Acord din 24.07.2019 de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană privind susţinerea economică incluziva a regiunilor focale ale Republicii Moldova

ACORD BILATERAL

A C O R D

 de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană privind

susţinerea economică incluziva a regiunilor focale ale Republicii Moldova

Bruxelles, 24 iulie 2019

 (în vigoare 24.07.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 296-301 art.1581 din 27.09.2019

* * *

Intrat în vigoare: 24.07.2019

Ordinul MAEIE nr.136-t-08 din 29.08.2019

ACORD DE FINANŢARE

CONDIŢII SPECIALE

Comisia Europeană, denumită în continuare “Comisia”, care acţionează în numele Uniunii Europene, denumită în continuare “UE”,

pe de o parte şi

Guvernul Republicii Moldova, denumit în continuare “Partener”,

din cealaltă parte,

au convenit după cum urmează:

Articolul 1 - Natura acţiunii

1.1. UE este de acord să finanţeze şi Partenerul este de acord să accepte finanţarea următoarei acţiuni:

Titlu: Abilitarea economică incluzivă a regiunilor focale din Republica Moldova Număr de decizie CRIS: ENI / 2018 / 041-300

Această acţiune este finanţată din bugetul UE în baza următorului act de bază:

Instrumentul european de vecinătate.

1.2. Costul total estimat al acestei acţiuni este de 23 500 000 EUR, iar contribuţia maximă a UE la această acţiune este stabilită la 23 000 000 EUR.

Partenerul nu va cofinanţa acţiunea.

Acţiunea este cofinanţată în cofinanţare comună prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Defalcarea acestei contribuţii financiare este prezentată în anexa I (Dispoziţii tehnice şi administrative).

Articolul 2 - Perioada de implementare

2.1. Perioada de execuţie a prezentului acord de finanţare, astfel cum este definit la articolul 15 din anexa II (Condiţii generale), începe la intrarea în vigoare a prezentului acord de finanţare şi se încheie cu 96 de luni după această dată.

2.2. Durata perioadei de implementare operaţională este fixată la 72 de luni.

2.3. Durata perioadei de închidere este fixată la 24 de luni.

Articolul 3 - Adrese

Toate comunicările referitoare la punerea în aplicare a prezentului acord de finanţare se fac în scris, se referă în mod expres la această acţiune, astfel cum este identificat la articolul 1.1 din prezentele condiţii speciale şi se trimit la următoarele adrese:

a) pentru Comisie

Domnule Peter MICHALKO

Şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova

12, strada Kogălniceanu

MD-2001 Chişinău

Republica Moldova

b) pentru partener

Doamna Maia SANDU

Prim-ministru al Republicii Moldova

1, Piaţa Marii Adunări Naţionale

MD-2001 Chişinău

Republica Moldova

Articolul 4 - Persoana de contact OLAF

Punctul de contact al partenerului care are competenţele corespunzătoare de a coopera direct cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) pentru a facilita activităţile operaţionale ale OLAF este:

Dl Valeriu CUPCEA,

Şeful Direcţiei de cooperare internaţională,

Centrul Naţional Anticorupţie,

198, bulevardul Ştefan cel Mare, MD-2004, Chişinău, Republica Moldova

Tel:+373 22 257 351 Mobil: +373 797 43 505

E-mail: valeriu.cupcea@cna,md

Articolul 5 - Anexe

5.1. Acest Acord de finanţare este format din:

(a) aceste condiţii speciale:

(b) Anexa I: Dispoziţii tehnice şi administrative, care detaliază obiectivele, rezultatele preconizate, activităţile, descrierea sarcinilor de execuţie bugetară încredinţate şi bugetul prezentei acţiuni;

(c) Anexa II: Condiţii generale;

(d) Anexa III: Model de raportare - nu se aplică şi nu este inclus în prezentul acord de finanţare.

(e) Anexa IV: Modelul declaraţiei de gestionare - nu se aplică şi nu este inclus în prezentul acord de finanţare.

5.2. În cazul unui conflict între, pe de o parte, dispoziţiile anexelor şi, pe de altă parte, dispoziţiile prezentelor condiţii speciale, acestea din urmă primează. În cazul unui conflict între, pe de o parte, prevederile anexei I (Dispoziţii tehnice şi administrative) şi, pe de altă parte, dispoziţiile din anexa II (Condiţii generale), acestea din urmă primează.

Articolul 6 - Intrare în vigoare

Prezentul acord de finanţare intră în vigoare la data la care este semnat de ultima parte.

Realizat în două exemplare originale, o copie fiind înmânată Comisiei şi una partenerului.

ANEXA 1

din Decizia Comisiei de Implementare privind

Programul Anual de acţiune 2018

pentru Republica Moldova

Plan de Acţiune pentru

"Abilitarea economică incluzivă a regiunilor prioritare din Republica Moldova"

1. CONTEXT

1.1 Domeniul/ţara/contextul regional/tematica

Moldova este o ţară cu venituri medii inferioare, cu o populaţie de 3,55 milioane (estimată în 2017)⁶. Populaţia este formată uniform din bărbaţi (48,1%) şi femei (51,9%). În anul 2017, Biroul Naţional de Statistică (BNS) a estimat că 42,7% din populaţie locuieşte în mediul urban şi 57,3% locuieşte în zonele rurale. Moldova ocupă locul 107 din 188 de ţări conform Indicelui Dezvoltării Umane (HD1-0.699). Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează că PIB-ul real a crescut semnificativ în 2017 (+4,5%) şi se preconizează că va creşte cu 3,7% în 2018. Moldova rămâne cea mai săracă ţară din Europa, cu un PIB pe cap de locuitor de 2,311 USD rezultatele recensământului⁷. În anul 2014, 56,32% din PIB⁸ s-a generat la Chişinău. Sectorul privat reprezintă 56,6% din PIB.

Creşterea economică durabilă şi reformele sistemului de protecţie socială au contribuit la reducerea sărăciei, dar în 2014⁹ s-a estimat că aproximativ 11,4% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei absolute. Salariul mediu lunar în 2017 a fost estimat la 228 EURO. Sărăcia absolută şi relativă este deosebit de gravă în rândul populaţiei rurale, în special se referă la persoanele în etate care trăiesc singure şi la gospodăriile mai mari (5+) în zonele urbane. Deşi există o diferenţă mică între bărbaţi şi femei în majoritatea indicatorilor, există o discrepanţă semnificativă în cota venitului naţional brut¹⁰ (diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi este de 14%). Moldova a obţinut 1.010 puncte pe Indicele de Dezvoltare de Gen şi 0.248 (pe locul 50) pe Indicele de Inegalitate de Gen.

Economia este dominată de sectorul serviciilor (63,2% din PIB la sfârşitul anului 2015) şi sectorul de producţie (20,7% din PIB). Agricultura reprezintă 16,1% din PIB, iar 27,5% din populaţia activă a forţei de muncă continuă să îşi ducă traiul din agricultura primară¹¹ (45,3% femei). Există un dezechilibru comercial semnificativ (-2387 milioane USD estimat la sfârşitul anului 2017). FMI estimează că, la sfârşitul anului 2017, remitenţele au scăzut cu 22% începând cu 2014. Deficitul fiscal a fost de 3,1% în 2017. Există temeri că nivelul datoriei externe poate creşte la niveluri nesustenabile. Datoria externă totală se estimează acum la 86% din PIB, iar datoria externă publică şi publică garantată este în prezent de 40,5% din PIB. Inflaţia a rămas constantă în perioada 2012-2014 (4,6% - 4,7%), a crescut la 9,6% în 2015, dar a scăzut apoi la 6,5% la finele anului 2017.

Rata oficială a şomajului la sfârşitul trimestrului 4 din 2017 a fost de 3,3%¹². Cu toate acestea, acest fapt ascunde nivelul ridicat de şomaj şi ocupare a forţei de muncă în economia informală. Moldova are una dintre cele mai scăzute rate de activitate: BNS raportează că 39% femei şi 43% bărbaţi din populaţie sunt activi din punct de vedere economic (1,273,000 persoane); diferenţele de gen în ceea ce priveşte activitatea, ratele de ocupare şi şomajul sunt restrînse. Femeile sunt cele mai active în prelucrarea produselor alimentare şi textile/îmbrăcăminte, în timp ce bărbaţii sunt mai cel mai des angajaţi în domeniul tehnic, metale şi substanţe chimice. 33,7% din populaţie activează în agricultură, 49.2% servicii, iar restul (17,1%) în industria de prelucrare şi construcţii. În medie, femeile câştigă cu 14,5% mai puţin pe lună decât bărbaţii.

__________________________

⁶ Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova (www.statistica.md). Cifra este considerata a 11 supraestimată, populaţia reală ar fi în jur de 2.8 milioane

⁷ Banca Mondială, Actualizare economică pentru Moldova, mai 2017  http://vvww.worldbank.org/ro/country/moldova/brief/moldova-economic-update

⁸ Proiect finanţat de ENP1 privind statisticile regionale

⁹ Aceasta este ultima dată pentru care există date fiabile privind sărăcia.

¹⁰ Numărul femeilor antreprenor în mediul rural este semnificativ mai mic decât în mediul urban (14,9% faţă de 27,5%). Femeile din mediul rural au tendinţa de a avea mai mulţi copii şi, datorită lipsei unor servicii sociale suficiente, trebuie să recurgă la munca cu normă redusă în economia informală sau în munca de îngrijire neremunerată.

¹¹ Numărul total al persoanelor angajate oficial, care îşi derivă veniturile primare din agricultură şi silvicultură, este de 390,500 di care 167,400 erau femei la sfârşitul anului 2017.

¹² Biroul National de Statistica a raportat ca procentul șomerilor la sfîrșitul anului 2017 a fost de 3,3% din populația activa a forței de munca

Salariile scăzute şi numărul redus de locuri de muncă din oraşele mici şi din zonele rurale au simulat migraţia internă din regiuni spre municipiul Chişinău (aproximativ 6.2% pe an) şi migraţia externă (aproximativ 2 500 de persoane părăsesc definitiv Moldova în fiecare an). Regiunile de Dezvoltare¹³ pierd anual între 2.2% şi 2.5% din populaţia lor. Cele două regiuni focale au în prezent populaţii de 105,324 (Cahul), dintre care 27.3% trăiesc în mediul urban, 51.6% sunt femei şi 101,064 (Ungheni), 32.5% trăiesc în zonele rurale şi 52% sunt femei.

După cum prevede Strategia Comună de Cooperare pentru Dezvoltare¹⁴, condiţiile de viaţă în oraşe şi zonele rurale rămân o problemă esenţială, şi în Moldova creşte tot mai mult necesitatea de noi instrumente de stimulare a dezvoltării socio-economice, care să combine expansiunea economică cu incluziunea socială şi coeziunea. Există o nevoie stringentă de a spori oportunităţile de angajare atractive pentru femei şi tineri, pentru a găsi locuri de muncă ia nivel local. Transformarea socială şi economică a oraşelor mici şi a zonelor rurale este, de asemenea, necesară pentru a stimula încrederea între cetăţeni, funcţionarii locali ai statului, pentru a restabili perspectivele pe viitor şi a atrage potenţiali investitori locali şi internaţionali.

Prin urmare, scopul principal al acestei acţiuni este de a acorda suport zonelor centrale din cadrul Regiunilor de Dezvoltare existente, care au fost identificate ca puncte de creştere potenţială şi care deţin deja strategii locale de dezvoltare socio-economică orientate spre restabilirea centrului urban şi a zonelor înconjurătoare.

______________________

¹³ Biroul Naţional de Statistică a raportat că procentul şomerilor la sfârşitul anului 2017 a fost de 3,3% din populaţia activă a forţei de muncă (4,0% din bărbaţi şi 2.7% din populaţia activă a femeilor active).

¹⁴ Potrivit Legii privind dezvoltarea regională, există şase regiuni de dezvoltare: DR Nord, Centrul DR, DR Sud, DR Chişinău DR, A RJ Gagauzia DR şi Transnistria DR

1.1.1 Evaluarea Politicilor Publice şi Cadrul Politicilor UE

La începutul anului 2002, Guvernul, cu asistenţă financiară din partea UE, şi-a lansat primele tentative în elaborarea unei politici de dezvoltare regională. În anul 2006 a fost adoptată Legea cu privire la Dezvoltarea Regională¹⁵, care a definit principiile, priorităţile şi structurile de implementare a politicii regionale în Republica Moldova. Legea stabileşte ca obiective (i) o dezvoltare socio-economică şi durabilă echilibrată în întreaga ţară; (ii) reducerea dezechilibrului dezvoltării socio-economice interregionale şi intraregionale; (iii) consolidarea oportunităţilor financiare, a resurselor instituţionale şi umane pentru dezvoltarea socio-economică a regiunilor; şi (iv) suport în activităţile autorităţilor locale şi a comunităţilor locale pentru dezvoltarea socio-economică a aşezărilor şi coordonarea interacţiunii acestora cu strategiile naţionale şi regionale, şi programele de dezvoltare. Au fost identificate şase regiuni de dezvoltare: Nord, Sud, Centrul, UTA Găgăuzia, Chişinău şi Transnistria.

A fost creat şi un Fond Naţional de Dezvoltare Regională, acesta alocă aproximativ 10 milioane EURO anual. În 2017, Fondul a lansat finanţarea a 62 de proiecte¹⁶ care urmează să fie implementate de autorităţile locale. Eforturile de până în prezent s-au concentrat asupra unui număr limitat de sectoare, în special asupra investiţiilor în aprovizionarea cu apă şi tratarea apelor uzate, drumuri şi eficienţa energetică. Mai puţin s-a focusat pe dezvoltarea afacerilor, crearea de locuri de muncă şi incluziunea socială. Din cele 62 de proiecte, doar 17 au vizat dezvoltarea afacerilor şi turismului.

______________________

¹⁵ https://eeas.europa.eu/delegations/moldova/40533/european-joint-development-cooperation-strategy-joint-programming-document-republic-moldova_en

https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/joinl_analysis_0.pdf

¹⁶ Legea nr.438 din 28 decembrie 2006

În aprilie 2016, Guvernul a adoptat Strategia Naţională de Dezvoltare Regională (SNDR) 2016-2020, care este în conformitate cu strategiile aferente, în special Strategia de Alimentare cu Apă şi Canalizare 2014-2028, Strategia de Dezvoltare a întreprinderilor Mici şi Mijlocii 2012-2020, Strategia de Energie până în 2030, Strategia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală 2014-2020, şi schiţa Strategiei pentru Cercetare şi Inovare. Obiectivul general al SNDR este: dezvoltarea echilibrată şi durabilă în toate regiunile Republicii Moldova.

Strategia marchează un pas important înainte, şi astfel, subliniază importanţa urmăririi unei abordări integrate a dezvoltării regionale în cazul în care, va exista un impact tangibil şi vizibil asupra nivelului de trai al populaţiei din regiuni, reducerea discrepanţelor regionale şi asigurarea coeziunii sociale. În acest sens, Strategia abordează principalele deficienţe în implementarea politicii regionale în perioada de până în 2015, şi este în conformitate mai mult cu politica regională şi de coeziune a UE. Obiectivele generale şi specifice ale acestui program sunt în deplină conformitate cu obiectivele SNDR 2016-2020 menţionate anterior şi vor contribui la implementarea sa.

Guvernul admite necesitatea de a stabili mecanisme integrate de planificare, management, coordonare şi unificare, în vederea extinderii potenţialului regiunilor şi sporirea contribuţiei acestora la dezvoltarea socio-economică generală a ţării. Mai mult, se recunoaşte faptul că capacităţile de resurse umane pentru planificarea şi gestionarea dezvoltării regionale sunt deficitare. Autorităţile locale au în cadrul lor un amestec de personal cu experienţă şi mai puţin experimentat. Suportul acordat pentru consolidarea capacităţilor personalului autorităţilor publice locale (APL) va fi esenţial, dar ar trebui să fie suplimentat prin eforturi concertate de mobilizare a organizaţiilor societăţii civile, antreprenorilor sociali, instituţiilor de învăţământ, a comunităţii de afaceri mai largi şi a cetăţenilor locali. Mobilizarea organizaţiilor implicate este în conformitate cu principiul guvernantei politicii regionale a parteneriatului.

La nivel naţional, actualul sistem de monitorizare şi evaluare aplicat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MARDM) permite monitorizarea sistematică a implementării proiectelor de dezvoltare regională finanţate, în mare parte, de Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională (FNDR), în baza datelor raportate de Agenţiile de Dezvoltare Regională (ADR) şi colectate de către MARDM la nivel naţional în diferite sectoare.

Cu toate acestea, nu există o monitorizare bazată pe rezultate (MBR) şi o evaluare a procesului de implementare a Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Regională. Având în vedere faptul că Moldova a aderat la Declaraţia de la Paris privind Eficacitatea Suportului (2005), unde se pune accent pe "obţinerea rezultatelor care vor avea un impact real şi vizibil asupra dezvoltării", MARDM, în strânsă colaborare cu Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) depune efort pentru a îmbunătăţi sistemul actual de monitorizare şi evaluare pentru a-şi asigura orientarea spre rezultate.

Regiunile prioritare propuse din Ungheni şi Cahul¹⁷ au elaborat strategii de Dezvoltare Economică Locală şi Dezvoltare Urbană. Ambele sunt în conformitate cu Strategia Naţională de Dezvoltare Regională. Strategia Ungheni pentru dezvoltarea socio-economică a raionului Ungheni 2012-2020 a fost adoptată în 2012 şi este implementată printr-o serie de Planuri de Acţiune anuale. Programul de dezvoltare socio- economică a raionului Calhul (2017-2020) a fost aprobat la 26 ianuarie 2017. Ambele strategii vizează dezvoltarea socio-economică echilibrată a raioanelor respective. Ambele strategii sunt bugetate.

____________________

¹⁷ în Ungheni se implementează un proiect în domeniul drumurilor, iar în Cahul sunt implementate dog rutieră şi suport pentru afaceri).

Acordul de Asociere include un angajament de îmbunătăţire a Dezvoltării la Nivel Regional, Cooperării Transfrontaliere şi Regionale (capitolul 20 din AA). AA promovează ''Înţelegerea reciprocă şi cooperarea bilaterală in domeniul politicii regionale, inclusiv metodele de formulare şi implementare a politicilor regionale, guvernanta pe mai multe niveluri şi parteneriatul, cu accent în special pe dezvoltarea zonelor defavorizate şi cooperarea teritorială, cu obiectivul de a stabili  canale de comunicare şi de a intensifica schimbul de informaţii şi de experienţă între autorităţile naţionale, regionale şi locale, actorii socio-economici şi societatea civilă". În plus, acordul evidenţiază, de asemenea, necesitatea de a progresa în ceea ce priveşte egalitatea de gen pe piaţa muncii.

Programul este în conformitate cu livrabilele ("Oportunităţi de noi locuri de muncă la nivel local şi regional"), 1 ("Angajament structurat cu societatea civilă"), 2 (Acordarea suportului pentru femei în afaceri prin consolidarea capacităţilor şi a politicilor publice dezagregate de gen), 4 ("Mediul de reglementare şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri)"), 15 ("Eficienţa energetică, energia din surse regenerabile şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră") 16 ("Mediul şi adaptarea la schimbările climatice") şi 18 ("Tineret, educaţie, dezvoltare competenţelor şi culturii") a Parteneriatului Estic 20 Livrabile pentru anul 2020. De asemenea, este în concordanţă cu obiectivul specific 1.6 al Cadrului Unic de Asistenţă (CUA) 2017-2020 pentru Republica Moldova, care vizează abordarea necesităţii de a reduce discrepanţele regionale.

În 2010, Comisia şi Republica Moldova au semnat o declaraţie de stabilire a unui Dialog privind Politica Regională, oferind un cadru pentru consultanţă politică pe care Comisia ar trebui să o ofere Republicii Moldova. S-a acordat suport financiar semnificativ în cadrul Programelor Anuale de Acţiune anterioare, în special PAA 2016, Dezvoltarea zonelor rurale, iar acest program va continua şi va extinde acest suport. Mai mult decât atât, Programul este complementar acţiunii privind investiţiile în aprovizionarea cu apă şi sanitaţiile din Regiunea Cahul în cadrul Programului Anual de Acţiune UE 2017 pentru Republica Moldova.

1.1.2 Analiza părţilor interesate

Principala autoritate naţională în domeniul autonomiei locale, descentralizării şi dezvoltării locale este Cancelaria de Stat a Guvernului Republicii Moldova. Guvernul are ca scop stabilit să introducă reforma administraţiei teritoriale înainte de alegerile locale propuse din 2019.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM) este responsabil de elaborarea politicilor publice eficiente şi de următoarele sectoare: Agricultură; producţia şi securitatea alimentară; dezvoltarea rurală şi regională; planificare spaţială; protecţia mediului şi schimbările climatice; şi resursele naturale. Ministerul este, de asemenea, instituţia de supraveghere a patru Agenţii de Dezvoltare Regională (Nord, Centru, Sud şi Găgăuzia).

Ministerul Economiei şi Infrastructurii (MEI) este responsabil de politicile publice în următoarele domenii: economie; TIC; Construcţie; Transport; Infrastructura de calitate; Supravegherea pieţei; Eficienţa energetică şi securitatea. MEI a fost recent restructurată pentru a include infrastructura din sfera sa de competenţă.

Ministerul Finanţelor (MF) este instituţia specializată de administraţie publică centrală, care dezvoltă şi promovează politica de finanţe publice ale statului. Ministerul defineşte nivelul finanţării publice care va fi acordat administraţiilor publice locale prin bugetul de stat şi aplică mecanismul de egalizare pentru a asigura o distribuţie echitabilă a resurselor între oraşe şi raioane. MF este responsabil pentru pregătirea, implementarea şi monitorizarea anuală a strategiei de reformă a politicilor finanţelor publice. În ultimii şase ani şi, de asemenea, datorită suportului semnificativ UE (inclusiv dialogul politic, programe de sprijin bugetar, proiecte de asistenţă tehnică, consilieri rezidenţi, etc.), Ministerul s-a angajat într-o agendă de reformă pe termen mediu şi lung ambiţioasă şi se află în proces de consolidare a capacităţilor sale de autoritate fiscală centrală şi protector al durabilităţii fiscale. MF a fost desemnat recent Coordonator de Suport Naţional.

Unităţile administrativ-teritoriale Cahul şi Ungheni. Administraţiile locale din Moldova  sunt organizate într-un sistem pe două niveluri. Primul nivel cuprinde 898 de administrații locale  (primăriile); al doilea nivel cuprinde 35 de unități administrativ-teritoriale - inclusiv 32 de raioane, două municipii (Chişinău şi Bălţi) şi o unitate teritorială autonomă Găgăuzia. Regiunile prioritare, Cahul şi Ungheni, sunt unităţi administrative de nivelul doi¹⁸. Acestea au responsabilităţi administrative extinse, nu numai pentru oraşe, ci şi pentru unităţile de nivelul unu cu raioanele sale respective. Raionul Cahul cuprinde un oraş, 36 sate şi 17 comune, iar raionul Ungheni este format din două oraşe, 30 de sate şi 21 de comune. O relevanţă deosebită pentru program este gama de servicii sociale, pe care se preconizează să le ofere şi responsabilitatea lor pentru infrastructura de bază.

Raionul Cahul este situat în regiunea de dezvoltare regională de la sud, la graniţa cu România şi la 175 km de Chişinău. Cahul este al treilea oraş ca mărime din Moldova în ceea ce priveşte dezvoltarea socio-economică.

Raionul Cahul este renumit pentru agricultura sa; industriile bazate pe materii prime, inclusiv industria uşoară (două fabrici de îmbrăcăminte); universitate şi un număr mare de instituţii VET; şi potenţialul său pentru turism (izvoare de apă minerală, şi nivelul de cultura). De asemenea, raionul include o Zonă Economică Libera (ZEL "Bălţi" - Subzona Cahul, care a fost înfiinţată în anul 2010 pentru o perioadă de 25 de ani. Aceasta Zonă reprezintă o platformă excelentă pentru companiile de producere orientate spre export care beneficiază de taxe vamale preferenţiale si regimuri de taxe. Există, de asemenea, un incubator de afaceri în oraşul Cahul (înfiinţat cu suportul UE). O strategie locală de dezvoltare socio-economică pentru Cahul a fost dezvoltată cu sprijinul Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). De asemenea, este disponibil un Plan de Dezvoltare urbană.

Raionul Ungheni se află în partea centrală a Republicii Moldova, la graniţa cu România. Raionul este cunoscut pentru dezvoltarea agriculturii şi a procesării produselor alimentare; prepararea fibrelor, filare, covoare şi pături; producerea de ceramică (tradiţională); TIC; şi sectorul bancar, care este reprezentat de 11 sucursale bancare. În 2010 a fost înfiinţată o ZEL "Business Ungheni", iar în 2005 a fost înfiinţat un incubator de afaceri. A fost elaborată o Strategie de Dezvoltare Socio-Economică Locală pentru Ungheni, precum şi un Plan de Dezvoltare Urbană pentru perioada 2014-2030.

Capacităţile instituţionale ale structurilor de nivel 1 şi nivelul 2 din raioanele Cahul şi Ungheni trebuie consolidate, în special, în gestionarea activelor şi finanţelor publice, şi în ceea ce priveşte sporirea transparenţei şi participarea publicului. Cooperarea intercomunală şi planificarea strategică integrată pentru dezvoltarea economică se află într-o etapă iniţială. Acţiunea se va concentra asupra oraşelor Ungheni şi Cahul²¹ şi a zonelor rurale adiacente ale raioanelor respective.

Agenţiile de Dezvoltare Regională implementează strategiile de dezvoltare regională şi programele operaţionale regionale, care se includ în Strategia Naţională de Dezvoltare Regională (SNDR) şi în aplicările de finanţare din Fondul Naţional de Dezvoltare Regională. Agenţiile de Dezvoltare Regională (ADR) au beneficiat de activităţi de consolidare a capacităţilor şi acţionează în mod activ ca facilitatori la nivel local în ceea ce priveşte aspectele legate de dezvoltarea regională.

Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) contribuie la dezvoltarea unei economii naţionale competitive prin colaborarea cu sectorul IMM-urilor, în special în zonele rurale şi în sectorul neagricol. ODIMM are o capacitate tehnică, operaţională şi financiară semnificativă pentru a-şi îndeplini scopul de promovare a dezvoltării economice durabile a Republicii Moldova şi de a facilita implementarea politicii de cluster. ODIMM implementează, de asemenea, programe specifice destinate femeilor, în special femeilor antreprenoare.

 Un Congres al Autorităţilor Publice Locale din Moldova (CALM) a fost înfiinţat pentru a realiza unitatea între autorităţile publice locale din Moldova şi pentru a proteja şi promova principiile! stabilite în Carta Europeană a Autoguvernării Locale. Este recunoscut de toate părţile că singură structură reprezentativă. Reprezintă peste 500 de autorităţi publice locale la nivel înalt (APL) şi include, de asemenea, Liga Naţională a Asociaţiilor Primarilor, Asociaţia "Alianţa primarilor-femei" şi Asociaţia preşedinţilor raioanelor şi membrii consiliilor raionale. Programul actual poate coopera cu CALM pentru a contribui la implicarea organizaţiilor societăţii civile (OSC) în planificarea locală, procesele de guvernare şi furnizarea de servicii sociale de bază.

Există puţine organizaţii ale societăţii civile din ţară, în special în afara capitalei, care se implică încetul cu încetul în luarea deciziilor cu privire la probleme publice. Puţinele centre de politici / politici publice existente sunt preocupate în mare parte de probleme de politică naţională, mai degrabă decât de dezvoltare regională sau de probleme locale. Acestea fiind spuse, Cahul şi Ungheni au dezvoltat comparativ organizaţii ale societăţii civile, care au un bun bilanţ al participării la proiecte finanţate de UE, în special cele finanţate prin Programul de cooperare transfrontalieră (CBC). Prezentul program se va baza pe activităţile prevăzute în Programul Anual de Acţiune 2017 dedicat organizaţiilor societăţii civile.

Interesele şi vocile grupurilor aflate într-o situaţie vulnerabilă, în special cei vârstnici, tineri şomeri şi gospodării conduse de femei sunt rareori reprezentate, în special în procesele de luare a deciziilor locale. Incluziunea socială este un obiectiv principal al acţiunii şi se vor depune eforturi riguroase pentru implicarea acestor grupuri ca părţi interesate în cadrul Programului.

Diaspora este o parte interesată important vizată. Acestea contribuie, prin remitenţe, în mod semnificativ la economia Moldovei şi sunt din ce în ce mai active prin intermediul Asociaţiilor oraşului natal (HTA) în dezvoltarea locală / rurală a ţării.

Antreprenori sociali locali²², oameni care tocmai şi-au lansat afacerea şi femei de afaceri şi instituţii de învăţământ sunt, de asemenea, priviţi ca părţi interesate vizate, a căror implicare în program va fi esenţială dacă se va atinge obiectivul dezvoltării socio-economice integrate.

____________________

¹⁸ Actualul Guvern şi-a anunţat intenţia de a reforma administraţia publică locală în 2019 înainte de următoarele alegeri locale din 2019.

¹⁹ Ca opţiune de retrocedare, Soroca ar putea fi considerată, de asemenea, o unitate administraţiv-teritorială de nivel 2. În plus, 70% din activităţile economice se axează pe agricultură, urmată de industria textilă şi construcţii. De asemenea, în Soroca funcţionează un incubator de afaceri. Regiunea deţine obiecte culturale de importanţă naţională şi locală. Majoritatea populaţiei de romi din Moldova se află în raionul Soroca. Este disponibilă o strategie locală de dezvoltare socio-economică pentru Soroca 201 5-2020.

²⁰ Potrivit legii Republicii Moldova privind organizarea administrativă teritorială, două sau mai multe sate pot forma o comună.

²¹ Cele două oraşe sunt Ungheni şi Corneşti.

²² Legea 764-XV din 27 decembrie 2011 (modificată ultima dată la 13 aprilie 2017) privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

Sectorul întreprinderilor sociale din Moldova pare să aibă potenţialul de a produce un impact intersectorial pozitiv prin: crearea de oportunităţi de muncă la nivel local şi scăderea numărului de lucrători migrând; dezvoltarea mediului economic local; şi creşterea responsabilităţii sociale în rândul populaţiei comunităţilor în care sunt înfiinţate întreprinderi sociale. Moldova a adoptat recent legea de modificare a legii privind antreprenoriatul şi întreprinderile pentru a introduce definiţia antreprenoriatului social. Întreprinderile sociale se află într-o etapă de dezvoltare timpurie, concentrăndu-se pe crearea de locuri de muncă sau generarea de venituri pentru femei, tineri, persoane cu dizabilităţi şi comunităţi rurale. Este un sector economic foarte nou. cu majoritatea întreprinderilor sociale încă îşi testează modelele de afaceri. Cu toate acestea. în regiunile prioritare par să existe iniţiative pertinente pentru antreprenoriatul social pe care acest program le-ar putea construi și dezvolta în continuare.

1.1.3 Domenii prioritare pentru suport / analiza a problemelor

Decalajul urban-rural şi discrepanţele regionale constituie o provocare-cheie de dezvoltare pentru Moldova. Două treimi din moldoveni şi 82% din săracii ţării trăiesc în zonele rurale, de 4 / 4,5 ori mai puţin dezvoltate decât capitala, Chişinău. Există un decalaj din ce în ce mai mare în condiţiile de trai şi salarii, accesul la apă, canalizare, educaţie şi servicii de sănătate. După cum s-a menţionat mai sus, ratele de angajare şi participarea forţei de muncă sunt foarte scăzute, iar creşterea oportunităţilor de angajare, inclusiv pentru femeile tinere, este stagnată, iar ratele de pornire şi supravieţuire pentru IMM-uri sunt destul de mici. Sărăcia răspândită, lipsa de oportunităţi de angajare şi discrepanţele salariate între zonele rurale şi urbane, şi între Moldova şi alte ţări sunt unii dintre factorii cheie care au determinat migraţia în masă. Accesul asimetric la informaţii şi creşterea economică centrată pe capital (rata ocupării forţei de muncă la Chişinău atinge 50%, în timp ce în zona de Sud este sub 30%) afectează investiţiile şi dezvoltarea afacerilor. De asemenea, calitatea scăzută a infrastructurii sociale şi tehnice la nivel local impune constrângeri de dezvoltare pentru afaceri, reducând şansele de a crea noi locuri de muncă la nivel local şi crescând riscul migraţiei interne şi externe.

Fragmentarea teritorială excesivă slăbeşte capacităţile comunităţilor, în timp ce politica regională până în prezent, are un impact limitat datorită abordării sale sectoriale înguste. Dimensiunile reduse ale localităţilor şi lipsa resurselor afectează în mod negativ capacitatea administraţiilor locale: 94% dintre ele nu sunt în măsură să îşi îndeplinească funcţiile şi să presteze servicii calitative cetăţenilor, cum ar fi, printre altele, servicii de îngrijire a sănătăţii şi de îngrijire a copiilor. La rândul său, acest lucru are un impact direct asupra ocupării forţei de muncă în special a femeilor, deoarece acestea au responsabilitatea principală pentru îngrijirea copiilor. Astfel, guvernările locale nu pot avansa în crearea unui mediu favorabil creşterii economice locale, noi locuri de muncă şi pentru consolidarea coeziunii sociale.

Provocările cu care se confruntă Moldova vor necesita o abordare mai integrată. Principalele probleme structurale sunt prezentate mai jos:

(i) capacităţile limitate ale autorităţilor locale de a implementa planuri de dezvoltare economică locale care respectă mediul înconjurător;

(ii) participarea limitată a cetăţenilor şi a OSC la planificarea locală, procesele de guvernare şi/sau prestarea serviciilor sociale de bază;

(iii) transparenţă, integritate şi responsabilitate limitată în guvernanta locală

(iv) necesitatea dezvoltării infrastructurii sociale şi tehnice locale pentru creşterea socio- economică;

(v) gama limitată şi calitatea serviciilor publice prestate populaţiilor locale;

(vi) lipsa posibilităţilor de angajare durabile şi bine răsplătite;

(vii) lipsa dezvoltării de afaceri, în special a companiilor inovatoare, cu valoare adăugată mai mare, care pot crea oportunităţi de angajare;

(viii) eşecul de a integra pe deplin femeile şi tinerii pe piaţa muncii oficiale

(ix) lipsa de sinergie între piaţa muncii şi sistemul educaţional

(x) necesitatea ca fiecare regiune prioritară să-şi identifice şi să-şi dezvolte avantajele economice specifice (specializarea inteligentă), pentru a promova soluţiile inovative şi a stimula creşterea.

Acţiunea este concepută pentru a ajuta la abordarea fiecărei probleme într-un mod integrat şi durabil.

Următorii indicatori generali au fost folosiţi pentru identificarea regiunilor prioritare (în afara Chişinăului şi Bălţi): (1) Populaţie activă economic; (2) Infrastructura de acces şi infrastructura urbană; (3) Potenţial economic / potenţial de dezvoltare economică; (4) Infrastructura de suport în afaceri; (5) Capacitatea de cercetare - instituţii universitare şi de învăţământ. În urma aplicării acestora, selecţia acestor două oraşe şi zonele rurale adiacente ca regiuni prioritare a devenit evidentă, întrucât sunt printre oraşele mai dinamice din ţară şi au potenţialul de a acţiona ca puncte de creştere.

Mai mult decît atît, există o serie de alte elemente care justifică alegerea localităţilor Calini şi Ungheni:

(i) Potenţial strategic de dezvoltare economică şi locală, bazat pe apropierea lor de România şi UE. Ambele oraşe sunt aproape de punctele de trecere a frontierei şi au o istorie de cooperare transfrontalieră cu partenerii români;

(ii) Ambele oraşe posedă deja strategii de dezvoltare economică locală şi planuri urbane, care pot fi utilizate pentru a ghida şi a acorda prioritate intervenţiilor programului; Planurile de dezvoltare economică locală sunt în proces de pregătire în cadrul iniţiativei Primarii pentru Creştere Economică;

(iii) Dimensiunile lor relativ mari în ceea ce priveşte populaţia (125,000 şi, respectiv, 120,000), le face viabile în ceea ce priveşte înfiinţarea întreprinderilor durabile şi dezvoltarea unei pieţe locale de muncă dinamică;

(iv) Administraţiile oraşului au o evidenţă a demonstrării unui angajament ridicat pentru dezvoltarea socio-economică locală şi au o înţelegere clară a provocărilor cu care se confruntă raionul;

(v) Administraţiile oraşelor au implementat şi asigurat cu succes durabilitatea proiectelor finanţate de UE în trecut;

(vi) Raioanele Cahul şi Ungheni au experienţă de a lucra în parteneriat cu organizaţiile societății  civile pentru a continua dezvoltarea socio-economică;

(vii) Alte programe prevăzute în PAA 2017 vizează şi regiunea Cahul (alimentarea cu apă canalizarea/dezvoltarea economică). Alte acţiuni din cadrul PAA 2018 pot viza fie aceste două regiuni pilot, fie pot fi complementare prezentului program (anticorupţie, guvernanţă economică, egalitate de gen şi combaterea violenţei în familie).

(viii) Angajament consolidat al autorităţilor locale de a pune în aplicare Acţiunea

(ix) Cahul şi Ungheni au fost identificate de MADRM ca zone urbane prioritare pentru dezvoltare.

În concluzie, politica regională a Moldovei are nevoie de poveşti de succes, iar Cahul şi Ungheni au potenţialul de a asigura un trai mai bun pentru populaţia lor.

Orice concluzie formată poate fi răspîndită rapid în alte regiuni prioritare cu potenţial, deoarece problemele cu care se confruntă celelalte regiuni prioritare nu sunt mai mari sau mai mici decît cele care se confruntă cu Cahul şi Ungheni.

2. RISCURI ŞI IPOTEZE

3. CONCLUZII, COMPLEMENTARITATE ŞI PROBLEME INTERSECTORIALE

3.1 Concluzii

Atrăgând experienţă din programele de dezvoltare anterioare şi în curs de dezvoltare, finanţate de UE şi alţi donatori, principalele lecţii învăţate sunt:

• Implicarea părţilor interesate (autorităţile locale, organizaţiile societăţii civile, grupurile comunitare şi CALM) în toate etapele proceselor de intervenţie permite construirea proprietăţii şi responsabilitatea pentru rezultatele proiectului şi se asigură că asistenţa este bazată pe cerere.

• Iniţiative concrete, tangibile, care oferă rezultate la începutul proiectului, pot asigura un impuls pozitiv, pârghie şi mobilizarea comunităţilor pentru iniţiative mai complexe ulterior.

• Este important să se dezvolte capacităţile partenerilor locali de a continua şi de a reproduce iniţiative similare dincolo de durata proiectului şi fără asistenţă externă suplimentară. Cuplarea expertizei internaţionale cu expertiza locală ar contribui la transferul de cunoştinţe şi la consolidarea capacităţii locale.

• Investiţiile în infrastructură ar trebui să fie însoţite de dezvoltarea capacităţii administraţiilor locale şi operatorilor de servicii (atât instituţionale, cât şi individuale) de a gestiona şi menţine serviciile şi de a internaliza practicile de guvernare participative.

• Acţiunea ar trebui să încurajeze legăturile logice între iniţiativele locale şi schimbările de politici la nivel naţional, atât pentru îmbunătăţirea politicilor naţionale, cât şi pentru facilitarea implementării acestora.

• Infrastructura construită/renovată în scopul necesităţilor proiectelor trebuie să fie pusă în uz imediat ce lucrările sunt finalizate. Aceasta înseamnă că utilizarea viitoare a infrastructurii renovate trebuie să fie încorporată în faza de proiectare, astfel încât exploatarea să poată începe imediat.

3.2 Complementaritatea, sinergia şi coordonarea finanţatorilor

Există mai multe intervenţii finanţate de UE, axate pe dezvoltarea regională şi rurală în Moldova, incluzând: în setări extinse; b) acţiuni în curs de desfăşurare care sunt deja în curs de implementare, care pot fi utilizate ca bază pentru identificarea nevoilor suplimentare şi pentru proiectarea acţiunilor de urmărire; şi c) intervenţii deja programate sau planificate, în cazul în care, această acţiune completează în mod evident acţiunile de suport planificate.

Acţiunea va promova în continuare cele mai bune practici şi succesul programului european de vecinătate pentru agricultură şi dezvoltare rurală (ENPARD), proiectul finanţat de UE “Energia Moldovei şi Biomasa”, Programul finanţat de UE “Sprijin pentru agricultură şi dezvoltare rurală în UTA Găgăuzia şi Taraclia”şi programul finanţat de UE “Construcţia infrastructurii de aprovizionare cu apă şi canalizare, precum şi eficienţa energetică în clădirile publice ''(implementat de GIZ); acesta din urmă a dezvoltat o conductă de proiecte de investiţii de aprovizionare cu apă şi servicii aprobate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului şi de autorităţile publice locale.

Acţiunea va valorifica şi va promova activităţile programelor regionale ale UE în vecinătatea estică, incluzând EU4Business, EU4 Energy, EU4Digitial, EU4lnnovation, Iniţiaţiva-pilot a Parteneriatului fistic pentru Dezvoltarea Municipală durabilă, inclusiv Pactul Primarilor şi iniţiativa Primarilor pentru Creşterea Economică; de asemenea, se va baza pe realizările “Proiectului de Modernizare a Serviciilor Publice Locale” finanţat de UE. Prin “Iniţiativa Primarilor pentru Creştere Economică”, se oferă suport pentru Edineţ (regiunea de nord), Cimişlia (regiunii de sud) şi Găgăuziei.

Acţiunea ar trebui considerată complementară altor acţiuni în curs de desfăşurare susţinute de UE în cadrul EU4business, cum ar fi East Invest, Suportul pentru întreprinderi Mici (SÎM) şi Programele de sprijin pentru afaceri pentru femei implementate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Acţiunea propusă va viza micro-întreprinderile rurale micro şi de mici dimensiuni care nu fac obiectul acestor facilităţi, precum şi integrarea specifică de gen şi abilitarea economică a femeilor iniţiative locale, precum Platforma Naţională a Femeilor din Moldova (PNM).

Acţiunea va asigura consecvenţa cu eforturile de reformă ale administraţiei publice orizontale (PAR), aşa cum este planificat în Strategia Naţională de Reforma a Administraţiei Publice (PAR) 2016-2020.

Acţiunea va crea, de asemenea, sinergie şi complementaritate cu celelalte acţiuni prevăzute în Programul anual de acţiune 2018 privind combaterea corupţiei, egalităţii de gen şi combaterea violenţei în familie şi a guvernantei economice şi cu iniţiative finanţate prin programul de cooperare transfrontalieră 2014-2020. În plus, acţiunea va valorifica activitatea pilot desfăşurată de Joint Research Center (JRC) pentru dezvoltarea unei strategii naţionale de specializare inteligentă, care ar trebui să contribuie la identificarea zonelor principale pentru inovare în regiunile prioritare selectate.

În plus, suportul pentru dezvoltarea rurală şi regională este oferit de Banca Mondială, BERD, GIZ şi diverse agenţii şi structuri de operare ale reţelei Naţiunilor Unite, pe lângă asistenţa bilaterală din partea statelor membre ale UE, precum Germania, Regatul Unit, România, Republica Slovacă, Suedia, Republica Cehă, Lituania şi de la Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare (SDC) şi Statele Unite ale Americii. Acţiunea va asigura consecvenţa şi complementaritatea cu programul finanțat din Polonia pentru revitalizarea urbană, care este în prezent implementat în 14 oraşe (dintre care regiunile prioritare). Acţiunea va consolida rezultatele proiectului “Migraţie şi dezvoltare locală”, care face parte din programul multianual 2015-2018 “Moldova - Valorificarea maximă a migraţiei” finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare.

Există, de asemenea, Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul de subvenţii pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Fondul pentru eficienţă energetică, Fondul de mediu şi Fondul de Investiţii Sociale condus de structurile publice naţionale. Prezenta Acţiune ar trebui considerată complementară la aceste fonduri.

Guvernul este în proces de restabilire a structurilor şi proceselor de coordonare a asistenţei finanţatorilor sub egida Ministerului Finanţelor. Au loc întâlniri intersectoriale periodice ale tuturor partenerilor de dezvoltare.

Delegaţia UE este implicată într-un dialog politic larg cu Guvernul, inclusiv prin Misiunea de Consiliere a Politicilor de nivel înalt. În prezent, există 15 Consilieri de nivel înalt UE în fiecare dintre sectoarele cheie: economie, forţă de muncă, dezvoltare regională şi agricultură şi dezvoltare rurală.

3.3 Probleme intersectoriale

Abordarea în baza Drepturile Omului (ABDO) este o abordare de integrare a conţinutului tratatelor internaţionale privind drepturile omului în activitatea de dezvoltare. Concentrându-se pe patru principii cheie - Participarea, nediscriminarea, transparenţa şi responsabilitatea - ABDO va promova transformarea socială prin abilitarea oamenilor de a-şi exprima “opinia” pentru a influenţa procesele de schimbare.

Transparenţa şi responsabilitatea sunt principii cheie ale unei abordări de dezvoltare bazate pe drepturile omului, care sunt, de asemenea, parte integrantă a strategiilor anticorupţie de succes. Iniţiativele planificate în cadru! Acţiunii vor consolida capacităţile cetăţenilor de a identifica, de a raporta şi de a atenua practicile corupte din cadrul APL-urilor şi agenţiilor responsabile de prestarea serviciilor publice şi de aplicarea măsurilor anticorupţie preventive, aşa cum sunt prescrise în strategiile locale anticorupţie.

Principiile egalităţii de gen şi împuternicirea femeilor sunt importante în cadrul acestei Acţiuni, întrucât femeile din Moldova continuă să se confrunte cu dezavantaje atunci când vine vorba de piaţa muncii, salarii, discriminare bazată pe vârstă, implicare în viaţa publică/politică, care sunt agravate de stereotipurile de gen, care favorizează munca de îngrijire neplătită a femeilor. Implementarea acestui program va fi ghidată de principiile şi obiectivele Planului de Acţiune al UE cu privire la egalitatea de gen. Rezultatele şi livrabilele acţiunii vor fi dezagregate pe gen.

Mediul, catastrofele naturale şi schimbările climatice influenţează condiţiile de viaţă şi sănătatea oamenilor, precum şi dezvoltarea economică. Moldova se confruntă cu poluarea ridicată a apei, degradarea resurselor naturale (inclusiv solul şi pădurile) şi pericolele. Ambele regiuni prioritare sunt vulnerabile în această privinţă şi prin urmare, lucrările planificate în cadrul acestei acţiuni vor fi precaute la impactul asupra mediului şi la expunerea la dezastre naturale, întrucât se află în zonele de cutremur.

Soluţiile inovatoare şi moderne vor fi promovate, în guvernanţa locală şi în suportul dezvoltării economice. În guvernarea locală, este important să se adapteze în mod creativ practicile bune la condiţiile locale, să producem proiecte urbane inovatoare şi cu economii de costuri, implicând comunităţile în planificare, folosind aplicaţiile adecvate “smart city”²³ şi punând în aplicare soluţii ecologice (cum ar fi celule solare, lămpi cu LED, tehnologii de economisire a energiei etc.) la probleme urbane etc.

___________________________

²³A smart city is an urban area tliat uses different types of electronic data collection sensors to supply information vvhich is used to manage assets and resources efficiently. This includes data collected froni citizens, devices, and assets. 

4. DESCRIEREA ACŢIUNII

4.1 Obiective/rezultate

Obiectivul general este consolidarea coeziunii economice, teritoriale şi sociale din Republica Moldova, prin facilitarea creşterii socio-economice locale inclusive, durabile şi integrate şi îmbunătăţirea nivelului de viaţă al cetăţenilor din regiunile prioritare²⁴.

_______________________

²⁴ Oraș selectat si zonele rurale adiacente (regiunile prioritare Ungheni si Cahul, cu opțiunea alternativă - Soroca), pentru simplitate denumite în continuare “regiuni prioritare".

Obiectivele specifice (OS) ale acţiunii sunt:

1. Pentru a consolida transparenţa, responsabilitatea autorităţilor publice locale şi participarea cetăţenilor la procesele de guvernanţă locală în regiunile prioritare,

2. Pentru a îmbunătăţi accesul cetăţenilor la servicii şi utilităţi publice de calitate în regiunile prioritare,

3. Crearea de oportunităţi de angajare pentru bărbaţi şi femei în regiunile prioritare şi îmbunătăţirea atractivităţii regiunilor pilot pentru investitori şi antreprenori,

4. Promovarea unei specializări inteligente a economiei regiunilor prioritare prin dezvoltarea abordării de aglomerare şi a lanţului valoric în sectoarele economice cheie.

Acţiunea îşi propune să obţină următoarele rezultate în regiunile prioritare:

Rezultat 1.1) Capacitatea instituţională crescută a APL-urilor pentru punerea în aplicare a strategiei de dezvoltare socio-economică bazată pe mediu, compatibilă cu mediul, pentru creşterea şi dezvoltarea locală integrate.

Rezultat 1.2) Implicarea părţilor interesate îmbunătăţite şi mai largi (de ex. OSC, sectorul privat) în planificarea şi monitorizarea strategiei de dezvoltare socio-economică,

Rezultat 2) Creşterea calităţii şi disponibilităţii serviciilor publice de furnizare, inclusiv în special a celor care vizează femei; şi performanţa sporită a utilităţilor publice locale,

Rezultat 3) Condiţiile sunt mai favorabile pentru atragerea investiţiilor, crearea de locuri de muncă şi antreprenoriatul femeilor şi bărbaţilor, inclusiv antreprenoriatul social,

Rezultatul 4) Dezvoltarea şi funcţionarea clusterelor în conformitate cu abordarea de specializare inteligentă.

O dimensiune transversală a tuturor rezultatelor enumerate mai sus va fi coeziune şi legătură mai bună între oraşul principal al fiecărei regiuni pilot şi restul regiunii pilot, inclusiv în special zonele mai puţin favorizate.

Acest program este relevant pentru Planul 2030. Contribuie în primul rând la realizarea progresivă a Obiectivelor ODD:

• Obiectivul 8: Promovarea creşterii economice durabile şi incluzive, ocuparea forţei de muncă complete şi productive şi o muncă decentă pentru femei şi bărbaţi, inclusiv pentru tineri, şi promovarea antreprenoriatului orientat spre dezvoltare şi se va încuraja formalizarea şi creşterea numărului de întreprinderi micro, mici, mijlocii.

• Obiectivul 11: oraşe şi comunităţi durabile

De asemenea, promovează progresul către Obiective:

• Obiectivul 1: Promovarea abilitării economice a femeilor şi asigurarea drepturilor economice ale femeilor vor sprijini eforturile de eradicare a sărăciei

• Obiectivul 5: Realizarea egalităţii de gen şi abilitarea tuturor femeilor şi fetelor

• Obiectivul 6: Asigurarea disponibilităţii şi gestionarea durabilă a apei şi a canalizării pentru toţi

• Obiectivul 7: Asigurarea accesului la energie accesibilă, fiabilă, durabilă şi modernă pentru toţi

• Obiectivul 9: Construirea unei infrastructuri rezistente, promovarea unei industrializări durabile şi stimularea inovării şi sporirea accesului la serviciile financiare, inclusiv creditul accesibil, şi integrarea lor în lanţurile de valoare şi pieţele ;

• Obiectivul 13: Acţiune urgentă pentru combaterea schimbărilor climatice şi a impactului acesteia.

4.2 Activităţi principale

In conformitate cu rezultatul 1 (1.1 şi 1.2)

• Implementarea programelor de consolidare a capacităţii şi coordonare pentru dezvoltarea capacităţilor autorităţilor locale în planificarea gestionării, implementării, monitorizării şi evaluării strategiilor locale. :

• Suport în dezvoltarea şi modernizarea (în caz de necesitate) şi implementarea Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică Locală (SDSEL) şi a Planurilor de Dezvoltare Economică Locală (PDEL)²⁵, precum şi a planurilor anticorupţie, prin utilizarea celor mai bune practici ale UE, internaţionale şi locale. Un accent puternic va fi pus pe integrarea sexului.

• Implementarea programelor de consolidare a capacităţii şi de coordonare pentru a dezvolta capacităţile organizaţiilor societăţii civile, inclusiv organizaţiile de femei, organizaţiile fundamentale şi antreprenorii sociali: pentru o implicare mai bună în planificarea locală şi dezvoltarea condusă de comunitate şi pentru monitorizarea proceselor de luare a deciziilor autorităţilor locale (de ex. anticorupţie, gestionarea finanţelor publice, achiziţii publice etc.).

• Acordarea de finanţare pentru iniţiativele locale conduse de comunitate.

• Implementarea programelor de consolidare a capacităţilor şi de îndrumare pentru consolidarea capacităţilor autorităţilor locale în prestarea serviciilor publice, inclusiv în special, a celor care vizează femeile (cum ar fi serviciile de îngrijire a copilului), precum şi capacităţile facilităţilor specializate în gestionarea serviciilor şi infrastructurilor.

__________________________

 ²⁵ Actualizate prin iniţiativa UE - Primarii pentru creştere economică

În cadrul rezultatului 2

• Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii sociale, economice şi tehnice care vizează revitalizarea urbană şi rurală a regiunilor prioritare şi legăturile centrului urban cu zonele rurale.

• Acordarea finanţării către persoane juridice pentru implementarea proiectelor:

- Proiecte de dezvoltare rurală de mică complexitate,

-  Organizaţiile comune ale OSC şi APL, antreprenorii sociali şi iniţiativele organizaţiilor fundamentale în prestarea serviciilor sociale de înaltă calitate, eficiente din punct de vedere al costurilor, orientate în special spre copii, tineri, persoanele în vârstă şi persoanele defavorizate social.

În cadrul rezultatului 3

• Suport pentru consolidarea serviciilor de dezvoltare a afacerilor, a platformelor de cooperare în afaceri, marketing, export şi promovare a mărcii,

• Granturi (de exemplu, cofinanţare: finanţări rambursabile) vor fi furnizate persoanelor juridice pentru implementarea proiectelor pentru:

- suport antreprenorilor de gen feminin şi masculin, inclusiv celor implicaţi în antreprenoriat social pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor antreprenoriale, de la branding şi marketing, abilităţi TIC, informaţii despre piaţă până la inovare şi management financiar,

- dezvoltarea activităţii economice legate de infrastructura socială, economică şi tehnică reabilitată. Se va acorda prioritate întreprinderilor locale ecologice şi/sau inovatoare, conduse de femei,

- iniţiative pilot în domeniul antreprenoriatului social pentru prestarea serviciilor sociale, o proiecte arhitecturale şi proiecte de înfrumuseţare, oferind soluţii eco-inovatoare şi atractive pentru re-modelarea centrelor urbane,

- implementarea iniţiativelor comune cu diaspora pentru a răspunde nevoilor prioritare de către comunitate.

În cadrul rezultatului 4

• Suport pentru formarea şi funcţionarea legăturilor de afaceri, precum clustere şi/sau dezvoltarea lanţului valoric (mai exact, specializare inteligentă).

4.3 Logica intervenţiei

Pentru a forma sinergii între dezvoltarea regională şi cea rurală pentru a realiza o dezvoltare socio-economică durabilă din punct de vedere ecologic şi în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii în regiunile prioritare selectate, această acţiune va interveni în felul următor:

În primul rând, se va concentra pe dezvoltarea capacităţilor comunităţilor locale (adică autorităţi publice, OSC, întreprinderi etc.) pentru a implementa în mod corespunzător strategiile locale de dezvoltare socio-economică şi planurile de dezvoltare economică în mod participativ (inclusiv toate părţile interesate relevante), în conformitate cu o abordare incluzivă şi bazată pe dovezi, cu un accent puternic pe utilizarea inteligentă a resurselor locale şi o abordare integrată pentru sustenabilitate, precum şi o valoare adăugată sporită pentru cetăţeni şi operatori economici.

Al doilea flux de activităţi va implica promovarea dezvoltării economice prin acordarea de suport specific pentru dezvoltarea IMM-urilor şi antreprenoriatului social, identificarea şi dezvoltarea avantajelor economice ale regiunilor prioritare, încurajarea inovării, transferul de tehnologie şi activităţi cu valoare adăugată economică ridicată.

În al treilea rând, accentul va fi pus pe crearea şi modernizarea infrastructurii publice care, combinate cu punctele menţionate mai sus, vor creşte potenţialul global al acestei acţiuni de a obţine rezultate concrete şi durabile în vederea îmbunătăţirii nivelului de trai în zona vizată.

5. IMPLEMENTAREA

5.1 Acord de finanţare

Pentru a implementa această acţiune, se prevede încheierea unui acord de finanţare cu ţara parteneră.

5.2 Perioada indicativă de implementare

Perioada indicativă de implementare operaţională a acestei acţiuni, în timpul căreia activităţile descrise în secţiunea 4.2. vor fi derulate şi contractele şi acordurile corespunzătoare implementate, este de 72 de luni de la intrarea în vigoare a acordului de finanţare.

Prelungirile perioadei de punere în aplicare pot fi convenite de ordonatorul de credite al Comisiei responsabil prin modificarea acestei decizii şi a contractelor şi acordurilor relevante; astfel de modificări la prezenta decizie constituie modificări tehnice în temeiul Articolului 2 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) nr.236/2014

5.3 Modalităţi de implementare

Asistenţa prevăzută pentru Republica Moldova este considerată a respecta condiţiile şi procedurile stabilite prin măsurile restrictive adoptate în temeiul Articolului 215 TFUE²⁶.

^{____________________________________}

²⁶ https://eeas.europa.eii/headquarters/lieadquarters-homepage/8442/consolidated-list-sanctions_en 

5.3.1. Achiziţii (gestionare directă)

5.3.2. Management indirect cu o organizaţie internaţională (UNDP)

Această acţiune poate fi pusă în aplicare în management indirect cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Această implementare presupune furnizarea de activităţi de consolidare a capacităţii şi de coaching către autorităţile publice locale, OSC, antreprenori, grupuri comunitare, proiectarea şi implementarea investiţiilor dure în infrastructura regiunii focale locale, infrastructura rurală socio-economică la scară mică, precum şi suport pentru regenerarea economică şi punerea în aplicare a iniţiativelor OSC şi a tuturor activităţilor vor face obiectul unui acord de delegare care va implica co-delegaţie. PNUD va fi responsabil pentru implementarea tuturor activităţilor descrise în secţiunea 4.2.

Activităţile specifice de implementare prevăzute Ia punctul 4.2 din această acţiune care vizează tineri, copii, cultură şi sport vor fi co-delegate la UNICEF Moldova (Agenţia ONU specializată în acest domeniu).

Implementarea prin intermediul PNUD este justificată, întrucât acţiunea propusă: 1) va folosi acordurile de cooperare şi de implementare de succes cu PNUD, care vor asigura implementarea în timp util şi calitativă a acţiunii în beneficiile regiunilor focale; 2) în ultimii ani, PNUD a dezvoltat în Moldova competenţe vaste şi a lucrat în aproape 2/3 din toate comunităţile rurale din ţară; 3) PNUD are competenţe recunoscute în domeniile guvernanţei locale, dezvoltării conduse de comunitate şi dezvoltării rurale. Entitatea încredinţată va îndeplini următoarele sarcini de execuţie a bugetului: derularea achiziţiilor publice, procedurile de atribuire a subvenţiilor; încheierea şi gestionarea contractelor rezultate, inclusiv efectuarea plăţilor aferente, monitorizarea şi evaluarea.

5.4 Domeniul de eligibilitate geografică pentru achiziţii şi subvenţii

Se aplică eligibilitatea geografică în ceea ce priveşte locul de stabilire pentru a participa la procedurile de achiziţie şi de atribuire a finanţărilor şi în ceea ce priveşte originea bunurilor achiziţionate, astfel cum este stabilit în actul de bază şi stabilit în documentele contractuale relevante.

Coordonatorul de credite responsabil al Comisiei poate extinde eligibilitatea geografică în conformitate cu Articolul 9 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr.236/2014 în baza urgenţei sau a indisponibilităţii produselor şi serviciilor pe pieţele ţărilor în cauză, sau în alte cazuri justificate în mod corespunzător, în care normele de eligibilitate ar face îndeplinirea acestei acţiuni imposibilă sau extrem de dificilă.

5.5 Buget indicativ

5.6 Structura organizaţională şi responsabilităţi

În scopul Acţiunii, va urma o abordare cu mai multe părţi interesate pentru a asigura participarea generală şi consens.

Principalii parteneri pentru această acţiune vor fi părţile interesate locale, inclusiv reprezentanţii autorităţilor publice locale, organizaţiile societăţii civile şi sectorul privat, agenţiile de dezvoltare regională, OD1MM Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Cancelariei de Stat, Ministerului Finanţelor şi Ministerul Economiei şi Infrastructurii.

La nivel naţional va fi creat un Comitet de Conducere pentru acţiune. Acesta va revizui şi va oferi consultanţă cu privire la implementarea sa generală. Comitetul de conducere se reuneşte cel puţin o dată pe an sau mai des, dacă este necesar. Delegaţia Uniunii Europene în Moldova va co-prezida Comitetul de conducere al proiectului împreună cu ministrul MADRM. Comitetul de conducere va include principalele părţi descrise mai sus, Delegaţia Uniunii Europene în Moldova, partenerul de implementare, CALM şi Agenţiile de Dezvoltare Regională din zonele prioritare localizate. Alţi reprezentanţi UE sau din cadrul proiectelor finanţate de donatori vor fi invitaţi în calitate de observatori. PNUD va juca rolul de secretar al Comitetului naţional de coordonare.

Se vor forma Comitete Locale de Conducere în fiecare dintre regiunile prioritare. Comitetul de Conducere examinează şi coordonează desfăşurarea acţiunii şi supraveghează implementarea sa generală la nivelul regiunii prioritare. Delegaţia Uniunii Europene în Moldova va co-prezida Comitetele de Conducere locale respective împreună cu primarii din Ungheni şi Cahul. Comitetele de conducere locale vor include Delegaţia Uniunii Europene în Moldova, partenerul de implementare, autorităţile publice locale din regiunile prioritare, împreună cu reprezentanţi ai societăţii civile, ai comunităţii de afaceri, ai altor părţi interesate relevante (de exemplu, instituţii academice) şi Agenţiile de Dezvoltare Regională în a căror regiuni sunt localizate regiunile prioritare. Comitetele locale de conducere vor fi responsabile de coordonarea şi monitorizarea îndeplinirii acţiunii în regiunile lor prioritare respective. Comitetele de conducere se vor întruni la fiecare trei luni. PNUD va juca rolul de secretariat al comitetelor locale de conducere.

Ministerele din domeniu, care acţionează ca parteneri în procesul de implementare a acţiunii, şi instituţiile lor descentralizate la nivel local, precum şi ADR-urile vor fi responsabile pentru furnizarea de informaţii şi date, în scopul evaluării progresului implementării acţiunii la nivel local. ADR şi autorităţile publice locale vor fi principalele organisme responsabile, implicate cu partenerul de implementare, în monitorizarea şi evaluarea implementării proiectelor de dezvoltare locală. Autorităţile publice locale din regiunile prioritare (APL) vor oferi delegaţiei UE, partenerului de implementare şi ADR informaţiile necesare cu privire la progresele realizate în implementarea proiectelor locale în cauză.

5.7 Monitorizarea şi raportarea performanţei

Monitorizarea tehnică şi financiară zilnică de implementare a acestei acţiuni va fi un proces continuu şi face parte din responsabilităţile partenerului de implementare. În acest scop, partenerul de punere în aplicare stabileşte un sistem intern, tehnic şi financiar de monitorizare permanentă a acţiunii şi elaborează rapoarte periodice de progres (nu mai puţin decât anual) şi rapoarte finale. Fiecare raport reflectă informaţii exacte despre implementarea acţiunii, dificultăţile întâmpinate, modificările introduse, precum şi gradul de obţinere a rezultatelor sale (rezultate şi rezultate directe) măsurate de indicatorii corespunzători, folosind ca referinţă, matricea cadrului (pentru modalitatea proiectului). Raportul este întocmit astfel încât să permită monitorizarea mijloacelor preconizate şi aplicate, şi a detaliilor bugetare pentru acţiune. Raportul final, narativ şi financiar, va acoperi întreaga perioadă a implementării acţiunii. Comisia poate efectua vizite suplimentare de monitorizare a proiectului, atât prin personalul propriu, cât şi prin consultanţi independenţi, recrutaţi direct de Comisie pentru analize independente de monitorizare (sau recrutaţi de agentul responsabil contractat de Comisie pentru punerea în aplicare a acestor revizuiri).

5.8 Evaluare

Având în vedere importanţa acţiunii, se va efectua o evaluare ex-post pentru această acţiune prin consultanţi independenţi contractaţi de Comisie.

Comisia informează partenerul de implementare cu cel puţin 3 luni înainte de datele prevăzute pentru misiunile de evaluare. Partenerul de implementare colaborează eficient şi eficient cu experţii în evaluare şi, printre altele, le oferă toate informaţiile şi documentaţiile necesare, precum şi accesul la spaţiile şi activităţile proiectului.

Rapoartele de evaluare sunt împărtăşite ţării partenere şi altor părţi interesate cheie. Partenerul de implementare şi Comisia analizează concluziile şi recomandările evaluărilor şi, dacă este cazul, în acord cu ţara parteneră, decid în comun cu privire la acţiunile de urmărire care trebuie luate şi orice ajustări necesare, inclusiv, dacă este indicat, reorientarea a proiectului.

În mod indicativ, un contract pentru servicii de evaluare se încheie în baza unui contract-cadru din Q4 2025.

5.9 Audit

Fără a aduce atingere obligaţiilor aplicabile contractelor încheiate pentru punerea în aplicare a acestei acţiuni, Comisia poate, pe baza unei evaluări a riscurilor, să contracteze audituri independente sau atribuţii de verificare a cheltuielilor pentru unul sau mai multe contracte sau acorduri.

În mod indicativ, un contract pentru servicii de audit se încheie în baza unui contract-cadru după încheierea activităţilor acţiunilor relevante, indicativ Q4 2025.

5.10 Comunicare şi vizibilitate

Comunicarea şi vizibilitatea UE reprezintă o obligaţie legală pentru toate acţiunile externe finanţate de UE.

Această acţiune conţine măsuri de comunicare şi vizibilitate, care se bazează pe un plan specific de comunicare şi vizibilitate al acţiunii, care trebuie elaborat la începutul punerii în aplicare.

Cerinţele de comunicare şi vizibilitate pentru acţiunea externă a Uniunii Europene (2018)²⁷ şi orice versiuni actualizate vor fi utilizate pentru a stabili Planul de comunicare şi vizibilitate a acţiunii şi obligaţiile contractuale corespunzătoare.

Referitor la obligaţiile legale privind comunicarea şi vizibilitatea, măsurile sunt puse în aplicare de către Comisie, ţara parteneră, contractori, beneficiari de finanţare şi/sau entităţi încredinţate. Obligaţiile contractuale corespunzătoare sunt incluse, respectiv, în acordul de finanţare, contractele de achiziţii şi finanţare, şi acordurile de delegare.

Acţiunile de vizibilitate şi comunicare trebuie să demonstreze modul în care intervenţia contribuie la obiectivele programului convenite. Acţiunile vizează consolidarea sensibilizării generale a publicului cu privire la intervenţiile finanţate de UE şi obiectivele urmărite. Acţiunile vizează evidențierea către publicul ţintă relevant a valorii adăugate şi a impactului intervenţiilor UE. Acţiunile de vizibilitate ar trebui, de asemenea, să promoveze transparenţa şi responsabilitatea în utilizarea fondurilor. 

Măsurile de comunicare şi vizibilitate pentru activităţile proiectului din prezentul document de acțiune vor fi consolidate, coordonate şi implementate prin Planul de acţiune pentru comunicare strategică şi suport media, care face parte din Programul anual de acţiune 2017 pentru Republica Moldova.

În ceea ce priveşte Vecinătatea de Est, toate acţiunile sprijinite de UE vor avea drept scop creşterea nivelului de conştientizare a publicului ţintă cu privire la conexiunile, rezultatul şi beneficiile practice finale pentru cetăţenii asistenţei UE oferite în cadrul acestei acţiuni. Acţiunile de vizibilitate ar trebui, de asemenea, să promoveze transparenţa şi responsabilitatea în utilizarea fondurilor.

Vor fi luate toate măsurile necesare pentru a face publice faptul că acţiunea a primit finanţare din partea UE, în conformitate cu Manualul de comunicare şi vizibilitate pentru acţiunile externe ale UE. Îndrumările suplimentare privind vizibilitatea elaborate de Comisie (politica europeană de vecinătate şi negocierile de extindere) vor fi respectate cu stricteţe.

După dependenţă de caz, se aplică dispoziţiile Acordului de Cadru Financiar şi Administrativi încheiat între Uniunea Europeană şi organizaţiile internaţionale selectate.

Este responsabilitatea organizaţiei de punere în aplicare să păstreze delegaţiile UE şi, dacă este cazul, Direcţia generală pentru negocieri de vecinătate şi extindere, complet informată despre planificarea şi punerea în aplicare a etapelor corespunzătoare de activităţi specifice de vizibilitate şi comunicare.

Organizaţia de implementare raportează vizibilităţile şi acţiunile sale de comunicare, precum şi rezultatele acţiunii generale comisiilor de monitorizare relevante.

Această acţiune va fi comunicată extern ca parte a unui context mai larg de susţinere a UE către ţară şi, acolo unde este relevant, pentru regiunea Parteneriatului estic, pentru a spori eficacitatea activităţilor de comunicare şi pentru a reduce fragmentarea în zona comunicării UE.

6. CONDIŢII PRELIMINARE

Înainte de semnarea Acordului de finanţare trebuie îndeplinită următoarea condiţie preliminară:

• Partenerii locali din regiunile prioritare trebuie să se implice în mod public pentru colaborarea cu UE şi pentru a respecta buna guvernare, statul de drept şi standardele democratice şi practicile bune.

ANEXA - MATRICEA CADRULUI LOGIC INDICATIV

(PENTRU MODALITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI)

Activităţile, rezultatele aşteptate şi toţi indicatorii, ţintele şi orientările de bază incluse în matricea cadrului logistic sunt indicative şi pot fi actualizate în timpul implementării acţiunii, fără a fi necesară modificarea deciziei de finanţare. Atunci când nu este posibil să se determine rezultatele unei acţiuni în faza de formulare, rezultatele intermediare ar trebui să fie prezentate şi rezultatele definite la începutul programului general şi a componentelor sale. Matricea indicativă a cadrului logic a evolua pe parcursul duratei de desfăşurare a acţiunii: vor fi adăugate rînduri noi pentru includerea activităţilor, precum şi noi coloane pentru ţinte intermediare repere) pentru indicatorii de ieşire şi rezultate, ori de câte ori este relevant, pentru monitorizare şi raportare. Se va reţine, de asemenea, că indicatorii ar trebui să fie dezagregaţi în funcţie de gen, de cîte ori va fi relevant.

Partea întâi: Dispoziţii aplicabile activităţilor pentru

care partenerul este autoritatea contractantă

Articolul 1 – Principii generale

1.1 Scopul este de a defini partea întâi sarcinilor încredinţate ţării partenere în cadrul gestiunii indirecte, astfel cum este descrisă în anexa I (dispoziţiile tehnice şi administrative) precum şi drepturile şi obligaţiile partenerului şi a Comisiei în îndeplinirea acestor sarcini.

Partea întâi se aplică pentru sarcinile legate de contribuţia UE separat sau în combinaţie cu fondurile de partener sau de un terţ, în cazul în care aceste fonduri sunt executate în cofinanţări mixte, de ex. în cazul în care acestea sunt puse în comun.

Aceste sarcini cuprind punerea în aplicare de către partener în calitate de autoritate contractantă a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice şi a contractelor de grant şi acorduri de contribuţie, precum şi atribuirea, semnarea şi punerea în aplicare a contractelor de achiziţii, contracte de grant şi acorduri de contribuţie. În sensul părţii I din prezentul acord de finanţare, orice trimitere la contractele de grant includ, de asemenea, acordului de contribuţie şi fiecare referire la beneficiarii de granturi include, de asemenea, organizaţii care au semnat acorduri de contribuţie.

Desemnarea entităţilor aparţinând partenerului de guvern sau de structura administrativă şi identificate în anexa I (dispoziţiile tehnice şi administrative) care să efectueze anumite sarcini, nu se încadrează în categoria de subdelegare. Astfel de entităţi trebuie să respecte drepturile şi obligaţiile prevăzute în partea întâi pentru partener ca autorităţi contractante, în timp ce partenerul rămâne pe deplin responsabil de îndeplinirea obligaţiilor specificate în prezentul acord de finanţare. Trimiterile la acordul de finanţare la partener ar trebui să includă entităţile respective.

In calitate de autoritate contractantă, partenerul acţionează sub delegare parţială, cu excepţia cazului în care acesta acţionează în avans o componentă a unui deviz de program sau în cadrul unui fond comun gestionat de partener:

- în conformitate cu delegarea parţială, partenerul acţionează în calitate de autoritate contractantă pentru contractele de achiziţii publice, contracte de grant, prin care Comisia controlează ex ante toate procedurile de atribuire şi execută toate plăţile aferente la contractanţii şi beneficiarii de granturi;

- În cadrul componentei de avans a unui deviz de program, partenerul acţionează în calitate de autoritate contractantă pentru contractele de achiziţii şi de acordare a granturilor, care ar putea, până la pragurile stabilite, să organizeze proceduri de achiziţii publice şi de atribuire a subvenţiilor fără sau cu puţin control ex ante al Comisiei şi pentru a efectua plățile la contractanţii şi beneficiarii de granturi, precum şi în contextul îndeplinirii directe a forței de munca.

- În cadrul unui fond comun gestionat de partener, acesta acţionează în calitate de autoritate contractantă pentru contractele de achiziţii publice şi contractele de grant, prin urmare Comisia nu supune controlului ex ante oricare proceduri de atribuire şi partenerul execută toate plăţile relevante necesare contractanţilor şi beneficiarilor de subvenţii.

În cazul în care partenerul este un stat ACP şi acţiune este finanţat prin FED în conformitate cu articolul 1.1 din Condiţiile Speciale, misiunile încredinţate sunt cele prevăzute la literele (c) – (k) de la articolul 35 alineatul (1) al şaselea paragraf şi de la articolul 35 alineatul (2) din anexa IV la Acordul de parteneriat ACP-CE.

În cazul în care partenerul este un TTPM (Ţări şi Teritorii de peste Mări) şi acţiune este finanţată prin FED în conformitate cu articolul 1.1 din Condiţiile Speciale, punerea în aplicare a sarcinilor încredinţate trebuie să respecte, de asemenea, condiţiile prevăzute la articolul 86 alineatul (3) din Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea ţărilor şi teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană (“Decizia de asociere peste mări”).

1.2 Partenerul trebuie să păstreze responsabilitatea îndeplinirii obligaţiilor stipulate în prezentul acord de finanţare, chiar dacă acesta desemnează alte entităţi identificate în anexa I (dispoziţiile tehnice şi administrative) pentru a efectua anumite sarcini, în special. Comisia îşi rezervă dreptul de a suspenda plăţile şi să suspende şi/sau să rezilieze prezentul acord de finanţare pe baza acestor acte, omisiuni şi/sau situaţii de orice entitate desemnată.

1.3 Partenerul instituie şi asigură funcţionarea unui sistem de control intern eficace şi eficient. Partenerul trebuie să respecte principiile bunei gestiuni financiare, transparenţei, nediscriminării şi vizibilitatea Uniunii Europene în punerea în aplicare a acţiunilor şi evitarea conflictelor de interese.

Există un conflict de interese atunci când exercitarea imparţială şi obiectivă a funcţiilor de orice persoană responsabilă este compromisă din motive care implică familia, viaţa sentimentală, afinităţile politice sau naţionale, interesul economic sau orice alt interes personal direct sau indirect.

Sistemul de control intern este un proces menit să ofere o asigurare rezonabilă că operaţiunile sunt eficace, eficiente şi economice, că raportarea este de încredere, că activele şi informaţiile sunt protejate, că fraudele şi neregulile sunt prevenite, detectate şi corectate şi că riscurile legate de legalitatea şi regularitatea operaţiunilor financiare sunt gestionate în mod adecvat, ţinând seama de caracterul multianual al activităţilor, precum şi natura plăţilor în cauză.

În special, în cazul în care partenerul efectuează plăţi în avans o componentă a unui deviz de program sau în cadrul unui fond comun gestionat de partener, funcţiile de autorizator şi de contabil sunt separate şi incompatibile între ele şi partenerul utilizează un sistem contabil care oferă date exacte, complete, fiabile şi informaţii în timp util.

1.4 in afara cazurilor In care partenerul aplica propriile sa le (inclusiv In cazul unui partener gestionat Fondul comun, cele convenite de regrupare donatorii fondului) proceduri și documente standard pentru atribuirea unor contracte de achiziții și contracte de grant, partenerul trebuie să desfășoare procedurile de atribuire și de a încheia contractele și acordurile care rezultă din acestea în limba prezentului acord de finanțare.

1.5 Partenerul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura vizibilitatea finanţării din partea UE pentru activităţile care îi sunt încredinţate sau pentru alte activităţi desfăşurate în cadrul acestei acţiuni. Aceste măsuri trebuie să fie definite în anexa 1 (dispoziţiile tehnice şi administrative) sau trebuie să fie convenite ulterior între partener şi Comisie..

Aceste acţiuni de comunicare şi de informări trebuie să respecte cerinţele privind comunicarea şi vizibilitatea pentru acţiunile externe ale UE, elaborat şi publicat de către Comisie, în vigoare în momentul adoptării respectivelor măsuri.

1.6 In conformitate cu delegarea parţială şi în avans o componentă a unui deviz de program, partenerul păstrează toate documentele justificative, financiare şi contractuale corespunzătoare începând cu data intrării în vigoare a prezentului acord de finanţare sau de la o dată anterioară, care este prevăzută ca dată de începere a perioadei de eligibilitate a costurilor de la articolul 6 din Condiţiile Speciale, timp de cinci ani de Ia sfârşitul perioadei de execuţie, în special, următoarele:

Procedurile de achiziţii publice:

a. Dovada notificării cu previziunile pentru publicarea anunţului de licitaţie şi orice rectificări

b. Numirea comisiei de preselecţie

c. Listă restrânsă (inclusiv anexele) şi aplicaţii

d. Dovada publicării listei scurte de preaviz

e. Scrisorile adresate candidaţilor non-shortlisted

f. Invitaţie de participare la procedura de ofertare sau echivalentt

g. Dosarul de licitaţie, inclusiv anexele, clarificări, procese-verbale ale reuniunilor, dovada publicării

h. Numire a comisiei de evaluare

i. Raportul de deschidere a ofertelor, inclusiv anexele

j. Raportul de evaluare/negociere, inclusiv anexele şi ofertele primite¹

k. Scrisoare de notificaree

l. Documente justificative

m. O scrisoare de motivaţie pentru depunerea contractului

n. Scrisori către candidaţii neselecţionaţi

o. Atribuirea/anularea anunţului, inclusiv dovada publicării

p. Modificările contractelor semnate, acte adiţionale şi corespondenţa relevantă, cereri de

__________________

¹ Eliminarea respinse, după cinci ani de la încheierea procedurii de achiziție

Propuneri şi atribuirea directă de granturi:

a. Numire a comisiei de evaluare

b. Raportul de deschidere şi administrative, inclusiv anexele şi cererilor primite²

c. Scrisorile adresate candidaţilor câştigători şi necâştigători, după evaluarea notei explicative

d. Evaluarea notei explicative raport

e. Raport de evaluare a aplicării integrale sau raport de negociere cu anexele relevante

f. Verificarea eligibilităţii şi a documentelor justificative

g. Scrisorile adresate candidaţilor câştigători şi necâştigători, aprobă lista de rezervă în urma aplicării depline de evaluare

h. O scrisoare de motivaţie pentru depunerea propunerilor de contract

i. Atribuirea/anularea anunţului cu dovada publicării

j. Contractele semnate, amendamente, motocicliştilor şi corespondenţa relevantă.

______________________

² Eliminarea cereri respinse de trei ani dupa închiderea procedurii de acordare a grantului.

1.7 Partenerul trebuie să asigure o protecţie corespunzătoare a datelor cu caracter personal. Datele cu caracter personal înseamnă orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă.

Datele cu caracter personal sunt:

- prelucrate în mod legal, echitabil şi transparent faţă de persoana vizată;;

- colectate în scopuri determinate, explicite şi legitime şi să nu fie prelucrate mai departe într-un mod incompatibil cu aceste scopuri.

- adecvate, relevante şi limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate;

- exacte, şi dacă este necesar, actualizate;

- prelucrate într-un mod care asigură securitatea adecvată a datelor cu caracter personal şii

- păstrate într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate o perioadă nu mai lungă decât este necesar în vederea atingerii scopurilor pentru care sunt prelucrate datele cu caracter personal. Datele cu caracter personal incluse în documentele care trebuie păstrate de partener în conformitate cu articolul 16.1 trebuie să fie şterse după ce termenul-Iimită stabilit la articolul 16.1 a expirat.

Pentru orice operaţie care implică prelucrarea datelor cu caracter personal, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, recuperarea, consultarea, utilizarea, divulgarea, ştergerea sau distrugerea, se bazează pe normele şi procedurile interne ale partenerului şi se realizează numai în măsura în care este necesar pentru punerea în aplicare a prezentului acord de finanţare.

În special, partenerul trebuie să ia măsuri de securitate tehnice şi organizatorice adecvate privind riscurile inerente în astfel de operaţiuni şi natura informaţiilor referitoare la persoana fizică în cauză, pentru:

a) A împiedica orice persoană neautorizată să aibă acces la sistemele computerizate care efectuează acest tip de operaţiuni, şi în special orice citire, copiere, modificare sau eliminare a suporturilor de stocare;introducerea neautorizată de date, precum şi orice divulgare, modificare sau ştergere neautorizată a informaţiilor stocate;

b) A garanta faptul că utilizatorii autorizaţi ai unui sistem informatic care efectuează acestea operaţiuni pot avea acces numai la informaţiile la care se referă dreptul lor de acces;

c) A concepe propria structură organizaţională astfel încât să îndeplinească cerinţele de mai sus.

Articolul 2 – Termenul limită pentru semnarea

contractelor şi acordurilor de către partener

2.1 Contractele de achiziţii publice şi de contracte de grant sunt semnate în timpul perioadei de punere în aplicare operaţională a prezentului acord de finanţare.

Atunci când pun în aplicare o acţiune cu donatori multipli, contracte de achiziţii şi de acordare a granturilor, contractele se încheie  în termenele limită de contractare prevăzute în Condiţiile Speciale sau prevăzute pentru componenta de avans de deviz de program.

În cazul în care acţiunea nu este o acţiune cu donatori multipli, contracte de achiziţii şi de acordare a granturilor se încheie în termen de cel mult trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord de finanţare.

Contractele suplimentare de achiziţii publice şi contractele de grant care rezultă dintr-o modificare a prezentului acord de finanţare care sporeşte contribuţia UE se semnează cel târziu în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a acestei modificări la prezentul acord de finanţare, sau pentru o acţiune cu donatori multipli în cadrul stabilit de termenul-limită de contractare pentru contribuţia suplimentară a UE.

Termenul limită a celor trei ani pentru acţiunile cu non-mulţi-donatori nu poate fi prelungit decât atunci când acţiunea este finanţat prin FED. În astfel de cazuri, prelungirea este prevăzut la articolul 6 din Condiţiile Speciale.

2.2 Cu toate acestea, următoarele tranzacţii pot fi semnate, în orice moment în timpul perioadei de punere în aplicare operaţională:

a. modificări la contractele de achiziţii şi contractele de grant deja semnate;

b. contracte de achiziţii individuale care urmează a fi încheiate după rezilierea anticipată a contractelor existente în domeniul achiziţiilor publice;

c. contractele referitoare la audit şi evaluare, care pot fi semnate, de asemenea, în timpul perioadei de interdicţie;

d. costurile de funcţionare menţionate la articolul 5.1;

2.3 După expirarea termenelor menţionate la articolul 2.1, echilibrul financiar pentru activităţi conexe încredinţate partenerului pentru care contractele nu au fost semnate în mod corespunzător trebuie să fie deblocate de către Comisie.

2.4 O astfel de deblocare nu se aplică fondurilor înscrise în buget pentru audit şi evaluările menţionate la articolul 2.2.c) sau a costurilor de funcţionare menţionate la articolul 2 punctul 2 litera (d)].

De asemenea, nu se aplică nicio deblocare pentru echilibrul financiar al rezervei pentru cheltuieli neprevăzute sau la fondurile disponibile din nou după rezilierea anticipată a contractelor menţionate la articolul 2 punctul 2 litera (b)), care poate fi utilizat pentru a finanţa contracte menţionate la articolul 2.2.

Articolul 3 – Excludere şi sancţiunea administrativă

3.1 Criterii de excludere

3.1.1 Atunci când se aplică procedurile şi documentele tip stabilite şi publicate de Comisie în vederea atribuirii contractelor de achiziţii publice şi de acordare de granturi, partenerul trebuie, în consecinţă, să garanteze că niciun cetăţean european nu este finanţat în contractul de achiziţii publice sau de finanţare nerambursabilă este atribuită unui operator economic sau solicitantul grantului în cazul în care operatorul economic sau solicitantul grantului, în mod direct, sau persoanele care au putere de reprezentare, decizie sau control asupra acestuia, se afă în una din situaţiile de excludere prevăzute în procedurile relevante şi documentele standard ale Comisiei.

3.1.2 Atunci când aplică propriile sale (inclusiv, în cazul unui fond comun gestionat partenere, cele convenite de regrupare donatorii fondului) proceduri şi documente standard pentru atribuirea unor contracte de achiziţii şi de atribuire a granturilor, partenerul trebuie să adopte măsuri, în conformitate cu propria legislaţie naţională, pentru a se asigura că niciun contract de achiziţii publice sau de acordare finanţat de UE nu este atribuit unui operator economic sau solicitantul grantului în cazul în care partenerul are cunoştinţă de faptul că aceste entităţi:

a) sau persoanele care au putere de reprezentare, de decizie sau de control asupra lor au făcut obiectul unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive pentru fraudă, corupţie, participare la o organizaţie criminală, spălare de bani, infracţiunile legate de activităţi teroriste, munca copiilor sau traficul de fiinţe umane;

b) sau persoanele care au putere de reprezentare, decizie sau control asupra lor au fost condamnaţi printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau o decizie administrativă definitivă în cazul unei nereguli care afectează interesele financiare ale UE;

c) se fac vinovaţi de declaraţii false în furnizarea informaţiilor solicitate în cadrul participării la procedură sau nu au furnizat aceste informaţii;

d) au făcut obiectul unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive prin care se stabileşte că entităţile care au dus la crearea unei entităţi sub o altă jurisdicţie cu intenţia de a eluda fiscale, sociale sau orice alte obligaţii juridice de aplicare obligatorie în jurisdicţia în care acestea îşi au sediul social, administraţia centrală sau locul principal de desfăşurare a activităţii;

e) au fost create cu intenţia descrisă la litera (d) de mai sus, astfel cum s-a stabilit printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă.

Partenerul poate ţine seama, după caz şi pe propria răspundere, informaţiile conţinute de către Comisie în sistemul de detectare timpurie şi de excludere, în procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice şi de acordare de granturi. Accesul la informaţii poate fi furnizat prin punct (e) de legătură, fie prin consultarea Comisiei (Comisia Europeană, Direcţia Generală Buget, contabilul Comisiei, BRE2-13/505, B-1049 Bruxelles, Belgia şi BUDG-C01 prin e-mail la -EXCL-DB@ec.europa.eu, adăugând în copie adresa identificate la articolul 3 din Condiţiile Speciale). Comisia poate să refuze plăţile către un contractant sau beneficiarul grantului într-o situaţie de excludere.

3.2 Obligaţia de informare

Partenerul informează Comisia atunci când un operator economic sau un solicitant e grant se află în situaţia menţionată la articolul 3.1, sau a comis nereguli şi fraude sau a fost găsit vinovat de încălcarea gravă a obligaţiilor sale contractuale.

3.3 Sancţiuni administrative

În cazul în care partenerul are cunoştinţă de una dintre situaţiile menţionate la articolul 3.1 în punerea în aplicare a sarcinilor descrise în anexa I, partenerul trebuie, în condiţiile prevăzute în legislaţia sa naţională, să impună operatorului economic sau solicitantului de grant, o excludere de la viitoarele sale achiziţii publice sau al procedurilor de acordare a granturilor şi/sau o sancţiune pecuniară proporţională cu valoarea contractului în cauză. Aceste penalităţi financiare sau excluderi sunt impuse în urma unei proceduri contradictorii în ceea ce priveşte asigurarea dreptului la apărare al persoanei în cauză.

Partenerul poate fi scutit de obligaţiile în temeiul primului paragraf în cazul în care:

- legislaţia naţională a partenerului nu permite impunerea unei excluderi şi/sau a unei sancţiuni financiare,

- protecţia intereselor financiare ale UE necesită să impună o sancţiune administrativă în termene compatibile cu procedurile interne ale partenerului,

- impunerea unei sancţiuni administrative necesită mobilizarea resurselor dincolo de mijloacele partenerului,

- legislaţia sa naţională nu permite să se excludă un operator economic de la toate procedurile de atribuire a contractelor finanţate de UE.

În astfel de cazuri, partenerul va notifica acest impediment către Comisie. Comisia poate decide să impună operatorului economic sau solicitantului de grant o excludere de la finanţarea UE în viitor procedurile de atribuire şi/sau o sancţiune financiară între 2 % şi 10 % din valoarea totală a contractului în cauză.

Articolul 4 – Delegarea parţială

4.1 Sarcinile vor fi îndeplinite de partener în conformitate cu procedurile şi documentele tip stabilite şi publicate de Comisie pentru atribuirea unor contracte de achiziţii şi contractele de grant, în vigoare în momentul lansării procedurii în cauză.

Control ex-ante

4.2 Pentru a permite un control ex ante, partenerul trebuie să depună dosarele de licitaţie şi documentele pentru cererile de propuneri spre aprobarea de către Comisie înainte de lansarea invitaţiilor de participare la licitaţie şi cereri de propuneri. De asemenea, partenerul trebuie să invite Comisia la deschiderea ofertelor şi a propunerilor, şi trebuie să furnizeze Comisiei copii ale ofertelor primite. Partenerul informează Comisia în privinţa rezultatelor examinării ofertelor şi a propunerilor şi prezintă propuneri de atribuire, precum şi proiectele de contracte de achiziţii şi contracte de grant Comisiei spre aprobare.

În cursul punerii în aplicare a contractelor de achiziţii publice şi la contractele de subvenţionare, partenerul trebuie, de asemenea, să prezinte proiectul de addendum şi proiectul de ordine administrative corespunzătoare Comisiei spre aprobare prealabilă.

Partenerul trebuie să invite Comisia pentru acceptarea provizorie şi finală.

Raport/Declaraţia de gestiune

4.3 În cazul în care dispoziţiile articolul 5 din Condiţiile Speciale prevăd acest lucru, raportul privind punerea în aplicare a sarcinilor încredinţate partenerului este conformă cu modelul prevăzut în anexa III şi declaraţia de gestiune respectă modelul prevăzut în anexa IV. Un audit extern independent, avizul privind declaraţia de gestiune, efectuat în conformitate cu standardele de audit recunoscute la nivel internaţional, nu trebuie să fie furnizate în acest caz, Comisia desfăşoară audituri pentru această acţiune. Aceste audituri vor verifica veridicitatea afirmaţiilor cuprinse în declaraţia de gestiune, precum şi de legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente efectuate.

Proceduri de plată

4.4 Partenerul pune la dispoziţia Comisiei cererile de plată aprobate la următoarele termene, începând de la data primirii cererii de plată, fără a lua în calcul perioadele de suspendare a termenului de plată:

(a) pentru prefinanţările specificate în contractul de achiziţie şi contractul de finanţare:

     (i) 15 de zile calendaristice pentru o acţiune finanţată în cadrul bugetului;

     (ii) 30 de zile calendaristice pentru acţiuni finanţate în cadrul FED;

b) 45 de zile calendaristice pentru alte plăţi

Comisia acţionează în conformitate cu articolele 4.9 şi 4.10, în perioada de până la termenul de plată prevăzut în contractul de achiziţie şi la contractele de subvenţionare minus termenele de mai sus.

4.5 La primirea unei cereri de plată din partea unui contractant sau beneficiarul grantului, partenerul trebuie să informeze Comisia cu privire la primirea acesteia şi analizează de îndată dacă cererea este admisibilă, şi anume dacă acesta conţine identificarea că contractantul sau beneficiarul grantului, a contractului sau acordului în cauză, suma, moneda şi data. În cazul în care partenerul concluzionează că cererea este inadmisibilă, aceasta respinge cererea şi informează contractantul sau beneficiarul grantului de această respingere şi motivele acesteia în termen de 30 de zile de la primirea cererii. Partenerul informează, de asemenea, Comisia cu privire la această respingere şi motivele acesteia.

4.6 La primirea unei cereri de plată admisibile, partenerul trebuie să examineze dacă o plată este scadentă, şi anume dacă toate obligaţiile contractuale care justifică plata au fost îndeplinite, inclusiv examinarea un raport, după caz. În cazul în care partenerul concluzionează că o plată nu este scadentă, ea informează contractantul sau beneficiarul grantului despre acesta şi a motivelor. Expedierea acestor informaţii suspendă termenul de plată. Comisia primeşte o copie a informaţiilor astfel expediate. Comisia trebuie, de asemenea, să fie informată cu privire la răspunsul sau o acţiune corectivă a contractantului sau a beneficiarului de grant. Ca răspunsurile sau măsurile menite să corecteze cazurile de neconformitate cu obligaţiile sale contractuale se reia termenul limită pentru plată. Partenerul trebuie să examineze răspunsul sau măsuri în temeiul prezentului alineat.

4.7 În cazul în care Comisia nu este de acord cu concluzia că plată nu este scadentă, ea informează partenerul despre aceasta. Partenerul îşi reexaminează şi în cazul în care ajunge la concluzia că plata este exigibilă, el informează contractantul sau beneficiarul grantului. Suspendarea termenului de plată se ridică la expedierea acestor informaţii. Partenerul informează, de asemenea, Comisia. Partenerul trebuie să acţioneze mai departe, astfel cum se prevede la articolul 4.8.

În cazul în care un dezacord între partener şi Comisie persistă, Comisia poate plăti partea necontestată a sumei facturate, cu condiţia să fie în mod clar separat de suma în litigiu. Comisia informează partenerul, şi contractantul sau beneficiarul grantului de această plată parţială.

4.8 În cazul în care partenerul a concluzionat că plata este scadentă, aceasta transferă cererea de plată şi toate documentele însoţitoare necesare Comisiei în vederea aprobării şi a plăţii. Acesta furnizează o prezentare generală a modului a cît de multe zile din termenul limită de plată au mai rămas şi a tuturor perioadele de suspendare a acestui termen.

4.9 După transferarea cererii de plată în conformitate cu articolul 4.8, în cazul în care Comisia concluzionează că plata nu este exigibilă, el trebuie să informeze partenerul şi, în copie, contractantul sau beneficiarul grantului despre aceasta şi a motivelor. Informarea contractantului sau beneficiarului grantului are efectul de a suspenda termenul de plată, astfel cum se prevede în contractul încheiat. Un răspuns sau o acţiune corectivă de contractantul sau beneficiarul grantului este tratată de către partener în conformitate cu articolul 4.6.

4.10 În cazul în care partenerul şi Comisia conchid că plata este scadentă, Comisia efectuează plata.

4.11 În cazul în care dobânda de întârziere este datorată de contractantul sau beneficiarul grantului, acestuia i se alocă între partener şi Comisia în mod proporţional de zile de întârziere, în plus faţă de termenele prevăzute la articolul 4.4, sub rezerva următoarelor:

(a) numărul de zile utilizate de partener se calculează de la data înregistrării unei cereri de plată admisibile menţionate la articolul 4.6 la data transferului a cererii Comisiei menţionate la articolul 4.8 şi de la informarea de către Comisie prevăzută la articolul 4.9 a următorului transfer de cerere Comisiei menţionate la articolul 4.8.Orice perioadă de suspendare a termenului de plată trebuie să fie deduse.

(b) numărul de zile utilizate de Comisie este calculat de la data următoare datei transferului cererii de partener menţionate la articolul 4.8 şi se termină la data plăţii, şi de la data transferului şi până la data informării partenerului în temeiul articolul 4.9.

4.12 Orice circumstanţe neprevăzute prin procedura de mai sus trebuie să fie soluţionate într-un spirit de cooperare între partener şi Comisia, prin analogie, dispoziţiile de mai sus, respectând în acelaşi timp relaţiile contractuale ale partenerului cu contractantul sau beneficiarul grantului.

În cazul în care este posibil, una dintre părţi poate coopera la cererea celeilalte părţi în ceea ce priveşte furnizarea de informaţii utile pentru evaluarea cererii de plată, chiar înainte ca cererea de plată să fie transferată în mod oficial sau returnată de prima parte.

4.13 Un contract de achiziţii publice sau un contract de grant prin care nu a generat nicio plată în termen de doi ani de la semnarea acestuia este reziliat automat şi finanţarea acesteia se dezangajează, cu excepţia cazurilor de litigii în faţa instanţelor judiciare sau al unui organism arbitrar.

Articolul 5 – Componenta de avans al devizului de program

5.1 Devizul de program este un document de stabilire a programului activităţilor care urmează să fie desfăşurate şi resursele umane şi materiale necesare, bugetul corespunzător şi măsurile tehnice şi administrative de punere în aplicare pentru executarea acestor activităţi operaţionale pe parcursul perioadei de punere în aplicare operaţională a prezentului acord de finanţare.

Devizul de program de punere în aplicare a acordului de finanţare trebuie să respecte procedurile şi documentele standard privind devizele de program stabilite de Comisie în vigoare, la momentul adoptării devizul de program în cauză.

Organismul de punere în aplicare a acestor activităţi operaţionale în cadrul unui alt deviz de program, pot fi guvernul central al partenerului (operaţiuni centrale) sau un comandat de drept public sau un organism de drept privat cu o misiune de serviciu public (comandat de operaţiuni) sau, potrivit EDF, numai un organism de drept privat fără o misiune de serviciu public în baza unui contract de servicii (privat comandat de operaţiuni).

Devizul de program trebuie să aibă o componentă de avans şi pot avea o componentă de angajamente specifice.

În cadrul componentei de angajamente specifice, se aplică articolul 4.

În cadrul componentei de avans de deviz de program, organismul de punere în aplicare poate, până la pragurile stabilite, să organizeze proceduri de achiziţii publice şi de atribuire a subvenţiilor fără sau cu puţin controlul ex ante al Comisiei şi pentru a efectua plăţile la contractanţii şi beneficiarii de granturi, precum şi în contextul îndeplinirii directe a forţei de muncă.

Forţa de muncă directă se referă la activităţile operaţionale care organismul însărcinat cu punerea în aplicare le execută în mod direct şi personalul pe care îl angajează şi/sau resursele sale existente (maşini, echipamente, alţi factori de producţie).

Cheltuielile de funcţionare efectuate de organismul de execuţie pot fi eligibile pentru finanţare din partea UE în cadrul componentei de avans de deviz de program. În caz afirmativ, acestea sunt eligibile pentru finanţare din partea UE, pe întreaga durată a perioadei de execuţie din prezentul acord de finanţare, cu excepţia cazului în care începerea timpurie de eligibilitate a costurilor este prevăzută la articolul 6 din Condiţiile Speciale. Costurile de funcţionare sunt costurile suportate de organismul de execuţie în îndeplinirea sarcinilor de execuţie şi include personalul local, serviciile de utilităţi publice (de exemplu, apă, gaze şi energie electrică), închirierea spaţiilor, consumabile, întreţinere, călătorii de afaceri pe termen scurt şi de combustibil pentru vehicule. Acestea nu includ achiziţionarea de vehicule sau de orice alt echipament, sau o activitate operaţională. Astfel de costuri de exploatare pot fi facturate şi plătite în conformitate cu procedurile proprii ale organismului de punere în aplicare.

Procedurile de atribuire

5.2 In cadrul componentei de avans de deviz de program, organism de punere în aplicare poate efectua, integral sau parţial, procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii şi de atribuire a granturilor, în conformitate cu propriile sale proceduri şi documente standard, în măsura în care se aduc dovezi prealabile obţinute de Comisie că partenerul organismul de punere în aplicare va:

- asigura funcţionarea unui sistem de control intern eficace şi eficient, şi

- aplica normele şi procedurile adecvate pentru procedurile de achiziţii publice şi/sau granturi.

În măsura în care un astfel de element nu este obţinut, procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii şi de atribuire a granturilor sunt efectuate de organismul de execuţie în conformitate cu procedurile şi documentele tip stabilite şi publicate de către Comisie în vigoare, în momentul lansării procedurii în cauză.

Control ex-ante

5.3 în avans, cu excepţia cazului în care Aranjamentele tehnice şi administrative din devizul de program stipulează altfel, organismul de punere în aplicare prezintă Comisiei spre aprobare prealabilă, dosarele de licitaţie şi propuneri de decizie de atribuire a contractelor de achiziţii publice a căror valoare depăşeşte 100,000 EUR, precum şi toate propunerile pentru orientările privind cererile şi deciziile de atribuire a contractelor de subvenţii, care urmează procedurile şi documentele tip stabilite şi publicate de Comisie.

În plus faţă de obligaţiile prevăzute la articolul 1.6 din prezentele Condiţii generale, partenerul trebuie, în cursul aceleiaşi perioade, să păstreze toate documentele justificative contractuale şi financiare relevante.

Declaraţia de gestiune

5.4 Partenerul trebuie să prezinte în fiecare an Comisiei, până la data prevăzută la articolul 6 din Condiţiile Speciale, o declaraţie de gestiune semnată de partener cu ajutorul modelului din anexa IV.

Un audit extern independent, avizul privind declaraţia de gestiune, efectuat în conformitate cu standardele de audit recunoscute la nivel internaţional, nu trebuie să fie furnizate în acest caz, Comisia desfăşoară audituri pentru această acţiune. Aceste audituri vor verifica veridicitatea afirmaţiilor cuprinse în declaraţia de gestiune, precum şi de legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente efectuate.

Plăţi

5.5 Comisia va transfera prima tranşă de prefînanţare, după semnarea acordului de deviz de program de către toate părţile, în termen de 60 de zile calendaristice, în cazul în care devizul de program este finanţat prin FED şi de 30 de zile calendaristice, în cazul în care aceasta este finanţată de la bugetul UE.

Comisia efectuează plata în mai multe tranşe de prefinanţarea în termen de 60 de zile calendaristice de la primirea şi aprobarea cererii de plată şi rapoartele sale.

Dobânda penalizatoare nu este datorată în conformitate cu Regulamentul financiar aplicabil. Termenul de plată poate fi suspendat de către Comisie prin informarea partenerului, în orice moment al perioadei menţionate mai sus, că cererea de plată nu poate fi onorată, fie datorită faptului că suma nu este exigibilă, fie pentru că nu au fost prezentate documentele justificative corespunzătoare. În cazul în care informaţiile care pune sub semnul întrebării eligibilitatea cheltuielilor care figurează pe o cerere de plată la cunoştinţa Comisiei, aceasta poate suspenda termenul de plată în scopul unor verificări suplimentare, inclusiv un control la faţa locului, pentru a determina, înainte de efectuarea plăţii, dacă cheltuiala este într-adevăr eligibilă. Suspendarea şi motivele care au stat la baza acesteia se comunică partenerului cât mai curând posibil. Termenul-limită de plată va fi reluat după ce au fost furnizate documente justificative care lipsesc sau dacă cererea de plată a fost corectată.

5.6 Comisia efectuează plăţi într-un cont bancar deschis la o instituţie financiară acceptate de Comisie.

5.7 Partenerul garantează că fondurile plătite de Comisie pot fi identificate în acest cont bancar.

5.8 Transferurile în euro, în cazul în care este necesar, se convertesc în moneda naţională a partenerului şi dacă plăţile trebuie întocmite de partener, la rata în vigoare în ziua plăţii de către partener.

Articolul 6 - Fondul comun gestionat de partener

6.1 Partenerul care gestionează un fond comun, poate fi eligibil pentru o contribuţie a UE la acest fond comun, în măsura în care înainte se obţin dovezi de către Comisie că entitatea de gestiune a partenerului:

- asigură funcţionarea unui sistem de control intern eficace şi eficient,

- utilizează un sistem de contabilitate care oferă informaţii exacte, complete şi fiabile în timp util;

- fac obiectul unui audit extern independent, efectuat, în conformitate cu standardele de audit recunoscute la nivel internaţional, de către un serviciu de audit independent din punct de vedere funcţional de entitatea sau de persoana în cauză;

- aplică normele şi procedurile adecvate pentru procedurile de achiziţii publice şi granturi;

- asigură publicarea ex post a informaţiilor referitoare la destinatari; precum şi

- asigură o protecţie rezonabilă a datelor cu caracter personal.

Procedurile de atribuire

6.2 În ceea ce priveşte contribuţia UE la un fond comun administrat de partener, entitatea de gestiune a Partenerului trebuie să îndeplinească sarcini în conformitate cu propriile sale proceduri și documente standard pentru atribuirea unor contracte de achiziţii şi de acordare de granturi sau cu cele convenite între donatori.

Punerea în aplicare

6.3 În ceea ce priveşte contribuţia UE la un fond comun administrat de partener, în plus faţă de drepturile şi obligaţiile deja prevăzute în prezentele condiţii generale, alte norme detaliate în anexa V la acordul de finanţare se aplică partenerului pentru punerea în aplicare a contribuţiei UE la Fondul comun.

Articolul 7 – Publicarea informaţiilor privind contractele

de achiziţii şi subvenţii de către partener

7.1 Partenerul se angajează să publice în fiecare an, într-un loc dedicat şi uşor accesibil de pe site-ul său web, pentru fiecare contract de achiziţii şi de acordare a granturilor, pentru care este autoritatea contractantă a componentei în avans a programului estimativ prevăzut la articolul 5 şi fondurile menţionate la articolul 6, natura şi scopul său, numele şi localitatea contractantului (contractanţii în cazul unui consorţiu) sau a beneficiarului de grant (beneficiarilor de subvenţii, în cazul unui grant cu beneficiari multipli), precum şi valoarea contractului.

Localitatea unei persoane fizice trebuie să fie o regiune la nivelul NUTS 2. Localitatea unei persoane juridice este adresa sa.

În cazul în care publicarea pe internet nu este posibilă, informaţiile sunt publicate prin orice alt mijloc adecvat, inclusiv în jurnalul oficial al partenerului.

Articolul 6 din Condiţiile Speciale trebuie să prevadă locaţia, pe internet sau în alt mod, a locului de publicare; se face trimitere la această locaţie în locul dedicat de pe site-ul internet al Comisiei.

7.2 Sprijin pentru educaţie şi sprijinul financiar direct acordat persoanelor fizice aflate în nevoie vor fi publicate în mod anonim şi într-un mod cumulativ pe categorii de cheltuieli.

În cazul persoanelor fizice, numele se înlocuieşte cu “persoane fizice”, la doi ani de la data publicării. Numele unei entităţi juridice care conţin numele unei persoane fizice implicate în această entitate nu este tratată ca un nume de persoană fizică.

Publicarea numelor persoanelor fizice nu se aplică în cazul în care o astfel de publicare riscă să încalce drepturile fundamentale sau dăuna intereselor lor comerciale.

Partenerul va prezenta Comisiei o listă de date care trebuie publicate cu privire la persoanele fizice, cu orice justificări pentru renunţările propuse la publicare, care trebuie să acorde o autorizaţie prealabilă pentru această listă. În cazul în care este necesar, Comisia completează localitatea persoanei fizice limitate la o regiune la nivelul NUTS 2.

7.3 Publicarea contractelor de achiziţii publice şi de acordare de granturi încheiate (şi anume, semnată de partener şi contractantul sau beneficiarul grantului) în timpul perioadei de raportare are loc în termen de şase luni de la termenul pentru depunerea raportului, în conformitate cu articolul 6 din Condiţiile Speciale.

7.4 Publicarea contractelor poate fi eliminată, în cazul în care o astfel de publicare riscă să dăuneze intereselor comerciale ale contractanţilor sau beneficiarilor de granturi. Partenerul trebuie să prezinte o listă cu aceste justificări, iar Comisia trebuie să acorde autorizaţia prealabilă publicării derogării.

7.5 În cazul în care Comisia efectuează plăţi către contractanţii sau beneficiarii de granturi în temeiul articolul 4, aceasta asigură publicarea de informaţii cu privire la contractele de achiziţii publice şi contracte de grant în conformitate cu normele sale.

Articolul 8 – Recuperarea fondurilor

8.1 Partenerul trebuie să ia toate măsurile adecvate pentru a recupera fondurile plătite în mod necuvenit.

Sumele plătite nejustificat şi recuperate de partener, sumele din garanţii financiare depuse pe baza unor proceduri de achiziţii publice şi acordare, sume din penalităţile financiare impuse de partener, precum şi despăgubirile acordate partenerului trebuie trimise Comisiei.

8.2 Fără a aduce prejudicii a responsabilităţii Partenerului mai sus, pentru recuperarea fondurilor plătite în mod necorespunzător, partenerul este de acord că Comisia poate, în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului financiar aplicabil şi cu prezentul acord de finanţare, să stabilească formal o sumă ca fiind plătită în mod necuvenit în baza contractelor de achiziţie şi contractelor de finanţare şi de grant specificate în Partea întâi şi purcede la recuperarea acesteia prin orice mijloace, în numele Partenerului, inclusiv prin compensarea sumei datorate de către contractant sau beneficiar de grant împotriva oricăreia dintre revendicările sale împotriva UE şi prin recuperarea forţată în faţa instanţelor competente.

8.3 In acest scop, partenerul furnizează Comisiei toate documentele şi informaţiile necesare. Partenerul autorizează Comisia să efectueze recuperarea, în special prin apelarea la o garanţie a unui contractant sau a unui beneficiar de subvenţie al cărui partener este autoritatea contractantă sau prin compensarea fondurilor pentru recuperarea oricăror sume datorate antreprenorului sau beneficiarului subvenţiei de către partener în calitate de autoritate contractantă şi finanţată de UE în temeiul acestei sau un alt Acord de finanţare sau prin recuperare forţată în faţa instanţelor competente.

8.4 Comisia informează partenerul că procedurile de recuperare au fost deschise (inclusiv, dacă este necesar, în faţa unei instanţe naţionale).

8.5 în cazul în care partenerul este un beneficiar de grant al unei entităţi cu care Comisia a încheiat un acord de contribuţie, Comisia poate recupera fonduri de la partenerul care are legătura cu entitatea, dar entitatea nu a fost în măsură să recupereze desinestătător.

Articolul 9 - Creanţe financiare în cadrul contractelor de achiziţii şi de grant

Partenerul se angajează să consulte Comisia înainte de a lua orice decizii cu privire la o cerere de despăgubiri formulată de un contractant sau beneficiar al gramului şi considerat de Partener ca fiind justificat integral sau parţial. Consecinţele financiare pot fi suportate de UE numai în cazul în care Comisia a autorizat în prealabil. O astfel de autorizaţie este de asemenea necesară pentru orice utilizare a fondurilor angajate în temeiul prezentului acord de finanţare pentru acoperirea costurilor ce decurg din litigii legate de contracte.

Articolul 10 – Depăşirea costurilor şi modalităţile de finanţare a acestora

10.1 Depăşirile individuale ale liniilor bugetare a activităţilor puse în aplicare de partener se soluţionează prin realocarea de fonduri în cadrul bugetului general, în conformitate cu articolul 25 din aceste condiţii generale.

10.2 Ori de câte ori există un risc de depăşire a sumei prevăzute pentru activităţi puse în aplicare de către partener, partenerul trebuie să informeze imediat Comisia şi să solicite autorizarea prealabilă a acesteia pentru acţiunile corective planificate pentru a acoperi depăşirea, propunând fie pentru a reduce activitatea sau să se bazeze pe cont propriu sau alte resurse din afara bugetului UE.

10.3 Dacă activităţile nu pot fi reduse, sau dacă depăşirea nu poate fi acoperită de resursele proprii ale partenerului sau alte resurse, Comisia poate, la cererea justificată în mod corespunzător a partenerului, decide să acorde finanţare UE suplimentară. În cazul în care Comisia ar lua o astfel de decizie, costurile suplimentare sunt finanţate, tară a aduce atingere normelor şi procedurilor relevante ale UE, prin eliberarea unei contribuţii financiare adiţionale care urmează a fi stabilite de către Comisie. Prezentul acord de finanţare se modifică în consecinţă.

Partea a doua: Dispoziţii aplicabile sprijinului bugetar

Articolul 11 – Dialogul privind politicile

Partenerul şi UE se angajează să demareze un dialog periodic constructiv la un nivel corespunzător, referitoare la punerea în aplicare a prezentului acord de finanţare.

În cazul în care partenerul este un stat ACP şi această acţiune este finanţată în cadrul FED în temeiul articolului 1.1 din Condiţiile Speciale, acest dialog se pot înscrie în cadrul mai amplu al dialogului politic prevăzut la articolul 8 din Acordul de parteneriat ACP-CE.

Articolul 12 – Verificarea condiţiilor de finanţare şi efectuarea plăţilor

12.1. Comisia verifică condiţiile de plată a tranşelor din componenta de sprijin bugetar, astfel cum sunt identificate în anexa I (“Capacităţi tehnice şi administrative).

In cazul în care Comisia concluzionează că condiţiile de plată nu sunt îndeplinite, aceasta va informa partenerul în acest sens fără întârzieri nejustificate.

12.2. Cererilor de plată depuse de partener sunt eligibile pentru a beneficia de finanţare UE, cu condiţia ca acestea să fie în conformitate cu dispoziţiile stabilite în anexa I (dispoziţiile tehnice şi administrative) şi că acestea sunt transmise în cursul perioadei de punere în aplicare operaţională.

12.3. Partenerul îşi aplică reglementările privind schimbul valutar naţional într-un mod nediscriminatoriu tuturor plăţilor din componenta de sprijin bugetar.

Articolul 13 – Transparenţa sprijinului bugetar

Partenerul consimte la publicarea, de către Comisie, a prezentului acord de finanţare şi oricăror modificări ulterioare ale acestuia, inclusiv prin mijloace electronice, şi a informaţiilor de bază privind sprijinul bugetar pe care Comisia le consideră adecvate. O astfel de publicare nu trebuie să conţină niciun fel de date cu încălcarea legislaţiei UE aplicabile în materie de protecţie a datelor cu caracter personal.

Articolul 14 – Recuperarea sprijinului bugetar

Toate sau o parte din plăţile aferente sprijinului bugetar pot fi recuperate de către Comisie, cu respectarea principiului proporţionalităţii, în cazul în care Comisia stabileşte că plata a fost afectată de nereguli grave imputabile partenerului, în special în cazul în care partenerul a furnizat informaţii incorecte sau nefiabile, actelor de corupţie sau de fraudă sau în cazul în care a fost implicat.

Partea a treia: Dispoziţii aplicabile acestei

acţiuni ca ansamblu, Indiferent de modul de gestionare

Articolul 15 – Perioada de executare şi termenul-limită de contractare

15.1 Perioada de execuţie a prezentului acord de finanţare este format din două perioade:

- punerea în aplicare operaţională, în care activităţile operaţionale ale acţiunii sunt efectuate. Această perioadă începe de la data intrării în vigoare a prezentului acord de finanţare sau de la termenul prevăzut în Condiţiile Speciale şi se încheie odată cu deschiderea perioadei de încetare a activităţilor de pescuit.

- o perioadă de interdicţie, în cursul căreia auditul şi evaluarea finală sunt contabilizate şi contractele şi estimarea programului pentru punerea în aplicare a prezentului Acord de finanţare sunt închise din punct de vedere tehnic şi financiar. Durata acestei perioade este stipulată în articolul 2.3 din Condiţiile Speciale. Aceasta începe după încheierea perioadei de punere în aplicare operaţională.

Aceste perioade sunt reflectate în acordurile încheiate de către partener şi de Comisie în punerea în aplicare a prezentului acord de finanţare, în special în cadrul acordurilor de contribuţie încheiate şi contracte de achiziţii şi de atribuire a granturilor.

15.2 Costurile legate de activităţile operaţionale sunt eligibile pentru finanţarea UE numai dacă au fost suportate pe parcursul perioadei de implementare operaţională; costurile suportate înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord de finanţare nu sunt eligibile pentru finanţarea UE dacă nu se specifică altfel la articolul 6 din Condiţiile Speciale. Costurile aferente auditurilor şi evaluării finale, a activităţilor de închidere şi costurile de funcţionare menţionate la articolul 5.1 sunt eligibile până la sfârşitul perioadei de încetare a activităţilor.

15.3 Orice sold restant din contribuţia UE sunt deblocate automat în termen de cel mult şase luni de la încheierea perioadei de execuţie.

15.4 în cazuri excepţionale, justificate corespunzător, se poate face o cerere de prelungire a perioadei de punere în aplicare operaţională sau perioada de încetare a activităţilor, precum şi în mod corelativ perioadei de execuţie. Dacă este aprobată, acordul de finanţare trebuie modificat în consecinţă.

15.5 Articolul 2 din prezentele condiţii generale se aplică unor contracte de achiziţii publice, contracte de grant şi acorduri de contribuţie acordată de Comisie în calitate de autoritate contractantă, cu excepţia ultimului paragraf de la articolul 2.1.

Articolul 16 – Verificări şi controale efectuate de Comisie, Oficiul

European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană

16.1 Partenerul trebuie să asiste si să sprijine verificările și controalele efectuate de Comisie, OLAF și Curtea de Conturi, la cererea acestora.

Partenerul este de acord ca Comisia, OLAF şi Curtea de Conturi să efectueze controale documentare şi, la faţa locului, cu privire la utilizarea finanţării acordate de UE în cadrul activităţilor în temeiul prezentului acord de finanţare şi efectuarea unui audit complet, dacă este necesar, pe baza documentelor justificative, a conturilor şi a documentelor contabile şi a oricărui alt document referitor la finanţarea activităţilor, pe întreaga durată a prezentului acord de finanţare şi timp de cinci ani de la sfârşitul perioadei de execuţie.

16.2 Partenerul este de acord, de asemenea, că OLAF poate efectua controale şi verificări la faţa locului, în conformitate cu procedurile stabilite de dreptul Uniunii pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii împotriva fraudei şi a altor nereguli.

În acest scop, partenerul acordă Comisiei, OLAF şi Curţii de Conturi Europene şi agenţii autorizaţi ai acestora accesul la site-urile şi locaţiile la operaţiunile finanţate în temeiul prezentului acord de finanţare, inclusiv sistemele informatice şi la orice documente şi date pe suport electronic privind gestionarea tehnică şi financiară a acestor operaţiuni şi va lua orice măsură adecvată pentru a le facilita activitatea. Accesul agenţilor autorizaţi ai Comisiei, OLAF şi Curţii de Conturi Europene se acordă în condiţii de strictă confidenţialitate cu privire la terţi, fără a aduce atingere obligaţiilor de drept public la care sunt supuse acestea. Documentele sunt accesibile şi se arhivează într-un mod care să permită cu uşurinţă de inspecţie, partenerul fiind obligaţi să informeze Comisia, după caz, a OLAF sau a Curţii de Conturi a Uniunii Europene privind locul exact în care sunt ţinute.

16.3 Controalele şi misiunile de audit descrise mai sus se aplică, de asemenea, contractanţilor, beneficiarilor de granturi, organizaţiilor care au semnat acorduri de contribuţie şi subcontractanţii care au beneficiat de finanţare din partea UE.

16.4 Partenerul este înştiinţat despre misiunile la faţa locului de către agenţii desemnaţi de către Comisie, OLAF şi Curtea de Conturi Europeană.

Articolul 17 – Sarcinile partenerului în combaterea neregulilor, fraudei şi corupţiei

17.1 Partenerul informează imediat Comisia cu privire la orice element adus la cunoştinţa sa care stârnesc suspiciuni de nereguli, fraude sau cazuri de corupţie şi a oricăror măsuri luate sau preconizate pentru abordarea acestora.

17.2 Partenerul se asigură şi verifică periodic că acţiunile finanţate de la buget sunt realizate efectiv şi executate corect. Acesta ia măsurile adecvate pentru a preveni, detecta şi corecta neregulile şi fraudele şi, dacă este necesar, urmărirea penală şi recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit.

“Neregulă” înseamnă orice încălcare a prezentului acord de finanţare, punerea în aplicare a contractelor şi deviz de program sau a dreptului Uniunii care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a oricărei persoane care are sau ar avea ca efect prejudicierea fondurilor UE, fie prin reducerea sau pierderea veniturilor faţă de Uniune, sau de către o cheltuială nejustificată.

Prin “fraudă” se înţelege orice act sau omisiune intenţionată privind:

- utilizarea sau prezentarea de documente false, inexacte sau incomplete, declaraţiile sau documentele care are ca efect încasarea sau reţinerea necuvenită de fonduri din bugetul general al UE sau de FED;

- nedivulgarea de informaţii, încălcându-se o obligaţie specifică, cu acelaşi efect;

- utilizarea necorespunzătoare a unor astfel de fonduri în alte scopuri decât cele pentru care au fost iniţial alocate.

17.3 Partenerul se angajează să ia toate măsurile adecvate pentru a preveni, a detecta şi a pedepsi orice practici de corupţie activă sau pasivă în timpul punerii în aplicare a unui acord de finanţare.

Prin “corupţie pasivă" se înţelege fapta săvârşită cu intenţie de un funcţionar, care, în mod direct sau printr-un intermediar, solicită sau primeşte avantaje de orice fel pentru el însuşi sau pentru o terţă parte ori acceptă o promisiune referitoare la un astfel de avantaj, pentru a acţiona sau a se abţine să acţioneze în conformitate cu îndatoririle sale sau în exercitarea funcţiilor sale cu încălcarea atribuţiilor sale oficiale, care are sau ar avea ca efect prejudicierea intereselor financiare ale UE.

“Corupţie activă” înseamnă fapta săvârşită cu intenţie de acea persoană care promite sau acordă, în mod direct sau prin intermediar, un avantaj de orice fel unui funcţionar, pentru sine sau pentru o terţă parte, pentru a acţiona sau a se abţine să acţioneze în conformitate cu îndatoririle sale sau în exercitarea funcţiilor sale cu încălcarea atribuţiilor sale oficiale, care are sau ar avea ca efect prejudicierea intereselor financiare ale UE.

17.4 în cazul în care partenerul nu ia măsurile adecvate pentru a preveni riscuri de fraudă, nereguli şi corupţie, Comisia poate adopta măsuri de precauţie, inclusiv suspendarea aplicării prezentului acord de finanţare.

Articolul 18 – Suspendarea plăţilor

18.1 Fără a aduce atingere suspendării sau denunţării prezentului acord de finanţare, în conformitate cu Articolele 26 şi, respectiv, 27, Comisia poate suspenda plăţile, integral sau parţial, dacă:

a) Comisia a stabilit sau are motive serioase de îngrijorare, în baza informaţiilor primite, şi trebuie să verifice, dacă partenerul a comis erori substanţiale, nereguli sau fraude în procedurile de achiziţii publice şi de acordare de subvenţii sau în punerea în aplicare a acţiunii, sau partenerul nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului acord de finanţare, inclusiv a obligaţiilor privind punerea în aplicare a planului privind comunicarea şi vizibilitatea;

b) Comisia a stabilit sau are motive serioase de îngrijorare, în baza informaţiilor primite, şi trebuie să verifice, dacă partenerul a comis erori sistemice sau recurente, nereguli, fraude sau încălcări ale obligaţiilor în temeiul prezentului acord sau al altor acorduri de finanţare, cu condiţia ca respectivele erori, nereguli, fraude sau încălcări ale obligaţiilor au un impact semnificativ asupra punerii în aplicare a prezentului acord de finanțare sau pune sub semnul întrebării fiabilitatea sistemului de control intern ale partenerului sau legalitatea și regularitatea cheltuielilor subiacente;

c) Comisia bănuieşte că partenerul se face vinovat de erori substanţiale, nereguli, fraude sau încălcări ale obligaţiilor în procedurile de achiziţii publice şi de acordare de granturi sau în punerea în aplicare a acţiunii şi trebuie să verifice dacă acestea au avut loc.

d) Este necesară de a reveni un prejudiciu grav adus intereselor financiare ale Uniunii.

18.2 Comisia trebuie să informeze imediat partenerul cu privire la suspendarea plăţilor şi cu privire la motivele acestei suspendări.

18.3 Suspendarea plăţilor va avea un efect de suspendare a termenelor de plată pentru orice cerere de plată în curs.

18.4 Pentru reluarea plăţilor, partenerul depune eforturi pentru a remedia situaţia care a condus la suspendarea cât mai curând posibil şi informează Comisia cu privire la progresele înregistrate în acest sens. Comisia trebuie, de îndată ce consideră că sunt îndeplinite condiţiile pentru reluarea plăţilor, să informeze partenerul.

Articolul 19 – Alocarea fondurilor recuperate de Comisie în cadrul acţiunii

În cazul în care acţiunea este finanţată în cadrul FED, sumele alocate plătite şi recuperate în mod necuvenit de către Comisie, sumele din garanţiile financiare depuse pe baza procedurilor de achiziţii şi de granturi, sumele din penalităţile financiare impuse, precum şi daunele acordate Comisiei trebuie să fie alocate la această acţiune.

Articolul 20 – Dreptul de stabilire şi de şedere

20.1 Atunci când acest lucru este justificat de natura contractului de achiziţii, contractul de grant sau a acordului de contribuţie, Partenerul dă dreptul persoanelor fizice şi juridice care participă la invitaţii de participare la licitaţii pentru contracte de lucrări, furnizare sau servicii sau apeluri de propuneri şi organizaţii preconizate să semneze acorduri de contribuţie cu un provizoriu dreptul de stabilire şi reşedinţă în teritoriile Partenerului. Acest drept va rămâne valabil o lună după atribuirea contractului.

20.2 Partenerul dă dreptul, de asemenea, contractanţilor de achiziţii, beneficiarilor de granturi, organizaţiilor care au semnat acorduri de contribuţie şi persoanelor fizice ale căror servicii sunt necesare pentru desfăşurarea acestei acţiuni şi membrilor familiilor lor cu drepturi similare în timpul punerii în aplicare a acţiunii.

Articolul 21 – Dispoziţii fiscale şi vamale şi regimuri de schimb valutar

21.1 Partenerul trebuie să aplice la contracte de achiziţii publice, granturi, contracte şi acorduri de contribuţie finanţate de UE care beneficiază de clauza naţiunii celei mai favorizate un regim fiscal şi vamal aplicat statelor sau organizaţiilor internaţionale de dezvoltare cu care au relaţii.

În cazul în care Partenerul este un stat ACP, nu trebuie să se ia în considerare acţiunile aplicate de către celelalte state ACP sau alte ţări în curs de dezvoltare în scopul determinării ratamentului cel mai favorizat.

21.2 In cazul în care un acord-cadru este aplicabil, care include dispoziţii mai detaliate privind acest subiect, aceste dispoziţii se aplică, de asemenea.

Articolul 22 – Confidenţialitatea

22.1 Partenerul este de acord că documentele şi datele deţinute de o entitate cu care partenerul se află într-o relaţie contractuală cu privire la acestea pot fi înaintate Comisiei de către entitatea respectivă numai în scopul punerii în aplicare a prezentul regulament sau într-un alt acord de finanţare. Comisia respectă confidenţialitatea tuturor modalităţilor convenite între partener şi această entitate.

22.2 Fără a aduce atingere articolul 16 din prezentele condiţii generale, partenerul şi Comisia păstrează confidenţialitatea oricăror documente, informaţii sau alte materiale direct legate de punerea în aplicare a prezentului acord de finanţare care este clasificat ca fiind confidenţiale.

22.3 Părţile trebuie să obţină consimţământul prealabil scris al celeilalte înainte de a face publice aceste informaţii.

22.4 Părţile trebuie să respecte confidenţialitatea până la cinci ani după sfârşitul perioadei de execuţie.

22.5 Partenerul trebuie să respecte, de asemenea, obligaţiile care îi revin în temeiul articolul 1.7, în cazul în care Comisia furnizează date cu caracter personal către partener, de exemplu, în cadrul procedurilor şi contractelor gestionate de către Comisie.

Articolul 23 – Utilizarea studiilor

Contractul privind orice studiu finanţat în temeiul prezentului acord de finanţare includ dreptul pentru partener şi pentru Comisie de utilizare a studiului, să le publice şi să le divulge terţilor.

Articolul 24 – Consultarea dintre partener şi Comisie

24.1 Partenerul şi Comisia se consultă reciproc înainte de a lua orice litigiu privind punerea în aplicare sau interpretarea prezentului acord de finanţare suplimentară în temeiul articolul 28 din aceste condiţii generale.

24.2 Atunci când Comisia constată existenţa unor probleme în desfăşurarea procedurilor legate de gestionarea prezentului acord de finanţare, acesta stabileşte toate contactele necesare cu partenerul pentru remedierea situaţiei şi ia orice măsuri necesare.

24.3 Consultările pot duce la modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului acord de finanţare.

24.4 Comisia informează, în mod regulat, partenerul despre punerea în aplicare a activităţilor descrise în anexa I care nu se regăsesc în partea ÎNTÎI şi DOI din prezentele condiţii generale.

Articolul 25 – Modificarea prezentului acord de finanţare

25.1 Orice modificare a prezentului acord de finanţare se face în scris, inclusiv prin intermediul unui schimb de scrisori.

25.2 În cazul în care cererea de modificare este dată de partener, aceasta din urmă înaintează cererea respectivă Comisiei cu cel puţin trei luni înainte de data Ia care amendamentul este destinat să intre în vigoare, cu excepţia cazului în care sunt justificate corespunzător de către partener şi acceptate de Comisie. În cazuri excepţionale de ajustare a obiectivelor acţiunii şi/sau o creştere a contribuţiei UE, o astfel de cerere trebuie depusă cu cel puţin şase luni înainte ca modificarea destinată să intre în vigoare.

25.3 Dacă ajustarea nu afectează în mod semnificativ obiectivele activităţii executate în conformitate cu Partea întâi din prezentele condiţii generale, şi în cazul în care se referă la chestiuni de detaliu care nu afectează soluţia tehnică adoptată şi, dacă acesta nu include realocarea de fonduri, sau dacă se referă la realocări de fonduri cu o valoare echivalentă a rezervei pentru cheltuieli neprevăzute, partenerul trebuie să informeze Comisia în legătură cu ajustarea şi justificarea sa în scris cât mai curând posibil şi poate aplica această ajustare.

25.4 Utilizarea rezervei pentru cheltuieli neprevăzute pentru o acţiune este condiţionată de aprobarea scrisă prealabilă a Comisiei.

25.5 În cazul în care Comisia consideră că partenerul încetează să îşi îndeplinească în mod satisfăcător sarcinile încredinţate în conformitate cu articolul 1.1 din prezentele Condiţii generale şi fără a aduce atingere articolelor 26 şi 27 din prezentele condiţii generale, Comisia poate decide să recupereze sarcinile încredinţate de la partener pentru a continua punerea în aplicare a activităţilor în numele partenerului, după ce acesta a fost informat în scris în acest sens.

Articolul 26 – Suspendarea prezentului acord de finanţare

26.1 Acordul de finanţare poate fî suspendat în următoarele cazuri:

- Comisia poate suspenda punerea în aplicare a prezentului acord de finanţare, dacă partenerul încalcă o obligaţie în conformitate cu prezentul acord de finanţare.

- Comisia poate suspenda punerea în aplicare a prezentului acord de finanţare, în cazul în care partenerul încalcă oricare dintre obligaţiile prevăzute în conformitate cu procedurile şi documentele tip menţionate la articolele 1,4, 5 şi 6 din prezentele condiţii generale.

- Comisia poate suspenda prezentul acord de finanţare dacă partenerul încalcă o obligaţie referitoare la respectarea drepturilor omului, a principiilor democratice şi a statului de drept, în cazuri grave de corupţie sau, în cazul în care partenerul se face vinovat de abateri profesionale grave dovedite prin orice mijloace justificate. Prin ..abatere profesională gravă′ se înţelege oricare dintre următoarele:

    - o încălcare a legilor sau a regulamentelor sau a standardelor etice ale profesiei căreia îi aparţine persoana sau entitatea, sau

    - orice comportament culpabil de o persoană sau entitate care are un impact asupra credibilităţii sale profesionale în cazul în care un astfel de comportament denotă o intenţie culpabilă sau neglijenţe grave.

- Prezentul acord de finanţare poate fi suspendat în cazuri de forţă majoră, astfel cum este  definit mai jos. “Forţa majoră” înseamnă orice situaţie sau eveniment imprevizibil şi excepţional, independent de voinţa părţilor, care împiedică îndeplinirea de către oricare dintre părţi a obligaţiilor care le revin, care nu poate fi atribuit unei erori sau neglijenţe din partea lor (sau din partea contractorilor lor, agenţilor sau angajaţilor) şi se dovedeşte insurmontabilă, în ciuda tuturor măsurilor de precauţie. Defectele echipamentelor sau materialelor, sau întârzierile în punerea la dispoziţie a acestora, conflictele de muncă, grevele sau dificultăţile financiare nu pot fi invocate ca fiind cazuri de forţă majoră. O parte nu este considerată responsabilă de încălcarea obligaţiilor care îi revin în cazul în care este împiedicată să şi le îndeplinească de un caz de forţă majoră care cealaltă parte este informat în mod corespunzător. O parte care se confruntă cu un caz de forţă majoră trebuie să informeze cealaltă parte fără întârziere, specificând natura, durata probabilă şi efectele previzibile ale problemei, şi să ia toate măsurile necesare pentru a reduce la minimum eventualele daune.

- Niciuna dintre părţi nu este considerată răspunzătoare pentru încălcarea obligaţiilor care îi revin în baza prezentului acord de finanţare dacă este împiedicată să le îndeplinească prin forţă majoră, cu condiţia să ia măsuri pentru a reduce la minimum eventualele daune.

26.2 Comisia poate suspenda prezentul acord de finanţare, fără notificare prealabilă.

26.3 Comisia poate lua orice măsură de precauţie înainte ca suspendarea să aibă loc.

26.4 Atunci când suspendarea este notificată, consecinţele pentru achiziţiile aflate în curs şi contractele de grant, acordurile de contribuţie şi deviz de program vo fi indicate.

26.5 O suspendare a prezentului acord de finanţare nu trebuie să aducă atingere normelor de suspendare a plăţilor şi de reziliere a prezentului acord de finanţare de către Comisie în conformitate cu articolul 18 şi 27 din Condiţiile Generale.

26.6 Părţile reiau punerea în aplicare a Acordului de finanţare, după ce condiţiile o permit cu aprobarea prealabilă scrisă a Comisiei. Aceasta nu aduce atingere oricăror modificări ale prezentului acord de finanţare care poate fi necesară pentru adaptarea acţiunii la noile condiţii de punere în aplicare, inclusiv, dacă este posibil, prelungirea perioadei de implementare operaţională sau încetarea prezentului acord de finanţare în conformitate cu articolul 27 .

Articolul 27 – încetarea prezentului acord de finanţare

27.1. În cazul în care problemele care au condus la suspendarea prezentului acord de finanţare nu au fost soluţionate într-un termen maxim de 180 de zile, oricare dintre părţi poate rezilia prezentul acord de finanţare la un preaviz de 30 de zile.

27.2. Prezentul acord de finanţare este reziliat în mod automat, în cazul în care nu a fost semnat contractul de execuţie în termenele prevăzute la articolul 2.

27.3 Dacă încetarea este notificată, consecinţele pentru contractele de achiziţie publică aflate în desfăşurare, contractele de grant, acordurile de contribuţie şi deviz de program vor fi indicate.

Articolul 28 – Aranjamente de soluţionare a litigiilor

28.1 Orice litigiu referitor la prezentul acord de finanţare şi care nu poate fi soluţionat într-un intentai de şase luni de consultări între părţi prevăzută la articolul 24 din aceste condiţii generale poate fi soluţionat prin arbitraj Ia cererea uneia dintre părţi”.

28.2 In cazul în care Partenerul este un stat ACP sau un organism sau organizaţie regională ACP şi această acţiune este finanţată în cadrul FED, litigiul este înaintat, înainte de arbitraj şi după consultările prevăzute la articolul 24 din aceste condiţii generale, ACP- Consiliul de Miniştri CE sau, între reuniunile sale, la Comitetul de ambasadori ACP-CE, în conformitate cu articolul 98 din Acordul de parteneriat ACP-CE. Dacă Consiliul sau Comitetul nu reuşesc să soluţioneze litigiul, oricare dintre părţi poate solicita soluţionarea litigiului prin arbitraj în conformitate cu articolele 28.2, 28.3 şi 28.4.

28.3 Fiecare parte desemnează un arbitru în termen de 30 de zile de la cererea de arbitraj. În caz contrar, fiecare parte poate solicita secretarului general al Curţii Permanente de Arbitraj (Haga) să desemneze un al doilea arbitru. Cei doi arbitri desemnează, la rândul lor, al treilea arbitru în termen de 30 de zile. În caz contrar, fiecare parte poate solicita secretarului general al Curţii Permanente de Arbitraj să desemneze cel de-al treilea arbitru.

28.4 Procedura prevăzută de regulile opţionale ale Curţii Permanente de Arbitraj în ceea ce priveşte organizaţiile internaţionale şi statele, se aplică. Deciziile arbitrilor se iau cu majoritate de voturi în termen de trei luni.

28.5 Fiecare parte este obligată să adopte măsurile necesare pentru aplicarea deciziei arbitrilor.