have been awarded contracts shall comply with applicable environmental legislation including multilateral environmental agreements, as well as internationally agreed core labour standards²⁴.

__________________

²⁴ The ILO core labour standards, conventions on freedom of association and collective bargaining, elimination of forced and compulsory labour, elimination of discrimination in respect of employment and occupation and the abolition of child labour.

Article 35

Intellectual property rights

1. Contracts concluded by beneficiaries located in the ENI partner country financed under this Financing Agreement shall ensure that the ENI partner country acquire all necessary intellectual property rights with regard to information technology, studies, drawings, plans, publicity and any other material made for planning, implementation, monitoring and evaluation purposes.

2. The ENI partner country shall guarantee that the managing authority, the Commission, or anybody or person authorised by the Commission, shall have access and the right to use such a material. The Commission will only use such material for its own purposes.

Section VI

Management, control and designation

Sub-section 1

Designation and functions of the programme authorities

Article 36

Designation of authorities

1. The participating countries in the Programme have designated, for the purposes of Article 123(1) CPR, a single managing authority; for the purpose of Article 123(2) CPR, a single certifying authority, and for the purpose of Article 123(4) CPR, a single audit authority, as set out in table 21 of section 5.1 of the Programme.

2. The managing authority is not responsible for carrying out the functions of the certifying authority.

The certifying authority shall receive the payments made by the Commission and shall, as a general rule, make payments to the lead beneficiary in accordance with Article 132 CPR.

3. The procedure for the designation of the managing authority and, where appropriate, of the certifying authority, set out in Article 124 CPR, shall be carried out by the Member State in which the authority is located.

Article 37

Functions of the managing authority

1. Without prejudice to paragraph 2 of this Article, the managing authority of the Programme shall carry out the functions laid down in Article 125 CPR and Article 23.

2. As the managing authority does not carry out verifications under point (a) of Article 125(4) CPR throughout the whole programme area, each Member State or each ENI partner country shall designate the body or person responsible for carrying out such verifications in relation to beneficiaries on its territory (the “controller(s)”), as set out in table 22 of section 5.1 of the Programme.

3. The managing authority shall satisfy itself that the expenditure of each beneficiary participating in an operation has been verified by a designated controller.

4. Each participating country shall ensure that the expenditure of a beneficiary can be verified within a period of three months of the submission of the documents by the beneficiary concerned.

5. Each participating country shall be responsible for verifications carried out on its territory.

6. Where the delivery of co-financed products or services can be verified only in respect of an entire operation, the verification shall be performed by the managing authority or by the controller of the Member State where the lead beneficiary is located.

Article 38

Joint Secretariat

The managing authority, after consultation with the Member States and any ENI partner country participating in the Programme, shall set up a joint secretariat, as set up in section 5.2 of the Programme.

Article 39

Functions of the certifying authority

The certifying authority of the Programme shall carry out the functions laid down in Article 126 CPR.

Article 40

Functions of the audit authority

1. The participating Member States and the ENI partner country may authorise the audit authority to carry out directly the functions provided for in Article 127 CPR in the whole of the territory covered by the Programme. They shall specify when the audit authority is to be accompanied by an auditor of a Member State or the ENI partner country.

2. Where the audit authority does not have the authorisation referred to in paragraph 1, it shall be assisted by a group of auditors composed of a representative from each participating Member State or from the ENI partner country and carrying out the functions provided for in Article 127 CPR, as listed in table 22 of section 5.1 of the Programme. Each Member State or the ENI partner country shall be responsible for audits carried out on its territory.

3. Each representative from a Member State or from the ENI partner country shall be responsible for providing the factual elements relating to expenditure on its territory that are required by the audit authority in order to perform its assessment.

4. The group of auditors shall be set up within three months of the decision approving the Programme.

It shall draw up its own rules of procedure and be chaired by the audit authority for the Programme.

5. The auditors shall be functionally independent of controllers who carry out verifications under Article 37.

Article 41 - Functions of the authorities of the ENI partner country

1. The authorities and bodies of the ENI partner country shall support the Member State in its responsibilities and cooperate loyally with the single programme authorities.

2. In accordance with its national law, the ENI partner country may authorise the audit authority to carry out directly the functions provided for in Article 127 CPR in the whole of the territory covered by the Programme. That authorization shall specify when the audit authority is to be accompanied by an auditor of the ENI partner country.

Where the audit authority does not have the authorisation referred to in the first subparagraph, it shall be assisted by a representative from the ENI partner country in carrying out the functions provided for in Article 127 CPR.

In case described in second subparagraph, the ENI partner country shall be responsible for audits carried out on its territory.

The representative from the ENI partner country shall ensure that audit work takes account of internationally accepted audit standards.

The representative from the ENI partner country shall be responsible for providing the factual elements relating to expenditure on its territory that are required by the audit authority in order to perform its assessment.

The representative from the ENI partner country shall be functionally independent of the controller/s who carry out verifications under Article 37.

Sub-section 2

Management and control

Article 42

General principles of management and control systems

1. In accordance with Article 122(1) CPR, the Member State shall ensure that the management and control systems for the Programme are set up in accordance with Articles 72, 73 and 74 CPR.

2. The Member State shall in particular ensure that no later than 31 December 2015 all exchanges of information between beneficiaries and a managing authority, a certifying authority, an audit authority and intermediate bodies can be carried out by means of electronic data exchange systems.

The systems referred to in the first subparagraph shall facilitate interoperability with national and Union frameworks and allow for the beneficiaries to submit all information referred to in the first subparagraph only once.

Articles 8 to 10 of Commission Implementing Regulation (EU) No 1011/2014 concerning the electronic exchange of information shall apply.

Article 43

Shared management and responsibilities

In accordance with the principle of shared management, the Member State, the ENI partner country and the Commission shall be responsible for the management and control of programmes in accordance with their respective responsibilities laid down in Regulation (EU) No 1303/2013, the Financial Regulation and the ETC Regulation.

Article 44

Responsibilities of the ENI partner country

The State Chancellery of the Government of the Republic of Moldova shall be responsible for co- ordinating the ENI partner country”s participation in the Programme.

Article 45

Commission powers and responsibilities

Article 75 CPR shall apply.

Article 46

Cooperation between the Commission and the audit authority

Article 128 CPR shall apply.

Article 47

Proportional control of the Programme

Article 148 CPR shall apply.

Section VII

Calculating basis and aid intensity

Article 48

Basis for calculating the ERDF or ENI assistance

Annex III to this Financing Agreement shall set out, for each fund (ERDF or ENI) and priority axis, whether the co-financing rate for the priority axis and/or the fund is to be applied to:

(a) total eligible expenditure, including public and private expenditure; or

(b) eligible public expenditure.

Article 49

Aid intensity

The Union co-financing rate at the level of each priority axis of the Programme shall not be less than 20% and no higher than 85% of the eligible expenditure.

However, the part of the priority axis for Technical Assistance supported by ENI shall be co-financed at 100%.

The ENI partner country shall respect the mininum rate of its contribution specified in Annexes I and III. In case of contributions from both the ENI partner country and the Union, the ENI partner country contribution shall be made available at the same time as the corresponding contribution from the Union.

Section VIII

Financial management, decommitment, examination and acceptance

of accounts, closure and financial corrections

Sub-section 1

Commitments and payments

Article 50

Budget commitments

1. With regard to the budget commitments of the ERDF assistance Article 76 CPR shall apply.

With regard to the ERDF assistance the decision of the Commission adopting the Programme shall constitute a financing decision within the meaning of Article 84 of the Financial Regulation and once notified to the Member State concerned, a legal commitment within the meaning of that Regulation.

2. With regard to the budget commitments of the ENI assistance Article 56 of the Financial Regulation shall apply.

With regard to the ENI assistance in favour of Moldova Commission Implementing Decision C(2015) 7150 constitutes a financing decision within the meaning of Article 84 of the Financial Regulation.

Article 51

Common rules for payments

With regard to common rules for payments Article 77 CPR shall apply.

In accordance with Article 27(1) of the ETC Regulation, the ERDF or ENI assistance to the Programme shall be paid into a single account with no national subaccounts.

In accordance with Article 21(2) of the ETC Regulation the certifying authority shall receive the payments made by the Commission.

In accordance with Article 129 CPR the Member State shall ensure that by the closure of the Programme, the amount of public expenditure paid to beneficiaries is at least equal to the contribution from the ERDF or ENI assistance paid by the Commission to the Member State and to the ENI partner country.

Article 52

Common rules for calculating interim payments and payment of the final balance

With regard to calculating interim payments and payment of the final balance concerning the ERDF assistance Articles 78 and 130 CPR shall apply.

Article 53

Payment applications

1. With regard to payment applications Articles 79(2) and 131 CPR shall apply.

2. Payment applications shall be submitted in accordance with the model set out in Article 6 and Annex VI of Commission implementing Regulation (EU) No 1011/2014.

Article 54

Deadlines for presentation of interim payment applications and for their payment

Article 135 CPR shall apply.

Article 55

Payment to beneficiaries

1. In accordance with Article 21(2) of the ETC Regulation the certifying authority shall, as a general rule, make payments to the lead beneficiary in accordance with paragraphs 2 and 3.

2. Subject to the availability of funding from pre-financing and interim payments, the managing authority shall ensure that a beneficiary receives the total amount of eligible public expenditure due in full and no later than 90 days from the date of submission of the payment claim by the beneficiary.

No amount shall be deducted or withheld and no specific charge or other charge with equivalent effect shall be levied that would reduce amounts due to beneficiaries.

3. In accordance with Article 132(2) CPR the payment deadline referred to in paragraph 2 may be interrupted by the managing authority in either of the following duly justified cases:

a) the amount of the payment claim is not due or the appropriate supporting documents, including the documents necessary for management verifications under point (a) of the first subparagraph of Article 125(4) CPR, have not been provided;

b) an investigation has been initiated in relation to a possible irregularity affecting the expenditure concerned.

The beneficiary concerned shall be informed in writing of the interruption and the reasons for it.

Article 56

Use of the euro

1. Amounts set out in programmes submitted by Member States, forecasts of expenditure, statements of expenditure, payment applications, accounts and expenditure mentioned in the annual and final implementation reports shall be denominated in euro.

2. Member States which have not adopted the euro as their currency on the date of an application for payment shall convert the amounts of expenditure incurred in national currency into euro.

When the euro becomes the currency of a Member State, the conversion procedure set out in the first subparagraph shall continue to apply to all expenditure recorded in the accounts by the certifying authority before the date of entry into force of the fixed conversion rate between the national currency and the euro.

3. Expenditure incurred in a currency other than the euro shall be converted into euro by the beneficiaries using the monthly accounting exchange rate of the Commission in the month during which that expenditure was either:

a) incurred;

b) submitted for verification to the managing authority or the controller in accordance with Article 42(3); or

c) reported to the lead beneficiary.

The method chosen for this Programme shall be set out in the Programme and shall be applicable to all beneficiaries.

The conversion shall be verified by the managing authority or by the controller in the Member State or in the ENI partner country in which the beneficiary is located.

Article 57

Pre-financing

1. In 2017 the Managing Authority may request, by 30 October at the latest, as pre-financing the transfer of up to 10% of the ENI contribution.

2. In 2018 and 2019, the Managing Authority may request, by 30 October at the latest, the transfer of all or part of the funds already committed, as additional pre-financing, up to a maximum of a total pre-financing of 80%. In support of its request, the Managing Authority shall submit an interim financial report showing that the expenditure actually incurred or likely to be incurred before the end of the financial year exceeds the amount of pre-financing already paid. Such subsequent transfers shall constitute additional pre-financing.

3. The amounts paid as pre-financing shall be totally cleared from the Commission accounts not later than when the ENI support to the Programme is closed in accordance with Article 60(1) and (2).

4. The Commission shall proceed with the payment of all or part of the requested pre-financing no later than 60 days after the date on which the payment request is registered with the Commission.

Article 58

Interruption of the payment deadline and suspension of payments

5. Concerning the interruption of payments by the Commission Article 83 CPR shall apply.

6. Concerning the suspension of payments by the Commission Article 142 CPR shall apply.

Sub-section 2: Decommitment

Article 59

Principles

1. The Programme shall be submitted to a decommitment procedure established on the basis that amounts linked to a commitment which are not covered by pre-financing or by a payment application within a defined period, including any payment application for which all or part is subject to an interruption of the payment deadline or a suspension of payments, shall be decommitted.

2. The commitment related to the last year of the period shall be decommitted in accordance with the rules to be followed for the closure of the Programme.

3. The part of commitments still open shall be decommitted if any of the documents required for the closure have not been submitted to the Commission by the deadlines established in Article 60.

Article 60

Deadline for decommitment

1. With regard to the ERDF assistance Article 136 CPR shall apply.

2. With regard to the ENI assistance, the Commission shall automatically de-commit any portion of a budgetary commitment for a programme that, within six months after the deadline for the implementation of actions, which is 48 months from the date of entry into force of this Financing Agreement, has not been used for the purpose of pre-financing or making interim payments or for which the certifying authority has not presented any certified statement of expenditure or any payment request.

3. That part of commitments of the ENI assistance still open on 31 December 2022 shall be decommitted if any of the documents required under Article 138 CPR has not been submitted to the Commission by 15 February 2023. The two dates set in the first sentence shall be extended by the same number of months in case should the Commission extend the 48 months referred to in paragraph 2, but not beyond 15 February 2025.

Article 61

Exceptions to decommitment

Article 87 CPR shall apply.

Article 62

Procedure

1. The Commission shall inform the Member State, the ENI partner country and the managing authority in good time whenever there is a risk of application of the decommitment rule under Article 59.

2. On the basis of the information it has received as of 31 January, the Commission shall inform the Member State, the ENI partner country and the managing authority of the amount of the decommitment resulting from that information.

3. The Member State shall have two months to agree to the amount to be decommitted or to submit its observations.

4. With regard to the decommitment of ERDF assistance, Article 88(4) and (5) CPR shall apply.

5. With regard to the decommitment of ENI assistance, by 30 June, the Member State shall submit to the Commission a revised Annex III to this Financing Agreement reflecting, for the financial year concerned, the reduced amount of support over one or more priorities of the Programme. Failing such submission, the Commission shall revise Annex III to this Financing Agreement by reducing the ENI assistance for the financial year concerned. That reduction shall be allocated to each priority proportionately.

Sub-section 3

Accounts

Article 63

Preparation, submission, examination and acceptance of the accounts

1. With regard to the preparation, examination and acceptance of accounts Articles 84, 137 to 139 and 141(2) CPR shall apply.

2. The accounts shall be drafted in accordance with Article 7 and Annex VII of Commission Implementing Regulation (EU) No 1011/2014.

3. In accordance with Article 139(10) CPR the Member State or the ENI partner country may replace irregular amounts which are detected after the submission of the accounts by making the corresponding adjustments in the accounts for the accounting year in which the irregularity is detected, without prejudice to Articles 73 and 74 CPR.

4. In accordance with Article 141(1) CPR, in addition to the documents referred to in Article 138 CPR, for the final accounting year from 1 July 2023 to 30 June 2024, the managing authority shall submit a final implementation report for the Programme.

Article 64

Availability of documents

Concerning the obligations of the managing authority to make documents available, the provisions of Article 140 CPR shall apply.

Sub-section 4

Financial corrections and recoveries by the participating countries

Article 65

Responsibilities of the participating countries

1. The participating countries shall prevent, detect and correct irregularities and shall recover amounts unduly paid, together with any interest on late payments.

2. The participating countries shall in the first instance be responsible for investigating irregularities and for making the financial corrections required and pursuing recoveries. In the case of a systemic irregularity, the participating country shall extend its investigation to cover all operations potentially affected.

3. The participating countries shall make the financial corrections required in connection with individual or systemic irregularities detected in operations or in the Programme. Financial corrections shall consist of cancelling all or part of the public contribution to an operation or in the Programme. The participating countries shall take into account the nature and gravity of the irregularities and the financial loss to the ERDF or ENI assistance and shall apply a proportionate correction. Financial corrections shall be recorded in the accounts for the accounting year in which the cancellation is decided.

4. The contribution from the ERDF or ENI assistance cancelled in accordance with paragraph 3 may be reused by the participating countries within the Programme concerned, subject to paragraph 5.

5. The contribution cancelled in accordance with paragraph 3 may not be reused for any operation that was the subject of the correction or, where a financial correction is made for a systemic irregularity, for any operation affected by the systemic irregularity.

Article 66

Notification of irregularities

1. Irregularities shall be notified to the Commission in accordance with the first, second and third subparagraph of Article 122(2) CPR.

2. Commission Delegated Regulation (EU) No 2015/1970²⁵ laying down additional detailed rules on the criteria for determining the cases of irregularity to be reported and the data to be provided shall apply.

__________________

²⁵ Commission Delegated Regulation (EU) 2015/1970 of 8 July 2015 supplementing Regulation (EU) No 1303/2013 of the European Parliament and of the Council with specific provisions on the reporting of irregularities concerning the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund, and the European Maritime and Fisheries Fund, OJ L 293, 10.11.2015, p.1.

In accordance with Article 3(4) of Delegated Regulation (EU) No 2015/1970 irregularities shall be reported by the Member State or the ENI partner country in which the expenditure is paid out by the beneficiary in implementing the operation. The Member State or the ENI partner country shall inform the managing authority, the certifying authority for the programme, the audit authority as well as the national controller as referred to in Article 37(2) and its representative in the group of auditors as referred to in the second subparagraph of Article 40(1).

3. Commission implementing Regulation (EU) No 2015/1974²⁶ setting out the frequency and the format of the reporting of irregularities shall apply.

__________________

²⁶ Commission Implementing Regulation (EU) 2015/1974 of 8 July 2015 setting out the frequency and the format of the reporting of irregularities concerning the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund and the European Maritime and Fisheries Fund, under Regulation (EU) No 1303/2013 of the European Parliament and of the Council, OJ L 293, 10.11.2015, p.20.

Article 67

Recoveries

1. In accordance with Article 27(2) of the ETC Regulation the managing authority shall ensure that any amount paid as a result of an irregularity is recovered from the lead or sole beneficiary. Beneficiaries shall repay to the lead beneficiary any amounts unduly paid.

2. In accordance with Article 27(3) of the ETC Regulation, if the lead beneficiary does not succeed in securing repayment from other beneficiaries or if the managing authority does not succeed in securing repayment from the lead or sole beneficiary, the participating country on whose territory the beneficiary concerned is located or, in the case of an EGTC, is registered shall reimburse the managing authority any amounts unduly paid to that beneficiary. The managing authority shall be responsible for reimbursing the amounts concerned to the general budget of the Union, in accordance with the apportionment of liabilities among the participating countries as laid down in the Programme.

3. In accordance with the second sentence of the fourth subparagraph of Article 122(2) CPR the participating countries may decide not to recover an amount unduly paid if the amount to be recovered from the beneficiary, not including interest, does not exceed EUR 250 in contribution from the ERDF or ENI assistance.

4. Commission Delegated Regulation (EU) No 2016/568²⁷ laying down additional detailed rules on the conditions and procedures to be applied to determine whether amounts which are irrecoverable shall be reimbursed shall apply.

__________________

²⁷ Commission Delegated Regulation (EU) No 2016/568 29 January 2016 supplementing Regulation (EU) No 1303/2013 of the European Parliament and of the Council with regard to the conditions and procedures to determine whether amounts which are irrecoverable shall be reimbursed by Member States concerning the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund, and the European Maritime and Fisheries Fund, OJ L 97, 13 April 2016, p.1.

5. The ENI partner Country commits itself to cooperate fully with the Managing Authority, the Audit Authority and the Commission and support them in the recovery process. Without prejudice to the responsibility of the Managing Authority to recover from any beneficiary the funds unduly paid, the Commission may proceed to the recoveries on behalf of the Managing Authority by any means, including by offsetting and by forced recovery before the competent courts, in case the latter was not able to recover unduly paid funds.

Sub-section 5

Financial corrections by the Commission

Article 68

Scope, criteria and procedure

1. In accordance with Article 85(1), (2) and (3) CPR the Commission shall make financial corrections by cancelling all or part of the ERDF or ENI assistance to the Programme and effecting recovery from the Member State and the ENI partner country in order to exclude from Union financing expenditure which is in breach of applicable law.

2. In accordance with Article 85(4) CPR with regard to the criteria for financial corrections the provisions of Article 144(1) to (5) CPR shall apply.

3. Articles 30 and 31 of Commission Delegated Regulation (EU) No 480/2014 concerning financial corrections by the Commission in relation to systems deficiencies shall apply.

4. With regard to the procedure the provisions of Article 145(1) to (7) CPR shall apply.

5. With regard to repayments the provisions of Article 147 CPR shall apply

Article 69

Obligations of the participating countries

In accordance with Article 146 CPR a financial correction by the Commission shall not prejudice the participating countries′ obligation to pursue recoveries under Article 67(2) and Member States to recover State aid within the meaning of Article 107(1) TFEU and under Article 14 of Council Regulation (EC) No 659/1999²⁸.

__________________

²⁸ Council Regulation (EC) No 659/1999 of 22 March 1999 laying down detailed rules for the application of Article 93 of the EC Treaty, OJ L 83, 27.3.1999, p.1.

Section IX

Discontinuation and implementing problems

Article 70

Failure to sign this Financing agreement

Where the ENI partner country has not concluded this Financing Agreement by the end of the year following the year of the adoption of the financing decision referred to in Article 50, the Commission may propose to the MC an amendment of the Programme with a view to discontinue the participation of the ENI partner country in the Programme in accordance with the procedure set out in Article 10(4).

Article 71(2) to (4) shall apply mutatis mutandis.

Article 71

Implementation problems

1. Where that part of ERDF or ENI assistance of the Programme with regard to a beneficiary in the ENI partner country cannot be implemented owing to problems arising in relations between participating countries and in other duly justified cases, the Commission may propose to the MC an amendment of the Programme with a view to discontinue the participation of the ENI partner country in the Programme before the expiry date of the period of execution in accordance with the procedure set out in Article 10(4).

2. Where the participation of the ENI partner country in the Programme is discontinued, the managing authority shall transmit the final report within six months following the Commission”s decision. After clearing the previous pre-financing payments, the Commission shall pay the final balance or, where appropriate, issue the recovery order. The Commission shall also decommit the balance of commitments.

3. That part of ERDF or ENI assistance with regard to a beneficiary in the ENI partner country already subject to a grant document without any condition pursuant to the second subparagraph of Article 12(7) shall be repaid to the managing authority unless it has been paid out in respect of contractual obligations of the beneficiary contracted before the Commission discontinuation decision.

4. That part of ERDF or ENI assistance with regard to a beneficiary in a Member State already subject to a grant document shall remain available for its normal lifetime but may be used only for activities which take place exclusively in the Member State concerned and contracted before the Commission discontinuation decision.

5. As an alternative, it may be decided to reduce the Programme”s allocation with regard to the participation of the ENI partner country to the programme scope in accordance with the procedure set out in Article 10(4).

Section X

Final Provisions

Article 72

Consultation between the participating countries and the Commission

(1) The ENI partner country and the Commission shall consult each other before entering into any dispute relating to the implementation of this Financing Agreement further pursuant to Article 76 of these General Conditions or any dispute relating to the interpretation of this Financing Agreement which cannot be solved in accordance with Article 3 of the Special Conditions.

(2) Where the Commission becomes aware of problems in carrying out procedures relating to the implementation of this Financing Agreement with regard to the ENI partner country, it shall establish all necessary contacts with the ENI partner country to remedy the situation and take any steps that are necessary.

(3) The consultation may lead to an amendment, suspension or termination of this Financing Agreement.

(4) The Commission and the ENI partner country shall keep the Member State informed about any consultations or contacts under paragraphs 1 and 2.

(5) The Commission shall consult the Member State before a measure listed in paragraph 3 is taken.

Article 73 - Amendment of this Financing Agreement

(1) Without prejudice of paragraph 6, this Financing Agreement is amended as set out in paragraphs 2 to 5.

(2) Any amendment of this Financing Agreement shall be made in writing.

(3) If one of the participating countries requests an amendment, the request shall be submitted to the Commission at least six months before the amendment is intended to enter into force.

(4) In case the Commission becomes aware of a conflict between, on the one hand, the provisions of this Financing Agreement and, on the other hand, the basic acts listed in Article 1 of the Special Conditions, the Commission shall propose the necessary alignment of this Financing Agreement with the provisions of the basic acts.

In case of an amendment to a basic act, the Commission shall propose the necessary alignment of this Financing Agreement with the amended provisions of the basic acts within two months of the entry into force thereof.

(5) Amendments to Implementing Regulation (EU) No 2015/207 as regards different models do not require amendments to this Financing Agreement. The ENI partner country shall be informed in writing about any such amendment and its entry into force.

(6) The managing authority shall notify the Commission in writing any decision amending [Annex [V]] [the specific document referred to in Article 8 of the Special Conditions] within one month of the date of that amending decision. The amending decision shall specify the date of its entry into force. The Commission will acknowledge receipt of that notification in writing.

At the occasion of an amendment of this Financing Agreement in accordance with paragraphs 2 to 5, [Annex [V]] [the reference to the specific document referred to in Article 8 of the Special Conditions] shall be replaced by the most recent version notified to the Commission.

Article 74

Suspension of this Financing Agreement

(1) This Financing Agreement may be suspended in the following cases:

(a) if the ENI partner country breaches an obligation under this Financing Agreement;

(b) if the ENI partner country does not meet requirements for entrusting budget implementation tasks;

(c) if the Association Agreement between the European Union and the ENI partner country is suspended;

(d) if the ENI partner country breaches an obligation relating to respect for human rights, democratic principles and the rule of law and in serious cases of corruption.

(2) This Financing Agreement may be suspended in cases of force majeure, as defined below.

“Force majeure” shall mean any unforeseeable and exceptional situation or event beyond the parties” control which prevents either of them from fulfilling any of their obligations, not attributable to error or negligence on their part (or the part of their contractors, agents or employees) and proves insurmountable in spite of all due diligence. Defects in equipment or material or delays in making them available, labour disputes, strikes or financial difficulties cannot be invoked as force majeure. A party shall not be held in breach of its obligations if it is prevented from fulfilling them by a case of force majeure of which the other party is duly informed. A party faced with force majeure shall inform the other party/parties without delay, stating the nature, probable duration and foreseeable effects of the problem, and take any measure to minimise possible damage. If force majeure impacts only part of the Programme, the suspension of this Financing Agreement can be partial.

Neither of the Parties shall be held liable for breach of its obligations under this Financing Agreement if it is prevented from fulfilling them by force majeure, provided it takes measures to minimise any possible damage.

(3) The Commission may suspend this Financing Agreement without prior notice.

(4) The Commission may take any appropriate precautionary measure before suspension takes place.

(5) When the suspension is notified, the consequences for the on-going or to be signed procurement and grant contracts, and delegation agreements shall be indicated.

(6) A suspension of this Financing Agreement is without prejudice to the interruption of payments in accordance with Article 58 and to the termination of this Financing Agreement by the Commission in accordance with Article 75.

(7) The Parties shall resume the implementation of this Financing Agreement once the conditions allow with the prior written approval of the Commission. This is without prejudice to any amendments of this Financing Agreement which may be necessary to adapt the Programme to the new implementing conditions, including, if possible, the extension of the eligibility period, or the termination of this Financing Agreement in accordance with Article 75.

Article 75

Termination of this Financing Agreement

(1) If the issues which led to the suspension of this Financing Agreement have not been resolved within a maximum period of 180 days, either party may terminate this Financing Agreement at 30 days” notice.

(2) This Financing Agreement shall be automatically terminated, if within the period of two years of its signature:

(a) it has not given rise to any payment;

(b) no implementing contract or delegation agreement has been signed.

(3) When the termination is notified, the consequences for the on-going procurement and grant contracts, delegation agreements and such contracts or grants, and delegation agreements to be signed shall be indicated.

(4) The termination of this Financing Agreement shall not preclude the possibility of the Commission to make financial corrections in accordance with Article 68.

Article 76

Dispute settlement arrangements

(1) Any dispute concerning this Financing Agreement which cannot be settled within a six-month period by the consultations between the parties provided for in Article 72 should be submitted to the jurisdiction of the European Court of Justice. If an ENI partner country does not accept such a jurisdiction, and only in this case, the dispute shall be submitted to an arbitration procedure.

(2) In case of arbitration, the parties shall designate a common arbitrator within 30 days of the request for arbitration. Failing that, each party shall designate its own arbitrator: Then, the two arbitrators shall in their turn designate a third arbitrator within 30 days. Unless the arbitrators decide otherwise, the procedure laid down in the Permanent Court of Arbitration Optional Rules for Arbitration Involving International Organisations and States shall apply. The arbitrators” decisions shall be taken by a majority within a period of three months.

(3) Each party shall be bound to take the measures necessary for the application of the arbitrators” decision.