Acord regional din 16.06.2006 privind planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră în Regiunea I (părţi ale Regiunii I amplasate la vest de meridianul 170° longitudine Est şi la nord de paralela 40° latitudine Sud, cu excepţia teritoriului Mongoliei) şi În Republica Islamică Iran, în benzile de frecvenţă 174-230 MHz şi 470-862 MHz
ACT INTERNAŢIONAL
ACORDUL REGIONAL
privind planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră în
Regiunea I (părţi ale Regiunii I amplasate la vest de meridianul 170°
longitudine Est şi la nord de paralela 40° latitudine Sud, cu excepţia
teritoriului Mongoliei) şi În Republica Islamică Iran, în benzile
de frecvenţă 174-230 MHz şi 470-862 MHz
Geneva, 16 iunie 2006
(în vigoare 19.05.2008)
Tratate Internaţionale vol. 48 pag.26, 2016
* * *
Notă: Ratificat prin Legea nr.69 din 27.03.2008
PREFAŢĂ
Delegaţiile subsemnate a următoarelor State Membre a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor:
Republica Albania, Republica Populară Democratică a Algeriei, Republica Federativă Germania, Ducatul Andora, Republica Angola, Regatul Arabia Saudită, Republica Armenă, Austria, Republica Azerbaidjan, Regatul Bahrein, Republica Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Republica Bostwana, Republica Bulgaria, Burkina-Faso, Republika Burundi, Republica Camerun, Republica Capul Verde, Republica Cipru, Statul-oraş Vatican, Republica Congo, Republica Cote d′Ivoire, Republica Croaţia, Danemerka, Republica Djibuti, Republica Arabă Egipt, Emiratele Arabe Unite, Spania, Republica Estonă, Federaţia Rusă, Finlanda, Franţa, Republica Gabon, Republica Gambia, Georgia, gana, Gracia, Republica Guinea, Republica Ungaria, Republica Islamică Iran, Republica Irak, Irlanda, Statul Israel, Regatul Haşemit Iordania, Republica Kazahstan, Republica Kenia, Statul Kuweit, Regatul Lesoto, Republica Letonă, fosta Republică Iugoslavă Macedonia, Liban, Ducatul Lihtenstein, Republica Lituaniană, Malavi, Republica Mali, Malta, Regatul Marocco, Republica Islamică Mauritania, Republica Moldova, Regatul Monaco, Republica Mozambic, Republica Namibia, Republica Niger, Republica Federativă Nigeria, Norvegia, Regatul Olandez, Sultanatul Oman, Republica Uganda, Republica Uzbekistan, Republica Polonia, Portugalia, Statul Qatar, Republica Arabă Siria, Republica Kirghizia, Republica Slovacă, Republica Cehă, România, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Republica Ruanda, Republica San-Marino, Republica Senegal, Republica Serbia, Republica Slovenia, Republica Sudan, Republica Africană de Sud, Suedia, Confederaţia Elveţiană, Regatul Swaziland, Republica Tadjikistan, Republica Unită Tanzania, Republica Chad, Republica Tongoleză, Tunis, Turcia, Ucraina, Republica Iemen, Republica Zambia, Republica Zimbabwe,
întrunindu-se la Geneva în perioada 15 mai - 16 iunie 2006 la Conferinţa Regională Radiocomunicaţii convocată conform Statutului şi Convenţiei UIT, precum se referă în Articolul 1 al prezentului Acord, au adoptat, cu condiţia aprobării lor de către autorităţile lor competente, urmatoarele prevederi cu privire la serviciile de radiodifuziune terestră în benzile de frecvenţă 174-230 MHz1 şi 470-862 MHz, de asemenea şi prevederile pentru alte servicii terestre cu statut primar, definite în Articolul 1 al acestui Acord, în Regiunea I (parţile Regiunii I situate la vest de meridiana 170° E şi la nord de paralela 40°S, în afară de teritoriul Mongoliei) şi în Republica Islamică Iran.
_____________________
1 Pentru Maroco, Planul analogic acoperă banda de frecvenţă 170-230 MHz.
Articolul 1
Definiţii
1. Pentru obiectivele acestui Acord, următorii termeni vor avea semnificaţiile, definite astfel:
1.1 Uniune: Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor.
1.2 Secretarul-General: Secretarul-General al Uniunii.
1.3 Birou: Biroul Radiocomunicaţii
1.4 Constituţia: Constituţia Uniunii.
1.5 Convenţia: Convenţia Uniunii.
1.6 Regulamentul Radiocomunicaţii: Regulamentul Radiocomu-nicaţii, precum indicat în No.31 al Constituţiei.
1.7 Conferinţa: Conferinţa Regională Radiocomunicaţii pentru planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră în Regiunea I (parţi ale Regiunii I amplasate la vest de meridianul 170° longitudine Est şi la nord de paralela 40° latitudine Sud, cu excepţia teritoriului Mongoliei) şi în Republica Islamică Iran, în benzile de frecvenţă 174-230 MHz şi 470-862 MHz (Geneva, 2006) (RRC-0)1.
_______________________
1 Aceasta Conferinţă a avut loc în două şedinţe:
– prima şedinţa, responsabilă de pregătirea unui raport pentru cea de-a doua şedinţa, a avut loc la Geneva în perioada 10-28 mai 2004;
– a doua şedinţa, responsabilă de elaborarea unui Acord şi Planurilor associate lui, a avut loc la Geneva de în perioada 15 mai –16 iunie 2006.
1.8 Zona Planificării: Regiunea 1 (acele părţi ale Regiunii I, expuse în N 5.3 din Regulamentul Radiocomunicaţii, situate la vest de meridiana 170° E şi la nord de paralela 40° S, în afara de teritoriul Mongoliei) şi în Republica Islamică Iran.
1.9 Acordul: Acordul Regional şi anexele lui împreună cu Planurile lui asociate aprobate la Conferinţă.
1.10 Planurile: Planul analogic şi Planul digital, precum este specificat în § 3.1 al articolului 3 al acestui Acord şi, ulterior, perfecţionat prin aplicarea cu succes a procedurii din § 4.1 al Articolului 4 al acestui Acord.
1.11 Membrul Acordului: Orice Stat membru din Zona Planificării care a aprobat prezentul Acord sau a aderat la el.
1.12 Administraţia: Termenul Administraţia înseamnă Administraţia, precum este definit în Nr. 1002 al Statutului, a unui Membru al Acordului.
1.13 RIF : Registrul Internaţional al Frecvenţelor.
1.14 Alte servicii terestre cu statut primar: Serviciile terestre cu statut primar, diferit de serviciile de radiodifuziune, şi serviciul de radioastronomie cu statut primar, pentru care benzile de frecvenţă 174-230 MHz şi/sau 470-862 MHz sunt alocate în Zona Planificării în conformitate cu Articolul 5 din Regulamentul Radiocomunicaţii.
1.15 Asignările de frecvenţă existente pentru alte servicii terestre primare (definite scurt ”Lista”): asignările altor servicii terestre primare conţinute în Anexa 6 la acest Acord, aprobate de Conferinţă, şi asignări altor servicii terestre primare pentru care procedura din § 4.2 al Articolului 4 al prezentului Acord s-a aplicat cu succes.
1.16 Perioada de tranziţie: Perioada care urmează după Conferinţă, pe parcursul căreia asignările din Planul analogic (specificat în § 3.1.2 al Articolului 3 din acest Acord) vor fi protejate (vezi Articolul 12 al acestui Acord).
1.17 BR ICFI: Circular Informaţional de Frecvenţe al Biroului Radiocomunicaţii.
Articolul 2
Executarea Acordului
2.1 Membrii Acordului vor adopta caracteristicile specificate în Planuri pentru staţiile sale de radiodifuziune în Zona de Planificare ce funcţionează în benzile de frecvenţă expuse în Articolul 3 al acestui Acord.
2.2 Membrii Acordului modifică aceste caracteristici sau stabilesc staţii numai cu condiţia aplicării prevederilor relevante din Articolul 4 şi 5 al acestui Acord.
2.3 Membrii Acordului vor aplica prevederile relevante din Articolul 4 şi 5 al acestui Acord pentru alte servicii terestre primare, cărora de asemenea le sunt atribuite aceste benzi de frecvenţă.
Articolul 3
Anexele la Acord
3.1 Anexa 1: Planurile de Frecvenţă2
3.1.1 Planul digital alcătuit din două părţi: banda de frecvenţă 174-230 MHz şi banda de frecvenţă 470-862 MHz (incluzînd asignările Planului T-DAB, alocările Planului T-DAB, asignările Planului DVB-T, alocările Planului DVB-T);
3.1.2 Planul analogic alcătuit din două părţi: banda de frecvenţă 174-230 MHz3 şi banda de frecvenţă 470-862 MHz;
3.1.3 Anexa 2: Elementele şi criteriile tehnice folosite la elaborarea Planului şi implementarea Acordului.
3.3 Anexa 3: Caracteristicile de bază necesare a fi prezentate la aplicarea Acordului.
3.4 Anexa 4
3.4.1 Partea I: Limitele şi metodologia determinării cazurilor de necesitate a coordonării cu alte administraţii.
3.4.2 Partea II: Examinarea corespunderii cu înregistrările din Planul digital.
3.5 Anexa 5: Lista asignărilor altor servicii primare terestre, precum se referă în p. 1.15 al Acordului.
____________________2 Dupa expirarea Perioadei de tranziţie, Planurile vor conţine doar Planul digital.
3 Pentru Morocco, Planul analogic acoperă banda de frecvenţă 170-230 MHz
Articolul 4
Procedura de modificare a Planurilor şi procedura de
coordonare a altor servicii terestre cu statut primar
4.1 Modificarea Planurilor
4.1.1 În caz că o administraţie propune o modificare la Planul digital sau la Planul analogic, adică în cazurile cînd o administraţie doreşte:
a) să schimbe caracteristicile unei alocări, sau a unei asignări a staţiei de radiodifuziune, existent în Planuri; sau
b) să adauge la Planuri o alocare sau o asignare a staţiei de radiodifuziune; sau
c) să adauge la Planul4 digital o asignare convertată dintr-o alocare a Planului digital; sau
d) să anuleze din Planuri o alocare sau o asignare a staţiei de radiodifuziune,
această administraţie va aplica procedura descrisă în acest Articol înainte ca să fie făcută vreo notificare conform Articolului 5.
_________________
4 Dacă administraţiile nu au intenţie să includă asignări în Planul digital, se va aplica nemijlocit Articolul 5.
4.1.2 Începutul procedurii de modificare
4.1.2.1 Orice administraţie care propune să schimbe caracteristicile unei asignări/alocări existente în Planuri, sau să adauge o nouă asignare/alocare în Planuri, va cere acordul oricărei altei administraţii a cărei serviciu de radiodifuziune şi/sau alte servicii terestre cu statut primar se consideră afectate.
4.1.2.2. O administraţie este considerată afectată din punctul de vedere al serviciului de radiodifuziune, cînd prevalează limitele indicate în Partea I a Anexei 4.
4.1.2.3 O administraţie se consideră afectată în privinţa altor servicii terestre cu statut primar proprii, în caz că limitele indicate în Partea I a Anexei 4 prevalează pentru oricare din următoarele asignări:
a) asignările existente pentru alte servicii terestre cu statut primar;
b) asignările pentru alte servicii terestre cu statut primar pentru care a fost iniţiată procedura de coordonare cu serviciul de radiodifuziune conform § 4.2 , adică pentru care Biroul a recepţionat informaţia completă, indicată în § 4.2.2.6.
4.1.2.4 Acordul, la care se face referinţă în § 4.1.2.1, nu este necesar dacă:
a) nici una din limitele indicate în partea I a Anexei 4 referitoare la § 4.1.2.2 şi § 4.1.2.3 nu sunt depăşite; sau
b) modificarea propusă se referă la schimbările caracteristicilor tehnice care nu vor mări nivelul existent de interferenţă şi nici cel de protecţie necesară.
4.1.2.5 O administraţie, ce propune modificarea Planurilor, va trebui să comunice la Birou caracteristicile respective, enumărate în Anexa 3, în formă electronică, şi să indice, dacă este necesar, denumirile oricăror administraţii care au convenit deja la modificarea propusă în baza caracteristicilor comunicate Biroului.
Acest comunicat de asemenea se examinează de Birou, în caz de solicitare, ca o solicitare de aplicare a procedurii conţinute în § 4.1.5.3 în următoarele cazuri:
– nici un acord nu este necesar conform § 4.1.2.4 şi denumirea administraţiei nu este inclusă conform § 4.1.3.2; sau
– acordul tuturor administraţiilor a fost primit şi denumirea nici unei din administraţii nu a fost exclusă conform § 4.1.2.9 sau nu a fost inclusă conform § 4.1.3.2.
4.1.2.6 Dacă caracteristicile prezentate conform § 4.1.2.5 se determină a fi incomplete, Biroul trebuie să ceară imediat de la administraţia care propune modificarea Planurilor orice explicaţie necesară şi informaţie nefurnizată.
4.1.2.7 La aplicarea conform § 4.1.1 c), dacă Biroul depistează că, în cazul conversiei unei alocări în una sau cîteva asignări, se satisfac condiţiile din Partea II a Anexei 4, se vor aplica prevederile din § 4.1.5.35. Altfel , Biroul va cere administraţiei ce propune modificarea Planului digital să întreprindă acţiunile corespunzătoare. Propunerea de modificare va fi neglijată, dacă timp de 30 de zile administraţia nu va modifica caracteristicile pentru corespunderea lor Părţii II a Anexei 4. Această perioadă de 30 de zile începe de la data expedierii solicitării Biroului.
________________
5 In cazul asignărilor, convertate dintr-o alocare din Planul digital, care conţine remarca în coloanele “ramărci” ale Planului, aceste remărci trebuie să se aplice şi la aceste asignări.
4.1.2.8 La recepţionarea informaţiei complete, la care se referă în § 4.1.2.5 sau § 4.1.2.6, Biroul în perioada de 40 de zile:
a) determină administraţiile care pot fi afectate, în conformitate cu § 4.1.2.2 şi § 4.1.2.3;
b) publică caracteristicile recepţionate în Partea Specială a BR IFIC , împreună cu denumirea administraţiilor identificate, indicînd acele administraţii, a căror acord a fost comunicat conform § 4.1.2.5 de către administraţia ce propune modificarea Planurilor, dacă este necesar, şi asignările corespunzătoare altor servicii terestre cu statut primar care sunt considerate afectate;
c) informează administraţiile identificate în a) mai sus.
4.1.2.9 O administraţie, a cărei acord a fost comunicat la Birou conform § 4.1.2.5, poate, în timp de 40 de zile de la data publicării BR IFIC cu referire la § 4.1.2.8 b), să ceară Biroului să transfere denumirea ei din lista administraţiilor care şi-au dat acordul, precum este publicat în § 4.1.2.8 b). O copie a acestei cereri va fi trimisă de către Biroul administraţiei care a propus să se modifice Planurile. În cazul transferării denumirii administraţiei din lista administraţiilor care şi-au dat acordul, publicat în § 4.1.2.8 b), Biroul va considera că acordul acestei administraţii nu a fost obţinut.
4.1.3 Solicitare de includere în procesul de obţinere a acordului
4.1.3.1 Orice administraţie care consideră că ar trebui să fie inclusă în lista administraţiilor considerate afectate poate, în timp de 40 de zile de la data publicării BRIFIC cu referire la § 4.1.2.8 b), să ceară Biroului să includă denumirea ei în lista administraţiilor considerate a fi afectate, indicînd motivele proprii şi bazîndu-se pe criteriile din Partea I a Anexei 4.
4.1.3.2 La recepţionarea acestei solicitări, Biroul va examina motivele şi, daca în conformitate cu § 4.1.2.2 şi § 4.1.2.3, determină că denumirea administraţiei ar trebui inclusă în lista administraţiilor considerate a fi afectate, va:
– informa imediat administraţia care a propus să se modifice Planurile şi administraţia care a cerut să fie inclusă în lista administraţiilor considerate a fi afectate; şi
– publica timp de 30 de zile de la data primirii solicitării denumirea administraţiei adaugate într-o anexă la Partea Specială a BRIFIC cu referire la § 4.1.2.8 b), şi asignările corespunzătoare altor servicii terestre cu statut primar, dacă este necesar.
Pentru administraţia a cărei denumire a fost publicată în anexă, perioada totală de 75 de zile specificată în § 4.1.4.6, 4.1.4.7, 4.1.4.8, 4.1.4.9, 4.1.4.10 si 4.1.5.1 se va calcula de la data publicării anexei în Partea Specială a BRIFIC menţionat mai sus.
Dacă Biroul consideră că denumirea administraţiei nu ar trebui inclusă în lista administraţiilor considerate a fi afectate, el anunţă această administraţie.
4.1.3.3 Administraţia care a propus să se modifice Planurile va căuta să obţină acordul administraţiilor a căror acord nu s-a obţinut (vezi şi § 4.1.2.9) şi care sunt enumerate în publicaţia menţionată în § 4.1.2.8 b) sau § 4.1.3.2 , în dependenţă de caz, aplicînd procedura descrisă în § 4.1.4, mai jos.
4.1.3.4 Dacă toate acordurile au fost obţinute şi nici o denumire a administraţiei nu este exclusă conform § 4.1.2.9, şi nici o denumire a administraţiei nu este inclusă conform § 4.1.3.2, se aplică procedura descrisă în § 4.1.5.3.
4.1.4 Obţinerea acordului administraţiilor considerate afectate şi a celor, a căror acord este necesar a fi obţinut
4.1.4.1 Partea Specială a BRIFIC, menţionat în § 4.1.2.8 b) sau § 4.1.3.2 constituie solicitarea oficială de coordonare, adresată celor administraţii a căror acord trebuie încă obţinut.
4.1.4.2 La căutarea obţinerii acordului altei administraţii, administraţia care a propus să se modifice Planurile poate, de asemenea, să comunice orice informaţie suplimentară referitor la criteriile propuse pentru utilizare, precum şi alte detalii privitor la datele terenului, condiţii particulare de propagare etc.
4.1.4.3 La obţinerea Părţii Speciale (PS) a BRIFIC, la care se referă în § 4.1.2.8 b) sau § 4.1.3.2, în dependenţă de caz, orice administraţie enumerată în PS va trebui să examineze efectul modificării propuse a Planului digital sau a Planului analog asupra serviciului lui de radiodifuziune şi asupra asignărilor sale faţă de alte servicii terestre cu statut primar, luînd în considerare, pe cît este de posibil, informaţia suplimentară la care se referă în § 4.1.4.2.
4.1.4.4 Administraţia, acordul căreia este necesar a fi obţinut, poate solicita Biroului asistenţă, prin furnizarea informaţiilor suplimentare, care va permite administraţiei să stabilească interferenţele, apărute în urma modificărilor propuse, utilizînd metoda descrisă în Partea I a Anexei 4. Biroul va expedia informaţia dată prin cea mai operativă cale.
4.1.4.5 Administraţia, acordul căreia este necesar a fi obţinut, poate expedia propriile comentarii administraţiei care a propus modificarea Planurilor fie direct, fie prin intermediul Biroului. Oricum, Biroul va fi informat despre aceste comentarii.
4.1.4.6 Administraţia, care nu este de acord cu modificarea propusă în referire la propriul serviciul de radiodifuziune, va informa despre decizia sa, prezentînd motivele, în referire la propriul serviciu de radiodifuziune, timp de 75 de zile de la data publicării BRIFIC, indicate în § 4.1.2.8 b) sau § 4.1.3.2, în dependenţă de caz.
4.1.4.7 Administraţia, care nu este de acord cu modificarea propusă în referire la propriile alte servicii terestre cu statut primar, va trebui sa-şi expună decizia, bazată pe propriile asignări, precum este descris în § 4.1.2.3 a) şi b), timp de 75 de zile de la data publicării BRIFIC, conform § 4.1.2.8 b) sau § 4.1.3.2, în dependenţă de caz.
4.1.4.8 Peste 50 de zile după publicarea BRIFIC, menţionat în § 4.1.2.8 b) sau § 4.1.3.2, în dependenţă de caz, Biroul va cere oricărei administraţii care încă nu şi-a anunţat decizia să o facă. După toată perioada de 75 de zile după data publicării BRIFIC, Biroul va informa imediat administraţia care a propus modificarea Planurilor că el a expediat cererile sus-numite şi îi prezintă denumirile administraţiilor care şi-au dat acordul şi denumirile administraţiilor care nu au răspuns.
4.1.4.9 În caz că o administraţie nu a răspuns în perioada aceasta de 75 de zile, se consideră că această administraţie nu a fost de acord cu propunerea de modificare a Planurilor, numai dacă nu se aplică prevederile § 4.1.4.10 si § 4.1.4.11.
4.1.4.10 După această perioadă de 75 de zile, administraţia care a propus să se modifice Planurile poate cere Biroului asistenţă lui, prin trimiterea unei scrisori de rapel administraţiei care nu a răspuns, cerîndu-se o decizie. Această cerere nu va extinde, în nici un caz, perioada de 24 de luni mentionată în § 4.1.5.1.
4.1.4.11 În caz că nici o decizie nu este comunicată la Birou timp de 40 de zile după data expedierii scrisorii de rapel conform § 4.1.4.10, el va considera că administraţia care nu a anunţat nici o decizie este de acord cu propunerea modificării Planurilor.
4.1.4.12 Dacă la sfîrşitul perioadelor menţionate în § 4.1.4.9 sau § 4.1.4.11 de mai sus, se menţine dezacordul, Biroul va efectua orice studiu, care poate fi solicitat fie de administraţia care a propus modificarea la Planuri, fie de administraţiile de la care se aşteaptă acordul, timp de 40 de zile, el îi va informa despre rezultatul studiului şi va oferi astfel de recomandări, pe care el le poate propune pentru soluţionarea acestei probleme.
4.1.4.13 O administraţie poate, înainte de a apela la procedurele prevăzute în § 4.1, sau la orice etapă de aplicare a procedurii descrise în el, a solicita la Birou asistenţă fără ca aceasta să aibă careva influienţă asupra perioadelor descrise mai sus.
4.1.4.14 Dacă, în cautarea obţinerii acordului, o administraţie modifică propunerea sa iniţială, ea va trebui sa recurgă din nou la prevederile din § 4.1.
4.1.5 Încheierea procedurii de modificare
4.1.5.1 În caz că o administraţie a obţinut acordul de la toate administraţiile a căror denumire a fost publicată în BRIFIC menţionat în § 4.1.2.8 b) sau § 4.1.3.2, în dependenţă de caz, ea va informa Biroul privind caracteristicile finale coordinate a asignării/alocării impreună cu denumirile administraţiilor a căror acord a fost obţinut. Dacă administraţia care a propus modificarea Planurilor nu informează Biroul timp de 24 de luni după perioada de 75 de zile expusă în § 4.1.4.6 pînă la § 4.1.4.10, modificarea propusă va fi neglijată.
4.1.5.2 Dacă caracteristicile finale coordinate, menţionate mai sus, vor aduce la identificarea unor noi administraţii afectate, administraţia care propune modificarea Planurilor va trebui să aplice din nou prevederile din § 4.1 în privinţa acestor administraţii noi.
4.1.5.3 La obţinerea informaţiei complete, menţionate în § 4.1.5.1, Biroul publică, în timp de 30 de zile, în Partea Specială a BRIFIC caracteristicile asignării/alocării impreună cu denumirile administraţiilor care au fost de acord cu propunerea modificării Planurilor, şi introduce asignarea/alocarea nouă sau modificată, în dependenţă de caz, în Planuri. Referitor la Membrii Acordului, asignarea/alocarea implicată va primi acelaşi statut ca şi acelea din Planuri. Însă, în cazul unei asignări din Plan, care este rezultatul convertării unei alocări, această asignare va ramîne în comformitate cu alocarea din care a fost convertată şi în conformitate cu Partea II a Anexei 4.
4.1.5.4 Acordul administraţiei/administraţiilor afectate poate, de asemenea, fi obţinut în conformitate cu acest Articol pentru o perioadă anumită de timp. Asignarea sau alocarea, în dependenţă de caz, va fi transferată din Planuri şi/sau din BRIFIC, în dependenţă de caz, de către Birou la sfîrşitul acestei perioade de timp, după ce a fost informată administraţia.
4.1.6 Anularea unei asignări sau unei alocări
În caz că în Planuri se anulează o asignare sau o alocare conform § 4.1.1 d) sau § 4.1.5.4, Biroul va publica această informaţie într-o Parte Specială a BRIFIC.
În cazul anulării unei alocări, Biroul va anula în Planul digital şi în BRIFIC toate asignările convertate din această alocare, după ce a fost informată administraţia.
4.1.7 Actualizarea Planurilor
Biroul va menţine şi publica periodic şi actualiza copia principală a Planurilor, luînd în consideraţie orice schimbări, completări şi excluderi, efectuate în concordanţă cu procedurile acestui Articol.
4.2 Coordonarea asignărilor altor servicii terestre cu statut primar cu serviciile de radiodifuziune
4.2.1 În caz că o administrare propune să schimbe caracteristicile unei asignări existente altui serviciu terestru cu statut primar, sau să pună în aplicare o nouă asignare altor servicii terestre cu statut primar, se va aplica procedura conţinută în acest Articol, pînă cînd nu se face notificarea conform prevederilor din Articolul 5.
4.2.2 Începerea procedurii de coordonare
4.2.2.1 La aplicarea § 4.2.1, o administraţie va căuta acordul oricarei alte administraţii a cărei serviciu de radiodifuziune se consideră a fi afectat.
4.2.2.2 O administraţie se consideră afectată cu referire la serviciul ei de radiodifuziune în caz că se depăşesc limitele indicate în Partea I a Anexei 4.
4.2.2.3 Acordul la care se referă în § 4.2.2.1 nu este necesar dacă:
a) nici o limită la care se referă în Partea I din Anexa 4 conform § 4.2.2.2 nu este depaşită; sau
b) modificarea propusă se referă la caracteristicile tehnice care nu măresc nivelul existent de interferenţă şi nu măreşte nivelul existent al protecţiei necesare.
4.2.2.4 Administraţia ce propune o asignare nouă ori modificată va comunica Biroului caracteristicile corespunzătoare, enumerate în Anexa 3, în formă electronică, şi va indica, după necesitate, denumirile administraţiilor care deja şi-au dat acordul pentru asignarea nouă propusă sau modificată, propusă în baza caracteristicilor comunicate Biroului.
În cazul apariţiei unei astfel de cereri, acest comunicat va fi, de asemenea, considerat de către Birou drept o solicitare de aplicare a procedurii, conţinută în § 4.2.5.3 în urmatoarele cazuri:
– nici un acord nu este necesar conform § 4.2.2.3 şi nici o denumire de administraţie nu este inclusă în § 4.2.3.2; sau
– acordurile tuturor administraţiilor au fost obţinute şi nici o denumire de administraţie nu este exclusă conform § 4.2.2.7 sau nu este inclusă conform § 4.2.3.2.
4.2.2.5 Dacă caracteristicile prezentate conform § 4.2.2.4 au fost considerate incomplete, Biroul imediat va solicita de la această administraţie orice explicaţie necesară şi informaţie nefurnizată.
4.2.2.6 La recepţionarea informaţiei complete, la care se referă în § 4.2.2.4 sau § 4.2.2.5, în dependenţă de caz, Biroul în timp de 40 de zile va:
a) identifica administraţiile considerate a fi afectate, conform § 4.2.2.2;
b) publica caracteristicile primite în Partea Specială a BRIFIC, împreună cu denumirile administraţiilor respective, indicînd şi acele administraţii, ale căror acord a fost comunicat conform § 4.2.2.4 de către administraţia care e în cautarea obţinerii acordului;
c) informa administraţiile definite în a), mai sus.
4.2.2.7 Administraţia, a cărei acord a fost comunicat Biroului conform § 4.2.2.4 poate, în timp de 40 de zile de la data publicării BRIFIC, menţionat în § 4.2.2.6 b), să expedieze la Biroul o solicitare de excludere a denumirii ei din lista administraţiilor care şi-au dat acordul, conform § 4.2.2.6 b). O copie a acestei cereri va fi trimisă de către Birou administraţiei care caută obţinerea acordului. În cazul excluderii unei denumiri a administraţiei din lista administraţiilor care şi-au dat acordul, conform § 4.2.2.6 b), Biroul va considera că acordul acelei administraţii nu s-a obţinut.
4.2.3 Solicitare de includere în procesul de obţinere a acordului
4.2.3.1 Orice administraţie care consideră că ar trebui să fie inclusă în lista administraţiilor considerate afectate poate, în timp de 40 de zile de la data publicării BRIFIC, să ceară Biroului să includă denumirea ei în lista administraţiilor considerate a fi afectate, indicînd motivele proprii şi bazîndu-se pe criteriile din Partea I a Anexei 4.
4.2.3.2 La recepţionarea acestei solicitări, Biroul va examina motivele şi, dacă în conformitate cu § 4.2.2.2, determină că denumirea administraţiei ar trebui inclusă în lista administraţiilor considerate a fi afectate, va:
– informa imediat administraţia care e în cautarea obţinerii acordului şi administraţia care solicită să fie inclusă în lista administraţiilor considerate afectate; şi
– publica, timp de 30 de zile de la data primirii cererii, denumirea administraţiei în agenda Părţii Speciale din BRIFIC, conform § 4.2.2.6 b).
Pentru administraţia a cărei denumire a fost publicată în anexă, perioada totală de 75 de zile specificată în § 4.2.4.6, 4.2.4.7, 4.2.4.8, 4.2.4.9 şi 4.2.5.1 se va calcula de la data publicării anexei în Partea Specială a BRIFIC menţionat mai sus.
Dacă Biroul consideră că denumirea administraţiei nu ar trebui inclusă în lista administraţiilor considerate a fi afectate, el anunţă această administraţie.
4.2.3.3 Administraţia care a propus o asignare nouă sau modificată va căuta obţinerea acordului administraţiilor a căror acorduri nu au fost obţinute (vezi § 4.2.2.7) şi care sunt enumerate în lista din publicaţia, menţionată în § 4.2.2.6 b) sau § 4.2.3.2, în funcţie de caz, prin aplicarea procedurii din § 4.2.4 de mai jos.
4.2.3.4 Dacă toate acordurile au fost obţinute şi nici o denumire a administraţiei nu este exclusă conform § 4.2.2.7 şi nici una nu este inclusă conform § 4.2.3.2, se aplică procedura descrisă în § 4.2.5.3.
4.2.4 Obţinerea acordului administraţiilor considerate afectate şi a celor, a căror acord este necesar a fi obţinut
4.2.4.1 Partea Specială a BRIFIC, menţionat în § 4.2.2.6 b) sau § 4.2.3.2, în funcţie de caz, constituie solicitarea oficială de coordonare, adresată celor administraţii a căror acord trebuie încă obţinut.
4.2.4.2 La căutarea obţinererii acordului altei administraţii, administraţia care a propus să se modifice Planurile poate, de asemenea, să comunice orice informaţie suplimentară referitor la criteriile propuse pentru utilizare, precum şi alte detalii privitor la datele terenului, condiţii particulare de propagare etc.
4.2.4.3 La obţinerea Părţii Speciale (PS) a BRIFIC, la care se referă în § 4.2.2.6 b) or § 4.2.3.2, în funcţie de caz, orice administraţie enumerată va trebui să examineze efectul asignării propuse noi ori modificate asupra serviciului lui de radiodifuziune, luînd în consideraţie, pe cît e de posibil, informaţia suplimentară, indicată în § 4.2.4.2.
4.2.4.4 Administraţia, acordul căreia este necesar a fi obţinut, poate solicita Biroului asistenţă, prin furnizarea informaţiilor suplimentare, care va permite administraţiei să stabilească interferenţele, produse de asignarea propusă nouă sau modificată, utilizînd metoda descrisă în Partea I a Anexei 4. Biroul va expedia informaţia dată prin cea mai operativă cale.
4.2.4.5 Administraţia, acordul căreia este necesar a fi obţinut, poate expedia propriile comentarii administraţiei care a propus asignarea nouă sau modificată. Oricum, Biroul va fi informat despre aceste comentarii.
4.2.4.6 Administraţia, care nu este de acord cu modificarea propusă a asignării noi ori modificate, va trebui să-si expună decizia în perioada a 75 de zile de la data publicării BRIFIC, menţionat în § 4.2.2.6 b) sau § 4.2.3.2, în dependenţă de caz, prezentînd motivele, în referire la propriul serviciul de radiodifuziune.
4.2.4.7 Peste 50 de zile după publicarea BRIFIC, menţionat în § 4.2.2.6. b) sau § 4.2.3.2, ca alocat, în dependenţă de caz, Biroul va cere oricărei administraţii care încă nu şi-a anunţat decizia să o facă. După toată perioada de 75 de zile după data publicării BRIFIC, Biroul va informa imediat administraţia care a propus asignarea nouă sau modificată, că el a expediat cererile sus-numite şi îi prezintă denumirile administraţiilor care şi-au dat acordul şi denumirile administraţiilor care nu au răspuns.
4.2.4.8 În caz că o administraţie nu a răspuns în perioada aceasta de 75 de zile, se consideră că această administraţie nu a fost de acord cu asignarea nouă sau modificată, numai dacă nu se aplică prevederile § 4.2.4.9 şi § 4.2.4.10.
4.2.4.9 După această perioadă de 75 de zile, administraţia care a propus asignarea nouă sau modificată poate cere Biroului asistenţă lui, prin trimiterea unei scrisori de rapel administraţiei care nu a răspuns, cerîndu-se o decizie. Această cerere nu va extinde, în nici un caz, perioada de 24 de luni menționată în § 4.2.5.1.
4.2.4.10 Dacă nici o decizie nu este comunicată la Birou timp de 40 de zile după data expedierii scrisorii de rapel conform § 4.2.4.9., el va considera că administraţia care nu a anunţat nici o decizie este de acord cu asignarea nouă sau modificată.
4.2.4.11 Dacă, la sfîrşitul perioadelor menţionate în § 4.2.4.8 sau § 4.2.4.10 de mai sus, se menţine dezacordul, Biroul va efectua orice studiu, care poate fi solicitat fie de administraţia care a propus asignarea nouă sau modificată, fie de administraţiile de la care se așteaptă acordul, timp de 40 de zile, el îi va informa despre rezultatul studiului şi va oferi astfel de recomandări, pe care el le poate propune pentru soluţionarea acestei probleme.
4.2.4.12 O administraţie poate, înainte de a apela la procedurile prevăzute în § 4.2, sau la orice etapă de aplicare a procedurii descrise în el, a solicita la Birou asistenţă fără ca aceasta să aibă careva influienţă asupra perioadelor descrise mai sus.
4.2.4.13 Dacă, în căutarea obţinerii acordului, o administraţie modifică propunerea sa iniţială, ea va trebui sa recurgă din nou la prevederile din § 4.2.
4.2.5 Încheierea procesului de coordonare
4.2.5.1 În caz că o administraţie a obţinut acordul de la toate administraţiile a căror denumire a fost publicată în BRIFIC, menţionat în § 4.2.2.6 b) sau § 4.2.3.2, în dependenţă de caz, ea va informa Biroul privind caracteristicele finale coordinate a asignării împreună cu denumirile administraţiilor a căror acord a fost obţinut. Dacă administraţia care a propus asignarea nouă sau modificarea ei nu informează Biroul timp de 24 de luni după perioada de 75 de zile expusă în § 4.2.4.6 la § 4.2.4.9, modificarea propusă va fi neglijată .
4.2.5.2 Dacă caracteristicile finale coordonate menţionate mai sus vor aduce la identificarea unor noi administraţii afectate, administraţia care propune modificarea Planurilor va trebui să aplice din nou prevederile din § 4.2 în privinţa acestor administraţii noi.
4.2.5.3 La obţinerea informaţiei complete, menţionate în § 4.2.5.1, Biroul publică, în timp de 30 de zile, în Partea Specială a BRIFIC, caracteristicile asignării împreună cu denumirile administraţiilor care au căzut de acord cu asignarea nouă sau modificată şi include asignarea nouă sau modificată în Listă.
4.2.5.4 Asignarea propusă nouă sau modificată devine nevalabilă, daca nu se notifică, conform Articolului 5, timp de 12 luni după publicarea, menţionată în § 4.2.5.3.
4.2.5.5 Acordul administraţiei/administraţiilor afectate poate, de asemenea, fi obţinut în conformitate cu acest Articol pentru o perioadă anumită de timp. Asignarea va fi transferată de către Birou din Lista şi/sau din BRIFIC, în dependenţă de caz, la sfârşitul acestei perioade de timp, după ce a informat administraţia.
4.2.6 Actualizarea Listei
Biroul va menţine şi publica periodic şi actualiza copia principală a Listei, luînd în consideraţie orice schimbare, completări şi excludere făcută în conformitate cu procedurile acestui Articol, publicînd-o periodic.
Articolul 5
Notificarea asignărilor de frecvenţă
5.1 Notificarea asignărilor de frecvenţă a staţiilor de radiodifuziune
5.1.1 În caz că o administraţie propune spre utilizare o nouă asignare a staţiei de radiodifuziune, ea va anunţa la Birou, conform prevederilor Articolului 11 din Regulamentul Radiocomunicaţii, caracteristicile asignării date, precum este determinat în Anexa 3 la Acord.
5.1.2 La examinarea asignării de către Birou privind corespunderea ei N 11.34 a Regulamentului Radiocomunicaţii, adică corespunderea ei cu Planurile şi prevederile asociate, decizia va fi pozitivă, dacă:
a) asignarea se conţine în Planuri6 şi nu are nici o remarcă privind asignările din Planul analogic, asignările existente altor servicii terestre cu statut primar sau înregistrări în Planul digital, şi sunt respectate condiţiile Părţii II a Anexei 4; sau
b) asignarea se conţine în Planul digital şi are o remarcă în privinţa:
– asignările din Planul analogic sau la asignările existente altor servicii terestre cu statut primar, şi toate acordurile necesare au fost obţinute, şi sunt respectate condiţiile Părţii II din Anexa 4 : şi/sau
– înregistrările din Planul digital şi administraţia care notifică susţine că toate condiţiile specificate în remarcă au fost totalmente respectate, şi că sunt respectate condiţiile din Partea II a Anexei 4; sau
c) pentru asignarea, convertită din alocarea din Planul digital, care nu are nici o remarcă în privinţa asignărilor din Planul analogic, asignărilor existente altor servicii terestre cu statut primar, sau înregistrărilor din Planul digital, se respectă condiţiile din Partea II a Anexei 4; sau
d) pentru asignarea, convertită din alocarea din Planul digital, care are remarcă în privinţa:
– asignărilor din Planul analogic sau asignărilor existente altor servicii terestre cu statut primar, au fost obţinute toate acordurile necesare şi se respectă condiţiile din Partea II a Anexei 4; sau/şi
– înregistrărilor din Planul digital, condiţiile din Partea II a Anexei 4 se respect şi administraţia care notifică susţine că toate condiţiile specificate în remarcă au fost totalmente respectate; sau
e) în cazul utilizării înregistrării din Planul digital, cu diferite caracteristici, în cadrul sistemelor DVB-Tsau T-DAB, se respect condiţiile specifice în Partea II a Anexei 4.
____________________
6 Această prevedere nu se aplică la Planul analogic dupa terminarea Perioadei de tranziţie.
5.1.3 Înregistrarea digitală în Plan poate fi notificată cu caracteristici diferite de acelea, care deja se conţin în Plan, pentru transmisie în serviciul de radiodifuziune sau în alte servicii terestre cu statut primar, ce funcţionează în conformitate cu Regulamentul Radiocomunicaţii, cu condiţia că densitatea de vîrf a puterii orice 4 kHz a asignărilor notificate menţionate mai sus, nu depăşeşte densitatea spectral a puterii în 4 kHz a înregistrării digitale din plan. O astfel de utilizare nu va cere protecţie mai mare comparativ cu protecţia oferită înregistrării digitale menţionate mai sus.
5.1.4 Dacă verificarea, menţionată în § 5.1.2 şi § 5.1.3, aduce la o decizie pozitivă, asignarea dată se înregistrează în RIF. În relaţiile dintre Membrii Acordului, toate asignările de frecvenţă pentru serviciul de radiodifuziune, înregistrate în RIF şi corespunzătoare Acordului dat, se examinează ca asignări cu statut identic, indiferent de data recepţionării de către Birou a notificaării pentru astfel de asignări de frecvenţă sau data punerii în funcţiune.
5.1.5 Dacă verificarea, menţionată în § 5.1.2 şi § 5.1.3, în dependenţă de caz, aduce la o decizie negativă, notificarea se returnează administraţiei , cu argumentele corespunzătoare privind decizia luată.
5.1.6 Dacă administraţia din nou depune notificarea şi reexaminarea efectuată de Birou conform § 5.1.2 şi § 5.1.3, în dependenţă de caz, aduce la o decizie pozitivă, asignarea va fi înregistrată în RIF.
5.1.7 Dacă examinarea repetată efectuată conform § 5.1.2 aduce la o decizie negativă, asignarea se înregistrează cu decizia pozitivă conform No. 11.31, şi cu o decizie negativă conform No. 11.34 împreună cu denumirea (-le) administraţiei (-lor) cu care se menţine dezacordul, indicînd că în referinţă cu această (aceste) administraţie (ii) asignarea se utilizează cu condiţia lipsei perturbaţiilor oricărei staţii, ce funcţionează în conformitate cu Acordul şi cu Planurile lui alăturate şi necesităţii protecţiei de ele.
5.1.8 Notificarea repetată va include un angajament semnat de administraţia ce notifică precum că utilizarea asignării propuse pentru înregistrare în RIF conform § 5.1.7 nu va cauza perturbaţii prejudiciabile ori nu va cere protecţie de la oricare staţie a administraţiei cu care se menţine dezacordul, ce funcţionează în conformitate cu Acordul şi cu Planurile lui asociate şi înregistrate în RIF cu o decizie pozitivă în referinţă cu No. 11.31 şi 11.34.
5.1.9 Dacă la utilizarea asignării date se crează perturbaţii prejudiciabile unei asignări a administraţiei, cu care se menţine dezacordul, ce funcţionează în conformitate cu Acordul şi cu Planurile lui alăturate şi înregistrată în RIF cu decizie pozitivă în referinţă cu No. 11.31 şi 11.34, administraţia care crează perturbaţii prejudiciabile, din momentul primirii inştiinţării, va elimina imediat aceste perturbaţii.
5.2 Notificarea asignărilor de frecvenţă altor servicii terestre cu statut primar
5.2.1 În caz că o administraţie propune punerea în funcţiune a asignării altui servicii terestru cu statut primar, ea va notifica la Birou asignarea dată, în conformitate cu prevederile Articolului 11 din Regulamentul Radiocomunicaţii.
5.2.2 La examinarea de către Birou a corespunderii cu Acordul dat, Biroul examinează notificarea din punct de vedere a utilizării procedurii, descrise în § 4.2 a Acordului.
5.2.3 Dacă examinarea menţionată în § 5.2.2 (de mai sus) aduce la o decizie pozitivă, asignarea va fi înregistrată în RIF. În caz contrar, notificarea va fi returnată administraţiei cu argumentele corespunzătoare deciziei.
5.2.4 Dacă administraţia din nou expediază notificarea şi re-examinarea de către Birou conform § 5.2.2 (de mai sus) aduce la o decizie pozitivă, asignarea este înregistrată în mod corespunzător în RIF.
5.2.5 Dacă examinarea repetată efectuată conform § 5.2.2 aduce la o decizie negativă, asignarea se înregistrează cu decizia pozitivă conform No. 11.31, şi cu o decizie negativă conform No. 11.34 împreună cu denumirea (-le) administraţiei (-lor) cu care se menţine dezacordul, indicînd că în referinţă cu această (aceste) administraţie (ii) asignarea se utilizează cu condiţia lipsei perturbaţiilor oricărei staţii, ce funcţionează în conformitate cu Acordul şi cu Planurile lui alăturate şi necesităţii protecţiei de ele.
5.2.6 Notificarea repetată va include un angajament semnat de administraţia ce notifică, precum că utilizarea asignării propuse pentru înregistrare în RIF conform § 5.2.5. nu va cauza perturbaţii prejudiciabile ori nu va cere protecţie de la oricare staţie a administraţiei cu care se menţine dezacordul, ce funcţionează în conformitate cu Acordul şi cu Planurile lui asociate şi înregistrate în RIF cu o decizie pozitivă în referinţă cu No. 11.31 şi 11.34.
5.2.7 Dacă la utilizarea asignării date se crează perturbaţii prejudiciabile unei asignări a administraţiei, cu care se menţine dezacordul, ce funcţionează în conformitate cu Acordul şi cu Planurile lui alăturate şi înregistrată în RIF cu decizie pozitivă, în referinţă cu No. 11.31 şi 11.34, administraţia care crează perturbaţii prejudiciabile, din momentul primirii inştiinţării, va elimina imediat aceste perturbaţii.
Articolul 6
Soluţionarea disputelor
6.1 În caz că după aplicarea procedurii descrise în articolul de mai sus, administraţiile implicate nu au ajuns la un acord comun, acestea pot recurge la procedura descrisă în Articolul 56 al Constituţiei. Ele, de asemenea, pot aplica Protocolul Opţional de stabilire obligatorie a disputelor, în referinţă cu Statutul UIT, Convenţia UIT şi regulamentele administrative.
Articolul 7
Aderarea la Acord
7.1 Orice Stat Membru din Zona de Planificare care nu a semnat Acordul, poate orichind să depună la Secretarul General un document de aderare, care imediat informează celelalte State Membre. Aderarea la Acord va fi făcută fără rezervări şi se va aplica faţă de Planuri aşa, precum ele erau la momentul aderării.
7.2 Aderarea la Acord intră în vigoare din data recepţionării de către Secretarul General a documentului-solicitare de aderare.
Articolul 8
Sfera aplicării Acordului
8.1 Acordul obligă la relaţii reciproce Membrii Acordului, dar nu obligă aceşti membri la relaţii cu cei ce nu fac parte din Acord.
8.2 Dacă unul din Membrii Acordului face rezervări privind orice prevedere a Acordului, ceilalţi Membri ai Acordului nu sunt obligaţi să ia în consideraţie această prevedere în relaţia lor cu acest membru care a făcut astfel de rezervări.
Articolul 9
Aprobarea Acordului
9.1 Statele Membre care au semnat Acordul vor anunţa aprobarea acestui Acord, pe cît de repede posibil, Secretarului General, care va informa imediat celelalte State Membre.
Articolul 10
Denunţarea Acordului
10.1 Orice Membru al Acordului poate declara oricînd anularea Acordului, expediind înştiinţare Secretarului General, care va informa celelalte State Membre.
10.2 Denunţarea Acordului va intra în vigoare după un an de la data primirii denunţării de către Secretarul General.
10.3 Din data intrării în vigoare a denunţării Acordului, Biroul va exclude din Planuri asignările şi/sau alocările, incluse din numele Statului Membru, care a denunţat Acordul.
Articolul 11
Revizuirea Acordului
11.1 Acordul poate fi revizuit doar de conferinţa regională radiocomunicaţii împuternicită, care se convoacă conform procedurii stipulate în Constituţie şi Convenţie, şi la care vor fi invitate toate Statele Membre din Zona Planificării.
Articolul 12
Întrarea în vigoare, durata şi aplicare temporară a Acordului
12.1 Acordul va intra în vigoare pe 17 iunie 2007 la 0001 ore UTC.
12.2 Prevederile Acordului vor fi aplicate temporar de pe 17 iunie 2006 la 0001 ore CUT.
12.3 De la data menționată în § 12.2 de mai sus, staţiile de radiodifuziune în utilizare, cu asignările de frecvenţă care nu sunt înscrise în Planuri sau care nu sunt în conformitate cu Acordul şi cu Planurile lui asociate (vezi § 5.1.2 din Articolul 5) pot continua să fie utilizate cu condiţia, că nu vor cauza perturbaţii prejudiciabile oricăror asignări ce corespund Acordului şi Planurilor lui asociate, şi nu vor cere protecţie.
12.4 Acordul va rămîne în vigoare pînă la revizuirea lui în conformitate cu Articolul 11 din Acordul dat.
12.5 Perioada de tranziţie va începe pe 17 iunie 2007 la 0001 UTC. Asignările de frecvenţă din Planul analogic (precum e specificat în § 3.1.2 din Articolul 3) vor fi protejate pe parcursul acestei Perioade de tranziţie.
12.6 Perioada de tranziţie se va sfîrşi pe 17 iunie 2015 la 0001 UTC. Însă, pentru ţările enumerate în nota de mai jos7, pentru banda de frecvenţă 174-230 MHz8, Perioada de tranziţie se va sfîrşi pe 17 iunie 2020 la 0001 ore CUT . După sfîrşitul Perioadei de tranziţie, înscrierile corespunzătoare din Planul analogic se vor anula de către Birou, şi
– prevederile din § 4.1 al Articolului 4, ce se referă la modificarea Planului analogic; şi
– notele privind asignările analogice nu vor mai fi utilizate pentru asignările analogice în ţările corespunzătoare.
_____________________
7 Lista ţarilor: Algeria (Republica Democrată), Burkina Faso, Cameroon (Republica), Congo (Republica), Côte d'Ivoire (Republica), Egipt (Republica Arabă), Republica Gabonesă, Ghana, Guineea (Republica), Iran (Republica Islamică), Iordania (Regatul Hashemite ), Mali (Republica), Maroc (Regatul), Mauritania (Republica Islamică), Nigeria (Republica Federală), Republica Arabă din Siria, Sudan (Republica), Ciad (Republica), Republica Togolese, Tunisia, Yemen (Republica).
Pentru urmatoarele administraţii care nu s-au prezentat la RRC-06, şi anume Benin (Republica), Republica Africii Centrale, Eritrea, Efiopia (Republica Federală Democratică), Guineea-Bissau (Republica), Guineea Ecuatorială (Republica), Liberia (Republica), Madagascar (Republica), Nigeria (Republica), Republica Democratică Congo, Sao Tome and Princip (Republica Democratică), Sierra Leone şi Republica Democratică Somali, data expirării perioadei de tranziţie în domeniul de frecvenţă VHF (174-230 MHz) este 17 iunie 2020 la 0001 ore CUT, cel puţin administraţiile sus numite comunică Biroului pe parcursul perioadei de 90 de zile de la sfîrşitul RRC-06 că aleg pe 17 iunie 2015 la 0001 ore CUT.
8 170-230 MHz pentru Maroco.
12.7 După sfîrşitul Perioadei de tranziţie, Biroul va revizui statutul asignărilor care se conţin în Planul analogic şi au fost înregistrate în RIF şi va propune administraţiilor să anuleze înregistrările corespunzătoare în RIF.
12.8 După aprobarea hotărîrii de către Biroul conform § 12.7 de mai sus, administraţiile pot solicita Biroului anularea asignărilor respective, sau să continue utilizarea lor cu condiţia, că aceste asignări analogice:
a) să se conţina în Plan şi să fie puse în funcţiune, şi
b) să nu cauzeze perturbaţii prejudiciabile oricăror asignări, ce se conformează Acordului şi Planurilor lui asociate (vezi § 5.1.2 din Articolul 5) şi să nu ceară protecţie.
12.9 Biroul actualizează RIF în mod corespunzător.
În confirmarea căruia delegaţii Ţărilor Membre ale Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor din Zona de Planificare, nominalizate mai jos, au semnat în numele organelor sale competente un exemplar al Actelor Finale date. În cazul apariţiei dezacordului, va prevala textul din limba franceză. Exemplarul original rămîne la păstrare în arhivele Uniunii. Secretarul General va expedia fiecărui Stat Membru al Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor din Zona de Planificare o copie legalizată a originalului.
Întocmit la Geneva, 16 iunie 2006ANEXE
Anexa 1
Planurile de Frecvenţă
1.1 Asignările din Plan pentru T-DAB
| No. | Element de date |
| 1 | Numărul de ordine UIT |
| 2 | Simbolul UTI pentru administraţia responsabilă pentru asignarea T-DAB |
| 3 | Codul unic de identificare dat de administraţie pentru asignare (AdminRefId) |
| 4 | Codul de înregistrare în Plan (1 – Asignare, 2 – SFN, 3 – Alocare, 4 – Alocare cu asignarea (le) conectă şi SFN_id, 5 – Alocare cu o singură asignare conectă şi fără SFN_id) |
| 5 | Codul asignării (L – conectă, sau C – convertată, sau S – separat (Standalone) |
| 6 | Codul unic de identificare pentru alocarea conectă |
| 7 | Simbolul UTI pentru ţara sau aria geografică |
| 8 | Denumirea dislocării staţiei de transmisie |
| 9 | Coordonatele geografice ale antenei de transmisie |
| 9a latitudinea (±DDMMSS) | |
| 9b longitudinea (±DDDMMSS) | |
| 10 | Altitudinea (m) |
| 11 | Configuraţia etalon de planificare (RCP 4, RCP 5) |
| 12 | Frecvenţa asignată (MHz) |
| 13 | Bloc de frecvenţe |
| 14 | Offset (kHz) |
| 15 | Polarizarea (H – orizontal, V – vertical, M – mixt, U – nespecificat) |
| 16 | Puterea maximal aparent radiată a componentei polarizării orizontale în plan orizontal (dBW) |
| 17 | Puterea maximal aparent radiată a componentei polarizării verticale în plan orizontal (dBW) |
| 18 | Directivitatea antenei (D – direcţionată, ND – Ne-direcţionată) |
| 19 | Înălţimea antenei de emisie de-asupra nivelului pămîntului (m) |
| 20 | Înălţimea efectivă maximă a antenei (m) |
| 21 | Înălţimea efectivă a antenei (m) pentru 36 azimuturi diferite cu intervale de 10°, masurate în plan orizontal începînd cu Nordul geografic în direcţia acelor ceasornicului. |
| 22 | Atenuarea antenei (dB) – orizontal: valoarea normată la 0 dB a atenuării componentei polarizate orizontal, la 36 azimuturi diferite cu intervale de 10°, masurate în plan orizontal începînd cu Nordul geografic în direcţia acelor ceasornicului. |
| 23 | Atenuarea antenei (dB) – vertical: valoarea normată la 0 dB a atenuării componenţei polarizate vertical, la 36 azimuturi diferite cu intervale de 10°, masurate în plan orizontal începînd cu Nordul geografic în direcţia acelor ceasornicului. |
| 24 | Masca spectrală (1, 2, 3 – vezi § 3.6.1 al Capitolului 3 a Anexei 2 din acest Acord) |
| 25 | Codul de indentificare pentru SFN |
| 26 | Remărci |
| 26-1 | Remărci în privinţa asignărilor din Planul analogic a urmatoarelor administraţii ( simbolul UIT) |
| 26-2 | Remărci în privinţa înregistrărilor din Planul digital a urmatoarelor administraţii (simbolul UIT) |
| 26-3 | Remărci în privinţa asignărilor existente altor servicii terestre cu statut primar aa urmatoarelor administraţii (simbolul UTI) |
1.2 Alocările din Plan pentru T-DAB
| No. | Element de date |
| 1 | Numărul de ordine al UIT |
| 2 | Simbolul UTI pentru administraţia responsabilă pentru alocarea T-DAB |
| 3 | Codul unic de identificare dat de administraţie pentru alocare (AdminRefId) |
| 4 | Codul de înregistrare în Plan (1 – Asignare, 2 – SFN, 3 – Alocare, 4 – Alocare cu asignarea (le) conectă şi SFN_id, 5 – Alocare cu o singură asignare conectă şi fără SFN_id) |
| 5 | Simbolul UTI pentru ţara sau aria geografică |
| 6 | Denumirea alocării a radiodifuziunii digitale |
| 7 | Simbolul UTI pentru ţara sau aria geografică, cînd toate punctele de test pentru alocare sunt la hotarul ţării sau ariei geografice |
| 8 | Numărul de sub-arii (pîna la 9) în cadrul alocării, cînd nu toate punctele de test pentru alocare sunt la hotarul ţării sau ariei geografice; cînd nu este divizare a alocării, numarul = 1 |
| 9 | Pentru fiecare sub-arie în cadrul alocării: |
| 9a un număr unic al conturului (1- 9) | |
| 9b numărul de puncte de test de pe hotarele subariilor (pîna la 99) | |
| 9c coordonatele geografice a fiecărui punct de test de pe hotarele sub-ariilor conţinut din: | |
| 9c1 latitudine (±DDMMSS) | |
| 9c2 longitudine (±DDDMMSS) | |
| 10 | Configuraţia etalon de planificare (RCP 4, RCP 5) |
| 11 | Frecvenţa asignată (MHz) |
| 12 | Bloc de frecvenţă |
| 13 | Offset (kHz) |
| 14 | Polarizarea (H – orizontal, V – vertical, M – mixt, U – nespecificat) |
| 15 | Masca spectrală (1, 2, 3 – vezi § 3.6.1 al Capitolului 3 a Anexei 2 din acest Acord) |
| 16 | Codul de indentificare pentru SFN |
| 17 | Remărci |
| 17-1 | Remărci în privinţa asignărilor din Planul analogic a următoarelor administraţii ( simbolul UIT) |
| 17-2 | Remărci în privinţa înregistrărilor în Planul digital a urmatoarelor administraţii (simbolul UIT) |
| 17-3 | Remărci în privinţa asignărilor existente altor servicii terestre cu statut rpimar a urmatoarelor administraţii (simbolul UTI) |
1.3 Asignările din Plan pentru DVB-T
| No. | Element de date |
| 1 | Numărul de ordine al UIT |
| 2 | Simbolul UTI pentru administraţia responsabilă pentru asignarea DVB-T |
| 3 | Codul unic de identificare dat de administraţie pentru asignare (AdminRefId) |
| 4 | Codul de înregistrare în Plan (1 – Asignare, 2 – SFN, 3 – Alocare, 4 – Alocare cu asignarea (le) conectă şi SFN_id, 5 – Alocare cu o singură asignare conectă şi fără SFN_id) |
| 5 | Codul asignării (L – conect, sau C – convertat, sau S – separat (Standalone) |
| 6 | Codul unic de identificare pentru alocarea conectă |
| 7 | Simbolul UTI pentru ţara sau aria geografică |
| 8 | Denumirea dislocării staţiei de transmisie |
| 9 | Coordonatele geografice ale antenei de transmisie |
| 9a latitudinea (±DDMMSS) | |
| 9b longitudinea (±DDDMMSS) | |
| 10 | Altitudinea (m) |
| Fie 11 şi 12, fie 13 | |
| 11 | Sistemul televiziunii digitale (A, B, C, D, E, F si 1, 2, 3, 5, 7) |
| 12 | Regimul de recepţie (FX, PO, PI, MO) |
| 13 | Configuraţia etalon de planificare (RCP 1, RCP 2, RCP 3) |
| 14 | Frecvenţa asignată (MHz) |
| 15 | Numărul canalului |
| 16 | Offset (kHz) |
| 17 | Polarizarea (H – orizontal, V – vertical, M – mixt, U – nespecificat) |
| 18 | Puterea maximal aparent radiată a componentei polarizării orizontale în plan orizontal (dBW) |
| 19 | Puterea maximal aparent radiată a componentei polarizării verticale în plan orizontal (dBW) |
| 20 | Directivitatea antenei (D – direcționată, ND – Ne-direcționată) |
| 21 | Înălţimea antenei de emisie de-asupra nivelului pămîntului (m) |
| 22 | Înălţimea efectivă maximă a antenei (m) |
| 23 | Înălţimea efectivă a antenei (m) pentru 36 azimuturi diferite cu intervale de 10°, măsurate în plan orizontal începînd cu Nordul geografic în direcţia acelor ceasornicului. |
| 24 | Atenuarea antenei (dB) – orizontal: valoarea normată la 0 dB a atenuării componentei polarizate orizontal, la 36 azimuturi diferite cu intervale de 10°, măsurate în plan orizontal începînd cu Nordul geografic în direcţia acelor ceasornicului. |
| 25 | Atenuarea antenei (dB) – vertical: valoarea normată la 0 dB a atenuării componenţei polarizate vertical, la 36 azimuturi diferite cu intervale de 10°, măsurate în plan orizontal începînd cu Nordul geografic în direcţia acelor ceasornicului. |
| 26 | Masca spectrală (N = ne-critc, S = sensibilă) |
| 27 | Masca spectrală (1, 2, 3 – vezi § 3.6.1 al Capitolului 3 a Anexei 2 din acest Acord) |
| 28 | Remarcări |
| 28-1 | Remarcări în privinţa distribuirilor în Plan analog a următoarelor administraţii ( simbolul UIT) |
| 28-2 | Remarcări în privinţa accesărilor la Planul digital a următoarelor administraţii (simbolul UIT) |
| 28-3 | Remarcări în privinţa distribuirilor existente la alte servicii terestre primare a următoarelor administraţii (simbolul UTI) |
1.4 Alocările Planului DVB-T
| No. | Element de date |
| 1 | Numărul de ordine al UIT |
| 2 | Simbolul UTI pentru administraţia responsabilă pentru alocarea DVB-T |
| 3 | Codul unic de identificare dat de administraţie pentru alocarea (AdminRefId) |
| 4 | Codul de acces al Planului (1 – Distribuire, 2 – SFN, 3 – Alocare, 4 – Alocarecu distribuirea(le) îmbinată şi SFN_id, 5 – Alocare cu o singură distribuire îmbinată şi fără SFN_id) |
| 5 | Simbolul UTI pentru ţara sau aria geografică |
| 6 | Denumirea alocării de transmisie digitală |
| 7 | Simbolul UTI pentru ţara sau aria geografică daca toate punctele de probă pentru alocare sunt pe hotarul ţării sau ariei geografice |
| 8 | Numărul de subarii (pîna la 9) în cadrul alocării dacă nu toate punctele de probă pentru alocare sunt pe hotarul ţării sau ariei geografice; dacă acolo nu este subdiviziune a alocării, numarul = 1 |
| 9 | Pentru fiecare subarie în cadrul alocării: |
| 9a un număr unic conturat (1- 9) | |
| 9b numărul de puncte de probă de pe hotarele subariilor (pîna la 99) | |
| 9c coordonatele geografice a fiecărui punct de probă de pe hotarele subariilor conţinut din: | |
| 9c1 latitude (±DDMMSS) | |
| 9c2 longitude (±DDDMMSS) | |
| 10 | Referinţa configuraţiei de planificare (RPC 1, RPC 2, RPC 3) |
| 11 | Tipul de reţea de referinţă (RN1, RN2, RN3, RN4) |
| 12 | Frecvenţa stabilită (MHz) |
| 13 | Numărul canalului |
| 14 | Echilibrarea frecvenţei între emisia frecvenţei de centru ţi canalul frecvenţei de centru (kHz) |
| 15 | Polarizarea (H – orizontal, V – vertical, M – mixt, U – nespecificat) |
| 16 | Masca spectrală (N = ne-critc, S = sensitiv) |
| 17 | Codul de indentificare pentru SFN |
| 18 | Remărci |
| 18-1 | Remărci în privinţa asignărilor din Planul analogic a următoarelor administraţii ( simbolul UIT) |
| 18-2 | Remărci în privinţa înregistrărilor în Planul digital a urmatoarelor administraţii (simbolul UIT) |
| 18-3 | Remărci în privinţa asignărilor existente altor servicii terestre cu statut rpimar a urmatoarelor administraţii (simbolul UTI) |
1.5 Planul asignărilor de frecvenăţă pentru televiziunea analogică în benzile de frecvenţă 174-230 MHz (pentru Maroco 170-230 MHz) şi 470-862 MHz în perioada de tranziţie (vezi Articolul 12 din Acordul dat)
Informaţia inclusă în Elementele de date din Plan
| No. | Element de date |
| 1 | Numărul de ordine al UIT |
| 2 | Simbolul UTI pentru administraţia responsabilă pentru asignarea analogică |
| 3 | Codul unic de identificare dat de administraţie pentru asignare (AdminRefId) |
| 4 | Numărul canalului |
| 5 | Frecvenţa asignată (MHz) |
| 6 | Offsetul purtătoarei video (offset pozitiv sau negativ, divizibil cu 1/12 la frecvenţa de linii sau kHz ) |
| 7 | Offsetul purtătoarei video de sunet (offset pozitiv sau negativ, divizibil cu 1/12 la frecvenţa de linii sau kHz) |
| 8 | Indicatorul stabilităţii frecvenţei (RELAXAT, NORMAL sau EXACT) |
| 9 | Sistemul televizat (B, B1, D, D1, G, H, I, K, K1, L, or M) |
| 10 | Sistemul color (P = PAL, S = SECAM) |
| 11 | Denumirea localizării staţiei de transmisie |
| 12 | Simbolul UIT pentru ţara sau aria geografică |
| 13 | Coordonatele geografice a antenei de emisie |
| 13a latitudine (±DDMMSS) | |
| 13b longitudine (±DDDMMSS) | |
| 14 | Altitudinea (m) |
| 15 | Înălţimea antenei de emisie de-asupra nivelului pămîntului (m) |
| 16 | Înălţimea efectivă maximă a antenei (m) |
| 17 | Înălţimea efectivă a antenei (m) pentru 36 azimuturi diferite cu intervale de 10°, măsurate în plan orizontal începînd cu Nordul geografic în direcţia acelor ceasornicului; dacă această valoare nu este indicată, atunci pentru toate 36 direcţii se utilizează valoare înălţimii efective maxime a antenei |
| 18 | Polarizarea (H, V, M) |
| 19 | Puterea maximă aparent radiată a componentei polarizate orizontal (dBW); |
| 20 | Puterea maximă aparent radiată a componentei polarizate vertical (dBW); |
| 21 | Raportul puterii purtătoarei semnalului video la puterea purtătoarei semnalului audio |
| 22 | Directivitatea antenei (D, ND) |
| 23 | Atenuarea antenei (dB) – orizontal: valoarea a atenuării componentei polarizate orizontal, la 36 azimuturi diferite cu intervale de 10°, măsurate în plan orizontal începînd cu Nordul geografic în direcţia acelor ceasornicului, relativ faţă de coeficientul maxim de amplificare al antenei de emisie. |
| 24 | Atenuarea antenei (dB) – vertical: valoarea atenuării componenţei polarizate vertical, la 36 azimuturi diferite cu intervale de 10°, masurate în plan orizontal începînd cu Nordul geografic în direcţia acelor ceasornicului, relativ faţă de coeficientul maxim de amplificare al antenei de emisie |
| 25 | Remarcări |
Note – Planul televiziunii analogice este publicat în varianta electronică pe site-ul http://www.itu.int/md/R06-RRC.06-R-0001/. Lista general a numărului de asignări de televiziune analogică, pe administraţii, este prezentată în Tabelul 1-1.
Tabelul A1‑1
Lista general a numărului de asignări de televiziune analogică, ce se conţin în
Planul asignărilor de frecvenţă pentru televiziunea analogică în benzile de
frecvenţa 174-230 MHz (pentru Maroco 170-230 MHz) şi 470-862 MHz
în perioada de tranziţie (vezi Articolul 12 al Acordului).
| Statele Membre | Simbol UIT | Nr. de asignări de televiziune analogică incluse în planul de televiziune analogică |
| Albania (Resublica) | ALB | 4 |
| Algeria | ALG | 1009 |
| Germania (Republica Federală ) | D | 9590 |
| Andorra (Principatul) | AND | 4 |
| Angola (Republica) | AGL | 193 |
| Arabia Saudită (Regatul) | ARS | 412 |
| Armenia (Respublica) | ARM | 12 |
| Austria | AUT | 1736 |
| Republica Azerbadjan | AZE | 52 |
| Bahrain (Regatul) | BHR | 3 |
| Belarusia (Republica) | BLR | 314 |
| Belgia | BEL | 66 |
| Benin (Republica) | BEN | 55 |
| Bosnia şi Herţegovina | BIH | 660 |
| Botswana (Republica) | BOT | 221 |
| Bulgaria (Republica) | BUL | 1594 |
| Burkina Faso | BFA | 195 |
| Burundi (Republica) | BDI | 32 |
| Camerun (Republica) | CME | 244 |
| Cape Verde (Republica) | CPV | 35 |
| Republica Africană Centrală | CAF | 329 |
| Cipru (Republica) | CYP | 59 |
| Statul-oraş Vatican | CVA | 4 |
| Comoros (Uniunea) | COM | 40 |
| Congo (Republica) | COG | 326 |
| Côte d'Ivoire (Republica) | CTI | 200 |
| Croatia (Republica) | HRV | 1422 |
| Danemarca | DNK | 260 |
| Djibouti (Republica) | DJI | 12 |
| Egipt (Republica Arabă) | EGY | 308 |
| Emiratele Arabe Unite | UAE | 58 |
| Eritreea | ERI | 12 |
| Spania | E | 8410 |
| Estonia (Republica) | EST | 68 |
| Etiopia (Republica Federal Democratică) | ETH | 111 |
| Federaţia Rusa | RUS | 6681 |
| Finlanda | FIN | 818 |
| Franţa | F | 13125 |
| Republica Gabon | GAB | 224 |
| Gambia (Republica) | GMB | 12 |
| Georgia | GEO | 94 |
| Ghana | GHA | 39 |
| Grecia | GRC | 2105 |
| Guineea (Republica) | GUI | 103 |
| Guineea-Bissau (Republica) | GNB | 28 |
| Guineea Ecuatoriala (Republica) | GNE | 25 |
| Ungaria (Republica) | HNG | 714 |
| Iran (Republica Islamică) | IRN | 2096 |
| Irac (Republica) | IRQ | 345 |
| Irlanda | IRL | 781 |
| Islanda | ISL | 4 |
| Israel (Stat) | ISR | 15 |
| Italia | I | 3677 |
| Socialist People's Libyan Arab Jamahiriya | LBY | 322 |
| Iordania (Regatul Hashemite) | JOR | 140 |
| Kazahstan (Republica) | KAZ | 1837 |
| Kenya (Republica) | KEN | 497 |
| Kuweit (Stat) | KWT | 22 |
| Lesotho (Regat) | LSO | 22 |
| Latvia (Republica) | LVA | 106 |
| Fosta Republica iugoslava Macedonia | MKD | 472 |
| Liban | LBN | 21 |
| Liberia (Republica) | LBR | 41 |
| Liechtenstein (Principatul) | LIE | 12 |
| Lituania (Republica) | LTU | 154 |
| Luxemburg | LUX | 11 |
| Madagascar (Republica) | MDG | 117 |
| Malawi | MWI | 51 |
| Mali (Republica) | MLI | 287 |
| Malta | MLT | 11 |
| Maroco (Regatul) | MRC | 356 |
| Mauritius (Republica) | MAU | 29 |
| Mauritania (Republica Islamică) | MTN | 132 |
| Moldova (Republica) | MDA | 298 |
| Monaco (Principatul) | MCO | 3 |
| Mozambic (Republica) | MOZ | 242 |
| Namibia (Republica) | NMB | 309 |
| Niger (Republica) | NGR | 159 |
| Nigeria (Republica Federală) | NIG | 225 |
| Norvegia | NOR | 3979 |
| Oman (Sultanat) | OMA | 255 |
| Uganda (Republica) | UGA | 36 |
| Uzbechistan (Republica) | UZB | 1213 |
| Olanda (Regatul) | HOL | 71 |
| Polonia (Republica) | POL | 802 |
| Portugalia | POR | 694 |
| Qatar (Statul) | QAT | 17 |
| Republica Arabă Sirian | SYR | 56 |
| Republica Democratică Congo | COD | 362 |
| Republica Kirgizstan | KGZ | 670 |
| Republica Slovacă | SVK | 918 |
| Republica Cehă | CZE | 1660 |
| Romania | ROU | 323 |
| Regatul Unit al Marii Britanii ţi Irlandei de Nord | G | 6344 |
| Ruanda (Republica) | RRW | 56 |
| San Marino (Republica) | SMR | 1 |
| Sao Tome si Principe (Republica Democratică) | STP | 3 |
| Senegal (Republica) | SEN | 39 |
| Serbia (Republica) (vezi Note 1) | SCG | 1154 (vezi Note 1) |
| Seychelles (Republica) | SEY | 11 |
| Sierra Leone | SRL | 14 |
| Slovenia (Republica) | SVN | 867 |
| Republica Democratică Somali | SOM | 114 |
| Sudan (Republica) | SDN | 224 |
| Africa de Sud (Republica) | AFS | 712 |
| Suedia | S | 1551 |
| Elveţia (Confederaţie) | SUI | 2581 |
| Swaziland (Regatul) | SWZ | 20 |
| Tadjikistan (Republica) | TJK | 672 |
| Tanzania (Republica Unită) | TZA | 183 |
| Ciad (Republica) | TCD | 189 |
| Republica Togolese | TGO | 29 |
| Tunisia | TUN | 224 |
| Turkmenistan | TKM | 115 |
| Turcia | TUR | 539 |
| Ucraine | UKR | 1555 |
| Yemen (Republica) | YEM | 1066 |
| Zambia (Republica) | ZMB | 205 |
| Zimbabwe (Republica) | ZWE | 200 |
NOTE 1 – În aceste Acte Finale, simbolul SCG se foloseşte cu următoarele înţelesuri:
a) Cînd e folosit pentru desemnarea unei arii geografice, simbolul SCG include tot teritoriul fostului Stat Membru al UIT “Serbia şi Muntenegru” care a existat pînă pe 3 iunie 2006.
b) Cînd e folosit pentru desemnarea unei administraţii a unui Stat Membru, sau unei administraţii responsabile pentru o asignare analogică sau a înregistrării în Plan digital, simbolul SCG se consideră, pe baza temporară, drept Administraţia Republicii Serbia. Totuşi, Administraţia Republicii Serbia a indicat că este responsabilă de acele asignări analogice şi/sau înregistrări din Planul digital care sunt pe teritoriul Republicii Serbia.
c) Asignarea asignărilor analoage şi/sau înregistrărilor din Planul digital, care sunt incluse sub semnul SCG (în sensul său geografic) pentru două State independente, anume Republica Serbia ca continuator al “Serbiei şi Muntenegru” şi Republica Montenegru, se va efectua după Conferinţă pe principii geografice.
ANEXA 2
Elementele şi criteriile tehnice, utilizate la elaborarea
Planului şi implementarea Acordului
1.1 Sistemele de radiodifuziune digitală terestră
1.1.1 Televiziunea digitală terestră (DVB-T)
Sistemele digitale TV în serviciul de radiodifuziune terestră, care sunt desrise în Recomandarea UTI - RTT 1306-3. DVB-T(Transmisia Video Digitală Terestră) corespund sistemului DVB, care este definit ca “Sistemul B”.
1.1.2 Radiodifuziune digitală terestră (T-DAB)
Sistemele digitale sonore în serviciul de radiodifuziune terestră, care sunt desrise în Recomandarea UTI - R TS 1114-5 T-DAB (Transmisia Audio Digitală Terestră) corespund sistemului Eureka 147 TAD, care este definit ca “Sistemul Digital A”.
1.2 Managementul spectrului de frecvenţe
1.2.1 Benzile de frecvenţă
Banda III
Banda de frecvenţă: 174-230 MHz.
Banda IV
Banda de frecvenţă: 470-582 MHz.
Banda V
Banda de frecvenţă: 582-862 MHz.
1.2.2 Zona de acoperire
Zona de acoperire a unei staţii sau a unui grup de staţii de radiodifuziune în cazul reţelei monofrecvenţă (URF, vezi definiţia în § 1.3.15 din acest capitol), reprezintă zona, în limitele căreia valoarea intensităţii cîmpului util este egală sau depaşeşte valoarea intensităţii cîmpului utilizabilă, determinată pentru condiţii concrete de recepţie şi pentru un procent prevăzut de localizări acoperite de recepţie. La definirea zonei de acoperire pentru fiecare din condiţiile de recepţie, se aplică metoda a trei niveluri:
− Nivelul 1: Locul de recepţie
Locul de recepţie reprezintă valoarea minimă; condiţiile optime de recepţie se vor observa la mișcarea antenei pînă la 0.5 m în orice direcţie.
Locul de recepţie se consideră acoperit, dacă nivelul semnalului util este destul de înalt ca să compenseze influenţa zgomotului şi interferenţelor pentru un procent dat de timp.
− Nivelul 2: Zonă de acoperire mică
Nivelul al doilea reprezintă o “zonă mică” (tipic 100 m x 100 m)
În această zonă mică se indică procentul de acoperire a locurilor de recepţie.
− Nivelul 3: Zona de acoperire
Zona de acoperire a unei staţii de radiodifuziune sau a unui grup de staţii de radiodifuziune este compusă din suma zonelor mici separate, în care se atinge un procent de acoperire dat (e.g. 70% to 99%).
1.2.3 Zona de deservire
Zona, în limitele căreia administraţia are dreptul să ceară asigurarea condiţiilor de protecţie coordonate.
1.3 Planificarea reţelei
1.3.1 Planificarea alocărilor
În procesul de planificare a alocărilor, administraţiei i se “oferă” un canal concret pentru asigurarea acoperirei în zona dată, în limitele zonei de deservire, numită zona alocărilor. Localizarea emiţătoarelor şi caracteristicile lor nu sunt cunoscute la etapa de planificare şi ar trebui definite pînă la momentul convertirii din alocări a unei sau mai multe asignări.
1.3.2 Planificarea asignărilor
La planificarea asignărilor, se asignează un canal concret pentru amplasamentul emiţătorului aparte, cu caracteristici de transmitere determinate (de exemplu, puterea de emitere, înălţimea antenei etc.).
1.3.3 Punctele de test
Un punct de test reprezintă un loc geografic definit, pentru care se fac calcule concrete.
1.3.4 Intensitatea cîmpului semnalului perturbator
Intensitatea cîmpului semnalului perturbator (En), exprimat în dB(ľV/m), reprezintă intensitatea cîmpului semnalului perturbator pentru 50% loc şi pentru un procent dat de timp) de la orice sursă potenţială de perturbaţii, la care se adaugă raportul de protecţie respectivă în decibeli.
NOTE 1 – Unde este relevant, trebuie să se ia în consideraţie valoarea respectivă în decibeli a directivităţii antenei de emisie sau corecţiei privind polarizarea.
NOTE 2 – În cazul existenţei cîtorva semnale perturbatoare, pentru obţinerea valorii rezultative a intensităţii cîmpului perturbator se va aplica o metodă de combinare a valorilor separate a intensităţii cîmpului perturbator, ca spre exemplu metoda de sumare a puterilor sau o oarecare altă metodă apropiată de sumare a semnalelor.
1.3.5 Intensitatea cîmpului minim utilizabilă / intensitatea cîmpului minim protejată
Valoarea minimă a intensităţii cîmpului, necesară pentru asigurarea unei calităţi de recepţie dorită, în condiţii specifice, în prezenţa zgomotului natural şi industrial, dar în absenţa perturbaţiilor de la alte emiţătoare.
NOTE 1 – Termenul “intensitatea cîmpului minim utilizabilă” corespunde termenului “intensitate cîmpului minimă protejată” care apare în multe texte a UIT şi de asemenea corespunde termenului “intensitatea cîmpului mediană minimă”, care apare în §1.3.9 al acestui Capitol ca Emed pentru asigurarea acoperirei numai de către un singur emiţător.
1.3.6 Intensitatea cîmpului utilizabilă
Valoarea minima a intensităţii cîmpului, necesară pentru asigurarea calităţii de recepţie dorită, în condiţii specifice de recepţie, în prezenţa zgomotului natural şi industrial, fie într-o situaţie reală fie precum şi este determinat în acorduri sau planuri de frecvenţă.
NOTE 1 – Termenul “intensitatea cîmpului utilizabilă” corespunde termenului “intensitatea cîmpului necesară” care apare în multe texte ale UIT.
NOTE 2 – intensitatea cîmpului utilizabilă este calculată prin combinarea valorilor separate a intensităţii cîmpului (En ) şi a coeficientului sumar de corecţie a locurilor. Una din componentele separate ale intensităţii cîmpului perturbator este intensitatea cîmpului median minimă (Emed), care caracterizează nivelul zgomotului.
1.3.7 Intensitatea cîmpului etalon
Valoarea stabilită a intensităţii cîmpului care poate servi drept etalon sau bază pentru planificarea frecvenţelor.
NOTE 1 – În dependenţă de condiţiile şi de calitatea de recepţie necesară, pentru unul şi acelaşi serviciu pot exista căteva valori etalon ale intensităţii cîmpului.
1.3.8 Densitatea minimă a fluxului de putere ϕmin (dB(W/m2))
Valoarea minimă a densităţii fluxului de putere în locul stabilit al amplasamentului antenei de recepţie, care este necesară a fi asigurată, pentru a asigura nivelul minim al semnalului în receptor pentru o decodare de succes al semnalului.
NOTA 1 – ϕmin este egala valoarea minimă necesară a puterii la intrarea în receptor (dBW), din care se scade valoarea aperturii efective a antenei (dBm2) şi la care se adaugă, cînd este necesar, pierderile din feeder (dB).
1.3.9 Intensitatea cîmpului mediană minimă Emed (dB(ľV/m))
Valoarea respectivă intensităţii cîmpului median minim, care trebuie să fie utilizată pentru acoperirea doar de un singur emiţător, această valoare aplicîndu-se pentru 50% loc şi pentru 50% timp la 10 m deasupra nivelului pămîntului.
NOTE 1 – Emed depinde de valoarea mediană a intensităţii minime a cîmpului (Emin) în locul de recepţie, care este necesar pentru un procent anumit de locuri şi de timp, în scopul asigurării nivelului minim al semnalului în receptor pentru o decodare de succes al semnalului.
NOTE 2 – Emed este calculat în baza intensităţii minime a cîmpului (Emin ) prin adăugarea, unde e necesar, a coeficienţilor de corecţie respectivi descrişi în Anexa 3.4 a Capitolului 3 din Anexa 2 a acestui Acord.
NOTE 3 – În cazul semnalelor de bandă largă, cînd densitatea spectrală a puterii poate să nu fie constant pe lărgimea de bandă ocupată, termenul “intensitatea cîmpului” se înlocuieşte deseori cu termenul “intensitatea echivalentă a cîmpului”. Intensitatea echivalentă a cîmpului este intensitatea cîmpului a unei singure purtătoare nemodulate de frecvenţă radio, emisă cu aceeaşi putere ca şi la puterea totală emisă a semnalului de bandă largă.
1.3.10 Intensitatea cîmpului de iniţiere a coordonării
Nivelul intensităţii cîmpului, care, în caz de prevalare, determină că este necesară iniţierea coordonării (numit de asemenea intensitatea cîmpului de prag).
1.3.11 Recepţia fixă
Recepţia fixă este definită că recepţia în caz de utilizare a antenei de recepţie direcţionată, montată la nivelul acoperişului.
Se presupune, că la instalarea unei astfel de antene, se ating condiţii de recepţie apropiate de cele optimale (chiar şi în caz de spaţiu destul de mic pe acoperiş).
La calcularea intensităţii cîmpului în cazul recepţiei fixe, se consideră că înălţimea de 10 m deasupra nivelului solului este tipică pentru serviciul de radiodifuziune. Pentru alte servicii pot fi utilizate alte înălţimi.
1.3.12 Recepţia portabilă
Recepţia portabilă este definită ca:
– clasa A (exterioară), este recepţia, la care receptorul portabil cu o antenă ataşată sau integrată se utilizează în exterior la nu mai puţin de 1.5 m de la nivelul pămîntului;
– clasa B (de interior), este recepţia, la care receptorul portabil cu o antenă ataşată sau integrată se utilizează în încăperi, la cel puţin 1.5 m mai sus de nivelul podelei, care:
a) sunt amplasate la parter;
b) au o fereastră în peretele extern.
Recepţia la aparatajul portabil în încăperile de la etajele de mai sus, se va referi la clasa B de recepţie, cu utilizarea corecţiilor la nivelul semnalului, dar, totuşi, recepţia în încăperile de la parter reprezintă cazul cel mai comun. Pentru ambele clase A şi B, se presupune, că:
– condiţiile recepţiei vor avea loc la miscarea antenei pînă la 0.5 m în orice direcţie;
– receptorul portabil şi obiectele mari de lingă el nu se mişcă pe parcursul recepţionării;
– nu se iau în consideraţie cazurile extremale, ca spre exemplu, recepţia în încăperile total ecranate.
1.3.13 Recepţia mobilă
Recepţia mobilă este definită ca recepţionarea semnalelor în mişcare, cînd antena este situată la cel puţin 1.5 m deasupra nivelului pămîntului. Aceasta ar putea fi, de exemplu, un receptor de automobile sau aparataj portabil.
Se consideră, că factorul dominant la examinarea efectelor de recepţie locală vor fi efectele, determinate de atenuările din canalul Rayleigh. Pentru compensarea acestor efecte, se planifică utilizarea rezervelor pentru atenuări. Nivelurile de rezervă pentru atenuări depind de frecvenţă şi viteză.
1.3.14 Reţeaua multifrecvenţă (MFN)
O reţea de staţii de emisie, ce utilizează cîteva canale RF.
1.3.15 Reţeaua monofrecvenţă (SFN)
O reţea sincronă de staţii de emisie, ce emit semnale identice în acelaşi canal RF.
1.3.16 Configurarea etalon a planificării (RPC)
O combinare reprezentativă a criteriilor şi parametrilor, necesare a fi utilizate pentru obiectivele planificării de frecvenţe.
1.3.17 Reţeaua etalon (RN)
O structură generalizată a reţelei, care reflectă o reţea reală, pînă cînd necunoscută, în scopul analizei compatibilităţii. Obiectivul principal al acestei reţele este determinarea posibilităţilor potenţiale ale reţelelor tipice ale radiodifuziunii digitale şi sensibilitatea lor la perturbaţii.
1.3.18 Înregistrarea în Planul digital
O asignare, sau o alocare, sau o combinare a asignărilor, care pot sau nu fi conecte de o alocare şi care în scopul aplicării Planului şi a modificărilor lui se examinează ca unul şi acelaşi obiect.
ANEXA 1.1
Definiţiile, prezentate în Regulamentul Radiocomunicaţii (RR)
(Ediţia din 2004) şi completate cu explicaţiile din unele Recomandări ale ITU-R
Interferenţa acceptabilă (RR No. 1.168)
Administraţie (RR No. 1.2)
Serviciul mobil aeronautic (RR No. 1.32)
Serviciul mobil aeronautic prin satelit (RR No. 1.35)
Serviciul de radionavigaţie aeronautică (RR No. 1.46)
Aria Africană de radiodifuziune (RR No 5.10 to 5.13)
Alocare (a frecvenţei radio sau a canalului de frecvenţă radio) (RR No. 1.17)
Frecvenţa asignată (RR No. 1.148)
Asignare (a frecvenţei radio sau a canalului de frecvenţă radio) (RR No. 1.18)
Serviciul de radiodifuziune (RR No. 1.38)
Staţia de radiodifuziune (RR No. 1.85)
Serviciul de radiodifuziune prin satelit (RR No. 1.39)
Puterea purtătoarei (a unui emiţător radio) (RR No. 1.159, Recomandarea ITUR V.573-4)
Conturul de coordonare (RR No. 1.172)
Puterea aparent radiată (p.a.r.) (în direcţia dată) (RR No. 1.162, Recomandarea ITU-R V.573-4)
Emisia (RR No. 1.138)
Puterea isotropic echivalent radiată (e.i.r.p.) (RR No. 1.161, Recomandarea ITU-R V.573-4)
Aria Europeană de radiodifuziune (RR No. 5.14)
Serviciul fix (RR No. 1.20)
Cîştigul unei antene (RR No. 1.160)
Interferenţa (RR No. 1.166)
Serviciul mobil terestru (RR No. 1.26)
Puterea medie (a unui emiţător radio) (RR No. 1.158)
Serviciul mobil (RR No. 1.24)
Serviciul mobil prin satelit (RR No. 1.25)
Lărgimea de bandă necesară (RR. No. 1.152)
Emisii din afara benzii (RR No. 1.144)
Puterea de vîrf a anvelopei (a unui emiţător radio) (RR No. 1.157)
Intereferenţa permisă (RR No. 1.167)
Puterea (RR No. 1.156)
Rata protecţiei (R.F.) (RR No. 1.170)
Radiaţia (RR No. 1.137)
Serviciul de radioastronomie (RR No. 1.58)
Serviciul de radionavigaţie (RR No. 1.42)
Emisii neesenţiale (RR No. 1.145)
Staţie (RR No. 1.61)
Staţie terestră (RR No. 1.62)
Emisii nedorite (RR No. 1.146)
CAPITOLUL 2
LA ANEXA 2
Informaţia despre propagarea undelor radio
2.1 Prefaţa
Recomandarea UTI-R P. 15462 formează bazele metodei de prognozare a intensităţii cîmpului, aplicabile pentru serviciile de radiodifuziune, mobilă terestră, mobilă maritimă şi unele servicii fixe. Descrierea completă a metodei de prognozare este prezentată în Anexa 2.1 a acestui capitol. Metoda dată poate fi aplicată folosind fie procedurile grafice fie automatizate (computerul).
Pentru ultimele, valorile tabulate ale curbelor intensităţii cîmpului sunt prezentate în Anexa 2.2 a acestui capitol, împreună cu instrucţiunea detaliată pentru interpolare şi extrapolare. Curbele intensităţii cîmpului asociate cu aceste valori tabulate, sunt prezentate în Anexa 2.3 a acestui capitol.
Prognozările se pot face în cadrul benzii de frecvenţă a Planului pentru următorii parametri: distanţa traseului de la 1 –100 km; procentul de timp de la 1-50 %; şi diferite înălţimi ale antenei de emisie. La aplicarea acestei metode, se determină deosebirile dintre traseurile deasupra pămîntului, mărilor calde şi reci, se prevede permisiunea necesară la suprafeţele cu caracter divers la prognozarea deservirii traseurilor pe uscat şi se iau în consideraţie perturbaţiile de la obiectele locale, ce înconjoară punctul de recepţie. Această metodă mai presupune şi procedura de examinare a valorilor negative a înălţimii antenei de emisie şi propagării pe trasee mixte (de exemplu, trasee cu combinarea porţiunilor de uscat şi mare). Prognozările se utilizează de asemenea pentru calcularea perturbaţiilor de la serviciile mobile în care se foloseşte termenul “staţia de bază”.
Metoda dată poate fi utilizată atît cu baza de date topografice, cît şi fără ea, dar în cazul existenţei unei astfel de baze, s-ar putea aştepta la o prognozare cu un nivel înalt de precizie. Însă, datele topografice nu au fost utilizate în procesul planificării.
În caz de coordonare bilaterală sau multilaterală, poate fi utilizată metoda de prognozare a propagării, în marea măsură orientată la traseurile, de exemplu folosind datele topografice si/sau datele despre suprafaţa pămîntului pentru precizia prognozării în comparaţie cu utilizarea metodei de prognozare, despre care se menţionează în Anexa 2.1 a acestui capitol, prin calcularea corecţiilor la valoarea unghiului de deschidere a terenului.
În cazul staţiilor serviciului de radionavigaţie aeronautică în loc de metoda din Anexa 2.1 a acestui capitol, trebuie să fie utilizată propagarea în spaţiu liber, dacă există traseuri de vizibilitate direct; în caz contrar, se presupune că semnal nu există. Aceasta apare din cauza că nu se poate determina locul concret al aparatului de zbor.
Recomandarea iniţială UIT-R P. 1546-2 se aplică doar pentru înălţimea antenei de pînă la 3000 m. Pentru obiectivele RRC-06, înălţimele antenei de emisie mai mari de 3000 m se consideră greşite.
2.2 Descrierea generală a metodologiei
Valorile tabulate ale intensităţii cîmpului în dependenţă de distanţă, din Anexa 2.2 a acestui capitol, reprezintă valorile prognozate a intensităţii cîmpului ca o funcţie a frecvenţei şi a înălţimei efective a antenei, depăşită pentru 50 % de loc pentru procente de timp de 50%, 10% şi 1%. Valorile intensităţii cîmpului sunt exprimate în decibeli în referinţă la 1 μV/m (dB(μV/m)) pentru un p.a.r. de 1 kW în direcţia punctului de recepţie.
Valorile efective ale înălţimei antenei de emisie ar trebui să fie prezentate de către administraţii. Datele topografice pot fi utilizate pentru formarea setului de valori a înălţimilor efective, în cazul cînd administraţia respectivă nu este în stare să prezinte o astfel de informaţie şi solicită ajutor pentru determinarea valorilor date. Pentru efectuarea calculelor la UIT, nu sunt necesare datele topografice.
Valorile tabulate sunt prezentate pentru diferite tipuri de zone şi climă, şi anume, pentru uscat, mare rece şi mare caldă, iar medoda prognozării propagării include procedura de extrapolare a datelor pentru raioanele, supuse suprarefracţiei înalte. În urma diferenţelor mari în condiţiile de propagare pentru traseurile pe uscat şi mare, în calculele prognozării propagării trebuie să fie inclusă linia de ţărm, ce va permite de a lua în consideraţie aceste diferenţe la calcularea nivelelor de perturbaţii.
Informaţia privind tipul traseului de propagare, precum este pe uscat, pe mare ori traseuri mise uscat-mare, ar trebui extrasă din hărţi digitale, ce conţin date despre liniile de ţărm, ca spre exemplu din harta lumii digitală a UIT valabilă la BR. Informaţiile referitoare la divizările mării calde/reci şi datele geografice pentru alte zone şi tipuri de traseuri de propagare este dată în § 2.2.2 al acestui capitol.
În următoarele compartimente se conţine o descriere generală a aspectelor principale a metodologiei din Anexa 2.1 a acestui capitol şi utilizarea datelor, din Anexa 2.2 şi 2.3.
2.2.1 Curbele de propagare
Curbele de propagare, reprezentate în figurile din Anexa 3 a acestui capitol (şi valorile tabulate corespunzătoare din Anexa 2.2 a acestui capitol) stabileşte raportul dintre intensitatea cîmpului şi lungimea traseului. Curbele de propagare determină valorile intensităţii cîmpului, depăşit la 50 % de loc şi fiecare figură corespunde procentului de timp de 50%, 10% şi 1% pentru una din zonele geografice definite mai jos şi arătate pe harta din Figura 2.2.1.
Setul de curbe în fiecare figură prezintă valorile intensităţii pentru valorile nominale ale frecvenţei, înălţimei efective a antenei de emisie/a antenei staţiei de bază şi distanţă. Formulele de interpolare/ extrapolare pentru alte valori sunt prezentate în Anexa 2.1 a acestui capitol.
Toate curbele de propagare sunt date pentru valorile intensităţii cîmpului, care corespund înălţimii antenei de recepţie/mobilă de 10 m deasupra pămîntului în punctul de recepţie şi pentru loc deschis. Pentru alte valori ale înălţimii şi alte condiţii ale mediului înconjurător se prevede coeficientul de corecţie, prezentat în Anexa 2.1 a acestui capitol.
2.2.2 Divizarea geografică
Datele de propagare folosite pentru metoda de prognozare a propagării sunt bazate pe informaţii, privind diferite regiuni şi clime geografice, şi anume uscat, marea caldă şi marea rece şi regiuni geografice expuse suprarefracţiei înalte.
Informaţia privind traseurile de propagare, precum traseul pe uscat, pe mare sau traseele mixte uscat-mare ar trebui extrase din hărţile digitale indicînd liniile de ţărm, ca spre exemplu din IDWM a Biroului Radiocomunicaţii BR. Definiţiile pentru zonele de propagare, reieşind din specificul regiunii geografice şi proprietăţile mărilor calde/reci, sunt prezentate mai jos:
Zona 1: regiunile temperate şi subtropicale;
Zona 2: regiuni cu condiţii de propagare, caracterizate de umeditatea scăzută, de precipitaţii slabe şi de o variaţie mică climaterică anuală;
Zona 3: regiunile ecuatoriale, prezentînd condiţii de propagare caracteristice climei umede şi fierbinţi;
Zona 4: regiunile maritime, pentru care sunt specific condiţii de propagare, ce se observă deasupra mărilor calde, unde au loc ocazional condiţii de suprarefracţie (Marea Caspică, Marea Neagră şi alte mări din jurul continentului Africii ce se referă la Zona 4 cu excepţia Zonei A şi B descrise mai jos);
Zona 5: regiunile maritime, pentru care sunt caracteristice condiţiile, ce se observă deasupra mărilor reci;
Zona A: zona maritimă la latitudini mici, pentru care deseori sunt caracteristice condiţiile de suprarefracţie;
Zona B: zona maritimă la latitudini mici, în care condiţiile de suprarefracţie se observă în măsură mai mică decît în Zona A;
Zona C: zona maritimă de la intersecţia liniei de ţărm a Republicii Islamice a Iranului cu hotarul Pakistanului la vest de-a lungul liniei de ţărm a Republicii Islamice a Iranului şi a Iracului, prin punctele 48° E, 30° N de-a lungul ţărmului din Kuweit, linia de ţărm de est a Arabiei Saudite, linii de ţărm a Qatar, Emiratele Arabe Unite şi Oman în jos intersectîndu-se cu paralela 22° N;
Zona D: fîşia de uscat, cu lăţimea maximă de 100 km ce înconjoară Zona C şi regiunea Africii de Vest alcătuită din două părţi. Partea, îndreptată spre nord, se extinde în interiorul continentului cu nu mai mult de 50 km de la Oceanul Atlantic dar este limitată la est de o linie de la 30° N 10° W la 20° N 13° şi la vest de coasta Atlantică. Partea, îndreptată spre sud, reprezintă suprafaţa uscatului la vest de două linii, una de la 20° N 15° W la 15° N 12° W şi cealaltă de la 15° N 12° W to 9° N 13° W, dar nu se extinde dincolo de linia de ţărm.
În Tabelul 2.2-1 este prezentată toată informaţia privind parametrii, utilizaţi pentru obţinerea valorilor tabulate (vezi Anexa 2.2 a acestui capitol) pentru diferite zone de propagare. Valorile dN sunt bazate pe datele gradientului vertical de refracţie în cel mai jos strat al atmosferei de 65 m (vezi Recomandarea UTI-R P. 453-9).
Tabelul 2.2-1Parametrii, utilizaţi pentru obţinerea curbele în Anexa 2.3 din acest Capitol
| Zona | Tipul traseului | Derivat din datele pentru tipul zonei | Gradient de refracţie, dN, ne depaşind pentru | ||
| 1% timp | 10% timp | 50% timp | |||
| 1 | Uscat | –301.3 | –141.9 | –43.3 | |
| 2 | Uscat | 1 | –200.0 | –110.0 | –30.0 |
| 3 | Uscat | 1 | –250.0 | –130.0 | –40.0 |
| 4 | Mare | –301.3 | –141.9 | –43.3 | |
| 5 | Mare | –301.3 | –141.9 | –43.3 | |
| A | Mare | 4 | –1 150.0 | –1 000.0 | –720.0 |
| B | Mare | 4 | –680.0 | –500.0 | –320.0 |
| C | Mare | 4 | –1 233.0 | –850.0 | –239.0 |
| D | Uscat | 1 | –694.0 | –393.0 | –120.0 |
Note – Insulele în aria mării Mediterane sunt în Zona 1.
2.2.3 Prognozarea valorilor a intensităţii cîmpului util
La prognozarea valorilor intensităţii cîmpului util pentru un traseu aparte emiţător-receptor, este raţional de utilizat valorile pentru 50 % de timp prezentate în Anexa 2.1 a acestui capitol, deoarece aceste valori pot fi aplicate la cerinţele de 99% timp în raport cu semnalele utile. Pentru distanţele mici (pînă la 60 km) diferenţa dintre valorile intensităţii cîmpului pentru 50% şi 99% timp este neesenţială. Însă, există diferenţe în propagarea undelor radio în diferite zone şi astfel este necesar de a lua în consideraţie caracterul fiecărui traseu aparte de propagare.
2.2.4 Prognozarea valorilor intensităţii cîmpului perturbator
În procesul de planificare şi coordonare este necesar de a prognoza nivelul intensităţii cîmpului perturbator în zona de deservire a unei asignări/alocări de către altă asignare/alocare. La calcularea nivelului intensităţii cîmpului perturbator în zona de deservire, se vor utiliza curbele din Anexa 2.3 a acestui capitol pentru un procent corespunzător de timp şi zona de propagare. Pentru intensitatea cîmpului perturbator, procentul de timp în care poate fi depăşită valoarea stabilită, constituie de obicei 1%. Totuşi, pentru cazuri aparte (în special pentru alte servicii), se pot utiliza alte valori.
2.2.4.1 Prognozarea valorilor intensităţii cîmpului perturbator pentru zona de deservire
În cazul cînd asignarea /alocarea protejată este reprezentată de zona de deservire, prognozarea intensităţii cîmpului perturbator, de obicei, se efectuează pentru punctele la hotarul acestei zone de deservire. La calcularea lor, rezultatul poate fi obţinut în baza a 36 de linii radiale de la staţia de emisie.
2.2.4.2 Prognozarea valorilor intensităţii cîmpului perturbator pentru amplasarea concretă a antenei
În unele cazuri poate fi imposibilă ori să nu fie necesară determinarea zonei de deservire prin metoda, descrisă în paragraful precedent, ca spre exemplu, în cazul staţiei de radionavigaţie de sol, interferenţa va fi măsurată de antena de radiolocaţie. Ca exemplu poate fi considerată situaţia, în care staţia protejată este o staţie de radiodifuziune, cu o zonă de deservire de rază mică. Determinarea zonei de deservire şi calcularea nivelului de interferenţă în multe puncte va implica calculări suplimentare. În acest caz, în calitate de punct reprezentativ al zonei de deservire protejate poate fi considerată localizarea staţiei de emisie, şi prognozarea valorilor intensităţii cîmpului semnalului perturbator poate fi efectuată pentru acest punct.
2.2.5 Coeficienţii de corecţie
Precizia modelului de prognozare a propagării poate fi îmbunătăţită prin aplicarea unui număr de coeficienţi de corecţie. Necesitatea acestor coeficienţi de corecţie şi cazurile de aplicare a lor este explicată mai jos.
2.2.5.1 Valorile negative ale înălţimii efective a antenei de emisie
În cazul valorilor negative ale înălţimii efective a antenei de emisie pentru traseurile de uscat sau mixte uscat-mare, este necesar de aplicat coeficientul de corecţie, care este o funcţie a unghiului de deschidere al terenului (vezi § A.2.1.4.3 al cestui capitol).
2.2.5.2 Înălţimea antenei de recepţie
Cînd în procesul de planificare caracterul suprafeţei pămîntului în locul amplasării receptorului este necunoscut, se presupune o antenă de recepţie cu înălţimea de 10 m în zone deschise sau suburbane. Pentru a corecta valorile de prognozare pentru alte înălţimi ale antenei de recepţie deasupra nivelului pămîntului, se aplică un coeficient de corecţie, folosind metoda descrisa în § A.2.1.9 al acestui capitol.
2.2.5.3 Unghiul de deschidere al terenului
Dacă în scopul coordonării (şi valabilitatea datelor) este necesară o precizie mai mare pentru prognozarea valorilor intensităţii cîmpului în zone concrete de recepţie, se aplică o corecţie, luînd în consideraţie unghiul de deschidere al terenului pentru traseuri de uscat sau partea de uscat a traseului mixt (vezi Anexa 2.1 al acestui capitol).
2.2.5.4 Statisticile de localizare
În limitele unei zone mici de la 100 m × 100 m pînă la 200 m × 200 m, se va observa o variaţie neregulată a valorilor intensităţii cîmpului în dependenţă de localizare, care este cauzată de iregularităţile terenului şi de obiectele amplasate lîngă locul de recepţie. Statisticile acestui tip de variaţie pot fi caracterizate de o distribuţie logaritmică normală a intensităţii cîmpului. Măsurările recente pentru semnalele digitale au aratat ca pentru traseurile din afara încăperilor, devierea standard constituie aproximativ 5.5 dB, ce depinde în mare măsură de mediul înconjurător al locului de recepţie. Orice valori, ce ţin de deservirea în afara încăperilor, în continuarea acestui capitol se vor baza pe o deviere standard de 5.5 dB. Pentru recepţia din interiorul ăncăperilor, devierea standard se va mări (vezi Capitolul 3, Anexa 2, § 3.2.2.2 ).
Valorile intensităţii cîmpului pentru procente diferit de loc pot fi calculate folosind coeficienţii respectivi din Tabelul A.2.1-2 din Anexa 2.1 a acestui capitol. De exemplu, diferenţa pentru 50 % şi 95 % de loc pentru recepţia din afara încăperilor este considerat 9 dB, pentru cazurile unde devierea standardă este de 5.5 dB. Această valoare nu ia în consideraţie inexactităţile oricărei metode de prognozare a propagării.
În cazul, cînd semnalul util este compus din citeva semnale de la diferite emiţătoare, devierea standardă rezultantă devine variabilă, depinzînd de valorile individuale ale intensităţii cîmpului. De aceea diferenţa dintre semnalul util pentru 50% şi 70% sau 95% de loc devine variabilă. Însă, ea întotdeauna va fi mai mică decît în cazul semnalului individual.
2.3 Informaţia despre propagarea undelor radio pentru estimarea compatibilităţii dintre serviciul de radiodifuziune şi alte servicii terestre cu statut primar
2.3.1 Compatibilităţile dintre serviciul de radiodifuziune şi alte servicii terestre cu statut primar
În cazul estimării interferenţei, create serviciului de radiodifuziune sau de către acest serviciu altora, trebuie utilizată metoda şi procedura, descrisă în Anexa 2.1 la acest capitol, de prognozare a propagării, luînd în consideraţie informaţia respectivă privind staţiile ce crează perturbaţiile sau cele supuse lor în alte servicii terestre cu statut primar.
2.3.2 Compatibilitatea dintre serviciul de radiodifuziune şi staţiile de bord a serviciilor aeronautice
În cazul interferenţei către sau de la staţiile de bord a serviciilor aeronautice mobile sau radionavigaţie aeronautică:
– se utilizează modelul de prognozare a propagării în spaţiu liber, în cazurile existenţei traseului de vizibilitate directă dintre antenele de emisie şi recepţie;
– se presupune nivelul zero de interferenţă, în cazurile inexistenţei traseului de vizibilitate directă dintre antenele indicate.
Valoarea intensităţii cîmpului pentru spaţiul liber în referinţă cu un dipol simetric semiundă pentru p.a.r. de 1 kW se determină:
E = 106.9 – 20 log d
unde:
E: intensitatea cîmpului pentru spaţiul liber (dB(μV/m));
d: distanţa (km) dintre antena de emisie şi recepţie.
Anexa 2.1
Metoda de prognozare a propagării
Terminologia utilizată în această Anexă
Pentru obiectivele clarităţii, termenul “antena de emisie/ de bază” folosit în această Anexă va fi inţeleasă cu sensul de “antena de emisie”.
Valorile tabulate curbelor de propagare prezentate în tabela din Anexa 2.2 a acestui capitol, sunt date doar pentru anumite frecvenţe, înalţimi efective ale antenei de emisie, distanţe şi procente de timp. Aceste valori sunt definite ca “nominale” prin tot textul Anexei 2.1 din acest capitol.
A.2.1.1 Întroducere
Această anexă descrie etape separate ale calculării. Descrierea pas cu pas a procedurii necesare a fi utilizate pentru întreaga metodă, este prezentată în § A.2.1.15 al acestui capitol.
A.2.1.2 Valorile maxime ale intensităţii cîmpului
Valoarea intensităţii cîmpului pentru zona de propagare dată, nu trebuie să depaşească maximul valorii Emax determinată de curba, indicată ca maximă în fiecare din desenele din Anexa 2.3 a acestui capitol. În cazul traseurilor mixte, va fi necesar să se calculeze intensitatea cîmpului maximă prin intermediul interpolării liniare dintre valorile pentru traseu total de uscat şi traseu total de mare. Această procedură este determinată de expresia:
Emax = (dl Eml + ds Ems) / dtotal dB(μV/m), (1)
unde:
Eml: valorea maximă a intensităţii cîmpului pentru traseul total de uscat (dB(μV/m));
Ems: valorea maximă a intensităţii cîmpului pentru traseu total de mare (dB(μV/m));
dl: distanţa totală a sectorului de uscat (km);
ds: distanţa totală a sectorului de mare (km);
dtotal: distanţa totală a traseului (km).
Nu se permite ca orice corecţie care sporeşte intensitatea cîmpului, să producă valori mai mari, care ar depăşi nivelurile de limită pentru familia relevantă a curbelor. Însă, limitarea pînă la maxim a valorilor se va aplica doar în cazurile, indicate în § A.2.1.15 la acest capitol.
A.2.1.3 Determinarea înălţimei antenei de emisie/de bază, h1
Determinarea înălţimei antenei de emisie/de bază, h1, care este folosită în calcule, depinde de tipul şi distanţa traseului şi de diferite elemente a informaţiei despre înălţime.
Înălţimea efectivă a antenei de emisie/de bază, heff, este definită ca înălţimea ei în metri deasupra nivelului mediu al pămîntului la distantele dintre 3 şi 15 km de la antena de emisie/de bază în direcţia antenei de recepţie/antenei staţiei mobile.
Valoarea lui h1 care se foloseşte în calculare se va obţine prin folosirea metodei date în § A.2.1.3.1, A.2.1.3.2 sau în A.2.1.3.3 la acest capitol.
A.2.1.3.1 Traseuri de uscat mai mici de 15 km
Pentru traseuri de uscat mai mici de 15 km se va folosi una din urmatoarele metode.
A.2.1.3.1.1 Informaţia despre teritoriu nu este valabilă
Dacă nici o informaţie referitoare la teritoriu nu este valabilă pentru scopul progonozării propagării, valoarea h1 se calculează conform lungimii traseului d, în felul următor:
h1 = ha m pentru d ≤ 3 km (2)
h1 = ha + (heff - ha) (d - 3)/12 m pentru 3 km < d < 15 km (3)
unde ha este înălţimea antenei deasupra pămîntului (de exemplu, înălţimea pilonului).
A.2.1.3.1.2 Informaţia valabilă despre teritoriu
Dacă informaţia este valabilă pentru scopul prognozării propagării:
h1 = hb m (4)
unde hb este înălţimea antenei deasupra nivelului înălţimii pămîntului între 0.2 d şi d km.
A.2.1.3.2 Traseurile de uscat de 15 km sau mai lungi
Pentru aceste traseuri:
h1 = heff m (5a)
A.2.1.3.3 Traseuri pe mare
Pentru aceste traseuri:
h1 = heff m (5b)
Această metodă de prognozare a propagării nu se va folosi în cazul unui traseu total pe mare pentru valorile lui h1 mai mici de 1 m.
A.2.1.4 Aplicarea înălţimei antenei de emisie/de bază, h1
Valoarea lui h1 determină care curbă sau curbe sunt selectate pentru a obţine valorile intensităţii cîmpului, şi interpolarea sau extrapolarea care poate fi necesară. Sunt examinate cazurile descrise mai jos.
A.2.1.4.1 Înălţimea antenei de emisie/de bază, h1, in limitele de la 10 la 3 000 m
Dacă valoarea lui h1 coincide cu una din cele opt înalţimi pentru care sunt prezentate curbele, anume de 10, 20, 37.5, 75, 150, 300, 600 sau 1 200 m, atunci intensitatea cîmpului cerut se poate obţine nemijlocit din curbele trasate sau din valorile tabulate respective. Altfel, intensitatea cîmpului cerută va fi interpolată sau extrapolată din intensităţile cîmpului obţinute din două curbe, utilizînd expresia:
E = Einf + (Esup - Einf) log (h1/hinf) / log (hsup/hinf) dB(μV/m) (6)
unde:
hinf : 600 m dacă h1 > 1 200 m, altfel se aplică cea mai apropiată înălţime nominală efectivă mai jos de h1
hsup : 1 200 m dacă h1 > 1 200 m, altfel se aplică cea mai apropiată înălţime nominală efectivă mai sus h1
Einf : valoarea intensităţii cîmpului pentru hinf la distanţa cerută (dB(μV/m))
Esup : valoarea intensităţii cîmpului pentru hsup la distanţa cerută (dB(μV/m)).
Intensitatea cîmpului rezultat din extrapolare pentru h1 > 1 200 m va fi limitat, după caz, astfel încît să nu depaşească maximul definit în § A.2.1.2 al acestui capitol.
Această metodă de prognozare a propagării nu se va folosi pentru h1 > 3 000 m.
A.2.1.4.2 Înălţimea antenei de emisie/de bază, h1, în limitele de la 0 la 10 m
Cînd h1 este mai mic de 10 m, metoda depinde de faptul dacă traseul parcurge deasupra uscatului sau deasupra mării.
Pentru un traseu pe uscat sau o undă mixtă:
Procedura pentru extrapolarea intensităţii cîmpului la o distanţa cerută d km pentru valorile h1 în limitele de la 0 la 10 m este bazată pe depărtările orizontului vizibil pentru suprafeţe drepre ale pămîntului (km), înscrise ca dH(h)=4.2√h, unde h este valoarea cerută a înălţimii antenei de emisie/de bază h1 (km).
Pentru d < dH(h1), intensitatea cîmpului se determină de curba înălţimii de 10 m la distanţa orizontului vizibil, plus ∆E, unde ∆E este diferenţa dintre intensităţile cîmpului pentru curba înalţimii de 10 m, la distanţa d şi depărtarea orizontului vizibil pentru h1.
Pentru d ≥ dH(h1), intensitatea cîmpului se determină de curba înălţimii de 10 m la distanţa ∆d peste distanţă orizontului, unde ∆d este diferenţa dintre d şi depărtarea orizontului vizibil pentru h1.
Această procedură este exprimată în urmatoarele formule, unde E10(d) este intensitatea cîmpului (dB(μV/m)) luat din curba înălţimii de 10 m pentru o distanţă d (km):
E = E10(dH(10)) + E10(d) - E10(dH(h1)) dB(μV/m) for d < dH(h1) (7a) E = E10(dH(10)) + d - dH(h1)) dB(μV/m) for d > dH(h1) (7b)Dacă, în ecuaţia (7b), dH (10) + d - dH (h1) depăşeşte 1000 km, chiar dacă d ≤ 1 000 km, E se va determina din extrapolarea liniară a curbei pentru logaritmul (distanţei) curbei, precum se determină în formula:
E = Einf + (Esup - Einf) log (d / Dinf) / log (Dsup /Dinf) dB(μV/m) (7c)
unde:
Dinf : penultima distanţă tabulată (km)
Dsup : ultima distanţă tabulată (km)
Einf : intensitatea cîmpului la la penultima distanţă tabulată (dB(μV/m))
Esup : intensitatea cîmpului la ultima distanţă tabulată (dB(μV/m)).
Remarcăm că această metodă de prognozare a propagării nu se foloseşte pentru distanţa mai mare de 1000 km. Ecuaţia (7c) se va folosi doar pentru extrapolarea lui h1 < 10 m.
Pentru traseu total pe mare:
Remarcăm că pentru un traseu total pe mare, h1 nu va fi mai mic de 1 m. Procedura cere să se cunoască distanţa, la care traseul are o deschidere de-asupra mării, ce constituie 0,6 din raza primei zone a lui Fresnel. Această distanţă este determinată:
Dh1 = D06(f,h1,10) km (8a)
unde funcţia D06 este definită în § A.2.1.14 al acestui Capitol şi f este frecvenţa nominală.
Dacă d > Dh1 va fi necesar să se mai calculeze distanţa pentru traseul pe mare, unde deschiderea, egală cu 0.6 din deschiderea Fresnel, şi înălţimea antenei de emisie/de bază este de 20 m, determinată:
D20 = D06(f,20,10) km (8b)
unde f este frecvenţa nominală.
Intensitatea cîmpului pentru distanţa d cerută şi valoarea lui h1 este dată de:
unde:
Emax : intensitatea cîmpului maximală la distanţa cerută, prezentată în § A.2.1.2 al acestui capitol
EDh1 : Emax pentru distanţa Dh1 prezentată în § A.2.1.2 al acestui capitol
ED20 = E10(D20) + (E20(D20) - E10(D20)) log(h1 / 10) / log(20 / 10)
E10(x) : intensitatea cîmpului pentru h1 = 10 m interpolat pentru distanţa x (dB(μV/m))
E20(x) : intensitatea cîmpului pentru h1 = 20 m interpolat pentru distanţa x (dB(μV/m))
E′ = E10(d) + (E20(d) - E10(d)) log(h1 / 10) / log(20 / 10) dB(μV/m)
E′′: intensitatea cîmpului pentru distanţa d calculată folosind metoda pentru unde prezentată mai sus pentru traseele de uscat
FS = (d - D20) / d.
A.2.1.4.3 Valorile negative ale înălţimii antenei de emisie/de bază, h1
Pentru traseele de uscat şi cele mixte, posibil poate să se determine că înălţimea efectivă a antenei de emisie/de bază qeff va avea o valoare negativă, deoarece se bazează pe înălţimea medie a terenului la distanţele de 3 km pînă la 5 km. Astfel, h1 poate fi negativ.
Procedura pentru valorile negative ale lui h1 constă în obţinerea nivelului intensităţii cîmpului pentru h1 = 0, cum este descris în § A.2.1.4.2 al acestui capitol, şi scăderea corecţiei, bazată pe unghiul de deschidere al terenului descris în § A.2.1.10 al acestui capitol. Unghiul de deschidere al terenului este calculat pentru frecvenţa nominală, după cum urmează:
a) În cazurile unde o bază de date despre teren este valabilă, unghiul de deschidere al terenului de la înălţimea antenei de emisie/de bază va fi calculat ca unghiul altitudinii liniei care trece de-asupra tuturor obstacolelor pînă la 15 km de la antena de emisie/de bază în direcţia (dar nu ieşind din limitele) antenei de recepţie/ mobilă. Acest unghi de deschidere, care va avea o valoare pozitivă, se va folosi în locul lui qtca în ecuaţia (23f) în metoda de corecţie a unghiului de deschidere a terenului dat în § A.2.1.10 al acestui capitol pentru a obţine o corecţie, Ca, care este adăugată intensităţii cîmpului obţinut pentru h1 = 0. Ar trebui de notat că folosind această metodă poate rezulta o discontinuitate în curba intensităţii cîmpului în punctul de tranziţie din jurul lui h1 = 0.
b) În cazurile unde o bază de date despre teren nu este valabilă, unghiul de deschidere al terenului (pozitiv) efectiv, θeff, poate fi estimat, presupunînd existenţa unui obstacol cu înălţimea h1, după cum este calculată în § A.2.1.3.1.1 al acestui capitol, la o distanţă de 9 km de la antena de emisie/de bază. Remarcăm că această procedură este folosită pentru toate lungimile de traseu, chiar şi cînd sunt mai mici de 9 km. Adică, relieful asimetric în limitele de 3 km pînă la 15 km de la antena de emisie/de bază se aproximează la o pantă dreaptă, înălţimea căreia la distanţa de 9 km este egală cu |h1|, cum este indicat în Fig. A.2.1-1. Valoarea lui θeff se va folosi în locul lui θtca în ecuaţia (23f) în metoda de corectăre a unghiului de deschidere a terenului dat în § A.2.1.10 al acestui capitol pentru a obţine o corecţie, Ca, care se adaugă la intensitatea cîmpului obţinut pentru h1 = 0. Această corecţie se aplică doar dacă ea duce la micşorarea nivelului intensităţii cîmpului.
Efectul pierderilor la propagările troposferice poate fi considerat în calcule prin intermediul corecţiei, Ct, determinată:
cu:
d: lungimea traseului (km)
a: 6 370 km, raza pămîntului
k: 4/3, coeficientul razei efective a pămîntului pentru condiţiile
refracţiei mediane a valorilor proprietăţii de propagare
Se presupune că θtca are valoarea de 0.0 pentru înălţimea efectivă de 0 m.
A.2.1.5 Interpolarea intensităţii cîmpului ca o funcţie de distanţă
În Figurile din Anexa 2.3 la acest capitol se prezintă curbele intensităţii cîmpului în dependenţă de distanţă, d, între 1 km şi 1000 km. Nu este necesară nici o interpolare a distanţei, dacă valorile intensităţii cîmpului sunt luate direct de pe aceste curbe. Pentru o obţinere a unei precizii mai înalte şi pentru efectuarea lucrului la BR). În acest caz, dacă d nu coincide cu una din distanţele tabulate din Tabelul A.2.1-1, intensitatea cîmpului E (dB(μV/m)) va fi liniar interpolată în referinţă cu logaritmul distanţei, folosind ecuaţia:
E = Einf + (Esup - Einf) log (d / dinf) / log (dsup / dinf) dB(μV/m) (11)
unde:
d: distanţa pentru care se cere prognozarea (km)
dinf : cea mai apropiată distanţă tabulată mai mică ca d (km)
dsup : cea mai apropiată distanţă tabulată mai mare ca d (km)
Einf : valoarea intensităţii cîmpului pentru dinf (dB(μV/m))
Esup : valoarea intensităţii cîmpului pentru dsup (dB(μV/m)).
Această metodă de prognozare a propagării nu este valabilă pentru valorile lui d mai mic de 1 km sau mai mare de 1000 km.
TABELUL A.2.11
Valorile distanţei (km) folosite în tabelele nivelurilor intensităţii cîmpului
| 1 | 14 | 55 | 140 | 375 | 700 |
| 2 | 15 | 60 | 150 | 400 | 725 |
| 3 | 16 | 65 | 160 | 425 | 750 |
| 4 | 17 | 70 | 170 | 450 | 775 |
| 5 | 18 | 75 | 180 | 475 | 800 |
| 6 | 19 | 80 | 190 | 500 | 825 |
| 7 | 20 | 85 | 200 | 525 | 850 |
| 8 | 25 | 90 | 225 | 550 | 875 |
| 9 | 30 | 95 | 250 | 575 | 900 |
| 10 | 35 | 100 | 275 | 600 | 925 |
| 11 | 40 | 110 | 300 | 625 | 950 |
| 12 | 45 | 120 | 325 | 650 | 975 |
| 13 | 50 | 130 | 350 | 675 | 1 000 |
A.2.1.6 Interpolarea intensităţii cîmpului ca o funcţie de frecvenţă
Valorile intensităţii cîmpului pentru frecvenţa cerută se va obţine prin interpolarea între valorile pentru valorile frecvenţelor nominale de 100 MHz, 600 MHz şi 2 000 MHz. Intensitatea cîmpului cerut, E, se va calcula folosind:
E = Einf + (Esup - Einf) log(f / finf) / log(fsup / finf) dB(μV/m) (12)
unde:
f : frecvenţa pentru care se cere prognozarea (MHz)
finf : frecvenţa nominală de jos (100 MHz dacă f < 600 MHz, 600 MHz în caz contrar)
fsup : frecvenţa nominală de mai sus (600 MHz dacă f < 600 MHz, 2 000 MHz în caz contrar)
Einf : valoarea intensităţii cîmpului pentru finf (dB(ľV/m))
Esup : valoarea intensităţii cîmpului pentru fsup (dB(ľV/m)).
A.2.1.7 Interpolarea intensităţii cîmpului ca o funcţie de procent de timp
Valorile intensităţii cîmpului pentru un procent de timp cerut între 1% şi 50% se vor calcula prin interpolarea între valorile nominale 1 % şi 10 % sau între valorile nominale de 10 % şi 50 % folosind:
E = Esup (Qinf – Qt) / (Qinf – Qsup) + Einf (Qt - Qsup) / (Qinf - Qsup) dB(μV/m) (13)
unde:
Qt = Qi (t/100)
Qinf = Qi (tinf /100)
Qsup = Qi (tsup /100)
Einf : valoarea intensităţii cîmpului pentru procentul de timp
tinf (dB(μV/m))
Esup : valoarea intensităţii cîmpului pentru procentul de timp
tsup (dB(μV/m))
t : procentul de timp pentru care se cere prognozarea
tinf : procentul de timp nominal de jos
tsup : procentul de timp nominal de sus
unde Qi (x) este funcţia cumulativ suplimentară inversă a atribuirii.
Această metodă de prognozare a propagării se va folosi pentru valorile intensităţii cîmpului, depaşite pentru procentul de timp doar în limitele de la 1 % la 50 %. Extrapolarea în afara limitelor de la 1 % la 50 % nu este valabilă.
Metoda de calcul a lui Qi (x) este dată în § A.2.1.12 al acestui capitol.
A.2.1.8 Traseurile mixte
Cînd traseurile parcurg deasupra diferitor zone de propagare, de exemplu, mare, uscat, zone cu diferite proprietăţi de refracţie, metoda data mai jos se va folosi pentru urmatoarele condiţii:
a) pentru toate frecvenţele şi toate procentele de timp şi pentru acele combinări de zone de propagare care nu conţin tranziţii uscat/linie de ţărm sau uscat/mare se va folosi următoarea procedură pentru calcularea intensităţii cîmpului:
unde:
Em,t : intensitatea cîmpului pentru traseul mixt pentru t% de timp (dB(μV/m))
Ei,t : intensitatea cîmpului pentru traseul din zona i egală în lungime cu traseul mixt pentru t% de timp (dB(μV/m))
di : lungimea traseului în zona i (km)
dT : lungimea traseului total (km);
b) pentru toate frecvenţele şi toate procentele de timp şi pentru acele combinări de zone de propagare care implică o singură categorie de propagare deasupra uscatului şi o singură categorie de propagare deasupra mării sau a liniei de ţărm se va folosi următoarea procedura pentru calcularea intensităţii cîmpului:
Em,t = (1-A) • El,t + A • Es,t (15a)
unde:
Em,t : intensitatea cîmpului pentru traseul mixt pentru t% de timp (dB(μV/m))
El,t : intensitatea cîmpului pentru traseul de uscat, egal după lungime cu traseul mixt pentru t% de timp (dB(μV/m))
Es,t : intensitatea cîmpului pentru traseul de mare sau traseul de-a lungul ţărmului, egal după lungime cu traseul mixt pentru t% de timp (dB(μV/m))
A : coeficientul de interpolare, prezentat în § A.2.1.8.1 al acestui capitol;
c) pentru toate frecvenţele şi toate procentele de timp şi pentru acele combinări de trei sau mai multe zone de propagare, care conţin cel puţin un hotar de uscat/mare sau uscat/linie de ţărm, se va folosi următoarea procedură de calculare a intensităţii cîmpului:
unde:
Em,t : intensitatea cîmpului pentru traseul mixt pentru t% de timp (dB(μV/m))
Eli,t : intensitatea cîmpului pentru traseul de uscat i egală în lungime cu traseul mixt pentru t% de timp, i = 1, ..., nl; nl este numărul de trasee de uscat (dB(μV/m))
Esj,t : intensitatea cîmpului pentru traseul de mare sau traseul liniei de ţărm j egală în lungime cu traseul mixt pentru t% de timp, j = 1, ..., ns, unde ns este numărul total a zonelor de mare şi zonelor de ţărm traversate (dB(μV/m))
A : coeficientul de interpolare prezentat în § A.2.1.8.1 al acestui capitol (menţionăm că “partea de traseu, ce trece peste mare” este calculată ca : dsT / dT)
di, dj : lungimea traseului în zonele i, j (km)
dlT : lungimea traseului total pe uscat = (km)
dsT : lungimea traseului total pe mare şi traseului deasupra ţărmului pe uscat = (km)
dT : lungimea traseului total de propagare = dlT + dsT (km).
__________________
* Remarcăm că ecuaţia (15b) se reduce la ecuaţia (15a) în cazul traseurilor mixte de propagare care împlică doar o singură categorie de propagare deasupra uscatului şi o singură categorie de propagare deasupra mării sau a liniei de ţărm.
A.2.1.8.1 Coeficientul de interpolare a traseului mixt, A
Se vor utiliza următoarele notări:
Ns : numărul total de zone de mare şi zone de ţărm
n : numărul zonelor de mare sau linii de ţărm ale traseului;
n = 1, 2, ..., Ns
Ml : numărul total de zone de uscat
m : numărul zonei de uscat a traseului; m = 1, 2, ..., Ml
dsn : distanţa, traversată în zona de mare sau zona liniei de ţărm n (km)
dlm : distanţa, traversată în zona de uscat m (km).
Apoi:
lungimea totală a sectoarelor de mare şi de ţărm ale traseului (16a)
lungimea sectoarelor traversate pe uscat ale traseului (16b)
dT = dsT + dlT lungimea traseului total de propagare (16c)
Sunt necesare următoarele valori ale intensităţii cîmpului:
Esn(dT) : valoarea intensităţii cîmpului dB(μV/m) pentru distanţa dT , presupusă să fie amplasată completamente în zona de mare sau linie de ţărm de tip n
Elm(dT) : valoarea intensităţii cîmpului dB(μV/m) pentru distanţa dT presupusă să fie amplasată completamente în zona de uscat de tip m.
Coeficientul de interpolare1, A, este dat de:
A=[A0(Fs)] v (17)
unde:
A0 (Fs) : Coeficientul de bază de interpolare, prezentat în Fig. A.2.1.2.
________________1 Coeficientul de interpolare se aplică la toate frecvenţele şi la toate procenele de timp. Trebuie de notat ca interpolarea se aplică doar la:
– traseele tip uscat -mare
– traseele tip uscat -linia de ţărm
– traseele tip uscat -(mare sau linia de ţărm)
şi nu la:
– traseele uscat - uscat
– sau orice combinaţie de trasee mare şi/sau linie de ţărm.
Sectorul de traseu, ce parcurge deasupra mării Fs, utilizată în Fig. A.2.12 este determinată:
Figura A.2.12 arată A0 (Fs), care este aplicabilă pentru toate procentele de timp.
A.2.1.9 Corecţia după înălţimea antenei de recepţie/mobilă
Valorile intensităţii cîmpului, determinate de curbele traseurilor de uscat şi de tabelele respective în această metodă de prognozare a propagării sunt destinate pentru o antenă etalon de recepţie/mobilă cu o înălţime R(m), corespunzătoare suprafeţei pămîntului din jurul antenei de recepţie/mobilă, pentru care valoarea minimă este de 10 m. Pentru zonele deschise şi suburbane şi pentru traseurile de mare valoarea lui R este de 10 m.
Dacă antena de recepţie /mobilă este amplasată pe uscat, ar trebui sa se ia în consideraţie în primul rînd unghiul suprafeţei de trecere a razei, prin calcularea înălţimii caracteristice modificate R′(m) a obstacolelor locale, utilizînd următoarea expresie:
R′ = (1 000 d R – 15 h1)/(1 000 d - 15) m (21)
unde h1 şi R sunt date în metri şi distanţa d este în kilometri.
Menţionăm ca pentru h1 < 6.5d + R, R′ ≈ R.
Valoarea lui R′ trebuie limitată, după necesitate, aşa încît să nu fie mai mică de 1 m.
Dacă antena de recepţie /mobilă este fie într-un mediu suburban sau urban, atunci se aplică corecţia, calculată ca:
Corecţia = 6.03 - J(n) dB pentru h2 < R′ (22a)
= Kh2log (h2 / R′) dB pentru h2 ≥ R′ (22b)
h2 : înălţimea antenei de recepţie /mobilă deasupra nivelului pămîntului (m)
unde J(n) este determinat de ecuaţia (23d),
şi:
Cînd antena de recepţie /mobilă este pe uscat într-un mediu rural sau deschis, corecţia este dată de ecuaţia (22b) pentru toate valorile lui h2.
Acolo unde partea antenei de recepţie /mobilă este pe mare, pentru h2 ≥ 10 m, corecţia se va calcula folosind ecuaţia (22b), cu R′ stabilit la 10 m.
Cînd antena de recepţie /mobilă este pe mare, pentru h2 < 10 m, se va folosi o metodă alternativă, bazată pe lungimile traseului, pentru care 0.6 din raza primei zone a lui Fresnel este deschisă de la obstacole deasupra mării. O metodă aproximativă de calculare a acestei distanţe este dată în § A.2.1.14 al acestui capitol.
Distanţa d10 la care traseul va avea deschiderea de 0.6 a zonei Fresnel pentru valoarea cerută pentru h1 şi pentru h2 = 10 m, se va calcula ca D06(f, h1, 10) în § A.2.1.14 al acestui capitol.
Dacă distanţa cerută este egală cu sau mai mare decît d10, atunci corecţia pentru valoarea cerută a lui h2 se va calcula folosindu-se ecuaţia (22b), cu R′ egală cu 10 m.
Dacă distanţa cerută este mai mică decît d10, atunci corecţia necesară a fi adaugată la intensitatea cîmpului E se va calcula folosindu-se:
unde:
C10 : corecţia pentru valoarea cerută a lui h2 la distanţa d10 folosind ecuaţia (22b), cu R′ stabilit la 10 m
d10 : distanţa la care unda are deschiderea de 0.6 a zonei Fresnel pentru h2 = 10 m calculată ca D06( f, h1, 10) în § A.2.1.14 al acestui capitol
dh2 : distanţa la care unda are deschiderea de 0.6 a zonei Fresnel pentru h2 calculată ca D06(f, h1, h2 ) dat în § A.2.1.14 al acestui capitol
Această corecţie nu se va folosi pentru înălţimile antenei de recepţie /mobilă h2 mai mică de 1 m atunci cînd staţia de recepţie se află pe uscat sau mai mică de 3 m cînd este pe mare.
A.2.1.10 Corecţia după unghiul de deschidere al terenului
Pentru traseurile de uscat şi cînd antena de recepţie /mobilă este pe sectorul de pămînt al traseului mixt şi dacă pentru prognozarea valorilor intensităţii cîmpului pentru condiţiile dintr-o zonă anumită, de exemplu într-o zonă mică de recepţie, se cere o precizie mai înaltă, corecţia se poate determina în baza unghiului de deschidere al ternului. Unghiul de deschidere al terenului , θtca, este determinat ca:
θtca = θ - θr grade (23a)
unde θ este măsurat relativ la linia de ieşire din antena de recepţie /mobilă, care trece nemijlocit deasupra tuturor obstacolelor de pe teren în direcţia antenei de emisie/de bază la o distanţă de pînă la 16 km, dar nu iese din limitele amplasării antenei de emisie/de bază. Acest unghi este masurat relativ orizontal în locul în care se află antena de recepţie /mobilă, fiind pozitiv dacă linia de deschidere trece peste orizont. Aceasta se arata în Fig. A.2.13.
Unghiul etalon θr este determinat:
unde h1s si h2s sunt înalţimile antenelor de emisie/de bază şi de recepţie/mobilă comparativ cu nivelul mării, respectiv.
Cînd informaţia despre unghiul de deschidere a teritoriului este valabilă, corecţia necesară a fi adăugată la valoarea intensităţii cîmpului se calculează în felul următor:
Corecţie = J(v′) –J(v) dB (23c)
unde J(v) este dat de:
θtca : unghiul de deschidere a terenului (grade)
f : frecvenţa nominală (MHz), cînd este calculată corecţia pentru valorile negative ale înălţimii antenei de emisie; frecvenţa cerută (MHz), cînd corecţia unghiului de deschidere a terenului este calculată.
Corecţia este valabilă pentru unghiul de deschidere a terenului, θtca, în limitele +0.55° to +40°.
Corecţia pentru θtca < +0.55° este la fel ca şi pentru θtca = +0.55°.
Corecţia pentru r θtca > +40° este la fel ca şi pentru θtca = +40°.
Ar trebui de notat că curbele intensităţii cîmpului la propagarea pe uscat iau în consideraţie pierderile ce apar datorită ecranării tipice a antenei de recepţie/mobilă în condiţiile reliefului lin curbat al suprafeţei. Astfel, corecţiile la unghiul de deschidere al terenului sunt egale cu zero pentru un unghi mic pozitiv, tipic pentru localizarea antenei de recepţie /mobilă.
Figura A.2.1-4 ilustrează corecţia unghiului de deschidere a terenului pentru frecvenţele nominale.
A.2.1.11 Variabilitatea cîmpului în dependenţă de loc la prognozarea acoperirii în zonele de uscat
La localizarea antenei de receptare/mobilă pe uscat, intensitatea cîmpului E care va fi depăşit pentru q% de loc este dată de:
E(q) = E (mediu) + Qi(q / 100) σL( f ) dB(μV/m) (24)
unde:
Qi (x): distribuţia invers cumulativă suplimentară ca funcţie de prognozare
σL: devierea standardă a distribuirii lui Gaussian a valorilor medii locale în zona de studiu.
Valorile devierii standarde pentru sistemele digitale avînd lărgimea de bandă mai mică de 1 MHz şi pentru sistemele analogice se dau în funcţie de frecvenţă:
σL = K + 1.6 log( f ) dB (25)
unde:
K = 2.1 pentru sistemele mobile în locurile urbane de recepţie
= 3.8 pentru sistemele mobile în locurile suburbane sau deluroase
= 5.1 pentru sistemele de radiodifuziune analogice
f : frecvenţa cerută (MHz).
Pentru sistemele digitale cu lărgimea de bandă de 1 MHz sau mai mare, pe toate frecvenţele se va folosi o deviere standardă de 5.5 dB.
Procentul de loc q poate varia între1 % şi 99 %. Această metodă de prognozare a propagării nu se va folosi pentru procente de loc mai mici de 1 % sau mai mari de 99 %.
Corecţia la variabilitatea locurilor nu se va aplica cînd antena de recepţie/mobilă este amplasată pe mare.
A.2.1.12 O aproximaţie a funcţiei de distribuire invers cumulativă complementară
Următoarea aproximaţie a funcţiei de distribuire invers cumulativă suplimentară, Qi (x), este valabilă pentru 0.01 ≤ x ≤ 0.99:
Qi (x) = T(x) – x ξ(x) dacă x ≤ 0.5 (26a)
Qi (x) = - { T(1 – x) – ξ (1 – x) } dacă x > 0.5 (26b)
unde:
C0 = 2.515517
C1 = 0.802853
C2 = 0.010328
D1 = 1.432788
D2 = 0.189269
D3 = 0.001308
Valorile determinate de ecuaţiile de mai sus sunt expuse în Tabelul A.2,1-2.
TABELUL A.2.12
Valorile aproximaive ale distribuţiei normale invers cumulativă suplimentară
| q% | Qi (q/100) | q% | Qi (q/100) | q% | Qi (q/100) | q% | Qi (q/100) |
| 1 | 2.327 | 26 | 0.643 | 51 | –0.025 | 76 | –0.706 |
| 2 | 2.054 | 27 | 0.612 | 52 | –0.050 | 77 | –0.739 |
| 3 | 1.881 | 28 | 0.582 | 53 | –0.075 | 78 | –0.772 |
| 4 | 1.751 | 29 | 0.553 | 54 | –0.100 | 79 | –0.806 |
| 5 | 1.645 | 30 | 0.524 | 55 | –0.125 | 80 | –0.841 |
| 6 | 1.555 | 31 | 0.495 | 56 | –0.151 | 81 | –0.878 |
| 7 | 1.476 | 32 | 0.467 | 57 | –0.176 | 82 | –0.915 |
| 8 | 1.405 | 33 | 0.439 | 58 | –0.202 | 83 | –0.954 |
| 9 | 1.341 | 34 | 0.412 | 59 | –0.227 | 84 | –0.994 |
| 10 | 1.282 | 35 | 0.385 | 60 | –0.253 | 85 | –1.036 |
| 11 | 1.227 | 36 | 0.358 | 61 | –0.279 | 86 | –1.080 |
| 12 | 1.175 | 37 | 0.331 | 62 | –0.305 | 87 | –1.126 |
| 13 | 1.126 | 38 | 0.305 | 63 | –0.331 | 88 | –1.175 |
| 14 | 1.080 | 39 | 0.279 | 64 | –0.358 | 89 | –1.227 |
| 15 | 1.036 | 40 | 0.253 | 65 | –0.385 | 90 | –1.282 |
| 16 | 0.994 | 41 | 0.227 | 66 | –0.412 | 91 | –1.341 |
| 17 | 0.954 | 42 | 0.202 | 67 | –0.439 | 92 | –1.405 |
| 18 | 0.915 | 43 | 0.176 | 68 | –0.467 | 93 | –1.476 |
| 19 | 0.878 | 44 | 0.151 | 69 | –0.495 | 94 | –1.555 |
| 20 | 0.841 | 45 | 0.125 | 70 | –0.524 | 95 | –1.645 |
| 21 | 0.806 | 46 | 0.100 | 71 | –0.553 | 96 | –1.751 |
| 22 | 0.772 | 47 | 0.075 | 72 | –0.582 | 97 | –1.881 |
| 23 | 0.739 | 48 | 0.050 | 73 | –0.612 | 98 | –2.054 |
| 24 | 0.706 | 49 | 0.025 | 74 | –0.643 | 99 | –2.327 |
| 25 | 0.674 | 50 | 0.000 | 75 | –0.674 |
A.2.1.13 Pierderile echivalente de baza la emisie
Cînd se cere, pierderile echivalente de bază la emisie pentru o anumită intensitate a cîmpului se determină ca:
Lb = 139 – E + 20 log f dB (27)
unde:
Lb : Pierderile echivalente de bază la emisie (dB)
E : intensitatea cîmpului (dB(ľV/m)) pentru 1 kW e.e.p. (dB(ľV/m))
f : frecvenţa cerută (MHz).
A.2.1.14 Aproximarea lungimii traseului ce corespunde deschiderii egale cu 0.6 din zona Fresnel
Lungimea traseului, la care valoarea deschiderii este egală cu 0.6 din prima zonă a lui Fresnel deasupra suprafeţei drepte curbate a pămîntului, pentru o frecvenţă anumită şi înălţimea antenei h1 şi h2 , este determinată de formula:
f : frecvenţa nominală (MHz)
h1, h2 : înălţimile antenelor deasupra suprafeţei drepte a pămîntului (m).
În ecuaţiile de mai sus, valoarea lui h1 trebuie limitată, dacă este necesar, astfel încît sa nu fie mai mică decât zero. De asemenea, valoarea rezultantă a lui D06 trebuie limitată, dacă e nevoie, astfel încît să nu fie mai mică decît 0.001 km.
A.2.1.15 Procedura pentru aplicarea acestei metode de prognozare a propagării
Procedura de mai jos pas cu pas se aplică pentru valorile obţinute din tabelele dependenţei intensităţii cîmpului de distanţă (vezi Anexa 2.2 la acest capitol). Totuşi, ea poate să mai fie aplicată valorilor obţinute din curbe, în care nu este necesară procedura interpolării distanţei, conform Pasului 8.1.5.
Pasul 1: Determinaţi tipul traseului de propagare ca traseu de uscat, de mare rece sau mare caldă. Dacă traseul e mixt, atunci determinaţi două tipuri de traseu care se examinează ca primul şi al doilea tip de propagare. Dacă traseul poate fi determinat de un singur tip, atunci acesta este considerat ca primul tip de propagare şi nu este necesară metoda traseului mixt din Pasul 11.
Pasul 2: Pentru orice procent de timp (de la 1% pînă la 50%), determinaţi două valori ale procentului nominal de timp după cum urmează:
– dacă procentul de timp cerut este > 1% şi < 10%, atunci valorile nominale de sus şi de jos ale procentului de timp constituie 1% şi 10% respectiv;
– daca procentul de timp cerut este > 10% şi < 50%, atunci valorile nominale de sus şi de jos ale procentului de timp constituie 10% şi 50% respectiv.
Dacă procentul de timp cerut este egal cu 1% sau 10% sau 50%, această valoare se va considera că procent nominal de timp de jos şi nu este necesară procedura de interpolare din Pasul 10.
Pasul 3: Pentru orice frecvenţă cerută între frecvenţele 174 şi 862 MHz, determinaţi două frecvenţe nominale după cum urmează:
– unde frecvenţa cerută < 600 MHz, frecvenţele nominale de jos şi de sus constituie 100 şi 600 MHz respectiv;
– unde frecvenţa cerută > 600 MHz, frecvenţele nominale de jos şi de sus constituie 600 şi 2000 MHz respectiv;
Dacă frecvenţa cerută este egală cu 100 sau 600 MHz, această valoare se va considera ca frecvenţă nominală de jos şi nu este necesar procesul de interpolare din Pasul 9.
Pasul 4: Determinaţi din Tabelul A. 2.1-1 distanţa nominală mai jos şi de sus, cea mai apropiată de distanţa cerută. Dacă distanţa necesară coincide cu valoarea din Tabelul A. 2.1-1, aceasta va fi considerată distanţa nominală de jos şi nu este necesar procesul de interpolare din Pasul 8.1 .
Pasul 5: Pentru primul tip de propagare urmaţi Pasul 6 - 10.
Pasul 6: Pentru procentul de timp nominal de jos urmaţi Pasul 7 - 9.
Pasul 7: Pentru frecvenţa nominală de jos urmaţi Pasul 8 .
Pasul 8: Determinaţi valoarea intensităţii cîmpului depăşit la 50% din loc pentru o antenă de recepție/mobilă cu înălţimea deasupra nivelului pămîntului, R, caracteristică pentru terenul din jur ce creează refracţii de perturbare, pentru distanţa necesară şi a înălţimii antenei de emisie/ de bază, în felul următor:
Pasul 8.1: Pentru înălţimea antenei de emisie/ de bază h1 egală sau mai mare ca 10 m, de jos Pasul 8.1.1 pînă la Pasul 8.1.5
Pasul 8.1.1: Determinaţi valorile nominale de jos şi de sus h1 folosind metoda din § A.2.1.4.1 al acestui capitol. Dacă h1 coincide cu una din valorile nominale 10, 20, 37.5, 75, 150, 300, 600 sau 1200 m, aceasta se va considera ca valoare nominală de jos a lui h1 şi nu este nevoie de procesul de interpolare din Pasul 8.1.6.
Pasul 8.1.2: Pentru valoarea nominală de jos h1, de jos urmează Pasul 8.1.3 - 8.1.5.
Pasul 8.1.3: Pentru valoarea nominală de jos a distanţei, urmează Pasul 8.1.4.
Pasul 8.1.4: Determinaţi valoarea intensităţii cîmpului depăşit la 50% din locuri pentru o antenă de recepție /mobilă cu înălţimea deasupra nivelului pămîntului, R, caracteristică pentru terenul din jur ce creează refracţii de perturbare, pentru distanţa necesară d, şi a înălţimii antenei de emisie/ de bază, h1
Pasul 8.1.5: Dacă distanţa cerută nu coincide cu distanţa nominală de jos, repetaţi Pasul 8.1.4 pentru distanţa nominală de sus şi interpolaţi două valori ale intensităţii cîmpului pentru distanţa necesară, folosind metoda dată în § A.2.1.5 al acestui capitol
Pasul 8.1.6: Dacă înălţimea antenei de emisie/ de bază, h1 cerută nu coincide cu nici una din valorile nominale, repetaţi Pasul 8.1.3 - 8.1.5 şi interpolaţi/extrapolaţi pentru h1 folosind metoda dată în § A.2.1.4.1 al acestui capitol. Dacă este necesar, limitaţi rezultatul pînă la valoarea maximă prezentată în § A.2.1.2 al acestui capitol.
Pasul 8.2: Pentru înălţimea antenei de emisie / de bază, h1 mai joasă de 10 m, determinaţi intensitatea cîmpului pentru înălţimea şi distanţa cerută folosind metoda dată în § A.2.1.4.2 al acestui capitol. Dacă h1 este mai mic ca zero, se va folosi, de asemenea, şi metoda dată în § A.2.1.4.3 al acestui capitol.
Pasul 9: Dacă frecvenţa cerută nu coincide cu frecvenţa nominală de jos, repetaţi Pasul 8 pentru frecvenţa nominală de sus şi interpolaţi cele două valori ale intensităţii cîmpului folosind metoda dată în § A.2.1.6 al acestui capitol. Dacă este necesar, limitaţi rezultatul pînă la valoarea maximă dată în § A.2.1.2 al acestui capitol.
Pasul 10: Dacă procentul de timp cerut nu coincide cu procentul nominal de timp de jos, repetaţi Paşii 7–9 pentru procentul nominal de timp şi interpolaţi cele două valori ale intensităţii cîmpului folosind metoda dată în § A.2.1.7 al acestui capitol.
Pasul 11: Dacă prognozarea este efectuată pentru un traseu mixt, urmaţi procedura dată în § A.2.1.8 al acestui capitol.
Pasul 12: Faceţi corecţie în valorile intensităţii cîmpului pentru înălţimea antenei de recepţie/mobilă h2 folosind metoda dată în § A.2.1.9 al acestui capitol.
Pasul 13: Dacă informaţia privind unghiul de deschidere al terenului la amplasarea antenei de recepţie /mobilă este valabilă, faceţi corecţie la valoarea intensităţii cîmpului pentru unghiul de deschidere a terenului în locul amplasării receptorului/staţiei mobile, folosind metoda dată în § A.2.1.10 al acestui capitol.
Pasul 14: Dacă este necesar să se cunoască intensitatea cîmpului la amplasarea antenei de recepţie /mobilă pe uscat, care a depăşit procentajul de loc de 50%, corectaţi valorile intensităţii cîmpului pentru procentul de loc necesar, utilizînd metoda din § A.2.1.11 al acestui capitol.
Pasul 15: Dacă este necesar, limitaţi intensitatea cîmpului rezultantă cu o valoare maximă, prezentată în § A.2.1.2 al acestui capitol.
Pasul 16: Dacă este necesar, convertaţi valoarea intensităţii cîmpului în pierderi de bază la emisii pentru traseuri de uscat, folosind metoda dată în § A.2.1.13 al acestui capitol.
ANEXA 2.2
Valorile tabulate ale intensităţii cîmpului
Valorile intensităţii cîmpului (dB(μV/m)) în dependenţă de distanţă (km), ce corespund familiei de curbe de propagare oferite în Anexa 2 la acest capitol, sunt prezentate în urmatoarele tabele:
Tabelul A.2.2.2
Instrucţiunile detailate pentru interpolarea acestor valori tabulate, sunt prezentate în § A.2.1.5, A.2.1.6 şi A.2.1.7 din Anexa 2.1 la acest capitol.
ANEXA 2.3
Curbele de propagare a undelor radio
Pentru planificarea serviciului de radiodifuziune se utilizează curbele de propagare disponibile pe figurile, împreună cu harta prezentată în § 2.2.2 din Capitolul 2 al Anexei 2 la acest capitol. Pe ele sunt prezentate valorile intensităţii cîmpului pentru 50% de loc şi pentru procentul de timp de 50%, 10% şi 1%, în baza statisticilor de rezultate a măsurărilor şi în baza cercetărilor teoretice.
Valorile obţinute pentru intensitatea cîmpului corespund înălţimii unei antene de recepţie de 10 m deasupra nivelului pămîntului din împrejurime pe suprafaţă deschisă. Valorile sunt exprimate în decibeli relativ 1 μV/m (dB(μV/m)) pentru p.a.r. de 1 kW în direcţia punctului de recepţie. Curbele dau valorile intensităţii cîmpului, depăşite pentru 50% de loc şi fiecare figură corespunde procentului de timp de 50%, 10% şi 1% pentru fiecare din zonele geografice.
Datele sunt prezentate pentru diferite tipuri de zone şi clime (vezi § 2.2.2 al capitolului 2 din Anexa 2).
Capitolul 3
la anexa 2
Bazele tehnice pentru serviciul de radiodifuziune terestră
3.1 Sistemele de radiodifuziune terestră, benzile de frecvenţă, ecartul şi distribuirea canalelor
3.1.1 Sistemele de radiodifuziune terestră în benzile de frecvenţă III, IV şi V
Planul digital conţine două înregistrări DVB-T şi T-DAB definite de setul de caracteristici enumerate în Anexa 1 a acestui Acord.
Banda de frecvenţa III conţine înregistrări în plan pentru DVB-T, pentru T-DAB şi pentru asignările analogice de televiziune, pentru care este necesară asigurarea protecţiei pe parcursul perioadei de tranziţie.
Benzile de frecvenţe IV şi V înregistrate în plan pentru DVB-T, pentru T-DAB şi pentru asignările analogice de televiziune, pentru care este necesară asigurarea protecţiei pe parcursul perioadei de tranziţie.
Recomandarea UIT–R TT. 470-7 conţine informaţie tehnică detaliată despre sistemele standarde de televiziune analogică.
Recomandările UIT-R TT. 1306-3 şi UIT-R TT. 1368 conţin informaţia tehnică detaliată despre DVB-T. Tabelul A.3.1-1 din Anexa 3.1 la acest capitol prezintă informaţii despre marcări şi viteza de bit netă, asociate cu variantele sistemului DVB-T.
Recomandările UIT–R TS. 1114-5 şi UIT-R TS. 1660-2 conţin informaţii tehnice detaliate despre T-DAB.
Valorile şi parametrii prezentaţi în acest capitol s-au utilizat în elaborarea Planului şi se vor utiliza pentru modificarea lui.
3.1.2 Benzile de frecvenţă, ecartul şi distribuirea canalelor
În banda de frecvenţa III, în întreaga zonă de planificare se utilizează diferite valori ale ecartului dintre canalele de televiziune. Relaţiile dintre ecarturile canalelor şi distribuirea lor pentru DVB-T pentru administraţiile din zona de planificare se conţin în Tabelele A.3.1-3 pînă la A.3.1-5 din Anexa 3.1 la acest capitol.
În benzile de frecvenţe IV şi V se utilizează un singur ecart de canale de 8 MHz, limitele de jos şi de sus pentru fiecare canal fiind identice pentru toate ţările din zona de planificare.
În benzile de frecvenţe IV şi V se utilizează acelaşi ecart şi distribuţie a canalelor pentru televiziunea digitală şi analogică. Pentru televiziunea digitală, frecvenţa asignată este dată ca frecvenţă centrală. Tabelul A.3.1-2 conţine informaţia relevantă despre canale.
Informaţia referitoare la ecartul canalelor şi distribuirea lor pentru sistemele de televiziune analogică în privinţa purtătoarei de imagine şi sunet este dată în Tabelele A.3.1-6 pînă la A.3.1-14 ale Anexei 3.1 la acest capitol.
Pentru T-DAB în banda de frecvenţa III, toate administraţiile din zonele de planificare utilizează aceleaşi blocuri de frecvenţă şi distribuţie a blocurilor. Frecvenţele asignate şi ele bandă a blocului în banda de frecvenţa III pentru T-DAB sunt date în Tabelul A. 3.1-15 din Anexa 3.1 la acest capitol.
3.2 Moduri de recepţie pentru T-DAB şi DVB-T
DVB-T a fost planificată pentru un şir de diferite moduri de recepţie, şi anume: recepţia fixă, recepţia portabilă (în interiorul încăperilor şi în exteriorul încăperilor) şi recepţia mobilă, folosind un numar de variante potrivite sistemului şi de localizări probabile.
T-DAB a fost planificată pentru recepţia mobilă şi recepţia portabilă în interiorul încăperilor.
3.2.1 Recepţia fixă
Se consideră că înălţimea etalon a antenei de recepţie, la calcularea intensităţii cîmpului pentru recepţia fixă, este de 10 m deasupra nivelului pămîntului. Pentru obţinerea nivelurilor minimal mediane ale intensităţii cîmpului pentru benzile de frecvenţa III, IV şi V, amplificarea antenei de recepţie şi valorile pierderilor în fider sunt date în § 3.2.1.2 şi 3.2.1.3 ale acestui capitol pentru frecvenţele etalon. Nivelurile minime mediane ale intensităţii cîmpului pentru alte frecvenţe sunt obţinute prin interplolare precum e descris în Anexa 3.3 la acest capitol.
3.2.1.1 Diagramele de emisie pentru antenele fixe de recepţie la nivelul acoperişului
Diagramele de emisie standard pentru antenele de recepţie pentru benzile de frecvenţa III, IV şi V sunt date în Recomandarea UIT -R TT. 419-3 (vezi Fig. 3-1).
3.2.1.2 Amplificarea antenei
Valorile amplificării antenei (în referinţă cu un dipol simetric semiundă) utilizate la determinarea valorilor minime mediane ale intensităţii cîmpului echivalente sunt date în Tabelul 3-1.
Tabelul 3-1
Amplificarea antenei (în referinţă cu un dipol
simetric semiundă) în benzile de frecvenţe III, IV şi V
| Frecvenţa (MHz) | 200 | 500 | 800 |
| amplificarea antenei (dBd) | 7 | 10 | 12 |
3.2.1.3 Pierderile în fider
Valorile pierderilor în fider utilizate la determinarea valorilor mini-me mediane ale semnalului util sunt date în Tabelul 3-2.
Tabelul 3-2
Pierderile în fider în benzile de frecvenţe III, IV şi V
| Frecvenţa (MHz) | 200 | 500 | 800 |
| Pierderile în fider (dB) | 2 | 3 | 5 |
3.2.1.4 Probabilitatea de localizare pentru recepţia fixă
Pentru recepţia fixă se utilizează o probabilitate de localizare de 95 %.
3.2.1.5 Atenuarea din contul polarizării diferite pentru recepţia fixă
Pentru recepţia fixă pot fi folosite avantajele atenuării din contul polarizării diferite. Însă pentru cazul polarizării ortogonale este imposibilă calcularea valorii sumare a atenuării din contul polarizării diferite, asigurată de către acţiunea orientată şi ortogonalitate, prin metoda sumării valorilor separate ale atenuării din contul polarizării diferite. Pentru toate unghiurile de azimut în benzile de frecvenţe III, IV şi V se va aplica valoarea sumară a atenuării din contul polarizării diferite de 16 dB.
3.2.2 Recepţia la utilaje portabile şi recepţia mobilă
3.2.2.1 Examinarea pierderilor la micşorarea înălţimii
Pentru recepţia portabilă (în interiorul încăperilor şi în exteriorul încăperilor), se utilizază înălţimea antenei de recepţie de 5.5 m deasupra nivelului pămîntului. Aceeaşi înălţime a antenei de recepţie se foloseşte şi pentru recepţia mobilă. Deoarece toate calculele intensităţii cîmpului sunt efectuate pentru înălţimea antenei de recepţie de 10 m, la calcularea nivelurilor minime mediane ale intensităţii cîmpului se va utiliza un coeficient de corecţie a pierderilor la înălţimea antenei de 1.5 m.
Pentru obiectivul planificării, valorile pierderilor la micşorarea înălţimii antenei pentru recepţia portabilă şi mobilă, pentru frecvenţele etalon, sunt date în Tabelul 3-3. Nivelurile minime mediane ale intensităţii cîmpului pentru alte frecvenţe se derivează prin interpolare, cum e descris în Anexa 3.3 la acest capitol.
Tabelul 3-3
Pierderile la micşorarea înălţimii în benzile de frecvenţe III, IV şi V
| Frecvenţa (MHz) | 200 | 500 | 800 |
| Pierderile la micşorarea înălţimii (dB) | 12 | 16 | 18 |
Aceste valori sunt obtinute pentru acoperiri din zonele suburbane.
3.2.2.2 Pierderile la trecerea prin clădiri
Tabelul 3-4 conţine valorile medii pentru pierderile la trecerea prin clădiri şi devierea standardă respectivă pentru VHF şi UHF.
Tabelul 3-4
Pierderile la trecerea prin clădiri în benzile de frecvenţe III, IV şi V
| Pierderile la trecerea prin clădiri | Devierea standardă | |
| VHF | 9 dB | 3 dB |
| UHF | 8 dB | 5.5 dB |
3.2.2.3 Amplificarea antenei pentru recepţia portabilă
Recomandarea UIT-R TT. 1368-6 oferă în Anexa 4 , § 4.1, informaţie referitoare la antenele pentru recepţia portabilă. Pentru recepţia portabilă se va utiliza o antenă omnidirecţională. Amplificarea antenei (în referinţă cu un dipol simetric semiundă) e dată în Tabelul 3-5.
Tabelul 3-5
Amplificarea antenei (dBd) pentru recepţia portabilă
| Banda de frecvenţă | Amplificarea (dBd) |
| Banda III (VHF) | –2 |
| Banda IV (UHF) | 0 |
| Banda V (UHF) | 0 |
3.2.2.4 Probabilitatea de localizare pentru recepţia portabilă
Se va folosi pentru recepţia portabilă o probabilitate de localizare de 95 %.
3.2.2.5 Atenuarea din contul polarizării diferite pentru recepţia portabilă
Atenuarea din contul polarizării diferite nu se va lua în consideraţie la planificarea de frecvenţe pentru recepţia portabilă.
3.2.2.6 Amplificarea antenei pentru recepţia mobilă
Pentru recepţia mobilă se vor utiliza valorile amplificării antenei, prezentate în Tabelul 3-6.
Tabelul 3-6
Amplificarea antenei (dBd) pentru recepţia mobilă
| Banda de frecvenţă | Amplificarea (dBd) |
| Banda III (VHF) | –2 |
| Banda IV (UHF) | 0 |
| Banda V (UHF) | 0 |
3.2.2.7 Probabilitatea de localizare pentru recepţia mobilă
Pentru recepţia mobilă DVB-T este necesar să se utilizeze o probabilitate de localizare de 95 %; pentru recepţia mobilă T-DAB se va utiliza probabilitatea de localizare de 99 %.
3.2.2.8 Atenuarea din contul polarizării diferite pentru recepţia mobilă
Atenuarea din contul polarizării diferite nu se va lua în calcul pentru recepţia mobilă.
3.2.3 Configuraţiile etalon de planificare
O configuraţie de planificare caracterizează aspecte tehnice corespunzătoare de realizare a serviciului de radiodifuziune. Varietatea aspectelor configuraţiei de planificare, de exemplu pentru DVB-T, sunt rezumate în Tabelul 3-7.
Tabelul 3-7
Aspectele configuraţiilor de planificare DVB-T
| Aspect | Element |
| Modul de recepţie |
Fix Portabil exterior Portabil interior Mobil |
| Calitatea de acoperire (in limitele procentului de localizări) |
70% 95% 99% |
| Structura reţelei | MFN (emiţător unic)
SFN Compact SFN |
| Variantă a sistemului DVB‑T | De la QPSK 1/2
pînă la 64-QAM 7/8 |
| Banda de frecvenţă | Banda III
Banda IV Banda V |
Informaţia suplimentară referitor la configuraţiile etalon la planificare este data în Anexa 3.5 la acest capitol.
3.3 Coeficientul de zgomot al receptoarelor DVB-T şi T-DAB
Coeficientul de zgomot al receptorului de 7dB se va folosi pentru ambele DVB-T şi T-DAB.
3.4 Criteriile de planificare
Pentru elaborarea Planului în benzile de frecvenţe III, IV şi V se vor folosi următoarele criterii de planificare; ele se vor mai folosi şi pentru modificarea Planului:
– intensităţile cîmpului minime mediane;
– perturbaţiile intensităţii cîmpului;
bazate pe:
– valorile C/N;
– rapoarte de protecţie;
– pierderi din contul construcţiilor pentru recepţia din interiorul clădirii;
– coeficienţi de corecţie a localizărilor şi procentul de timp;
– posibil, limitarea măştii spectrale, aplicate emisiei digitale.
3.4.1 Valorile C/N pentru planificare
Pentru DVB-T, valorile C/N se bazează pe receptorii existenţi în regimurile neierarhice. Aceste valori C/N, pentru diferite variante ale sistemului DVB-T şi pentru diferite condiţii de recepţie, sunt indicate în Tabelul A.3.2-1 din Anexa 3.2 la acest capitol.
Valorile C/N date pentru canalul Ricean se vor folosi pentru cazul de recepţie fixă, şi acelea pentru canalul Rayleigh se vor folosi pentru cazurile de recepţie portabilă şi mobilă.
Pe lingă acestea, valorile C/N etalon pentru trei configuraţii eta-lon de planificare a DVB-T (PRCs) se prezintă în Tabelul A.3.5-1 din Anexa 3.5 la acest capitol.
Pentru T-DAB valoarea C/N, de 15 dB, este derivată din Recomandarea UIT TS.1660-2.
În cazul T-DAB, pentru obiectivul planificării, sunt aplicabile modelele de recepţie portabilă în interiorul încăperilor şi recepţie mobilă. O valoare unică etalon a C/N de 15dB este examinată pentru ambele modele de recepţie, precum este indicat în Tabelul A.3.5-2 din Anexa 3.5 la acest capitol pentru RPCs.
3.4.2 Rapoarte de protecţie
Rapoartele de protecţie sunt rezumate în tabelele din Anexa 3.3 la acest capitol.
Pentru DVB-T (vis-à-vis DVB-T, T-DAB şi televiziunea analoagă, şi invers), rapoartele de protecţie date în Anexa 3.3 la acest capitol sunt bazate pe acelea elaborate în Recomandarea UIT-R TT.1368-6, în special Anexa 2 - Criteriile de planificare a sistemului digital DVB-T în benzile de frecvenţă VHF/UHF.
În cazurile unei suprapuneri parţiale între DVB-T şi T-DAB (8MHz), se va folosi raportul de protecţie a suprapunerii complete.
Pentru T-DAB vis-à-vis DVB-T se va folosi raportul de protecţie de 15 dB.
Pentru T-DAB perturbat de DVB-Tsau televiziunea analogică, se vor folosi rapoarte de protectie din Anexa 3.3 a acestui capitol. Aceste rapoarte de protectie se bazează pe Recomandarea UIT R TS.16602.
Pentru televiziunea analogică perturbată de T-DAB T-DAB sau televiziunea analogică, se vor folosi rapoarte de protectie din Recomandarea UIT R TT.655-7.
3.4.3 Nivelurile minime ale semnalului pentru sistemele de radiodifuziune digitală
Pentru diferitele regimuri de recepţie, intensităţile cîmpului, necesare pentru asigurarea probabilităţii dorite de localizare la recepţia semnalului util, pot fi comparate cel mai bine prin utilizarea valorilor etalon ale înălţimii antenei de recepţie, probabilităţii localizării şi procentului de timp, după cum urmează:
− Înaltimea antenei de recepţie: 10 m deasupra nivelului pămîntului
− Probabilitatea de localizare: 50%
− Procentul de timp: 50%.
Intensităţile cîmpului care corespund acestor condiţii sunt numite “valorile minime mediane ale intensităţii cîmpului”, referit ca Emed în Anexa 3.2, 3.4 şi 3.5 din acest capitol. Aceste intensităţi ale cîmpului corespund nivelelor minime de semnal necesar de a acoperi zgomotul industrial şi natural (în absenţa perturbaţiilor de la alte emiţătoare) cunoscute ca “valorile utile minime mediane ale intensităţii cîmpului”.
3.4.4 Nivelurile minime ale semnalului pentru sistemele de radiodifuziune analogică
Pentru TV analogică se vor utiliza intensităţile cîmpului minime şi parametrii etalon pentru reprezentarea intensităţii cîmpului, din Recomandarea UIT R TT.417-5.
3.4.5 Coeficienţii de corecţie a localizării şi procentul de timp
Din cauza degradării calităţii, care are loc în cazurile cînd nu se atinge raportul necesar purtătoarea/perturbaţia sau raportul necesar purtătoarea/zgomot, este necesar un procent mai înalt al probabilităţii de localizare pentru intensitatea cîmpului utilă (şi un procent mai mic pentru semnalele perturbatoare). De aceea, la valoarea derivată din tabelele şi curbele din Capitolul 2 din Anexa 2 la acest Acord, este necesar de aplicat o corecţie, numită factorul de corecţie a localizării.
Calculele compatibilităţii pentru sistemele de radiodifuziune digitală sunt bazate pe curbele de propagare pentru 50 % de timp pentru intensitatea cîmpului util şi 1 % pentru intensitatea cîmpului perturbator, precum e descris în Capitolul 2 al Anexei 2 din Acord.
Calculele compatibilităţii pentru sistemele de televiziune analogică sunt bazate pe curbele în Capitolul 2 al Anexei 2 din Acord. Problema interferenţei troposferice sau continue este tratată precum e descris în Anexa 2 a recomandării UIT-R TT.655-7.
3.4.5.1 Variaţiile semnalului în locurile de recepţie din afara încăperilor
În Recomandarea UIT R P.15462 se prezintă o deviere standard de scară mare pentru semnalele de bandă largă, egală cu 5.5 dB. Această valoare se va folosi pentru a determina variaţia intensităţii cîmpului în locurile de recepţie din afara încăperilor, ce se ia în consideraţie ca “coeficient de corecţie a localizării”.
Coeficientul de corecţie a localizărilor pentru variaţiile de scară mare (vezi formulele din Anexa 3.4 a acestui capitol) sunt date în Tabelul 3-8.
Tabelul 3-8
| Acoperirea necesară (probabilitatea
localizării) (%) |
Factorul de corecţie a
localizării (VHF si UHF) (dB) |
| 99 | 13 |
| 95 | 9 |
| 70 | 3 |
3.4.5.2 Variaţiile semnalului în locurile de recepţie din interiorul încăperilor
Variaţiile semnalului în locurile de recepţie din interiorul încăperilor este rezultatul combinat al variaţiei în locurile de recepţie din afara încăperilor şi variaţiei datorate atenuării în încăperi. Pentru banda VHF, unde devierile standarde ale semnalului sunt de 5.5 dB şi de 3 dB respectiv, valoarea lor combinată constituie 6.3 dB. Pentru banda UHF, unde ambele devieri standarde ale semnalului sunt 5.5 dB, valoarea combinată este 7.8 dB. Se va utiliza coeficientul de corecţie a localizării pentru variaţiile de scară mare în locurile de recepţie din interiorul încăperilor date în Tabelul 3-9.
Tabelul 3-9
| Acoperirea necesară
(probabilitatea localizării) (%) |
Factorul de corecţie
a localizării (VHF) (dB) |
Factorul de corecţie
a localizării (UHF) (dB) |
| 95 | 10 | 13 |
| 70 | 3 | 4 |
3.4.5.3 Coeficientul de corecţie combinat al localizărilor
Coeficientul de corecţie combinat al localizărilor este folosit pentru a transforma intensităţile cîmpului util şi perturbator care se referă la 50 % de localizări, în valoarea care corespunde procentului de localizări necesare pentru serviciul util.
Coeficientul de corecţie combinat al localizărilor se va calcula după cum urmează:
unde:
σw: devierea standardă a variaţiei localizării pentru semnalul util (dB)
σn: devierea standardă a variaţiei localizării pentru semnalul perturbator (dB)
μ: coeficientul de distribuire fiind de 0.52 pentru 70 % de localizări, 1.64 pentru 95 % de localizări şi 2,33 pentru 99% şi pot fi calculate astfel:
μ = Qi (1 – x/100)
unde:
Qi: factorul de multiplicare, dat în § 2.1.12 al Anexei 2.1 din Capitolul 2 al Anexei 2 din Acord
x: procentul localizării pentru care se cere protecţie.
3.5 Metoda sumării puterilor
Suma puterilor este valoarea algoritmică a sumei intensităților cîmpului separate, exprimată în formă de puteri aritmetice:
unde Ei reprezintă intensităţile cîmpului separate (dB(ľV/m)).
3.6 Masca spectrală
Pentru modificarea Planului, se va folosi o mască spectrală cu caracteristici echivalente cel puţin celor a măştii necritice, atît pentru DVB-T, cît şi pentru T-DAB.
Măştile spectrale pentru cazurile cu sensibilitate sporită pot fi utilizate pentru facilizarea coordonării dintre administraţii.
3.6.1 Masca spectrală pentru T-DAB
Spectrul semnalului emis în afara benzii în orice 4 kHz va fi limitat de una din măştile definite în Fig. 3-2 şi Tabelul 3-10 combinată.
Linia întreruptă defineşte masca spectrală pentru emiţătoarele T-DAB, ce funcţionează în cazurile critice (masca spectrală 1). Linia neîntreruptă defineşte masca spectrală pentru emiţătoarele T-DAB ce funcţionează în cazurile sensibilităţii sporite (masca spectrală 2) şi linia punctată defineşte masca spectrală pentru emiţătoarele T-DAB ce funcţionează în cazurile sensibilităţii sporite în anumite zone, unde se foloseşte blocul de frecvenţă 12 D (masca spectrală 3)1.
____________________ 1 Această mască poate fi folosită pentru alte blocuri de frecvenţă, în cazul existenţei în acest sens a unui acord bilateral/multilateral.Figura 3-2
Mască spectrală din afara benzii pentru un semnal de emisie T-
Tabelul 3-10
Tabela spectrului din afara benzii pentru un semnal de emisie a T-DAB
| Frecventa în referinţă cu centrul canalului 1.54 MHz (MHz) | Nivelul relativ (dB) | |
| Masca spectrală pentru emiţătoarele T-DAB ce funcţionează in cazurile necritice | ± 0.97 | –26 |
| ± 0.97 | –56 | |
| ± 3.0 | –106 | |
| Masca spectrală pentru emiţătoarele T-DAB ce funcţionează în cazurile de sensitivitate sporită | ± 0.77 | –26 |
| ± 0.97 | –71 | |
| ± 1.75 | –106 | |
| ± 3.0 | –106 | |
| Masca spectrală pentru emiţătoarele T-DAB operînd ce funcţionează în cazurile de sensitivitate sporită în anumite zone unde se foloseşte blocul de frecvenţă 12D | ± 0.77 | –26 |
| ± 0.97 | –78 | |
| ± 2.2 | –126 | |
| ± 3.0 | –126 |
3.6.2 Masca spectrală pentru DVB-T în canalele cu lărgimea de bandă de 8 MHz şi 7 MHz
Două măşti spectrale sunt specificate în Fig. 3-3 şi Tabelul 3-11 asociat. Curba de sus defineşte masca spectrală pentru cazurile necritice şi cea de jos defineşte masca spectrală pentru cazurile de sensitivitate sporită.
Figura 3-3
Măştile spectrale simetrice pentru cazurile necritice şi cu sensibilitate sporită
Tabelul 3-11
Masca spectrală simetrică pentru cazurile
necritice şi cu sensibilitate sporită
| Punctele de frîngere | |||||
| Canalele 8 MHz | Canalele 7 MHz | ||||
| Cazurile necritice | Cazurile cu sensibilitate sporită | Cazurile necritice | Cazurile cu sensibilitate sporită | ||
| Frecvenţă relativă (MHz) | Nivelul relativ(dB) | Nivelul relativ(dB) | Frecvenţă relativă (MHz) | Nivelul relativ(dB) | Nivelul relativ(dB) |
| –12 | –110 | –120 | –10.5 | –110 | –120 |
| –6 | –85 | –95 | –5.25 | –85 | –95 |
| –4.2 | –73 | –83 | –3.7 | –73 | –83 |
| –3.9 | –32.8 | –32.8 | –3.35 | –32.8 | –32.8 |
| +3.9 | –32.8 | –32.8 | +3.35 | –32.8 | –32.8 |
| +4.2 | –73 | –83 | +3.7 | –73 | –83 |
| +6 | –85 | –95 | +5.25 | –85 | –95 |
| +12 | –110 | –120 | +10.5 | –110 | –120 |
Anexa 3.1
Variantele sistemului DVB-T
Tabelul A.3.1-1
Variantele sistemului DVB-Tşi valorile ratei bit net (Mbit/s)
| Indicatorul variantei sistemului | Modulaţia | Rata codificării | Rata bit net (Mbit/s) Pentru diverse intervale de protecţie (IA) | |||
| GI = 1/4 | GI = 1/8 | GI = 1/16 | GI = 1/32 | |||
|
Variantele 8 MHz |
||||||
| A1 | QPSK | 1/2 | 4.98 | 5.53 | 5.85 | 6.03 |
| A2 | QPSK | 2/3 | 6.64 | 7.37 | 7.81 | 8.04 |
| A3 | QPSK | 3/4 | 7.46 | 8.29 | 8.78 | 9.05 |
| A5 | QPSK | 5/6 | 8.29 | 9.22 | 9.76 | 10.05 |
| A7 | QPSK | 7/8 | 8.71 | 9.68 | 10.25 | 10.56 |
| B1 | 16‑QAM | 1/2 | 9.95 | 11.06 | 11.71 | 12.06 |
| B2 | 16‑QAM | 2/3 | 13.27 | 14.75 | 15.61 | 16.09 |
| B3 | 16‑QAM | 3/4 | 14.93 | 16.59 | 17.56 | 18.10 |
| B5 | 16‑QAM | 5/6 | 16.59 | 18.43 | 19.52 | 20.11 |
| B7 | 16‑QAM | 7/8 | 17.42 | 19.35 | 20.49 | 21.11 |
| C1 | 64‑QAM | 1/2 | 14.93 | 16.59 | 17.56 | 18.10 |
| C2 | 64‑QAM | 2/3 | 19.91 | 22.12 | 23.42 | 24.13 |
| C3 | 64‑QAM | 3/4 | 22.39 | 24.88 | 26.35 | 27.14 |
| C5 | 64‑QAM | 5/6 | 24.88 | 27.65 | 29.27 | 30.16 |
| C7 | 64‑QAM | 7/8 | 26.13 | 29.03 | 30.74 | 31.67 |
|
Variantele 7 MHz |
||||||
| D1 | QPSK | 1/2 | 4.35 | 4.84 | 5.12 | 5.28 |
| D2 | QPSK | 2/3 | 5.81 | 6.45 | 6.83 | 7.04 |
| D3 | QPSK | 3/4 | 6.53 | 7.26 | 7.68 | 7.92 |
| D5 | QPSK | 5/6 | 7.26 | 8.06 | 8.54 | 8.80 |
| D7 | QPSK | 7/8 | 7.62 | 8.47 | 8.97 | 9.24 |
| E1 | 16‑QAM | 1/2 | 8.71 | 9.68 | 10.25 | 10.56 |
| E2 | 16‑QAM | 2/3 | 11.61 | 12.90 | 13.66 | 14.08 |
| E3 | 16‑QAM | 3/4 | 13.06 | 14.52 | 15.37 | 15.83 |
| E5 | 16‑QAM | 5/6 | 14.52 | 16.13 | 17.08 | 17.59 |
| E7 | 16‑QAM | 7/8 | 15.24 | 16.93 | 17.93 | 18.47 |
| F1 | 64‑QAM | 1/2 | 13.06 | 14.51 | 15.37 | 15.83 |
| F2 | 64‑QAM | 2/3 | 17.42 | 19.35 | 20.49 | 21.11 |
| F3 | 64‑QAM | 3/4 | 19.60 | 21.77 | 23.05 | 23.75 |
| F5 | 64‑QAM | 5/6 | 21.77 | 24.19 | 25.61 | 26.39 |
| F7 | 64‑QAM | 7/8 | 22.86 | 25.40 | 26.90 | 27.71 |
Numărul canalului şi hotarele canalelor
Tabelul A.3.1-2
Aranjamentul canalelor DVB-T în benzile IV şi V
| Numărul canalului | Hotarele canalului (MHz) | Frecvenţa asignată (MHz) | ||
|
Banda de frecvenţa IV |
||||
| 21 | 470 | 478 | 474 | |
| 22 | 478 | 486 | 482 | |
| 23 | 486 | 494 | 490 | |
| 24 | 494 | 502 | 498 | |
| 25 | 502 | 510 | 506 | |
| 26 | 510 | 518 | 514 | |
| 27 | 518 | 526 | 522 | |
| 28 | 526 | 534 | 530 | |
| 29 | 534 | 542 | 538 | |
| 30 | 542 | 550 | 546 | |
| 31 | 550 | 558 | 554 | |
| 32 | 558 | 566 | 562 | |
| 33 | 566 | 574 | 570 | |
| 34 | 574 | 582 | 578 | |
|
Banda de frecvenţa V |
||||
| 35 | 582 | 590 | 586 | |
| 36 | 590 | 598 | 594 | |
| 37 | 598 | 606 | 602 | |
| 38 | 606 | 614 | 610 | |
| 39 | 614 | 622 | 618 | |
| 40 | 622 | 630 | 626 | |
| 41 | 630 | 638 | 634 | |
| 42 | 638 | 646 | 642 | |
| 43 | 646 | 654 | 650 | |
| 44 | 654 | 662 | 658 | |
| 45 | 662 | 670 | 666 | |
| 46 | 670 | 678 | 674 | |
| 47 | 678 | 686 | 682 | |
| 48 | 686 | 694 | 690 | |
| 49 | 694 | 702 | 698 | |
| 50 | 702 | 710 | 706 | |
| 51 | 710 | 718 | 714 | |
| 52 | 718 | 726 | 722 | |
| 53 | 726 | 734 | 730 | |
| 54 | 734 | 742 | 738 | |
| 55 | 742 | 750 | 746 | |
| 56 | 750 | 758 | 754 | |
| 57 | 758 | 766 | 762 | |
| 58 | 766 | 774 | 770 | |
| 59 | 774 | 782 | 778 | |
| 60 | 782 | 790 | 786 | |
| 61 | 790 | 798 | 794 | |
| 62 | 798 | 806 | 802 | |
| 63 | 806 | 814 | 810 | |
| 64 | 814 | 822 | 818 | |
| 65 | 822 | 830 | 826 | |
| 66 | 830 | 838 | 834 | |
| 67 | 838 | 846 | 842 | |
| 68 | 846 | 854 | 850 | |
| 69 | 854 | 862 | 858 | |
Tabelul A.3.1-3
Aranjamentul canalelor DVB-T în banda III
(Aplicabil pentru urmatoarele zone geografice: ALB, ALG, AND, ARS, AUT, BEL, BHR, BIH, BUL, CME, CNR, CVA, CYP, CZE, D, DJI, DNK, E, EGY, ERI, EST, ETH, F, FIN, FRO, GHA, GIB, GNB, GNE, GRC, HNG, HOL, HRV, I, IRL, IRN, IRQ, ISL, ISR, JOR, KEN, KWT, LBN, LBR, LBY, LIE, LTU, LUX, LVA, MAU, MDA, MDR, MKD, MLI, MLT, MRC, MTN, NIG, NOR, OMA, POL, POR, QAT, ROU, RRW, S, SCG, SDN, SEY, SMR, SOM, SRL, STP, SUI, SVK, SVN, SYR, TCD, TUN, TUR, UAE, UGA, UKR, YEM, ZMB)
| Numărul canalului | Hotarele canalului (MHz) | Frecvenţa asignată (MHz) | |
| 5 | 174 | 181 | 177.50 |
| 6 | 181 | 188 | 184.50 |
| 7 | 188 | 195 | 191.50 |
| 8 | 195 | 202 | 198.50 |
| 9 | 202 | 209 | 205.50 |
| 10 | 209 | 216 | 212.50 |
| 11 | 216 | 223 | 219.50 |
| 12 | 223 | 230 | 226.50 |
Tabelul A.3.1-4
Aranjamentul canalelor DVB-T în banda III
(Aplicabil pentru următoarele zone geografice:
ARM, AZE, BLR, GEO, KAZ, KGZ, RUS, TJK, TKM, UZB)
| Numărul canalului | Hotarele canalului (MHz) | Frecvenţa asignată (MHz) | |
| 6 | 174 | 182 | 178 |
| 7 | 182 | 190 | 186 |
| 8 | 190 | 198 | 194 |
| 9 | 198 | 206 | 202 |
| 10 | 206 | 214 | 210 |
| 11 | 214 | 222 | 218 |
| 12 | 222 | 230 | 226 |
Tabelul A.3.1-5
Aranjamentul canalelor DVB-T în banda III
(Aplicabil pentru utmatoarele zone geografice: BDI, BEN, BFA, CAF, COD,
COG, COM, CPV, CTI, GAB, GUI, MDG, MYT, NGR, REU, SEN, TGO)
şi
(Aplicabil pentru utmatoarele zone geografice: AFS, AGL, ASC,
BOT, G, GMB, LSO, MWI, NMB, SHN, TRC, TZA)
şi
(Aplicabil pentru utmatoarele zone geografice: MOZ, SWZ, ZWE)
| Numărul canalului | Numărul canalului* | Hotarele canalului (MHz) | Frecvenţa asignată (MHz) | |
| 5 | 4 | 174 | 182 | 178 |
| 6 | 5 | 182 | 190 | 186 |
| 7 | 6 | 190 | 198 | 194 |
| 8 | 7 | 198 | 206 | 202 |
| 9 | 8 | 206 | 214 | 210 |
| 10 | 9 | 214 | 222 | 218 |
| 11 | 10 | 222 | 230 | 226 |
| * În MYT şi REU. | ||||
Tabelul A.3.1-6
Sistemul B de TV analogicăă în banda de frecvenţa III
Se utilizează în urmatoarele zone geografice:
ALB, ALG, ARS, AUT, BEL, BHR, BIH, CME, CNR, CVA, CYP, D, DJI, DNK, E, EGY, ERI, ETH, FIN, FRO, GHA, GIB, GNB, GNE, GRC, HOL, HRV, IRN, IRQ, ISL, ISR, JOR, KEN, KWT, LBN, LBR, LBY, LIE, LUX, MAU, MDR, MKD, MLI, MLT, MTN, NIG, NOR, OMA, POR, QAT, RRW, S, SCG, SDN, SEY, SOM, SRL, STP, SUI, SVN, SYR, TCD, TUN, TUR, UAE, UGA, YEM, ZMB
| Numărul canalului | Hotarele canalului (MHz) | Frecvenţa asignată (MHz) | Purtătoarea de imagine (MHz) | Purtătoarea de sunet (MHz) | A doua purtătoare de sunet a FM dual (MHz) | Purtătoarea NICAM (MHz) | |
| 5 | 174 | 181 | 177.50 | 175.25 | 180.75 | 180.99 | 181.1 |
| 6 | 181 | 188 | 184.50 | 182.25 | 187.75 | 187.99 | 188.1 |
| 7 | 188 | 195 | 191.50 | 189.25 | 194.75 | 194.99 | 195.1 |
| 8 | 195 | 202 | 198.50 | 196.25 | 201.75 | 201.99 | 202.1 |
| 9 | 202 | 209 | 205.50 | 203.25 | 208.75 | 208.99 | 209.1 |
| 10 | 209 | 216 | 212.50 | 210.25 | 215.75 | 215.99 | 216.1 |
| 11 | 216 | 223 | 219.50 | 217.25 | 222.75 | 222.99 | 223.1 |
| 12 | 223 | 230 | 226.50 | 224.25 | 229.75 | 229.99 | 230.1 |
| 13* | 230 | 237 | 233.50 | 231.25 | 236.75 | 236.99 | 237.1 |
| 14* | 246.18 | 253.18 | 249.68 | 247.43 | 252.63 | 252.87 | 252.98 |
| * Folosit doar în ZMB (în afara benzilor de frecvenţă planificate pentru RRC-06). | |||||||
Tabelul A.3.1-7
Sistemul B de TV analogică în banda de frecvenţa III
Folosit în următoarele zone geografice:
I, SMR
| Numărul canalului | Hotarele canalului (MHz) | Frecvenţa asignată (MHz) | Purtătoarea de imagine (MHz) | Purtătoarea de sunet (MHz) | A doua purtătoare de sunet a FM dual (MHz) | |
| D | 174.00 | 181.00 | 177.50 | 175.25 | 180.75 | 180.99 |
| E | 182.50 | 189.50 | 186.00 | 183.75 | 189.25 | 188.49 |
| F | 191.00 | 198.00 | 194.50 | 192.25 | 197.75 | 197.99 |
| G | 200.00 | 207.00 | 203.50 | 201.25 | 206.75 | 206.99 |
| H | 209.00 | 216.00 | 212.50 | 210.25 | 215.75 | 215.99 |
| H1 | 216.00 | 223.00 | 219.50 | 217.25 | 222.75 | 222.99 |
| H2 | 223.00 | 230.00 | 226.50 | 224.25 | 229.75 | 229.99 |
Tabelul A.3.1-8
Sistemul B de TV analogică în banda de frecvenţa III
Folosit în urmatoarele zone geografice:
MRC
| Numărul canalului | Hotarele canalului (MHz) | Frecvenţa asignată (MHz) | Purtătoarea de imagine (MHz) | Purtătoarea de sunet (MHz) | |
| 4* | 162 | 169 | 165.50 | 163.25 | 168.75 |
| 5* | 170 | 177 | 173.50 | 171.25 | 176.75 |
| 6 | 178 | 185 | 181.50 | 179.25 | 184.75 |
| 7 | 186 | 193 | 189.50 | 187.25 | 192.75 |
| 8 | 194 | 201 | 197.50 | 195.25 | 200.75 |
| 9 | 202 | 209 | 205.50 | 203.25 | 208.75 |
| 10 | 210 | 217 | 213.50 | 211.25 | 216.75 |
| 11 | 216 | 223 | 219.50 | 217.25 | 222.75 |
| 12 | 223 | 230 | 226.50 | 224.25 | 229.75 |
| * În afara benzilor de frecvenţă planificate pentru RRC-06 (sau parţial în asfara). | |||||
Tabelul A.3.1-9
Sistemul B de TV analogică în banda de frecvenţa III
Folosit în urmatoarele zone geografice:
EST, SVK
| Numărul canalului | Hotarele canalului (MHz) | Frecvenţa asignată (MHz) | Purtătoarea de imagine (MHz) | Purtătoarea de sunet (MHz) | A doua purtătoare de sunet a FM dual (MHz) | Purtătoarea NICAM (MHz) | |
| 6 | 174 | 182 | 178.00 | 175.25 | 180.75 | 180.99 | 181.1 |
| 7 | 182 | 190 | 186.00 | 183.25 | 188.75 | 188.99 | 189.1 |
| 8 | 190 | 198 | 194.00 | 191.25 | 196.75 | 196.99 | 197.1 |
| 9 | 198 | 206 | 202.00 | 199.25 | 204.75 | 204.99 | 205.1 |
| 10 | 206 | 214 | 210.00 | 207.25 | 212.75 | 212.99 | 213.1 |
| 11 | 214 | 222 | 218.00 | 215.25 | 220.75 | 220.99 | 221.1 |
| 12 | 222 | 230 | 226.00 | 223.25 | 228.75 | 228.99 | 229.1 |
Tabelul A.3.1-10
Sistemul D de TV analogică în banda de frecvenţa III
Folosit în urmatoarele zone geografice:
ARM, AZE, BLR, BUL, CZE, GEO, HNG, KAZ, KGZ, LTU, LVA,
MDA, ROU, RUS, SVK, TJK, TKM, UKR, UZB
Sistemul D1 de TV analogică în banda de frecvenţa III
Folosit în urmatoarele zone geografice:
LTU, LVA, POL
Sistemul KI de TV analogică în banda de frecvenţa III
Folosit în urmatoarele zone geografice:
BDI, BEN, BFA, CAF, COD, COG, COM, CPV, CTI, GAB,
GUI, MDG, MYT, NGR, REU, SEN, TGO
| Numărul canalului Sistemului K1 | Numărul canalului Sistemelor D şi D1 | Hotarele canalului (MHz) | Frecvenţa asignată (MHz) | Purtătoarea de imagine (MHz) | Purtătoarea de sunet (MHz) | Purtătoarea NICAM (MHz) | |
| 6A* | 173 | 181 | 177.00 | 174.25 | 180.75 | 180.10 | |
| 5 | 6 | 174 | 182 | 178.00 | 175.25 | 181.75 | 181.10 |
| 6 | 7 | 182 | 190 | 186.00 | 183.25 | 189.75 | 189.10 |
| 7 | 8 | 190 | 198 | 194.00 | 191.25 | 197.75 | 197.10 |
| 8 | 9 | 198 | 206 | 202.00 | 199.25 | 205.75 | 205.10 |
| 9 | 10 | 206 | 214 | 210.00 | 207.25 | 213.75 | 213.10 |
| 10 | 11 | 214 | 222 | 218.00 | 215.25 | 221.75 | 221.10 |
| 11 | 12 | 222 | 230 | 226.00 | 223.25 | 229.75 | 229.10 |
| * Doar sistemul D. | |||||||
Tabelul A.3.1-11
Sistemul I de TV analogică în banda de frecvenţa III
Folosit în urmatoarele zone geografice:
AFS, AGL, ASC, BOT, G, GMB, IRL, LSO, MWI, NMB, SHN, TRC, TZA
| Numărul canalului GE89 | Numărul canalului ST61 | Hotarele canalului (MHz) | Frecvenţa asignată (MHz) | Purtătoarea de imagine (MHz) | Purtătoarea de sunet (MHz) | Purtătoarea NICAM (MHz) | |
| 5 | D | 174 | 182 | 178.00 | 175.25 | 181.25 | 181.80 |
| 6 | E | 182 | 190 | 186.00 | 183.25 | 189.25 | 189.80 |
| 7 | F | 190 | 198 | 194.00 | 191.25 | 197.25 | 197.80 |
| 8 | G | 198 | 206 | 202.00 | 199.25 | 205.25 | 205.80 |
| 9 | H | 206 | 214 | 210.00 | 207.25 | 213.25 | 213.80 |
| 10 | J | 214 | 222 | 218.00 | 215.25 | 221.25 | 221.80 |
| 11 | K | 222 | 230 | 226.00 | 223.25 | 229.25 | 229.80 |
| 12* | – | 230 | 238 | 234.00 | 231.25 | 237.25 | 237.80 |
| 13* | – | 246.18 | 254.18 | 250.18 | 247.43 | 253.43 | 253.98 |
| * Folosit doar în AFS, BOT, MWI, NMB (în afara benzii de frecvenţă planificat pentru RRC-06). | |||||||
Tabelul A.3.1-12
Sistemul L de TV analogică în banda de frecvenţa III
Folosit în următoarele zone geografice:
F
| Numărul canalului | Hotarele canalului (MHz) | Frecvenţa asignată (MHz) | Purtătoarea de imagine (MHz) | Purtătoarea de sunet (MHz) | Purtătoarea NICAM (MHz) | |
| 5 | 174.75 | 182.75 | 178.75 | 176.00 | 182.50 | 181.85 |
| 6 | 182.75 | 190.75 | 186.75 | 184.00 | 190.50 | 189.85 |
| 7 | 190.75 | 198.75 | 194.75 | 192.00 | 198.50 | 197.85 |
| 8 | 198.75 | 206.75 | 202.75 | 200.00 | 206.50 | 205.85 |
| 9 | 206.75 | 214.75 | 210.75 | 208.00 | 214.50 | 213.85 |
| 10 | 214.75 | 222.75 | 218.75 | 216.00 | 222.50 | 221.85 |
Tabelul A.3.1-13
Sistemul G de TV analogică în banda de frecvenţa III
Folosit în următoarele zone geografice:
MOZ, SWZ, ZWE
| Numărul canalului | Hotarele canalului (MHz) | Frecvenţa asignată (MHz) | Purtătoarea de imagine (MHz) | Purtătoarea de sunet (MHz) | |
| 5 | 174.00 | 182.00 | 178.00 | 175.25 | 180.75 |
| 6 | 182.00 | 190.00 | 186.00 | 183.25 | 188.75 |
| 7 | 190.00 | 198.00 | 194.00 | 191.25 | 196.75 |
| 8 | 198.00 | 206.00 | 202.00 | 199.25 | 204.75 |
| 9 | 206.00 | 214.00 | 210.00 | 207.25 | 212.75 |
| 10 | 214.00 | 222.00 | 218.00 | 215.25 | 220.75 |
| 11 | 222.00 | 230.00 | 226.00 | 223.25 | 228.75 |
| 12* | 230.00 | 238.00 | 234.00 | 231.25 | 236.75 |
| 13* | 246.18 | 254.18 | 250.18 | 247.43 | 252.93 |
| * Folosit doar în MOZ şi ZWE (în afara benzilor de de frecvenţă planificate pentru RRC-06). | |||||
Tabelul A.3.1-14
Sistemele D1, G, H, I, I1, K, K1 şi L de TV analogică
în benzile de frecvenţa IV şi V
| Numărul canalului | Hotarele canalului (MHz) | Purtătoarea de imagine (MHz) | Purtătoarea de sunet sistemelor G, H (MHz) | A doua purtătoare de sunet a FM dual al sistemului G (MHz) | Purtătoarea NICAM a Sistemului G Sistemului L Sistemului D1 (MHz) | Purtătoarea de sunet Sistemului I Sistemului I1 (MHz) | Purtătoarea de sunet Sistemului K Sistemului K1 Sistemului L Sistemului D1 (MHz) | Purtătoarea NICAM a Sistemului I Sistemului I1 (MHz) | |
| 21 | 470 | 478 | 471.25 | 476.75 | 476.99 | 477.1 | 477.25 | 477.75 | 477.8 |
| 22 | 478 | 486 | 479.25 | 484.75 | 484.99 | 485.1 | 485.25 | 485.75 | 485.8 |
| 23 | 486 | 494 | 487.25 | 492.75 | 492.99 | 493.1 | 493.25 | 493.75 | 493.8 |
| 24 | 494 | 502 | 495.25 | 500.75 | 500.99 | 501.1 | 501.25 | 501.75 | 501.8 |
| 25 | 502 | 510 | 503.25 | 508.75 | 508.99 | 509.1 | 509.25 | 509.75 | 509.8 |
| 26 | 510 | 518 | 511.25 | 516.75 | 516.99 | 517.1 | 517.25 | 517.75 | 517.8 |
| 27 | 518 | 526 | 519.25 | 524.75 | 524.99 | 525.1 | 525.25 | 525.75 | 525.8 |
| 28 | 526 | 534 | 527.25 | 532.75 | 532.99 | 533.1 | 533.25 | 533.75 | 533.8 |
| 29 | 534 | 542 | 535.25 | 540.75 | 540.99 | 541.1 | 541.25 | 541.75 | 541.8 |
| 30 | 542 | 550 | 543.25 | 548.75 | 548.99 | 549.1 | 549.25 | 549.75 | 549.8 |
| 31 | 550 | 558 | 551.25 | 556.75 | 556.99 | 557.1 | 557.25 | 557.75 | 557.8 |
| 32 | 558 | 566 | 559.25 | 564.75 | 564.99 | 565.1 | 565.25 | 565.75 | 565.8 |
| 33 | 566 | 574 | 567.25 | 572.75 | 572.99 | 573.1 | 573.25 | 573.75 | 573.8 |
| 34 | 574 | 582 | 575.25 | 580.75 | 580.99 | 581.1 | 581.25 | 581.75 | 581.8 |
| 35 | 582 | 590 | 583.25 | 588.75 | 588.99 | 589.1 | 589.25 | 589.75 | 589.8 |
| 36 | 590 | 598 | 591.25 | 596.75 | 596.99 | 597.1 | 597.25 | 597.75 | 597.8 |
| 37 | 598 | 606 | 599.25 | 604.75 | 604.99 | 605.1 | 605.25 | 605.75 | 605.8 |
| 38 | 606 | 614 | 607.25 | 612.75 | 612.99 | 613.1 | 613.25 | 613.75 | 613.8 |
| 39 | 614 | 622 | 615.25 | 620.75 | 620.99 | 621.1 | 621.25 | 621.75 | 621.8 |
| 40 | 622 | 630 | 623.25 | 628.75 | 628.99 | 629.1 | 629.25 | 629.75 | 629.8 |
| 41 | 630 | 638 | 631.25 | 636.75 | 636.99 | 637.1 | 637.25 | 637.75 | 637.8 |
| 42 | 638 | 646 | 639.25 | 644.75 | 644.99 | 645.1 | 645.25 | 645.75 | 645.8 |
| 43 | 646 | 654 | 647.25 | 652.75 | 652.99 | 653.1 | 653.25 | 653.75 | 653.8 |
| 44 | 654 | 662 | 655.25 | 660.75 | 660.99 | 661.1 | 661.25 | 661.75 | 661.8 |
| 45 | 662 | 670 | 663.25 | 668.75 | 668.99 | 669.1 | 669.25 | 669.75 | 669.8 |
| 46 | 670 | 678 | 671.25 | 676.75 | 676.99 | 677.1 | 677.25 | 677.75 | 677.8 |
| 47 | 678 | 686 | 679.25 | 684.75 | 684.99 | 685.1 | 685.25 | 685.75 | 685.8 |
| 48 | 686 | 694 | 687.25 | 692.75 | 692.99 | 693.1 | 693.25 | 693.75 | 693.8 |
| 49 | 694 | 702 | 695.25 | 700.75 | 700.99 | 701.1 | 701.25 | 701.75 | 701.8 |
| 50 | 702 | 710 | 703.25 | 708.75 | 708.99 | 709.1 | 709.25 | 709.75 | 709.8 |
| 51 | 710 | 718 | 711.25 | 716.75 | 716.99 | 717.1 | 717.25 | 717.75 | 717.8 |
| 52 | 718 | 726 | 719.25 | 724.75 | 724.99 | 725.1 | 725.25 | 725.75 | 725.8 |
| 53 | 726 | 734 | 727.25 | 732.75 | 732.99 | 733.1 | 733.25 | 733.75 | 733.8 |
| 54 | 734 | 742 | 735.25 | 740.75 | 740.99 | 741.1 | 741.25 | 741.75 | 741.8 |
| 55 | 742 | 750 | 743.25 | 748.75 | 748.99 | 749.1 | 749.25 | 749.75 | 749.8 |
| 56 | 750 | 758 | 751.25 | 756.75 | 756.99 | 757.1 | 757.25 | 757.75 | 757.8 |
| 57 | 758 | 766 | 759.25 | 764.75 | 764.99 | 765.1 | 765.25 | 765.75 | 765.8 |
| 58 | 766 | 774 | 767.25 | 772.75 | 772.99 | 773.1 | 773.25 | 773.75 | 773.8 |
| 59 | 774 | 782 | 775.25 | 780.75 | 780.99 | 781.1 | 781.25 | 781.75 | 781.8 |
| 60 | 782 | 790 | 783.25 | 788.75 | 788.99 | 789.1 | 789.25 | 789.75 | 789.8 |
| 61 | 790 | 798 | 791.25 | 796.75 | 796.99 | 797.1 | 797.25 | 797.75 | 797.8 |
| 62 | 798 | 806 | 799.25 | 804.75 | 804.99 | 805.1 | 805.25 | 805.75 | 805.8 |
| 63 | 806 | 814 | 807.25 | 812.75 | 812.99 | 813.1 | 813.25 | 813.75 | 813.8 |
| 64 | 814 | 822 | 815.25 | 820.75 | 820.99 | 821.1 | 821.25 | 821.75 | 821.8 |
| 65 | 822 | 830 | 823.25 | 828.75 | 828.99 | 829.1 | 829.25 | 829.75 | 829.8 |
| 66 | 830 | 838 | 831.25 | 836.75 | 836.99 | 837.1 | 837.25 | 837.75 | 837.8 |
| 67 | 838 | 846 | 839.25 | 844.75 | 844.99 | 845.1 | 845.25 | 845.75 | 845.8 |
| 68 | 846 | 854 | 847.25 | 852.75 | 852.99 | 853.1 | 853.25 | 853.75 | 853.8 |
| 69 | 854 | 862 | 855.25 | 860.75 | 860.99 | 861.1 | 861.25 | 861.75 | 861.8 |
Tabelul A.3.1-15
Blocurile de frecvenţă T-DAB în banda de frecvenţă III
| Blocul de frecvenţă a T-DAB | Frecvenţa asignată (MHz) | Lărgimea de bandă a blocului de frecvenţă (MHz) | Banda de protecţie de jos (kHz) | Banda de protecţie de sus (kHz) | Banda de frecvenţe* (MHz) |
| 5A | 174.928 | 174.160-175.696 | – | 176 | 174.0-181.0 |
| 5B | 176.640 | 175.872-177.408 | 176 | 176 | |
| 5C | 178.352 | 177.584-179.120 | 176 | 176 | |
| 5D | 180.064 | 179.296-180.832 | 176 | 336 | |
| 6A | 181.936 | 181.168-182.704 | 336 | 176 | 181.0-188.0 |
| 6B | 183.648 | 182.880-184.416 | 176 | 176 | |
| 6C | 185.360 | 184.592-186.128 | 176 | 176 | |
| 6D | 187.072 | 186.304-187.840 | 176 | 320 | |
| 7A | 188.928 | 188.160-189.696 | 320 | 176 | 188.0-195.0 |
| 7B | 190.640 | 189.872-191.408 | 176 | 176 | |
| 7C | 192.352 | 191.584-193.120 | 176 | 176 | |
| 7D | 194.064 | 193.296-194.832 | 176 | 336 | |
| 8A | 195.936 | 195.168-196.704 | 336 | 176 | 195.0-202.0 |
| 8B | 197.648 | 196.880-198.416 | 176 | 176 | |
| 8C | 199.360 | 198.592-200.128 | 176 | 176 | |
| 8D | 201.072 | 200.304-201.840 | 176 | 320 | |
| 9A | 202.928 | 202.160-203.696 | 320 | 176 | 202.0-209.0 |
| 9B | 204.640 | 203.872-205.408 | 176 | 176 | |
| 9C | 206.352 | 205.584-207.120 | 176 | 176 | |
| 9D | 208.064 | 207.296-208.832 | 176 | 336 | |
| 10A | 209.936 | 209.168-210.704 | 336 | 176 | 209.0-216.0 |
| 10B | 211.648 | 210.880-212.416 | 176 | 176 | |
| 10C | 213.360 | 212.592-214.128 | 176 | 176 | |
| 10D | 215.072 | 214.304-215.840 | 176 | 320 | |
| 11A | 216.928 | 216.160-217.696 | 320 | 176 | 216.0-223.0 |
| 11B | 218.640 | 217.872-219.408 | 176 | 176 | |
| 11C | 220.352 | 219.584-221.120 | 176 | 176 | |
| 11D | 222.064 | 221.296-222.832 | 176 | 336 | |
| 12A | 223.936 | 223.168-224.704 | 336 | 176 | 223.0-230.0 |
| 12B | 225.648 | 224.880-226.416 | 176 | 176 | |
| 12C | 227.360 | 226.592-228.128 | 176 | 176 | |
| 12D | 229.072 | 228.304-229.840 | 176 | – |
Anexa 3.2
Valorile C/N valorile minime mediane ale intensităţii cîmpului a diferitor variante
ale sistemului DVB-Tpentru diferite condiţii de recepţie
Tabelul A.3.2-1
ValorileC/N (dB) a diferitor variante ale sistemului DVB-T pentru canalele Gaussian,
Ricean şi Rayleigh şi valorile corespunzătoare pentru cazul recepţiei fixe (FX),
recepţiei portabile în exteriorul încăperilor (PO), recepţiei portabile în
interiorul încăperilor (PI) şi recepţiei mobile (MO)
| Variantele sistemului | Modulaţia | Rata codificării | Gauss | Rice | Rayleigh | ||
| FX | PO | PI | MO | ||||
| A1, D1 | QPSK | 1/2 | 4.9 | 5.9 | 8.1 | 8.1 | 11.1 |
| A2, D2 | QPSK | 2/3 | 6.8 | 7.9 | 10.2 | 10.2 | 13.2 |
| A3, D3 | QPSK | 3/4 | 7.9 | 9.1 | 11.5 | 11.5 | 14.5 |
| A5, D5 | QPSK | 5/6 | 9.0 | 10.3 | 12.8 | 12.8 | 15.8 |
| A7, D7 | QPSK | 7/8 | 9.9 | 11.3 | 13.9 | 13.9 | 16.9 |
| B1, E1 | 16-QAM | 1/2 | 10.6 | 11.6 | 13.8 | 13.8 | 16.8 |
| B2, E2 | 16-QAM | 2/3 | 13.0 | 14.1 | 16.4 | 16.4 | 19.4 |
| B3, E3 | 16-QAM | 3/4 | 14.5 | 15.7 | 18.1 | 18.1 | 21.1 |
| B5, E5 | 16-QAM | 5/6 | 15.6 | 16.9 | 19.4 | 19.4 | 22.4 |
| B7, E7 | 16-QAM | 7/8 | 16.1 | 17.5 | 20.1 | 20.1 | 23.1 |
| C1, F1 | 64-QAM | 1/2 | 16.2 | 17.2 | 19.4 | 19.4 | 22.4 |
| C2, F2 | 64-QAM | 2/3 | 18.4 | 19.5 | 21.8 | 21.8 | 24.8 |
| C3, F3 | 64-QAM | 3/4 | 20.0 | 21.2 | 23.6 | 23.6 | 26.6 |
| C5, F5 | 64-QAM | 5/6 | 21.4 | 22.7 | 25.2 | 25.2 | 28.2 |
| C7, F7 | 64-QAM | 7/8 | 22.3 | 23.7 | 26.3 | 26.3 | 29.3 |
Tabelul A.3.2-2
Valorile minime medane ale intensităţii cîmpului (dB(μV/m)) a diferitor variante
ale sistemului DVB-T pentru cazul recepţiei fixe (FX), recepţiei portabile în
exteriorul încăperilor (PO), recepţiei portabile în interiorul încăperilor
(PI) şi recepţiei mobile (MO) pentru două frecvenţe
etalon 200 MHz şi 500 MHz
| Variantele sistemului | Modulaţia | Rata codului | MHz | FX | PO | PI | MO |
| A1, D1 | QPSK | 1/2 | 200.0 | 34.90 | 56.10 | 66.10 | 59.10 |
| A2, D2 | QPSK | 2/3 | 200.0 | 36.90 | 58.20 | 68.20 | 61.20 |
| A3, D3 | QPSK | 3/4 | 200.0 | 38.10 | 59.50 | 69.50 | 62.50 |
| A5, D5 | QPSK | 5/6 | 200.0 | 39.30 | 60.80 | 70.80 | 63.80 |
| A7, D7 | QPSK | 7/8 | 200.0 | 40.30 | 61.90 | 71.90 | 64.90 |
| B1, E1 | 16-QAM | 1/2 | 200.0 | 40.60 | 61.80 | 71.80 | 64.80 |
| B2, E2 | 16-QAM | 2/3 | 200.0 | 43.10 | 64.40 | 74.40 | 67.40 |
| B3, E3 | 16-QAM | 3/4 | 200.0 | 44.70 | 66.10 | 76.10 | 69.10 |
| B5, E5 | 16-QAM | 5/6 | 200.0 | 45.90 | 67.40 | 77.40 | 70.40 |
| B7, E7 | 16-QAM | 7/8 | 200.0 | 46.50 | 68.10 | 78.10 | 71.10 |
| C1, F1 | 64-QAM | 1/2 | 200.0 | 46.20 | 67.40 | 77.40 | 70.40 |
| C2, F2 | 64-QAM | 2/3 | 200.0 | 48.50 | 69.80 | 79.80 | 72.80 |
| C3, F3 | 64-QAM | 3/4 | 200.0 | 50.20 | 71.60 | 81.60 | 74.60 |
| C5, F5 | 64-QAM | 5/6 | 200.0 | 51.70 | 73.20 | 83.20 | 76.20 |
| C7, F7 | 64-QAM | 7/8 | 200.0 | 52.70 | 74.30 | 84.30 | 77.30 |
| A1, D1 | QPSK | 1/2 | 500.0 | 38.90 | 64.10 | 76.10 | 67.10 |
| A2, D2 | QPSK | 2/3 | 500.0 | 40.90 | 66.20 | 78.20 | 69.20 |
| A3, D3 | QPSK | 3/4 | 500.0 | 42.10 | 67.50 | 79.50 | 70.50 |
| A5, D5 | QPSK | 5/6 | 500.0 | 43.30 | 68.80 | 80.80 | 71.80 |
| A7, D7 | QPSK | 7/8 | 500.0 | 44.30 | 69.90 | 81.90 | 72.90 |
| B1, E1 | 16-QAM | 1/2 | 500.0 | 44.60 | 69.80 | 81.80 | 72.80 |
| B2, E2 | 16-QAM | 2/3 | 500.0 | 47.10 | 72.40 | 84.40 | 75.40 |
| B3, E3 | 16-QAM | 3/4 | 500.0 | 48.70 | 74.10 | 86.10 | 77.10 |
| B5, E5 | 16-QAM | 5/6 | 500.0 | 49.90 | 75.40 | 87.40 | 78.40 |
| B7, E7 | 16-QAM | 7/8 | 500.0 | 50.50 | 76.10 | 88.10 | 79.10 |
| C1, F1 | 64-QAM | 1/2 | 500.0 | 50.20 | 75.40 | 87.40 | 78.40 |
| C2, F2 | 64-QAM | 2/3 | 500.0 | 52.50 | 77.80 | 89.80 | 80.80 |
| C3, F3 | 64-QAM | 3/4 | 500.0 | 54.20 | 79.60 | 91.60 | 82.60 |
| C5, F5 | 64-QAM | 5/6 | 500.0 | 55.70 | 81.20 | 93.20 | 84.20 |
| C7, F7 | 64-QAM | 7/8 | 500.0 | 56.70 | 82.30 | 94.30 | 85.30 |
Valorile minime medane ale intensităţii cîmpului în Tabela A.3.2-2 sunt date pentru 200 MHz (banda de frecvenţa III) şi 500MHz (MHz (banda de frecvenţa IV/V). Pentru alte frecvenţe se va folosi urmatoarea regula de interpolare:
– Emed(f) = Emed(fr) + Corr;
– pentru receptarea fixă, Corr = 20 log10 (f/fr), unde f este frecvenţa de facto şi fr frecvenţa etalon a benzii corespunzătoare de frecvenţă mentionată mai sus;
– pentru recepţia portabilă şi mobilă, Corr = 30 log10 (f/fr) unde f este frecvenţa de facto şi fr frecvenţa etalon a benzii corespunzătoare de frecvenţă mentionată mai sus.
ANEXA 3.3
Raportul de protecţie pentru sistemele de radiodifuziune terestră
3.3.1 Tabelul general a raportului de protecţie
| Semnalul util | Semnalul perturbator | Tabela |
| DVB-T | DVB-T în Co-canal | A.3.3-1 |
| DVB-T | Canalul adiacent DVB-T | A.3.3-2 |
| DVB-T | TV analogică în Co-canal | A.3.3-3 |
| DVB-T | TV analogică în Canalul de jos | A.3.3-4 |
| DVB-T | TV analogică în Canalul de sus | A.3.3-5 |
| DVB-T(8 MHz) | TV analogică cu suprapunerea de 7 MHz a | A.3.3-6 |
| DVB-T(7 MHz) | TV analogică cu suprapunerea de 7 MHz a | A.3.3-7 |
| DVB-T(8 MHz) | TV analogică cu suprapunerea de 8 MHz a | A.3.3-8 |
| DVB-T(7 MHz) | TV analogică cu suprapunerea de 8 MHz a | A.3.3-9 |
| DVB-T | T-DAB în Co-canal | A.3.3-10 |
| DVB-T(pentru RPCs) | DVB-T în Co-canal | A.3.3-11 |
| DVB-T(pentru RPCs) | T-DAB în Co-canal | A.3.3-12 |
| T-DAB | DVB-T(8 MHz) | A.3.3-13 |
| T-DAB | DVB-T(7 MHz) | A.3.3-14 |
| T-DAB | TV analogică– I/PAL | A.3.3-15 |
| T-DAB | TV analogică – B/PAL | A.3.3-16 |
| T-DAB | TV analogică – D/SECAM | A.3.3-17 |
| T-DAB | TV analogică – L/SECAM | A.3.3-18 |
| T-DAB | TV analogică – B/SECAM, B/PAL (T2) | A.3.3-19 |
| T-DAB | TV analogică – D/PAL | A.3.3-20 |
| T-DAB | TV analogică – G/PAL | A.3.3-21 |
| T-DAB | TV analogică K1/SECAM | A.3.3-22 |
| TV analogică | DVB-T în Co-canalul | A.3.3-23 |
| TV analogică | DVB-T cu suprapunerea de 7 MHz | A.3.3-24 |
| TV analogică | DVB-T cu suprapunerea de 8 MHz | A.3.3-25 |
| _______________________
Note pentru toate tabelele: FX: recepţia fixă PO: recepţia portabilă în afara încăperilor PI: recepţia portabilă în interiorul încăperilor MO: recepţia mobilă Gauss: canalul gaussian (doar pentru informaţie) |
||
3.3.2 Raportul de protecţie pentru DVB-T
3.3.2.1 Raportul de protecţie pentru DVB-T, perturbat de DVB-T
Tabelul A.3.3-1
Raportul de protecţie (dB) în co-canal pentru un semnal DVB-T perturbat de un
semnal DVB-T pentru diferite variante DVB-T pentru cazurile recepţiei fixe (FX),
recepţiei portabile în afara încăperilor (PO), receptării portabile în interiorul
încăperilor (PI) şi recepţiei mobile (MO)
| Varianta sistemului DVB-T | FX | PO | PI | MO |
| QPSK 1/2 | 6.00 | 8.00 | 8.00 | 11.00 |
| QPSK 2/3 | 8.00 | 11.00 | 11.00 | 14.00 |
| QPSK 3/4 | 9.30 | 11.70 | 11.70 | 14.70 |
| QPSK 5/6 | 10.50 | 13.00 | 13.00 | 16.00 |
| QPSK 7/8 | 11.50 | 14.10 | 14.10 | 17.10 |
| 16-QAM 1/2 | 11.00 | 13.00 | 13.00 | 16.00 |
| 16-QAM 2/3 | 14.00 | 16.00 | 16.00 | 19.00 |
| 16-QAM 3/4 | 15.00 | 18.00 | 18.00 | 21.00 |
| 16-QAM 5/6 | 16.90 | 19.40 | 19.40 | 22.40 |
| 16-QAM 7/8 | 17.50 | 20.10 | 20.10 | 23.10 |
| 64-QAM 1/2 | 17.00 | 19.00 | 19.00 | 22.00 |
| 64-QAM 2/3 | 20.00 | 23.00 | 23.00 | 26.00 |
| 64-QAM 3/4 | 21.00 | 25.00 | 25.00 | 28.00 |
| 64-QAM 5/6 | 23.30 | 25.80 | 25.80 | 28.80 |
| 64-QAM 7/8 | 24.30 | 26.90 | 26.90 | 29.90 |
3.3.2.2 Raportul de protecţie pentru cazul canalului suprapus şi adiacent
Examinarea cazurilor canalelor suprapuse şi adiacente (DVB-T vis-à-vis DVB-T) este descris în Recomandarea UTI-R TT. 1368-6. Se va folosi raportul de protecţie pentru canalele din Tabelul A.3.3-2.
Tabelul A.3.3-2
Rapotul de protecţie (dB) pentru un semnal DVB-T perturbat de către un
semnal DVB-T în canalele adiacente de jos (N – 1) şi de sus (N + 1)
| Canalul | N – 1 | N + 1 |
| PR | –30 | –30 |
3.3.2.3 Raportul de protecţie pentru DVB-T perturbat de către televiziunea analogică
Tabelul A.3.3-3
Raportul de protecţie (dB) în co-canalul pentru semnale DVB-perturbate
de către semnalele televiziunii analogice
| Varianta sistemului DVB-T | Gauss | FX | PO | PI | MO |
| QPSK 1/2 | −12.0 | −12.0 | −12.0 | −12.0 | −9.0 |
| QPSK 2/3 | −8.0 | −8.0 | −8.0 | −8.0 | −5.0 |
| QPSK 3/4 | −4.0 | −2.8 | −0.4 | −0.4 | 2.6 |
| QPSK 5/6 | 3.0 | 4.3 | 6.8 | 6.8 | 9.8 |
| QPSK 7/8 | 9.0 | 10.4 | 13.0 | 13.0 | 16.0 |
| 16-QAM 1/2 | −8.0 | −8.0 | −8.0 | −8.0 | −5.0 |
| 16-QAM 2/3 | −3.0 | 0.0 | 3.0 | 3.0 | 6.0 |
| 16-QAM 3/4 | 0.0 | 2.5 | 5.0 | 5.0 | 8.0 |
| 16-QAM 5/6 | 9.0 | 10.3 | 12.8 | 12.8 | 15.8 |
| 16-QAM 7/8 | 16.0 | 17.4 | 20.0 | 20.0 | 23.0 |
| 64-QAM 1/2 | −3.0 | 0.0 | 3.0 | 3.0 | 6.0 |
| 64-QAM 2/3 | 3.0 | 4.5 | 6.0 | 6.0 | 9.0 |
| 64-QAM 3/4 | 9.0 | 12.0 | 15.0 | 15.0 | 18.0 |
| 64-QAM 5/6 | 15.0 | 16.3 | 18.8 | 18.8 | 21.8 |
| 64-QAM 7/8 | 20.0 | 21.4 | 24.0 | 24.0 | 27.0 |
Tabelul A.3.3-4
Raportul de protecţie (dB) pentru perturbaţiile în canalul adiacent de jos (N – 1)
pentru semnalele DVB-T, perturbat de semnalele televiziunii analoage, incluziv sunetul
| Varianta sistemului DVB-T | Gauss | FX | PO | PI | MO |
| QPSK 1/2 | −44.0 | −44.0 | −44.0 | −44.0 | −41.0 |
| QPSK 2/3 | −44.0 | −44.0 | −44.0 | −44.0 | −41.0 |
| QPSK 3/4 | −42.9 | −42.9 | −42.9 | −42.9 | −39.9 |
| QPSK 5/6 | −41.8 | −41.8 | −41.8 | −41.8 | −38.8 |
| QPSK 7/8 | −40.9 | −40.9 | −40.9 | −40.9 | −37.9 |
| 16-QAM 1/2 | −43.0 | −43.0 | −43.0 | −43.0 | −40.0 |
| 16-QAM 2/3 | −42.0 | −42.0 | −42.0 | −42.0 | −39.0 |
| 16-QAM 3/4 | −38.0 | −38.0 | −38.0 | −38.0 | −35.0 |
| 16-QAM 5/6 | −39.4 | −39.4 | −39.4 | −39.4 | −36.4 |
| 16-QAM 7/8 | −38.9 | −38.9 | −38.9 | −38.9 | −35.9 |
| 64-QAM 1/2 | −40.0 | −40.0 | −40.0 | −40.0 | −37.0 |
| 64-QAM 2/3 | −35.0 | −35.0 | −35.0 | −35.0 | −32.0 |
| 64-QAM 3/4 | −32.0 | −32.0 | −32.0 | −32.0 | −29.0 |
| 64-QAM 5/6 | −32.0 | −32.0 | −32.0 | −32.0 | −29.0 |
| 64-QAM 7/8 | −31.1 | −31.1 | −31.1 | −31.1 | −28.1 |
Tabelul A.3.3-5
Raportul de protecţie (dB) pentru perturbaţiile în canalul adiacent de sus (N + 1)
pentru semnalele DVB-T, perturbat de semnalele televiziunii analoage, incluziv sunetul
| Varianta sistemului DVB-T | Gauss | FX | PO | PI | MO |
| QPSK 1/2 | −48.9 | −48.9 | −48.9 | −48.9 | −45.9 |
| QPSK 2/3 | −47 | −47 | −47 | −47 | −44 |
| QPSK 3/4 | −45.9 | −45.9 | −45.9 | −45.9 | −42.9 |
| QPSK 5/6 | −44.8 | −44.8 | −44.8 | −44.8 | −41.8 |
| QPSK 7/8 | −43.9 | −43.9 | −43.9 | −43.9 | −40.9 |
| 16-QAM 1/2 | −45.4 | −45.4 | −45.4 | −45.4 | −42.4 |
| 16-QAM 2/3 | −43 | −43 | −43 | −43 | −40 |
| 16-QAM 3/4 | −41.5 | −41.5 | −41.5 | −41.5 | −38.5 |
| 16-QAM 5/6 | −40.4 | −40.4 | −40.4 | −40.4 | −37.4 |
| 16-QAM 7/8 | −39.9 | −39.9 | −39.9 | −39.9 | −36.9 |
| 64-QAM 1/2 | −40.2 | −40.2 | −40.2 | −40.2 | −37.2 |
| 64-QAM 2/3 | −38 | −38 | −38 | −38 | −35 |
| 64-QAM 3/4 | −36.4 | −36.4 | −36.4 | −36.4 | −33.4 |
| 64-QAM 5/6 | −35 | −35 | −35 | −35 | −32 |
| 64-QAM 7/8 | −34.1 | −34.1 | −34.1 | −34.1 | −31.1 |
Tabelul A.3.3-6
Raportul de protecţie (dB) pentru un semnal DVB-T de 8 MHz perturbat de un
semnal suprapus al televiziunii analogice de 7MHz inclusiv şi sunetul pentru ∆f = 0.75 MHz
| Varianta sistemului DVB-T | Gauss | FX | PO | PI | MO |
| QPSK 1/2 | −10.5 | −9.5 | −7.3 | −7.3 | −4.3 |
| QPSK 2/3 | −8.6 | −7.5 | −5.2 | −5.2 | −2.2 |
| QPSK 3/4 | −7.5 | −6.3 | −3.9 | −3.9 | −0.9 |
| QPSK 5/6 | −6.4 | −5.1 | −2.6 | −2.6 | 0.4 |
| QPSK 7/8 | −5.5 | −4.1 | −1.5 | −1.5 | 1.5 |
| 16-QAM 1/2 | −4.8 | −3.8 | −1.6 | −1.6 | 1.4 |
| 16-QAM 2/3 | −2.4 | −1.3 | 1.0 | 1.0 | 4.0 |
| 16-QAM 3/4 | −0.9 | 0.3 | 2.7 | 2.7 | 5.7 |
| 16-QAM 5/6 | 0.2 | 1.5 | 4.0 | 4.0 | 7.0 |
| 16-QAM 7/8 | 0.7 | 2.1 | 4.7 | 4.7 | 7.7 |
| 64-QAM 1/2 | 0.8 | 1.8 | 4.0 | 4.0 | 7.0 |
| 64-QAM 2/3 | 3.0 | 4.1 | 6.4 | 6.4 | 9.4 |
| 64-QAM 3/4 | 4.6 | 5.8 | 8.2 | 8.2 | 11.2 |
| 64-QAM 5/6 | 6.0 | 7.3 | 9.8 | 9.8 | 12.8 |
| 64-QAM 7/8 | 6.9 | 8.3 | 10.9 | 10.9 | 13.9 |
|
Coeficientul de corecţie pentru alte valori a ∆f în referinţă cu ∆f = 0.75 MHz |
|||||||||||||
| −9.75 | −9.25 | −8.75 | −8.25 | −6.75 | −3.95 | −3.75 | −2.75 | −1.75 | −0.75 | 2.25 | 3.25 | 4.75 | 5.25 |
| −40 | −17 | −11 | −7 | −5 | −2 | 0 | 0 | 0 | 0 | −1 | −4 | −32 | −39 |
| ∆f: Frecvenţa purtătoarei de imagine a televiziunii analogice minus frecvenţa de centru a DVB-T. | |||||||||||||
Tabelul A.3.3-7
Raportul de protecţie (dB) pentru un semnal DVB-T de 7 MHz perturbat de
un semnal suprapus al televiziunii analogice de 7MHz inclusiv şi sunetul pentru ∆f = 0 MHz
| Varianta sistemului DVB-T | Gauss | FX | PO | PI | MO |
| QPSK 1/2 | −11.5 | −10.5 | −8.3 | –8.3 | –5.3 |
| QPSK 2/3 | −9.6 | −8.5 | −6.2 | –6.2 | –3.2 |
| QPSK 3/4 | −8.5 | −7.3 | −4.9 | –4.9 | –1.9 |
| QPSK 5/6 | −7.4 | −6.1 | −3.6 | –3.6 | –0.6 |
| QPSK 7/8 | −6.5 | −5.1 | −2.5 | –2.5 | 0.5 |
| 16-QAM 1/2 | −5.8 | −4.8 | −2.6 | –2.6 | 0.4 |
| 16-QAM 2/3 | −3.4 | −2.3 | 0.0 | 0.0 | 3.0 |
| 16-QAM 3/4 | −1.9 | −0.7 | 1.7 | 1.7 | 4.7 |
| 16-QAM 5/6 | −0.8 | 0.5 | 3.0 | 3.0 | 6.0 |
| 16-QAM 7/8 | −0.3 | 1.1 | 3.7 | 3.7 | 6.7 |
| 64-QAM 1/2 | −0.2 | 0.8 | 3.0 | 3.0 | 6.0 |
| 64-QAM 2/3 | 2.0 | 3.1 | 5.4 | 5.4 | 8.4 |
| 64-QAM 3/4 | 3.6 | 4.8 | 7.2 | 7.2 | 10.2 |
| 64-QAM 5/6 | 5.0 | 6.3 | 8.8 | 8.8 | 11.8 |
| 64-QAM 7/8 | 5.9 | 7.3 | 9.9 | 9.9 | 12.9 |
|
Coeficientul de corecţie pentru alte valori a ∆f în referinţă cu ∆f = 0 MHz |
|||||||||||||
| −9.25 | −8.75 | −8.25 | −7.75 | −6.25 | −3.45 | −3.25 | −2.25 | −1.25 | 0.00 | 1.75 | 2.75 | 4.25 | 4.75 |
| −37 | −14 | −13 | −7 | −5 | −3 | 2 | −1 | −2 | 0 | −7 | −7 | −38 | −40 |
| ∆f: Frecvenţa purtătoarei de imagine a televiziunii analogice minus frecvenţa de centru a DVB-T | |||||||||||||
Tabelul A.3.3-8
Raportul de protecţie (dB) pentru un semnal DVB-T de 8 MHz perturbat de un
semnal suprapus al televiziunii analogice de 8MHz inclusiv şi sunetul pentru ∆f = 0 MHz
| Varianta sistemului DVB-T | Gauss | FX | PO | PI | MO |
| QPSK 1/2 | −11.5 | −10.5 | −8.3 | −8.3 | −5.3 |
| QPSK 2/3 | −9.6 | −8.5 | −6.2 | −6.2 | −3.2 |
| QPSK 3/4 | −8.5 | −7.3 | −4.9 | −4.9 | −1.9 |
| QPSK 5/6 | −7.4 | −6.1 | −3.6 | −3.6 | −0.6 |
| QPSK 7/8 | −6.5 | −5.1 | −2.5 | −2.5 | 0.5 |
| 16-QAM 1/2 | −5.8 | −4.8 | −2.6 | −2.6 | 0.4 |
| 16-QAM 2/3 | −3.4 | −2.3 | 0.0 | 0.0 | 3.0 |
| 16-QAM 3/4 | −1.9 | −0.7 | 1.7 | 1.7 | 4.7 |
| 16-QAM 5/6 | −0.8 | 0.5 | 3.0 | 3.0 | 6.0 |
| 16-QAM 7/8 | −0.3 | 1.1 | 3.7 | 3.7 | 6.7 |
| 64-QAM 1/2 | −0.2 | 0.8 | 3.0 | 3.0 | 6.0 |
| 64-QAM 2/3 | 2.0 | 3.1 | 5.4 | 5.4 | 8.4 |
| 64-QAM 3/4 | 3.6 | 4.8 | 7.2 | 7.2 | 10.2 |
| 64-QAM 5/6 | 5.0 | 6.3 | 8.8 | 8.8 | 11.8 |
| 64-QAM 7/8 | 5.9 | 7.3 | 9.9 | 9.9 | 12.9 |
|
Coeficientul de corecţie pentru alte valori a ∆f în referinţă cu ∆f = 0 MHz |
|||||||||||||
| −10.25 | −9.75 | −9.25 | −8.75 | −7.25 | −3.45 | −3.25 | −2.25 | −1.25 | 0.00 | 1.75 | 2.75 | 4.25 | 4.75 |
| −37 | −14 | −13 | −7 | −5 | −3 | 2 | −1 | −2 | 0 | −7 | −7 | −38 | −40 |
| ∆f: Frecvenţa purtătoarei de imagine a televiziunii analogice minus frecvenţa de centru a DVB-T | |||||||||||||
Tabelul A.3.3-9
Raportul de protecţie (dB) pentru un semnal DVB-T de 7 MHz perturbat de un
semnal suprapus al televiziunii analogice de 8MHz inclusiv şi sunetul pentru ∆f = 0 MHz
| Varianta sistemului DVB-T | Gauss | FX | PO | PI | MO |
| QPSK 1/2 | −11.5 | −10.5 | −8.3 | −8.3 | −5.3 |
| QPSK 2/3 | −9.6 | −8.5 | −6.2 | −6.2 | −3.2 |
| QPSK 3/4 | −8.5 | −7.3 | −4.9 | −4.9 | −1.9 |
| QPSK 5/6 | −7.4 | −6.1 | −3.6 | −3.6 | −0.6 |
| QPSK 7/8 | −6.5 | −5.1 | −2.5 | −2.5 | 0.5 |
| 16-QAM 1/2 | −5.8 | −4.8 | −2.6 | −2.6 | 0.4 |
| 16-QAM 2/3 | −3.4 | −2.3 | 0.0 | 0.0 | 3.0 |
| 16-QAM 3/4 | −1.9 | −0.7 | 1.7 | 1.7 | 4.7 |
| 16-QAM 5/6 | −0.8 | 0.5 | 3.0 | 3.0 | 6.0 |
| 16-QAM 7/8 | −0.3 | 1.1 | 3.7 | 3.7 | 6.7 |
| 64-QAM 1/2 | −0.2 | 0.8 | 3.0 | 3.0 | 6.0 |
| 64-QAM 2/3 | 2.0 | 3.1 | 5.4 | 5.4 | 8.4 |
| 64-QAM 3/4 | 3.6 | 4.8 | 7.2 | 7.2 | 10.2 |
| 64-QAM 5/6 | 5.0 | 6.3 | 8.8 | 8.8 | 11.8 |
| 64-QAM 7/8 | 5.9 | 7.3 | 9.9 | 9.9 | 12.9 |
|
Coeficientul de corecţie pentru alte valori a ∆f în referinţă cu ∆f = 0 MHz |
|||||||||||||
| −10.25 | −9.75 | −9.25 | −8.75 | −7.25 | −3.45 | −3.25 | −2.25 | −1.25 | 0.00 | 1.75 | 2.75 | 4.25 | 4.75 |
| −37 | −14 | −13 | −7 | −5 | −3 | 2 | −1 | −2 | 0 | −7 | −7 | −38 | −40 |
| ∆f: Frecvenţa purtătoarei de imagine a televiziunii analogice minus frecvenţa de centru a DVB-T | |||||||||||||
3.3.2.4 Raportul de pentru DVB-T perturbat de T-DAB
Tabelul A.3.3-10
Raportul de protecţie (dB) în co-canal pentru un semnal DVB-T perturbat
de samnalul T-DAB pentru diferite variante DVB-T pentru cazurile recepţiei
fixe (FX), recepţiei portabile în afara încăperii (PO), recepţiei portabile
în interiorul încăperii (PI) şi recepţiei mobile (MO)
| Varianta sistemului DVB-T | FX | PO | PI | MO |
| QPSK 1/2 | 11.00 | 13.20 | 13.20 | 16.20 |
| QPSK 2/3 | 13.10 | 15.40 | 15.40 | 18.40 |
| QPSK 3/4 | 15.20 | 17.60 | 17.60 | 20.60 |
| QPSK 5/6 | 15.50 | 18.00 | 18.00 | 21.00 |
| QPSK 7/8 | 16.50 | 19.10 | 19.10 | 22.10 |
| 16-QAM 1/2 | 16.00 | 18.20 | 18.20 | 21.20 |
| 16-QAM 2/3 | 19.10 | 21.40 | 21.40 | 24.40 |
| 16-QAM 3/4 | 21.20 | 23.60 | 23.60 | 26.60 |
| 16-QAM 5/6 | 21.90 | 24.40 | 24.40 | 27.40 |
| 16-QAM 7/8 | 22.50 | 25.10 | 25.10 | 28.10 |
| 64-QAM 1/2 | 21.00 | 23.20 | 23.20 | 26.20 |
| 64-QAM 2/3 | 25.10 | 27.40 | 27.40 | 30.40 |
| 64-QAM 3/4 | 27.20 | 29.60 | 29.60 | 32.60 |
| 64-QAM 5/6 | 28.30 | 30.80 | 30.80 | 33.80 |
| 64-QAM 7/8 | 32.40 | 35.00 | 35.00 | 38.00 |
3.3.2.5 Raportul protecţie pentru RPCs
Pentru efectuarea analizei de compatibilitate sunt necesare rapoartele de protecţie pentru configuraţia etalon a planificării. Întrucît RPCs reprezintă configuraţii artificial, nu exista masurari pentru raportul de protecţie. Se vor folosi următoarele valori:
– pentru DVB-T perturbat de DVB-T, vezi tabela A.3.3-11;
– pentru DVB-T perturbat de T-DAB, vezi tabela A.3.3-12;
– pentru DVB-T perturbat de televiziunea analogică:
– pentru RPC 1, valorile raportului de protecţie pentru varianta DVB-T64‑QAM 3/4 – recepţie fixă, se prezintă în Tabelele A.3.3‑3 pînă la A.3.3‑9;
– pentru RPC 2, valorile raportului de protecţie pentru varianta DVB-T64‑QAM 3/4 – recepţie portabilă în afara încăperilor, se prezintă în Tabelele A.3.3‑3 pînă la A.3.3‑9;
– pentru RPC 3, valorile raportului de protecţie pentru varianta DVB-T64‑QAM 2/3 – recepţie portabila în interiorul încăperilor, se prezintă în Tabelele A.3.3‑3 pînă la A.3.3‑9;
Tabelul A.3.3-11
Raportul de protecţie (dB) în co-canal pentru un semnal DVB-T
perturbat de samnalul T-DAB pentru RPCs
| RPC | PR (dB) |
| RPC 1 | 21 |
| RPC 2 | 19 |
| RPC 3 | 17 |
Tabelul A.3.3-12
Raportul de protecţie (dB) cîn o-canal pentru un semnal DVB-T
perturbat de samnalul T-DAB pentru RPCs
| RPC | PR (dB) |
| RPC 1 | 27.2 |
| RPC 2 | 23.6 |
| RPC 3 | 21.4 |
3.3.3 Raportul de protecţie pentru T-DAB
3.3.3.1 T-DAB perturbat de DVB-T
Tabelul A.3.3-13
Raportul de protecţie (RP) pentru un semnal T-DAB
perturbat de un sistem DVB-T de 8MHz
| ∆f (1) (MHz) | −5 | −4.2 | −4 | −3 | 0 | 3 | 4 | 4.2 | 5 |
| RP pentru recepţia mobilă şi portabilă (dB) | −43 | 6 | 7 | 8 | 8 | 8 | 7 | 6 | −43 |
| RP pentru Canalul Gaussian (dB) | −50 | −1 | 0 | 1 | 1 | 1 | 0 | −1 | −50 |
| (1) ∆f : Frecvenţa de centru a semnalului DVB-T minus frecvenţa de centru a semnalului T-DAB. | |||||||||
Tabelul A.3.3-14
Raportul de protecţie pentru un semnal T-DAB
perturbat de un sistem DVB-T de 7MHz
| ∆f (1) (MHz) | −4.5 | −3.7 | −3.5 | −2.5 | 0 | 2.5 | 3.5 | 3.7 | 4.5 |
| RP pentru recepţia mobilă şi portabilă (dB) | −42 | 7 | 8 | 9 | 9 | 9 | 8 | 7 | −42 |
| RP pentru Canalul Gaussian (dB) | −49 | 0 | 1 | 2 | 2 | 2 | 1 | 0 | −49 |
| (1) ∆f : Frecvenţa de centru a semnalului DVB-T minus frecvenţa de centru a semnalului T-DAB. | |||||||||
3.3.3.2 Raportul de protecţie pentru T-DAB perturbat de semnalele televiziunii analogice
Raportul de protecţie pentru T-DAB perturbat de semnalele televiziunii analogice se va folosi din Tabelele A.3.3-15 pînă la A.3.3-22.
Tabelul A.3.3-15
Raportul de protecţie pentru T-DAB perturbat de sistemul
televiziunii analogice I/PAL (banda de frecvenţă III)
|
I/PAL (banda de frecvenţă III) |
|||||||||||
| ∆f (MHz) | −8.0 | −7.5 | −7.0 | −6.5 | −6.0 | −5.5 | −5.0 | −4.5 | −4.0 | −3.5 | −3.0 |
| PR (dB) | −42.0 | −23.5 | −10.0 | −3.0 | −2.0 | −3.0 | −24.0 | −21.0 | −23.0 | −31.0 | −31.5 |
| ∆f (MHz) | −2.5 | −2.0 | −1.5 | −1.0 | −0.9 | −0.8 | −0.7 | −0.6 | 0.0 | 0.6 | 0.7 |
| PR (dB) | −30.0 | −28.5 | −25.0 | −19.5 | −17.5 | −11.0 | −7.0 | −1.5 | −1.5 | −4.0 | −5.5 |
| ∆f (MHz) | 0.8 | 0.9 | 1.0 | 2.0 | 3.0 | ||||||
| PR (dB) | −13.5 | −17.0 | −20.0 | −33.0 | −47.5 | ||||||
| ∆f: Frecvenţa purtătoarei de imagine a televiziunii analogice minus frecvenţa de centru a T-DAB | |||||||||||
Tabelul A.3.3-16
Raportul de protecţie pentru T-DAB perturbat de sistemul
televiziunii analogice B/PAL (banda de frecvenţa III)
|
B/PAL (banda de frecvenţă III) |
|||||||||||
| ∆f (MHz) | −7.0 | −6.5 | −6.0 | −5.5 | −5.0 | −4.5 | −4.0 | −3.5 | −3.0 | −2.5 | −2.0 |
| PR (dB) | −47.0 | −18.0 | −5.0 | −3.0 | −5.0 | −20.0 | −22.0 | −31.5 | −31.5 | −29.0 | −26.5 |
| ∆f (MHz) | −1.5 | −1.0 | −0.9 | −0.8 | −0.7 | −0.6 | 0.0 | 0.6 | 0.7 | 0.8 | 0.9 |
| PR (dB) | −23.0 | −18.5 | −16.0 | −9.0 | −5.0 | −3.0 | −0.5 | −3.0 | −4.0 | −12.0 | −16.0 |
| ∆f (MHz) | 1.0 | 2.0 | |||||||||
| PR (dB) | −19.5 | −45.3 | |||||||||
| ∆f: Frecvenţa purtătoarei de imagine a televiziunii analogice minus frecvenţa de centru a T-DAB. | |||||||||||
Tabelul A.3.3-17
Raportul de protecţie pentru T-DAB perturbat de sistemul
televiziunii analogice D/SECAM (banda de frecvenţă III)
|
D/SECAM (banda de frecvenţă III) |
|||||||||||
| ∆f (MHz) | −8.0 | −7.5 | −7.0 | −6.5 | −6.0 | −5.5 | −5.0 | −4.5 | −4.0 | −3.5 | −3.0 |
| PR (dB) | −47.0 | −42.5 | −3.0 | −2.5 | −3.0 | −37.5 | −21.5 | −18.5 | −20.5 | −26.5 | −33.5 |
| ∆f (MHz) | −2.5 | −2.0 | −1.5 | −1.0 | −0.9 | −0.8 | −0.7 | −0.6 | 0.0 | 0.6 | 0.7 |
| PR (dB) | −31.5 | −29.0 | −26.5 | −18.5 | −16.5 | −9.0 | −6.0 | −3.0 | −2.5 | −4.0 | −4.5 |
| ∆f (MHz) | 0.8 | 0.9 | 1.0 | 2.0 | |||||||
| PR (dB) | −12.0 | −22.0 | −25.0 | −46.0 | |||||||
| ∆f: Frecvenţa purtătoarei de imagine a televiziunii analogice minus frecvenţa de centru a T-DAB. | |||||||||||
Tabelul A.3.3-18
Raportul de protecţie pentru T-DAB perturbat de sistemul
televiziunii analogice L/SECAM (banda de frecvenţă III)
|
L/SECAM (banda de frecvenţă III) |
|||||||||||
| ∆f (MHz) | −8.0 | −7.5 | −7.0 | −6.5 | −6.0 | −5.5 | −5.0 | −4.5 | −4.0 | −3.5 | −3.0 |
| PR (dB) | −46.5 | −42.5 | −15.5 | −13.0 | −15.0 | −26.5 | −18.5 | −17.0 | −18.0 | −23.0 | −31.5 |
| ∆f (MHz) | −2.5 | −2.0 | −1.5 | −1.0 | −0.9 | −0.8 | −0.7 | −0.6 | 0.0 | 0.6 | 0.7 |
| PR (dB) | −30.5 | −27.5 | −24.5 | −18.0 | −16.5 | −8.0 | −5.0 | −1.5 | 1.5 | −2.0 | −3.5 |
| ∆f (MHz) | 0.8 | 0.9 | 1.0 | 2.0 | 3.0 | ||||||
| PR (dB) | −12.5 | −18.5 | −19.0 | −31.0 | −46.8 | ||||||
| ∆f: Frecvenţa purtătoarei de imagine a televiziunii analogice minus frecvenţa de centru a T-DAB. | |||||||||||
Tabelul A.3.3-19
Raportul de protecţie pentru T-DAB perturbat de e sistemul
televiziunii analogice B/SECAM, B/PAL (T2) (banda de frecvenţa III)
|
B/SECAM (banda de frecvenţa III), utilizate datele B/PAL (T2) |
|||||||||||
| ∆f (MHz) | −7.0 | −6.5 | −6.0 | −5.5 | −5.0 | −4.5 | −4.0 | −3.5 | −3.0 | −2.5 | −2.0 |
| PR (dB) | −47.0 | −18.0 | −5.0 | −3.0 | −5.0 | −20.0 | −22.0 | −31.5 | −31.5 | −29.0 | −26.5 |
| ∆f (MHz) | −1.5 | −1.0 | −0.9 | −0.8 | −0.7 | −0.6 | 0.0 | 0.6 | 0.7 | 0.8 | 0.9 |
| PR (dB) | −23.0 | −18.5 | −16.0 | −9.0 | −5.0 | −3.0 | −0.5 | −3.0 | −4.0 | −12.0 | −16.0 |
| ∆f (MHz) | 1.0 | 2.0 | |||||||||
| PR (dB) | −19.5 | −45.3 | |||||||||
| ∆f: Frecvenţa purtătoarei de imagine a televiziunii analogice minus frecvenţa de centru a T-DAB. | |||||||||||
Tabelul A.3.3-20
Raportul de protecţie pentru T-DAB perturbat de sistemul
televiziunii analogice D/PAL (banda de frecvenţa III)
|
D/PAL (banda de frecvenţă III) |
|||||||||||
| ∆f (MHz) | −8.0 | −7.5 | −7.0 | −6.5 | −6.0 | −5.5 | −5.0 | −4.5 | −4.0 | −3.5 | −3.0 |
| PR (dB) | −47.0 | −42.5 | −3.0 | −2.5 | −3.0 | −37.5 | −21.5 | −20.0 | −22.0 | −31.5 | −31.5 |
| ∆f (MHz) | −2.5 | −2.0 | −1.5 | −1.0 | −0.9 | −0.8 | −0.7 | −0.6 | 0.0 | 0.6 | 0.7 |
| PR (dB) | −29.0 | −26.5 | −23.0 | −18.5 | −16.0 | −9.0 | −5.0 | −3.0 | −0.5 | −3.0 | −4.0 |
| ∆f (MHz) | 0.8 | 0.9 | 1.0 | 2.0 | |||||||
| PR (dB) | −12.0 | −16.0 | −19.0 | −45.3 | |||||||
| ∆f: Frecvenţa purtătoarei de imagine a televiziunii analogice minus frecvenţa de centru a T-DAB. | |||||||||||
Tabelul A.3.3-21
Raportul de protecţie pentru T-DAB perturbat de sistemul
televiziunii analogice G/PAL (banda de frecvenţa III)
|
G/PAL (banda de frecvenţa III) |
|||||||||||
| ∆f (MHz) | −7.0 | −6.5 | −6.0 | −5.5 | −5.0 | −4.5 | −4.0 | −3.5 | −3.0 | −2.5 | −2.0 |
| PR (dB) | −47.0 | −18.0 | −5.0 | −3.0 | −5.0 | −20.0 | −22.0 | −31.5 | −31.5 | −29.0 | −26.5 |
| ∆f (MHz) | −1.5 | −1.0 | −0.9 | −0.8 | −0.7 | −0.6 | 0.0 | 0.6 | 0.7 | 0.8 | 0.9 |
| PR (dB) | −23.0 | −18.5 | −16.0 | −9.0 | −5.0 | −3.0 | −0.5 | −3.0 | −4.0 | −12.0 | −16.0 |
| ∆f (MHz) | 1.0 | 2.0 | |||||||||
| PR (dB) | −19.5 | −45.3 | |||||||||
| ∆f: Frecvenţa purtătoarei de imagine a televiziunii analogice minus frecvenţa de centru a T-DAB. | |||||||||||
Tabelul A.3.3-22
Raportul de protecţie pentru T-DAB perturbat de sistemul
televiziunii analogice K1/SECAM (banda de frecvenţa III)
|
K1/SECAM (banda de frecvenţa III) |
|||||||||||
| ∆f (MHz) | −8.0 | −7.5 | −7.0 | −6.5 | −6.0 | −5.5 | −5.0 | −4.5 | −4.0 | −3.5 | −3.0 |
| PR (dB) | −47.0 | −42.5 | −3.0 | −2.5 | −3.0 | −37.5 | −21.5 | −18.5 | −20.5 | −26.5 | −33.5 |
| ∆f (MHz) | −2.5 | −2.0 | −1.5 | −1.0 | −0.9 | −0.8 | −0.7 | −0.6 | 0.0 | 0.6 | 0.7 |
| PR (dB) | −31.5 | −29.0 | −26.5 | −18.5 | −16.5 | −9.0 | −6.0 | −3.0 | −2.5 | −4.0 | −4.5 |
| ∆f (MHz) | 0.8 | 0.9 | 1.0 | 2.0 | |||||||
| PR (dB) | −12.0 | −22.0 | −25.0 | −46.0 | |||||||
| ∆f: Frecvenţa purtătoarei de imagine a televiziunii analogice minus frecvenţa de centru a T-DAB. | |||||||||||
3.3.4 Raportul de protecţie pentru televiziunea analogică terestră
3.3.4.1 Raportul de protecţie pentru semnalele televiziunii analogice perturbate de DVB-T
a) Se presupune că valorile raportului de protecţie în co-canal pentru toate sistemele de televiziune analogică perturbate de televiziunea digitală se vor fi egale. Însă, valorile raportului de protecţie diferă prin 1 dB în dependenţă de faptul dacă semnalul perturbator DVB-T este de 8 MHz sau de 7 MHz . Trebuie să se utilizeze rapoartele de protecţie din Tabelul A.3.3-23.
Tabelul A.3.3-23
Raportul de protecţie (dB) în co-canal pentru un semnal al
televiziunii analogice terestră perturbat de semnalul DVB-T în co-canal
| Perturbaţie troposferică | Perturbaţie continuă | |
| DVB‑T 8 MHz (UHF) | 34 | 40 |
| DVB‑T 7 MHz (VHF) | 35 | 41 |
b) Raportul de protecţie din Tabelele A.3.3‑24 şi A.3.3‑25 se va folosi pentru cazurile canalelor suprapuse.
Tabelul A.3.3-24
Raportul de protecţie (dB) pentru semnalele de imagine analogice B, D, D1, G, H,
K/PAL perturbate de un semnal (canale suprapuse ) DVB-Tde 7 MHz
| Frecvenţa centrală a semnalului perturbator DVB-T minus frecvenţa purtătoarei de imagine a semnalului util al televiziunii analogice (MHz) | Raportul de protecţie | |
| Perturbaţie troposferică | Perturbaţie continuă | |
| −7.75 | −16 | −11 |
| (N − 1) −4.75 | −9 | −5 |
| −4.25 | −3 | 4 |
| 13 | 21 | |
| −3.75 | 25 | 31 |
| −2.75 | 30 | 37 |
| −1.75 | 34 | 40 |
| −0.75 | 35 | 41 |
| (N) 2.25 | 35 | 41 |
| 4.25 | 35 | 40 |
| 5.25 | 31 | 38 |
| 6.25 | 28 | 35 |
| 7.25 | 26 | 33 |
| 8.25 | 6 | 12 |
| (N + 1) 9.25 | −8 | −5 |
| 12.25 | −8 | −5 |
Pentru toate sistemele SECAM se aplică aceleaşi valori.
Tabelul A.3.3-25
Raportul de protecţie (dB) pentru semnalele de imagine analogice B, D, D1,
G, H, K/PAL perturbate de un semnal (canale suprapuse ) DVB-Tde 8 MHz
| Frecvenţa centrală a semnalului perturbator DVB-T minus frecvenţa purtătoarei de imagine a semnalului util al televiziunii analogice (MHz) | Raportul de protecţie | |
| Perturbaţie troposferică | Perturbaţie continuă | |
| − 8.25 | −16 | −11 |
| (N − 1) −5.25 | −9 | −5 |
| − 4.75 | −4 | 3 |
| − 4.25 | 12 | 20 |
| −3.75 | 24 | 30 |
| −3.25 | 29 | 36 |
| −2.25 | 33 | 39 |
| −1.25 | 34 | 40 |
| (N) 2.75 | 34 | 40 |
| 4.75 | 34 | 39 |
| 5.75 | 30 | 37 |
| 6.75 | 27 | 34 |
| 7.75 | 25 | 32 |
| 8.75 | 5 | 11 |
| (N + 1) 9.75 | −8 | −5 |
| 12.75 | −8 | −5 |
| (1) Valorile pentru perturbaţia troposferică şi continuă s-au obţinut prin calcule din Tabela A.3.3-24. | ||
Pentru toate sistemele SECAM se aplica aceleaşi valori.
3.3.4.2 Raportul de protecţie pentru semnalele televiziunii analogice perturbate de T-DAB şi semnalele televiziunii analogice
Pentru semnalele televiziunii analogice perturbate de T-DAB şi semnalele televiziunii analogice se va folosi raportul de protectie din Recomandarea UTI-R TT. 655-7.
ANEXA 3.4
Calcularea intensităţii minime mediane a cîmpului
Valorile intensităţii minime mediane a cîmpului se calculează, utilizînd următoarele formule:
Pn = F + 10 log10 (k T0 B)
Ps min = C/N + Pn
Aa = G + 10 log10 (1,64λ2/4π)
ψmin = Ps min – Aa + Lf
Emin =ψ min + 120 + 10 log10 (120π)
= ψ min + 145,8
Emed = Emin + Pmmn + Cl în cazul recepţiei fixe
Emed = Emin + Pmmn + Cl + Lh în cazul recepţiei portabile în exterior /recepţiei mobile
Emed = Emin + Pmmn + Cl + Lh + Lb în cazul recepţiei portabile în interior
Cl = μ*σc
unde:
Pn : puterea zgomotului la intrarea receptorului (dBW)
F : coeficient de zgomot al receptorului (dB)
k : constanta lui Boltzmann (k = 1,38 x 10–23 J/K)
T0 : temperatura absolută (T0 = 290 K)
B : lărgimea benzii de zgomot a receptorului (6,66 × 106 Hz pentru canalul DVB-T (de televiziune digitală terestră) 7 MHz, 7,61 × 106 Hz pentru canalul DVB-T 8 MHz şi 1,54 × 106 Hz pentru blocul de frecvenţe T-DAB (radiodifuziune sonoră digitală terestră)
Ps min : puterea minimă a semnalului la intrarea receptorului (dBW)
C/N : raportul semnal/zgomot la intrarea receptorului, cerut de sistem (dB)
Aa : apertură eficientă a antenei (dBm2)
G : cîştigul antenei, ce se referă la dipolul- semiundă (dBd)
λ : lungimea de undă (m)
ψ min : densitatea minimă a fluxului de putere la locul de recepţie (dBW/m2)
Lf : pierderi în feeder (dB)
Emin : intensitatea minimă a cîmpului la locul amplasării antenei de recepţie (dB(ľV/m))
Emed : intensitatea minimă mediană a cîmpului (dB(ľV/m))
Pmmn : toleranţa zgomotului industrial (dB)
Lh : pierderi la micşorarea înălţimii (locul amplasării antenei de recepţie la 1,5 m de asupra solului) (dB)
Lb : pierderile medii la pătrunderea prin clădiri (dB)
Cl : coeficientul de corecţie al amplasărilor (dB)
σс : devierea standard totală(dB)
σm : devierea standard la scară mare (dB) (σm = 5,5 dB)
σb : devierea standard în cazul pierderilor la pătrunderea prin clădiri (dB)
ľ : coeficient de distribuţie (0,52 pentru 70%, 1,64 pentru 95% şi 2,33 pentru 99%).
ANEXA 3.5
Configuraţii etalon de planificare
3.5.1 Configuraţii etalon de planificare pentru DVB-TÎn scopul determinării configuraţiilor de planificare etalon (CPE) pentru DVB‑T, ele pot fi grupate conform regimului de recepţie şi bandeii frecvenţelor.
Regimurile de recepţie au fost grupate în modul următor:
– recepţia fixă;
– recepţia portabilă în exterior, recepţia mobilă şi recepţia portabilă în interior cu calitate de acoperire mai joasă;
– recepţia portabilă în interior cu calitate de acoperire mai înaltă.
Pentru frecvenţele etalon:
– 200 MHz (VHF);
– 650 MHz (UHF).
Configuraţiile de planificare etalon, utilizate pentru DVB-T, se prezintă în tabelul А.3.5-1.
Tabelul А.3.5-1
CPE pentru DVB‑T
| CPE | CPE 1 | CPE 2 | CPE 3 |
| Probabilitatea cuprinderii locurilor de recepţie etalon | 95% | 95% | 95% |
| Raportul C/N (dB) | 21 | 19 | 17 |
| Valoarea etalon (Emed)ref (dB (ľV/m)), cînd fr = 200 MHz | 50 | 67 | 76 |
| Valoarea etalon (Emed)ref (dB (ľV/m)), cînd fr = 650 MHz | 56 | 78 | 88 |
| ______________________
(Emed)ref : valoarea etalon a intensităţii minime mediane a cîmpului CPE 1: CPE pentru recepţia fixă CPE 2: CPE pentru recepţia portabilă în exterior sau pentru recepţia portabilă în interior cu calitate de acoperire mai joasă, sau pentru recepţia mobilă CPE 3: CPE pentru recepţia portabilă în interior cu calitate de acoperire mai înaltă. |
|||
Pentru alte frecvenţe, valorile etalon ale intensităţii cîmpului, prezentate în Tabelul А.3.5-1, trebuie să fie corectate prin adăugarea coeficientului de corecţie, care se determină după următoarea formulă:
– (Emed)ref(f) = (Emed)ref(fr) + Corr;
– la recepţie fixă, Corr = 20 log10 (f/fr), unde f –frecvenţa de lucru, iar fr – frecvenţa etalon a bandei respectiv, indicat în Tabelul А.3.5-1;
– la recepţia portabilă şi la recepţia mobilă, Corr = 30 log10 (f/fr), unde f – frecvenţa de lucru, iar fr –frecvenţa etalon a bandei respectiv, indicat în Tabelul А.3.5‑1.
Parametrii etalon ai CPE, care au fost prezentaţi în Tabelul А.3.5-1 (probabilitatea cuprinderii locurilor, raportul C/N, intensitatea mediană minimă a cîmpului) nu sunt legaţi de realizarea unei variante concrete a sistemului DVB‑T sau a reţelei reale DVB‑T; mai curînd, ele menţin un număr mare de realizări reale. De exemplu, serviciul DVB‑T, pentru recepţia mobilă poate utiliza, ca parametri reali de realizare, probabilitatea de cuprindere a locurilor de 99% şi varianta stabilă DVB‑T cu raportul C/N, egal cu 14 dB. Totuşi, acest serviciu va fi prezentat de CPE 2 cu probabilitatea de cuprindere a locurilor etalon de 95% şi raportul etalon C/N, egal cu 19 dB, fără limitarea posibilităţilor de realizare a serviciului "real" în cazul recepţiei mobile DVB‑T.
Devierea standard, utilizată pentru calcularea coeficientului de corecţie a amplasărilor (a se vedea p. 3.4.5 al prezentului Capitol) fiecărei CPE este următoarea:
- pentru CPE 1 şi CPE 2: 5,5 dB în VHF şi UHF,
- pentru CPE 3: 6,3 dB în VHF şi 7,8 dB în UHF.
Pentru CPE, trebuie să fie utilizaţi coeficienţii de protecţie, care se prezintă în Anexa 3.3 a Capitolului dat.
3.5.2 Configuraţia de planificare etalon pentru T‑DAB
Pentru sistemul T‑DAB în banda III trebuie să fie utilizate două CPE, care se prezintă în Tabelul А.3.5-2:
Tabelul А.3.5-2
Configuraţii de planificare etalon pentru T‑DAB
| Configuraţia de planificare etalon | CPE 4 | CPE 5 |
| Probabilitatea cuprinderii locurilor de recepţie | 99% | 95% |
| Valoarea etalon C/N (dB) | 15 | 15 |
| Valoarea etalon (Emed)ref (dB(ľV/m)) cînd fr = 200 MHz | 60 | 66 |
| ___________________
(Emed)ref: valoarea etalon a intensităţii minime mediane a cîmpului CPE 4: CPE pentru recepţia mobilă CPE 5: CPE pentru recepţia portabilă în interior |
||
Pentru alte frecvenţe, valorile etalon ale intensităţii cîmpului, prezentate în Tabelul А.3.5-2, trebuie să fie corectate prin adăugarea coeficientului de corecţie, determinat conform regulii:
- (Emed)ref(f) = (Emed)ref(fr) + Corr;
- Corr = 30 log10 (f/fr) unde f - frecvenţa de lucru, iar fr – frecvenţa etalon a bezeii respectiv, indicat în Tabelul A.3.5-2.
Pentru calcularea compatibilităţii, trebuie să fie utilizate raporturile de protecţie respective, care se prezintă în Anexa 3.3 a Capitolului dat.
ANEXA 3.6
Reţele etalon
3.6.1 Reţele etalon pentru DVB-T
3.6.1.1 Generalităţi
Pentru asigurarea cerinţelor faţă de punerea în aplicare a reţelelor DVB-T, au fost elaborate patru tipuri de reţele etalon (RE).
La determinarea valorilor bugetului de putere al reţelelor etalon, înălţimile antenelor şi puterile se reglează astfel, ca probabilitatea necesară de acoperire să fie asigurată în fiecare punct al zonei de deservire.
În cazul metodei de reglare a bugetului de putere al reţelei, se utilizează principiul de bază de limitare a zgomotului, care nu prea este efectiv din punctul de vedere al utilizării frecvenţelor. În scopul compensării acestui neajuns, nivelurile puterilor emiţătoarelor reţelelor etalon au fost mărite cu 3 dB (a se vedea Tabelele А.3.6-1–А.3.6-4).
Referitor la înălţimile efective ale antenelor emiţătoarelor în reţelele etalon, menţionăm că în calitate de valoare medie se utilizează înălţimea de 150 m.
În reţelele etalon a fost aleasă structura deschisă a reţelei, deoarece se consideră, în cazul implementării reale a reţelei, că va funcţiona de obicei acest tip de reţele. Zona de deservire este definită ca un hexagon, aria căruia este cu 15% mai mare decît aria hexagonului, format de emiţătoarele periferice. Însă pentru a prevedea realizarea reţelelor cu un potenţial de perturbaţii mic, se introduce, de asemenea, reţeaua etalon cu structura semiînchisă a reţelei (a se vedea reţeaua etalon 4 în Capitolul 3.6.1.5 al Anexei date).
În unele cazuri, perturbaţiile potenţiale ale reţelelor etalon măresc semnificativ perturbaţiile posibile a punerii în aplicare a reţelelor reale, de exemplu, în cazul în care geometria standard a reţelei etalon se deosebeşte semnificativ de forma concretă a zonei reale de deservire. În aceste cazuri, administraţiile pot adopta metoda respectivă, coordonată de ambele părţi, pentru efectuarea modelării mai bune a perturbaţiei potenţiale a reţelei etalon.
3.6.1.2 Reţeaua etalon 1 (VHF cu zonă mare de deservire)
Reţeaua dată este alcătuită din şapte emiţătoare, amplasate în centrul şi vîrfurile hexagonului. A fost selectat tipul deschis al reţelei, adică emiţătoarele utilizează antene nedirecţionale şi se presupune faptul că zona de deservire depăşeşte aria hexagonului format de emiţătoare aprox. cu 15%. Geometria reţelei se prezintă în figura A.3.6.1.
Această reţea etalon (RE 1) se utilizează în diferite cazuri: recepţia fixă (CPE 1), recepţia în exterior/recepţia mobilă (CPE 2) şi recepţia în interior (CPE 3), atît pentru banda III, cît şi pentru diapazoanele IV/V.
RE 1 este destinată pentru acoperirea reţelelor VHF cu zonă mare de deservire. Se presupune că în calitate de bază pentru acest tip de reţele se utilizează staţiile emiţătorului principal cu înălţimea efectivă admisibilă a antenei. În cazul recepţiei portabile şi recepţiei mobile, mărimea zonelor reale de deservire pentru acest tip de acoperire VHF va fi limitată pînă la 150–200 km în diametru, din cauza înrăutăţirii, cauzate de perturbaţiile proprii, numai dacă nu se utilizează variantele foarte stabile ale sistemului DVB-T sau nu se utilizează concepţia reţelelor dense.
Tabelul A.3.6-1
Parametrii RE 1 (VHF cu zonă mare de deservire)
| CPE
şi tipul de recepţie |
CPE 1
Recepţia fixă |
CPE 2
Recepţia portabilă în exterior şi recepţia mobilă |
CPE 3
Recepţia portabilă în interior |
|
| Tipul reţelei | Deschis | Deschis | Deschis | |
| Geometria zonei de deservire | Hexagon | Hexagon | Hexagon | |
| Numărul de emiţătoare | 7 | 7 | 7 | |
| Geometria grilei emiţătoarelor | Hexagon | Hexagon | Hexagon | |
| Distanţa dintre emiţătoare, d (km) | 70 | 50 | 40 | |
| Diametrul zonei de deservire, D (km) | 161 | 115 | 92 | |
| Înălţimea antenei Tx (m) | 150 | 150 | 150 | |
| Diagrama directivităţii Tx | Nedirecţională | Nedirecţională | Nedirecţională | |
| p.e.e.* (dBW) | Diapazon III | 34,1 | 36,2 | 40,0 |
| Diapazoanele IV/V | 42,8 | 49,7 | 52,4 | |
|
Puterea echivalentă radiată (p.e.r) este indicată pentru 200 MHz în banda III şi 650 MHz în diapazoanele IV/V; pentru alte frecvenţe (f în MHz), ca factor de multiplicare utilizat este: 20 log10 (f/200 sau f/650) pentru CPE 1 şi 30 log10 (f/200 sau f/650) pentru CPE 2 şi CPE 3. * Valorile p.e.r., indicate în tabelul dat, includ rezerva suplimentară pentru putere, egală cu 3 dB. |
||||
Prin lungimea intervalului de protecţie se are în vedere valoarea maximă de 1/4 Tu a regimului FFT 8k. Distanţa dintre emiţătoare în VHF nu trebue să depăşească cu mult distanţa egală cu lungimea intervalului de protecţie. În acest caz, lungimea intervalului de protecţie este 224 ľs, ceea ce corespunde cu distanţa de 67 km. Distanţa acceptată dintre emiţătoare pentru varianta CPE 1 este de 70 km. Pentru CPE 2 şi CPE 3 70 km –este o distanţă prea mare din punctul de vedere al bugetului de putere. De aceea, au fost alese valori mai mici ale distanţelor dintre emiţătoare: 50 km pentru CPE 2 şi 40 km pentru CPE 3.
Trebuie să fie utilizaţi parametrii şi nivelurile bugetului de putere pentru reţeaua etalon RE 1, prezentate în Tabelul A.3.6-1.
3.6.1.3 Reţeaua etalon 2 (VHF cu zone mici de deservire, VHF dense)
Această reţea constă din trei emiţătoare, amplasate în vîrfurile triunghiului echilateral. A fost ales tipul deschis al reţelei, adică emiţătoarele utilizează antene nedirecţionale. Se presupune faptul că zona de deservire este hexagon, cum se prezintă în Figura A.3.6-2.
O astfel de reţea etalon (RE 2) se aplică în diferite cazuri: recepţia fixă (CPE 1), recepţia în exterior/recepţia mobilă (CPE 2) şi recepţia în interior (CPE 3), atît pentru banda III, cît şi pentru diapazoanele IV/V.
RE 2 este destinată pentru acoperirea reţelelor VHF cu zonă de deservire mică. Se presupune că pentru acest tip de reţele vor fi accesibile staţiile de emisie cu valori admisibile ale înălţimii eficiente a antenei, iar restricţiile, din cauza perturbaţiilor proprii, vor fi neînsemnate. Diametrele zonelor de deservire tipice pot fi de la 30 pînă 50 km.
Este posibilă, de asemenea, acoperirea zonelor de deservire mari cu ajutorul VHF dense. Însă, în acest caz, este necesar un număr foarte mare de emiţătoare. De aceea, pentru zonele de deservire mari, este raţional de a alege varianta RE 1, chiar dacă se presupune utilizarea structurii reţelei dense.
În RE 2 distanţa dintre emiţătoare este de 25 km în cazul CPE 2 şi CPE 3. De aceea, pentru intervalul de protecţie poate fi utilizată valoarea 1/8 Tu (FFT 8k), ceea ce va mări capacitatea existentă de transmitere a datelor în comparaţie cu utilizarea intervalului de protecţie 1/4 Тu. Pentru varianta CPE 1 poate fi de asemenea acceptabilă aceeaşi valoare a intervalului de protecţie, dar cu distanţă mare dintre emiţătoare, egală cu 40 km, deoarece recepţia fixă la antenă, la nivelul acoperişului, este mai puţin sensibilă la perturbaţiile proprii datorită proprietăţilor direcţionale ale antenei de recepţie.
Trebuie să fie utilizaţi parametrii şi nivelurile bugetului de putere pentru RE 2, care se prezintă în Tabelul A.3.6-2.
Tabelul A.3.6-2
Parametrii RE 2 (VHF cu zonă de deservire mică)
| CPE
şi tipul de recepţie |
CPE 1
Recepţie fixă |
CPE 2
Recepţia portabilă în exterior şi recepţia mobilă |
CPE 3
Recepţia portabilă în interior |
|
| Tipul reţelei | Deschis | Deschis | deschis | |
| Geometria zonei de deservire | Hexagon | Hexagon | Hexagon | |
| Numărul de emiţătoare | 3 | 3 | 3 | |
| Geometria grilei emiţătoarelor | Triunghi | Triunghi | Triunghi | |
| Distanţa dintre emiţătoare, d (km) | 40 | 25 | 25 | |
| Diametrul zonei de deservire, D (km) | 53 | 33 | 33 | |
| Înălţimea antenei Tx (m) | 150 | 150 | 150 | |
| Diagrama directivităţii Tx | Nedirecţională | Nedirecţională | Nedirecţională | |
| p.e.e.* (dBW) | Banda III | 24,1 | 26,6 | 34,1 |
| Diapazoanele IV/V | 31,8 | 39,0 | 46,3 | |
|
Puterea echivalentă radiată (p.e.r.) este dată pentru 200 MHz în banda III şi 650 MHz în diapazoanele IV/V; pentru alte frecvenţe (f în MHz), factorul de multiplicare utilizat este: 20 log10 (f/200 sau f/650) pentru CPE 1 şi 30 log10 (f/200 sau f/650) pentru CPE 2 şi CPE 3. * Valorile p.e.r., prezentate în tabelul dat, includ rezerva suplimentară pentru putere, egală cu 3 dB. |
||||
3.6.1.4 Reţeaua etalon 3 (VHF cu zone mici de deservire pentru mediu urban)
Geometria grilei emiţătoarelor reţelei etalon 3 (RE 3) şi a zonei de deservire este aceeaşi, ca şi în cazul RE 2 (a se vedea figura А.3.6-2).
RE 3 se aplică în diferite cazuri: recepţia fixă (CPE 1), recepţia în exterior/recepţia mobilă (CPE 2) şi recepţia în interior (CPE 3), atît pentru banda III, cît şi pentru diapazoanele IV/V.
RE 3 este destinată pentru acoperirea VHF cu zonă mică de deservire în condiţii urbane. Această reţea este identică cu RE 2, cu excepţia faptului că se utilizează datele pierderilor la micşorarea înălţimii pentru condiţiile urbane. Totodată, puterea necesară a emiţătoarelor VHF se măreşte aproximativ cu 5 dB pentru CPE 2 şi CPE 3.
Se utilizează parametrii şi nivelurile contului de putere pentru RE 3, prezentate în Tabelul A.3.6-3.
Tabelul A.3.6-3
Parametrii RE 3 (VHF cu zone mici de deservire pentru condiţiile urbane)
| CPE
şi tipul de recepţie |
CPE 1
Recepţia fixă |
CPE 2
Recepţia portabilă în exterior şi recepţia mobilă |
CPE 3
Recepţia portabilă în interior |
|
| Tipul reţelei | Deschis | Deschis | Deschis | |
| Geometria zonei de deservire | Hexagon | Hexagon | Hexagon | |
| Numărul de emiţătoare | 3 | 3 | 3 | |
| Geometria grilei emiţătoarelor | Triunghi | Triunghi | Triunghi | |
| Distanţa dintre emiţătoare, d (km) | 40 | 25 | 25 | |
| Diametrul zonei de deservire, D (km) | 53 | 33 | 33 | |
| Înălţimea antenei Tx (m) | 150 | 150 | 150 | |
| Diagrama directivităţii Tx | Nedirecţională | Nedirecţională | Nedirecţională | |
| p.e.e.* (dBW) | Banda III | 24,1 | 32,5 | 40,1 |
| Diapazoanele IV/V | 31,8 | 44,9 | 52,2 | |
|
Puterea echivalentă radiată (p.e.r.) este dată pentru 200 MHz în banda III şi 650 MHz în diapazoanele IV/V; pentru alte frecvenţe (f în MHz) factorul de multiplicare utilizat este: 20 log10 (f/200 sau f/650) pentru CPE 1 şi 30 log10 (f/200 sau f/650) pentru CPE 2 şi CPE 3. * Valorile p.e.r., prezentate în tabelul dat, includ rezerva suplimentară pentru putere, egală cu 3 dB. |
||||
3.6.1.5 Reţeaua etalon 4 (VHF semiînchisă cu zone mici de deservire)
Această reţea etalon (RE 4) este destinată pentru utilizare în cazurile cînd la punerea în aplicare a reţelei sunt depuse eforturi considerabile privind amplasarea emiţătoarelor şi diagramelor directivităţii antenelor, precum şi scăderea nivelului perturbaţiilor emanate.
Geometria reţelei RE 4 este identică cu cea a RE 2, cu excepţia diagramelor directivităţii emiţătoarelor, care scad nivelul intensităţii emise a cîmpului cu 6 dB pentru unghiul de 240° (adică este RE semiînchisă). Zona de deservire a acestei RE se prezintă în figura A.3.6-3. Se presupune că în direcţiile indicate se va efectua trecerea bruscă în scădere de la 0 dB pînă la 6 dB.
Reţeaua RE 4 se utilizează în diferite cazuri: recepţia fixă (CPE 1), recepţia în exterior/recepţia mobilă (CPE 2) şi recepţia în interior (CPE 3), atît pentru banda III, cît şi pentru diapazoanele IV/V.
Tabelul А.3.6-4
Parametrii RE 4 (reţea semiînchisă VHF cu zone de deservire mici)
| CPE | CPE 1 | CPE 2 | CPE 3 | |
| Tipul reţelei şi tipul de recepţie | Semiînchisă Recepţia fixă | Semiînchisă Recepţia portabilă în exterior şi recepţia mobilă | Semiînchisă Recepţia portabilă în interior | |
| Geometria zonei de deservire | Hexagon | Hexagon | Hexagon | |
| Numărul de emiţătoare | 3 | 3 | 3 | |
| Geometria grilei emiţătoarelor | Triunghi | Triunghi | Triunghi | |
| Distanţa dintre emiţătoare, d (km) | 40 | 25 | 25 | |
| Diametrul zonei de deservire, D (km) | 46 | 29 | 29 | |
| Înălţimea antenei Tx (m) | 150 | 150 | 150 | |
| Diagrama directivităţii Tx | Direcţională Scăderea cu 6 dB pentru unghiul de 240° | Direcţională Scăderea cu 6 dB pentru unghiul de 240° | Direcţională Scăderea cu 6 dB pentru unghiul de 240° | |
| p.e.e.* (dBW) | Banda III | 22,0 | 24,0 | 32,5 |
| Banda IV/V | 29,4 | 37,2 | 44,8 | |
|
Puterea echivalentă radiată (p.e.r.) este dată pentru 200 MHz în banda III şi 650 MHz în diapazoanele IV/V; pentru alte frecvenţe (f în MHz), factorul de multiplicare utilizat este: 20 log10 (f/200 sau f/650) pentru CPE 1 şi 30 log10 (f/200 sau f/650) pentru CPE 2 şi CPE 3. * Valorile p.e.r., care se prezintă în tabelul dat, includ rezerva suplimentară pentru putere, egală cu 3 dB. |
||||
Reţele RE 4 şi RE 2 se deosebesc prin nivelul perturbaţiilor emise (perturbaţia potenţială). RE 4 are o perturbaţie potenţială mai slabă în comparaţie cu RE 2. De aceea, distanţa utilizării repetate posibile a aceleiaşi frecvenţe se micşorează dacă ambele atribuiri se planifică pentru utilizare în RE 4.
Există un compromis dintre această perturbaţie potenţială mai slabă şi creşterea cheltuielilor pentru punerea în aplicare pentru atingerea acţiunii direcţionate a antenelor. Acest fapt trebuie să fie luat în consideraţie la alegerea acestei RE pentru planificare. De asemenea, are loc micşorarea diametrelor zonelor de deservire în comparaţie cu zonele pentru RE 2.
Se utilizează parametrii şi nivelurile bugetului de putere pentru reţelele etalon RE 4, prezentate în tabelul A.3.6-4.
3.6.2 Reţelele etalon pentru T-DAB (radiodifuziune sonoră digitală terestră)
Pentru T-DAB au fost stabilite două CPE – CPE 4 pentru recepţie fixă şi CPE 5 pentru recepţie portabilă în interior. Au fost elaborate reţelele etalon corespunzătoare; ele sunt identice, cu excepţia bugetului lor de putere, şi sunt legate nemijlocit cu două CPE.
Pentru CPE 4 (recepţie mobilă), reţeaua etalon este alcătuită din şapte emiţătoare, amplasate în centrul şi în vîrfurile hexagonului, şi este reţea de tip închis. Puterea emiţătorului central este micşorată cu10 dB faţă de emiţătorii periferici, puterea cărora este de 1 kW. Diagramele directivităţii antenelor emiţătoarelor periferice micşorează nivelul intensităţii emise a cîmpului cu 12 dB pentru unghiurile mai mari de 240°. Se consideră că în direcţiile indicate va avea loc trecerea bruscă în scădere de la 0 dB pînă la 12 dB.
Tabelul A.3.6-5
Parametrii reţelelor etalon RE 5 pentru CPE 4 şi RE 6 pentru CPE 5
| CPE | CPE 4 | CPE 5 |
| Tipul recepţiei | Mobilă | Portabilă în interior |
| Tipul reţelei | Închis | Închis |
| Geometria zonei de deservire | Hexagon | Hexagon |
| Numărul de emiţătoare | 7 | 7 |
| Geometria grilei emiţătoarelor | Hexagon | Hexagon |
| Distanţa dintre emiţătoare, d (km) | 60 | 60 |
| Diametrul zonei de deservire, D (км) | 120 | 120 |
| Înălţimea antenei Tx (m) | 150 | 150 |
| Diagrama directivităţii Tx periferic | Direcţională Micşorare cu 12 dB pentru unghiul de 240° | Direcţională Micşorarea cu 12 dB pentru unghiul de 240° |
| Diagrama directivităţii Tx central | Nedirecţională | Nedirecţională |
| p.e.r. a Tx periferic (dBW) | 30,0 | 39,0 |
| p.e.r. a Tx central (dBW) | 20,0 | 29,0 |
|
Puterea echivalentă radiată (p.e.r.) este dată pentru 200 MHz; pentru alte frecvenţe (f în MHz) coeficientul de corecţie a frecvenţelor adăugat este: 30 log10 (f/200) pentru CPE 4 şi CPE 5. |
||
Pentru CPE 5 (recepţia portabilă în interior) se utilizează aceleaşi caracteristici ale reţelei etalon, ca şi în cazul CPE 4, iar puterile emiţătoarelor sunt mărite cu 9 dB, ceea ce corespunde nivelurilor mai înalte ale intensităţii minime a cîmpului, necesare pentru acest regim de recepţie.
Pentru RE 5, care se referă la CPE 4, şi RE 6, care se referă la CPE 5, trebuie să fie utilizaţi parametrii şi nivelurile bugetului de putere, care se prezintă în tabelul A.3.6-5; în figura A.3.6-4 se prezintă geometria RE.
ANEXA 3.7
Calcularea perturbaţiilor pentru reţele monofrecvenţă (SFN) şi alocări
Perturbaţiile pentru reţele monofrecvenţă (SFN) şi alocări sumează, pentru a asigura examinarea echitabilă pentru diferite combinaţii ale alocărilor şi asignărilor. Metodele de calcul prezentate mai jos trebuie să fie utilizate de BR şi de administraţii pentru diferite cazuri de alocări şi asignări, cum se prezintă în tabelul de mai jos, dacă altceva nu este stabilit de acordul mutual dintre administraţiile cointeresate.
| Caz | Descrierea | Metode de calcul |
| 1 | Cîteva asignări digitale, care formează SFN, declarate cu acelaşi identificator al SFN. | Pentru fiecare asignare digitală separată sunt calculate contururi de acoperire separate. Conturul comun, care include toate aceste asignări digitale, nu se formează. Incompatibilitatea dintre aceste asignări digitale nu se ia în consideraţie. Incompatibilităţile cu alte cerinţe digitale se calculează ca suma puterilor asignărilor digitale separate. Perturbaţiile cauzate (bruiajul) asignărilor din cadrul SFN se calculează pentru contururile de acoperire separate. |
| 2 | Una sau cîteva asignări digitale, legate cu o alocare. Toate asignările digitale se declară cu acelaşi identificator al alocării şi al SFN. | Perturbaţii de la cerinţa care depăşeşte valoarea:
– suma puterii perturbaţiilor de la asignări digitale separate; sau – perturbaţii de la reţea etalon, care este legată cu alocarea (ultima este examinată similar cazului 4). Perturbaţiile cauzate alocării se calculează în punctele de control, care determină zona alocării a alocării respective (a se vedea cazul 4). |
| 3 | Asignările digitale separate, legate cu o alocare,fără determinarea reţelei monofrecvenţă (SFN). Este imposibilă adăugarea altei asignări la alocare,doar dacă alocarea nu va fi modificată. | Perturbaţii de la cerinţă–sunt perturbaţii de la asignarea digitală. Perturbaţiile cauzate alocării se calculează în punctele de test, care determină zona alocării a alocării date. |
| 4 | Alocarea fără asignări declarate, legate cu ea. | Perturbaţiile de la alocare se calculează cu utilizarea reţelei etalon, legate cu această alocare şi amplasate în punctele de test, care determină zona alocării a alocării date. Perturbaţiile cauzate alocării se calculează în punctele de test, care determină zona alocării a alocării date. |
CAPITOLUL 4
LA ANEXA 2
Compatibilitatea cu alte servicii cu statut primar
4 Introducerea
În Capitolul dat se conţin parametrii tehnici şi criteriile de protecţie pentru analiza compatibilităţii altor servicii primare cu serviciile de radiodifuziune, care au fost utilizate la elaborarea Planului şi trebuie să fie utilizate pentru executarea lui.
Aceşti parametri tehnici şi criteriile de protecţie ar putea fi utilizate în procesul coordonării în privinţa asignărilor/alocărilor noi sau modificate, în lipsa acordurilor mutuale dintre administraţiile respective privind problema dată.
Parametrii tehnici suplimentari şi criteriile de protecţie, care nu au fost utilizate la elaborarea Planului, de asemenea, se conţin în anexele la Capitolul dat. Aceşti parametri tehnici şi criteriile de protecţie pot fi utilizate în procesul coordonării în privinţa asignărilor /alocărilor noi sau modificate în lipsa acordurilor mutuale dintre administraţiile respective privind problema dată.
Referitor la alte servicii, Acordul GE06 se referă doar la alte servicii primare terestre. Utilizarea comună a frecvenţelor de serviciile de radiodifuziune şi cosmice este reglementată de prevederile Regulamentului Radiocomunicaţii (RR).
4.1 Compatibilitatea cu alte servicii terestre cu statut primar în benzile de frecvenţă planificate
4.1.1 Alte servicii cu statut primar şi situaţiile de utilizare comună a frecvenţelor în benzile de frecvenţă 174–230 MHz şi 470–862 MHz
Majoritatea ţărilor în zona de planificare utilizează pentru serviciul de radiodifuziune benzile de frecvenţă de 174–230 MHz şi 470–862 MHz; însă serviciul de radiodifuziune nu are acces exclusiv la aceste benzi de frecvenţă. În timpul pregătirii prezentului Acord există următoarele situaţii de utilizare comună a frecvenţelor.
4.1.1.1 Situaţii de utilizare comună a frecvenţelor cu alte servicii primare terestre
În banda 174–230 MHz a benzii VHF pentru alte servicii din zona de planificare există următoarele alocări primare:
– serviciul fix în Republica Iran în banda de frecvenţe de 174–230 MHz;
– serviciul mobil în Republica Iran în banda de frecvenţe 174–230 MHz;
– serviciul de radionavigaţie aeronautică în Republica Iran şi în ţările Raionului 1, enumerate în p. 5.247 al RR, în banda de frecvenţă 223–230 MHz;
– serviciul mobil terestru în banda de frecvenţe 174–223 MHz în ţările, enumerate în p. 5.235 al RR. Protecţia este necesară doar între ţările, enumerate în punctul dat.
În banda 470–862 MHz a benzii UHF în zona de planificare există următoarele alocări primare:
– serviciul fix în Raionul 1 şi în Republica Iran în banda de frecvenţă790–862 MHz şi în Republica Iran în banda de frecvenţă 470–790 MHz;
– serviciul mobil în Republica Iran în banda de frecvenţă 470–862 MHz;
– serviciul mobil, cu excepţia serviciul mobil aeronautic, în banda de frecvenţă 790–862 MHz, care a fost acordată ţărilor Raionului 1, enumerate în punctul 5.316 al RR. Protecţia este necesară doar dintre ţările, indicate în prezentul punct;
– serviciul de radionavigaţie în Republica Iran în banda de frecvenţă585–610 MHz;
– serviciul de radionavigaţie aeronautică în Regatul Unit în banda de frecvenţă 590–598 MHz conform p. 5.302 al RR şi în ţările Raionului 1, enumerate în p. 5.312 al RR, în banda de frecvenţă 645–862 MHz;
– serviciul radioastronomic, care ar putea fi utilizat în toată Zona africană de radiodifuziune în banda de frecvenţă 606–614 MHz, conform p. 5.304 al RR.
4.1.2 Protecţia serviciilor terestre, inclusiv a staţiilor de comunicaţie aeronautică altor servicii terestre primare, de la emisiile radiodifuziunii digitale terestre
4.1.2.1 Criteriile de protecţie pentru alte servicii primare, care sunt supuse perturbaţiilor din partea radiodifuziunii digitale terestre
Criteriile de protecţie pentru alte servicii primare se prezintă în Anexele 4.1 şi 4.2 la acest Capitol. Ele includ informaţia generalizată, precum şi valorile implicite pentru intensitatea protejată a cîmpului, raporturile de protecţie (RP) în funcţia de ecart a frecvenţelor, şi înălţimii antenelor de recepţie pentru sisteme tipice.
În Anexa 4.1 la Capitolul dat se prezintă criteriile de protecţie pentru alte servicii primare, supuse perturbaţiilor cauzate de radiodifuziunea sonoră digitală terestră (TDAB), iar în Anexa 4.2 la prezentul Capitol se prezintă criteriile de protecţie pentru alte servicii primare, supuse perturbaţiilor cauzate de televiziunea digitală terestră (DVB-T).
4.1.2.2 Calculele necesare pentru protecţia altor servicii terestre primare de televiziunea digitală terestră
La pregătirea Planului, calculele au fost efectuate pentru toate amplasările fixe şi toate punctele de control, care determină hotarul zonei de deservire a altui serviciu primar, utilizînd următoarele etape:
Calculăm intensitatea cîmpului a semnalului perturbator (valoarea pentru 50% de amplasări şi valoarea corespunzătoare a procentului de timp), provocată de alocarea sau asignarea televiziunii digitale terestre, luînd totodată în consideraţie directivitatea antenei de emisie, dacă acest fapt este raţional.
În baza acestor date, calculăm intensitatea cîmpului semnalului perturbator, provocată de alocarea sau asignarea radiodifuziunii digitale terestre, luînd în consideraţie raportul de protecţie, şi dacă este raţional, selectivitatea antenei de recepţie (directivitatea, polarizarea).
Scăderea intensităţii cîmpului semnalului perturbator (provocată de alocare sau asignare) şi a coeficientului unic de corecţie a amplasărilor din intensitatea minimă a cîmpului (valoarea pentru 50% de amplasări), pentru a obţine mărimea rezervei pentru protecţie, care a fost utilizată în procesul coordonării.
Informaţia despre modelele de difuzare, care trebuie să fie utilizate pentru calcule, se prezintă în Capitolul 2 al Anexei 2 din Acord.
Ipotezele suplimentare, care se referă la alte servicii, de exemplu înălţimile antenelor, care au fost utilizate la efectuarea calculelor, se prezintă în Anexa 4.5 la Capitolul dat.
La pregătirea Planului a fost efectuată toleranţa la perturbaţii. În acest scop, a fost folosită noţiunea de hotar limitativ. Termenul “hotar limitativ” trebuie să fie înţeles că orice hotar calculat, care este mai mic decît hotarul limitativ respectiv, şi indică la o situaţie compatibilă. Pentru elaborarea Planului, în cazul altor atribuiri terestre primare utile, valoarea limitativă a hotarului a fost acceptată de 1,0 dB. Aceast hotar limitativ de 1 dB va duce la faptul că diferenţa dintre intensitatea mediană minimă a cîmpului şi intensitatea cîmpului semnalului perturbator va constitui 6 dB.
Totuşi, în multe cazuri declaraţiile administraţiilor, care permit un nivel mai înalt de perturbaţii, au fost coordonate în timpul elaborării Planului.
4.1.3 Protecţia radiodifuziunii digitale terestre de transmisiile staţiilor altor servicii primare terestre
4.1.3.1 Criteriile de protecţie pentru radiodifuziunea digitală terestră, care este supus perturbaţiilor din partea altor servicii primare terestre
În Anexele 4.3 şi 4.4 la acest Capitol se prezintă criteriile de protecţie pentru radiodifuziunea digitală terestră, astfel ca intensitatea protejată minimă a cîmpului şi raporturile de protecţie în funcţia de separare a frecvenţelor.
În Anexa 4.3 la acest Capitol se prezintă criteriile de protecţie pentru T-DAB, supusă perturbaţiilor din partea altor servicii primare, iar în Anexa 4.4 la prezentul Capitol se prezintă criteriile de protecţie pentru DVB-T, care este supusă perturbaţiilor din partea altor servicii primare.
4.1.3.2 Calculele, necesare pentru protecţia radiodifuziunii digitale terestre de alte servicii primare terestre
La pregătirea Planului, calculele au fost efectuate pentru unul din punctele de control, care determină zona de acoperire a cerinţei radiodifuziunii digitale terestre, utilizînd următoarele etape:
Calculăm intensitatea cîmpului semnalului perturbator (valoarea pentru 50% de amplasări şi valoarea corespunzătoare a procentului de timp), provocată de alt serviciu primar, totodată luînd în consideraţie directivitatea antenelor de emisie, dacă acest fapt este raţional.
În baza acestor date, calculăm intensitatea cîmpului semnalului perturbator, provocată de alt serviciu primar, luînd în consideraţie raportul de protecţie şi, dacă este raţional, selectivitatea antenei de recepţie (directivitatea, polarizarea).
Scăderea intensităţii cîmpului semnalului perturbator (provocată de alt serviciu primar) şi coeficientului unic de corecţie a amplasărilor din intensitatea protejată minimă a cîmpului (valoarea pentru 50% de amplasări), pentru a primi mărimea rezervei pentru protecţie, care a fost utilizată în procesul coordonării.
Informaţia despre modelele de difuzare, care trebuie să fie utilizate pentru calcule, se prezintă în Capitolul 2.
Ipotezele suplimentare, ce se referă la alte servicii, de exemplu înălţimile antenelor, care au fost utilizate în timpul calculelor, se prezintă în Anexa 4.5 la acest Capitol.
La pregătirea Planului a fost efectuată toleranţa la perturbaţie multiplă. În acest scop a fost folosită noţiunea rezervă limitativă. Termenul “rezervă limitativă“ trebuie să fie interpretat, că orice rezervă calculată, care este mai mică decît rezerva limitativă respectivă, indică la o situaţie compatibilă. Pentru elaborarea Planului, în cazul radiodifuziunii digitale terestre utile, valoarea limitativă a rezervei a fost acceptată să fie de 1,25 dB. Valoarea de 1,25 dB se bazează pe prognozarea privind existenţa a şase surse separate de perturbaţii, fiecare din care produc aceeaşi valoare a intensităţii cîmpului a semnalului perturbator. Această rezervă limitativă de 1,25 dB va duce la stabilirea unui criteriu mai strict pentru o singură perturbaţie de 4,771 dB.
Totuşi, în multe cazuri cerinţele administraţiilor, care permit un nivel mai înalt al perturbaţiei, au fost coordonate în timpul elaborării Planului, precum şi în cazul planificării între aplicaţiile de radiodifuziune.
4.2 Situaţiile de utilizare comună a frecvenţelor cu serviciile primare cosmice
În banda UHF (frecvenţă ultra înaltă) au fost alocări primare ale serviciului satelit mobil (SSM) şi serviciul de radiodifuziune satelit (SRS):
– serviciul de radiodifuziune prin satelit în banda 620–790 MHz (a se vedea p. 5.311 RR* (WRC - 03);
– serviciul mobil prin satelit, cu excepţia serviciului mobil aeronautic prin satelit (R), în benzile 806–840 MHz (Pămînt-cosmos) şi 856–862 MHz (cosmos - Pămînt), doar în acele ţări, care se enumără în p. 5.319 al RR.
Interconexiunile dintre serviciul de radiodifuziune şi serviciul cosmic se reglementează de punctele respective ale RR.
Notă la Anexele 4.1–4.5 la prezentul Capitol – termenul “codul tipului sistemului” corespunde termenului “codul tipului serviciului”, utilizat pentru alte servicii primare la elaborarea Planului digital.
____________________
* A se vedea de asemenea Rezoluţia COM5/1 (RRC-06).
ANEXA 4.1
Criteriile de protecţie pentru alte servicii primare, supuse perturbaţiilor din partea T-DAB
Valorile intensităţii protejate a cîmpului pentru alte servicii primare, supuse perturbaţiilor din partea T-DAB, se prezintă în Tabelul А.4.1-1, iar tabelele respective ale raporturilor de protecţie pentru alte servicii de acest gen se prezintă în Tabelele А.4.1-2–А.4.1-12.
Tabelul А.4.1-1
| Codul tipului sistemului | Tipul sistemului | Intensitatea protejată a cîmpului (dB(ľV/m)) | Înălţimea receptorului (m) | Tabelul raporturilor de protecţie |
| AL** | Sistemul AL mobil aeronautic (OR) | 26 | 10 000 | А.4.1-2 |
| CA** | Sistemul fix СА | 15 | 10 | А.4.1-5 |
| DA** | Sistemul mobil aeronautic DA (OR) | 26 | 10 000 | А.4.1-11 |
| DB** | Sistemul mobil aeronautic DB (OR) | 26 | 10 000 | А.4.1-12 |
| IA** | Sistemul fix IA | 48 | 10 | А.4.1-6 |
| MA | Sistemul mobil terestru МА | 4 | 10 | А.4.1-3 |
| MT | Sistemul mobil şi sistemul fix МТ (transportabile) | 20 | 10 | А.4.1-4 |
| MU** | Sistem mobil MU (de putere mică) | 54 | 10 | А.4.1-7 |
| M1 | Sistemul mobil М1 (de bandă îngustă FM, 12,5 kHz), este perturbat de blocul T‑DAB([1]) (staţii radio mobile private) | 15 | 10 | А.4.1-5 |
| M2** | Sistemul mobil М2 (de bandă îngustă), este perturbat de două sau mai multe blocuri T‑DAB | 36 | 10 | А.4.1-5 |
| RA** | Sistemul mobil RA1 (de bandă îngustă FM, 12,5 kHz), este perturbat de un bloc T‑DAB(1) | 15,0 | 1,5 | А.4.1-5 |
| RA2** | Sistemul mobil RA2 (de bandă îngustă FM, 12,5 kHz), este perturbat de un bloc T‑DAB(1) | 7,0 | 20,0 | А.4.1-5 |
| R1** | Sistemul mobil terestru R1 (telemetria medicală) | 32,0 | 10,0 | А.4.1-8 |
| R3** | Sistemul mobil R3 (comandă la distanţă) | 30,0 | 10,0 | А.4.1-7 |
| R4** | Sistemul mobil R4 (comandă la distanţă) | 30,0 | 10,0 | А.4.1-7 |
| XA** | Sistemul mobil terestru ХА (staţii radio mobile particulare) | 15,0 | 10,0 | А.4.1-5 |
| XB** | Sistemul fix ХВ (sistemul semnalizării de avarie) | 37,0 | 10,0 | А.4.1-9 |
| XE** | Sistemul mobil aeronautic XE (OR) | 0,0 | 0,0 | А.4.1-10 |
| XM** | Sistemul mobil terestru ХМ (radiomicrofoane,VHF) | 48,0 | 10,0 | А.4.1-6 |
| ________________________
** Criteriile de protecție pentru acest sistem la elaborarea Planului nu au fost utilizate din cauza lipsei atribuirilor corespunzătoare în situația standard (a se vedea la fel introducerea la prezentul Capitol). (1) se presupune că frecvența T-DAB întotdeauna este mai înaltă decît frecvența stației radio mobile private. |
||||
Note la Tabelul А.4.1-1:
1) S-a considerat că pentru sistemele AL, DA şi DB distanţa de răspîndire dintre receptorul AL şi emiţătorul T-DAB constituie 1000 m.
2) În următoarele tabele:
∆f: diferenţa frecvenţelor (MHz), adică frecvenţa centrală a blocului perturbator T-DAB minus frecvenţa centrală a altui serviciu primar, supus perturbaţiilor
RP 1%: raportul de protecţie (dB), necesar pentru perturbaţiile de troposferă.
Tabelul А.4.1-2
AL
| ∆f (MHz) | –10,000 | –9,000 | –0,800 | –0,600 | –0,400 | –0,200 | 0,000 | 0,200 | 0,400 | 0,600 | 0,800 |
| RP 1% (dB) | –66,0 | –6,6 | –6,6 | 2,7 | 3,2 | 4,1 | 6,5 | 4,1 | 3,2 | 2,7 | –6,6 |
| ∆f (MHz) | 9,000 | 10,000 | |||||||||
| RP 1% (dB) | –6,6 | –66,0 |
Tabelul А.4.1-3
MA
| ∆f (MHz) | –1,000 | –0,900 | 0,000 | 0,900 | 1,000 |
| RP 1% (dB) | –60,0 | –40,0 | 12,0 | –40,0 | –60,0 |
Tabelul А.4.1-4
MT
| ∆f (MHz) | –2,000 | –1,000 | 0,000 | 1,000 | 2,000 |
| RP 1% (dB) | –5,0 | 15,0 | 25,0 | 15,0 | –5,0 |
Tabelul А.4.1-5
CA, M1, M2, RA1, RA2, XA
| ∆f (MHz) | –0,920 | –0,870 | –0,820 | –0,795 | –0,782 | –0,770 | 0,00 | 0,770 | 0,782 | 0,795 | 0,820 | 0,870 | 0,920 |
| RP 1% (dB) | –58,0 | –49,0 | –41,0 | –37,0 | –34,0 | –14,0 | –12,0 | –14,0 | –34,0 | –37,0 | –41,0 | –49,0 | –58,0 |
Tabelul А.4.1-6
IA, XM
| ∆f (MHz) | –1,00 | –0,900 | –0,800 | 0,000 | 0,800 | 0,900 | 1,000 | ||||
| RP 1% (dB) | –22,0 | –16,0 | 18,0 | 18,0 | 18,0 | –16,0 | –22,0 |
Tabelul А.4.1-7
MU, R3, R4
| ∆f (MHz) | –1,000 | –0,900 | –0,800 | 0,000 | 0,800 | 0,900 | 1,000 | ||||
| RP 1% (dB) | –12,0 | 5,0 | 38,0 | 38,0 | 38,0 | 5,0 | –12,0 |
Tabelul А.4.1-8
R1
| ∆f (MHz) | –1,800 | –1,600 | 0,000 | 1,600 | 1,800 | ||||||
| RP 1% (dB) | –60,0 | –6,0 | –6,0 | –6,0 | –60,0 |
Tabelul А.4.1-9
XB
| ∆f (MHz) | –0,600 | –0,500 | 0,000 | 0,500 | 0,600 | ||||||
| RP 1% (dB) | –60,0 | 10,0 | 10,0 | 10,0 | –60,0 |
Tabelul А.4.1-10
XE
| ∆f (MHz) | –0,100 | 0,000 | 0,100 | ||||||||
| RP 1% (dB) | –60,0 | –60,0 | –60,0 |
Tabelul А.4.1-11
DA
| ∆f (MHz) | –10,20 | –6,550 | –6,350 | –6,150 | –5,930 | –5,770 | 0,000 | 10,000 | |||
| RP 1% (dB) | –56,0 | –56,0 | –54,0 | –49,0 | –33,0 | 6,0 | 6,0 | 6,0 |
Tabelul А.4.1-12
DB
| ∆f (MHz) | –5,250 | –4,470 | –4,270 | 0,000 | 9,770 | 9,970 | 10,750 | ||||
| RP 1% (dB) | –81,0 | –46,0 | –1,0 | –1,0 | –1,0 | –46,0 | –81,0 |
ANEXA 4.2
Criteriile de protecţie pentru alte servicii primare,
supuse perturbaţiilor din partea DVB-T
În prezenta Anexă se conţin criterii de protecţie pentru anumite sisteme ale altor servicii primare, care funcţionează în benzile de frecvenţe 174–230 MHz şi470–862 MHz, precum şi criterii generale de protecţie pentru servicii fixe şi mobile, ce funcţionează în benzile de frecvenţă 174–230 MHz şi 470–862 MHz. Sistemele, pentru care sunt prevăzute criteriile de protecţie, se prezintă în Tabelul А.4.2-1.
Tabelul А.4.2-1
| Codul tipului sistemului | Codul secundar, utilizat în software pentru planificare | Tipul sistemului | Intensitatea protejată a cîmpului (dB(ľV/m)) | Înălţimea receptorului (m) | Tabelul raporturilor de protecţie |
| AA8 | BL8 | Sistemul de radionavigaţie aeronautică BL8 (RSBN, 0,7 sau 0,8 MHz) | 42,0 | 10 000,0 | А.4.2-24 |
| AA8 | BN8 | Sistemul de radionavigaţie aeronautică BN8 (RSBN, 3 MHz) | 42,0 | 10,0 | А.4.2-24 |
| AA8 | BY8 | Sistemul de radionavigaţie aeronautică BY8 (RSBN, 0,7 MHz) | 42,0 | 10,0 | А.4.2-24 |
| AA8 | BX8 | Sistemul de radionavigaţie aeronautică BX8 (RSBN, 3 MHz) | 42,0 | 10 000,0 | А.4.2-24 |
| AB | AB8N | Sistemul de radionavigaţie aeronautică AB8N (RLS 1 Tip 1, 6 MHz) | 13,0 | 10,0 | А.4.2-16 |
| AB | AB8C | Sistemul de radionavigaţie aeronautică AB8C (RLS 1 Tip 1, 6 MHz) | 13,0 | 10,0 | А.4.2-17 |
| AB | AC8N | Sistemul de radionavigaţie aeronautică AC8N (RLS 1 Tip 2, 3 MHz) | 13,0 | 10,0 | А.4.2-18 |
| AB | AC8C | Sistemul de radionavigaţie aeronautică AC8C (RLS 1 Tip 2, 3 MHz) | 13,0 | 10,0 | А.4.2-19 |
| BA | BA8N | Sistemul de radionavigaţie aeronautică BA8N (RLS 2 Tip 1) | 29,0 | 10,0 | А.4.2-20 |
| BA | BA8C | Sistemul de radionavigaţie aeronautică BA8C (RLS 2 Tip 1) | 29,0 | 10,0 | А.4.2-21 |
| AA2 | BB8N | Sistemul de radionavigaţie aeronautică BB8N (RLS 2 Tip 2, transmisia de la aeronavă, 8 MHz) | 24,0 | 10,0 | А.4.2-22 |
| AA2 | BB8C | Sistemul de radionavigaţie aeronautică BB8C (RLS 2 Tip 2, transmisia de la aeronavă, 8 MHz) | 24,0 | 10,0 | А.4.2-23 |
| BC | BC8N | Sistemul de radionavigaţie aeronautică BC8N (RLS 2, transmisia terestră Tip 2, 3 MHz) | 73,0 | 10 000,0 | А.4.2-18 |
| BC | BC8C | Sistemul de radionavigaţie aeronautică BC8C (RLS 2, transmisia terestru Tip 2, 3 MHz) | 73,0 | 10 000,0 | А.4.2-19 |
| BD | BD8N | Sistemul de radionavigaţie aeronautică BD8N (RLS 2, transmisia terestră Tip 1, 4 MHz) | 52,0 | 10 000,0 | А.4.2-20 |
| BD | BD8C | Sistemul de radionavigaţie aeronautică BD8C (RLS 2, transmisia terestră Tip 1, 4 MHz) | 52,0 | 10 000,0 | А.4.2-21 |
| FF | FF7 | Sistem fix FF7 (transportabil, 7 MHz) | 35,0 | 10,0 | А.4.2-2 |
| FF | FF8 | Sistem fix FF8 (transportabil, 8 MHz) | 35,0 | 10,0 | А.4.2-3 |
| FH | FH8 | Sistem fix FН8 (P-MP) | 18,0 | 10,0 | А.4.2-4 |
| FK7 | FK7N | Masca generală fixă necritică | – | 10,0 | (a se vedea Nota) |
| FK7 | FK7C | Masca generală fixă sensibilă | – | 10,0 | (a se vedea Nota) |
| FK8 | FK8N | Masca generală fixă necritică | – | 10,0 | (a se vedea Nota) |
| FK8 | FK8C | Masca generală fixă sensibilă | – | 10,0 | (a se vedea Nota) |
| NX** | NX8 | Sistem mobil terestru NX8 | 27,0 | 20,0 | А.4.2-7 |
| NR** | NR7 | Sistem mobil terestru NR7 (Radiomicrofon, 7 MHz) | 68,0 | 1,5 | А.4.2-8 |
| NR** | NR8 | Sistem mobil terestru NR8 (Radiomicrofon, 8 MHz) | 68,0 | 1,5 | А.4.2-9 |
| NS** | NS7 | Sistem mobil NS7 (legătura OB, stereo, necompandată) | 86,0 | 10,0 | А.4.2-10 |
| NS** | NS8 | Sistem mobil NS8 (legătura OB, stereo, necompandată) | 86,0 | 10,0 | А.4.2-11 |
| NT** | NT7 | Sistemul mobil NT7 (interfon, necompandat) | 31,0 | 1,5 | А.4.2-12 |
| NT** | NT8 | Sistem mobil NT8 (interfon, necompandat) | 31,0 | 1,5 | А.4.2-13 |
| NA | NA8N | Sistem mobil digital terestru NA8N (necritic) | 13,0 | 20,0 | А.4.2-14 |
| NA | NA8C | Sistem mobil digital terestru NA8C (sensibil) | 13,0 | 20,0 | А.4.2-15 |
| NB | NB7N | Masca generală fixă necritică | – | 10,0 | (a se vedea-anexa) |
| NB | NB7C | Masca generală fixă sensibilă | – | 10,0 | (a se vedea anexa) |
| NB | NB8N | Masca generală fixă necritică | – | 10,0 | (a se vedea anexa) |
| NB | NB8C | Masca generală fixă sensibilă | – | 10,0 | (a se vedea anexa) |
| XG | XG8 | Sistem de radionavigaţie aeronautică XG8 (radarele aeroporturilor, 4 MHz, canal 36 (Marea Britanie)) | –12,0 | 7,0 | А.4.2-25 |
| PL | PL8 | Sistem de radionavigaţie aeronautică PL8 (radare, valori artificiale) | 0,0 | 1,5 | А.4.2-25 |
| NY | X7N | Sistem mobil terestru X7N (VHF) | 28,0 | 1,5 | А.4.2-26 |
| NY | X7C | Sistem mobil terestru X7C (VHF) | 28,0 | 1,5 | А.4.2-27 |
| NY | X8N | Sistem mobil terestru X8N (VHF) | 28,0 | 1,5 | А.4.2-28 |
| NY | X8C | Sistem mobil terestru X8C (VHF) | 28,0 | 1,5 | А.4.2-29 |
| NY | Y8N | Sistem mobil terestru Y8N, 480 MHz | 31,0 | 1,5 | А.4.2-28 |
| NY | Y8C | Sistem mobil terestru Y8C, 480 MHz | 31,0 | 1,5 | А.4.2-29 |
| NY | Z8N | Sistem mobil terestru Z8С, 620 MHz | 33,0 | 1,5 | А.4.2-28 |
| NY | Z8C | Sistem mobil terestru Z8C, 620 MHz | 33,0 | 1,5 | А.4.2-29 |
| XA8** | ZA8C | Telescop radioastronomic cu o oglindă la utilizarea măştii sensibile DVB-T | –39,0 | 50,0 | А.4.2-5 |
| XA8** | ZA8N | Telescop radioastronomic cu o oglindă la utilizarea măştii necritice DVB-T | –39,0 | 50,0 | А.4.2-6 |
| XB8** | ZB8C | Sistem radioastronomic VLBI la utilizarea măştii sensibile DVB-T | 2,0 | 50,0 | А.4.2-5 |
| XB8** | ZB8N | Sistem radioastronomic VLBI la utilizarea măştii necritice DVB-T | 2,0 | 50,0 | А.4.2-6 |
| ZC8C** | Interferometria radioastronomică la utilizarea măştii sensibile DVB-T | –22,0 | 50,0 | А.4.2-5 | |
| ZC8N** | Interferometria radioastronomică la utilizarea măştii necritice DVB-T | –22,0 | 50,0 | А.4.2-6 | |
| __________________________
Note la tabelul А.4.2-1. – calculele intensităţii cîmpului (dB(ľV/m)) semnalului de televiziune perturbator admisibil pentru cazurile generale ale serviciilor fixe şi mobile se prezintă în Completarea la Anexa dată. ** Criteriile de protecţie pentru acest sistem la elaborarea planului nu au fost utilizate din lipsa asignărilor respective în situaţia etalon (a se vedea introducerea la Capitolul dat). |
|||||
Tabelul А.4.2-2
Sistemul transferabil 7 MHz, utilizat în Olanda, FF7
| ∆f (MHz) | –5,5 | –4,5 | –3,5 | 0 | 3,5 | 4,5 | 5,5 |
| RP (dB) | –46 | –39 | 7 | 11 | 7 | –39 | –46 |
Tabelul А.4.2-3
Sistemul transferabil 8 MHz, utilizat în Olanda, FF8
| ∆f (MHz) | –6 | –5 | –4 | 0 | 4 | 5 | 6 |
| RP (dB) | –46 | –39 | 7 | 11 | 7 | –39 | –46 |
Tabelul А.4.2-4
Sistemul Point-to-Multipoint (punct-multi punct) (P-MP), utilizat în Ucraina, FH8
| ∆f (MHz) | –6,0 | –4,2 | –3,9 | –3,4 | 0,0 | 3,4 | 3,9 | 4,2 | 6,0 |
| RP (dB) | –65,0 | –54,0 | –4,0 | –1,0 | –1,0 | –1,0 | –4,0 | –54,0 | –65,0 |
Tabelul А.4.2-5
Radioastronomia la utilizarea măştii sensibile DVB-T, ZA8C, ZB8C, ZC8C
| Abs(∆f ) (MHz) | 9,0 | 8,0 | 7,0 | 6,0 | 5,0 | 4,0 | 3,0 | 2,0 | 1,0 | 0,0 |
| RP (dB) | –71,0 | –66,0 | –41,0 | –9,0 | –6,0 | –4,0 | –3,0 | –2,0 | –1,0 | –1,0 |
Tabelul А.4.2-6
Radioastronomia la utilizarea măştii necritice DVB-T, 2A8N, ZB8N, ZC8N
| Abs(∆f) (MHz) | 9,0 | 8,0 | 7,0 | 6,0 | 5,0 | 4,0 | 3,0 | 2,0 | 1,0 | 0,0 |
| RP (dB) | –61,0 | –56,0 | –37,0 | –9,0 | –6,0 | –4,0 | –3,0 | –2,0 | –1,0 | –1,0 |
Tabelul А.4.2-7
Sisteme mobile terestre, NX8
| Abs(∆f ) (MHz) | 10,0 | 9,0 | 8,0 | 7,0 | 6,0 | 5,0 | 4,0 | 3,9 | 3,8 | 3,7 | 3,0 | 1,0 | 0,0 |
| RP (dB) | –70,5 | –67,9 | –65,8 | –64,3 | –63,0 | –61,8 | –61,2 | –52,3 | –24,0 | –23,2 | –23,2 | –23,2 | –23,2 |
Tabelul А.4.2-8
Radiomicrofon , NR7
| Abs(∆f ) (MHz) | 10,5 | 8,8 | 7,0 | 5,2 | 3,7 | 3,3 | 3,2 | 0,0 |
| RP (dB) | –49,0 | –49,0 | –44,0 | –39,0 | –34,0 | 8,0 | 13,0 | 13,0 |
Tabelul А.4.2-9
Radiomicrofon, NR8
| Abs(∆f ) (MHz) | 12,0 | 10,0 | 8,0 | 6,0 | 4,2 | 3,8 | 3,6 | 0,0 |
| RP (dB) | –50,0 | –50,0 | –45,0 | –40,0 | –35,0 | 7,0 | 12,0 | 12,0 |
Tabelul А.4.2-10
Legătura ОВ (stereo, fără compandare), NS7
| Abs(∆f ) (MHz) | 10,5 | 8,8 | 7,0 | 5,2 | 3,7 | 3,3 | 3,2 | 0,0 |
| RP (dB) | –17,0 | –16,0 | –11,0 | –8,0 | –4,0 | 37,0 | 44,0 | 44,0 |
Tabelul А.4.2-11
Legătura ОВ (stereo, fără compandare), NS8
| Abs(∆f ) (MHz) | 12,0 | 10,0 | 8,0 | 6,0 | 4,2 | 3,8 | 3,6 | 0,0 |
| RP (dB) | –18,0 | –17,0 | –12,0 | –9,0 | –5,0 | 36,0 | 43,0 | 43,0 |
Tabelul А.4.2-12
Interfon, NT7
| Abs(∆f ) (MHz) | 10,5 | 8,8 | 7,0 | 5,2 | 3,7 | 3,3 | 3,2 | 0,0 |
| RP (dB) | –96,0 | –91,0 | –84,0 | –79,0 | –69,0 | –19,0 | –13,0 | –13,0 |
Tabelul А.4.2-13
Interfon, NT8
| Abs(∆f ) (MHz) | 12,0 | 10,0 | 8,0 | 6,0 | 4,2 | 3,8 | 3,6 | 0,0 |
| RP (dB) | –97,0 | –92,0 | –85,0 | –80,0 | –70,0 | –20,0 | –14,0 | –14,0 |
Tabelul А.4.2-14
Sistem mobil digital terestru, NA8N (necritic)
| Abs(∆f ) (MHz) | 7,5 | 6,2 | 5,0 | 3,8 | 2,5 | 1,2 | 0,0 |
| RP (dB) | –63,0 | –57,0 | –50,0 | –7,0 | –5,0 | –5,0 | –5,0 |
Tabelul А.4.2-15
Sistem mobil digital terestru, NA8C (sensibil)
| Abs(∆f ) (MHz) | 7,5 | 6,2 | 5,0 | 3,8 | 2,5 | 1,2 | 0,0 |
| RP (dB) | –73,0 | –67,0 | –60,0 | –7,0 | –5,0 | –5,0 | –5,0 |
Tabelul А.4.2-16
RLS 1 Tip 1, AB8N (necritic)
| Abs(∆f ) (MHz) | 17 | 15 | 9 | 7,5 | 6,5 | 6 | 4 | 1 | 0 |
| RP 10% (dB) | –80,6 | –63,79 | –47,1 | –44,4 | –11,7 | –8,8 | –4,1 | –1,1 | –1 |
Tabelul А.4.2-17
RLS 1 Tip 1, AB8C (sensibil)
| Abs(∆f ) (MHz) | 17 | 15 | 9 | 7,5 | 6,5 | 6 | 4 | 1 | 0 |
| RP 10% (dB) | –90,66 | –63,9 | –47,3 | –45,4 | –11,8 | –8,8 | –4,1 | –1,1 | –1 |
Tabelul А.4.2-18
RLS 1 Tip 2, AC8N (necritic) RLS 2 Tip 2, BC8N (necritic)
| Abs(∆f ) (MHz) | 16 | 14 | 8 | 6,5 | 6 | 5 | 4 | 2 | 0 |
| RP 10% (dB) | –82,8 | –64 | –49,2 | –45,8 | –45,39 | –12,1 | –7,25 | –4 | –4 |
Tabelul А.4.2-19
RLS 1 Tip 2, AC8C (sensibil) RLS 2 Tip 2, BC8C (sensibil)
| Abs(∆f ) (MHz) | 16 | 14 | 8 | 6,5 | 6 | 5 | 4 | 2 | 0 |
| RP 10% (dB) | –92,4 | –64,3 | –49,4 | –46,28 | –46,26 | –12,2 | –7,27 | –4 | –4 |
Tabelul А.4.2-20
RLS 2 Tip 1, BA8N (necritic) RLS 2 Tip 1, BD8N (necritic)
| Abs(∆f ) (MHz) | 16 | 15 | 6,5 | 6 | 5,5 | 5 | 4 | 2,5 | 0 |
| RP 10% (dB) | –81,3 | –66,4 | –44,1 | –34 | –12 | –9 | –5,9 | –3,5 | –2,8 |
Tabelul А.4.2-21
RLS 2 Tip 1, BA8C (sensibil) RLS 2 Tip 1, BD8C (sensibil)
| Abs(∆f ) (MHz) | 16 | 15 | 6,5 | 6 | 5,5 | 5 | 4 | 2,5 | 0 |
| RP 10% (dB) | –90,9 | –66,5 | –44,9 | –39 | –12 | –9 | –6 | –3,5 | –2,8 |
Tabelul А.4.2-22
RLS 2 Tip 2, BB8N (necritic)
| Abs(∆f ) (MHz) | 17 | 15 | 10 | 9 | 8,5 | 8 | 7 | 4 | 0 |
| RP 10% (dB) | –79,4 | –61,2 | –46,3 | –43,2 | –43 | –19,9 | –8,7 | –2,9 | 0 |
Tabelul А.4.2-23
RLS 2 Tip 2, BB8C (sensibil)
| Abs(∆f ) (MHz) | 17 | 15 | 10 | 9 | 8,5 | 8 | 7 | 4 | 0 |
| RP 10% (dB) | –89,4 | –61,3 | –46,5 | –43,4 | –43 | –20,2 | –8,7 | –2,9 | 0 |
Tabelul А.4.2-24
Radionavigaţie aeronautică RSBN, BL8
Radionavigaţie aeronautică RSBN, BN8
Radionavigaţie aeronautică RSBN, BY8
Radionavigaţie aeronautică RSBN, BX8
| Abs(∆f ) (MHz) | 12,0 | 10,0 | 8,0 | 6,0 | 4,0 | 2,0 | 0,0 |
| RP 10% (dB) | –65,0 | –50,0 | –27,0 | –16,0 | –5,0 | 0,0 | 0,0 |
Tabelul А.4.2-25
Radare CH36 ale aeroportului (Marea Britanie), XG8
Radare (Polonia), semnificaţii artificiale, PL8
| Abs(∆f ) (MHz) | 5,0 | 4,0 | 3,0 | 0,0 |
| RP (dB) | –79,0 | –40,0 | 0,0 | 0,0 |
Tabelul А.4.2-26
Mobil terestru VHF, X7N
| Abs(∆f ) (MHz) | 3,7 | 3,3 | 0,0 |
| RP (dB) | –55,0 | –17,0 | –10,0 |
Tabelul А.4.2-27
Mobil terestru VHF, X7C
| Abs(∆f ) (MHz) | 3,7 | 3,3 | 0,0 |
| RP (dB) | –65,0 | –17,0 | –10,0 |
Tabelul А.4.2-28
Mobil terestru VHF, X8N Mobil terestru 480 MHz,
Y8N Mobil terestru 620 MHz, Z8N
| Abs(∆f ) (MHz) | 4,2 | 3,8 | 0,0 |
| RP (dB) | –55,0 | –17,0 | –10,0 |
Tabelul А.4.2-29
Mobil terestru VHF, X8C Mobil terestru 480 MHz,
Y8C Mobil terestru 620 MHz, Z8C
| Abs(∆f ) (MHz) | 4,2 | 3,8 | 0,0 |
| RP (dB) | –65,0 | –17,0 | –10,0 |
COMPLETARE
LA ANEXA 4.2
Calculul intensităţii cîmpului semnalului de televiziune
perturbator admisibil pentru cazurile generale de servicii fixe şi mobile,
care se utilizează pentru elaborarea Planului
Intensitatea cîmpului, Е, a semnalului de televiziune perturbator admisibil pentru cazurile generale de servicii fixe şi mobile se calculează conform formulei:
Е = -37 + F - Gi +LF + 10 log (Bi) + Po + 20 log f – K dB(мкВ/м), (1)
unde:
F: coeficientul de zgomot al receptorilor staţiei de bază sau staţiei mobile ale serviciul mobil terestru (SMT) (dB)
Bi: lărgimea de bandă a staţiei de sol de radiodifuziune (MHz)
Gi: cîştigul antenei de recepţie (dBи)
LF: pierderile în linia fider a antenei de cablu (dB)
f: frecvenţa centrală a staţiei perturbatoare (MHz)
Po: perturbaţii artificiale (dB) (valoarea tip este de 1 dB pentru banda VHF şi 0 dB pentru banda UHF)
K: coeficientul de corecţie al acoperirii (în DVB-T), care se prezintă în Tabelele АР4.2‑4 şi АР4.2-5 (dB).
Pentru cazul general al serviciului fix, care se bazează pe informaţia, care se conţine în Recomandările ITU ‑R F.758-4, ITU ‑R F.1670-1 şi ITU ‑R SM.851-1, au fost utilizate următoarele valori ale F, Gi, LF şi Po:
Tabelul АP4.2-1
| Frecvenţa (MHz) | 174–230 | 500 | 800 |
| F (dB) | 5 | 5 | 5 |
| Gi (dBi) | 9 | 14 | 16 |
| LF (dB) | 4 | 5 | 5 |
| Po (dB) | 1 | 0 | 0 |
| F - G + LF + Po | 1 | -4 | -6 |
În banda UHF, variaţia (F - G + LF + Po) cu frecvenţa relativă de 500 MHz, se calculează cu ajutorul formulei: 10 log (f/500).
Pentru cazul general al serviciul mobil terestru (staţii de bază) au fost utilizate următoarele valori ale F, Gi, LF şi Po:
Tabelul АP4.2-2
| Frecvenţa (MHz) | 174 | 230 | 470 | 790 | 862 |
| F (dB) | 8 | 8 | 4 | 3 | 3 |
| Gi (dBi) | 6 | 8 | 12 | 17 | 17 |
| LF (dB) | 2 | 2 | 2 | 4 | 4 |
| PO (dB) | 1 | 1 | 0 | 0 | 0 |
| F – Gi + LF + PO | 5 | 3 | –6 | –10 | –10 |
Pentru cazul general al serviciului mobil terestru (staţii mobile) au fost utilizate următoarele valori ale F, Gi, LF и Po:
Tabelul АP4.2-3
| Frecvenţa (MHz) | 174 | 230 | 470 | 790 | 862 |
| F (dB) | 11 | 11 | 7 | 7 | 7 |
| Gi (dBi) | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| LF (dB) | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| PO (dB) | 1 | 1 | 0 | 0 | 0 |
| F – Gi + LF + PO | 12 | 12 | 7 | 7 | 7 |
Calculul coeficientului de corecţie a acoperirii K
Coeficientul de corecţie al acoperirii se notează cu litera K (dB). Acest coeficient trebuie să fie inclus în ecuaţie (1) la calcularea bruiajului staţiei de recepţie - victime.
Pentru calculul coeficientului de corecţie a acoperirii К, trebuie:
– de calculat benzile de frecvenţă acoperite, Bo
Bo = Min (Bv, (Bv + Bi)/2 – ∆f), (2)
unde:
Bv: lărgimea de bandă a receptorului atins
Bi: lărgimea de bandă a semnalului perturbator
∆f: diferenţa dintre frecvenţa centrală a sistemului serviciului fix şi frecvenţa centrală a semnalului perturbator (DVB-T).
Tabelul АP4.2-4
Pentru cazurile măştii necritice DVB-T
| Banda de frecvenţă acoperită, Bo | Coeficient pentru acoperire K (dB) |
| Bo = Bv | 0 |
| Bv > Bo >10–4 Bv | 10 log10 (Bo/Bv) |
| 10–4 Bv > Bo > –0,5 | –40 |
| Bo = –1 | –45 |
| Bo = –2 | –52 |
| Bo = –4 | –60 |
| Bо = –8 | –77 |
Tabelul АP4.2-5
Pentru cazurile măştii sensibile DVB-T
| Banda de frecvenţă acoperită, Bo | Coeficient pentru acoperireK (dB) |
| Bo = Bv | 0 |
| Bv > Bo > 10–5 Bv | 10 log10 (Bo/Bv) |
| 10–5 Bv > Bo > –0,5 | –50 |
| Bo = –1 | –55 |
| Bo = –2 | –62 |
| Bo = –4 | –70 |
| Bо = –8 | –87 |
Trebuie de menţionat faptul, că coeficientul de acoperire, K, este calculat cu luarea în consideraţie a punctelor de întrerupere a măştii DVB-Т, care se prezintă în Capitolul 3 al Anexei 2 la prezentul Acord.
Unde: Bo, Bi şi Bv se prezintă în figura, ce urmează.
Figura АP4.2-1
Exemple
Se admite, că:
Bv = 0,2 MHz
Bi = 8 MHz
Cazul DVB-T necritic
| ∆f (MHz) | 3,8 | 4,0 | 4,1 | 4,8 |
| Bo (MHz) | 0,3 | 0,1 | 0 | –0,7 |
| K (dB) | 0 | 10 log (0,1/0,2) = 3 dB | –40 | A se vedea mai jos K = –42 |
Exemplu de interpolare
F = 4,8 MHz din exemplul de mai sus
Devierea= –Bo = 0,7 MHz
Din tabelul АР4.2-4 pentru caz necritic:
0,5 MHz –40 dB
1 MHz –45 dB
K = ((0,7 – 0,5)/(1,0 – 0,5))*(–45 – (–40)) – 40
K = –42 dB
ANEXA 4.3
Criteriile de protecţie pentru T-DAB, perturbat de alte servicii primare
Raporturile de protecţie pentru T-DAB, perturbat de alte servicii primare, care se prezintă în tabelele А.4.3-1, А.4.3-2–А.4.3-5 ale Anexei date şi sunt luate din Recomandările ITU ‑R BS.1660-2 "Baza tehnică pentru planificarea radiodifuziunii sonore digitale terestre în banda VHF" (p. 3.5. al Completării 1 la Anexa 1 la Recomandarea "Sistemul T-DAB, supus perturbaţiilor de serviciile, care nu sunt servicii de radiodifuziune").
Intensitatea cîmpului, care trebuie să fie protejată pentru T-DAB în banda III, este de 58 dB(ľV/m). Informaţia suplimentară privind intensitatea minimă a cîmpului pentru T-DAB se prezintă în Capitolul 3.
Tabelul А.4.3-1**
| Codul tipului sistemului | Tipul sistemului | Tabelul raporturilor de protecţie |
| AL** | Sistem mobil aeronautic (OR) AL | А.4.3-2 |
| CA** | Sistem fix CA | А.4.3-3 |
| DA** | Sistem mobil aeronautic (OR) DA | А.4.3-2 |
| DB** | Sistem mobil aeronautic (OR) DB | А.4.3-3 |
| IA** | Sistem fix IA | А.4.3-3 |
| MA | Sistem mobil terestru MA | А.4.3-3 |
| MT | Sistem mobil şi sistem fix MT (transportabile) | А.4.3-3 |
| MU** | Sistem mobil MU (de putere mică) | А.4.3-4 |
| M1 | Sisteme mobile M1 (de bandă îngustă FM, 12,5 kHz)(2) | А.4.3-3 |
| M2** | Sistem mobil M2 (de bandă îngustă) | А.4.3-3 |
| RA1**, RA2** | Sisteme mobile RA1 şi RA2 (de bandă îngustă FM, 12,5 kHz)(2) | А.4.3-3 |
| R1** | Sistem mobil terestru R1 (telemetria medicală) | А.4.3-5 |
| R3** | Sistem mobil R3 (telecomandă) | А.4.3-3 |
| R4** | Sistem mobil R4 (telecomandă) | А.4.3-3 |
| XA** | Sistem mobil terestru ХА (radiodifuziune mobilă privată) | А.4.3-3 |
| XB** | Sistemul fix ХВ (semnalizare de avarie) | А.4.3-3 |
| XE** | Sistem mobil aeronautic (OR) ХЕ | А.4.3-3 |
| XM** | Sistem mobil terestru ХМ (radiomicrofoane VHF) | А.4.3-3 |
| __________________________
** Criteriile de protecţie pentru acest sistem nu s-au folosit la elaborarea Planului din lipsa asignărilor respective în situaţia etalon (a se vedea de asemenea introducerea la acest Capitol). (2) Se presupune că frecvenţa T‑DAB este mai înaltă decît frecvenţa staţiei radio mobile private. |
Pentru tabelele ulterioare ale Anexei date:
∆f: diferenţa frecvenţelor (MHz), adică frecvenţa centrală a altui serviciu perturbator minus frecvenţa centrală a blocului T‑DAB, care este perturbat;
RP: raportul de protecţie necesar (dB).
Tabelul А.4.3-2
AL, DA
| ∆f (MHz) | –0,9 | –0,8 | –0,6 | –0,4 | –0,2 | 0 | 0,2 | 0,4 | 0,6 | 0,8 | 0,9 |
| RP 1% (dB) | –66 | –6,6 | 2,7 | 3,2 | 4,1 | 6,5 | 4,1 | 3,2 | 2,7 | –6,6 | –66 |
Tabelul А.4.3-3
CA, DB, IA, MA, MT, M1, M2, RA1, RA2, R3, R4, XA, XB, XE, XM
| ∆f (MHz) | –0,9 | –0,8 | –0,6 | –0,4 | –0,2 | 0 | 0,2 | 0,4 | 0,6 | 0,8 | 0,9 |
| RP 1% (dB) | –60 | –6,6 | 2,7 | 3,2 | 4,1 | 6,5 | 4,1 | 3,2 | 2,7 | –6,6 | –60 |
Tabelul А.4.3-4
MU
| ∆f (MHz) | –2,0 | –1,9 | –1,8 | –1,7 | –1,6 | –1,5 | –1,4 | –1,3 | –1,2 | –1,1 | |
| RP 1% (dB) | –48,0 | –47,9 | –47,1 | –46,7 | –46,4 | –46,0 | –45,4 | –45,1 | –43,9 | –38,4 | |
| ∆f (MHz) | –1,0 | –0,9 | –0,8 | –0,8 | –0,7 | –0,6 | –0,5 | –0,4 | –0,3 | –0,2 | –0,1 |
| RP 1% (dB) | –37,5 | –28,9 | –12,9 | –4,9 | –1,0 | 2,1 | 3,5 | 4,3 | 4,1 | 4,4 | 4,1 |
| ∆f (MHz) | 0,0 | 0,1 | 0,2 | 0,3 | 0,4 | 0,5 | 0,6 | 0,7 | 0,8 | 0,8 | 0,9 |
| RP 1% (dB) | 4,0 | 4,1 | 4,4 | 4,1 | 4,3 | 3,5 | 2,1 | –1,0 | –4,9 | –12,9 | –28,9 |
| ∆f (MHz) | 1,0 | 1,1 | 1,2 | 1,3 | 1,4 | 1,5 | 1,6 | 1,7 | 1,8 | 1,9 | 2,0 |
| RP 1% (dB) | –37,5 | –38,4 | –43,9 | –45,1 | –45,4 | –46,0 | –46,4 | –46,7 | –47,1 | –47,9 | –48,0 |
Tabelul А.4.3-5
R1
| ∆f (MHz) | –0,8 | 0 | 0,8 |
| RP 1% (dB) | –66 | –66 | –66 |
ANEXA 4.4
Criteriile de protecţie pentru sistemul DVB-T, care este supus
perturbaţiilor din partea altor servicii primare
Raporturile de protecţie pentru sistemul DVB-T (canal gaussian, 64-QAM cu viteza codului 2/3), supus perturbaţiilor din partea altor servicii primare, care au fost enumerate în Tabelul А.4.4-1, se prezintă în Tabelele А.4.4-2–А.4.4-14 ale Anexei date. Ele au fost extrase din ITU-R ВТ.1368-6 (Criterii de planificare pentru servicii de televiziune digitală terestră în diapazoanele VHF/UHF). În această Recomandare se prezintă informaţia despre valorile intensităţii cîmpului, care trebuie să fie protejată, pentru diferite variante ale sistemului DVB-T. Pe lîngă aceasta, se prezintă informaţia despre valorile intensităţii protejate a cîmpului şi raporturile С/N pentru diferite variante ale sistemului DVB-T, precum şi despre regimurile de recepţie se prezintă în Capitolul 3.
În Tabelul А.4.4-15 se prezintă coeficienţii de corecţie pentru diferite variante ale sistemului DVB-T şi regimuri de recepţie referitor la canalul gaussian al sistemului DVB-T 64-QAM cu viteza codului 2/3. valorile, care se prezintă în Tabelul А.4.4-15, trebuie să fie adăugate la raporturile de protecţie pentru canalul gaussian al sistemului DVB-T 64-QAM cu viteza codului 2/3.
Tabelul А.4.4-1
Criteriile de protecţie pentru sistemul DVB-T, care este
supus perturbaţiilor din partea altor servicii primare
| Codul tipului sistemului (STC) | Codul secundar, utilizat în software pentru planificare | Tipul sistemului | Raportul de protecţie pentru semnalul canalului gaussian DVB-T 64-QAM 2/3: TABELUL |
| AA2 | BB | Sistemul de radionavigaţie aeronautică ВВ (RLS 2, Tip 2, transmisia de pe aeronavă , 8 MHz) | А.4.4-5 |
| AA8 | BL | Sistemul de radionavigaţie aeronautică BL (RSBN, transmisia terestră, 0,7 iлi 0,8 MHz) | А.4.4-6 |
| AA8 | BN | Sistemul de radionavigaţie aeronautică BN (RSBN, transmisia de pe aeronavă, 3 MHz) | А.4.4-3 |
| AA8 | BX | Sistemul de radionavigaţie aeronautică BX (RSBN, transmisia terestră, 3 MHz) | А.4.4-3 |
| AA8 | BY | Sistemul de radionavigaţie aeronautică BY (RSBN, transmisia de pe aeronavă, 0,7 MHz) | А.4.4-6 |
| AB | AB | Sistemul de radionavigaţie aeronautică АВ (RLS 1, transmisia terestră de tipul 1, 6 MHz) | А.4.4-2 |
| AB | AC | Sistemul de radionavigaţie aeronautică АС (RLS 1, transmisia terestră de tipul 2, 3 MHz) | А.4.4-3 |
| BA | BA | Sistemul de radionavigaţie aeronautică ВА (RLS 2, transmisia de pe aeronavă de tipul 1, 4 MHz) | А.4.4-4 |
| BC | BC | Sistemul de radionavigaţie aeronautică ВС (RLS 2, transmisia terestră de tipul 2, 3 MHz) | А.4.4-3 |
| BD | BD | Sistemul de radionavigaţie aeronautică BD (RLS 2, transmisia terestră de tipul 1, 4 MHz) | А.4.4-4 |
| FF | FF | Sistem fix FF (transportabil, 1,2 MHz) | А.4.4-9 |
| FI | FI | Sistem fix FI (transportabil, 2 MHz) | А.4.4-7 |
| FH | FH | Sistem fix FH (lărgimea de bandă mai mare de 250 kHz) | А.4.4-8, А.4.4-9 |
| FH | FJ | Sistem fix FJ (lărgimea de bandă pînă la 250 kHz) | А.4.4-11, А.4.4-12 |
| FK | FK | Sistem fix general FK (lărgimea de bandă mai mare de 250 kHz) | А.4.4-8, А.4.4-9 |
| FK | FL | Sistem fix general FL (lărgimea de bandă pînă la 250 kHz) | А.4.4-11, А.4.4-12 |
| NA | NA | Sistem mobil terestru NA (digital, 3 MHz) | А.4.4-3 |
| NA | NC | Sistem mobil terestru NC (digital, 5 MHz) | А.4.4-10 |
| NB | NB | Sistem mobil general NB | А.4.4-11, А.4.4-12 |
| NY | OX | Sistem mobil terestru OX în banda VHF | А.4.4-11, А.4.4-12 |
| NY | OY | Sistem mobil terestru OY pe frecvenţa 480 MHz | А.4.4-12 |
| NY | OZ | Sistem mobil terestru OZ pe frecvenţa 620 MHz | А.4.4-12 |
| XG | XG | Sistem de radionavigaţie aeronautică XG (radarele aeroporturilor, 4 MHz, canal 36 (Marea Britanie)) | А.4.4-4 |
| − | − | Sistem mobil terestru (CDMA - 1Х) | А.4.4-13 |
| − | − | Sistem mobil terestru (CDMA - 3Х) | А.4.4-14 |
Tabelul А.4.4-2
Raporturile de protecţie pentru semnalul gaussian al sistemului
DVB-T 8 MHz 64-QAM cu viteza codului 2/3, care este perturbat de sistemul АВ
| ∆f (MHz) | −13 | −5,5 | −4,75 | 0 | 4,75 | 5,5 | 13 |
| RP (dB) | −40 | 10 | 11 | 16 | 11 | 10 | −40 |
Tabelul А.4.4-3
Raporturile de protecţie pentru semnalul canalului gaussian al sistemului DVB-T 8
MHz 64-QAM cu viteza codului 2/3, care este perturbat de sistemele AC, BC, BN, BX şi NA
| ∆f (MHz) | −12 | −4 | −3,25 | 0 | 3,25 | 4 | 12 |
| RP (dB) | −37 | 9 | 14 | 19 | 14 | 9 | −37 |
Tabelul А.4.4-4
Raporturile de protecţie pentru semnalul canalului gaussian al sistemului DVB-T 8
MHz 64-QAM cu viteza codului 2/3, care este perturbat de sistemele BA, BD şi XG
| ∆f (MHz) | −12 | −4,5 | −3,75 | 0 | 3,75 | 4,5 | 12 |
| RP (dB) | −38 | 8 | 13 | 18 | 13 | 8 | −38 |
Tabelul А.4.4-5
Raporturile de protecţie pentru semnalul canalului gaussian al sistemului
DVB-T 8 MHz 64-QAM cu viteza codului 2/3, care este perturbat de sistemul BB
| ∆f (MHz) | −14 | −6,5 | −5,75 | 0 | 5,75 | 6,5 | 14 |
| RP (dB) | −41 | 5 | 10 | 15 | 10 | 5 | −41 |
Tabelul А.4.4-6
Raporturile de protecţie pentru semnalul canalului gaussian al sistemului
DVB-T 8 MHz 64-CAM cu viteza codului 2/3, care este perturbat de sistemele BL, BY
| ∆f (MHz) | −12 | −4,5 | −3,9 | 0 | 3,9 | 4,5 | 12 |
| RP (dB) | −38 | −33 | −3 | −3 | −3 | −33 | −38 |
Tabelul А.4.4-7
Raporturile de protecţie pentru semnalul canalului gaussian al sistemului
DVB-T 8 MHz 64-QAM cu viteza codului 2/3, care este perturbat de sistemul FI
| ∆f (MHz) | −12 | −4,5 | −3,75 | 0 | 3,75 | 4,5 | 12 |
| RP (dB) | −45 | −27 | 1 | 4 | 1 | −27 | −45 |
Tabelul А.4.4-8
Raporturile de protecţie pentru semnalul canalului gaussian al sistemului
DVB-T 7 MHz 64-QAM cu viteza codului 2/3, care este perturbat de sistemele FH şi FK
| ∆f (MHz) | −10,5 | −4 | −3,25 | 0 | 3,25 | 4 | 10,5 |
| RP (dB) | −44 | −26 | 1 | 3 | 1 | −26 | −44 |
Tabelul А.4.4-9
Raporturile de protecţie pentru semnalul canalului gaussian al sistemului DVB-T 8
MHz 64-QAM cu viteza codului 2/3, care este perturbat de sistemele FF, FH şi FK
| ∆f (MHz) | 12 | −4,5 | −3,9 | 0 | 3,9 | 4,5 | 12 |
| RP (dB) | −45 | −27 | 0 | 2 | 0 | −27 | −45 |
Tabelul А.4.4-10
Raporturile de protecţie pentru semnalul canalului gausian al sistemului DVB-T 8
MHz 64-QAM cu viteza codului 2/3, care este perturbat de sistemul NC
| ∆f (MHz) | −12 | −5 | −4,25 | 0 | 4,25 | 5 | 12 |
| RP (dB) | −39 | 7 | 12 | 17 | 12 | 7 | −39 |
Tabelul А.4.4-11
Raporturile de protecţie pentru semnalul canalului gaussian al sistemului DVB-T 7
MHz 64-QAM cu viteza codului 2/3, care este perturbat de sistemele OX, FJ, FL şi NB
| ∆f (MHz) | −10,5 | −4 | −3,4 | 0 | 3,4 | 4 | 10,5 |
| RP (dB) | −37 | −32 | −2 | −2 | −2 | −32 | −38 |
Tabelul А.4.4-12
Raporturile de protecţie pentru semnalul canalului gaussian al sistemului DVB-T 8
MHz 64-QAM cu viteza codului 2/3, care este perturbat de sistemele OX, OY, OZ, FJ, FL şi NB
| ∆f (MHz) | −12 | −4,5 | −3,9 | 0 | 3,9 | 4,5 | 12 |
| RP (dB) | −38 | −33 | −3 | −3 | −3 | −33 | −38 |
Tabelul А.4.4-13
Raporturile de protecţie pentru semnalul canalului gaussian al sistemului
DVB-T 8 MHz 64-QAM cu viteza codului 2/3, care este perturbat de emisiile
din partea CDMA -1X (măsurate)
| ∆f (MHz) | –12 | –4,5 | –3,75 | 0 | 3,75 | 4,5 | 12 |
| RP (dB) | –38 | –20 | –3 | 10 | –3 | –20 | –38 |
Caracteristicile semnalului perturbator:
Modularea: QPSK
Lărgimea de bandă: 1,25 MHz (99%)
Tabelul А.4.4-14
Raporturile de protecţie pentru semnalul canalului gaussian al sistemului
DVB-T 8 MHz 64 QAM cu viteza codului 2/3, care este perturbat de emisiile
din partea CDMA-3X (măsurate)
| ∆f (MHz) | –12 | –4,5 | –3,75 | 0 | 3,75 | 4,5 | 12 |
| RP (dB) | –38 | 8 | 13 | 18 | 13 | 8 | –38 |
Caracteristicile semnalului perturbator:
Modularea: QPSK
Lărgimea de bandă: 4 MHz (99%)
Tabelul А.4.4-15
Factorii de corecţie pentru raporturile de protecţie (dB) pentru diferite variante
ale sistemului raportat la semnalul canalului gaussian al sistemului
DVB-T 64‑QAM 2/3, care este perturbat de alte servicii primare,
pentru diferite condiţii de recepţie
| Varianta sistemului DVB-T | Canal gaussian | Recepţia fixă | Recepţia portabilă în exterior | Recepţia portabilă în interior | Recepţia mobilă |
| QPSK 1/2 | –13,5 | –12,5 | –10,3 | –10,3 | –7,3 |
| QPSK 2/3 | –11,6 | –10,5 | –8,2 | –8,2 | –5,2 |
| QPSK 3/4 | –10,5 | –9,3 | –6,9 | –6,9 | –3,9 |
| QPSK 5/6 | –9,4 | –8,1 | –5,6 | –5,6 | –2,6 |
| QPSK 7/8 | –8,5 | –7,1 | –4,5 | –4,5 | –1,5 |
| 16-QAM 1/2 | –7,8 | –6,8 | –3,6 | –3,6 | –1,6 |
| 16-QAM 2/3 | –5,4 | –4,3 | –2,0 | –2,0 | 1,0 |
| 16-QAM 3/4 | –3,9 | –2,7 | –0,3 | –0,3 | 2,7 |
| 16-QAM 5/6 | –2,8 | –1,5 | 1,0 | 1,0 | 4,0 |
| 16-QAM 7/8 | –2,3 | –0,9 | 1,7 | 1,7 | 4,7 |
| 64-QAM 1/2 | –2,2 | –1,2 | 1,0 | 1,0 | 4,0 |
| 64-QAM 2/3 | 0,0 | 1,1 | 3,4 | 3,4 | 6,4 |
| 64-QAM 3/4 | 1,6 | 2,8 | 5,2 | 5,2 | 8,2 |
| 64-QAM 5/6 | 3,0 | 4,3 | 6,8 | 6,8 | 9,8 |
| 64-QAM 7/8 | 3,9 | 5,3 | 7,9 | 7,9 | 10,9 |
ANEXA 4.5
Ipotezele de lucru, care se referă la alte servicii terestre primare, care au fost
utilizate pentru elaborarea Planului GE06 pentru radiodifuziune digitală
Prezenta anexă reprezintă o culegere a ipotezelor de lucru, care au fost utilizate la întocmirea Planului digital GE06.
În timpul elaborării Planului digital au fost utilizate următoarele ipoteze:
1. La planificare, se admite faptul, că staţiile de emisie şi recepţie pentru sistemul de radionavigaţie aeronautică, utilizate în Marea Britanie în banda de frecvenţă 590–598 MHz, amplasate în acelaşi loc, antenele lor sunt nedirecţionale, iar antena de recepţie este amplasată la înălţimea de 7 m de asupra solului.
2. În cazul lipsei valorilor declarate ale înălţimii de asupra nivelului solului ca înălţime eficientă a antenei pentru staţiile de emisie în alte servicii primare au fost acceptate următoarele valori:
– staţia aeronavei a serviciului de radionavigaţie aeronautică: 10 000 m;
– staţia terestră a serviciului de radionavigaţie aeronautică: 37,5 m;
– staţia serviciului fix: 37,5 m;
– staţia de bază a serviciului mobil terestru: 37,5 m.
3. În cazul lipsei valorilor în Raportul RRC -04 au fost admise următoarele înălţimi ale antenei de recepţie predefinit pentru staţiile altor servicii primare:
– staţia aeronavei a serviciului de radionavigaţie aeronautică: 10 000 m;
– staţia serviciului fix: 10 m;
– staţia de bază a serviciului mobil: 20 m:
– staţia mobilă a serviciului mobil: 1,5 m;
- staţia de recepţie de sol a serviciului de radionavigaţie aeronautică: 10 m.
4. În cazul lipsei valorilor declarate ale puterii efective emise valorile p.e.e. se calculează ca suma puterii, transmise pe antenă, şi cîştigul antenei.
5. Deoarece Registrul internaţional al frecvenţelor (RIF) nu conţine informaţia despre directivitatea antenei de emisie pentru alte servicii primare şi Raportul RRC -04 nu conţine informaţii cu privire la această întrebare, a fost acceptată ipoteza, că nu sunt date despre încrucişarea directivităţii în cazul antenelor de recepţie pentru orice unghi.
6. În cazul, cînd lăţimea declarată a razei este mai mică decît lăţimea calculată a razei cu mai mult de 10°, atunci a fost utilizată lăţimea calculată a razei.
7. În cazul, cînd azimutul declarat al radiaţiei maxime se deosebea de azimutul calculat cu mai mult de 3°, atunci s-a utilizat azimutul calculat.
8. Antena a fost considerată nedirecţională, dacă cîştigul antenei a fost mai mic de 3,7 dB.
9. Polarizarea "U" (neindicată) s-a utilizat, dacă nu au fost prezentate datele despre polarizare.
10. Deoarece datele despre staţiile de emisie tipice (care utilizează tipul declaraţiei T14) nu conţin informaţia cu privire la receptorii legaţi cu ele, în timpul întocmirii Planului nu au fost calculate perturbaţiile de la declaraţiile digitale de radiodifuziune cauzate asignărilor în formă de staţii tipice, care sunt incluse în situaţia etalon.
11. În cazul, cînd Registrul internaţional al frecvenţelor nu conţinea informaţia despre codul tipului sistemului, pentru aceste asignări s-a utilizat codul general al tipului sistemului.
12. În cazul, cînd zona de deservire declarată a staţiei de emisie sau a staţiei de recepţie în alte servicii primare a acoperit teritoriul ţării vecine, zona de deservire a acestei staţii se limita cu hotarele naţionale ale administraţiei, care este responsabilă pentru staţia examinată
ANEXA 3*
Caracteristicile de bază, care trebuie să fie prezentate la aplicarea Acordului
Semnele convenţionale, utilizate în Tabelele А.1, А.2 şi А.3
| X | Informaţie obligatorie |
| + | Informaţia obligatorie în cazurile indicate în coloana 2 |
| O | Informaţia facultativă |
| C | Informaţia obligatorie în cazul utilizării ei ca bază pentru coordonarea cu altă administraţie |
___________________
* După includerea conţinutului Anexei date în Anexa 4 a Regulamentului Radiocomunicatii, administraţiile vor utiliza această Anexă în cazul aplicării părţilor respective ale Acordului în loc de Anexă 3 (a se vedea Rezoluţia COM5/2 (COM -06)).
Citirea tabelelor
La baza regulilor, utilizate la îmbinarea semnelor cu textul, sunt titlurile coloanelor tabelelor, care se referă la proceduri şi servicii concerete.
1. În cazul cînd un element al datelor este însoţit de o condiţie, atunci el se marchează cu semnul "+".
| 4 | Dacă asignarea sau alocarea este parte a reţelei cu o singură frecvenţă, codul de identificare pentru această reţea monofrecvenţă | + |
2. Elementele datelor, care au fost grupate la un titlu şi conţin lista procedurilor, serviciilor şi benzilor de frecvenţă, sunt marcate cu semnul "X", deoarece despre caracterul condiţional denotă denumirea titlului.
|
Pentru staţia de emisie concretă, care funcţionează într-un punct fix |
||
| 7 | Denumirea locului de amplasare a staţiei de emisie | X |
Tabelul А.1
Datele pentru asignarea sau alocarea radiodifuziunii digitale
| Nr. | CARACTERISTICILE , CARE TREBUIE PREZENTATE PENTRU FIECARE ASIGNARE SAU ALOCARE DE RADIODIFUZIUNE | Articolul 4 Alocarea T-DAB | Articolul 4 Asignarea T-DAB | Articolul 5 Asignarea T-DAB | Articolul 4 Alocarea DVB-T | Articolul 4 Asignarea DVB-T | Articolul 5 Asignarea DVB-T |
| 1 | INFORMAŢIA GENERALĂ ŞI CARACTERISTICILE FRECVENŢIALE | ||||||
| 1.1 | Semnul convenţional ITU pentru administraţia declarată (a se vedea Preambulul) | X | X | X | X | X | X |
| 1.2 | Codul statutului (Adăugare, Modificare, Excludere) | Х | Х | Х | Х | Х | Х |
| 1.3 | Codul de identificare unic, prezentat de administraţia pentru asignare sau alocare (AdminRefId) | X | X | X | X | X | X |
| 1.4 | Codul înregistrării în Plan (1 –asignare, 2 –SFN reţea cu o singură frecvenţă, 3 –alocare, 4 –alocare cu atribuirile legate şi cu identificatorul SFN, 5 –alocare cu o asignare legată şi fără identificatorul SFN) | Х | Х | Х | Х | Х | Х |
| 1.5 | Codul atribuirii (L –legat, С- transformat, S – separat) | Х | Х | Х | Х | ||
| 1.6 | Dacă asignarea este legată cu alocarea, codul de identificare unic pentru această alocare legată | + | + | + | + | ||
| 1.7 | Dacă asignarea sau alocarea este parte a reţelei monofrecvenţă, codul de identificare pentru SFN | + | + | + | + | + | + |
| 1.8 | Semnalul de apel sau alt mijloc de identificare utilizat în conformitate cu Articolul 19 RR | O | O | ||||
| 1.9 | Frecvenţa asignată (MHz) | X | X | X | X | X | X |
| 1.10 | Dacă frecvenţa centrală a emanării este deviată faţă de frecvenţa asignată, devierea frecvenţei (kHz) | + | + | + | + | + | + |
| 1.11 | Data (reală sau presupusă,în dependenţă de caz) punerii în aplicare a asignării de frecvenţă (noi sau modificate) | C | X | C | X | ||
| 1.12 | Dacă asignarea sau alocarea este prevăzută în punctul 4.1.5.4 al Articolului 4, data sfîrşitului aceste perioade | + | + | + | + | + | + |
| 2 | AMPLASAREA ANTENEI | ||||||
| 2.1 | Denumirea amplasării staţiei de emisie | X | X | X | X | ||
| 2.2 | Denumirea alocării radiodifuziunii digitale | X | X | ||||
| 2.3 | Notarea convenţională pentru ţară sau zonă geografică (a se vedea Preambulul) | X | X | X | X | X | X |
| 2.4 | Coordonatele geografice ale antenei de emisie: | ||||||
| 2.4.1 | latitudinea (±DDMMSS) | X | X | X | X | ||
| 2.4.2 | longitudinea (±DDMMSS) | X | X | X | X | ||
| 2.5 | Pentru alocare | ||||||
| 2.5.1 | Dacă toate punctele de control pentru această alocare sunt amplasate la hotarul ţării sau zonei geografice, notarea convenţională pentru această ţară sau zonă geografică | + | + | ||||
| 2.5.2 | Dacă nu toate punctele de control pentru alocare sunt amplasate la hotarul ţării sau zonei geografice, numărul (pînă la 9) subzonelor în cadrul acestei alocări (dacă nu este subdivizare, indicaţia 1numărul unic al conturului) | + | + | ||||
| 2.5.3 | Pentru fiecare subzonă (pînă la 9): | ||||||
| 2.5.3.1 | Numărul unic al conturului | X | X | ||||
| 2.5.3.2 | Numărul punctelor limită de control pentru subzonă (до 99) | X | X | ||||
| 2.5.3.3 | Coordonatele geografice ale fiecărui punct de control al hotarului subzonei: | ||||||
| 2.5.3.3.1 | latitudinea (±DDMMSS) | X | X | ||||
| 2.5.3.3.2 | longitudinea (±DDMMSS) | X | X | ||||
| 3 | CARACTERISTICILE SISTEMULUI RADIODIFUZIUNII DIGITALE | ||||||
| 3.1 | Dacă configuraţia de planificare etalon nu a fost prezentată, sistemul de televiziune digitală (inclusiv varianta DVB-T) (A, B, C, D, E, F şi 1, 2, 3, 5, 7) | + | + | ||||
| 3.2 | Dacă configuraţia de planificare etalon nu a fost prezentată, regimul de recepţie (RF, RAÎ, RIÎ, RM) | + | + | ||||
| 3.3 | Configuraţia de planificare etalon (CPE 1, CPE 2, CPE 3, CPE 4 sau CPE 5) Este necesară pentru asignarea DVB-T, dacă sistemul de televiziune digitală şi regimul de recepţie nu au fost indicate | X | X | X | Х | + | + |
| 3.4 | Tip reţelei etalon (RE 1, RE 2, RE 3 sau RE 4) | X | |||||
| 3.5 | Tipul măştii spectrale (pentru DVB-T: N = necritic, S = sensibil. Pentru T-DAB: 1, 2, 3 (a se vedea p. 3.6 al prezentului Acord) | С | X | X | С | X | X |
| 3.6 | În cazul polarizării orizontale sau mixte puterea eficientă maximă emisă a componentei polarizării orizontale în plan orizontal (dBW) | + | + | + | + | ||
| 3.7 | În cazul polarizării verticale sau mixte puterea eficientă maximă emisă a componentei polarizării verticale în plan orizontal (dBW) | + | + | + | + | ||
| 3.8 | Puterea eficientă maximă emisă în planul, determinat de unghiul de înclinare a razei (dBW) | О | О | ||||
| 4 | CARACTERISTICILE ANTENEI | ||||||
| 4.1 | Directivitatea antenei (direcţională (D) sau nedirecţională (ND)) | X | X | X | X | ||
| 4.2 | Polarizarea (H –orizontală , sau V –verticală, sau M –mixtă) sau U1–neindicată, doar pentru alocaţii | X | X | X | X | X | X |
| 4.3 | Înălţimea antenei de emisie de asupra nivelului solului (m) | X | X | X | X | ||
| 4.4 | Înălţimea locului amplasării de asupra nivelului mării (m), măsurată la baza antenei de emisie | X | X | X | X | ||
| 4.5 | Înălţimea efectivă maximă a antenei (m) | X | X | X | X | ||
| 4.6 | Înălţimea efectivă a antenei (m) pentru diferite azimuturi 36 cu intervalul de 10°, măsurată în plan orizontal, începînd cu nordul geografic după acele ceasornicului | X | X | X | X | ||
| 4.7 | În cazul polarizării orizontale sau mixte valoarea atenuării în antenă normată la 0 dB (dB) a componentei de polarizare orizontală pentru 36 azimuturi diferite cu intervaluri de 10°, modificată în plan orizontal, începînd cu nordul geografic după acele ceasornicului | + | + | + | + | ||
| 4.8 | În cazul polarizării verticale sau mixte valoarea atenuării în antenă normată la 0 dB (dB) a componentei de polarizare verticală pentru 36 azimuturi diferite cu intervaluri de 10°, modificată în plan orizontal, începînd cu nordul geografic după acele ceasornicului | + | + | + | + | ||
| 4.9 | Unghiul de înclinare a razei (în grade) | О | О | ||||
| 5 | ORELE DE UTILIZARE | ||||||
| 5.1 | Orele obişnuite (UTC) de utilizare a asignării de frecvenţă: | ||||||
| 5.1.1 | timpului începutului | X | X | ||||
| 5.1.2 | timpul sfîrşitului | X | X | ||||
| 6 | COORDONAREA ŞI ACORDUL | ||||||
| 6.1 | Dacă coordonarea este necesară şi acordul a fost primit: | ||||||
| 6.1.1 | Marcarea ITU pentru administraţia, cu care a fost efectuată coordonarea | + | + | + | + | + | + |
| 6.1.2 | Prevederea (punctul Regulamentului Radiocomunicaţii, acordului regional sau altor acorduri), care necesită coordonare | + | + | + | + | + | + |
| 6.2 | Dacă asignarea respectivă este prevăzută în p. 5.1.2 al Articolului şi 5, declaraţia administraţiei, care declară, că toate condiţiile, legate de nota explicativă, au fost îndeplinite în întregime pentru asignarea prezentată pentru introducerea ei în МСРЧ | + | + | ||||
| 6.3 | Dacă asignarea respectivă este prevăzută în p. 5.1.8 al Articolului 5, obligaţiunea semnată a administraţiei, care declară, despre faptul, că asignarea prezentată pentru introducerea ei în RIF nu trebuie să provoace perturbaţii prejudiciabile şi nu trebuie să ceară protecţie | + | + | ||||
| 7 | ADMINISTRAŢIA SAU ORGANIZAŢIA DE EXPLOATARE | ||||||
| 7.1 | Marcarea convenţională a organizaţiei de exploatare (a se vedea Preambulul) | O | O | ||||
| 7.2 | Marcarea convenţională a adresei administraţiei (a se vedea Preambulul), care este responsabilă pentru staţia, prin care urmează să fie trimise mesajele privind problemele urgente cu privire la perturbaţii, calităţii emisiei şi problemele, care se referă la exploatarea tehnică a liniei de comunicaţii (a se vedea Articolul 15 al RR) | X | X | ||||
| 8 | NOTE | ||||||
| 8.1 | Comentariu pentru a ajuta Biroul în prelucrarea cerinţei | O | O | O | O | O | O |
| ________________
1 Neindicată: este posibilă orizontală (H) sau verticală (V) sau mixtă (M). Pe parcursul evaluării, efectuate pentru CPE şi RE, toată puterea în cazul polarizării orizontale sau toată puterea la polarizare verticală sau suma puterilor componentei orizontale şi verticale în cazul polarizării mixte întotdeauna rămîn constante. Pentru reţea etalon o singură diagramă a directivităţii trebuie să fie utilizată pentru ambela polarizări. |
|||||||
Tabelul А.2
Date pentru asignarea VHF/UHF a televiziunii analogice
(se utilizează pe parcursul perioadei de trecere)
| Nr. | CARACTERISTICILE, CARE TREBUIE SĂ FIE PREZENTATE PENTRU FIECARE ASIGNARE DE RADIODIFUZIUNE ANALOGICĂ | Articolul 4 (GE06) | Articolul 5 (GE06) |
| 1 | INFORMAŢIA GENERALĂ ŞI CARACTERISTICILE FRECVENŢELOR | ||
| 1.1 | Marcarea convenţională a ITU pentru administraţia, care declară (a se vedea Preambulul) | X | X |
| 1.2 | Codul statutului (Adăugare, Modificare, Excludere) | Х | Х |
| 1.3 | Codul de identificare unic, prezentat de administraţie pentru asignare (AdminRefId) | X | X |
| 1.4 | Semnalul de apel sau alt mijloc de identificare, utilizat în conformitate cu Articolul 19 RR | O | |
| 1.5 | Frecvenţa asignată (MHz) | X | X |
| 1.6 | Deplasarea frecvenţei purtătoare, care se exprimă cu numărul, divizibil la 1/12 al frecvenţei liniilor a sistemului de televiziune examinat, şi prezentată ca număr (pozitiv sau negativ) sau kHz | X | X |
| 1.7 | Dacă deplasarea frecvenţei purtătoare a sunetului se deosebeşte deplasarea frecvenţei purtătoare a imaginii, deplasarea frecvenţei purtătoare a sunetului, exprimată cu numărul, divizibil la 1/12 al frecvenţei liniilor al sistemului de televiziune examinat, şi prezentată ca număr (pozitiv sau negativ) sau kHz | + | + |
| 1.8 | Data (reală sau presupusă, în dependenţă de caz) punerii în aplicare a atribuirii de frecvenţă (noi sau modificate) | C | X |
| 1.9 | Dacă asignarea este prevăzută în p. 4.1.5.4al Articolului 4, data sfîrşitului acestei perioade | + | + |
| 2 | LOCUL AMPLASĂRII ANTENEI (-LOR) DE EMISIE | ||
| 2.1 | Denumirea locului amplasării staţiei de emisie | X | X |
| 2.2 | Marcarea convenţională a ITU pentru ţară sau a zonei geografice | X | X |
| 2.3 | Coordonatele geografice a antenei de emisie: | ||
| 2.3.1 | latitudinea (±DDMMSS) | X | X |
| 2.3.2 | longitudinea (±DDMMSS) | X | X |
| 3 | CARACTERISTICILE SISTEMULUI DE RADIODIFUZIUNE ANALOGICĂ | ||
| 3.1 | Indicatorul stabilităţii frecvenţei (COBORÎTĂ, NORMALĂ sau ÎNALTĂ) | X | X |
| 3.2 | Marcarea convenţională, care corespunde sistemului de televiziune (B, B1, D, D1, G, H, I, K, K1, L sau М) | X | X |
| 3.3 | Marcare convenţională, care corespunde sistemului de coloraţie (Р = PAL, S = SECAM) | X | X |
| 3.4 | În cazul polarizării orizontale sau mixte, puterea eficientă maximă emisă a componentei polarizate orizontal (dBW) | + | + |
| 3.5 | În cazul polarizării verticale sau mixte, puterea eficientă maximă emisă a componentei polarizate vertical (dBW) | + | + |
| 3.6 | Raportul puterii, purtătoare de imagine/sunet | X | X |
| 4 | CARACTERISTICILE ANTENEI | ||
| 4.1 | Directivitatea antenei (direcţională (D) sau nedirecţională (ND)) | X | X |
| 4.2 | Polarizarea (H –orizontală , sau V –verticală, sau M –mixtă) | X | X |
| 4.3 | Înălţimea antenei deasupra nivelului solului (m) | X | X |
| 4.4 | Înălţimea locului amplasării deasupra nivelului mării (m), măsurată la baza antenei de emisie | X | X |
| 4.5 | Înălţimea efectivă maximă a antenei (m) | X | X |
| 4.6 | Înălţimea efectivă a antenei (m) pentru 36 azimuturi diferite cu intervalele de 10°, măsurată în plan orizontal, începînd cu Nordul geografic în direcţia acelor ceasornicului | X | X |
| 4.7 | În cazul polarizării orizontale sau mixte, semnificaţia atenuării în antenă (dB) a componentei polarizate orizontal pentru 36 azimuturi diferite cu intervalele de 10°, măsurată în plan orizontal, începînd cu Nordul geografic în direcţia acelor ceasornicului | + | + |
| 4.8 | În cazul polarizării verticale sau mixte, semnificaţia atenuării în antenă (dB) a componentei polarizate vertical pentru 36 azimuturi diferite cu intervalele de 10°, măsurată în plan orizontal, începînd cu Nordul geografic în direcţia acelor ceasornicului | + | + |
| 5 | ORELE UTILIZĂRII | ||
| 5.1 | Orele obişnuite (UTC) de utilizare a atribuirii de frecvenţă: | ||
| 5.1.1 | timpul începutului | C | X |
| 5.1.2 | timpul sfîrşitului | C | X |
| 6 | COORDONARE ŞI ACORDUL | ||
| 6.1 | Dacă coordonarea este necesară şi acordul a fost primit: | ||
| 6.1.1 | Marcarea convenţională a ITU pentru administraţia, cu care a fost efectuată coodonarea | + | + |
| 6.1.2 | prevederea (punctul Regulamentului cu privire la radiodifuziune, al acordului regional sau al altul acord), care necesită coordonare | + | + |
| 6.2 | Dacă asignarea respectivă este prevăzută în. 5.1.8 al Articolului 5, obligaţiunea semnată a administraţiei, care declară, despre faptul, că asignarea prezentată pentru introducere în МСРЧ nu trebuie să creeze perturbaţii inadmisibile şi nu trebuie să solicite protecţie | + | |
| 7 | ADMINISTRAŢIA SAU ORGANIZAŢIA DE EXPLOATARE | ||
| 7.1 | Marcarea convenţională a organizaţiei de exploatare (a se vedea Preambulul) | O | |
| 7.2 | Marcarea convenţională a adresei administraţiei (a se vedea Preambulul), responsabile de staţia, prin care trebuie să fie transmise mesajele cu privire la problemele urgente: perturbaţii, calitatea de emisie şi problemele, ce se referă la exploatarea tehnică a liniilor de comunicaţii (a se vedea Articolul 15 al RR) | X | |
| 8 | NOTE | ||
| 8.1 | Orice comentariu pentru a ajuta Biroul în prelucrarea cererii | O | O |
Tabelul А А.3
Date pentru atribuirile staţiilor altor servicii primare terestre
| Nr. | caracteristicile, care trebuie să fie prezentate pentru fiecare Asignare a altui serviciu primar terestru | Anexa 4 РР | Art. (GE06) | Art. 5 (GE06) |
| 1 | Informaţia generală şi caracterisiticile frecvenţei | |||
| 1.1 | Marcarea convenţională ITU pentru administraţia care declară (a se vedea preambulul) | B | X | X |
| 1.2 | Codul statutului (Adăugare, Modificare, Excludere) | X | X | |
| 1.3 | Codul de identificare unic, care a fost prezentat de administraţie pentru asignare (AdminRefId) | X | X | |
| 1.4 | Semnalul de apel sau alt mijloc de identificare utilizat în conformitate cu Articolul 19 al RR | 3A | O | |
| 1.5 | Frecvenţa asignată (MHz) | 1A | X | X |
| 1.6 | Dacă înfăşurătoarea de modulaţie este asimetrică sau compusă, frecvenţa etalon (MHz) | 1B | + | + |
| 1.7 | Data punerii în aplicare a atribuirii de frecvenţă | 2C | C | X |
| 1.8 | Dacă asignarea este prevăzută în p. 4.2.5.5al Articolului 4, data sfîrşitului acestei perioade | + | + | |
| 2 | Amplasarea antenei (-lor) de emisie | |||
| 2.1 | Pentru staţia de emisie concretă, care funcţionează într-o poziţie fixă | |||
| 2.1.1 | Denumirea locului amplasării staţiei de emisie | 4A | X | X |
| 2.1.2 | Marcarea convenţională ITU pentru ţară sau zonă geografică | 4B | X | X |
| 2.1.3 | Coordonatele geografice ale antenei de emisie: | 4C | ||
| 2.1.3.1 | Latitudinea (±DDMMSS) | X | X | |
| 2.1.3.2 | Longitudinea (±DDMMSS) | X | X | |
| 2.2 | Pentru zonă circulară sau determinată, care conţine staţii de emisie tipice sau staţii de emisie mobile | |||
| 2.2.1 | Dacă marcarea convenţională pentru ţară sau zonă geografică nu a fost prezentată, coordonatele geografice ale centrului zonei circulare: | 4C | ||
| 2.2.1.1 | Latitudinea (±DDMMSS) | + | + | |
| 2.2.1.2 | Longitudinea (±DDMMSS) | + | + | |
| 2.2.2 | Dacă marcarea convenţională pentru ţară sau zonă geografică nu a fost prezentată, raza nominală a zonei circulare (km) | 4D | + | + |
| 2.2.3 | Dacă coordonatele geografice şi raza nominală nu au fost prezentate, marcarea convenţională ITU pentru zonă geografică | 4E | + | + |
| 3 | Amplasarea antenei de recepţie | |||
| 3.1 | Pentru o staţie de recepţie concretă, care funcţionează într-o poziţie fixă | |||
| 3.1.1 | Denumirea locului de amplasare a staţiei de recepţie | 5A | X | X |
| 3.1.2 | Marcarea convenţională ITU pentru ţară sau zonă geografică | 5B | X | X |
| 3.1.3 | Coordonatele geografice ale antenei de recepţie: | 5C | ||
| 3.1.3.1 | Latitudinea (±DDMMSS) | X | X | |
| 3.1.3.2 | Longitudinea (±DDMMSS) | X | X | |
| 3.2 | Pentru o anumită zonă de recepţie, legată cu staţia de emisie concretă | |||
| 3.2.1 | Dacă zona circulară de recepţie nu a fost prezentată, marcarea convenţională ITU pentru ţară sau zona geografică de recepţie | 5D | + | + |
| 3.2.2 | Dacă zona geografică nu a fost prezentată coordonatele geografice ale centrului zonei circulare de recepţie | 5E | ||
| 3.2.2.1 | Latitudinea (±DDMMSS) | + | + | |
| 3.2.2.2 | Longitudinea (±DDMMSS) | + | + | |
| 3.2.3 | Dacă zona geografică nu a fost prezentată, raza nominală (km) a zonei circulare de recepţie | 5F | + | + |
| 3.2.4 | Dacă staţia de recepţie în serviciul fix şi caracteristicile nu au fost prezentate mai sus conform p. 3.1, coordonatele geografice (de la 3 pînă la 6 de seturi), care determină zona,în care sunt amplasate staţiile de recepţie: | 5С | ||
| 3.2.4.1 | Latitudinea (±DDMMSS) | + | + | |
| 3.2.4.2 | Longitudinea (±DDMMSS) | + | + | |
| 4 | Calsa staţiei şi natura serviciului | |||
| 4.1 | Clasa staţiei, utilizînd marcările convenţionale din Preambul | 6A | X | X |
| 4.2 | Natura serviciului, utilizînd marcările convenţionale din Preambul | 6B | X | X |
| 5 | caracteristicile sistemului | |||
| 5.1 | Clasa de emisie, în conformitate cu Articolul 2 şi Anexa 1 la RR | 7A | X | X |
| 5.2 | Este necesară lărgimea benzii de frecvenţă, în conformitate cu Articolul 2 şi Anexa 1 la RR | 7A | X | X |
| 5.3 | Codul tipului sistemului | X | X | |
| 5.4 | Dacă puterea de ieşire a emiţătorului a fost indicată, marcarea convenţională, care descrie, la necesitate, tipul puterii (X, Y sau Z) | 8 | + | + |
| 5.5 | Dacă puterea emisă nu a fost indicată, puterea de ieşire a emiţătorului (dBW) | 8A | + | + |
| 5.6 | Densitatea maximă a puterii introduse pe linia de transmisiune a antenei (dB (W/Hz)), a cărei valoare medie este stabilită conform benzii cele mai rele de 4 kHz | 8AB | О | X |
| 5.7 | Dacă puterea de ieşire a receptorului nu a fost indicată, puterea eficientă maximă emisă, exprimată în dBW | 8B | + | + |
| 6 | caracteristicile antenei | |||
| 6.1 | Dacă puterea eficientă maximă emisă nu a fost indicată, coeficientul maxim al cîştigului (amplificării) antenei faţă de dipolul-semiundă simetric în direcţia emanării maxime | 9G | + | + |
| 6.2 | Pentru asignarea staţiei concrete de emisie /de recepţie, care funcţionează într-o opoziţie fixă (cu excepţia staţiilor tipice) | |||
| 6.2.1 | Polarizare | 9D | X | X |
| 6.2.2 | Înălţimea antenei de asupra nivelului solului (m) | 9E | X | X |
| 6.2.3 | Directivitatea antenei (direcţională (D) sau nedirecţională (ND)) | 9 | X | X |
| 6.2.4 | Pentru antenă direcţională de emisie/de recepţie, care funcţionează într-o poziţie fixă | |||
| 6.2.4.1 | Lăţimea ughiulară totală a petalei principale de emisie (lăţimea razei), măsurată (în grade) în plan orizontal, care conţine direcţia emiterii maxime, în limitele cărei puterea emisă în orice direcţie se micşorează cu nu mai mult de 3 dB, faţă de puterea, care se emite în direcţia emiterii maxime | 9C | O | O |
| 6.2.4.2 | Cîştigul (amplificarea) antenei în direcţia orizontului local | O | O | |
| 6.2.5 | Pentru antena de emisie, care funcţionează din poziţie fixă | |||
| 6.2.5.1 | Înălţimea locului amplasării deasupra nivelului mării, care se măsoară la baza antenei (m) | 9EA | X | X |
| 6.2.5.2 | Înălţimea efectivă maximă a antenei (m) | 9EB | X | X |
| 6.2.5.3 | Înălţimea efectivă a antenei (m) pentru 36 azimuturi diferite cu intervalele de 10°, măsurată în plan orizontal, începînd cu nordul geografic în direcţia acelor ceasornicului | 9EC | X | X |
| 6.2.5.4 | Pentru antena de emisie direcţională, care funcţionează în poziţie fixă | |||
| 6.2.5.4.1 | Dacă fasciculul antenei nu se roteşte sau se clatină, atunci azimutul emiterii maxime a antenei în grade (în sensul acelor de ceasornic) de la Nordul geografic | 9A | + | + |
| 6.2.5.4.2 | Dacă fasciculul antenei se roteşte sau se clatină, unghiurile azimutale, care determină sectorul deplasării osiei fasciculului principal al antenei: | 9AB | ||
| 6.2.5.4.2.1 | Azimutul iniţial în grade în sensul acelor de ceasornic de la Nordul geografic | + | + | |
| 6.2.5.4.2.2 | Azimutul final în grade în sensul acelor de ceasornic de la Nordul geografic | + | + | |
| 7 | Orele utilizării | |||
| 7.1 | Orele obişnuite (UTC)de utilizare a atribuirii de frecvenţă: | 10B | ||
| 7.1.1 | Timpul începutului | C | X | |
| 7.1.2 | Timpul sfîrşitului | C | X | |
| 8 | coordonarea şi acordul | |||
| 8.1 | Dacă coordonarea este necesară şi acordul a fost primit, marcarea convenţională ITU pentru administraţia, cu care a fost efectuată coordonarea: | 11 | + | + |
| 8.2 | Dacă asignarea respectivă este prevăzută în p. 5.2.6 al Articolului 5, obligaţiunea semnată a administraţiei care declară despre faptul, că asignarea prezentată, pentru introducere în МСРЧ nu trebuie să creeze perturbaţii inadmisibile şi nu trebuie să necesite protecţie | + | ||
| 9 | Administraţia sau organizaţia de exploatare | |||
| 9.1 | Marcarea convenţională pentru organizaţia de exploatare (a se vedea Preambulul) | 12A | O | |
| 9.2 | Marcarea convenţională pentru adresa administraţiei (a se vedea Preambulul), responsabile pentru staţia, prin care trebuie să fie trimise mesajele cu privire la probleme urgente: perturbaţii, calitatea emiterii probleme care se referă la exploatarea tehnică a liniilor de comunicaţii (a se vedea Articolul 15 al RR) | 12B | X | X |
| 10 | Note | |||
| 10.1 | Orice comentariu pentru a ajuta Biroul în prelucrarea cererii | O | O | |
ANEXA 4
Capitolul I
al Anexei 4
Limitele şi metodica stabilirii cazurilor,
cînd este necesar acordul altei administraţii
1. Introducere
Dacă administraţia propune introducerea modificărilor în Plan sau efectuarea coordonării asignării staţiei în alt serviciu primar terestru, este necesar să fie stabilit faptul, dacă poate (pot) să fie atinsă o altă administraţie (administraţii) în zona de planificare, adică este necesar să fie depistată administraţia, acordul căreia trebuie să fie primit. În Anexa dată se prezintă limitele şi metodica tehnică respectivă, care se utilizează pentru determinarea administraţiilor, cu care trebuie să fie efectuată coordonarea.
Cu ajutorul metodicii date, se stabileşte zona, în limitele căreia a fost depăşită valoarea limită a intensităţii cîmpului. Selectînd în completările anexate valorile limită respective a intensităţii cîmpului, poate fi stabilită zona generală, în limitele căreia intensitatea limită respectivă a cîmpului este depăşită pentru un şir de servicii, şi astfel determinată administraţia (-iile), cu care este necesar de a efectua coordonarea.
Procesul de determinare a administraţiilor potenţial atinse se bazează pe determinarea contururilor de coordonare, legaţi de modificările propuse (a se vedea p. 2 al acestui Capitol). Administraţiile atinse–sunt acele administraţii, frontierele naţionale ale cărora la radiodifuziune sau zonele de deservire pentru alte servicii primare terestre se intersectează de aceste contururi sau sunt incluse în ele.
2. Metoda de determinare a administraţiilor potenţial atinse
Zona generală, în limitele căreia a fost depăşită intensitatea limită respectivă a cîmpului, se determină în baza caracteristicilor cunoscute pentru modificarea propusă. Însă, datele amănunţite despre funcţionarea staţiilor potenţial atinse nu sunt cunoscute, şi de aceea este necesar de a se baza pe parametrii pentru cazurile mai rele ale traseelor de difuzare şi parametrii cei mai răi ai sistemului staţiilor de recepţie necunoscute.
Deşi determinarea zonei, în limitele căreia este necesară coordonarea, se bazează pe criterii tehnice, este important de remarcat, că ea reprezintă o concepţie regulamentară de determinare a zonei, în limitele căreia trebuie să fie efectuată evaluarea detaliată a perturbaţiilor potenţiale.
Prin urmarea, zona de coordonare nu este o zonă de excludere, în limitele căreia este interzisă utilizarea comună a frecvenţelor, dar este un mijloc de determinare a zonei, în limitele căreia este necesar de a efectua calcule mai detaliate.
În majoritatea cazurilor, analiza detaliată va demonstra, că în limitele zonei de coordonare o utilizare comună a frecvenţelor este posibilă, deoarece procedura de determinare a zonei de coordonare se bazează pe ipoteze nefavorabile cu privire la perturbaţii posibile.
Această metodică permite de a determina distanţa pentru fiecare azimut în jurul staţiei noi sau modificate propuse, sau zona, în limitele căreia este amplasată staţia, în afara căreia, intensitatea cîmpului semnalului perturbator trebuie să fie mai mică decît valoarea concretă pentru tot timpul,cu excepţia unui anumit procent al timpului. Cînd această distanţă se determină pentru fiecare azimut, ea marchează conturul intensităţii cîmpului, numit contur de coordonare, care cuprinde zona de coordonare. Pentru fiecare intensitate limită necesară a cîmpului se creează contururi de coordonare separate.
Determinarea intensităţii cîmpului se bazează pe modelul de difuzare, prezentat în Capitolul 2 al Anexei 2 la Acord. Acest model de difuzare nu este valabil pentru distanţe mai mari de 1000 km, şi de aceea în modelele de difuzare calcularea perturbaţiilor de la orice emiţător este limitată de distanţa maximă de 1000 km.
2.1 Determinarea administraţiilor, potenţial atinse de modificările în Plan
În scopul stabilirii administraţiilor, potenţial atinse de modificarea propusă să fie efectuată în Plan, este necesar de a stabili valoarea respectivă a intensităţii limită a cîmpului, care trebuie să fie utilizată la efectuarea calculelor.
Pentru modificarea propusă în plan, caracteristicile asignării sau alocării sunt cunoscute. În special, se prezintă coordonatele grafice, care determină zona alocării sau amplasării emiţătoarelor. În baza acestei informaţii se întocmeşte lista ţărilor în limita pînă la 1000 km de la zona alocării sau a locului amplasării examinat al emiţătorului. Această listă poate fi întocmită prin suprapunerea conturului respectiv cu hotarele naţionale ale administraţiei, care se prezintă pe Harta lumii ITU în formă digitală (IDWM).
Metoda de determinare a administraţiilor potenţial atinse include următorii paşi:
Pasul 1 – Construirea conturului la distanţa de 1000 km
Pentru determinarea unui serviciul potenţial atins, se examinează toate ţările, hotarele cărora se află în limitele conturului de 1000 km sau sunt intersectate de el.
Pasul 2 – Alegerea administraţiilor, serviciul de radiodifuziune al cărora este potenţial atins
Controlul se creează pentru fiecare diapazon al frecvenţelor în baza valorii limite pentru coordonare, care corespunde serviciului de radiodifuziune, care urmează să fie protejat, conform tabelului АP1.1, şi în conformitate cu procedura, care a fost elaborată în p. 3 al prezentului capitol.
Pasul 3 – Alegerea asignărilor altor servicii, care se află în conturul de 1000 km
La îndeplinirea acestui pas se aleg atribuirile din alte servicii primare, în baza următoarelor criterii:
– asignarea aparţine administraţiei, care se află în limitele conturului de 1000 km;
– asignarea se conţine în Lista atribuirilor altor servicii primare terestre, care se indică în Anexa 5 la prezentul Acord sau pentru care a fost deja iniţiată procedura, menţionată în Articolul 4 al prezentului Acord.
În rezultatul acestui proces de alegere va fi întocmită lista ţărilor /asignărilor, pentru care valorile limită respective trebuie să fie luate din tabelele valorilor limită, care se prezintă în completarea 1 la acest Capitol.
Pasul 4 – Construirea contururilor de coordonare
Pentru fiecare valoare limită unică, în lista menţionată se construieşte conturul de coordonare. Totodată întotdeauna va exista un contur de coordonare pentru protecţia serviciului de radiodifuziune, care este determinat la pasul 2, şi pentru fiecare diapazon al frecvenţelor, vor fi, posibil, cîteva contururi de coordonare pentru fiecare tip al altui serviciu, care a fost ales la pasul 3.
Metodele de calculare a contururilor de coordonare pentru diferite scenarii de coordonare sunt descrise în punctul 4 al acestui Capitol. Ipotezele tehnice, care trebuie să fie utilizate, se prezintă în punctul 5.1al acestui capitol. Valorile limită pentru coordonare se prezintă în Completarea 1 la acest Capitol.
Pasul 5 – Determinarea administraţiilor potenţial atinse
Administraţiile, cu care trebuie să fie efectuată coordonare, se stabilesc în baza contururilor de coordonare care intersectează sau care includ:
– hotarele naţionale a acelor administraţii, care au fost stabilite la pasul 2 cu privire la radiodifuziune,
– locurile amplasării staţiilor de recepţie /zonelor de deservire ale altor servicii primare, stabilite la pasul 3.
2.2 Determinarea administraţiilor, potenţial atinse de asignările altor servicii primare terestre
Moment iniţial sunt modificările presupuse sau completările Listei din Anexa 5 a prezentului Acord, caracteristicile cărora sunt cunoscute. În baza acestei informaţii şi utilizînd metodele, descrise în p. 2.1al acestui capitol, se stabilesc asignările şi administraţiile, cu care este necesară coordonarea.
Analiza se finisează cu calculul detaliat al valorilor intensităţii cîmpului la hotarele naţionale ale ţărilor stabilite.
Cînd asignarea se declară în alt serviciu primar, sunt edificate contururile de coordonare pentru staţiile de emisie şi pentru staţiile de recepţie legate cu ele în locurile de amplasare indicate sau în zonele de deservire. Conturul mai mare din aceste două trebuie să fie luat în consideraţie la stabilirea administraţiilor atinse.
Datele detaliate despre calcularea contururilor de coordonare pentru diferite scenarii de coordonare sunt descrise în subp. 3 şi 4 ale acestui Capitol. Ipotezele tehnice, care trebuie să fie utilizate, se prezintă în p. 5.2 al acestui capitol. În Completarea 1 la acest Capitol se prezintă valorile limită pentru procedura de coordonare.
3. Construirea contururilor de coordonare
Conturul de coordonare se elaborează cu utilizarea razelor uniform răspîndite cu distanţa de 1° în limitele a 360° în jurul asignării/atribuirii sau zonei de deservire cu centrul într-un punct etalon, locul de amplasare al căruia se stabileşte în p. 4 al acestui capitol pentru fiecare scenariu de coordonare.
Conturul de coordonare se calculează pentru fiecare rază, începînd cu distanţa de 1000 km de la locul amplasării staţiei sau hotarul zonei, în care ea este amplasată, după cum este stabilit în p. 4 al acestui capitol pentru fiecare scenariu de coordonare. Apoi se efectuează calculul în cazul mişcării de-a lungul razei în direcţia punctului etalon cu paşi de 10 km.
În această Anexă pentru fiecare pas de un grad în azimutul din jurul staţiei de radiodifuziune coordonate sau a staţiei altui serviciu terestru prin proceduri se determină distanţa, la care se atinge intensitatea limită a cîmpului, şi, prin urmare, distanţa utilizată pentru crearea conturului de coordonare. Toate calculele intensităţii cîmpului se bazează pe modelul de difuzare, descris în Capitolul 2 al Anexei 2 la prezentul Acord.
Însă, dacă intensitatea limită a cîmpului nu a fost atinsă la distanţa extremă de 1000 km a modelului de difuzare, conturul de coordonare al acestei raze /azimut trebuie să se afle la distanţa de 1000 km de la locul amplasării acestei staţii sau de la hotarul zonei, în care ea se află.
Contururile de coordonare obţinute pot fi aplicate pe hartă pentru simplificarea procesului de coordonare.
3.1 Cerinţe faţă de conturul de coordonare
Scenariile şi procedurile de coordonare, care se conţin în această Anexă se bazează pe diferite ipoteze. De aceea contururilor de coordonare va depinde de scenariul de coordonare. În legătură cu acest fapt, pentru fiecare scenariu al utilizării comune a frecvenţelor, care se prezintă în p. 4 al acestui Capitol, sunt necesare contururi de coordonare separate. Pe lîngă aceasta, conturul de coordonare, care a fost elaborat pentru un scenariu de coordonare, nu poate fi utilizat pentru determinarea gradului influenţei de orice gen asupra serviciilor de radiocomunicaţie, cuprinse de diferite scenarii de coordonare .
3.2 Contururi suplimentare
Pe lîngă conturul de coordonare, administraţiile pot întocmi contururi suplimentare pentru contribuirea la discutarea detaliată a problemelor de coordonare. Aceste contururi suplimentare pot să se bazeze pe criterii mai puţin stricte ale utilizării comune (de exemplu, includerea polarizării, selectivitatea antenei la receptorul atins), decît cele aplicate pentru edificarea zonei de coordonare. Astfel de contururi suplimentare pot fi elaborate cu aplicarea aceleiaşi metode, care a fost utilizată pentru determinarea conturului, sau a altor metode, coordonate bilateral dintre administraţiile respective.
4. Scenariile de coordonare
În subcapitolele prezentate mai jos sunt descrise ipotezele de bază cu privire la evaluarea perturbaţiilor şi locului de amplasare a punctului etalon, care trebuie să fie utilizate pentru edificarea contururilor de coordonare pentru diferite scenarii de utilizare comună a frecvenţelor.
4.1 Staţiile separate, care funcţionează din poziţie determinată şi fixă
Pentru staţia de radiodifuziune sau staţia din alt serviciu primar terestru, care funcţionează din poziţie fixă, contururile de coordonare se calculează în toate direcţiile azimutului din poziţia geografică a antenei de emisie sau de recepţie şi cu luarea în consideraţie a modificărilor în cîştigul (amplificarea) antenei (în cazul existenţei acestora).
4.2 Staţiile de emisie tipice, care funcţionează din poziţie fixă în limitele zonei de deservire indicate
Pentru staţiile de emisie tipice, ca punct etalon este centrul de gravitate al zonei de deservire indicate, care este limitată de teritoriul naţional, dacă el se află în limitele acestei zone de deservire. În caz contrar, ca punct etalon se consideră punctul cel mai apropiat de centrul de gravitate, care va fi inclus în zona de deservire. Conturul de coordonare se edifică în jurul hotarelor zonei de deservire indicate, în limitele căreia funcţionează staţiile tipice.
Toleranţa la selectivitate şi polarizare a antenei nu se efectuează.
4.3 Staţiile de radiodifuziune, care funcţionează în reţeaua monofrecvenţă
Pentru staţia de radiodifuziune, care funcţionează în reţeaua monofrecvenţă (SFN), contururile de coordonare se calculează cu utilizarea ca punct etalon a centrului de gravitate al coordonatelor geografice tuturor locurilor de amplasare ale emiţătoarelor în SFN. Valorile separate ale intensităţii cîmpului emiţătoarelor se adună prin metoda adunării puterilor (a se vedea capitolul 3al Anexei 2 la prezentul Acord).
4.4 Alocările de radiodifuziune
În cazul alocării, ca punct etalon se consideră centrul de gravitate al zonei alocării, dacă acest punct este amplasat în limitele zonei date. În caz contrar, ca punct etalon se consideră punctul cel mai apropiat de centrul de gravitaţie, care va fi inclus în zona alocării. Caracteristicile reţelei etalon respective (RE) şi configuraţiei de planificare etalon (CPE) se utilizează ca sursă de intensitate a cîmpului perturbator. Fiecare punct de control limită al alocării va fi examinat ca sursă potenţială de perturbaţii a acestei alocări (descrierea detaliată a se vedea în Anexa 3 la capitolul dat). Intensitatea cîmpului cea mai înaltă, obţinută în fiecare punct de calcul examinat, din fiecare punct de control limită se ia ca valoare a intensităţii cîmpului, care trebuie să fie utilizată.
În cazul alocării cu asignările legate şi identificatorului SFN trebuie să fie efectuate calculele prezentate mai jos.
– În primul calcul ca sursă de perturbaţii potenţiale se iau proprietăţile carateristice ale reţelei etalon respective şi a configuraţiei de planificare etalon, cum a fost prezentat mai sus.
– În al doilea caz pentru calculul sumei puterii potenţialului perturbaţiilor în punctul de Calcul se utilizează proprietăţile carateristice pentru fiecare din asignările legate.
Intensitatea cîmpului cea mai înaltă, obţinută după efectuarea celor două calcule, se consideră ca intensitatea cîmpului respectivă.
Pentru asignarea, legată cu alocarea fără identificatorul SFN, la efectuarea calcului intensităţii cîmpului, care se descrie în p. 3.1 al acestui Capitol, se vor utiliza proprietăţile caracteristice ale asignării.
4.5 Staţiile mobile (cu excepţia staţiilor mobile aeronautice)
Pentru staţiile mobile (cu excepţia celor mobile aeronautice) ca punct etalon se consideră centrul de gravitate al zonei de deservire concrete, în jurul limitele căreia funcţionează staţiile mobile (cu excepţia celor mobile aeronautice), este edificat conturul de coordonare. Pe lîngă acesta, zona concretă, în care funcţionează staţia mobilă, trebuie să fie limitată de teritoriu naţional. Toleranţa la selectivitate a antenei nu se efectuează.
4.6 Staţiile de radionavigaţie aeronautică
Pentru staţiile de radionavigaţie aeronautică, amplasate pe sol, ca punctu etalon este poziţia geografică a staţiei.
Pentru staţiile de radionavigaţie aeronautică de bazare aeriană ca punct etalon se consideră centrul de gravitaţie a zonei de deservire concrete, în limitele căreia funcţionează staţia de radionavigaţie aeronautică respectivă, dacă ea se află în limitele zonei de deservire. În caz contrar, ca punct etalon se consideră punctul cel mai apropiat de centrul de gravitaţie, care va fi inclus în zona de deservire. Pentru staţiile de воздушного базирования toleranţa la selectivitatea antenei nu se efectuează.
Pentru staţiile de bazare aeriană zona de deservire concretă trebuie să fie limitată de teritoriu naţional.
5. Determinarea intensităţii limită a cîmpului, care necesită coordonare
5.1 Modificări în Planuri
5.1.1 Protecţia serviciului de radiodifuziune
Edificarea contururilor de coordonare şi calcularea intensităţii cîmpului a semnalului perturbator se bazează pe modelul de difuzare, care se prezintă în Capitolul 2 al Anexei 2 la prezentul Acord. Pentru determinarea perturbaţiilor în receptorul de radiodifuziune, se utilizează următoarele carateristici:
– valorile declarate ale puterii emise şi înălţimea efective a antenei;
– valorile limită ale intensităţii cîmpului, care necesită coordonare, şi care se prezintă în tabelul AР1.1 al Completării 1 la Capitolul dat;
– curbele de difuzare pentru cazul troposferic (adică 1% al timpului şi 50% de amplasări);
– înălţimea antenei de recepţie este de 10 m deasupra nivelului solului.
5.1.2 Protecţia altor servicii primare terestre
Întocmirea contururilor de coordonare se bazează pe metodica de pronosticare a difuzării, care a fost inclusă în capitolul 2 al Anexei 2 la prezentul Acord.
Pentru calculele în direcţia sol-sol se utilizează curbele de difuzare pentru 10% de timp şi 50% de amplasări.
Pentru calcule în direcţia sol –aer trebuie să fie utilizat modelul de difuzare în spaţiul liber. Conturul de coordonare este limitat de distanţa, egală cu linia de vizibilitate de 420 km.
Intensitatea cîmpului este calculată pentru înălţimile antenei de recepţie, prezentate în tabelel respective în subp. A.2, A.3 sau A.4 al Completării 1 la Capitolul dat.
Pentru sistemele altor servicii primare valorile limită a intensităţii, care determină necesitatea coordonării se prezintă în Tabelele АР1.2–АР1.8ale Completării 1la capitolul dat.
5.2 Coordonarea asignării staţiei în alt serviciu primar terestru
5.2.1 Coordonarea asignării staţiei de emisie în alt serviciu primar terestru
Edificarea contururilor de coordonare şi calcularea intensităţii cîmpului semnalului perturbator se bazează pe metoda de difuzare, care se prezintă în Capitolul 2 al Anexei 2 la prezentul acord.
Pentru calculele în direcţia sol - sol trebuie să fie utilizate curbele de difuzare pentru 1% al timpului şi 50% de amplasări.
Pentru calculele în direcţia sol-aer trebuie să fie utilizat modelul de difuzare în spaţiu liber. Conturul de coordonare este limitat de distanţa, egală cu linia de vizibilitate de 420 km.
În cazul serviciilor aeronautice pentru staţia de bord înălţimea antenei de emisie deasupra solului este de 10 000 m.
Pentru protecţia Planului valorile limită ale intensităţii cîmpului, care determină necesitatea coordonării, se prezintă în tabelul АР.10 al completării 1 la Capitolul dat.
5.2.2 Coordonarea asignării staţiei de recepţie în alt serviciu primar terestru
Pentru coordonarea asignării staţiei de recepţie este necesar de a se baza pe următoarele date pentru funcţionarea staţiei de radiodifuziune:
– puterea totală maximă emisă 53 dBW;
– înălţimea maximă eficientă a antenei 600 m şi polarizarea mixtă.
Dacă utilizarea acestor valori presupuse nu va avea ca rezultat determinarea administraţiei, care exploatează sau planifică să exploateze staţia, care depăşeşte aceste valori, atunci administraţia, responsabilă pentru staţia de recepţie, va fi de acord să nu ceară protecţie de la administraţia, responsabilă pentru aceasta staţie de radiodifuziune, dacă în procesul de coordonare nu va fi luată altă decizie.
Distanţa maximă de coordonare pentru receptorii aeronavei este de 500 km.
Pentru construire contururilor de coordonare în conformitate cu p. 5 al capitolului dat, ca punct etalon pentru construirea razelor răspîndite uniform este amplasarea staţiei de recepţie sau centrul de gravitate al zonei, în care funcţionează staţiile de recepţie. Conturul de coordonare se calculează pentru fiecare rază prin plasarea staţiei de radiodifuziune susmenţionate la distanţa de 1000 km în acest punct etalon. Dacă intensitatea cîmpului este mai joasă de valoarea limită necesară pentru staţia de recepţie, atunci staţia potenţială de radiodifuziune se deplasează de –a lungul acestei raze în direcţia punctului etalon cu paşii de 10 km pînă atunci, pînă cînd nu va fi atinsă limita necesară. Distanţa, la care trebuie să fie atinsă valoarea limită, este determinată pentru fiecare rază, şi aceste distanţe se unesc, formînd conturul de coordonare.
Completarea 1
la Capitolul I
А Valorile limită ale intensităţii cîmpului, care determină necesitatea coordonării, pentru protecţia serviciului de radiodifuziune şi altor servicii primare, de modificările în Plan
A.1 Valorile limită ale intensităţii cîmpului, care determină necesitatea coordonării, pentru protecţia serviciului de radiodifuziune şi altor servicii primare de modificările în Plan
Prezentul Acord se referă la diferite sisteme de radiodifuziune. De aceea trebuie de indicat diferite valori limită ale intensităţii cîmpului.
Baza pentru determinarea acestor valori se prezintă în Completarea 2 la capitolul I.
În tabelul АР1.1 se prezintă valorile limită propuse ale intensităţii cîmpului, care determină necesitatea coordonării şi care trebuie să fie utilizate pentru depistarea administraţiilor atinse, pentru protecţia radiodifuziunii de modificările efectuate în Plan.
Tabelul AР1.1
Valorile limită ale intensităţii cîmpului, care determină necesitatea coordonării,
pentru protecţia sistemelor în serviciul de radiodifuziune de modificările efectuate în Plan
| Sistemul de radiodifuziune, care duce la modificare planului | Valoarea limită a intensităţii cîmpului (dB(мкВ/м)) | |||
| Banda III (174–230MHz) | Banda IV (470–582 MHz) | Banda V (582–718 MHz) | Banda V (718–862 MHz) | |
| DVB-T | 17 | 21 | 23 | 25 |
| T-DAB | 12 | – | – | – |
| TV analogică | 10 | 18 | 20 | 22 |
A.2 Intensităţile cîmpului, care necesită coordonare, pentru protecţia serviciului mobil în benzile de frecvenţă 174–230 MHz şi 470–862 MHz
În tabelele АР1.2 şi АР1.3 se prezintă nivelurile intensităţii limită a cîmpului pentru protecţia sistemelor în serviciul mobil de sistemele T-DAB şi DVB‑T şi codurile tipurilor sistemului, care le corespund.
Tabelul AР1.2
Valorile intensităţii limită a cîmpului, care determină necesitatea coordonării,
pentru protecţia sistemelor în serviciul mobil în banda de frecvenţă 174−230 MHz de T-DAB
| Sistemul, care trebuie să fie protejat | Codul tipului sistemului (a se vedea Anexa 2, Capitolul 4) | Intensitatea limită a cîmpului (dB(мкВ/м))(1) | Înălţimea antenei de recepţie (m) |
| Sistem mobil MU (de putere mică) | MU | 16 | 10 |
| Sistem mobil М1 (FM de bandă îngustă, 12,5 kHz) (radiostaţii de frecvenţă mobile) Sisteme mobile RA1 şi RA2 (FM de bandă îngustă, 12,5 kHz) | M1 şi RA | 19 (staţie de bază), 27 (staţie mobilă) | 20 (staţie de bază), 1,5 (staţie mobilă) |
| Sistem mobil М2 (de bandă îngustă) | M2 | 48 | 10 |
| Sistem mobil terestru ХА (radiostaţii mobile private) | XA | 27 | 10 |
| Sistem mobil terestru ХМ (VHF radiomicrofoane) | XM | 30 | 10 |
| Sistem mobil terestru МА | MA | 21 | 10 |
| Sistemele mobil şi fix (transferabile) | MT | 5 | 10 |
| (1) Valorile limită ale intensităţii cîmpului se referă la lărgimea de bandă 1,5 MHz T-DAB. | |||
Tabelul AР1.3
Valorile limită ale intensităţii cîmpului, care determină necesitatea coordonării,
pentru protecţia sistemelor serviciului mobil de DVB-T
| Sistemul, care trebuie să fie protejat | Codul tipului sistemului (a se vedea Anexa 2, capitolul 4) | Banda frecvenţelor | Intensitatea limită a cîmpului (dB(мкВ/м))(1) | Înălţimea antenei de recepţie (m) |
| Radiostaţii mobile analogice private, 12,5 kHz | NV | Banda III | 30 (staţii de bază), 38 (staţii mobile) | 20 (staţie de bază) 1,5 (staţie mobilă) |
| Sistem mobil terestru NR (radiomicrofon) | NR | 790–862 MHz/ Banda III | 58 (UHF)/50 (VHF) | 1,5 |
| Sistem mobil NS (legătura OB, stereo, necompandată) | NS | 790–862 MHz/ Banda III | 45 (UHF)/37 (VHF) | 10 |
| Sistem mobil NT (interfon) | NT | 790–862 MHz/ Banda III | 47 (UHF)/39 (VHF) | 1,5 |
| Sistem mobil terestru digital NA (de exemplu, CDMA) | NA | 470–862 MHz în Raionul 3, 790–862 MHz în ţările din p. 5.316 al RR | 18 (staţie de bază) | 20 (staţii de bază) |
| Sistem mobil comun NB | NB | 174–230 MHz/ 470–862 MHz | A se vedea formula (АP1.1) şi Tabelul АP1.4 (staţie de bază) A se vedea formula (АP1.1) şi Tabelul АP1.5 (staţie mobilă) | 20,0 (staţie de bază) 1,5 (staţie mobilă) |
| Sistem mobil terestru XN (VHF) | XN | Banda III | 38 | 1,5 |
| Sistem mobil terestru YN (480 MHz) | YN | 480 MHz | 41 | 1,5 |
| Sistem mobil terestru ZC (620 MHz) | ZC | 620 MHz | 43 | 1,5 |
| (1) Valorile limită ale intensităţii cîmpului se referă la lărgimea de bandă DVB-T. | ||||
Pentru caz general (codul tipului NB)în sistem mobil, adică cînd valoarea raportului de protecţie lipseşte, trebuie să fie utilizată următoarea formulă:
unde:
F: factorul de zgomot al serviciului mobil al staţiei de recepţie de bază sau mobile (dB);
Bi: lărgimea de bandă a staţiei de radiodifuziune terestră (MHz);
Gi: cîştigul (amplificarea) antenei de recepţie a staţiei în serviciul mobil (dBи);
LF: pierderile în feeder-ul cablului antenei (dB);
f: frecvenţa centrală a staţiei perturbatoare (MHz);
Po: perturbaţiile industriale (dB) (valoarea tip constituie 1 dB pentru banda VHF şi 0 dB pentru banda UHF);
I/N: raportul dintre perturbaţie şi zgomot, care nu trebuie să depăşească valoarea limită (rezerva), utilizată la elaborarea planului (I/N = -6 dB).
Privind cazul general în serviciul mobil terestru, în tabele АР1.4 şi АР1.5 se prezintă următoarele valori tip F, Gi, LF şi Po, care trebuie să fie utilizate (ca sursă de informaţie a se vedea Recomandarea ITU-R М.1767) pentru staţiile de bază şi mobile.
Tabelul AР1.4
Valorile tip ale parametrilor, utilizaţi în formula (АР1.1) pentru obţinerea
valorilor intensităţii limită a cîmpului, care determină necesitatea coordonării,
pentru protecţia staţiilor de bază de la DVB-T pentru caz general
(codul tipului NB) al serviciului mobil
| Frecvenţa (MHz) | 174 | 230 | 470 | 790 | 862 |
| F (dB) | 8 | 8 | 4 | 3 | 3 |
| Gi (dBи) | 6 | 8 | 12 | 17 | 17 |
| LF (dB) | 2 | 2 | 2 | 4 | 4 |
| Po (dB) | 1 | 1 | 0 | 0 | 0 |
| F – Gi + LF + Po | 5 | 3 | –6 | –10 | –10 |
Tabelul AР1.5
Valorile tip ale parametrilor, utilizaţi în formulă (АР1.1) pentru obţinerea valorilor
intensităţii limită a cîmpului, care determină necesitatea coordonării, pentru protecţia
staţiilor mobile pentru caz general (codul tipului NB) al serviciului mobil de la DVB-T
| Частота (MHz) | 174 | 230 | 470 | 790 | 862 |
| F (dB) | 11 | 11 | 7 | 7 | 7 |
| Gi (dBи) | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| LF (dB) | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| Po (dB) | 1 | 1 | 0 | 0 | 0 |
| F – Gi + LF + Po | 12 | 12 | 7 | 7 | 7 |
A.3 Valorile limită ale intensităţii cîmpului, care determină necesitatea coordonării, pentru serviciul de radionavigaţie aeronautică în benzile de frecvenţă 223−230 MHz, 590−598 MHz şi 645−862 MHz şi serviciul de radionavigaţie în banda de 585−610 MHz
Pînă în prezent în ITU nu au fost declarate nici un fel de asignări pentru staţiile de radionavigaţie aeronautică, care funcţionează în banda de frecvenţă 223−230 MHz în Raionul 3 şi în unele ţări ale Raionului 1 în conformitate cu p. 5.247 al RR. De aceea pentru această situaţie nu există valori limită.
Nivelurile intensităţii limită a cîmpului pentru protecţia serviciului de radionavigaţie aeronautică şi a serviciului de radionavigaţie de DVB-T se prezintă în tabelul А1.6.
Pentru intensitatea limită a cîmpului, care determină necesitatea coordonării, trebuie să fie utilizată valoarea pentru protecţia serviciului de radionavigaţie aeronautică în banda de frecvenţă 223–230 MHz de T-DAB şi DVB-T ultimelor recomandări ITU-R sau valorile coordonate reciproc între administraţiile cointeresate.
Tabelul АР1.6
Valorile intensităţii limită a cîmpului, care determină necesitatea coordonării,
pentru protecţia serviciului de radionavigaţie şi a serviciului
de radionavigaţie aeronautică de DVB-T(2)
| Sistemul, care trebuie să fie protejat | Codul tipului sistemului (a se vedea-Anexa 2, Capitolul 4) | Alocarea RR | Aplicarea | Frecvenţa (MHz) | Intensitatea limită a cîmpului (dB(мкВ/м))(1) | Înălţimea antenei de recepţie (m) |
| Sistemul de radionavigaţie aeronautică XG (radarele aeroporturilor , 4 MHz, canal 36, Marea Britanie) | XG | Ţările din p. 5.302 | Radarul aeroportului | 590–598 | –12 | 7 |
| Sistemul de radionavigaţie aeronautică АВ (РЛС 1) | AB | Raionul 3 | Tip 1 sol-sol | Canalele corespunzătoare în banda de frecvenţă 585–610 MHz | 13 | 10 |
| Sistemul de radionavigaţie aeronautică АА8 (РСБН) | AA8 | Ţările în p. 5.312 | Componenta aer-sol | Canalele corespunzătoare în banda de frecvenţă 645–862 MHz | 36 | 10 |
| Sistemul de radionavigaţie aeronautică АА8 (РСБН) | AA8 | Ţările în p. 5.312 | Componenta sol-aer | Canalele corespunzătoare în banda de frecvenţă 645–862 MHz | 42 | 10 000 |
| Sistemul de radionavigaţie aeronautică АВ (РЛС) | AB | Ţările în p. 5.312 | Sol-sol | Canalele corespunzătoare în banda de frecvenţă 645–862 MHz | 13 | 10 |
| Sistemul de radionavigaţie aeronautică BD (РЛС 2, tip 1, transmisia terestră, 4 MHz) | BD | Ţările în p. 5.312 | Componenta sol-aer | Canalele corespunzătoare în banda de frecvenţă 645–862 MHz | 49 | 10 000 |
| Sistemul de radionavigaţie aeronautică ВА (РЛС 2, tip 1, transmisia de la bordul aeronavei, 4 MHz) | BА | Ţările în p. 5.312 | Tip 1 Componenta aer-sol | Canalele corespunzătoare în banda de frecvenţă 645–862 MHz | 29 | 10 |
| Sistemul de radionavigaţie aeronautică ВС (РЛС 2, tip 2, transmisia terestră, 3 MHz) | BС | Ţările din p. 5.312 | Tip 2 Componenta sol-aer | Canalele corespunzătoare în banda de frecvenţă 645–862 MHz | 71 | 10 000 |
| Sistemul de radionavigaţie aeronautică ВВ (РЛС 2, tip 2, transmisia de la bordul aeronavei, 8 MHz) | АА2 | Ţările din p. 5.312 | Tip 2 Componenta aer-sol | Canalele corespunzătoare în banda de frecvenţă 645–862 MHz | 21 | 10 |
| __________________________
(1) Valorile intensităţii limită a cîmpului se referă la lărgimea de bandă DVB-T. (2) A se vedea de asemenea textul p. А.3. |
||||||
А.4 Intensităţile limită ale cîmpului, care determină necesitatea coordonării, pentru serviciul fix în benzile de frecvenţă 174–230 MHz şi 470–862 MHz
Nivelurile intensităţii limită a cîmpului pentru protecţia sistemelor în serviciul fix de T-DAB şi DVB-T se prezintă n Tabelul АР1.7 cu codurile tipului serviciului, care le corespund.
Tabelul АР1.7
Valorile intensităţii limită a cîmpului, care determină necesitatea coordonării,
pentru protecţia sistemelor serviciului fix de T-DAB şi DVB-T
| Serviciul, sistemul, care trebuie să fie protejat | Codul tipului sistemului (a se vedea Anexa 2, Capitolul 4) | Banda de frecvenţă (MHz) | Intensitatea limită a cîmpului (dB(мкВ/м)) | Înălţimea antenei de recepţie (m) |
| Sistemul fix FF (transportabil, 1,2 MHz) | FF | 790–862 | 24(1) | 37,5 |
| Sistemul fix FH | FH | 790–862 | 13(1) | 37,5 |
| Sistemul fix comun FK | FK | 174–230 și 470–862 | A se vedea ecuaţia (АP1.2) şi tabelul АP1.8 | 37,5 |
| (1) valorile intensităţii limită a cîmpului se referă la lărgimea de bandă DVB-T. | ||||
Pentru cazuri generale ale tipului (codul tipului FK), adică cînd valoarea raportului de protecţie lipseşte,trebuie să fie utilizată următoarea ecuaţie:
unde:
F: factorul de zgomot al receptorului staţiilor SF (dB);
Bi: lărgimea de bandă a staţiei de radiodifuziune terestră (MHz);
Gi: cîştigul antenei de recepţie a staţiei SF (dBи);
LF: pierderi în feeder-ul cablului antenei (dB);
f: frecvenţa centrală a staţiei de radiodifuziune perturbatoare (MHz);
Po: perturbaţii industriale (dB) (Valoarea tip constituie 1 dB pentru banda VHF şi 0 dB pentru banda UHF);
I/N: raportul dintre perturbaţie şi zgomot, care nu trebuie să depăşească valoarea limită (rezerva), utilizată la elaborarea planului (I/N = -6 dB).
Bazîndu-ne pe informaţia, care se conţine în recomandările ITU-R F.758-4, ITU-R F.1670-1 şi ITU-R SM.851-1, următoarele valori tip F, Gi, LF şi Po, care vor fi utilizate, se prezintă în tabelul АР1.8:
Tabelul АР1.8
Valorile tip ale parametrilor, obţinuţi prin utilizarea ecuaţiei (АР1.2) pentru obţinerea
valorilor intensităţii limită a cîmpului pentru protecţia staţiilor pentru caz general
(codul tipului FK) al serviciului fix de DVB-T
| Frecvenţa (MHz) | 174–230 | 500 | 800 |
| F (dB) | 5 | 5 | 5 |
| Gi (dBи) | 9 | 14 | 16 |
| LF (dB) | 4 | 5 | 5 |
| Po (dB) | 1 | 0 | 0 |
| F – Gi + LF + Po | 1 | –4 | –6 |
Pentru alte frecvenţe în banda UHF trebuie să fie efectuată interpolarea prin utilizarea coeficientului de corecţie 10 log (f/500).
В Intensităţile limită ale cîmpului, care determină necesitatea coordonării, pentru protecţia Planului de staţiile altor servicii primare terestre
В.1 Sisteme de radiodifuziune reprezentative
A se vedea Completarea 2 la Capitolul I, care se referă la variantele sistemelor de radiodifuziune.
В.2 Obţinerea nivelurilor limită
Au fost efectuate cercetări detaliate referitor la protecţia sistemului DVB-T de perturbaţiile, provocate de sistemele în servicii fixe şi mobile. Banda lor de lucru se află în banda de frecvenţă a semnalului televiziunii digitale, sau parţial se suprapune cu ea. De aceea, cazul general al perturbaţiilor provocate de alte servicii pentru televiziunea digitală terestră poate fi obţinut prin utilizarea criteriilor limită pentru radiodifuziunea digitală la acţionarea semnalului perturbator al radiodifuziunii digitale.
Nu s-au efectuat cercetări detaliate cu privire la televiziunea analogică, care este supusă perturbaţiilor de la toate sistemele, cu care se utilizează frecvenţe comune, adică ВРНС, ale serviciului mobil, serviciului fix. În legătură cu acest fapt, în acest scop se propune utilizarea aceluiaşi criteriu limită pentru televiziunea analogică, care este supusă perturbaţilor din partea radiodifuziunii terestre.
В.3 Intensităţile limită ale cîmpului, care determină necesitatea coordonării, pentru protecţia Planului de staţiile altor servicii primare terestre
În tabelul АР1.9 se prezintă intensităţile limită ale cîmpului pentru sistemele de radiodifuziune reprezentative, descrise în completarea 2 la capitolul I, pentru frecvenţele 200 MHz şi 650 MHz.
Tabelul АР1.9
Intensităţile limită ale cîmpului, care determină necesitatea coordonării,
pentru sistemele de radiodifuziune reprezentative
| Serviciul de radiodifuziune, care trebuie să fie protejat | Intensitatea limită a cîmpului (dB(мкВ/м))(1) | |||
| Banda III (174-230 MHz) | Banda IV (470-582 MHz) | Banda V (582-718 MHz) | Banda V (718-862 MHz) | |
| DVB-T | 17 | 21 | 23 | 25 |
| T-DAB | 27 | - | - | - |
| Аналоговое ТВ | 10 | 18 | 20 | 22 |
| (1) Valorile intensităţii limită a cîmpului se referă la lărgimea de bandă a sistemului, care trebuie să fie protejat. | ||||
Se propune să fie examinat cazul cel mai critic pentru sistemele utile, deoarece nu este cunoscut anticipat, care sistem poate fi utilizat de administraţia atinsă. Însă, după perioada de trecere, televiziunea analogică va înceta să funcţioneze. De aceea, probabil, este necesar să fie păstrate două tipuri de valori. În tabelul АР1.10 se prezintă rezultatul final al intensităţilor limită propuse ale cîmpului, care urmează a fi utilizate la coordonare.
Tabelul AР1.10
Intensităţile limită ale cîmpului, care determină necesitatea coordonării,
pentru protecţia Planului de alte servicii primare terestre
| Serviciul de radiodifuziune , care trebuie să fie protejat | Intensitatea limită a cîmpului (dB(мкВ/м))(1) | |||
| Banda III (174-230 MHz) | Banda IV (470-582 MHz) | Banda V (582-718 MHz) | Banda V (718-862 MHz) | |
| Analogic şi digital (2) | 10 | 18 | 20 | 22 |
| Digital | 17 | 21 | 23 | 25 |
| (1) Valorile intensităţii limită cîmpului se referă la lărgimea de bandă 7 sau 8 MHz a sistemului,care trebuie să fie protejat.
(2) Pentru aplicare în perioada de trecere. |
||||
Completarea 2
la Capitolul I
Bază pentru determinarea intensităţilor limită ale cîmpului,
care determină necesitatea coordonării pentru serviciul de radiodifuziune
Scopul prezentei Completări este prezentarea informaţiei generale despre modul de obţinere a intensităţilor limită ale cîmpului, care determină necesitatea coordonării, pentru protecţia serviciului de radiodifuziune.
1. Sisteme de radiodifuziune reprezentative
În prezenta Completare sunt examinate diferite sisteme de radiodifuziune. De aceea, este necesar de a lua în consideraţie diferite valori ale intensităţii limită a cîmpului. Însă, pentru determinarea administraţiei atinse valorile limită ale intensităţii cîmpului sunt evaluate pentru următoarele variante reprezentative ale sistemelor T-DAB, DVB-T şi ale TV analogică, inclusiv regimurile respective de recepţie şi semnificaţiile speciale ale probabilităţii locului aflării:
– DVB-T: 64-QАМ 3/4, recepţie fixă la nivelul acoperişului, 95% probabilitatea locului aflării;
– T-DAB: recepţia la utilaj mobil, 99% probabilitatea aflării (Regimul I, PL 3, a se vedea Recomandarea МСЭ-R BS.1114-5);
– TV analogică: SECAM L, recepţia fixă la nivelul acoperişului, 50% probabilitatea aflării locului.
Aceste variante se consideră cele mai vulnerabile din cele, care vor fi aplicate în practică.
2. Determinarea valorilor intensităţii limită ale cîmpului, care determină necesitatea coordonării, pentru protecţia serviciului de radiodifuziune
Intensitatea limită a cîmpului, care necesită coordonare Ftrigger se calculează în modul următor:
Ftrigger = Fmed + fcorr – RP – CF, (АР2.1)
unde:
Fmed: valoarea mediană minimă a intensităţii cîmpului sistemului de radiodifuziune respectiv (atins);
fcorr: corecţia frecvenţei,care se descrie mai jos;
RP: raportul de protecţie corespunzător, prevăzut în Capitolul 3 al anexei 2 la prezentul Acord;
CF: coeficientul combinat de corecţie respectiv al amplasărilor, care a fost descris în capitolul 3 al anexei 2 la prezentul Acord.
În cazul divergenţelor dintre raporturile de protecţie pentru perturbaţiile de troposferă şi cele permanente trebuie să fie luată în consideraţie valoarea pentru perturbaţiile de troposferă. Pentru evidenţa cazul de recepţie cel mai rău nu se ia în consideraţie selectivitatea antenei pentru recepţia la utilaj fix, instalat la nivelul acoperişului.
În capitolul 3 al Anexei 2 la Acord, valoarea mediană minimă a intensităţii cîmpului pentru configuraţia etalon de planificare se calculează pentru 200 MHz (banda III) şi 650 MHz (diapazoanele IV/V). Pentru alte frecvenţe se utilizează următoarea regulă de interpolare:
– pentru recepţia fixă: fcorr = 20 log10 (f/fr), unde f – frecvenţa reală şi fr – frecvenţa etalona bandei respectiv, care a fost indicat mai sus;
– pentru recepţia portabilă şi mobilă: fcorr = 30 log10 (f/fr), unde f – frecvenţa reală şi fr – frecvenţa etalon a bandei respectiv, care a fost indicat mai sus.
3. Valorile intensităţii limită a cîmpului, care determină necesitatea coordonării, pentru serviciul de radiodifuziune
În tabelele АР2.1şi АР2.2 se prezintă valorile limită ale intensităţii cîmpului pentru sisteme de radiodifuziune reprezentative, descrise mai sus, pentru frecvenţele 200 MHz şi 650 MHz. Cele mai critice valori limită ale intensităţii cîmpului se prezintă în tabelele АР2.1 şi АР2.2 cu scris gras.
Tabelul АР2.1
Valorile limită ale intensităţii cîmpului(1), care determină necesitatea coordonării,
pentru sisteme de radiodifuziune reprezentative cu frecvenţa 200 MHz
| Sistemele de radiodifuziune, care trebuie să fie protejate | |||
| DVB-T | T-DAB | TV analogică | |
| Intensitatea minimă mediană a cîmpului | Fmed = 51 dB(ľV/m) | Fmed = 60 dB(ľV/m) | Fmed = 55 dB(ľV/m) |
| Sistemul perturbator | |||
| DVB-T | RP = 21 dB Ftrigger = 17 dB(ľV/m) | RP = 9 dB Ftrigger = 33 dB(ľV/m) | RP = 35 dB Ftrigger = 20 dB(ľV/m) |
| T-DAB | RP = 26 dB Ftrigger = 12 dB(ľV/m) | RP = 15 dB Ftrigger = 27 dB(ľV/m) | RP = 42 dB Ftrigger = 13 dB(ľV/m) |
| TV analogică | RP = 9 dB Ftrigger = 29 dB(ľV/m) | RP = 2 dB Ftrigger = 40 dB(ľV/m) | RP = 45 dB Ftrigger = 10 dB(ľV/m) |
| (1) Valorile limită ale intensităţii cîmpului se referă la lărgimea de bandă a sistemului, care trebuie să se protejeze. | |||
Tabelul АР2.2
Valorile limită ale intensităţii cîmpului(1), care determină necesitatea coordonării,
pentru sistemele de radiodifuziune reprezentative cu frecvenţa 650 MHz
| Sisteme de radiodifuziune, care trebuie să fie protjate | ||
| DVB-T | TV analogică | |
| Intensitatea minimă mediană a cîmpului | Fmed = 57 dB(ľV/m) | Fmed = 65 dB(ľV/m) |
| Sistemul perturbator | ||
| DVB-T | RP = 21 dB Ftrigger = 23 dB(ľV/m) | RP = 35 dB Ftrigger = 30 dB(ľV/m) |
| TV analogică | RP = 9 dB Ftrigger = 35 dB(ľV/m) | RP = 45 dB Ftrigger = 20 dB(ľV/m) |
| (1) Valorile limită ale intensităţii cîmpului se referă la lărgimea de bandă относятся 8 MHz a sistemului, care trebuie să fie protejat. | ||
Se propune de a face diferenţă dintre sistemele de radiodifuziune analogice şi cele digitale, care trebuie să fie coordonate, însă totodată, trebuie să fie luat în consideraţie cazul cel mai critic pentru sisteme utile, deoarece nu este cunoscut din timp, ce sistem poate fi utilizat de administraţia atinsă.
Completarea 3
la capitolul I
Poziţia şi orientarea reţelei etalon pentru alocare
În scopul calculării perturbaţiei emise a reţelei etalon, ca sursă a perturbaţiei emise se consideră fiecare punct limită de control al alocării. Pentru efectuarea acestui calcul este necesar de a cunoaşte, ce amplasare şi orientare are reţeaua etalon faţă de punctul limită de control.
Toate reţelele etalon pot fi numite hexagoane. O latură ("latura iniţială") a hexagonului se instalează perpendicular pe linia dintre punctul limită de control şi punctul de calcul. Centrul laturii iniţiale se află pe punctul limită de control.
În această poziţie alte vîrfuri şi centrul hexagonului se află mai departe de punctul de calcul decît vîrfurile laturii iniţiale. Aceasta consolidează poziţia reţelei etalon şi emiţătoarelor ei. Apoi se determină intensitatea cîmpului.
Apoi reţeaua etalon se întoarce în jurul hotarului alocării spre următorul punct de control, unde din nou se determină intensitatea cîmpului pentru acelaşi punct de calcul. Această procedură se repetă, pînă cînd reţeaua etalon nu se va întoarce în poziţia iniţială.
Intensitatea cîmpului în punctul de calcul se măsoară separat pentru fiecare emiţător al reţelei etalon cu utilizarea caracteristicilor configuraţiei de planificare etalon, legate de ea. În acest scop p.e.e. pentru reţele etalon DVB-T trebuie să includă rezerva pentru putere de 3 dB.
Intensitatea sumară rezultantă a cîmpului perturbator se evaluează prin aplicarea metodei de adunare a puterii. Difuzarea pe traseul mixt sol-mare se calculează în baza Capitolului 2 al anexei 2 la prezentul Acord.
În cazul hexagonului cu trei emiţătoare, emiţătorul cel mai apropiat de punctul limită de control este amplasat în partea dreaptă, care este îndreptată de la punctul limită de control spre punctul de calcul.
În figurile АР3-1 şi АР3-2 se prezintă schema situaţiei pentru ambele configuraţii posibile ale reţelei etalon (3 emiţătoare şi 7 emiţătoare).
Ca urmare a mişcării imaginate a hexagonului în jurul hotarul naţional unul sau mai multe emiţătoare ale reţelei etalon pot să se afle în afara teritoriului administraţiei, pentru alocarea căreia a fost efectuat calculul.
Figura АР3-1
RE în formă de hexagon cu trei emiţătoare
Figura АР3-2
RE în formă de hexagon cu şapte emiţătoare
Capitolul II
al Anexei 4
Verificarea corespunderii cu înregistrarea în Planul digital
1. Introducere
În capitolul dat se examinează metoda, care trebuie să fie utilizată de Birou la aplicarea Articolelor 4 şi 5 a prezentului Acord.
Această metodă trebuie să fie aplicată în următoarele cazuri:
– cînd una sau cîteva asignări au fost obţinute din transformarea înregistrării în Planul digital, care include alocarea, sau din transformarea înregistrării din Planul digital, care include alocareacu asignările legate cu ea, după cum se indică în p. 4.1.2.7 al articolului 4al prezentului acord;
– cînd înregistrarea în planul digital se modifică fără mărirea nivelului perturbaţiei înregistrării în Planul digital, cum se indică în p. 4.1.2.4 b)al articolului 4 al prezentului Acord; şi
– cînd una sau cîteva asignări sunt declarate în conformitate cu articolul 5 pentru includerea în Registrul internaţional al frecvenţelor.
Termenii principali, care se utilizează în anexa dată, au ost stabiliţi în completarea 4 la capitolul dat.
2. Principii generale
Termenul "realizarea înregistrării în Plan digital" se utilizează în următoarele cazuri:
– în cazul aplicării Articolului 4 pentru însemnarea tuturor asignărilor, care corespund înregistrării din Planul digital, care au fost deja incluse în plan sau sunt propuse pentru a fi incluse în Plan;
– În cazul aplicării articolului 5 pentru marcarea tuturor asignărilor, care corespund înregistrării din planul digital, care au fost deja înscrise în RIF sau propuse pentru înscriere în RIF.
Metoda verificării corespunderii include următoarele elemente:
a) verificarea faptului, ca canalul sau blocul de realizare a înregistrării în planul digital, să coincidă cu canalul/blocul înregistrării respective din Planul digital, precum şi ca poziţia geografică de realizare a înregistrării în Plan digital să se afle în limitele stabilite;
b) compararea limitelor perturbaţiei, create de înregistrarea respectivă în planul digital cu perturbaţia totală de la realizarea înregistrării în planul digital. Regiunea, în limitele căreia se efectuează o astfel de comparaţie, se limitează cu contur închis al intensităţii cîmpului, prin care se efectuează compararea intensităţilor sumare a cîmpurilor perturbatoare.
Realizarea înregistrării în planul digital corespunde Planului, cînd verificarea efectuată de Birou în conformitate cu punctul а) s-a confirmat şi cînd în conformitate cu punctul b) perturbaţia de la realizarea înregistrării în planul digital nu depăşeşte limitele perturbaţiilor, calculate conform caracteristicilor înregistrării în Planul digital în toate punctele de calcul.
3. Prevederile metodei, aplicate pentru toate înregistrările în Planul digital
Conturul intensităţii cîmpului a nivelului stabilit asigură mecanismul, care modifică în mod proporţional numărul de puncte de calcul la verificarea corespunderii dependenţei de valorile puterii eficiente emise şi valorile intensităţii limită a cîmpului. Ca criteriu este valoarea limită respectivă a intensităţii cîmpului, care se prezintă în capitolul I al Anexei 4 al prezentului Acord.
Dacă asignările propuse se află în banda de frecvenţă, pentru care în zona de 1000 km de la asignările propuse nu există asignare a altui serviciu primar terestru, care a fost introdusă în Listă sau în privinţa căreia a fost iniţiată procedura menţionată în Articolul 4 a prezentului Acord, şi conturul intensităţii cîmpului nivelului stabilit, care se bazează pe valorile intensităţii limită a cîmpului în radiodifuziune, nu iese din limitele hotarelor naţionale ale administraţiei care declară, verificarea corespunderii este favorabilă.
Dacă asignările propuse se află în banda de frecvenţă, pentru care în zona de 1000 km de la asignările propuse există o asignare a altui serviciu primar terestru, care au fost introduse în Listă sau în privinţa cărora a fost iniţiată procedura Articolului 4 al prezentului Acord, şi conturul intensităţii cîmpului nivelului stabilit, care se bazează pe valorile intensităţii limită a cîmpului în radiodifuziune, care nu este din limitele hotarului naţional al administraţiei, care declară, conturul intensităţii cîmpului al nivelului stabilit se reconstruieşte în sectoarele, care corespund zonelor de deservire a asignărilor altor servicii primare terestre, care urmează să fie protejate cu utilizarea valorilor intensităţii cîmpului nivelului stabilit pentru asignările respective ale altor servicii primare terestre şi, la necesitate, cu limitarea conturului în sectoarele date ale teriroriului naţional al administraţiei, ale cărei alte servicii primare terestre pot fi atinse. Dacă contururile intensităţii cîmpului al nivelului stabilit, care au fost obţinute în rezultatul acestui proces, oricum nu iese din limitele hotarelor naţionale ale administraţiei care declară, verificarea corespunderii este favorabilă.
Dacă contururile intensităţii cîmpului al nivelului stabilit iese din limitele hotarelor naţionale ale administraţiei care declară, în orice poziţie, atunci se construieşte un şir de contururi geometrice. Aceste contururi se construiesc pentru verificarea faptului, ca în fiecare din punctele lor intensitatea totală a cîmpului perturbator de la transformarea propusă a înregistrării digitale în Plan şi de la asignările în RIF (inclusiv asignările legate), care sunt legate cu semnătura digitală din Plan, să nu depăşească limitele perturbaţiei înregistrării digitale în Plan.
În contururile date, care înconjoară zona alocării sau asignării, punctele de calcul se plasează cu pas de 1°de a lungul contururilor geometrice.Nu se iau în consideraţie toate punctele: se utilizează doar acele puncte de calcul, care sunt amplasate în afara hotarelor naţionale ale administraţiei care declară, şi în interiorul conturului (-relor) intensităţii cîmpului al nivelului stabilit, care a fost construit în jurul alocării sau asignării.
Realizarea înregistrării în planul digital este corespunzătoare, cînd în fiecare punct de calcul, perturbaţia de la realizarea înregistrării în Planul digital nu depăşeşte limitele perturbaţiei, calculate în baza caracteristicilor înregistrării în planul digital.
3.1 Calcularea intensităţii cîmpului
Calcularea intensităţii cîmpului se efectuează în baza modelului de difuzare, care se prezintă în capitolul 2al Anexei 2 al Acordului (se utilizează curbele de difuzare pentru troposferă, adică valorile de 1% al timpului şi 50% de amplasări). Calcularea perturbaţiilor produse de orice emiţător se limitează cu distanţa maximă de 1000 km. Valorile calculate se rotungesc pînă la zecimi.
În cazul necesităţii unirii valorilor intensităţii cîmpului a mai multor surse de semnale, se utilizează metoda de adunare a puterilor. Intensităţile separate ale cmpului, obţinute în punctele de calcul de la toate staţiile de emisie ale alocării, sunt prelucrate în ordine descrescătoare. Suma puterilor se obţine în modul următor:
– se adună consecutiv valorile puterilor, care corespund intensităţilor cîmpurilor perturbatoare, începînd cu valoarea cea mai mare;
– rezultatul fiecărei adunări se compară cu rezultatul anterior;
– dacă mărirea puterii este mai mare sau egală cu 0,5 dB, atunci procesul adunării continuă;
– dacă mărirea puterii va fi mai mică de 0,5 dB, atunci procesul adunării se întrerupe, şi 0,5 dB se adaugă, şi se obţine rezultatul sumei puterilor.
3.2 Construirea contururilor geometrice şi punctelor de calcul
Contururile geografice se amplasează la distanţa de 60, 100, 200, 300, 500, 750 şi 1000 km de la locul amplasării staţiei sau hotarului înregistrării în Planul digital.
Construirea contururilor geometrice depinde de tipul înregistrării în Planul digital.
Pentru fiecare tip al înregistrării în Planul digital se determină punctul de calcul de reper. Din acest punct de reper se construiesc 360 de raze cu pasul de 1°începînd cu Nordul geografic. Punctul în care , raza intersectează conturul intensităţii cîmpului nivelului stabilit şi orice contururi geometrice, care se află în afara hotarului naţional al administraţiei care declară, este locul amplasării punctelor de calcul.
4. Aplicarea metodei date pentru fiecare tip al înregistrării în Planul digital
Planul se întocmeşte în baza a două obiecte principale de planificare, şi anume , a asignărilor şi alocărilor. Atît asignările, cît şi alocările se caracterizează printr-un set concret de caracteristici tehnice, care se enumără în anexa 1 la Acord. Aceste două obiecte pot fi grupate în cinci tipuri ale înregistrării, care poate fi introdusă în Plan digital. Particularităţile fiecărui tip al înregistrării influenţează în Planul digital asupra metodei de verificare a corespunderii.
4.1 Înregistrarea în Planul digital, care include doar alocarea
Înregistrarea în Planul digital are următoarele caracteristici: hotarul alocării, frecvenţa asignată, tipul reţelei etalon (RE) şi configuraţia de planificare etalon (CPE).
4.1.1 Locurile de amplasare ale asignărilor, primite din înregistrarea în Planul digital
Aceste asignări trebuie să fie amplasate în interiorul zonei alocării sau nu mai departe de 20 km de la hotarul exterior al alocării. Aceste locuri de amplasare se află în limitele teritoriului administraţiei, care declară, cu excepţia cazului, cînd administraţiile au convenit despre altceva (a se vedea p. 18.2al regulamentului radiodifuziunii).
4.1.2 Contururile geometrice pentru înregistrarea în Planul digital
Punctul de reper al înregistrării alocării în Plan este centru de gravitate al poligonului (-elor), care determină hotarele alocării, iar construirea conturului geometric se descrie în Completarea 1 la capitolul dat.
4.1.3 Limitele perturbaţiei înregistrării în Planul digital
Caracteristicile reţelei etalon, legate cu alocarea, se utilizează ca sursă pentru calcularea limitelor perturbaţiei. Reţeaua etalon, amplasată în fiecare punct al hotarului alocării, funcţionează ca sursă de perturbaţii. Locul amplasării reţelei etalon se prezintă în completarea 2 la Capitolul dat. Valoarea cea mai mare, din cele obţinute în punctul examinat, a intensităţii cîmpului de la fiecare punct limită al alocării în punctul de calcul respectiv este valoare a intensităţii cîmpului perturbaţiei, care trebuie să fie utilizată.
4.1.4 Intensitatea cîmpului perturbaţiei, create de realizarea înregistrării în Planul digital
а) Aplicarea Articolului 4
În cazul transformării în Plan a înregistrării alocării în asignare, cînd se intenţionează includerea acestei asignări în plan, perturbaţia totală se calculează cu utilizarea metodei adunării puterilor, în modul prezentat în p. 3.1, perturbaţiilor din partea:
– asignărilor, incluse în Plan în rezultatul transformării alocării; şi
– asignărilor noi, obţinute în rezultatul transformării alocării şi prezentate în conformitate cu articolul 4 pentru includerea în plan; sau
b) Aplicarea Articolului 5
În cazul transformării înregistrării alocării din Plan în asignare, cînd se intenţionează includerea acestei asignări în RIF, perturbaţia totală se calculează cu utilizarea metodei de adunare a puterii, în modul descris în p. 3.1, de la perturbaţiile din partea:
– asignărilor, care au fost incluse în RIF în rezultatul transformării alocării; şi
– asignărilor noi, obţinute în rezultatul transformării alocării şi prezentate în conformitate cu Articolul 5 pentru includere în RIF.
4.1.5 Conturul intensităţii cîmpului nivelului stabilit pentru înregistrarea din Planul digital
Punctul de reper pentru construirea conturului intensităţii cîmpului nivelului stabilit este centrul de gravitate al poligonului, care determină hotarul alocării, iar metoda de construire a conturului se descrie în completarea 3 la capitolul dat.
4.2 Înregistrarea din planul digital, care include o singură asignare
Înregistrarea din planul digital constă dintr-o asignare. Ea se caracterizează de un set de caracteristici tehnice, descrise în Anexa 1 la Acord. Unele din aceste caracteristici pot fi descrise din punctul de vedere al CPE.
În cazul, în care caracteristicile realizării înregistrării în Planul digital sunt identice cu caracteristicile înregistrării în Planul digital, asignarea se consideră în mod automat ca fiind corespunzătoare înregistrării în planul digital şi de aceea nu este necesară îndeplinirea verificării corespunderii.
4.2.1 Locul amplasării asignării declarate
Locul amplasării antenei de emisie trebuie să fie îndepărtat la o distanţă mai mare de 20 km de la locul geografic, indicat în înregistrarea respectivă din Planul digital. Acest loc de amplasare se află în limitele teritoriului administraţiei care declară, cu excepţia cazului, cînd administraţiile au convenit despre altceva (a se vedea p. 18.2al Regulamentului Radiodifuziunii).
4.2.2 Contururile geometrice pentru înregistrarea în planul digital
Punctul de reper este poziţie geografică a antenei de emisie, care este înscrisă în Plan, iar contururile geometrice sunt alcătuite din circumferinţe concentrice cu centrul în punctul de reper.
4.2.3 Limitele perturbaţiei înregistrării din Planul digital
Pentru calcularea limitelor perturbaţiei înregistrării din planul digital, se utilizează caracteristicile asignării, care se enumără în Plan.
4.2.4 Intensitatea cîmpului perturbaţiei, create de realizarea înregistrării în Planul digital
În cazul aplicării Articolului 5, intensitatea cîmpului perturbaţiei, creat de realizarea înregistrării în Planul digital, este intensitatea cîmpului perturbator, care se creează de asignarea declarată.
4.2.5 Conturul intensităţii cîmpului, nivelului stabilit pentru înregistrarea în Planul digital
Punctul de reper pentru construirea conturului intensităţii cîmpului nivelului stabilit este poziţia geografică a antenei de emisie, care este înscrisă în Plan, iar metoda de construire a conturului se prezintă în Completarea 3 la Capitolul dat.
4.3 Înregistrarea din Planul digital, care include alocarea cu asignările legate cu ea
Înregistrarea din planul digital este alcătuită din alocare şi asignările legate cu ea. Alocarea are următoarele caracteristici: hotarul alocării, frecvenţa asignată, tipul RE sau CPE, sau varianta sistemului cu regimul de recepţie. Fiecare din asignările legate este caracterizată de un set de caracteristici tehnice, care se prezintă în Anexa 1 la Acord, şi legătura dintre alocare şi asignări se stabileşte cu ajutorul identificatorilor alocării şi SFN, pentru care toate asignările şi alocările, care intră în înregistrare, au valori identice.
4.3.1 Locul amplasării asignărilor, care prezintă realizarea înregistrării în Plan digital
Locul amplasării asignărilor, care au fost obţinute în urma transformării alocărilor, trebuie să se afle în interiorul zonei alocării sau la o distanţă nu mai mare de 20 km de la hotarul exterior al zonei alocării. Locul amplasării antenei de emisie pentru asignarea legată trebuie să fie la o distanţă nu mai mare de 20 km de la poziţia geografică, indicată în înregistrarea din planul digital pentru asignarea respectivă.
Aceste locuri de amplasare se află în limitele teritoriului administraţiei, care declară, cu excepţia cazului, cînd administraţiile au convenit despre altceva (a se vedea p. 18.2al Regulamentului radiodifuziunii).
4.3.2 Contururile geometrice pentru înregistrarea din Planul digital
Ca punct de reper este centrul de gravitate al poligonului, care determină hotarele alocării, şi construirea contururilor geometrice se prezintă în Completarea 1 la Capitolul dat.
4.3.3 Limitele perturbaţilor înregistrării din Planul digital
Limitele perturbaţiilor alocării înregistrării în planul digital, care prezintă alocarea cu asignările legate, se calculează în fiecare punct separat de calcul ca valoare maximă, din cele obţinute, sau:
– cu ajutorul metodei de adunare a puterilor, cum se prezintă în p. 3.1, mai sus, pentru perturbaţia, creată de asignările digitale legate, sau
– în baza perturbaţiei, create de reţeaua etalon, care este legată cu alocarea (a se vedea Completarea 2 la capitolul dat).
Deoarece alocarea, ca regulă, este destinată pentru transformare în asignări, care pot influenţa asupra potenţialului admisibil al perturbaţiilor, care corespunde înregistrării din planul digital, atunci verificarea corespunderii trebuie să fie efectuată doar în cazul, cînd caracteristicile, asignării legate declarate sunt identice cu caracteristicile înregistrării respective din Planul digital.
4.3.4 Intensitatea cîmpului perturbaţiei, care se creează de realizarea înregistrării în Planul digital
а) Aplicarea Articolului 4
Cu ajutorul metodei de adunare a puterii,cum se prezintă în p. 3.1, se calculează intensitatea cîmpului perturbaţiei, creat de perturbaţiile din partea:
– asignărilor, incluse deja în Plan în rezultatul transformării alocării, care intră în înregistrarea din planul digital (adică cu excluderea asignărilor legate); şi
– noilor asignări, obţinute în urma transformării alocării, care intră în înregistrarea din planul digital, şi prezentate pentru includerea în Plan în conformitate cu Articolul 4.
b) Aplicarea Articolului 5
cu ajutorul metodei de adunare a puterii, cum se descrie în p. 3.1, se calculează perturbaţia totală creată de:
– asignările, care au fost deja introduse în RIF în urma transformării alocării, care intră în componenţa înregistrării;
– asignările legate, care corespund înregistrării în planul digital, care au fost introduse în RIF în conformitate cu subp. 5.1.4, 5.1.6 şi 5.1.71Articolul 5; şi
– noile asignări, obţinute în urma transformării alocării, care intră în componenţa înregistrării din planul digital, şi care se prezintă pentru introducere în RIF în conformitate cu Articolul 5; şi
– asignările legate, care corespund înregistrării din planul digital şi prezentate pentru introducere în RIF în conformitate cu Articolul 5.
______________________
1 Includerea asignării în calculul perturbaţiei nu semnifi că recunoaşterea faptului că acestei atribuiri îi va fi oferită protecţia.
4.3.5 Conturul intensităţii cîmpului nivelului stabilit pentru înregistrarea din Planul digital
Ca punct de reper este centrul de gravitate al poligonului, care determină hotarul alocării, iar metoda de construire a conturului intensităţii cîmpului nivelului stabilit se prezintă în Completarea 3 la Capitolul dat.
4.4 Înregistrarea din planul digital, care include setul de asignări cu identificatorul general SFN
Înregistrarea din Planul digital este alcătuită din setul de asignări cu identificatorul general SFN fără o alocare legate cu ele. Fiecare asignare separată se caracterizează de caracteristici tehnice, care se prezintă în Anexa 1 la Acord.
Numărul asignărilor, care prezintă realizarea înregistrării din Planul digital, nu poate depăşi numărul asignărilor, care intră în înregistrarea respectivă din planul digital.
În cazul, în care toate caracteristicile pentru toate asignările declarate sunt identice caracteristicilor respective ale asignărilor în înregistrarea din Planul digital, atunci nu este necesară îndeplinirea verificării corespunderii.
Totuşi, dacă o asignare se declară cu caracteristicile, diferite de caracteristicile asignărilor respective în înregistrarea din planul digital, verificarea corespunderii trebuie să fie efectuată pentru toate asignările, care reprezintă realizarea înregistrării din planul digital.
4.4.1 Locul amplasării asignărilor declarate
Locul amplasării asignărilor declarate trebuie să fie la o distanţă nu mai mare de 20 km de la locurile geografice respective, care se indică în înregistrarea din planul digital.
4.4.2 Contururile geometrice pentru înregistrarea din Planul digital
Ca punct de reper pentru înregistrarea din Planul digital este centrul de gravitate al tuturor coordonatelor geografice ale amplasărilor antenelor de emisie separate.
Pentru fiecare asignare a înregistrării în Planul digital se construiesc mai multe circumferinţe concentrice cu razele, cu distanţele corespunzătoare, care au fost stabilite în p. 3.2.. Circumferinţele cu raze identice se unesc între ele pentru a forma unul sau cîteva contururi care înconjoară locurile de amplasare ale asignărilor SFN şi îndepărtate de ele la distanţa corespunzătoare.
4.4.3 Limitele perturbaţiilor înregistrării în Planul digital
Caracteristicile fiecărei asignări, care se enumără în plan, se utilizează pentru calcularea perturbaţiei totale înfăşurătoare în conformitate cu varianta metodei de adunare a puterilor, care se prezintă în p. 3.1.
4.4.4 Intensitatea cîmpului perturbaţiei, create de realizarea înregistrării în planul digital
În acest caz verificarea corespunderii se efectuează doar în cadrul Articolului 5. Intensitatea cîmpului perturbaţiei, care se creează la realizarea înregistrării în planul digital, reprezintă intensitatea totală a cîmpului perturbaţiei, cum se prezintă în p. 3.1:
– de toate asignările, care corespund înregistrării din planul digital, precum şi de cele deja introduse în RIF, inclusiv asignările, înscrise în conformitate cu p. 5.1.4, 5.1.6 şi 5.1.72ale Articolului 5; şi
– de toate asignările, care corespund înregistrării din Planul digital şi care au fost prezentate pentru introducere în RIF în conformitate cu Articolul 5.
4.4.5 Conturul intensităţii cîmpului nivelului stabilit pentru setul de asignări cu identificatorul comun SFN
Ca punct de reper pentru construirea conturului intensităţii cîmpului nivelului stabilit este centrul de gravitate al coordonatelor geografice tuturor amplasărilor antenelor de emisie separate, iar metoda de construire a conturului intensităţii cîmpului nivelului stabilit se prezintă în Completarea 3 la Capitolul dat.
4.5 Înregistrarea din planul digital, care include asignarea, legată cu alocarea fără identificatorul SFN
Înregistrarea din planul digital este alcătuită din alocarea cu o asignare legată cu ea, dar fără identificator SFN. În acest caz, unica sursă de perturbaţii este asignarea, iar hotarul alocării doar determină zona protejată la planificarea pentru РКР-06. pentru alocare se indică CPE, sau varianta sistemului cu regimul de recepţie. Asignarea se caracterizează de un set de caracteristici tehnice, care se prezitnă în Anexa 1 la Acord.
Pentru înregistrarea dată este imposibil de a transforma alocarea în asignare (asignări), doar dacă acest tip al înregistrării nu va fi înlocuit cu altul în planul digital. Pentru transformarea în asignare este necesar ca alocarea să aibă identificatorul SFN, adică înregistrarea, care conţine asignarea, legată cu alocarea fără identificator SFN, trebuie să fie înlocuită cu înregistrarea în planul digital, care conţine alocarea.
În cazul, în care caracteristicile realizării înregistrării în planul digital sunt identice cu caracteristicile înregistrării în Planul digital, asignarea se recunoaşte în mod automat ca fiind corespunzătoare înregistrării din planul digital şi astfel, nu este necesară verificarea corespunderii.
Metoda pentru verificarea corespunderii asignării declarate, care corespunde înregistrării din planul digital şi include asignarea legată fără identificatorul SFN, coincide cu metoda, descrisă în p. 4.2.
___________________
2 Includerea asignării în calculul perturbaţiei nu semnifi că recunoaşterea faptului că acestei atribuiri îi va fi oferită protecţia.
Completarea 1
la Capitolul II
Construirea conturului geometric pentru înregistrările din Plan,
care conţin o alocarea sau alocarea cu asignările legate
Metoda de construire a setului de contururi geometrice pentru zona închisă respectivă necesită, ca zona iniţială să fie definită ca set de puncte limită, adică ca hexagon.
Primul pas la construirea conturului geometric este sortarea punctelor limită în sensul contrar acelor ceasornicului. Punctele limită, care se dublează, adică punctele limită, unite de muchiile de lungime nulă, se exclud. Dacă două muchii vecine au aceeaşi direcţie, atunci punctul comun se omite.
La următorul pas, se creează muchii noi, îndepărtate la distanţa, indicată în p. 3.2 al Anexei 4 a Capitolului II, de la hexagonul respectiv. Aceste "muchii" noi sunt linii paralele şi arcuri, cînd sunt înconjurate punctele limită convexe. În ultimul caz, punctele limită iniţiale sunt centre ale arcurilor.
Liniile şi arcurile obţinute se unesc prin calcularea liniilor de racordare dintre punctele ale două linii sau arcuri consecutive. Punctele de intersecţie constituie o parte din setul vîrfurilor, care determină contururile geometrice. Punctele suplimentare trebuie să fie amplasate de-a lungul arcurilor rămase, pentru a aproxima în mod corespunzător arcul cu poligonul. Rezultatul se prezintă în Figura АР1-1.
Figura АР1-1
Conturul geometric pentru zona alocării
În conformitate cu această procedură, pot fi create contururi geometrice pentru orice formă a zonei alocării, inclusiv zonele, care au tăieturi esenţiale. Tăieturile, sau secţiunile concave ale poligonului, vor fi conturate astfel, ca din fiecare punct de pe hotarul alocării, distanţa pînă la contur va fi egală cu una din distanţele necesare, indicate în p. 3.2 al Anexei 4, Capitolul II.
Procedura susmenţionată permite de a determina punctele limită ale conturului geometric.
Completarea 2
la Capitolul II
Poziţionarea şi orientarea reţelei etalon pentru calcularea limitelor perturbaţiei
înregistrărilor din Planul digital, care includ alocarea sau alocarea cu asignări legate
În scopul efectuării calcului perturbaţiei emise a reţelei etalon, ca sursă a perturbaţiei emise se consideră fiecare punct limită de control al alocării. Pentru efectuarea acestui calcul, este necesar de a cunoaşte, în ce mod reţeaua etalon este poziţionată şi orientată în raport cu punctul limită.
Toate reţelele etalon pot fi descrise ca hexagon. O muchie ("muchia iniţială") a hexagonului se instalează perpendicular pe linia între punctul limită şi punctul de calcul. Astfel, centrul muchiei iniţiale se amplasează pe punctul limită.
În această amplasare, celelalte puncte limită şi centrul hexagonului se află mai departe de punctul de calcul, decît punctele limită ale muchiei iniţiale. Aceasta fixează poziţia reţelei etalon şi emiţătoarelor ei. Apoi se determină intensitatea cîmpului.
Apoi, reţeaua etalon se deplasează în jurul hotarului alocării la următorul punct limită, unde intensitatea cîmpului se determină din nou pentru acelaşi punct de calcul. Această procedură se repetă, pînă cînd reţeaua etalon nu se va întoarce în poziţia iniţială.
Intensitatea cîmpului în punctul de calcul se măsoară separat pentru fiecare emiţător al reţelei etalon, utilizînd caracteristicile configuraţiei de planificare etalon, legate cu alocarea. În acest scop, p.e.e. pentru reţelele etalon DVB-T include rezerva de putere de 3 dB.
Intensitatea totală rezultantă a cîmpului perturbator se măsoară prin aplicarea metodei obişnuite de adunare a puterii. Traseul mixt de difuzare sol-mare se calculează în baza Capitolului 2 al Anexei 2 la prezentul Acord.
În cazul hexagonului cu trei emiţătoare, emiţătorul cel mai apropiat de punctul limită se află în partea dreaptă, dacă privim de la punctul limită spre punctul de calcul.
În figurile АР2-1 şi АР2-2, ce urmează, se prezintă schema pentru ambele configuraţii posibile ale reţelei etalon (3 emiţătoare şi 7 emiţătoare).
În rezultatul deplasării hexagonului imaginat în jurul hotarului naţional, este posibil, ca unul sau cîteva emiţătoare ale reţelei etalon să se afle în afara teritoriului administraţiei, pentru alocarea căreia a fost efectuat calculul.
Figura АР2-1
RE în formă de hexagon cu trei emiţătoare
Figura АР2-2
RE în formă de hexagon cu şapte emiţătoare
Completarea 3
La Capitolul II
Construirea conturului intensităţii cîmpului nivelului stabilit
Valorile intensităţii limită a cîmpului corespund valorilor minime ale intensităţii cîmpului nivelului stabilit în Capitolul I al Anexei 4 al prezentului Acord.
Conturul intensităţii cîmpului nivelului stabilit se construieşte cu utilizarea razelor, distanţate una de alta la 1° în unghiul de 360°, care pornesc dintr-un punct de referinţă, locul amplasării căruia se determină pentru fiecare tip al înregistrării din Planul digital, prezentat în Capitolul 4 al Anexei 4 a Capitolului II.
De-a lungul acestor raze se calculează intensitatea totală a cîmpului de la realizarea înregistrării în Planul digital, cum se descrie în p. 3.1 al Anexei 4 a Capitolului II (cu utilizarea valorilor pentru 1% al timpului) începînd cu distanţa de 1000 km, care se măsoară de la emiţătorul cel mai apropiat al realizării înregistrării în Planul digital sau hotarului alocării, în direcţia spre punctul de referinţă, pînă cînd nu va fi atinsă intensitatea limită a cîmpului.
Conturul, care uneşte punctele în fiecare rază, unde se atinge intensitatea limită a cîmpului, formează conturul intensităţii cîmpului nivelului stabilit.
În unele cazuri (de exemplu, zonă de difuzare anomală, emiţătoare mai puternice, valorile limită joase, care determină necesitatea coordonării), este posibil, ca intensitatea cîmpului nivelului stabilit va fi depăşită la distanţa, mai mare decît distanţa maximă de 1000 km. În acest caz, punctul la distanţa de 1000 km va fi locul amplasării conturului intensităţii cîmpului nivelului stabilit în raza respectivă.
Completarea 4
la Capitolul II
Termenii, utilizaţi în această Anexă
Punct de calcul: punctul, în care se efectuează calculele intensităţii cîmpului.
Contur geometric: linia, care se află la o distanţă stabilă de la înregistrarea din Planul digital.
Conturul intensităţii cîmpului nivelului stabilit: linia, pe care intensitatea cîmpului creată de realizarea înregistrării în Planul digital, este egală cu valoarea stabilită.
Înregistrarea în Planul digital: Asignarea, sau alocarea, sau combinaţia asignărilor, care pot fi sau nu pot fi legate cu o alocare şi care, în scopul executării Planului şi modificărilor lui se examinează ca un singur obiect.
Limitele perturbaţiilor înregistrării în Planul digital: intensitatea totală a cîmpului în punctul de calcul, care se calculează în baza caracteristicilor înregistrării în Planul digital.
Asignarea, convertată din alocare: asignarea, înregistrată în Planul digital şi/sau în Registrul informaţional internaţional al frecvenţelor, care nu modifică limitele perturbaţiilor înregistrării respective în Planul digital.
Asignarea (asignările) legată (-e): una sau cîteva asignări, legate cu alocarea, înregistrată în Planul digital, care pot depăşi limitele generale ale perturbaţiei înregistrării în Planul digital în raport cu limita perturbaţiei, create de reţeaua etalon.
Realizarea înregistrării în Planul digital:
În cazul aplicării Articolului 4, defineşte toate asignările, care corespund înregistrării în Planul digital, care au fost deja incluse în Plan sau sunt propuse pentru includerea în Plan.
În cazul aplicării Articolului 5, defineşte toate asignările, care au fost deja incluse în Registrul informaţional internaţional al frecvenţelor sau sunt propuse pentru includerea în el.
ANEXA 5
Lista asignărilor altor servicii primare terestre,
care se indică în p 1.15 al Articolului 1 al Acordului1
Informaţia, care se include în elementele datelor Listei
| Nr. | Descrierea |
| 1 | Numărul de ordine ITU |
| 2 | Notarea convenţională ITU pentru administraţia, care declară |
| 3 | Codul de identificare unic, acordat asignării de administraţie (AdminRefId) |
| 4 | Frecvenţa asignată (MHz) |
| 5 | Frecvenţa etalon (MHz) |
| 6 | Data introducerii în Listă |
| 7 | Denumirea locului amplasării staţiei de emisie /recepţie |
| 8 | Notarea convenţională ITU pentru ţară sau zonă geografică |
| 9 | Coordonatele geografice ale locului amplasării staţiei de emisie/de recepţie: |
| 9a latitudinea (±DDMMSS) | |
| 9b longitudinea (±DDMMSS) | |
| 10 | Raza nominală (km) a zonei circulare de emisie |
| 11 | Notarea convenţională ITU pentru ţară sau zonă geografică, în care se află staţiile de emisie |
| 12 | Notarea convenţională ITU pentru ţară sau zonă geografică, în care se află staţiile de recepţie |
| 13 | Coordonatele geografice ale centrului zonei circulare de recepţie: |
| 13a latitudinea (±DDMMSS) | |
| 13b longitudinea (±DDDMMSS) | |
| 14 | Raza nominală (km) a zonei circulare de recepţie |
| 15 | Clasa staţiei |
| 16 | Clasa emisiei conform Articolului 2 şi Anexei 1 |
| 17 | Lărgimea de bandă necesară conform Articolului 2 şi Anexei 1 |
| 18 | Codul tipului sistemului (a se vedea Anexa 2, Capitolul 4 al prezentului Acord) |
| 19 | Tipul puterii (X, Y sau Z) |
| 20 | Puterea de ieşire a emiţătorului (dBW) |
| 21 | Densitatea maximă a puterii (dB (W/Hz)), calculată medie conform benzii cele mai joase de 4 kHz, transmisă pe linia de emisie a antenei |
| 22 | Puterea maximă efectivă emisă (dBW) |
| 23 | Directivitatea antenei (D –direcţională sau ND –nedirecţională) |
| 24 | Azimutul emiterii maxime a antenei de emisie (în grade) în sensul acelor de ceasornic de la Nordul geografic |
| 25 | Sectorul azimutului pentru axa razei de bază a antenei, măsurat (în grade) în sensul acelor de ceasornic de la Nordul geografic: |
| 25a azimut iniţial | |
| 25b azimut final | |
| 26 | Polarizare |
| 27 | Înălţimea antenei de asupra solului (m) |
| 28 | Înălţimea locului de amplasare de asupra mării (m) |
| 29 | Înălţimea efectivă maximă a antenei (m) |
| 30 | Înălţimea efectivă a antenei (m) conform 36 azimuturi cu intervalele de 10°, măsurată în plan orizontal, în sensul acelor de ceasornic de la Nordul geografic |
| 31 | Coeficientul maxim de amplificare a antenei în comparaţie de dipol-semiundă |
| 32 | Notările convenţionale ale administraţiei, cu care a fost efectuată coordonarea |
| 33 | Observaţii |
________________
1 Lista caracteristicilor corespunzătoare ale staţiilor radioastronomice nu se prezintă, deoarece în prezent aceste staţii nu sunt introduse în Listă. Însă, dacă ulterior staţia radioastronomică va fi introdusă în Listă, lista caracteristicilor se va baza pe parametrii,care se prezintă în Anexa 4 la Regulamentul Radiodifuziunii.
Notă. – Versiunea prescurtată a Listei este publicată în format electronic, adresa: http://www.itu.int/md/R06-RRC.06-R-0001/. Datele generalizate privind numărul asignărilor pentru administraţie, care au fost incluse în Listă, se prezintă în tabelul A5-1.
Tabelul A5-1
Datele generalizate despre numărul asignărilor altor servicii primare terestre,
care se prezintă în Listă în benzile de frecvenţă 174–230 MHz şi 470–862 MHz
| Statul – membru al Uniunii | Marcarea ITU | Numărul asignărilor altor servicii primare terestre, incluse în Listă |
| Arabia Saudită (Regatul) | ARS | 339 |
| Republica Azerbaidjan | AZE | 3 |
| Belgia | BEL | 4 |
| Coasta de Fildeş (Republica) | CTI | 14 |
| Egipt (Republica Arabă) | EGY | 474 |
| Emiratele Arabe Unite | UAE | 4 |
| Federaţia Rusă | RUS | 1 420 |
| Franţa | F | 250 |
| Georgia | GEO | 7 |
| Iran (Republica Islamică Iran) | IRN | 551 |
| Israel (Stat) | ISR | 372 |
| Iordania (Regatul Haşemit al Iordaniei) | JOR | 2 017 |
| Kazahstan (Republica | KAZ | 18 |
| Maroc (Regat) | MRC | 70 |
| Uzbekistan (Republica) | UZB | 27 |
| Chirghizstan (Republica) | KGZ | 10 |
| Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord | G | 5 428 |
| Tadjikistan (Republica) | TJK | 2 |
REZOLUŢII
Rezoluţia 1 (RRC -06)
Serviciul de radiodifuziune prin satelit în banda de frecvenţă 620–790 MHz
Conferinţa Regională Radiocomunicaţii pentru planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră în Regiunea 1 (părţile Regiunii 1, aflate la Vest de meridianul 170° E şi la Nord de paralela 40° S, cu excepţia teritoriului Mongoliei) şi în Republica Islamică Iran în benzile de frecvenţă 174–230 MHz şi 470–862 MHz (Geneva, 2006 ) (RRC -06),
luînd în consideraţie faptul,
а) că prima sesiune a Conferinţei a adoptat Rezoluţia COM4/1 (RRC -04);
b) că este necesară asigurarea protecţiei eficiente, a sistemelor televiziunii terestre în această bandă de frecvenţă;
с) că reţelele geostaţionare (RGS) ale serviciului de radiodifuziune prin satelit (SRS) şi negeostaţionare (RNGS) ale reţelei sau serviciului SRS se află la stadiul publicării sau coordonării prealabile, sau au fost declarate în banda de frecvenţă 620–790 MHz;
d) că influenţa acestor reţele geostaţionare ale SRS şi reţelelor şi sistemelor negeostaţionare ale SRS asupra sistemelor televiziunii digitale şi televiziunii analogice încă urmează să fie studiată şi, că criteriile de utilizare comună a frecvenţelor, inclusiv limitele pfd, necesare pentru protecţia serviciilor terestre în această bandă de frecvenţă, nu se cunosc şi depind de decizia Conferinţei Mondiale de Radiocomunicaţie care va avea loc în anul 2007 (CMR -07);
е) că multe administraţii au infrastructură vastă pentru emisia şi recepţia semnalelor de televiziune analogică şi digitală în banda de frecvenţă 620–790 MHz;
f) Că această Conferinţă a adoptat Acordul şi Planurile privind radiodifuziunea digitală terestră, în banda de frecvenţă 620–790 MHz şi că este necesar de a asigura protecţia eficientă a acestor Planuri,
recunoscînd faptul,
а) că în p. 5.311 al Regulamentului Radiocomunicaţii se prezintă condiţiile, în care banda de frecvenţă 620–790 MHz poate fi utilizată pentru asignările staţiilor de televiziune, care utilizează modularea de frecvenţă în SRS;
b) că utilizarea benzii de frecvenţă 620–790 MHz de reţele geostaţionare şi de cele negeostaţionare ale SRS a fost suspendată în conformitate cu Rezoluţia 545 (CMR‑03) pînă la adoptarea deciziei de Conferinţa Mondială de Radiocomunicaţie ‑07,
recunoscînd faptul,
а) că, în conformitate cu deciziile 3 ale Rezoluţiei 545 (a Conferinţei‑03), reţelele geostaţionare ale SRS şi reţelele negeostaţionare ale SRS în banda de frecvenţă 620–790 MHz, altele decît cele, care au fost declarate, au fost date în exploatare şi data dării în exploatare a cărora a fost confirmată pîna la finisarea Conferinţei Mondiale Radiocomunicaţii (Geneva, 2003) (CMR-03), nu trebuie să fie date în exploatare pînă la finisarea CMR-07;
b) că, în conformitate cu deciziile 5 ale Rezoluţiei 545 (CMR‑03), sistemele serviciului de radiodifuziune satelit, menţionate în decizia 1a acestei Rezoluţii, nu trebuie să fie luate în consideraţie la aplicarea deciziei 3.4 a Rezoluţiei Consiliului 1185 (care a fost modificată în anul 2003 )1,
_______________________
1 Rezoluţia 1185 a fost anulată de Rezoluţia 1224, adoptată de Consiliu la sesiunea din anul 2004.
propune Conferinţei Mondiale Radiocomunicaţii 2007
1. întreprinderea măsurilor necesare pentru asigurarea protecţiei eficiente a Planurilor de radiodifuziune, adoptate de această Conferinţă, şi a evoluţiei lor ulterioare de reţelele/ sistemele geostaţionare ale serviciului de radiodifuziune prin satelit şi /sau de cele negeostaţionare ale SRS, care nu au fost date în exploatare pînă la 5 iulie 2003 ;
2. întreprinderea măsurilor necesare, pentru ca terminalele terestre ale reţelelor /sistemelor geostaţionare ale serviciului de radiodifuziune satelit şi/ sau cele negeostaţionare ale SRS, care nu au fost date în exploatare pînă la 5 iulie 2003 , să nu solicite protecţia de la Planurile, adoptate de această Conferinţă, şi de evoluţia lor ulterioară, precum şi să nu creeze restricţii pentru utilizarea asignărilor Planurilor şi a evoluţiei lor,
încredinţează Secretarului general
de a aduce prezenta Rezoluţie la cunoştinţa Conferinţei Mondiale de Radiocomunicaţie din anul 2007.
Rezoluţia 2 (RRC -06)
Caracteristicile pentru coordonarea şi declararea serviciilor primare terestre
în benzile de frecvenţă 174–230 MHz şi 470–862 MHz în zona de planificare
Conferinţa Regională Radiocomunicaţii pentru planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră în Regiunea 1 (în părţile Regiunii 1, aflate la Vest de meridianul 170° E şi la Nord de paralela 40° S, cu excepţia teritoriului Mongoliei) şi în Republica Islamică Iran în benzile de frecvenţă 174–230 MHz şi 470–862 MHz (Geneva, 2006 ) (RRC -06),
luînd în consideraţie faptul,
Că prezenta conferinţă a adoptat Acordul regional (Geneva, 2006 ), în care sunt stabilite procedurile pentru coordonarea şi declararea asignărilor serviciului de radiodifuziune şi ale altor servicii primare terestre, şi, în Anexa 3 a căruia se prezintă caracteristicile, care urmează să fie prezentate pentru aplicarea acestor proceduri,
recunoscînd faptul,
că este de dorit, ca toate caracteristicile, care urmează să fie prezentate Biroului de radiocomunicaţii pentru declararea şi coordonarea asignărilor, să fie incluse în Anexa 4 la Regulamentul Radiocomunicaţii,
propune Conferinţei Mondiale Radiocomunicaţii din 2007
de a reexamina, la necesitate, Anexa 4 la Regulamentul Radiocomunicaţii în scopul includerii caracteristicilor, care se prezintă în Anexa 3 la Acordul regional (Geneva, 2006 ),
încredinţează Secretarului general
de a aduce prezenta Rezoluţie la cunoştinţa Conferinţei Mondiale Radiocomunicaţii din anul 2007.
_______________