Documente
Actul final din 01.08.75 al Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa
Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.707 din 10.09.91
Actul final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare
în Europa
din 01.08.1975
* * *
Publicat în ediţia oficială
"Tratate internaţionale", 1998, volumul 1, pag.145
Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, deschisă la 3
iulie 1973 la Helsinki şi continuată la Geneva de la 18 septembrie 1973
pînă la 21 iulie 1975, a fost încheiată la Helsinki, la 1 august 1975,
de Înalţii Reprezentanţi ai Austriei, Belgiei, Bulgariei, Canadei,
Cehoslovaciei, Ciprului, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei,
Republicii Democrate Germane, Republicii Federale Germania, Greciei,
Irlandei, Islandei, Italiei, Iugoslaviei, Liechtensteiunului,
Luxemburgului, Maltei, Marii Britanii, Monaco, Norvegiei, Olandei,
Poloniei, Portugaliei, României, San Marino, Spaniei, Statelor Unite ale
Americii, Suediei, Turciei, Ungariei, U.R.S.S., Vaticanului.
Secretarul general al Naţiunilor Unite s-a adresat participanţilor,
în calitate de oaspete de onoare, la faza de deschidere şi la cea de
închidere a conferinţei. Directorul general al UNESCO şi secretarul
executiv al Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite au
prezentat contribuţii în timpul celei de-a II-a faze a conferinţei.
În cursul reuniunilor celei de-a II-a faze a conferinţei au
prezentat, de asemenea, contribuţii asupra diferitelor puncte de pe
ordinea de zi reprezentanţii următoarelor state mediteraneene
neparticipante: Republica Algeriană Democratică şi Populară, Republica
Arabă Egipt, Israel, Regatul Maroc, Republica Arabă Siriană, Republica
Tunisiană.
Animaţi de voinţa politică, în interesul popoarelor, de a îmbunătăţi
şi intensifica relaţiile lor, de a contribui în Europa la pace, la
securitate, la justiţie şi la cooperare, precum şi la apropierea între
ele şi cu toate celelalte state din lume,
Hotărîţi în consecinţă să dea efect deplin rezultatelor conferinţei
şi să asigure avantajele decurgînd din aceste rezultate între statele
lor şi în toată Europa şi, prin aceasta, să lărgească, să aprofundeze şi
să facă continuu şi durabil cursul destinderii,
Înalţii Reprezentanţi ai statelor participante au adoptat în mod
solemn cele ce urmează:
Probleme privind securitatea în Europa
Statele participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în
Europa,
Reafirmînd că obiectivul lor este de a contribui la ameliorarea
relaţiilor lor mutuale şi de asigura condiţii în care popoarele lor să
poată trăi în pace veritabilă şi trainică, la adăpost de orice
ameninţare sau atingere a securităţii lor,
Convinse de necesitatea de a depune eforturi pentru a face ca
destinderea să fie un proces atît continuu, cît şi din ce în ce mai
viabil şi cuprinzător, cu caracter universal, şi convinse că punerea în
practică a rezultatelor Conferinţei pentru securitate şi cooperare în
Europa va constitui o contribuţie majoră la acest proces,
Considerînd că solidaritatea între popoare, ca şi scopul comun al
statelor participante de a realiza obiectivele enunţate de Conferinţa
pentru securitate şi cooperare în Europa vor trebui să ducă la
dezvoltarea de relaţii mai bune şi mai strînse între ele în toate
domeniile, astfel încît să se depăşească confruntarea datorată naturii
relaţiilor lor trecute, şi la o mai bună înţelegere reciprocă,
Conştiente de istoria lor comună şi recunoscînd că existenţa unor
elemente comune în tradiţiile şi valorile lor poate să le ajute să-şi
dezvolte relaţiile, şi dorind să caute, ţinînd seama pe deplin de
originalitatea şi diversitatea poziţiilor şi punctelor lor de vedere,
posibilităţi de a-şi uni eforturile pentru a depăşi neîncrederea şi a
creşte încrederea, de a rezolva problemele care le separă şi de a
coopera în interesul umanităţii,
Recunoscînd indivizibilitatea securităţii în Europa, precum şi
interesul lor comun în dezvoltarea cooperării între ele şi pretutindeni
în Europa şi exprimîndu-şi intenţia de a continua eforturile lor în
acest sens,
Recunoscînd legătura strînsă care există între pacea şi securitatea
în Europa şi în lumea întreagă şi conştiente de necesitatea ca fiecare
din ele să-şi aducă contribuţia la întărirea păcii şi securităţii
mondiale, ca şi la promovarea drepturilor fundamentale, a progresului
economic şi social şi a bunăstării tuturor popoarelor,
Au adoptat cele ce urmează:
1
(A). Declaraţia privind principiile care guvernează
relaţiile reciproce dintre statele participante
Statele participante,
Reafirmînd angajamentul lor în favoarea păcii, securităţii şi
dreptăţii, precum şi a dezvoltării continue a relaţiilor prieteneşti şi
cooperării,
Recunoscînd că acest angajament, care reflectă interesele şi
aspiraţiile popoarelor, constituie pentru fiecare stat participant o
răspundere prezentă şi viitoare, întărită de experienţele trecutului,
Reafirmînd, în măsura în care sunt membri ai Naţiunilor Unite şi în
conformitate cu scopurile şi principiile Naţiunilor Unite, sprijinul lor
deplin şi activ Organizaţiei Naţiunilor Unite şi întăririi rolului şi
eficienţei sale în consolidarea păcii, securităţii şi justiţiei
internaţionale şi în promovarea reglementării problemelor
internaţionale, precum şi a dezvoltării relaţiilor amicale şi cooperării
între state,
Exprimînd adeziunea lor comună la principiile care sunt enunţate mai
jos şi care sunt în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite, precum şi
voinţa lor comună de a acţiona, în aplicarea acestor principii, în
conformitate cu scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite,
Declară hotărîrea lor de a respecta şi pune în practică, fiecare
dintre ele în relaţiile sale cu toate celelalte state participante,
indiferent de sistemul lor politic, economic sau social, precum şi de
mărimea lor, situaţia lor geografică sau nivelul lor de dezvoltare
economică, principiile următoare care sunt toate de importanţă
primordială şi guvernează relaţiile lor reciproce:
I. Egalitatea suverană, respectarea drepturilor
inerente suveranităţii
Statele participante îşi vor respecta fiecare egalitatea suverană şi
individualitatea celuilalt, precum şi toate drepturile inerente
suveranităţii şi pe care le cuprinde suveranitatea lor, între care în
special dreptul fiecărui stat la egalitate juridică, la integritate
teritorială, la libertate şi independenţă politică. Ele vor respecta, de
asemenea, fiecare dreptul celuilalt de a-şi alege şi dezvolta liber
sistemul politic, social, economic şi cultural, precum şi dreptul de
a-şi stabili legile şi reglementările.
În cadrul dreptului internaţional, toate statele participante au
drepturi şi obligaţii egale. Ele vor respecta fiecare dreptul celuilalt
de a defini şi conduce în mod liber relaţiile sale cu alte state în
conformitate cu dreptul internaţional şi în spiritul prezentei
Declaraţii. Ele consideră că frontierele lor pot fi modificate, în
conformitate cu dreptul internaţional, prin mijloace paşnice şi prin
acord. Ele au, de asemenea, dreptul de a aparţine sau nu organizaţiilor
internaţionale, de a fi sau nu parte la tratate bilaterale sau
multilaterale, inclusiv dreptul de a fi parte sau nu la tratate de
alianţă; ele au, de asemenea, dreptul la neutralitate.
II. Nerecurgerea la forţă sau la ameninţarea cu forţa
Statele participante se vor abţine în relaţiile lor reciproce, ca şi
în general în relaţiile lor internaţionale, de a recurge la folosirea
forţei sau la ameninţarea cu forţa, fie împotriva integrităţii
teritoriale sau a independenţei politice a oricărui stat, fie în orice
alt mod incompatibil cu scopurile Naţiunilor Unite şi cu prezenta
Declaraţie. Nici o consideraţie nu poate fi invocată drept justificare
pentru a recurge la folosirea forţei sau la ameninţarea cu forţa în
contradicţie cu acest principiu.
În consecinţă, statele participante se vor abţine de la orice act
care constituie o ameninţare cu forţa sau o folosire directă sau
indirectă a forţei împotriva altui stat participant. De asemenea, ele se
vor abţine de la orice manifestare de forţă în scopul de a face un alt
stat participant să renunţe la deplina exercitare a drepturilor sale
suverane. De asemenea, ele se vor abţine în relaţiile lor reciproce şi
de la orice act de represalii cu forţa.
Nici o asemenea folosire a forţei sau ameninţare cu forţa nu va fi
utilizată ca mijloc pentru a rezolva diferendele sau problemele care ar
putea să ducă la diferende între ele.
III. Inviolabilitatea frontierelor
Statele participante consideră inviolabile, fiecare, toate
frontierele celuilalt, precum şi frontierele tuturor statelor din
Europa, şi în consecinţă ele se vor abţine acum şi în viitor de la orice
atentat împotriva acestor frontiere.
În consecinţă, ele se vor abţine, de asemenea, de la orice cerere
sau de la orice act de acaparare şi de uzurpare a întregului sau a unei
părţi a teritoriului oricărui stat participant.
IV. Integritatea teritorială a statelor
Statele participante vor respecta integritatea teritorială a
fiecăruia din statele participante.
În consecinţă, ele se vor abţine de la orice acţiune incompatibilă
cu scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite, împotriva
integrităţii teritoriale, a independenţei politice sau a unităţii
oricărui stat participant, şi în special de la orice asemenea acţiune
care constituie o folosire a forţei sau ameninţare cu forţa.
Statele participante se vor abţine, de asemenea, fiecare, de a face
din teritoriul celuilalt obiectul unei ocupaţii militare sau al altor
măsuri de folosire directă sau indirectă a forţei în contradicţie cu
dreptul internaţional sau obiectul unei dobîndiri prin asemenea măsuri
sau prin ameninţarea cu ele. Nici o ocupaţie sau dobîndire de această
natură nu va fi recunoscută ca legală.
V. Reglementarea paşnică a diferendelor
Statele participante vor reglementa diferendele dintre ele prin
mijloace paşnice, astfel încît să nu fie puse în pericol pacea şi
securitatea internaţională şi justiţia.
Ele se vor strădui cu bună-credinţă şi într-un spirit de cooperare
să ajungă la o soluţie rapidă şi echitabilă pe baza dreptului
internaţional.
În acest scop, ele vor recurge la mijloace ca negocierea, ancheta,
mediaţiunea, concilierea, arbitrajul, reglementarea judiciară sau la
alte mijloace paşnice la alegerea lor, inclusiv orice procedură de
reglementare convenită prealabil diferendelor la care ele sunt părţi.
În cazul în care nu se ajunge la o soluţie prin folosirea unuia din
mijloacele paşnice de mai sus, părţile în diferend vor continua să caute
un mijloc reciproc acceptabil pentru a reglementa paşnic diferendul.
Statele participante, părţi la un diferend între ele, precum şi
celelalte state participante, se vor abţine de la orice acţiune care ar
putea agrava situaţia astfel încît să pună în pericol menţinerea păcii
şi securităţii internaţionale şi prin aceasta să facă mai dificilă
reglementarea paşnică a diferendului.
VI. Neamestecul în treburile interne
Statele participante se vor abţine de la orice intervenţie, directă
sau indirectă, individuală sau colectivă, în treburile interne sau
externe care intră în competenţa naţională a altui stat participant,
oricare ar fi relaţiile lor reciproce.
Ele se vor abţine în consecinţă de la orice formă de intervenţie
armată sau de ameninţare cu o asemenea intervenţie împotriva altui stat
participant.
Ele se vor abţine, de asemenea, în orice împrejurare, de la orice
alt act de constrîngere militară sau politică, economică ori de altă
natură, tinzînd să subordoneze intereselor lor exercitarea de către un
alt stat participant a drepturilor inerente suveranităţii sale şi prin
aceasta să obţină un avantaj oarecare.
În consecinţă, ele se vor abţine, între altele, de la sprijinirea,
directă sau indirectă, a activităţilor teroriste sau a activităţilor
subversive sau altele îndreptate spre răsturnarea violentă a regimului
altui stat participant.
VII. Respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale,
inclusiv a libertăţii de gîndire, conştiinţă,
religie sau de convingere
Statele participante vor respecta drepturile omului şi libertăţile
fundamentale, inclusiv libertatea de gîndire, conştiinţă, religie sau de
convingere pentru toţi, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie.
Ele vor promova şi încuraja exercitarea efectivă a drepturilor şi
libertăţilor civile, politice, economice, sociale, culturale şi altele
care decurg toate din demnitatea inerentă persoanei umane şi sunt
esenţiale pentru libera şi deplina sa dezvoltare.
În acest cadru, statele participante vor recunoaşte şi respecta
libertatea individului de a profesa şi practica, singur sau în comun,
religia sau convingerea acţionînd după imperativele propriei sale
conştiinţe.
Statele participante pe teritoriul cărora există minorităţi
naţionale vor respecta dreptul persoanelor care aparţin acestor
minorităţi la egalitate în faţa legii, le vor acorda posibilitatea
deplină de a se bucura în mod efectiv de drepturile omului şi
libertăţile fundamentale şi, în acest mod, vor proteja interesele lor
legitime în acest domeniu.
Statele participante recunosc importanţa universală a drepturilor
omului şi libertăţilor fundamentale, a căror respectare este un factor
esenţial al păcii, justiţiei şi bunăstării necesare pentru a asigura
dezvoltarea relaţiilor amicale şi a cooperării între ele, ca şi între
toate statele.
Ele vor respecta în mod constant aceste drepturi şi libertăţi în
relaţiile lor reciproce şi se vor strădui, individual şi în comun,
inclusiv în cooperare cu Naţiunile Unite, să promoveze respectarea
universală şi efectivă a lor.
Ele confirmă dreptul individului de a cunoaşte drepturile şi
îndatoririle sale în acest domeniu şi de a acţiona în consecinţă.
În domeniul drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, statele
participante vor acţiona în conformitate cu scopurile şi principiile
Cartei Naţiunilor Unite şi cu Declaraţia universală a drepturilor
omului. Ele îşi vor îndeplini, de asemenea, obligaţiile aşa cum sunt
enunţate în declaraţiile şi acordurile internaţionale în acest domeniu,
inclusiv, între altele, pactele internaţionale referitoare la drepturile
omului prin care ele ar putea fi legate.
VIII. Egalitatea în drepturi a popoarelor şi
dreptul popoarelor de a dispune de ele însele
Statele participante vor respecta egalitatea în drepturi a
popoarelor şi dreptul lor de a dispune de ele însele, acţionînd în mod
permanent în conformitate cu scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor
Unite şi cu normele corespunzătoare ale dreptului internaţional,
inclusiv cele care se referă la integritatea teritorială a statelor.
În virtutea principiului egalităţii în drepturi a popoarelor şi
dreptului lor de a dispune de ele însele, toate popoarele au în
permanenţă dreptul, în deplină libertate, de a determina aşa cum doresc
şi atunci cînd doresc statutul lor politic intern şi extern, fără nici
un amestec din afară şi de a înfăptui conform voinţei lor dezvoltarea
lor politică, economică, socială şi culturală.
Statele participante reafirmă importanţa universală a respectării şi
exercitării efective a egalităţii în drepturi a popoarelor şi dreptului
lor de a dispune de ele însele pentru dezvoltarea de relaţii prieteneşti
între ele ca şi între toate statele; ele reamintesc, de asemenea,
importanţa eliminării oricărei forme de încălcare a acestui principiu.
IX. Cooperarea între state
Statele participante vor dezvolta cooperarea lor, fiecare cu
celălalt şi cu toate statele, în toate domeniile, în conformitate cu
scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite. În dezvoltarea
cooperării lor, statele participante vor acorda o importanţă deosebită
domeniilor astfel cum sunt stabilite în cadrul Conferinţei pentru
securitate şi cooperare în Europa, fiecare dintre ele aducîndu-şi
contribuţia în condiţii de deplină egalitate.
Ele se vor strădui, dezvoltînd cooperarea lor pe bază de egalitate,
să promoveze înţelegerea şi încrederea reciprocă, relaţii amicale şi de
bună vecinătate între ele, pacea internaţională, securitatea şi
justiţia. Ele se vor strădui, de asemenea, dezvoltînd cooperarea lor, să
ridice bunăstarea popoarelor şi să contribuie la înfăptuirea
aspiraţiilor lor, între altele prin avantajele care rezultă dintr-o
cunoaştere mutuală crescîndă şi din progresele şi realizările în
domeniile economic, ştiinţific, tehnologic, social, cultural şi
umanitar. Ele vor lua măsuri menite să creeze condiţii favorabile pentru
a face aceste avantaje accesibile tuturor; ele vor lua în consideraţie
interesul tuturor de reducere a diferenţelor de nivel de dezvoltare
economică şi îndeosebi interesul ţărilor în curs de dezvoltare din lumea
întreagă.
Ele confirmă că guvernele, instituţiile, organizaţiile şi persoanele
au de jucat un rol corespunzător şi pozitiv, contribuind la realizarea
acestor obiective ale cooperării lor.
Ele vor tinde, prin creşterea cooperării lor aşa cum se prevede mai
sus, să dezvolte relaţii mai strînse între ele pe o bază mai bună şi mai
durabilă, în interesul popoarelor.
X. Îndeplinirea cu bună-credinţă a obligaţiilor
asumate conform dreptului internaţional
Statele participante îşi vor îndeplini cu bună-credinţă obligaţiile
ce le revin în conformitate cu dreptul internaţional, atît obligaţiile
care decurg din principiile şi normele general recunoscute ale dreptului
internaţional, cît şi obligaţiile care decurg din tratate sau alte
acorduri, în conformitate cu dreptul internaţional, la care ele sunt
părţi.
În exercitarea drepturilor lor suverane, inclusiv a dreptului de
a-şi stabili legile şi reglementările, ele se vor conforma obligaţiilor
juridice care le revin în virtutea dreptului internaţional; de asemenea,
ele vor ţine seama în mod corespunzător de prevederile Actului final al
Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa şi le vor pune în
aplicare.
Statele participante confirmă că în caz de conflict între
obligaţiile membrilor Naţiunilor Unite în virtutea Cartei Naţiunilor
Unite şi obligaţiile lor în virtutea oricărui tratat sau alt acord
internaţional, obligaţiile lor în virtutea Cartei vor prevala, în
conformitate cu articolul 103 din Carta Naţiunilor Unite.
Toate principiile enunţate mai sus au o importanţă primordială şi,
în consecinţă, ele vor fi aplicate în mod egal şi fără rezerve, fiecare
din ele interpretîndu-se ţinînd seama de celelalte.
Statele participante îşi exprimă hotărîrea să respecte şi să aplice
pe deplin aceste principii, aşa cum ele sunt enunţate în prezenta
Declaraţie, sub toate aspectele, în relaţiile lor mutuale şi în
cooperarea lor, în scopul de a asigura fiecărui stat participant
avantajele care rezultă din respectarea şi aplicarea acestor principii
de către toate.
Statele participante, ţinînd seama în mod corespunzător de
principiile de mai sus şi, în special, de primul paragraf al
principiului al X-lea "Îndeplinirea cu bună-credinţă a obligaţiilor
asumate conform dreptului internaţional", constată că prezenta
Declaraţie nu afectează drepturile şi obligaţiile lor, nici tratatele şi
alte acorduri şi aranjamente corespunzătoare.
Statele participante îşi exprimă convingerea că respectarea acestor
principii va încuraja dezvoltarea de relaţii normale şi prieteneşti, şi
progresul cooperării între toate domeniile. Ele exprimă, de asemenea,
convingerea că respectarea acestor principii va încuraja dezvoltarea
contactelor politice între ele, care la rîndul lor vor contribui la o
mai bună înţelegere a poziţiilor şi punctelor lor de vedere.
Statele participante declară intenţia lor de a-şi conduce relaţiile
cu toate celelalte state în spiritul principiilor cuprinse în prezenta
Declaraţie.
(B). Probleme privind punerea în practică a unora
din principiile enunţate mai sus
i) Statele participante,
Reafirmînd că vor respecta şi vor face efectivă nerecurgerea la
forţă şi la ameninţarea cu forţa şi convinse de necesitatea de a face
din aceasta o normă efectivă a vieţii internaţionale,
Declară că sunt hotărîte să respecte şi să pună în aplicare, în
relaţiile lor fiecare cu celălalt, între altele, următoarele prevederi,
care sunt în conformitate cu Declaraţia privind principiile ce
guvernează relaţiile reciproce dintre statele participante:
- Să facă efectivă şi să dea expresie, prin toate căile şi formele
pe care le consideră adecvate, îndatoririi de a se abţine să recurgă la
folosirea forţei sau la ameninţarea cu forţa în relaţiile lor fiecare cu
celălalt.
- Să se abţină de la orice folosire a forţelor armate, incompatibilă
cu scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite şi cu prevederile
Declaraţiei privind principiile care guvernează relaţiile reciproce
între statele participante, împotriva unui alt stat participant, în
special de la invazia sau atacul asupra teritoriului său.
- Să se abţină de la orice manifestare de forţă tinzînd să facă un
alt stat participant să renunţe la exercitarea deplină a drepturilor
sale suverane.
- Să se abţină de la orice act de constrîngere economică destinat să
subordoneze propriilor lor interese exercitarea de către un alt stat
participant a drepturilor inerente suveranităţii sale şi să-şi asigure
astfel avantaje de orice fel.
- Să ia măsuri efective care prin întinderea şi prin natura lor
constituie etape spre obiectivul final al dezarmării generale şi totale
sub un control internaţional strict şi eficient.
- Să promoveze, prin toate mijloacele pe care fiecare din ele le
consideră adecvate, un climat de încredere şi de respect între popoare,
în conformitate cu obligaţia lor de a se abţine de la propaganda în
favoarea războaielor de agresiune sau a oricărei ameninţări cu forţa sau
folosiri a forţei împotriva unui alt stat participant, incompatibilă cu
scopurile Naţiunilor Unite şi cu Declaraţia privind principiile care
guvernează relaţiile reciproce dintre statele participante.
- Să depună toate eforturile pentru a reglementa în mod exclusiv
prin mijloace paşnice orice diferend între ele, a cărui continuare este
susceptibilă să ameninţe menţinerea păcii şi securităţii internaţionale
în Europa, şi să caute, înainte de toate, o soluţionare prin mijloacele
prevăzute în articolul 33 al Cartei O.N.U.
- Să se abţină de la orice acţiune care ar putea să împiedice
reglementarea paşnică a diferendelor între statele participante.
ii) Statele participante,
Reafirmînd hotărîrea lor de a-şi reglementa diferendele după cum se
prevede în principiul reglementării paşnice a diferendelor;
Convinse că reglementarea paşnică a diferendelor este complementară
nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu folosirea forţei, amîndouă
fiind elemente esenţiale, deşi nu exclusive, ale menţinerii şi
consolidării păcii şi securităţii;
Dorind să întărească şi să îmbunătăţească metodele de care dispun
pentru reglementarea paşnică a diferendelor.
1. Sunt hotărîte să continue examinarea şi elaborarea unei metode
general acceptabile de reglementare paşnică a diferendelor în scopul de
a completa metodele existente şi să continue lucrările în acest scop
pornind de la "Proiectul de convenţie instituind un sistem european de
reglementare paşnică a diferendelor" prezentat de Elveţia în cadrul
celei de a doua faze a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în
Europa, precum şi de la alte propuneri care se referă la acesta şi care
tind spre elaborarea unei asemenea metode.
2. Decid că o reuniune de experţi ai tuturor statelor participante
va fi convocată, la invitaţia Elveţiei, pentru a îndeplini mandatul
prevăzut în paragraful 1 de mai sus, în cadrul şi conform procedurilor
urmărilor Conferinţei specificate la capitolul "Urmările Conferinţei".
3. Această reuniune de experţi se va ţine după reuniunea
reprezentanţilor desemnaţi de miniştrii afacerilor externe ai statelor
participante, programată conform capitolului "Urmările conferinţei"
pentru anul 1977; rezultatele lucrărilor reuniunii de experţi vor fi
supuse guvernelor.
2.
Document privind măsuri de edificare a încrederii şi
anumite aspecte ale securităţii şi dezarmării
Statele participante,
Dorind să elimine cauzele de tensiune care pot exista între ele şi
în acest fel să contribuie la întărirea păcii şi securităţii în lume,
Hotărîte să întărească încrederea între ele şi în acest fel să
contribuie la creşterea stabilităţii şi securităţii în Europa,
Hotărîte, de asemenea, să se abţină în relaţiile lor reciproce, ca
şi în general în relaţiile lor internaţionale, de la folosirea forţei şi
ameninţarea cu forţa împotriva integrităţii teritoriale sau a
independenţei politice a oricărui stat, sau în orice alt mod
incompatibil cu scopurile Naţiunilor Unite şi cu Declaraţia privind
principiile care guvernează relaţiile între statele participante, aşa
cum aceasta a fost adoptată în acest Act final,
Recunoscînd necesitatea de a contribui la reducerea pericolului
conflictului armat şi a neînţelegerii sau erorii de calcul în ceea ce
priveşte activităţile militare care ar putea să dea naştere la
îngrijorare, în special atunci cînd statele participante nu dispun de
informaţii clare şi la timp despre natura unor asemenea activităţi,
Ţinînd seama de considerentele privind eforturile îndreptate spre
reducerea tensiunii şi promovarea dezarmării,
Recunoscînd că schimbul de observatori pe bază de invitaţie la
manevrele militare va ajuta la promovarea contactelor şi înţelegerii
reciproce,
Studiind chestiunea notificării prealabile a mişcărilor militare de
anvergură în contextul edificării încrederii,
Recunoscînd că există şi alte căi prin care fiecare stat poate
contribui pe mai departe la atingerea obiectivelor lor comune,
Convinse de importanţa politică a notificării prealabile a
manevrelor militare de anvergură pentru promovarea înţelegerii reciproce
şi întărirea încrederii, stabilităţii şi securităţii,
Acceptînd răspunderea fiecăruia dintre ele de a promova aceste
obiective şi de a îndeplini această măsură, în conformitate cu
criteriile şi modalităţile acceptate, ceea ce este esenţial pentru
realizarea acestor obiective,
Recunoscînd, că această măsură decurge din hotărîre politică şi se
sprijină pe bază voluntară.
Au adoptat următoarele:
I
Notificarea prealabilă a manevrelor militare de anvergură
Ele vor notifica manevrele lor militare de anvergură tuturor
celorlalte state participante, pe căi diplomatice obişnuite, în
conformitate cu următoarele prevederi:
Vor fi notificate manevrele militare de anvergură care depăşesc
totalul de 25.000 trupe independente sau combinate cu orice alte
componente aeriene sau navale (în acest context, cuvîntul "trupe"
include trupele amfibii şi aeropurtate). În cazul manevrelor
independente cu trupe amfibii sau aeropurtate, sau al manevrelor
combinate care includ asemenea trupe, aceste trupe vor fi incluse în
total. De asemenea, notificarea se va putea face, în cazul manevrelor
combinate care nu ating totalul de mai sus, dar care includ forţe
terestre împreună cu efective considerabile de trupe amfibii sau de
trupe aeropurtate, sau de ambele feluri.
Notificarea se va face cu privire la manevrele militare de anvergură
care au loc, în Europa, pe teritoriul vreunui stat participant, precum
şi - dacă este cazul - în regiunile maritime şi spaţiul aerian limitrof.
În cazul în care teritoriul unui stat participant se extinde în
afara Europei, vor trebui notificate în prealabil numai manevrele care
au loc pe o suprafaţă în adîncimea de 250 kilometri de la frontiera
comună cu un alt stat participant sau care se găseşte vis-а-vis de
frontiera acestuia, statul participant nefiind însă obligat să notifice
în cazul în care această zonă este contiguă şi unei frontiere pe care o
are cu un stat neeuropean neparticipant sau care se găseşte vis-а-vis de
frontiera unui asemenea stat.
Notificarea se va face cu 21 de zile sau mai mult, înainte de
începerea manevrei, sau - în cazul unei manevre organizate într-un
termen mai scurt - cît mai curînd posibil, înaintea datei de începere a
manevrei.
Notificarea va conţine informaţii despre obiectiv, dacă este cazul,
scopul general şi statele participante la manevră, tipul sau tipurile şi
efectivul forţelor angajate, aria şi perioada estimativă de desfăşurare
a acesteia. Statele participante vor transmite, de asemenea - dacă este
posibil - informaţii adiţionale corespunzătoare, în special cu privire
la elemente componente ale forţelor angajate şi perioada de angajare a
acestor forţe.
Notificarea prealabilă a altor manevre militare
Statele participante recunosc că ele pot contribui în continuare la
întărirea încrederii şi creşterii securităţii şi stabilităţii şi, în
acest scop, pot, de asemenea, să notifice manevrele militare de
anvergură mai mică altor state participante, avîndu-se cu deosebire în
vedere acelea din apropierea regiunii unor asemenea manevre.
În acelaşi scop, statele participante recunosc, de asemenea, că ele
pot să notifice alte manevre militare pe care le desfăşoară.
Schimbul de observatori
Statele participante vor invita alte state participante, voluntar şi
pe bază bilaterală, în spirit de reciprocitate şi bunăvoinţă faţă de
toate statele participante, să trimită observatori pentru a asista la
manevre militare.
Statul care invită va hotărî în fiecare caz numărul observatorilor,
procedura şi condiţiile de participare a acestora şi va furniza alte
informaţii pe care le-ar putea considera utile. El va asigura
facilităţile şi ospitalitatea corespunzătoare.
Invitaţia va fi transmisă cît mai devreme cu putinţă, prin canale
diplomatice obişnuite.
Notificarea prealabilă a mişcărilor militare de anvergură
În conformitate cu Recomandările finale ale Consultărilor de la
Helsinki, statele participante au studiat chestiunea notificării
prealabile a mişcărilor militare de anvergură, ca o măsură de întărire a
încrederii.
În mod corespunzător, statele participante recunosc că, după cum vor
crede de cuviinţă şi pentru a contribui la edificarea încrederii, pot să
notifice mişcările lor militare de anvergură.
În acelaşi spirit, statele participante la Conferinţa pentru
securitate şi cooperare în Europa vor examina în continuare chestiunea
notificării prealabile a mişcărilor militare de anvergură, avînd în
vedere, în special, experienţa acumulată în realizarea măsurilor
enunţate în acest document.
Alte măsuri de edificare a încrederii
Statele participante recunosc că există şi alte mijloace prin care
pot fi promovate obiectivele lor comune.
În special, ele, ţinînd seama în mod corespunzător de reciprocitate
şi avînd în vedere o mai bună înţelegere mutuală, vor promova schimburi
pe bază de invitaţie între militarii lor, inclusiv vizite de delegaţii
militare.
* * *
Pentru a contribui mai pe deplin la realizarea obiectivului lor
comun de edificare a încrederii, statele participante - atunci cînd
desfăşoară activităţile lor militare în regiunile supuse prevederilor
referitoare la notificarea manevrelor militare de anvergură - vor lua în
considerare în mod corespunzător şi vor respecta acest obiectiv.
Ele recunosc, de asemenea, că experienţa acumulată în realizarea
prevederilor de mai sus, împreună cu noi eforturi, ar putea să ducă la
dezvoltarea şi lărgirea măsurilor îndreptate spre întărirea încrederii.
II
Chestiuni referitoare la dezarmare
Statele participante recunosc interesul lor al tuturor în eforturile
îndreptate spre reducerea confruntării militare şi promovarea
dezarmării, care sunt menite să completeze destinderea politică în
Europa şi să întărească securitatea lor. Ele sunt convinse de
necesitatea luării unor măsuri efective în aceste domenii, care - prin
scopul şi natura lor - să constituie paşi către realizarea, în final, a
dezarmării generale şi totale sub un control internaţional strict şi
efectiv şi care să aibă ca rezultat întărirea păcii şi securităţii în
întreaga lume.
III
Considerente generale
După ce au examinat punctele de vedere exprimate asupra diverselor
subiecte referitoare la întărirea securităţii în Europa prin eforturi
unite îndreptate spre promovarea destinderii şi dezarmării, statele
participante, atunci cînd se angajează în asemenea eforturi, vor porni,
în acest context, în special, de la următoarele considerente esenţiale:
- Natura complementară a aspectelor politice şi militare ale
securităţii;
- Raportul reciproc dintre securitatea fiecărui stat participant şi
securitatea în Europa, luată ca un tot, şi raportul care există, în
contextul mai larg al securităţii mondiale, între securitatea în Europa
şi securitatea în regiunea Mediteranei;
- Respectarea intereselor de securitate ale tuturor statelor
participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa,
inerente egalităţii lor suverane;
- Importanţa ca participanţii la forurile în care se poartă
negocieri să caute ca informaţii despre evoluţia, progresul şi
rezultatele lor să fie puse la dispoziţia statelor participante la
Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa - pe o bază
corespunzătoare - şi, ca urmare, interesul justificat al oricăruia
dintre aceste state ca punctele sale de vedere să fie luate în
considerare.
Cooperarea în domeniile economiei, ştiinţei
şi tehnicii şi mediului înconjurător
Statele participante,
Convinse că eforturile lor pentru a dezvolta cooperarea în domeniile
comerţului, industriei, ştiinţei şi tehnicii, mediului înconjurător şi
în alte sectoare ale activităţii economice, contribuie la întărirea
păcii şi a securităţii în Europa şi în lumea întreagă.
Recunoscînd că cooperarea în aceste domenii ar stimula progresul
economic şi social şi ameliorarea condiţiilor de viaţă,
Conştiente de diversitatea sistemelor lor economice şi sociale,
Reafirmînd voinţa lor de a intensifica o astfel de cooperare fiecare
cu toţi ceilalţi, oricare ar fi sistemele lor,
Recunoscînd că o astfel de cooperare, ţinînd seama de diferitele
niveluri de dezvoltare economică, poate să fie dezvoltată pe bază de
egalitate şi de satisfacere reciprocă a partenerilor, şi de
reciprocitate care să permită, pe ansamblu, o repartizare echitabilă a
avantajelor şi a obligaţiilor de amploare comparabilă cu respectarea
acordurilor bilaterale şi multilaterale. Ţinînd seama de interesele
ţărilor în curs de dezvoltare din lumea întreagă inclusiv acelea dintre
ţările participante atît timp cît se găsesc în curs de dezvoltare din
punct de vedere economic; reafirmînd voinţa lor de a coopera pentru
realizarea scopurilor şi a obiectivelor stabilite de organele
corespunzătoare ale Naţiunilor Unite în documentele referitoare la
dezvoltare, înţelegîndu-se că fiecare stat participant îşi menţine
poziţiile pe care le-a adoptat faţă de acestea; acordînd o atenţie
deosebită ţărilor cel mai puţin dezvoltate,
Convinse că interdependenţa economică crescîndă pe plan mondial
implică creşterea eforturilor comune şi eficace în scopul de a soluţiona
problemele economice mondiale majore, cum sunt cele ale alimentaţiei,
energiei, materiilor prime şi problemele monetare şi financiare şi, în
consecinţă, evidenţiază cerinţa care există de a promova relaţii
economice internaţionale stabile şi echitabile, contribuind astfel la
dezvoltarea economică continuă şi diversificată a tuturor ţărilor,
Luînd în consideraţie activitatea deja întreprinsă de organizaţiile
internaţionale competente şi dorind să folosească posibilităţile oferite
de aceste organizaţii, îndeosebi de Comisia economică pentru Europa a
Naţiunilor Unite, în scopul de a da curs dispoziţiilor documentelor
finale ale conferinţei,
Considerînd că orientările generale şi recomandările concrete
conţinute în textele care urmează sunt menite să promoveze pe mai
departe dezvoltarea relaţiilor lor economice reciproce şi convinse că
cooperarea lor în aceste domenii trebuie să se facă cu deplina
respectare a principiilor care guvernează relaţiile între statele
participante, aşa cum sunt enunţate în documentul corespunzător,
Au adoptat cele ce urmează:
1. Schimburile comerciale
Dispoziţii generale
Statele participante,
Conştiente de rolul crescînd al comerţului internaţional ca unul din
factorii cei mai importanţi ai creşterii economice şi ai progresului
social,
Recunoscînd că comerţul reprezintă un sector esenţial al cooperării
lor şi avînd în vedere faptul că dispoziţiile conţinute în preambulul de
mai sus se aplică îndeosebi în acest domeniu,
Considerînd că volumul şi structura schimburilor comerciale între
statele participante nu corespund în toate cazurile posibilităţilor care
sunt oferite de nivelul prezent al dezvoltării lor economice,
ştiinţifice şi tehnologice,
Sunt hotărîte să promoveze, pe baza modalităţilor cooperării lor
economice, dezvoltarea schimburilor lor reciproce de bunuri şi servicii
şi să asigure condiţii favorabile unei asemenea dezvoltări;
Recunosc efectele favorabile care pot rezulta din aplicarea
tratamentului naţiunii celei mai favorizate, pentru dezvoltarea
schimburilor;
Vor încuraja creşterea schimburilor pe o bază multilaterală cît mai
larg posibilă, căutînd astfel să folosească diversele posibilităţi
economice şi comerciale;
Recunosc importanţa acordurilor bilaterale şi multilaterale
interguvernamentale şi a altor acorduri pentru dezvoltarea pe termen
lung a schimburilor comerciale;
Notează importanţa problemelor monetare şi financiare pentru
dezvoltarea comerţului internaţional şi vor urmări să le trateze în
scopul de a contribui la creşterea continuă a schimburilor;
Se vor strădui să reducă sau să elimine progresiv obstacolele de
orice natură din calea dezvoltării schimburilor comerciale;
Vor favoriza creşterea continuă a comerţului, evitînd pe cît este
posibil fluctuaţiile bruşte în schimburile lor;
Consideră că schimburile lor de diverse produse trebuie să fie
efectuate astfel ca ele să nu provoace sau să nu ameninţe a provoca un
prejudiciu grav - atunci cînd este cazul, o dezorganizare a pieţei - pe
pieţele interioare ale acestor produse şi îndeosebi în detrimentul
producătorilor locali din ţara importatoare, de produse similare sau
supuse concurenţei directe; în ceea ce priveşte noţiunea de
dezorganizare a pieţei se înţelege că ea nu va putea fi invocată contrar
dispoziţiilor pertinente din acordurile lor internaţionale: dacă ele vor
recurge la măsuri de protecţie, o vor face în conformitate cu
angajamentele lor în acest domeniu care decurg din acordurile
internaţionale la care sunt părţi şi vor ţine seama de interesele
părţilor direct interesate;
Vor acorda atenţia corespunzătoare măsurilor referitoare la
promovarea schimburilor şi la diversificarea structurii lor;
Notează că creşterea şi diversificarea schimburilor ar putea
contribui la lărgirea posibilităţilor de alegere de produse;
Consideră oportun să creeze condiţiile favorabile participării
societăţilor, organizaţiilor şi întreprinderilor la dezvoltarea
comerţului.
Facilităţi şi contacte de afaceri
Statele participante,
Conştiente de importanţa contribuţiei pe care ameliorarea
contactelor de afaceri şi întărirea încrederii în relaţiile de afaceri
care ar rezulta din aceasta ar avea-o pentru dezvoltarea relaţiilor
economice şi comerciale;
Vor lua măsurile corespunzătoare menite să îmbunătăţească în
continuare condiţiile care permit dezvoltarea contactelor între
reprezentanţi ai organismelor oficiale, ai diverselor organizaţii,
întreprinderi, firme şi bănci interesate în comerţul exterior, în
special, atunci cînd acestea sunt utile, între exportatori şi
beneficiari de produse şi servicii, în vederea studierii posibilităţilor
comerciale, a încheierii de contracte, a urmăririi executării lor şi a
asigurării serviciilor după vînzare;
Vor încuraja organismele, întreprinderile şi firmele interesate în
comerţul exterior să ia măsurile de natură să accelereze desfăşurarea
negocierilor de afaceri;
Vor lua, de asemenea, măsuri menite să îmbunătăţească condiţiile de
lucru ale reprezentanţilor organismelor, întreprinderilor, firmelor şi
băncilor străine interesate în comerţul exterior, în special după cum
urmează:
- furnizînd informaţiile necesare, inclusiv informaţiile asupra
legislaţiei şi procedurii relative la stabilirea de reprezentanţe
permanente ale organismelor menţionate mai sus şi cu privire la
funcţionarea acestor reprezentanţe permanente;
- examinînd pe cît posibil în mod favorabil cererile de stabilire de
reprezentanţe permanente şi de biroul în acest scop, inclusiv, dacă va
fi cazul, de deschidere de birouri comune pentru două sau mai multe
firme;
- încurajînd punerea la dispoziţie, în condiţii cît mai favorabile
posibil şi egale pentru toţi reprezentanţii organismelor menţionate mai
sus, de posibilităţi de cazare în hoteluri, de mijloace de comunicaţii
şi alte servicii de care acestea au în mod normal nevoie, precum şi
localuri comerciale şi rezidenţiale corespunzătoare pentru exercitarea
activităţilor reprezentanţilor permanenţi;
recunosc importanţa unor astfel de măsuri pentru a încuraja o
participare mai largă a întreprinderilor mici şi mijlocii la schimburile
comerciale între statele participante.
Informaţia economică şi comercială
Statele participante,
Conştiente de rolul crescînd al informaţiei economice şi comerciale
în dezvoltarea comerţului internaţional,
Considerînd că informaţia economică ar trebui să fie de natură să
asigure o prospectare comercială corespunzătoare şi să permită
elaborarea de prognoze pe termen mediu şi lung, contribuind astfel la
stabilirea de curente continue de schimburi şi la o mai bună folosire a
posibilităţilor de comerţ,
Declarîndu-se gata să îmbunătăţească calitatea, să crească
cantitatea şi difuzarea informaţiei economice şi administrative
pertinente,
Apreciind că valoarea, pe plan internaţional, a informaţiilor
statistice depinde într-o măsură considerabilă de posibilitatea de a le
compara,
Vor favoriza publicarea şi difuzarea de informaţii economice şi
comerciale la intervale regulate şi în cel mai scurt timp, special:
- datele statistice privind producţia, venitul naţional, bugetul,
consumul şi productivitatea;
- datele statistice asupra comerţului exterior, elaborate plecînd de
la clasificări comparabile între ele şi cuprinzînd repartizarea pe
produse cu menţionarea volumelor şi valorilor, precum şi a ţărilor de
origine sau de destinaţie;
- legi şi reglementări privind comerţul exterior;
- informaţii care permit să se prevadă evoluţia economiei, utile
pentru prospectarea comercială, de exemplu, cele privind orientările
generale ale planurilor şi programelor economice naţionale;
- alte informaţii de natură să ajute oamenii de afaceri în
contactele lor comerciale, de exemplu, repertoare periodice, liste şi,
atunci cînd aceasta se dovedeşte posibil, organigramele firmelor şi
organismelor interesate în comerţul exterior;
Vor favoriza, în afara celor ce precedă, dezvoltarea schimburilor de
informaţii economice şi comerciale prin intermediul, în cazurile
corespunzătoare, comisiilor mixte pentru cooperare economică,
ştiinţifică şi tehnică, al camerelor de comerţ naţionale şi mixte şi al
altor organisme corespunzătoare;
Vor încuraja un studiu, în cadrul Comisiei economice pentru Europa a
Naţiunilor Unite, asupra posibilităţilor de a crea un sistem
multilateral de notificare a legilor şi reglementărilor relative la
comerţul exterior, precum şi a modificărilor care le sunt aduse;
Vor încuraja lucrările de armonizare a nomenclatoarelor statistice
întreprinse pe plan internaţional, în special în cadrul Comisiei
economice pentru Europa a Naţiunilor Unite.
Marketing
Statele participante,
Recunoscînd importanţa pe care o are adaptarea producţiei la
exigenţele pieţei externe în vederea asigurării creşterii comerţului
internaţional,
Conştiente de necesitatea ca exportatorii să cunoască întru-un mod
cît mai precis posibil cerinţele clienţilor eventuali şi să ţină seama
de acestea;
Vor încuraja organismele, întreprinderile şi firmele interesate în
comerţul exterior să dezvolte şi mai mult cunoştinţele şi tehnicile pe
care le cere o comercializare eficace;
Vor încuraja îmbunătăţirea condiţiilor de aplicare a măsurilor
destinate să promoveze schimburile şi să răspundă nevoilor clienţilor în
ceea ce priveşte produsele de import, mai ales prin prospectarea
comercială şi prin măsuri de publicitate, precum şi, dacă aceasta se
dovedeşte util, prin organizarea de servicii de aprovizionare,
furnizarea de piese de schimb, organizarea de reţele de "service" şi
formarea personalului tehnic local necesar;
Vor încuraja cooperarea internaţională în domeniul promovării
schimburilor, inclusiv comercializarea şi lucrările întreprinse în
aceste probleme în cadrul organizaţiilor internaţionale, îndeosebi al
Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite.
2. Cooperarea industrială şi proiecte de interes comun
Cooperarea industrială
Statele participante,
Considerînd că, motivată de considerente economice, cooperarea
industrială poate:
- crea legături durabile şi întări astfel cooperarea economică
globală pe termen lung,
- contribui la creşterea economică, precum şi la expansiunea şi la
diversificarea comerţului internaţional şi la o cît mai largă utilizare
a tehnologiei moderne,
- duce la o folosire reciproc avantajoasă a complementarităţilor
economice, datorită unei mai bune utilizări a tuturor factorilor de
producţie, şi
- accelera dezvoltarea industrială a tuturor celor care participă la
o astfel de cooperare;
Îşi propun să încurajeze dezvoltarea cooperării industriale între
organismele, întreprinderile şi firmele competente ale ţărilor lor;
Consideră că cooperarea industrială poate fi facilitată prin
încheierea de acorduri interguvernamentale şi alte acorduri bilaterale
şi multilaterale între părţile interesate;
Constată că, încurajînd cooperarea industrială, ele vor trebui să
ţină seama de structurile economice şi de nivelurile de dezvoltare ale
ţărilor lor;
Notează că cooperarea industrială se realizează pe bază de contracte
încheiate între organisme, întreprinderi şi firme competente, avînd în
vedere consideraţii de natură economică;
Exprimă dorinţa de a favoriza adoptarea de măsuri de natură să
creeze condiţii favorabile pentru cooperarea industrială;
Recunosc că cooperarea industrială înglobează o serie de forme de
relaţii economice care depăşesc cadrul schimburilor comerciale
convenţionale şi că, în procesul de negociere a unor contracte de
cooperare industrială, partenerii determină împreună formele şi
condiţiile de cooperare corespunzătoare, ţinînd seama de interesele lor
reciproce şi de capacităţile lor;
Recunosc, totodată, că, în cazul în care există un interes reciproc,
forme concrete ca acelea care urmează pot fi utile pentru dezvoltarea
cooperării industriale: producţia şi vînzarea în comun, specializarea în
producţie şi vînzare, crearea, amenajarea şi modernizarea
întreprinderilor industriale, cooperarea pentru realizarea de instalaţii
industriale complete, pentru obţinerea unei părţi din produsele astfel
realizate, societăţile mixte, schimbul de "know-how", de informaţii
tehnice, de brevete şi de licenţe şi cercetarea industrială în comun în
cadrul proiectelor concrete de cooperare;
Recunosc că noi forme de cooperare industrială pot fi folosite
pentru a răspunde unor cerinţe concrete;
Notează importanţa pe care o are informaţia economică, comercială,
tehnică şi administrativă menită să asigure dezvoltarea cooperării
industriale;
Consideră că este de dorit:
- să amelioreze calitatea şi volumul informaţiilor relative la
cooperarea industrială, mai ales cu privire la legi şi reglementări,
inclusiv acelea legate de operaţiunile de schimb, orientările generale
ale planurilor şi programelor economice naţionale, precum şi în legătură
cu priorităţile programelor şi condiţiile economice ale pieţei; şi
- să difuzeze cît mai repede posibil informaţiile publicate în
legătură cu acestea;
Vor încuraja toate formele de schimburi de informaţii şi de
comunicare de date asupra experienţei privind cooperarea industrială,
inclusiv prin contactele între parteneri eventuali şi, acolo unde este
cazul, prin intermediul comisiilor mixte pentru cooperarea economică,
industrială, ştiinţifică şi tehnică, al camerelor de comerţ naţionale şi
mixte, precum şi al altor organisme corespunzătoare;
Consideră de dorit, în vederea dezvoltării cooperării industriale,
să încurajeze explorarea de posibilităţi de cooperare şi de punere în
aplicare a proiectelor de cooperare şi vor adopta măsuri în acest sens,
printre altele facilitînd şi multiplicînd, în toate formele lor,
contactele de afaceri între organisme, întreprinderi şi firme competente
şi între personalul lor calificat respectiv;
Notează că dispoziţiile adoptate de Conferinţă privind contactele de
afaceri în domeniile economic şi comercial sunt, de asemenea, aplicabile
organismelor, întreprinderilor şi firmelor străine participante la
cooperarea industrială, ţinînd seama de condiţiile specifice ale acestei
cooperări, şi se vor preocupa de existenţa unor condiţii de lucru
corespunzătoare pentru personalul antrenat în punerea în aplicare a
proiectelor de cooperare;
Consideră de dorit ca propunerile privind proiectele de cooperare
industrială să fie suficient de precise şi să conţină datele economice
şi tehnice necesare, îndeosebi evaluările preliminare ale costului
proiectului, informaţii asupra formelor de cooperare ce vor fi folosite
şi posibilităţilor de desfacere, în scopul de a permite partenerilor
eventuali să întreprindă studii iniţiale şi să ajungă la hotărîri în
timpul cel mai scurt;
Vor încuraja părţile interesate în cooperarea industrială să ia
măsuri în vederea accelerării desfăşurării negocierilor pentru
încheierea de contracte de cooperare;
Recomandă, de asemenea, să se continue examinarea - de exemplu în
cadrul Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite - a
mijloacelor de ameliorare a difuzării către cei interesaţi a
informaţiilor privind condiţiile generale ale cooperării industriale şi
a ghidurilor privind elaborarea de contracte în acest domeniu;
Consideră de dorit să îmbunătăţească în continuare condiţiile de
aplicare a proiectelor de cooperare industrială, mai ales în ceea ce
priveşte:
- protecţia intereselor partenerilor la proiectele de cooperare
industrială, inclusiv protecţia juridică a diverselor forme de
proprietate în cauză;
- luarea în consideraţie, într-un mod compatibil cu sistemele lor
economice, a nevoilor şi posibilităţilor cooperării industriale în
cadrul politicii economice şi îndeosebi în cadrul planurilor şi
programelor economice naţionale;
Consideră că este de dorit ca partenerii, la încheierea de contracte
de cooperare industrială şi la punerea în aplicare a acestora, să dea
toată atenţia dispoziţiilor privind acordarea de asistenţă reciprocă şi
transmiterea de informaţii necesare, în special în scopul asigurării
unui nivel tehnic şi a unei calităţi corespunzătoare pentru produsele
rezultate dintr-o astfel de cooperare;
Recunosc utilitatea unei participări sporite a întreprinderilor mici
şi mijlocii la proiectele de cooperare industrială.
Proiecte de interes comun
Statele participante,
Considerînd că potenţialul lor economic şi resursele lor naturale
permit, prin eforturi comune, o cooperare pe termen lung pentru punerea
în aplicare, inclusiv pe plan regional sau subregional, a proiectelor de
interes comun de mare anvergură, şi că acestea pot contribui la
accelerarea dezvoltării economice a ţărilor care iau parte la ele;
Considerînd că este de dorit ca organismele, întreprinderile şi
firmele competente din toate ţările să aibă posibilitatea să-şi
manifeste interesul lor de a participa la astfel de proiecte şi, în caz
de acord, să ia parte la aplicarea lor;
Notînd că dispoziţiile adoptate de Conferinţă privind cooperarea
industrială se aplică totodată la proiecte de interes comun;
Consideră necesar să încurajeze, în cazurile adecvate, studiul de
către organismele, întreprinderile şi firmele competente şi interesate a
posibilităţilor de aplicare a proiectelor de interes comun în domeniile
resurselor energetice, al exploatării de materii prime, precum şi al
transporturilor şi telecomunicaţiilor;
Consideră că este de dorit ca organismele, întreprinderile şi
firmele, examinînd posibilităţile de a participa la proiecte de interes
comun, să schimbe cu partenerii lor potenţiali, pe căi adecvate,
informaţiile necesare de ordin economic, juridic, financiar şi tehnic
referitoare la asemenea proiecte;
Consideră că resursele de energie, în primul rînd petrolul, gazele
naturale şi cărbunele, precum şi exploatarea materiilor prime minerale,
în special minereurile de fier şi bauxită, sunt domenii indicate pentru
întărirea cooperării economice pe termen lung şi dezvoltarea comerţului
care ar putea rezulta din aceasta;
Consideră că există, de asemenea, posibilităţi pentru proiecte de
interes comun în scopul unei cooperări economice pe termen lung în
următoarele domenii:
- schimbul de energie electrică pe plan european în scopul
utilizării cît mai raţional posibil a capacităţilor centralelor
electrice;
- cooperarea în căutarea unor noi surse de energie şi, în special,
în domeniul energiei nucleare;
- dezvoltarea reţelelor rutiere şi cooperarea în vederea stabilirii
unei reţele navigabile coerente în Europa;
- cooperarea în cercetarea şi punerea în aplicare de echipamente de
transport combinate şi pentru utilizarea containerelor;
Recomandă statelor interesate în proiecte de interes comun să
studieze în ce condiţii ar fi posibil să elaboreze asemenea proiecte şi,
dacă doresc, să creeze condiţiile necesare executării lor efective.
3. Dispoziţii privind schimburile comerciale
şi cooperarea industrială
Armonizarea normelor
Statele participante,
Recunoscînd că dezvoltarea armonizării internaţionale a normelor şi
reglementărilor tehnice, ca şi a cooperării internaţionale în materie de
certificate, constituie un mijloc important pentru a elimina obstacolele
tehnice din calea comerţului internaţional şi a cooperării industriale
şi, prin aceasta, pentru a facilita dezvoltarea lor şi creşterea
productivităţii,
Reafirmă interesul lor pentru o armonizare internaţională cît mai
larg posibilă a normelor şi prevederilor tehnice;
Se declară dispuse să încurajeze acordurile internaţionale şi alte
aranjamente corespunzătoare privind acceptarea de certificate în
conformitate cu normele şi prevederile tehnice;
Consideră de dorit lărgirea cooperării internaţionale în materie de
normare, în special prin sprijinirea activităţilor organizaţiilor
interguvernamentale şi a altor organizaţii competente în acest domeniu.
Arbitrajul
Statele participante,
Considerînd că reglementarea rapidă şi echitabilă a litigiilor care
pot să rezulte din tranzacţiile comerciale în domeniul schimburilor de
bunuri şi de servicii şi din contractele de cooperare industrială ar
contribui la dezvoltarea şi promovarea comerţului şi a cooperării,
Considerînd că arbitrajul este un mijloc corespunzător de a
reglementa astfel de litigii,
Recomandă organismelor, întreprinderilor şi firmelor din ţările lor
să includă, dacă este cazul, clauze de arbitraj în contractele
comerciale şi în contractele de cooperare industrială sau în convenţiile
speciale;
Recomandă ca dispoziţiile de arbitraj să prevadă arbitrajul în
cadrul unui ansamblu de reguli reciproc acceptabile şi să poată permite
arbitrajul într-o ţară terţă, ţinînd totodată seama de acordurile
interguvernamentale şi alte acorduri existente în acest domeniu.
Acorduri bilaterale specifice
Statele participante,
Conştiente de necesitatea de a facilita schimburile comerciale şi de
a încuraja punerea în aplicare a unor noi forme de cooperare industrială,
Vor considera favorabil încheierea, în cazuri indicate, de acorduri
bilaterale specifice privind probleme diverse care prezintă un interes
reciproc în domeniile schimburilor comerciale şi cooperării industriale,
în special în vederea evitării dublei impuneri şi a facilitării
transferului de beneficii şi retransmiterii valorii contribuţiilor
investite.
4. Ştiinţa şi tehnica
Statele participante,
Convinse că cooperarea ştiinţifică şi tehnică constituie o
contribuţie importantă la întărirea securităţii şi cooperării între ele,
prin aceea că ea ajută la rezolvarea eficace a problemelor de interes
comun şi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă,
Considerînd că odată cu dezvoltarea unei astfel de cooperări este
important să promoveze schimbul de informaţii şi de experienţă,
facilitînd studiul şi transferul realizărilor ştiinţifice şi tehnice,
precum şi accesul la aceste realizări pe o bază reciproc avantajoasă şi
în domenii de cooperare convenite între părţile interesate,
Considerînd că revine partenerilor potenţiali, adică organizaţiilor,
instituţiilor, întreprinderilor competente şi oamenilor de ştiinţă şi
experţilor în tehnologie din statele participante să stabilească
posibilităţile unei cooperări mutual avantajoase şi să pună la punct
detaliile acesteia,
Afirmînd că o astfel de cooperare poate fi dezvoltată şi pusă în
aplicare bilateral şi multilateral, la nivel guvernamental şi
neguvernamental, spre exemplu prin acorduri interguvernamentale şi alt
tip de acorduri, programe internaţionale, proiecte de cooperare şi
canale comerciale, folosind totodată diferite forme de contacte,
inclusiv contacte directe şi individuale,
Conştiente de necesitatea de a adopta măsuri în vederea
îmbunătăţirii continue a cooperării ştiinţifice şi tehnice între ele.
Posibilităţi pentru ameliorarea cooperării
Recunosc că există posibilităţi care permit ameliorarea în
continuare a cooperării ştiinţifice şi tehnice, şi în acest scop exprimă
intenţia lor de a elimina obstacolele care împiedică o astfel de
cooperare, îndeosebi prin:
- îmbunătăţirea posibilităţilor pentru schimbul şi difuzarea
informaţiei ştiinţifice şi tehnice între părţile interesate în
cercetarea şi cooperarea ştiinţifică şi tehnică, inclusiv informaţia
referitoare la organizarea şi realizarea unei asemenea cooperări;
- realizarea rapidă şi ameliorarea organizării vizitelor
internaţionale ale oamenilor de ştiinţă şi ale specialiştilor, inclusiv
a programelor acestor vizite, în cadrul schimburilor, conferinţelor şi
cooperării;
- folosirea mai largă a activităţilor şi a canalelor comerciale
pentru cercetarea aplicată în domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi pentru
transferul rezultatelor obţinute în acest domeniu, furnizînd totodată
informaţii asupra drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială
şi asigurînd protejarea acestora.
Domenii de cooperare
Consideră că există posibilităţi de extindere a cooperării în
domeniile menţionate mai jos cu titlu de exemplu, notînd că revine
partenerilor eventuali din ţările participante de a identifica şi
dezvolta proiecte şi aranjamente de interes şi avantaj reciproc:
Agricultura. - Cercetări asupra unor noi metode şi tehnici în
vederea sporirii productivităţii culturilor şi creşterii animalelor;
aplicaţii ale chimiei în agricultură; proiectarea, construirea şi
utilizarea maşinilor agricole, tehnologii de irigaţii şi alte lucrări de
ameliorare a terenurilor agricole.
Energia. - Noi tehnici şi tehnologii ale producţiei, transportului
şi distribuirii energiei, destinate să amelioreze utilizarea resurselor
existente de combustibili şi de energie hidraulică, precum şi cercetări
asupra unor noi surse energetice, mai ales energia atomică, solară şi
geotermică.
Noi tehnologii, folosirea raţională a resurselor. - Cercetări
privind noi tehnologii şi echipamente concepute îndeosebi pentru
reducerea consumului de energie şi pentru reducerea la minimum a risipei
sau pentru eliminarea acesteia.
Tehnologia transporturilor. - Cercetări asupra mijloacelor de
transport şi a tehnologiei aplicate la crearea şi exploatarea reţelelor
de transporturi internaţionale, naţionale şi urbane, inclusiv
transporturi prin containere, ca şi securitatea transporturilor.
Fizica. - Studiul problemelor fizicii energiilor înalte şi ale
fizicii plasmei; cercetări în domeniile fizicii nucleare, teoretice şi
experimentale.
Chimia. - Cercetări asupra problemelor electrochimiei şi ale chimiei
polimerilor, produselor naturale, metalelor şi aliajelor, precum şi
dezvoltarea unor tehnologii chimice ameliorate, îndeosebi transformarea
materialelor; aplicarea practică a celor mai recente realizări ale
chimiei în industrie, în construcţii şi în alte sectoare ale economiei.
Meteorologie şi hidrologie. - Cercetări meteorologice şi
hidrologice, inclusiv metode de colectare, evaluare şi transmitere a
datelor şi utilizarea lor în vederea prognozelor meteorologice şi
hidrologice.
Oceanografia. - Cercetări oceanografice, inclusiv studiul
interacţiunilor aer/apă.
Cercetarea seismologică. - Studii şi prevederi ale cutremurelor şi
ale modificărilor geologice care sunt legate de acestea; punerea la
punct şi realizarea de cercetări privind tehnici de construcţii
rezistente la cutremure.
Cercetări privind glaciologia, permafrostul şi probleme ale vieţii,
în climatele reci. - Cercetări privind glaciologia şi permafrostul;
tehnologii ale transporturilor şi ale construcţiilor; adaptarea omului
la condiţii climatice extreme şi schimbări în condiţiile de viaţă ale
populaţiei indigene.
Tehnologii ale ordinatoarelor, telecomunicaţiilor şi informaţiei. -
Punerea la punct a ordinatoarelor, ca şi a sistemelor de telecomunicaţii
şi informaţii; tehnologii legate de ordinatoare şi telecomunicaţii,
inclusiv folosirea lor pentru sistemele de gestiune, pentru procese de
producţie, pentru automatizare, pentru studiul problemelor economice, în
cercetarea ştiinţifică şi pentru colectarea, tratarea şi difuzarea
informaţiei.
Cercetarea spaţială. - Explorarea spaţială şi studiul resurselor
naturale ale pămîntului şi biosferei prin observare de la distanţă, în
special cu ajutorul sateliţilor şi al rachetelor sondă.
Medicina şi sănătatea publică. - Cercetări asupra bolilor
cardio-vasculare, tumorale şi virale; biologia moleculară;
neurofiziologia; punerea la punct şi experimentarea unor noi
medicamente; studiul problemelor actuale de pediatrie, gerontologie,
organizare şi tehnici ale serviciilor medicale,
Cercetări în domeniul mediului înconjurător. - Cercetări privind
anumite probleme ştiinţifice şi tehnice legate de mediul înconjurător
uman.
Forme şi metode de cooperare
Exprimă părerea lor că cooperarea ştiinţifică şi tehnică trebuie,
îndeosebi, să folosească următoarele forme şi metode:
- schimbul şi circulaţia de cărţi, periodice, alte publicaţii şi
documente ştiinţifice şi tehnice, între organisme, instituţii
ştiinţifice şi tehnice şi întreprinderi interesate, oameni de ştiinţă şi
experţi în tehnologie, precum şi participarea la programe internaţionale
de analiză şi de indexare a publicaţiilor;
- schimburi şi vizite, precum şi alte contacte şi comunicări directe
între oameni de ştiinţă şi experţi în tehnologie, pe bază de acord
reciproc şi de alte aranjamente, în scopuri cum ar fi: organizarea de
consultări, de conferinţe şi de cercetări, inclusiv utilizarea
laboratoarelor, bibliotecilor ştiinţifice şi a altor centre de
documentare adecvate;
- organizarea de conferinţe, simpozioane, cicluri de studii, cursuri
şi alte reuniuni internaţionale şi naţionale cu caracter ştiinţific şi
tehnic, comportînd participarea unor oameni de ştiinţă şi experţi în
tehnologie străini;
- elaborarea şi executarea în comun de programe şi proiecte de
interes reciproc pe bază de consultări şi de acorduri între toate
părţile interesate, mai ales atunci cînd aceasta se dovedeşte posibil şi
adecvat, schimbul de date experimentale şi de rezultate ale cercetării,
precum şi corelarea programelor de cercetări între institute şi
organizaţii de cercetare ştiinţifică şi tehnică;
- utilizarea metodelor şi canalelor comerciale pentru a identifica
şi a transfera realizările tehnice şi ştiinţifice, inclusiv încheierea
de acorduri de cooperare reciproc avantajoasă între firme şi
întreprinderi în domenii convenite între ele şi pentru aplicarea, atunci
cînd este adecvat, a programelor şi proiectelor comune de cercetare şi
dezvoltare;
Consideră oportun ca schimburi de vederi şi de informaţii asupra
politicii ştiinţei să aibă loc periodic, îndeosebi referitor la
problemele generale de orientare şi de conducere a cercetării şi la
problema unei mai bune utilizări a marilor echipamente ştiinţifice şi
experimentale pe bază de cooperare;
Recomandă ca, dezvoltînd cooperarea în domeniul ştiinţei şi
tehnicii, să folosească deplin practicile existente ale cooperării
bilaterale şi multilaterale, inclusiv cea cu caracter regional sau
subregional, precum şi formele şi metodele de cooperare descrise în
prezentul document;
Recomandă, de asemenea, să se realizeze o utilizare mai efectivă a
posibilităţilor şi mijloacelor organizaţiilor internaţionale existente,
interguvernamentale şi neguvernamentale, cu profil ştiinţific şi tehnic,
în scopul ameliorării schimburilor de informaţii şi de experienţă,
precum şi alte forme de cooperare în domeniile de interes comun, de
exemplu;
- la Comisia economică pentru Europa a Naţiunilor Unite, studiul
posibilităţilor de a extinde cooperarea multilaterală, ţinînd cont de
modelele de proiecte de cercetări utilizate în diverse organizaţii
internaţionale; şi de a organiza conferinţe, colocvii, grupuri de studii
şi de lucru, cum sunt acelea unde ar participa tineri cercetători şi
experţi în tehnologie, alături de specialişti eminenţi în domeniul lor;
- prin participarea lor la programe internaţionale determinate de
cooperare ştiinţifică şi tehnică, inclusiv cele ale UNESCO şi ale altor
organizaţii internaţionale, urmărirea unui progres continuu în direcţia
obiectivelor acestor programe, mai ales cele ale UNISIST, care privesc
îndeosebi orientarea politicii de informare, consultaţii tehnice,
contribuţii la schimburile de informaţii şi prelucrarea datelor.
5. Mediul înconjurător
Statele participante,
Afirmînd că protecţia şi ameliorarea mediului înconjurător, ca şi
protecţia naturii şi utilizarea raţională a resurselor sale în interesul
generaţiilor prezente şi viitoare, constituie o sarcină de importanţă
majoră pentru bunăstarea popoarelor şi dezvoltarea economică a tuturor
ţărilor şi că multe probleme ale mediului înconjurător, în special în
Europa, nu pot fi rezolvate de o manieră eficace decît printr-o
cooperare internaţională strînsă,
Recunoscînd că fiecare dintre statele participante în acord cu
principiile dreptului internaţional, trebuie, într-un spirit de
cooperare, să se asigure că activităţile desfăşurate pe teritoriul său
nu cauzează degradarea mediului înconjurător într-un alt stat sau în
regiuni situate dincolo de limitele jurisdicţiei sale naţionale,
Considerînd că succesul unei politici a mediului înconjurător
presupune ca toate categoriile de populaţie şi ca toate forţele sociale,
conştiente de responsabilităţile lor, să contribuie la protejarea şi
ameliorarea mediului înconjurător, ceea ce implică o acţiune educativă
continuă şi aprofundată, în special în privinţa tineretului,
Afirmînd că din experienţa obţinută rezultă că dezvoltarea economică
şi progresul tehnic trebuie să fie compatibile cu protejarea mediului
înconjurător şi păstrarea valorilor istorice şi culturale; că adoptarea
de măsuri preventive constituie cel mai bun mijloc de a evita degradarea
mediului înconjurător; şi că echilibrul ecologic trebuie să fie protejat
în cursul punerii în valoare şi a gestiunii resurselor naturale,
Obiectivele cooperării
Au convenit să-şi fixeze, între alte obiective ale cooperării,
obiectivele următoare:
- să studieze, pentru a le rezolva, problemele mediului înconjurător
care au, prin natura lor, o dimensiune multilaterală, bilaterală,
regională sau subregională; şi să încurajeze tratarea interdisciplinară
a problemelor mediului înconjurător;
- să sporească eficacitatea măsurilor naţionale şi internaţionale în
domeniul protejării mediului înconjurător, comparînd şi, dacă este
cazul, armonizînd metodele folosite pentru a colecta şi a analiza
datele, ameliorînd cunoaşterea fenomenelor de poluare şi utilizarea
raţională a resurselor naturale, schimbînd informaţii, armonizînd
definiţiile şi adoptînd, pe măsura posibilităţilor, o terminologie
comună în domeniul mediului înconjurător;
- să ia măsurile necesare pentru a apropia politicile privind mediul
înconjurător şi, dacă este cazul şi atunci cînd este posibil, de a le
armoniza;
- să încurajeze, cînd este posibil şi cînd este cazul, eforturile
întreprinse pe plan naţional şi internaţional de către organismele,
întreprinderile şi firmele lor interesate, pentru punerea la punct,
producerea şi perfecţionarea echipamentului destinat supravegherii,
protecţiei şi ameliorării mediului înconjurător.
Domenii de cooperare
Pentru atingerea acestor obiective, statele participante vor folosi
toate posibilităţile de cooperare în domeniul mediului înconjurător, în
special în domeniile descrise mai jos cu titlu de exemplu:
Lupta împotriva poluării aerului. - Desulfurarea combustibililor
fosili şi gazelor evacuate; lupta împotriva poluării cu metale grele,
particule, aerosoli, oxizi de azot, în special cei proveniţi de la
mijloacele de transport, centrale electrice şi de la alte instalaţii
industriale; sisteme şi metode permiţînd observarea şi combaterea
poluării aerului şi efectele acestei poluări, îndeosebi transportul
poluanţilor la mari distanţe.
Lupta împotriva poluării apelor şi folosirea resurselor de apă
dulce. - Prevenirea poluării apelor, îndeosebi a rîurilor care
traversează frontierele, şi a lacurilor internaţionale, şi lupta
împotriva acestei poluări; tehnici de ameliorare a calităţii apei şi
perfecţionarea căilor şi mijloacelor de epurare a apelor reziduale
industriale şi urbane; metode de evaluare a resurselor de apă dulce şi
ameliorarea folosirii lor, îndeosebi prin punerea la punct a unor metode
de producţie mai puţin poluante şi care să asigure un consum mai mic de
apă dulce.
Protecţia mediului marin. - Protecţia mediului marin al statelor
participante şi în special al Mării Mediterane împotriva poluanţilor
provenind din surse situate pe uscat şi a celor proveniţi de pe nave şi
alte vase, îndeosebi împotriva produselor nocive enumerate în anexele I
şi II ale Convenţiei de la Londra cu privire la prevenirea poluării
marine prin scufundarea de deşeuri şi alte substanţe; probleme ale
menţinerii echilibrelor ecologice marine şi lanţurilor alimentare, în
special acelea care pot avea ca origine explorarea şi exploatarea
resurselor biologice şi minerale ale mării şi ale fundului mării.
Folosirea terenurilor şi solurilor. - Probleme legate de folosirea
mai eficientă a terenurilor, îndeosebi ameliorarea, recuperarea şi
recultivarea terenurilor; lupta împotriva poluării solului, eroziunii
prin apă şi aer şi a altor forme de degradare a solului; menţinerea şi
creşterea productivităţii solurilor, ţinînd seama în mod corespunzător
de efectele nocive eventuale ale folosirii îngrăşămintelor chimice şi
pesticidelor.
Conservarea naturii şi a rezervaţiilor naturale. - Protecţia naturii
şi a rezervaţiilor naturale; conservarea şi administrarea resurselor
genetice existente, îndeosebi a speciilor animale şi vegetale rare;
conservarea sistemelor ecologice naturale; crearea de rezervaţii
naturale, de peisaje şi de zone protejate, inclusiv folosirea lor pentru
cercetare, turism, recreare şi alte activităţi.
Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în zonele de aşezări omeneşti. -
Condiţiile de mediu legate de transport, locuinţe, loc de muncă,
planificarea şi dezvoltarea urbană, alimentare cu apă şi a sistemelor de
tratare a apelor reziduale; evaluarea efectelor nocive ale zgomotului şi
mijloace de luptă împotriva zgomotului; colectarea, tratarea şi
folosirea deşeurilor, inclusiv recuperarea şi reciclarea unor materiale;
cercetări cu privire la produsele de înlocuire a substanţelor care nu
sunt biodegradabile.
Cercetarea fundamentală, supravegherea, prognoza şi evaluarea
modificărilor mediului înconjurător. - Studiul modificărilor climatului,
peisajului şi echilibrului ecologic ca efect al factorilor naturali şi
al activităţilor omului; prognoza modificărilor genetice ale florei şi
faunei, care pot rezulta din poluarea mediului; armonizarea datelor
statistice, elaborarea de concepte ştiinţifice şi de reţele de
supraveghere, metode standardizate de observaţie, măsură şi evaluare a
modificărilor biosferei; evaluarea efectelor nivelurilor de poluare şi
de degradare a mediului asupra sănătăţii omului; studiul şi elaborarea
unor criterii şi norme aplicabile pentru diferiţi poluanţi ai mediului
şi reglementări cu privire la producţia şi folosirea diferitelor produse.
Măsuri legislative şi administrative. - Măsuri legislative şi
administrative pentru protecţia mediului, inclusiv proceduri de evaluare
a incidenţelor asupra mediului.
Forme şi metode de cooperare
Statele participante declară că problemele cu privire la protecţia
şi ameliorarea mediului înconjurător vor fi soluţionate pe bază atît
bilaterală, cît şi multilaterală, inclusiv regională şi subregională,
folosind din plin modalităţile şi formele de cooperare existente. Ele
vor dezvolta cooperarea în domeniul mediului înconjurător în special
ţinînd seama de Declaraţia de la Stockholm asupra mediului înconjurător,
de rezoluţiile corespunzătoare ale Adunării Generale a Naţiunilor Unite
şi de Simpozionul de la Praga al Comisiei economice pentru Europa a
Naţiunilor Unite cu privire la problemele mediului înconjurător.
Statele participante sunt hotărîte să dezvolte cooperarea în
domeniul mediului înconjurător, în special prin:
- schimbul de informaţii ştiinţifice şi tehnice, de documentaţie şi
de rezultate ale cercetării, inclusiv informaţii asupra metodelor de
determinare a efectelor eventuale ale activităţilor tehnice şi economice
asupra mediului înconjurător;
- organizarea de conferinţe, de colocvii şi de reuniuni de experţi;
- schimb de oameni de ştiinţă, specialişti şi stagiari;
- elaborarea şi realizarea în comun a unor programe şi proiecte
referitoare la diferite probleme ale protecţiei mediului înconjurător;
- armonizarea, cînd aceasta este convenabil şi necesar, a
criteriilor şi normelor de protecţie a mediului, în special pentru a se
evita, în domeniul comerţului, dificultăţii eventuale care pot decurge
din eforturile avînd ca scop rezolvarea problemelor ecologice ale
proceselor de producţie şi relative la necesitatea de a răspunde, din
punctul de vedere al mediului, la anumite imperative de calitate a
produselor manufacturale;
- consultări cu privire la diferitele aspecte ale protecţiei
mediului înconjurător, convenite între ţările interesate, în special în
legătură cu problemele care ar putea avea consecinţe internaţionale.
Statele participante vor dezvolta o astfel de cooperare, între
altele:
- încurajînd, ca unul din mijloacele de a conserva şi de a ameliora
mediul înconjurător, dezvoltarea, codificarea şi aplicarea progresivă a
dreptului internaţional, inclusiv a principiilor şi practicilor,
acceptate de către ele, în legătură cu poluarea şi cu alte neajunsuri
cauzate mediului înconjurător de activităţi desfăşurate în interiorul
jurisdicţiei sau sub controlul statelor şi care afectează alte ţări şi
regiuni;
- sprijinind şi încurajînd aplicarea convenţiilor internaţionale
corespunzătoare la care sunt parte, în special a celor care au ca obiect
prevenirea şi combaterea poluării mărilor şi apelor dulci, recomandînd
statelor să ratifice convenţiile deja semnate, precum şi examinînd
posibilitatea de aderare la alte convenţii corespunzătoare la care pînă
în prezent nu sunt părţi;
- preconizînd includerea, atunci cînd este indicat şi posibil, a
diferitelor domenii de cooperare în programele de lucru ale Comisiei
economice pentru Europa a Naţiunilor Unite, sprijinind cooperarea
respectivă în cadrul acestei comisii şi al Programului Naţiunilor Unite
pentru mediul înconjurător şi ţinînd seama de lucrările altor
organizaţii internaţionale competente la care sunt membre;
- utilizînd mai larg, pentru toate tipurile de cooperare,
informaţiile deja disponibile şi provenind din surse naţionale şi
internaţionale, inclusiv criteriile adoptate pe plan internaţional şi
folosind posibilităţile şi mijloacele diferitelor organizaţii
internaţionale competente.
Statele participante exprimă acordul lor asupra următoarelor
recomandări privind unele măsuri specifice:
- să elaboreze, prin intermediul cooperării internaţionale, un larg
program de supraveghere şi evaluare a transportului la mari distanţe al
poluanţilor aerului, începînd cu anhidrida sulfuroasă şi trecînd apoi
eventual la alţi poluanţi, şi în acest scop să ţină seama de elementele
de bază ale unui program de cooperare care au fost identificate de
experţii reuniţi la Oslo în decembrie 1974, la invitaţia Institutului
norvegian de cercetări atmosferice;
- să prevadă ca, în cadrul Comisiei economice pentru Europa a
Naţiunilor Unite, să fie efectuat un studiu asupra procedurilor şi
experienţei dobîndite cu privire la activităţile întreprinse de guverne
pentru a pune la punct în ţările lor mijloace de a se prevedea în mod
eficient efectele asupra mediului ale activităţilor economice şi ale
dezvoltării tehnologice.
6. Cooperarea în alte domenii. Dezvoltarea transporturilor
Statele participante,
Considerînd că îmbunătăţirea condiţiilor de transport constituie
unul din factorii esenţiali ai dezvoltării cooperării între ele,
Apreciind că trebuie încurajate dezvoltarea transporturilor şi
soluţionarea problemelor existente, folosind mijloacele naţionale şi
internaţionale corespunzătoare,
Ţinînd seama de lucrările desfăşurate în aceste domenii de
organizaţiile internaţionale existente, mai ales de Comitetul pentru
transporturi interioare al Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor
Unite, Constată că rapiditatea progresului tehnic în diversele domenii
ale transportului face de dorit o dezvoltare a cooperării lor şi o
creştere a schimburilor de informaţii între ele;
Se pronunţă în favoarea unei simplificări şi a unei armonizări a
formalităţilor administrative în domeniul transporturilor
internaţionale, îndeosebi la frontiere;
Consideră oportun să favorizeze, ţinînd seama de particularităţile
lor naţionale în acest sector, armonizarea dispoziţiilor administrative
şi tehnice în domeniul securităţii transporturilor rutiere, feroviare,
aeriene şi maritime;
Exprimă voinţa lor de a favoriza dezvoltarea transporturilor
terestre internaţionale de pasageri şi de mărfuri, precum şi
posibilităţile de participare corespunzătoare la aceste transporturi pe
baza avantajului reciproc;
Se pronunţă, respectînd în mod corespunzător drepturile şi
angajamentele lor internaţionale, în favoarea eliminării disparităţilor
regimurilor juridice care se aplică circulaţiei pe căile navigabile
interioare supuse unor convenţii internaţionale şi, îndeosebi, a
disparităţii în aplicarea acestor regimuri; şi, în acest scop, invită
statele membre ale Comisiei centrale a Rinului, Comisiei Dunării şi ale
altor instanţe să dezvolte lucrările şi studiile în curs, mai ales în
cadrul Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite;
Exprimă voinţa lor, în vederea îmbunătăţirii transporturilor
feroviare internaţionale, să acţioneze, cu respectarea corespunzătoare a
drepturilor şi angajamentelor lor internaţionale, în favoarea eliminării
dificultăţilor decurgînd din disparităţile dispoziţiilor juridice
internaţionale existente care reglementează transportul feroviar
reciproc de persoane şi de mărfuri între teritoriile lor;
Exprimă dorinţa de a intensifica lucrările organizaţiilor
internaţionale existente în domeniul transportului, în special cele ale
Comitetului pentru transporturi interioare al Comisiei economice pentru
Europa a Naţiunilor Unite şi îşi exprimă intenţia de a contribui la
aceasta prin eforturile lor;
Consideră că examinarea de către statele participante a
posibilităţii aderării lor la diferite convenţii sau organizaţii
internaţionale specializate în materie de transport, precum şi
eforturile lor în vederea punerii în aplicare a convenţiilor ratificate,
ar putea să contribuie la întărirea cooperării lor în acest domeniu.
Promovarea turismului
Statele participante,
Conştiente de contribuţia adusă de turismul internaţional la
dezvoltarea înţelegerii reciproce între popoare, la o cunoaştere sporită
a realizărilor altor ţări în diferite domenii, ca şi la progresul
economic, social şi cultural,
Recunoscînd legătura care există între dezvoltarea turismului şi
măsurile luate în alte domenii ale activităţii economice,
Exprimă intenţia lor de a încuraja creşterea turismului, atît pe
bază individuală, cît şi colectivă, îndeosebi:
- încurajînd îmbunătăţirea infrastructurii turistice şi cooperarea
în acest domeniu;
- încurajînd realizarea de proiecte turistice comune, inclusiv
cooperarea tehnică, mai ales cînd aceasta este sugerată de apropierea
teritorială şi de convergenţa intereselor turistice;
- încurajînd schimbul de informaţii, inclusiv legile şi
reglementările adecvate, studiile, datele şi documentaţia referitoare la
turism şi îmbunătăţind statisticile pentru a putea fi comparate mai uşor;
- tratînd într-un spirit pozitiv problemele legate de alocarea
mijloacelor financiare pentru călătoriile turistice în străinătate,
ţinînd seama de posibilităţile lor economice, precum şi cele legate de
formalităţile necesare pentru aceste călătorii, avînd în vedere
celelalte prevederi referitoare la turism adoptate de către Conferinţă;
- înlesnind activităţile agenţiilor străine de voiaj şi ale
companiilor străine de transport de pasageri pentru promovarea
turismului internaţional;
- favorizînd turismul în afara sezonului de vîrf;
- examinînd posibilităţile de schimburi de specialişti şi stagiari
în domeniul turismului, în vederea creşterii calificării lor;
- încurajînd ţinerea de conferinţe şi simpozioane privind
planificarea şi dezvoltarea turismului;
Consideră de dorit să întreprindă, în cadrul internaţional adecvat
şi în cooperare cu organismele naţionale competente, studii detaliate
privind turismul, îndeosebi;
- un studiu comparativ asupra statutului şi activităţilor agenţiilor
de voiaj, precum şi asupra căilor şi mijloacelor unei mai bune cooperări
între ele;
- un studiu asupra problemelor ridicate de concentrarea sezonieră a
concediilor avînd ca obiectiv final încurajarea turismului în afara
perioadelor de vîrf;
- studii privind problemele ridicate în zonele unde turismul a
cauzat daune mediului înconjurător;
Consideră de asemenea că părţile interesate ar putea să studieze
problemele următoare:
- uniformizarea clasificării hoteliere; şi
- itinerare turistice interesînd două sau mai multe ţări;
Vor depune eforturi pentru a urmări, în măsura posibilului, ca
dezvoltarea turismului să nu aducă prejudicii mediului înconjurător şi
patrimoniului artistic, istoric şi cultural în ţările lor;
Vor continua cooperarea lor în domeniul turismului pe plan bilateral
şi multilateral în vederea realizării obiectivelor menţionate mai sus.
Aspectele economice şi sociale ale
forţei de muncă migrante
Statele participante,
Considerînd că deplasările muncitorilor migranţi în Europa au atins
proporţii substanţiale şi că ele constituie un factor economic, social
şi uman important, atît în ţările de primire, cît şi în ţările de
origine,
Recunoscînd că migraţiile muncitorilor au ridicat, de asemenea, o
serie de probleme economice, sociale, umane şi de altă natură, atît în
ţările de primire, cît şi în cele de origine,
Ţinînd seama în mod corespunzător de activităţile în acest domeniu
ale organizaţiilor internaţionale competente, mai ales ale Organizaţiei
Internaţionale a Muncii. Sunt de părere că problemele ridicate pe plan
bilateral în privinţa migraţiei muncitorilor în Europa, precum şi între
ţările participante, trebuie să fie tratate de către părţile direct
interesate în scopul rezolvării acestor probleme în interesul lor
reciproc, cu luarea în considerare a preocupărilor fiecărui stat
interesat de a ţine seama în mod corespunzător de necesităţile care
rezultă din situaţia sa social-economică, cu respectarea obligaţiei ca
fiecare stat să se conformeze acordurilor bilaterale şi multilaterale la
care este parte, şi avînd în vedere obiectivele următoare:
Să încurajeze eforturile ţărilor de origine care urmăresc să
sporească posibilităţile de angajare a cetăţenilor lor pe propriul
teritoriu, mai ales dezvoltînd cooperarea economică care este potrivită
acestui scop şi care convine ţărilor de primire şi ţărilor de origine
interesate;
Să asigure, prin colaborarea dintre ţara de primire şi ţara de
origine, condiţiile în care deplasarea ordonată a muncitorilor ar putea
avea loc, protejînd totodată situaţia lor personală şi socială, şi să
organizeze, dacă este cazul, angajarea şi pregătirea elementară
lingvistică şi profesională a muncitorilor migranţi;
Să asigure egalitatea în drepturi între muncitorii migranţi şi
naţionali din ţările de primire în domeniul condiţiilor de încadrare şi
de muncă şi în domeniul securităţii sociale şi să vegheze ca muncitorii
migranţi să beneficieze de condiţii satisfăcătoare de viaţă şi mai ales
de locuit;
Să vegheze, pe cît posibil, ca muncitorii migranţi să poată avea
aceleaşi posibilităţi ca şi cei ai ţării de primire de a găsi alte
locuri de muncă convenabile în caz de şomaj;
Să considere în mod favorabil ca o pregătire profesională să fie
asigurată muncitorilor migranţi şi ca, în măsura posibilităţilor, limba
ţării de primire să le fie predată în mod gratuit, în procesul folosirii
lor la locul de muncă;
Să confirme dreptul muncitorilor migranţi de a primi, în măsura
posibilităţilor, o informare constantă în propria lor limbă, atît despre
ţara lor de origine, cît şi despre ţara de primire;
Să asigure copiilor muncitorilor migranţi stabiliţi în ţara de
primire accesul la învăţămîntul care este predat în această ţară în mod
obişnuit, în aceleaşi condiţii ca şi copiilor din această ţară, şi să
permită ca ei să primească în plus un învăţămînt al limbii, culturii,
istoriei şi geografiei ţării lor;
Să fie conştiente de faptul că muncitorii migranţi, îndeosebi cei
care şi-au însuşit o calificare, reîntorcîndu-se în ţara lor după o
anumită perioadă, pot să contribuie la remedierea insuficienţei mîinii
de lucru calificate din ţara lor de origine;
Să favorizeze, în toată măsura posibilului, reunirea muncitorilor
migranţi cu familiile lor;
Să considere în mod favorabil eforturile desfăşurate de ţările de
origine pentru a atrage economiile muncitorilor migranţi, în scopul de a
mări în cadrul dezvoltării lor economice posibilităţile corespunzătoare
de folosire a mîinii de lucru, uşurînd astfel reintegrarea acestor
muncitori la reîntoarcerea lor în ţară.
Formarea de cadre
Statele participante,
Conştiente de importanţa pe care o au formarea şi perfecţionarea
cadrelor de conducere şi a tehnicienilor pentru dezvoltarea economică a
fiecărei ţări,
Se declară dispuse să încurajeze cooperarea în acest domeniu, mai
ales favorizînd schimbul de informaţii referitor la programele şi
metodele instituţiilor pentru formarea şi perfecţionarea cadrelor de
conducere şi tehnicienilor din diverse sectoare de activitate economică
şi îndeosebi în cele ale gestiunii întreprinderilor, planificării,
agriculturii, tehnicilor comerciale şi bancare;
Consideră că este de dorit să dezvolte în condiţii reciproc
acceptabile schimburile de cadre de conducere şi de tehnicieni, mai ales
sub formă de stagii, organismelor competente şi interesate din statele
participante revenindu-le sarcina să discute modalităţile - durată,
finanţare, nivel de formare şi de calificare al participanţilor
potenţiali;
Se declară favorabile examinării, pe căi corespunzătoare, a
posibilităţilor de cooperare în organizarea şi realizarea pregătirii
profesionale la locul de muncă, mai ales pentru profesii care implică
tehnici moderne.
Probleme privind securitatea şi
cooperarea în Mediterană
Statele participante,
Conştiente de aspectele geografice, istorice, culturale, economice
şi politice ale raporturilor lor cu statele neparticipante din
Mediterană,
Convinse că problema securităţii în Europa trebuie să fie
considerată în contextul mai larg al securităţii în lume şi că ea este
strîns legată de securitatea în regiunea mediteraneană în întregul ei,
astfel încît procesul ameliorării securităţii să nu trebuiască să fie
limitat la Europa, ci să se extindă la alte părţi ale lumii şi îndeosebi
la regiunea mediteraneană,
Convinse că întărirea securităţii şi dezvoltarea cooperării în
Europa sunt de natură să încurajeze evoluţii pozitive în regiunea
Mediteranei şi exprimînd intenţia lor de a contribui la pacea,
securitatea şi dreptatea din această regiune, pentru care statele
participante şi statele neparticipante riverane Mediteranei au un
interes comun,
Recunoscînd importanţa relaţiilor lor economice mutuale cu statele
neparticipante din Mediterană şi conştiente de interesul lor comun în
dezvoltarea ulterioară a cooperării,
Luînd notă cu satisfacţie de interesul manifestat pentru Conferinţă,
de la începutul său, de statele neparticipante din Mediterană şi ţinînd
cont în mod corespunzător de contribuţiile pe care acestea le-au
prezentat.
Declară intenţia lor:
Să promoveze dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate cu statele
neparticipante riverane Mediteranei, în conformitate cu scopurile şi
principiile Cartei Naţiunilor Unite, pe care se bazează relaţiile lor,
şi cu Declaraţia privind relaţiile prieteneşti şi cooperarea între state
şi în consecinţă, în acest context, să-şi conducă relaţiile cu statele
mediteraneene neparticipante în spiritul principiilor enunţate în
Declaraţia privind principiile care guvernează relaţiile dintre statele
participante;
Să urmărească, continuînd îmbunătăţirea relaţiilor lor cu statele
neparticipante din Mediterană, să dezvolte încrederea reciprocă în
vederea promovării securităţii şi stabilităţii în ansamblul regiunii
mediteraneene;
Să încurajeze, împreună cu statele neparticipante riverane
Mediteranei, dezvoltarea unei cooperări reciproc avantajoase în
diversele domenii ale activităţii economice, mai ales prin extinderea
schimburilor comerciale, pe baza unei înţelegeri comune a necesităţii
asigurării stabilităţii şi progresului relaţiilor comerciale, a
intereselor lor economice mutuale şi a nivelurilor lor diferite de
dezvoltare economică, în vederea promovării, în acest fel, a progresului
lor economic şi bunăstării lor;
Să contribuie la o dezvoltare diversificată a economiei ţărilor
neparticipante riverane Mediteranei, ţinînd seama de obiectivele
dezvoltării lor naţionale, şi să coopereze cu aceste ţări, îndeosebi în
domeniile industriei, ştiinţei şi tehnologiei, în eforturile pe care ele
le desfăşoară pentru a ajunge la o mai bună utilizare a resurselor lor,
favorizînd astfel o dezvoltare mai armonioasă a relaţiilor economice;
Să intensifice eforturile şi cooperarea lor pe bază bilaterală şi
multilaterală cu statele neparticipante riverane Mediteranei în vederea
îmbunătăţirii mediului din Mediterană şi în special a salvării
resurselor biologice şi echilibrului ecologic ale mării, prin măsuri
adecvate, cum sunt prevenirea poluării şi lupta împotriva acesteia; în
acest scop, şi avînd în vedere situaţia actuală, să coopereze în cadrul
organizaţiilor internaţionale competente şi în special în cadrul
Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător;
Să continue dezvoltarea contactelor şi a cooperării cu statele
neparticipante riverane Mediteranei în alte domenii corespunzătoare.
Pentru realizarea mai rapidă a obiectivelor enunţate mai sus,
statele participante declară, de asemenea, intenţia lor de a menţine şi
amplifica contactele şi dialogul, aşa cum acestea au fost începute de
C.S.C.E. cu statele mediteraneene neparticipante şi ca ele să cuprindă
toate statele regiunii mediteraneene, în scopul de a contribui la
menţinerea păcii, reducerea forţelor armate în regiune, întărirea
securităţii, diminuarea tensiunii în regiune şi lărgirea sferei
cooperării, obiective care prezintă pentru toţi un interes comun, precum
şi în scopul definirii de noi obiective comune,
Statele participante se vor strădui, în cadrul eforturilor lor
multilaterale, să încurajeze progresele şi iniţiativele respective şi să
procedeze la un schimb de păreri asupra realizării scopurilor menţionate
mai sus.
Cooperarea în domeniul umanitar şi în alte domenii
Statele participante,
Dorind să contribuie la întărirea păcii şi înţelegerii între
popoare, cît şi la îmbogăţirea spirituală a personalităţii umane, fără
deosebire de rasă, sex, limbă sau religie,
Conştiente de faptul că creşterea schimburilor în domeniile culturii
şi educaţiei, o mai largă difuzare a informaţiei, extinderea contactelor
între persoane şi soluţionarea problemelor umanitare vor contribui la
atingerea acestor obiective.
Hotărîte în consecinţă să coopereze între ele, indiferent de
sistemele lor politice, economice şi sociale, în scopul de a crea
condiţii mai bune în domeniile de mai sus, de a dezvolta şi de a întări
formele existente de cooperare, cît şi de a elabora căi şi mijloace noi
conforme acestor obiective,
Convinse că această cooperare trebuie să se realizeze cu deplina
respectare a principiilor care guvernează relaţiile dintre statele
participante, aşa cum acestea sunt enunţate în documentul corespunzător,
Au adoptat cele ce urmează:
1. Contacte umane
Statele participante,
Considerînd dezvoltarea contactelor ca un element important al
întăririi relaţiilor prieteneşti şi încrederii între popoare,
Afirmînd, în legătură cu efortul lor actual de a îmbunătăţi
condiţiile în acest domeniu, importanţa pe care ele o acordă
consideraţiilor umanitare,
Dorind în acest spirit să depună, odată cu continuarea destinderii,
noi eforturi în vederea realizării unui progres continuu în acest
domeniu,
Şi conştiente de faptul că problemele care se referă la cele de mai
sus trebuie să fie reglementate de către statele interesate în condiţii
mutual acceptabile,
Îşi fixează ca obiectiv să faciliteze, pe plan individual şi
colectiv, atît particular cît şi oficial, deplasarea şi contacte mai
libere între persoane, instituţii şi organizaţii ale statelor
participante şi să contribuie la soluţionarea problemelor de interes
umanitar care apar în această privinţă;
Se declară gata în aceste scopuri să ia măsurile pe care le
consideră corespunzătoare şi să încheie, dacă este necesar, acorduri sau
aranjamente între ele şi
Exprimă intenţia lor în prezent să procedeze la aplicarea celor ce
urmează:
a) Contacte şi întîlniri regulate pe baza
legăturilor de familie
În scopul de a înlesni dezvoltarea ulterioară a contactelor pe baza
legăturilor de familie, statele participante vor examina în mod
favorabil cererile de călătorie în scopul de a permite intrarea sau
ieşirea temporară de pe teritoriul lor, şi în mod regulat dacă este
dorită, persoanelor care vor să facă vizite unor membri ai familiilor
lor.
Cererile de călătorii temporare pentru a se întîlni cu membri ai
familiilor lor vor fi examinate fără deosebire de ţara de origine sau de
destinaţie; formalităţile cerute pentru eliberarea documentelor de
călătorie şi a vizelor vor fi aplicate în acest spirit. Întocmirea şi
eliberarea unor astfel de documente şi a vizelor se vor face în cadrul
unor limite rezonabile de timp; cazurile de necesitate urgentă - cum ar
fi boală gravă sau deces - vor fi tratate cu prioritate. Ele vor lua
măsurile care pot fi necesare pentru a face ca taxele pentru obţinerea
documentelor oficiale de călătorie şi a vizelor să fie acceptabile.
Ele confirmă că prezentarea unei cereri privind contacte pe baza
legăturilor de familie nu va duce la modificări ale drepturilor şi
obligaţiilor solicitantului sau ale unor membri ai familiei sale.
b) Reunificarea familiilor
Statele participante vor examina într-un spirit pozitiv şi umanitar
cererile prezentate de persoanele care doresc să se reunească cu membri
ai familiilor lor, acordînd o atenţie deosebită cererilor cu caracter
urgent - cum ar fi cele prezentate de persoane bolnave sau în vîrstă.
Ele vor examina asemenea cereri cît se poate mai repede.
Ele vor reduce, dacă este necesar, taxele percepute pentru aceste
cereri, pentru ca ele să aibă un nivel moderat.
Cererile în scopul reunificării familiilor care nu vor fi aprobate
vor putea fi reînnoite la un nivel corespunzător şi vor fi reexaminate
după o perioadă nu prea lungă de timp de către autorităţile ţării de
reşedinţă sau de destinaţie; în astfel de împrejurări, taxele nu se vor
percepe decît atunci cînd cererile vor fi fost aprobate.
Persoanele ale căror cereri prezentate în legătură cu reunificarea
familiilor au fost aprobate vor putea lua cu ele sau expedia obiectele
lor de uz casnic şi de folosinţă personală; în acest scop, statele
participante vor folosi toate posibilităţile oferite de reglementările
în vigoare.
Pînă la reunirea membrilor aceleiaşi familii, între aceştia pot avea
loc întîlniri şi contacte în conformitate cu modalităţile prevăzute
pentru contactele pe baza legăturilor de familie.
Statele participante vor sprijini eforturile societăţilor de Cruce
Roşie şi Semilună Roşie privind probleme de reunificare a familiilor.
Ele confirmă că prezentarea unei cereri referitoare la reunificarea
unei familii nu va duce la modificări ale drepturilor şi obligaţiilor
solicitantului sau ale unor membri ai familiei sale.
Statul participant primitor va lua măsurile corespunzătoare în ceea
ce priveşte încadrarea în muncă a persoanelor provenind din alte state
participante care se stabilesc permanent în acest stat pentru a se reuni
cu membri ai familiei lor care sunt cetăţeni ai acestui stat şi va
veghea să li se ofere posibilităţi egale cu cele de care se bucură
propriii săi cetăţeni, în domeniile educaţiei, asistenţei medicale şi
asigurărilor sociale.
c) Căsătorii între cetăţeni ai diferitelor state
Statele participante vor examina cu bunăvoinţă şi bazîndu-se pe
considerente umanitare cererile de autorizare de ieşire sau intrare
prezentate de persoane care au hotărît să se căsătorească cu un cetăţean
al unui alt stat participant.
Întocmirea şi eliberarea documentelor necesare scopurilor de mai
sus, precum şi celebrării căsătoriei, se vor efectua în conformitate cu
prevederile acceptate pentru reunificarea familiilor.
Statele participante vor aplica, de asemenea, dispoziţiile acceptate
pentru reunificarea familiilor, atunci cînd ele vor examina cererile
prezentate de soţi provenind din state participante diferite, în scopul
de a le permite, lor şi copiilor minori rezultaţi din căsătoria lor,
să-şi transfere domiciliul într-un stat în care locuieşte în mod
obişnuit unul dintre ei.
d) Deplasări pentru motive personale sau profesionale
Statele participante intenţionează să înlesnească deplasări mai
largi ale cetăţenilor lor pentru motive personale sau profesionale şi,
în acest scop, ele au intenţia îndeosebi:
- să simplifice treptat şi să aplice cu supleţe procedurile de
ieşire şi intrare;
- să înlesnească reglementările referitoare la deplasările
cetăţenilor din alte state participante pe teritoriul lor, ţinînd seama
în mod corespunzător de cerinţele de securitate.
Ele vor face eforturi pentru a reduce treptat, acolo unde este
necesar, taxele pentru vizele şi documentele oficiale de călătorie.
Ele înţeleg să examineze, atunci cînd este cazul, mijloacele -
inclusiv, în măsura în care se dovedeşte adecvată, încheierea de
convenţii consulare multilaterale sau bilaterale sau adoptarea altor
acorduri sau instrumente corespunzătoare - care vizează îmbunătăţirea
aranjamentelor referitoare la serviciile consulare, inclusiv asistenţa
juridică şi consulară.
* * *
Ele confirmă că cultele, instituţiile şi organizaţiile religioase,
care acţionează în cadrul constituţional al statelor participante, şi
reprezentanţii lor pot, în domeniul lor de activitate, să aibă între ele
contacte şi întîlniri şi schimburi de informaţii.
e) Îmbunătăţirea condiţiilor pentru turism
pe bază individuală sau colectivă
Statele participante consideră că turismul contribuie la o mai bună
cunoaştere a vieţii, culturii şi istoriei celorlalte ţări, la creşterea
înţelegerii între popoare, la îmbunătăţirea contactelor şi la o mai bună
folosire a timpului liber. Ele au intenţia să încurajeze dezvoltarea
turismului, pe bază individuală sau colectivă, şi au în vedere îndeosebi:
- să favorizeze călătoriile turistice în ţările lor respective,
încurajînd acordarea de facilităţi corespunzătoare, precum şi
simplificarea şi accelerarea formalităţilor cerute pentru astfel de
călătorii;
- să intensifice, pe bază de acorduri sau aranjamente
corespunzătoare, acolo unde aceasta este necesar, cooperarea în vederea
dezvoltării turismului, mai ales examinînd pe bază bilaterală
posibilităţile de a spori informaţiile referitoare la călătoriile în
alte ţări, precum şi la primirea şi la oferirea de servicii turiştilor
ori la alte probleme conexe de interes reciproc.
f) Întîlniri între tineri
Statele participante înţeleg să favorizeze dezvoltarea contactelor
şi schimburilor între tineri, încurajînd:
- lărgirea schimburilor şi contactelor pe termen scurt sau lung
între tinerii care lucrează, care se află în pregătire profesională sau
care îşi fac studiile, pe calea unor acorduri bilaterale sau
multilaterale sau a unor programe curente în toate cazurile în care este
posibil;
- studierea de către organizaţiile lor de tineret a posibilităţilor
de încheiere a unor acorduri privind structurile cooperării
multilaterale a tineretului;
- acorduri sau programe curente privind organizarea de schimburi de
studenţi, de seminare internaţionale de tineret, de cursuri de pregătire
profesională şi de studiere a limbilor străine;
- continuarea dezvoltării turismului în rîndul tineretului şi
punerea la dispoziţie a înlesnirilor corespunzătoare în acest scop;
- dezvoltarea, acolo unde este posibil, a schimburilor, contactelor
şi cooperării, pe bază bilaterală sau multilaterală, între organizaţiile
lor care reprezintă grupuri largi de tineri care lucrează, care se află
în pregătire profesională sau care îşi fac studiile;
- pătrunderea în conştiinţa tineretului a importanţei creşterii
înţelegerii mutuale şi a întăririi relaţiilor de prietenie şi încrederii
între popoare.
g) Sport
În scopul de a extinde legăturile şi cooperarea existentă în
domeniul sportului, statele participante vor încuraja contactele şi
schimburile în acest domeniu, inclusiv întîlnirile şi competiţiile
sportive de orice fel, în conformitate cu regulile, reglementările şi
practicile internaţionale general acceptate.
h) Dezvoltarea contactelor
În perspectiva unei dezvoltări ulterioare a contactelor între
instituţii guvernamentale, organizaţii şi asociaţii neguvernamentale,
inclusiv organizaţii de femei, statele participante vor înlesni
convocarea de reuniuni, precum şi deplasările de delegaţii, grupuri şi
persoane.
2. Informaţia
Statele participante,
Conştiente de necesitatea unei cunoaşteri şi a unei înţelegeri tot
mai largi a diverselor aspecte ale vieţii din celelalte state
participante,
Recunoscînd contribuţia acestui proces la dezvoltarea încrederii
între popoare,
Dorind, odată cu dezvoltarea înţelegerii mutuale între statele
participante şi cu îmbunătăţirea progresivă a relaţiilor lor, să depună
în continuare eforturi în vederea unui progres în acest domeniu,
Recunoscînd importanţa difuzării informaţiei provenind din celelalte
state participante şi a unei mai bune cunoaşteri a acestei informaţii,
Subliniind în consecinţă rolul esenţial şi influenţa presei,
radioului, televiziunii, cinematografiei şi agenţiilor de presă, precum
şi a ziariştilor care lucrează în aceste domenii.
Îşi fixează ca obiectiv să faciliteze o difuzare mai liberă şi mai
largă a informaţiei de orice natură, să încurajeze cooperarea în
domeniul informaţiei şi schimbul de informaţii cu alte ţări, precum şi
să îmbunătăţească condiţiile în care ziariştii dintr-un stat participant
îşi exercită profesia într-un alt stat participant, şi
Exprimă intenţia lor îndeosebi:
a) Îmbunătăţirea difuzării informaţiei, a accesului
la informaţie şi a schimbului de informaţii
i) Informaţia orală
- Să faciliteze difuzarea informaţiei orale, încurajînd conferinţele
şi turneele de conferinţe ale unor personalităţi şi specialişti de seamă
ai celorlalte state participante, precum şi schimbul de opinii cu ocazia
unor mese rotunde, seminare, colocvii, cursuri de vară, congrese şi alte
reuniuni bilaterale şi multilaterale.
ii) Informaţia scrisă
Să faciliteze îmbunătăţirea difuzării, pe teritoriul lor, a ziarelor
şi publicaţiilor tipărite, periodice sau neperiodice, provenind din
celelalte state participante. În acest scop:
- ele vor încuraja firmele şi organizaţiile lor competente să
încheie acorduri şi contracte menite să mărească treptat cantităţile şi
numărul titlurilor de ziare şi publicaţii importate din celelalte state
participante. Este de dorit ca în aceste acorduri şi contracte să se
menţioneze mai ales condiţiile de livrare cele mai rapide şi folosirea
canalelor care există în mod obişnuit în fiecare ţară pentru
distribuirea propriilor sale publicaţii şi ziare, precum şi formele şi
mijloacele de plată convenite între părţi, care permit să se atingă
obiectivele vizate prin aceste acorduri şi contracte;
- ele vor lua, acolo unde se dovedeşte necesar, măsurile
corespunzătoare pentru a realiza obiectivele de mai sus şi a aplica
dispoziţiile prevăzute în acorduri şi contracte.
Să contribuie la îmbunătăţirea accesului publicului la publicaţiile
tipărite, periodice şi neperiodice, importate pe bazele indicate mai
sus. Îndeosebi:
- ele vor încuraja sporirea numărului punctelor unde aceste
publicaţii sunt puse în vînzare;
- ele vor facilita punerea la dispoziţie a acestor publicaţii
periodice în timpul congreselor, conferinţelor, vizitelor oficiale şi
altor manifestări internaţionale, precum şi turiştilor în timpul
sezonului;
- ele vor extinde posibilităţile de abonamente conform modalităţilor
proprii fiecărei ţări;
- ele vor îmbunătăţi posibilităţile de lectură şi împrumut ale
acestor publicaţii în marile biblioteci publice şi sălile lor de
lectură, precum şi în bibliotecile universitare.
Ele intenţionează să îmbunătăţească posibilităţile de a lua
cunoştinţă de buletinele de informaţii oficiale publicate de misiunile
diplomatice şi distribuite de aceste misiuni, în conformitate cu
aranjamente acceptabile pentru părţile interesate.
iii) Informaţia filmată, radiodifuzată şi televizată
Să promoveze îmbunătăţirea difuzării informaţiei filmate,
radiodifuzate şi televizate. În acest scop:
- ele vor încuraja o mai largă prezentare şi difuzare a unor
informaţii mai diversificate, sub formă înregistrată şi filmată,
provenind din celelalte state participante care ilustrează diversele
aspecte ale vieţii din ţările lor, informaţii primite pe baza
acordurilor sau aranjamentelor care ar putea să se dovedească necesare
între organizaţiile şi firmele direct interesate;
- ele vor facilita importul de către organizaţii şi firme competente
de materiale audio-vizuale înregistrate, provenind din celelalte state
participante.
Statele participante iau notă de lărgirea difuzării informaţiei
radiodifuzate şi îşi exprimă speranţa ca acest proces să se continue,
astfel încît să răspundă interesului înţelegerii reciproce între
popoare, precum şi scopurilor definite de această conferinţă.
b) Cooperarea în domeniul informaţiei
Să încurajeze cooperarea în domeniul informaţiei pe bază de acorduri
sau aranjamente pe termen scurt sau lung. Îndeosebi:
- ele vor favoriza o cooperare sporită între organe de informare de
masă, inclusiv agenţiile de presă, precum şi între organizaţii de
editori şi edituri;
- ele vor favoriza cooperarea între organizaţii de radio şi
televiziune publice sau private, naţionale sau internaţionale, îndeosebi
prin schimburi de programe de radio şi televiziune, atît în direct, cît
şi înregistrate, precum şi prin realizarea în comun şi difuzarea unor
astfel de programe;
- ele vor încuraja întîlnirile şi contactele atît între organizaţii
de ziarişti, cît şi între ziarişti ai statelor participante;
- ele vor examina în mod favorabil posibilităţile de încheiere a
unor aranjamente între publicaţii periodice, inclusiv ziare din statele
participante, în scopul schimbului şi publicării de articole;
- ele vor încuraja schimbul de informaţii tehnice, precum şi
organizarea de cercetări comune şi întîlniri dedicate schimbului de
experienţă şi de vederi între experţi din domeniul presei, radioului şi
televiziunii.
c) Îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale ziariştilor
Statele participante dorind să îmbunătăţească condiţiile în care
ziariştii unui stat participant îşi exercită profesia într-un alt stat
participant, au intenţia îndeosebi:
- să examineze într-un spirit favorabil şi în termene adecvate şi
rezonabile cererile de vize prezentate de ziarişti;
- să acorde ziariştilor din statele participante acreditaţi
permanent, pe bază de aranjamente, vize multiple de intrare şi ieşire pe
perioade determinate;
- să faciliteze, pentru ziariştii acreditaţi din statele
participante, eliberarea de permise de şedere în ţara de reşedinţă
temporară şi, dacă şi atunci cînd acestea sunt necesare, a altor
documente oficiale pe care se cuvine să le aibă;
- să simplifice, pe bază de reciprocitate, procedurile de organizare
a deplasărilor ziariştilor din statele participante în ţara în care îşi
exercită profesia şi să ofere treptat posibilităţi mai mari pentru acest
gen de deplasări, sub rezerva respectării reglementărilor referitoare la
existenţa regiunilor interzise pentru motive de securitate;
- să procedeze astfel încît să se dea curs, pe cît de repede
posibil, cererilor prezentate de aceşti ziarişti în vederea unor astfel
de deplasări, ţinînd seama de factorul timp specific cererii;
- să sporească posibilităţile pentru ziariştii din statele
participante de a comunica personal cu sursele lor de informare,
inclusiv organizaţiile şi instituţiile oficiale;
- să acorde ziariştilor din statele participante dreptul de a
importa echipamentul tehnic (foto, cinematografic, magnetofon, radio şi
televiziune) care le este necesar pentru exercitarea profesiei lor, sub
rezerva expresă ca acest echipament să fie reexportat;*
-------------------------
* Recunoscînd că, în numeroase cazuri, ziariştii străini folosesc
personal local corespunzător, statele participante iau notă că
dispoziţiile care precedă s-ar aplica, sub rezerva respectării
reglementărilor corespunzătoare, persoanelor provenind din celelalte
state participante, care sunt angajate în mod regulat şi pe plan
profesional ca tehnicieni, fotografi sau operatori de presă, de radio,
de televiziune sau de cinematografie.
- să acorde ziariştilor celorlalte state participante, acreditaţi cu
titlu permanent sau temporar, posibilitatea de a transmite în mod
integral, normal şi rapid organelor de informaţie pe care le reprezintă,
folosind mijloace recunoscute de statele participante, rezultatele
activităţii lor profesionale, inclusiv benzile de magnetofon şi filmele
nedevelopate, în scopuri de publicare, de radiodifuzare sau de
televizare.
Statele participante reafirmă că ziariştii nu vor fi expulzaţi şi
nici penalizaţi în nici un alt fel pentru exercitarea legitimă a
activităţii lor profesionale. În caz de expulzare a unui ziarist
acreditat, acesta va fi informat despre motivele acestei măsuri şi va
putea să supună o cerere de reexaminare a cazului său.
3. Cooperarea şi schimburile în domeniul culturii
Statele participante,
Considerînd că schimburile şi cooperarea culturală contribuie la o
mai bună apropiere între oameni şi între popoare şi favorizează astfel o
înţelegere trainică între state,
Confirmînd concluziile formulate în acest domeniu pe cale
multilaterală, mai ales la Conferinţa interguvernamentală asupra
politicilor culturale în Europa, organizată de UNESCO la Helsinki în
iunie 1972, unde s-a evidenţiat interesul pentru o participare activă a
celor mai largi categorii sociale la o viaţă culturală din ce în ce mai
diversificată,
Înţelegînd că, odată cu dezvoltarea încrederii reciproce şi cu
îmbunătăţirea progresivă a relaţiilor între statele participante, să
continue şi să-şi sporească eforturile în vederea unui progres în acest
domeniu,
Dispuse în acest spirit să lărgească substanţial schimburile lor
culturale, atît în ceea ce priveşte persoanele, cît şi operele, şi să
dezvolte între ele o cooperare activă, pe plan bilateral şi
multilateral, în toate domeniile culturii,
Convinse că o astfel de strîngere a legăturilor lor reciproce va
contribui la îmbogăţirea culturilor respective, respectînd totodată
originalitatea fiecăreia, cît şi la întărirea conştiinţei lor privind
existenţa unor valori comune, continuînd totodată să dezvolte cooperarea
culturală cu celelalte ţări ale lumii,
Declară că îşi stabilesc în comun următoarele obiective:
a) să dezvolte informarea reciprocă în vederea unei mai bune
cunoaşteri a realizărilor culturale respective,
b) să îmbunătăţească posibilităţile materiale ale schimburilor şi
difuzării de bunuri culturale,
c) să promoveze accesul tuturor la realizările culturale respective,
d) să dezvolte contactele şi cooperarea între persoanele care
desfăşoară o activitate culturală,
e) să caute domenii şi forme noi de cooperare culturală.
Manifestînd astfel voinţa lor comună de a desfăşura o activitate
mereu crescîndă, coerentă şi de lungă durată în vederea realizării
obiectivelor prezentei declaraţii;
Îşi exprimă intenţia în prezent să procedeze la aplicarea celor ce
urmează:
Extinderea relaţiilor
Să extindă şi să îmbunătăţească, la diferite niveluri, cooperarea şi
legăturile în domeniul culturii, mai ales:
- încheind, dacă este cazul, acorduri bilaterale sau multilaterale,
care să prevadă o extindere a relaţiilor între instituţiile de stat şi
organizaţiile neguvernamentale competente în domeniul culturii, cît şi
între activiştii din acest domeniu, ţinînd seama atît de necesitatea
unei anume flexibilităţi, cît şi a aplicării cît mai complete cu putinţă
a acordurilor existente, fără să piardă din vedere că acordurile, cît şi
alte aranjamente reprezintă un mijloc important de dezvoltare a
cooperării şi schimburilor în domeniul culturii;
- contribuind la dezvoltarea unei comunicări şi a unei cooperări
directe între instituţii de stat şi organizaţii neguvernamentale
competente, inclusiv, dacă acest lucru se dovedeşte necesar, a
comunicării şi cooperării ce se realizează pe bază de acorduri şi de
aranjamente speciale;
- încurajînd comunicările şi contactele directe între persoanele
care lucrează în domeniul culturii, inclusiv dacă acest lucru este
necesar, comunicările şi contactele care se realizează pe bază de
acorduri şi aranjamente speciale.
Cunoaşterea reciprocă
În cadrul competenţei lor, să ia măsuri adecvate, atît pe plan
bilateral, cît şi multilateral, menite să ofere popoarelor lor o mai
largă şi mai completă cunoaştere reciprocă a realizărilor obţinute de
ele în diferitele domenii ale culturii, şi printre acestea:
- să studieze în comun, la nevoie cu concursul organizaţiilor
internaţionale corespunzătoare, posibilitatea creării şi structura
posibilă a unei bănci de date culturale în Europa, care să colecteze
informaţii provenind din ţările participante şi pe care să le furnizeze
la cerere corespondenţilor săi şi, în acest scop, să convoace o reuniune
de experţi ai statelor interesate;
- să examineze, la nevoie, împreună cu organizaţiile internaţionale
corespunzătoare, mijloacele care să permită stabilirea în Europa a unui
repertoriu de filme documentare cu caracter cultural sau ştiinţific
provenind din statele participante;
- să încurajeze expoziţii mai frecvente de cărţi şi să studieze
posibilitatea de a organiza periodic în Europa o mare expoziţie de cărţi
provenind din statele participante;
- să favorizeze între instituţiile corespunzătoare şi între edituri
schimbul sistematic de cataloage de cărţi disponibile, precum şi de
cărţi în curs de apariţie, înglobînd pe cît posibil toate publicaţiile
ce urmează să apară; să stimuleze, de asemenea, schimbul de materiale
documentare între editurile enciclopedice, în scopul îmbunătăţirii
prezentării fiecărei ţări;
- să studieze în comun problemele privind lărgirea şi îmbunătăţirea
schimburilor de informaţii în diferite domenii ale culturii, cum sunt
teatrul, muzica, activitatea bibliotecilor, precum şi conservarea şi
restaurarea bunurilor culturale.
Schimburile şi difuzarea
Să contribuie la îmbunătăţirea posibilităţilor de schimburi şi de
difuzare a bunurilor culturale prin mijloace potrivite, mai ales:
- studiind posibilităţile de armonizare şi reducere a taxelor
referitoare la schimburile comerciale internaţionale de cărţi şi de alte
materiale culturale, cît şi noi mijloace de asigurare a operelor de artă
în expoziţiile organizate în străinătate şi de reducere a riscurilor de
daune sau de pierdere la care aceste opere sunt expuse prin deplasarea
lor;
- înlesnind formalităţile de trecere prin vamă, în termene
compatibile cu calendarul manifestărilor artistice, a operelor de artă,
materialelor şi accesoriilor care figurează în inventarul convenit între
organizatorii acestor manifestări;
- încurajînd întruniri între reprezentanţii organismelor competente
şi ai firmelor corespunzătoare, în scopul de a examina măsuri care ţin
de resortul lor - cum sunt: simplificarea formalităţilor de comandă,
termenele de livrare şi modalităţile de plată - şi care ar putea
facilita schimburile comerciale internaţionale de cărţi;
- favorizînd împrumuturile şi schimburile de filme între
instituţiile lor de studii cinematografice şi cinemateci;
- încurajînd între părţile interesate schimbul de informaţii asupra
manifestărilor cu caracter cultural care sunt prevăzute în statele
participante, în domeniile cele mai adecvate, cum sunt muzica, teatrul
şi artele plastice, spre a contribui la întocmirea şi la publicarea unui
calendar al acestor evenimente, cu concursul, dacă este necesar, al
organizaţiilor internaţionale competente;
- încurajînd studiul incidenţelor pe care evoluţia previzibilă şi o
armonizare eventuală între părţile interesate a mijloacelor tehnice
folosite pentru difuzarea culturii ar putea să le aibă asupra
dezvoltării cooperării şi schimburilor culturale avînd totodată în
vedere păstrarea diversităţii şi a originalităţii culturilor lor
respective;
- încurajînd, în felul în care ele consideră potrivit, în cadrul
politicii lor culturale, dezvoltarea interesului pentru patrimoniul
cultural al altor state participante, conştiente fiind de meritele şi de
valoarea fiecărei culturi;
- urmărind aplicarea deplină şi efectivă a acordurilor şi
convenţiilor internaţionale asupra drepturilor de autor şi asupra
circulaţiei bunurilor culturale, la care sunt parte sau au hotărît în
viitor să devină.
Accesul
Să favorizeze un acces reciproc mai complet al tuturor la
realizările - opere, experienţe şi arte interpretative - din diferite
domenii ale culturii din ţările lor, şi să depună în acest scop toate
eforturile posibile, conform competenţelor lor, mai ales:
- să promoveze o mai largă difuzare a cărţilor şi a operelor
artistice, mai ales pe astfel de căi;
- să faciliteze, ţinînd seama pe deplin de convenţiile
internaţionale asupra dreptului de autor la care ele sunt părţi,
contactele şi comunicările internaţionale între autori şi edituri, cît
şi între alte instituţii culturale, în vederea unui acces reciproc mai
complet la realizările culturale;
- să recomande ca, la stabilirea tirajelor, editurile să ţină seama
şi de comenzile provenind din alte state participante, iar drepturile de
vînzare să fie acordate în celelalte state participante, de acord cu
partenerii interesaţi, mai multor organizaţii de vînzare din ţările
importatoare, acolo unde există această posibilitate;
- să încurajeze organismele competente şi firmele interesate să
încheie acorduri şi contracte şi să contribuie în acest fel la sporirea
treptată a numărului şi diversităţii lucrărilor scrise de autori ai
altor state participante, în original şi în traduceri, disponibile în
bibliotecile şi librăriile lor;
- să favorizeze, acolo unde acest lucru va fi recunoscut ca oportun,
sporirea numărului de puncte unde vor fi puse în vînzare cărţi ale
autorilor altor state participante, în original, importate pe baza
acordurilor şi contractelor lor, şi în traducere;
- să favorizeze, pe o scară mai largă, traducerea de opere din
domeniul literaturii şi din alte domenii de activitate culturală,
produse în limbile celorlalte state participante, mai ales în limbile
mai puţin răspîndite, cît şi publicarea şi difuzarea de lucrări traduse,
prin măsuri ca:
- stimularea unor contacte mai regulate între editurile interesate;
- sporirea eforturilor în vederea formării şi perfecţionării
traducătorilor;
- încurajarea, prin mijloace potrivite, a editurilor din ţările lor
să publice traduceri;
- facilitarea schimbului, între edituri şi organismele interesate,
de liste de cărţi semnalate spre a fi traduse;
- favorizarea, între ţările lor, a activităţii profesionale şi a
cooperării dintre traducători;
- efectuarea de studii în comun asupra mijloacelor menite să
dezvolte traducerile şi difuzarea acestora;
- să îmbunătăţească şi să lărgească schimbul de cărţi, bibliografii
şi fişe bibliografice între biblioteci;
- să aibă în vedere şi alte măsuri adecvate care să permită, la
nevoie prin înţelegere reciprocă între părţile interesate, înlesnirea
accesului la realizările lor culturale respective, mai ales în domeniul
cărţii;
- să contribuie, pe căi potrivite, la folosirea mai largă a
mijloacelor de informare de masă în scopul unei mai bune cunoaşteri a
vieţii culturale a fiecăruia dintre ele;
- să caute să îmbunătăţească condiţiile necesare pentru ca
muncitorii migranţi şi familiile lor să poată în acelaşi timp să
păstreze legăturile cu propria cultură naţională şi să se adapteze la
noul lor mediu cultural;
- să încurajeze organismele şi întreprinderile competente să aleagă
şi să distribuie mai larg filme de lung metraj şi documentare ale altor
state participante şi să favorizeze prezentări necomerciale mai
frecvente, cum sunt premierele, săptămînile filmului şi festivalurile,
ţinînd seama în mod corespunzător de filmele provenind din ţări ale
căror creaţii cinematografice sunt mai puţin cunoscute;
- să favorizeze, prin mijloace potrivite, în cadrul reglementărilor
existente privind munca legată de astfel de materiale de arhivă,
lărgirea posibilităţilor de lucru ale specialiştilor provenind din alte
state participante privind materialele cu caracter cultural din arhivele
cinematografice şi audio-vizuale;
- să încurajeze efectuarea unui studiu în comun de către organismele
interesate şi, dacă este cazul, cu concursul organizaţiilor
internaţionale competente, asupra oportunităţii şi condiţiilor de creare
a unui repertoriu al programelor lor culturale de televiziune
înregistrate, cît şi asupra mijloacelor de a le viziona rapid în scopul
de a înlesni alegerea şi eventuala achiziţionare a acestora.
Contactele şi cooperarea
Să contribuie, prin mijloace adecvate, la dezvoltarea contactelor şi
a cooperării în diferitele domenii ale culturii, mai ales între creatori
şi activişti culturali, căutînd în special:
- să favorizeze călătorii şi întîlniri ale persoanelor care
desfăşoară o activitate culturală, inclusiv, dacă apare necesar, a celor
care se realizează pe bază de acorduri, de contracte sau de alte
aranjamente speciale, şi care ţin de cooperarea lor culturală;
- să încurajeze astfel contactele între creatori, interpreţi şi
grupuri artistice, pentru ca aceştia să lucreze împreună, să-şi facă
cunoscute operele proprii în alte state participante sau să facă schimb
de vederi asupra unor subiecte care ţin de activitatea lor comună;
- să încurajeze, la nevoie prin intermediul unor aranjamente
adecvate, schimburile de stagiari şi de specialişti şi acordarea de
burse de formare şi perfecţionare în diferite domenii ale culturii, cum
sunt artele şi arhitectura, muzeele şi bibliotecile, studiile şi
traducerea literară, şi să contribuie la crearea de condiţii favorabile
de primire în instituţiile lor respective;
- să încurajeze schimbul de cunoştinţe dobîndite în materie de
formare a personalului însărcinat să organizeze activităţi culturale,
cît şi de profesori şi de specialişti în domenii cum sunt teatrul,
opera, baletul, muzica şi artele plastice;
- să continue să încurajeze organizarea de întîlniri internaţionale
între creatori, şi mai ales între tineri creatori, asupra problemelor
actuale ale creaţiei artistice şi literare care prezintă interes de a fi
examinate în comun;
- să studieze şi alte posibilităţi de dezvoltare a schimburilor şi
cooperării între persoanele care desfăşoară o activitate culturală în
vederea unei mai bune cunoaşteri reciproce a vieţii culturale a statelor
participante.
Domeniile şi formele de cooperare
Să încurajeze căutarea de noi domenii şi de noi forme de cooperare
culturală, contribuind în acest scop la încheierea de acorduri şi
aranjamente adecvate între părţile interesate, acolo unde este necesar
şi, în acest context, să favorizeze:
- studii în comun privitoare la politicile culturale, mai ales sub
aspectele lor sociale, cît şi la legăturile lor cu politicile
planificării, urbanismului, educaţiei, mediului înconjurător şi
privitoare la aspectele culturale ale turismului;
- schimbul de cunoştinţe privind diversitatea culturală, astfel
încît acesta să contribuie la o mai bună înţelegere, de către părţile
interesate, a unei astfel de diversităţi, acolo unde ea se manifestă;
- schimbul de informaţii şi, acolo unde este potrivit, întîlniri de
experţi, elaborarea şi realizarea de programe şi proiecte de cercetare,
cît şi evaluarea lor în comun şi difuzarea rezultatelor, în domeniile
indicate mai sus;
- forme de cooperare culturală şi dezvoltarea unor realizări în
comun cum sunt:
- manifestări internaţionale în domeniile artelor plastice,
cinematografiei, teatrului, baletului, muzicii, folclorului etc.;
tîrguri şi expoziţii de cărţi, spectacole în comun de opere lirice
şi dramatice, cît şi reprezentaţii date de solişti, ansambluri
instrumentale, orchestre, coruri şi alte grupuri artistice, inclusiv
cele care sunt alcătuite de amatori, ţinînd seama în mod corespunzător
de organizarea de manifestări culturale internaţionale ale tineretului
şi de schimbul de tineri artişti;
- includerea de opere ale autorilor şi compozitorilor altor state
participante în repertoriile soliştilor şi ansamblurilor artistice;
- pregătirea, traducerea şi publicarea de articole, studii şi
monografii, cît şi de cărţi la un preţ accesibil şi colecţii de artă şi
literatură, menite să facă mai bine cunoscute realizările culturale
respective, prevăzînd în acest scop întîlniri între experţi şi
reprezentanţi ai editurilor;
- coproducţia şi schimbul de filme, cît şi de programe de radio şi
televiziune, favorizînd mai ales întîlnirile între producători,
tehnicieni şi reprezentanţi ai organelor de stat în vederea găsirii
condiţiilor favorabile pentru executarea de proiecte concrete în comun
şi încurajînd, în domeniul coproducţiei, constituirea de echipe
internaţionale de turnare de filme;
- organizarea de concursuri de arhitectură şi de urbanism, avînd în
vedere eventuala punere în aplicare a celor mai bune proiecte şi
formarea, atunci cînd este posibil, de echipe internaţionale;
- punerea în aplicare de proiecte comune de salvare, restaurare şi
punere în valoare a operelor artistice, monumente şi aşezări istorice şi
arheologice de interes cultural, cu concursul, atunci cînd este cazul,
al organizaţiilor internaţionale cu caracter guvernamental sau
neguvernamental, cît şi al unor instituţii particulare - competente şi
active în aceste domenii - avînd în vedere în acest scop:
- întruniri periodice de experţi ai părţilor interesate pentru a
elabora propunerile adecvate, ţinînd seama de necesitatea de a examina
aceste chestiuni într-un context economic şi social mai larg;
- publicarea, în periodicele corespunzătoare, de articole menite să
facă cunoscute şi să compare realizările şi inovaţiile cele mai
semnificative din statele participante;
- studierea în comun în vederea îmbunătăţirii şi a unei eventuale
armonizări a diferitelor sisteme folosite pentru inventarierea şi
catalogarea monumentelor istorice şi a aşezărilor de interes cultural
din ţara lor;
- studierea posibilităţilor de organizare a unor cursuri
internaţionale pentru formarea de specialişti în diferite discipline
privitoare la restaurare.
* * *
Minorităţi naţionale sau culturi regionale.
Statele participante, recunoscînd contribuţia pe care minorităţile
naţionale sau culturile regionale pot s-o aducă la cooperarea dintre
state în diferite domenii ale culturii, îşi propun, atunci cînd pe
teritoriul lor există astfel de minorităţi sau culturi şi ţinînd seama
de interesele legitime ale membrilor lor, să faciliteze această
contribuţie.
4. Cooperarea şi schimburile în domeniul educaţiei
Statele participante,
Conştiente de faptul că dezvoltarea raporturilor internaţionale în
domeniile educaţiei şi ştiinţei contribuie la o mai bună înţelegere
reciprocă şi este avantajoasă pentru toate popoarele şi profitabilă
generaţiilor viitoare,
Dispuse să faciliteze dezvoltarea schimburilor de cunoştinţe şi de
experienţe, cît şi a contactelor pe bază de aranjamente speciale, acolo
unde acestea sunt necesare, între organizaţii, instituţii şi persoane
care desfăşoară o activitate educativă sau ştiinţifică,
Dorind să întărească legăturile între instituţii de creaţie şi
ştiinţifice şi să încurajeze cooperarea lor în sectoare de interes
comun, mai ales atunci cînd nivelul cunoştinţelor şi al resurselor cer
eforturi concertate pe plan internaţional, şi
Convinse că progresul în aceste domenii trebuie să fie însoţit şi
susţinut de o mai largă cunoaştere a limbilor străine,
Exprimă în aceste scopuri intenţia lor mai ales:
a) Extinderea relaţiilor
Să dezvolte şi să îmbunătăţească la diferite niveluri cooperarea şi
legăturile în domeniile educaţiei şi ştiinţei, în special:
- încheind, dacă este cazul, acorduri bilaterale sau multilaterale,
care să prevadă cooperarea şi schimburile între instituţii de stat,
organisme neguvernamentale şi persoane care desfăşoară activităţi în
domeniile educaţiei şi ştiinţei, ţinînd seama de necesitatea de a
asigura o aplicare flexibilă şi de a folosi cît mai complet acordurile
şi aranjamentele existente;
- favorizînd încheierea de înţelegeri directe între universităţi şi
alte instituţii de învăţămînt superior şi de cercetare, în cadrul
acordurilor dintre guverne, acolo unde acest lucru este potrivit;
- încurajînd contactele şi comunicările directe între persoanele
care lucrează în domeniile educaţiei şi ştiinţei, inclusiv cele care
sunt bazate, atunci cînd este cazul, pe acorduri sau înţelegeri speciale;
b) Accesul şi schimburile
Să îmbunătăţească, în condiţii reciproc acceptabile, accesul
studenţilor, cadrelor didactice şi al oamenilor de ştiinţă ai statelor
participante la institutele de învăţămînt, ca şi la instituţiile
culturale şi ştiinţifice, şi să intensifice schimburile între aceste
instituţii în toate domeniile care prezintă un interes comun, mai ales:
- lărgind schimbul de informaţii asupra posibilităţilor de studii
oferite şi cursurile accesibile participanţilor străini, precum şi
asupra condiţiilor în care aceştia vor fi admişi şi primiţi;
- încurajînd, între statele participante, călătoriile oamenilor de
ştiinţă, cadrelor didactice şi studenţilor, care au ca obiect studiile,
predarea şi cercetarea, precum şi îmbunătăţirea cunoaşterii reciproce a
realizărilor lor în domeniile educaţiei, culturii şi ştiinţei;
- favorizînd acordarea de burse de studii, de predare şi de
cercetare în ţara lor, pentru oamenii de ştiinţă, cadrele didactice şi
studenţi ai altor state participante;
- elaborînd, dezvoltînd sau încurajînd programe care să prevadă un
mai larg schimb de oameni de ştiinţă, de cadre didactice şi studenţi,
inclusiv organizarea de colocvii, seminare şi proiecte în colaborare,
precum şi schimbul de informaţii în domeniile învăţămîntului, studiilor
superioare şi cercetării, sub formă, de exemplu, de publicaţii
universitare şi de documentare furnizată de biblioteci;
- favorizînd aplicarea eficientă a acestor aranjamente şi programe,
furnizînd în timp util oamenilor de ştiinţă, cadrelor didactice şi
studenţilor informaţii mai amănunţite asupra repartizării lor la
universitatea sau instituţia unde vor fi admişi şi asupra programelor
prevăzute pentru ei; dîndu-le posibilitatea să folosească documentaţia
corespunzătoare, universitară şi ştiinţifică, precum şi cea care provine
din arhive deschise; şi facilitîndu-le deplasări pentru studiu sau
cercetare, cît şi pentru călătorii de odihnă, în interiorul statului
care-i primeşte, pe baza procedurilor uzuale;
- favorizînd o evaluare mai exactă a problemelor privind compararea
şi echivalarea gradelor şi diplomelor universitare, dezvoltînd schimbul
de informaţii asupra organizării, duratei şi programelor de studii,
compararea metodelor de evaluare a nivelurilor de cunoştinţe şi de
calificări universitare şi, acolo unde acest lucru este realizabil,
ajungîndu-se la recunoaşterea reciprocă a gradelor şi diplomelor
universitare fie, dacă este necesar, pe calea acordurilor între guverne,
fie pe calea unor aranjamente directe între universităţi şi alte
instituţii de învăţămînt superior şi de cercetare;
- recomandînd, în afară de aceasta, organizaţiilor internaţionale
competente, intensificarea eforturilor lor spre a se ajunge la o soluţie
general acceptabilă a problemelor de comparare şi echivalare a gradelor
şi diplomelor universitare;
c) Ştiinţa
În cadrul competenţei lor, să amplifice şi să îmbunătăţească
cooperarea şi schimburile în domeniul ştiinţei, mai ales:
Să dezvolte, pe bază bilaterală sau multilaterală, schimburile şi
difuzarea informaţiilor şi a documentaţiei ştiinţifice, îndeosebi:
- punînd cît mai larg această informaţie la dispoziţia savanţilor şi
cercetătorilor din celelalte state participante, de exemplu, prin
participarea la programe internaţionale de punere în comun a informaţiei
sau la alte aranjamente corespunzătoare;
- lărgind şi înlesnind schimbul de eşantioane şi alte materiale
ştiinţifice folosite în special în cercetarea fundamentală din domeniile
ştiinţelor exacte şi naturale şi medicinii;
- invitînd instituţiile ştiinţifice şi universităţile să se
informeze reciproc mai deplin şi în mod regulat asupra lucrărilor lor de
cercetare prezente şi viitoare în domenii de interes comun;
Să faciliteze lărgirea comunicărilor şi contactelor directe între
universităţi, instituţii şi asociaţii ştiinţifice, cît şi între oamenii
de ştiinţă şi cercetători, inclusiv cele care se bazează, dacă este
nevoie, pe acorduri sau aranjamente speciale, mai ales:
- dezvoltînd şi mai mult schimburile de oameni de ştiinţă şi
cercetători şi încurajînd organizarea de întruniri pregătitoare sau de
grupuri de lucru pe teme de cercetare de interes comun;
- încurajînd crearea de echipe mixte de oameni de ştiinţă
însărcinate să urmărească proiecte de cercetare pe bază de aranjamente
încheiate între instituţii ştiinţifice din mai multe ţări;
- sprijinind organizarea şi buna funcţionare a conferinţelor şi
seminarelor internaţionale, cît şi participarea oamenilor de ştiinţă şi
a cercetătorilor lor la aceste conferinţe şi seminare;
- preconizînd, de asemenea, într-un viitor apropiat, un "Forum
ştiinţific" sub forma unei reuniuni de personalităţi eminente din lumea
ştiinţifică, provenind din statele participante, în scopul de a discuta
probleme legate între ele şi de interes comun referitoare la dezvoltarea
prezentă şi viitoare a ştiinţei şi de a promova dezvoltarea contactelor,
comunicărilor şi schimbului de informaţii între instituţii ştiinţifice
şi între oamenii de ştiinţă;
- prevăzînd, la o dată apropiată, o reuniune de experţi reprezentînd
statele participante şi instituţiile lor ştiinţifice naţionale, în
vederea pregătirii unui astfel de "Forum ştiinţific", în consultare cu
organizaţiile internaţionale corespunzătoare cum sunt UNESCO şi
C.E.E./O.N.U.;
- examinînd în timp util ce dispoziţii noi ar putea fi luate
ulterior în privinţa "Forumului ştiinţific";
Să dezvolte în domeniul cercetării ştiinţifice, pe plan bilateral
sau multilateral, coordonarea programelor ce se desfăşoară în statele
participante şi organizarea de programe comune, mai ales în sectoarele
menţionate mai jos, care pot necesita eforturi unite ale savanţilor şi,
în anumite cazuri, folosirea de echipamente costisitoare sau rare. Lista
subiectelor enumerate în aceste sectoare este dată cu titlu
exemplificativ; iar proiectele specifice vor trebui stabilite ulterior
de către partenerii potenţiali din statele participante, ţinînd seama de
contribuţia pe care ar putea s-o aducă organizaţiile internaţionale şi
instituţiile ştiinţifice corespunzătoare;
- Ştiinţele exacte şi naturale, mai ales cercetarea fundamentală în
domenii ca matematicile, fizica, fizica teoretică, geofizica, chimia,
biologia, ecologia şi astronomia;
- Medicina, mai ales cercetarea fundamentală privind cancerul şi
bolile cardiovasculare, studiile asupra bolilor endemice în ţările în
curs de dezvoltare, precum şi cercetarea medico-socială, vizînd mai ales
bolile profesionale, reeducarea handicapaţilor şi asistenţa acordată
mamei, copilului şi persoanelor în vîrstă;
- Ştiinţele umaniste şi sociale cum sunt: istoria, geografia,
filozofia, psihologia, cercetarea pedagogică, lingvistică, sociologia,
ştiinţele juridice, politice şi economice; studii comparate asupra
fenomenelor sociale, social-economice şi culturale de interes comun
pentru statele participante, mai ales probleme ale mediului înconjurător
uman şi ale dezvoltării urbane, cît şi studii ştiinţifice asupra
metodelor de conservare şi de restaurare a monumentelor şi operelor de
artă;
d) Limbile şi civilizaţiile străine
Să încurajeze studiul limbilor şi civilizaţiilor străine ca mijloc
important de sporire a comunicării între popoare, în scopul de a le face
mai bine cunoscută cultura fiecărei ţări, cît şi de întărire a
cooperării internaţionale; în acest scop, să stimuleze, în cadrul
competenţei lor, dezvoltarea şi îmbunătăţirea în continuare a învăţării
limbilor străine şi diversificarea alegerii limbilor predate la diferite
niveluri, ţinînd seama în mod corespunzător de limbile mai puţin
răspîndite sau mai puţin studiate şi mai ales:
- să intensifice cooperarea care vizează îmbunătăţirea învăţării
limbilor străine prin schimburi de informaţii şi experienţă asupra
dezvoltării şi punerii în aplicare a metodelor şi materialelor
pedagogice moderne şi eficace, adaptate nevoilor diferitelor categorii
de persoane care studiază, inclusiv a metodelor de învăţare accelerată;
şi să aibă în vedere posibilităţile de a face studii, pe bază bilaterală
sau multilaterală, asupra noilor metode de predare a limbilor străine;
- să încurajeze cooperarea între instituţiile interesate, pe bază
bilaterală sau multilaterală, în vederea folosirii mai complete, în
domeniul predării limbilor, a resurselor tehnologiei moderne în materie
de educaţie, de exemplu, prin studii comparative efectuate de
specialiştii lor şi, acolo unde acest lucru se va conveni, prin
schimburi sau transferuri de materiale audio-vizuale, materiale folosite
la pregătirea manualelor şcolare, cît şi informaţii asupra noilor tipuri
de echipamente tehnice folosite în predarea limbilor;
- să favorizeze schimbul de informaţii asupra experienţei dobîndite
în materie de formare a profesorilor de limbi şi să intensifice
schimburile, pe bază bilaterală, de profesori şi studenţi lingvişti,
precum şi să faciliteze participarea acestora la cursuri de vară de
limbi şi civilizaţii, oriunde acestea sunt organizate;
- să încurajeze cooperarea între experţi în domeniul lexicografiei,
în scopul de a defini echivalenţele terminologice necesare, în special
pentru disciplinele ştiinţifice şi tehnice, în vederea facilitării
legăturilor între instituţii ştiinţifice şi specialişti;
- să favorizeze extinderea studiului limbilor străine în diferite
categorii de instituţii de învăţămînt secundar, cît şi posibilităţi mai
largi de alegere între un număr sporit de limbi europene; şi, în acest
context, să ia în consideraţie, oriunde aceasta este oportun,
posibilităţile de dezvoltare a recrutării şi formării de profesori, cît
şi organizarea de secţii de clasă necesare;
- să favorizeze, în învăţămîntul superior, o gamă mai largă de
alegere a limbilor pentru studenţii în filologie, iar celorlalţi
studenţi posibilităţi mai largi de a studia diferite limbi străine; să
faciliteze, de asemenea, acolo unde este de dorit, organizarea de
cursuri de limbi şi civilizaţii, dacă este nevoie pe bază de aranjamente
speciale, predate de lectori străini, provenind mai ales din ţările
europene ale căror limbi sunt mai puţin răspîndite sau mai puţin
studiate;
- să favorizeze, în cadrul formării adulţilor, punerea la punct a
unor programe specializate, adoptate diferitelor nevoi şi interese,
destinate învăţării limbilor străine de către proprii cetăţeni şi a
limbii ţării gazdă de către adulţii interesaţi din celelalte ţări; în
acest context, să încurajeze instituţiile interesate să coopereze, de
exemplu, la elaborarea de programe de învăţămînt prin radio şi
televiziune şi prin metode accelerate, cît şi, acolo unde este de dorit,
la definirea unor obiective de studii destinate unor astfel de programe,
în vederea atingerii unor niveluri de cunoştinţe comparabile;
- să încurajeze, acolo unde este adecvat, asocierea predării
limbilor străine cu studierea civilizaţiilor respective şi să continue
eforturile pentru a stimula interesul faţă de studiul limbilor străine,
inclusiv prin activităţi extraşcolare corespunzătoare;
e) Metodele pedagogice
Să favorizeze schimbul de experienţă, pe bază bilaterală sau
multilaterală, în materie de metode pedagogice la toate nivelurile de
învăţămînt, inclusiv cele folosite în educaţia permanentă şi în formarea
adulţilor, precum şi schimburile de materiale pedagogice, în special;
- dezvoltînd în continuare diferite forme de contacte şi de
cooperare în diverse domenii ale ştiinţei pedagogice, de exemplu, prin
studii comparative sau în comun realizate de către instituţiile
interesate sau prin schimbul de informaţii asupra rezultatelor
experienţelor pedagogice;
- intensificînd schimbul de informaţii privind metodele pedagogice
folosite în diferite sisteme de educaţie şi rezultatele cercetărilor
asupra procesului de dobîndire a cunoştinţelor de către elevi şi
studenţi, ţinînd seama de experienţa corespunzătoare din diferite tipuri
de învăţămînt specializat;
- înlesnind schimbul de experienţă privind organizarea şi
funcţionarea educaţiei destinate adulţilor şi a educaţiei prin
reciclare, raporturile dintre aceste forme şi alte forme şi niveluri de
educaţie, precum şi mijloacele de a adapta educaţia, inclusiv formarea
profesională şi tehnică, la nevoile dezvoltării economice şi sociale din
ţările lor;
- încurajînd schimburile de experienţă în domeniul educării
tineretului şi a adulţilor pentru înţelegerea internaţională, îndeosebi
cu privire la marile probleme ale omenirii a căror soluţionare cere o
abordare în comun şi o mai largă cooperare internaţională;
- favorizînd schimburile de material de învăţămînt - inclusiv de
manuale şcolare, avînd în vedere posibilitatea de a promova cunoaşterea
reciprocă şi de a înlesni prezentarea fiecărei ţări în aceste manuale -
precum şi schimburile de informaţii asupra inovaţiilor tehnice din
domeniul educaţiei.
* * *
Minorităţi naţionale sau culturi regionale
Statele participante recunoscînd contribuţia pe care minorităţile
naţionale sau culturile regionale pot s-o aducă la cooperarea dintre
state în diferite domenii ale educaţiei, îşi propun, atunci cînd pe
teritoriul lor există astfel de minorităţi sau culturi şi ţinînd seama
de interesele legitime ale membrilor lor, să faciliteze această
contribuţie.
Urmările Conferinţei
Statele participante,
După ce au considerat şi evaluat progresele realizate la Conferinţa
pentru securitate şi cooperare în Europa,
Considerînd, de asemenea, că în contextul mai larg al lumii,
Conferinţa este o parte importantă a procesului de ameliorare a
securităţii şi de dezvoltare a cooperării în Europa şi că rezultatele
sale vor contribui în mod semnificativ la acest proces,
Înţelegînd să pună în aplicare dispoziţiile Actului final al
Conferinţei în scopul de a da efect deplin rezultatelor sale şi pentru a
promova astfel procesul de ameliorare a securităţii şi dezvoltare a
cooperării în Europa,
Convinse că pentru a atinge obiectivele urmărite de către Conferinţă
ele trebuie să depună mari eforturi pe plan unilateral, bilateral şi
multilateral şi să continue, în formele corespunzătoare enunţate mai
jos, procesul multilateral început de Conferinţă:
1. Declară hotărîrea lor, în perioada după Conferinţă, să ţină seama
în mod corespunzător de dispoziţiile Actului final al Conferinţei şi să
le aplice:
a) unilateral, în toate cazurile care cer o asemenea acţiune;
b) bilateral, prin negocieri cu alte state participante;
c) multilateral, prin reuniuni de experţi ai statelor participante,
precum şi în cadrul organizaţiilor internaţionale existente, cum sunt
Comisia economică pentru Europa a Naţiunilor Unite şi UNESCO, în ceea ce
priveşte cooperarea în domeniile educaţiei, ştiinţei şi culturii;
2. Declară, de asemenea, hotărîrea lor să continue procesul
multilateral început de conferinţă:
a) procedînd la un schimb de vederi aprofundat atît în ceea ce
priveşte punerea în aplicare a dispoziţiilor Actului final şi
îndeplinirea sarcinilor definite de Conferinţă, cît şi, în contextul
problemelor tratate la aceasta, cu privire la aprofundarea relaţiilor
lor reciproce, ameliorarea securităţii şi dezvoltarea cooperării în
Europa şi dezvoltarea procesului destinderii în viitor;
b) organizînd în aceste scopuri întîlniri între reprezentanţii lor,
începînd cu o reuniune la nivelul reprezentanţilor desemnaţi de
miniştrii afacerilor externe. Aceasta va preciza modalităţile adecvate
pentru ţinerea altor întîlniri, care vor putea cuprinde noi reuniuni
similare şi posibilitatea unei noi conferinţe;
3. Prima dintre întîlnirile indicate mai sus se va ţine la Belgrad,
în 1977. O reuniune pregătitoare, însărcinată să organizeze această
reuniune, va avea loc la Belgrad, la 15 iunie 1977. Reuniunea
pregătitoare va fixa data, durata, ordinea de zi şi celelalte modalităţi
ale reuniunii reprezentanţilor desemnaţi de miniştrii afacerilor externe;
4. Regulile de procedură şi de lucru, precum şi baremul de
repartizare a cheltuielilor, ale conferinţei se vor aplica, mutatis
mutandis, reuniunilor prevăzute în paragrafele 1 (c), 2 şi 3 de mai sus.
Toate reuniunile menţionate mai sus se vor ţine prin rotaţie, în statele
participante. Serviciile de secretariat tehnic vor fi asigurate de ţara
gazdă.
Originalul prezentului Act final, redactat în germană, engleză,
spaniolă, franceză, italiană şi rusă, va fi remis guvernului Republicii
Finlanda care îl va păstra în arhivele sale. Fiecare din statele
participante va primi de la guvernul Republicii Finlanda o copie
conformă a prezentului Act final.
Textul prezentului Act final va fi publicat în fiecare stat
participant, care îl va difuza şi îl va face cunoscut cît mai larg
posibil.
Guvernul Republicii Finlanda este rugat să transmită secretarului
general al Naţiunilor Unite, în vederea difuzării către toţi membrii
Organizaţiei ca document oficial al Naţiunilor Unite, textul prezentului
Act final, care nu poate fi primit pentru a fi înregistrat pe baza
articolului 102 din Carta Naţiunilor Unite.
Guvernul Republicii Finlanda este, de asemenea, rugat să transmită
textul prezentului Act final directorului general al UNESCO şi
secretarului executiv al Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor
Unite.
Drept pentru care, subsemnaţii Înalţi Reprezentanţi ai statelor
participante, conştienţi de înalta semnificaţie politică pe care acestea
o acordă rezultatelor Conferinţei şi declarînd hotărîrea lor de a
acţiona în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în textele de mai sus,
au semnat prezentul Act final.
Făcut la Helsinki, la 1 august 1975,
în numele:
/Semnăturile nu sunt reproduse/