Addendumul nr.2 din 27.11.2017 la Acordul de finanţare Susţinerea utilizării biomasei în scopuri energetice dintre Republica Moldova şi Comisia Europeană din 26 noiembrie 2010

ACORD BILATERAL

ADDENDUMUL nr.2

la Acordul de finanţare Susţinerea utilizării biomasei în scopuri energetice

dintre Republica Moldova şi Comisia Europeană din 26 noiembrie 2010

Chişinău, 27 noiembrie 2017

 (în vigoare 27.11.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 451-463 art. 2306 din 29.12.2017

* * *

Notă: Ordinul MAE şi IE nr.1740-T-12 din 18.12.2017

Notă: Vezi varianta engleză a Addendumului

ENPI/2010/21781

CONDIŢII SPECIALE

Comisia Europeană, denumită în continuare "UE", reprezentată de Comisia Europeană, denumită în continuare "Comisia",

pe de o parte, şi

Republica Moldova, reprezentată de Guvernul Republicii Moldova, denumită în continuare "Beneficiarul",

pe de altă parte,

au convenit asupra următoarelor:

Următoarele prevederi al Acordului de finanţare Nr. ENPI/2010/021-781 semnat la 26 noiembrie 2010 şi amendat prin Addendum 1 la 12 iunie 2014 pentru implementarea programului Susţinerea utilizării biomasei în scopuri energetice sunt modificate după cum urmează:

ARTICOLUL 1 – PERIOADA DE EXECUŢIE

Articolul 4 din Condiţiile speciale se înlocuieşte după cum urmează:

4.1 Perioada de executare a Acordului de Finanţare, precum este definită în Articolul 4 al Condiţiilor generale, va începe la data intrării în vigoare a Acordului de finanţare şi se va încheia peste 120 de luni.

4.2 Durata etapei de implementare operaţională este stabilită de 96 luni.

4.3 Durata etapei de încheiere este stabilită de 24 de luni.

ARTICOLUL 2 – ADRESE

Toate comunicările privind punerea în aplicare a prezentului Acord de finanţare se vor face în formă scrisă, se vor referi în mod expres la Proiect şi vor fi expediate la următoarele adrese:

a) pentru Comisie

Dl Peter Michalko

Şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova

Str. M. Kogălniceanu 12

MD-2011, Chişinău

Republica Moldova

b) pentru Beneficiar

Dl Pavel FILIP

Prim-ministru al Guvernului Republicii Moldova

Piaţa Marii Adunări Naţionale 1

Chişinău

Republica Moldova

ARTICOLUL 3 – PERIOADA DE EXECUŢIE

O nouă versiune a Anexei II: Prevederile tehnice şi administrative este anexată la acest addendum.

Ceilalţi termeni şi condiţii ale Acordului de finanţare şi Addendumul precedent rămân neschimbaţi. Acest addendum va forma o parte integrală a Acordului de finanţare şi va intra în vigoare de la data în care acesta a fost semnat de ultima parte.

Întocmit în două exemplare originale în limba engleză, din care un exemplar este înmânat Comisiei, iar celălalt – Beneficiarului.

ANEXA II LA ACORDUL DE FINANŢ ARE  NR. ENPI/2010/021-781

DISPOZIŢII TEHNICE ŞI ADMINISTRATIVE

CUPRINS

1. JUSTIFICAREA

1.1 Situaţia economică şi socială

1.2 Contextul sectorial

1.3 Lecţiile învăţate şi complementaritatea

1.4 Coordonarea donatorilor

2. DESCRIEREA

2.1 Obiective

2.2 Rezultatele scontate/aşteptate

2.3 Activităţi şi calendarul de realizare

3. LOCAŢ IA ŞI DURATA

3.1 Locaţia

3.2 Durata

4. IMPLEMENTAREA

4.1 Constituirea organizaţională şi responsabilităţile

4.2 Raportarea

4.3 Bugetul Proiectului/Programului

4.4 Mobilizarea bugetului Proiectului

5. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA

5.1 Monitorizarea

5.2 Evaluarea

6. INFORMAREA ŞI VIZIBILITATEA

1. JUSTIFICAREA

1.1 Situaţia economică şi socială

Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa, produsul intern brut pe cap de locuitor constituind în anul 2009 circa 1,000 euro. Nivelul de urbanizare al ţării este cel mai scăzut întrucât aproape 60 la sută din populaţie locuiesc în zona rurală. De la obţinerea independenţei, localităţile rurale au fost grav afectate de sărăcie, migraţiune, îmbătrânirea populaţiei şi abandonul obiectivelor de infrastructură socială şi economică.

Creşterea economică din ultimii ani (50% cumulativ în perioada anilor 1999-2006) înregistrată în Republica Moldova a fost concentrată în regiunile urbane, fiind actualmente inversată de criza economică globală şi regională, care a lovit ţara încă din toamna anului 2008. Pentru anul 2009, noul Guvern prevede o reducere a PIB-ului cu 9%, fapt ce va genera un deficit bugetar de câteva sute de milioane de euro (160 milioane euro în ianuarie – august 2009), bugetul public naţional însumând aproximativ 1 miliard de euro.

Criza economică afectează tot mai mult profilul economic actual al ţării, care este lipsit de durabilitate, fiind bazat pe importuri, consum şi remitenţe. De asemenea, criza provoacă efecte negative grave de ordin social, fapt ce necesită eforturi urgente de stabilizare  şi liberalizare, susţinute prin asistenţă. Actualmente, importurile depăşesc exporturile de circa 3 ori (1.5 miliarde euro/600 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2009). Volumul remitenţelor scade sau stagnează. Contrar convingerilor  populaţiei, economia  Republicii Moldova este mai puţin dependentă de agricultură, contribuţia căreia în PIB (circa 4 miliarde euro în 2008) constituie aproximativ 300 milioane euro, în timp ce contribuţia sectorului servicii însumează 2.5 miliarde euro, iar a sectorului industrial – circa 600 milioane euro.

Un PIB foarte scăzut a rezultat în salarii şi pensii mici şi, în consecinţă, într-un nivel mai ridicat de sărăcie. La situaţia din septembrie/octombrie 2009, salariul mediu (oficial) a constituit 2,701 lei sau 164 euro, iar pensia medie – 775 lei sau 47 euro. Acest fapt voalează un nivel şi mai pronunţat de sărăcie în localităţile rurale. Rata oficială a şomajului este destul de mică (6.1% în trimestrul II 2009),  însă această cifră ascunde fenomenul migraţiei masive şi al programului incomplet de muncă.

Începând din anul 2010, restabilirea economiei a fost destul de rapidă. Astfel, creşterea reală a PIB- ului înregistrată în anul respectiv a fost de 7.1%, urmată de o creştere de 6.4% în 2011 şi o reducere de 0.7% în 2012. Potrivit datelor publicate de BNS în martie 2014, PIB-ul a crescut în anul 2013 cu 8.9%. Economia Republicii Moldova continuă să fie dominată de sectorul servicii (61% din PIB) şi de sectorul de producere (20.3% din PIB), deşi veniturile a 27.5% din forţa de muncă activă provin în continuare din activitatea agricolă primară.

În luna iunie 2013, UE şi Moldova au finalizat negocierile unui acord ambiţios de liber schimb profund şi cuprinzător (DCFTA) care este parte a Acordului de Asociere parafat pe data de 29 noiembrie 2013 la Vilnius.

1.2 Contextul sectorial

Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, potrivit datelor statistice, este extrem de dependentă de importurile de resurse energetice. Deşi sursele de petrol şi cărbune au fost într-o oarecare măsură diversificate în ultimii ani (Rusia, Ucraina, Asia Centrală), gazele naturale, principala sursă pentru producerea energiei termice, sunt, practic, totalmente importate din Rusia. Potrivit BNS, în anul 2007 ţara a importat 922.000 tone de gaze naturale exprimate în carbon echivalent, comparativ cu 122,000 tone de combustibil din surse proprii. Preţurile la importuri cresc şi tind spre nivelul celor mondiale, impunând o povară grea asupra populaţiei şi economiei.

Noul Guvern al Republicii Moldova, care a preluat oficiul la 25.09.2009, a anunţat deja intenţia de a diversifica sursele de energie. Capitolul referitor la sectorul energetic din Programul Integrarea europeană: Libertate, Democraţie, Prosperitate 2009-2013 prevede, printre altele, acordarea suportului pentru identificarea metodelor alternative de producere a energiei prin promovarea proiectelor de investiţii în energia regenerabilă. La baza materializării acestui deziderat se află parţial Strategia energetică a RM pentru perioada 2007-2020, care prevede armonizarea deplină a politicii energetice şi a legislaţiei cu politica şi legislaţia UE, precum şi Legea energiei regenerabile (nr.160 din 12.07.2007), care stipulează obiective ambiţioase în domeniul energiei regenerabile: asigurarea, până în anul 2010, a producerii unui cuantum de 6% de energie din surse regenerabile din volumul energiei provenite din surse tradiţionale şi a unui cuantum de 20% – până în anul 2020. Totuşi, realizarea acestor obiective a rămas în urmă.

Conform părerii generale, deşeurile de paie de grâu constituie sursa de energie regenerabilă a RM cu cel mai mare potenţial pe termen scurt şi mediu. Ţara produce anual circa 0.7 milioane tone de grâne şi, respectiv, o cantitate echivalentă de paie de grâu. Această cantitate de biomasă practic nefolosită reprezintă o sursă semnificativă disponibilă şi sigură de energie regenerabilă. Majoritatea populaţiei locuieşte la ţară unde lemnele şi cărbunele sunt folosite, în mod tradiţional, pentru încălzirea locuinţelor. Gazele naturale devin tot mai scumpe şi, respectiv, inaccesibile. În condiţiile dificile de iarnă, temperatura din clădirile publice, cum sunt şcolile, grădiniţele şi centrele comunitare, este  menţinută, de regulă, la un nivel  scăzut, neconfortabil  din cauza ineficienţei energetice  şi a lipsei de  fonduri disponibile în cadrul administraţiilor publice locale pentru asigurarea cu combustibili fosili. Acest fapt generează greutăţi, fiind menţionat drept motiv pentru orientarea populaţiei, îndeosebi, a tineretului, spre oraşe sau migraţiune.

Moldova este în continuare  un importator net de energie, cererea  de energie primară  fiind satisfăcută din surse locale în mărime de doar circa 5 la sută. Eforturile de conectare la reţeaua energetică a UE continuă şi în anul 2014. Construcţia conductei de gaze naturale Iaşi-Ungheni a fost începută în luna august 2013, între timp fiind considerate şi alte proiecte de interconectare în sectoarele de gaze naturale şi energie electrică.

În anul 2013 a fost aprobată versiunea revizuită a Strategiei energetice până în anul 2030. Această Strategie îşi propune să atingă 3 obiective majore, inclusiv securitatea aprovizionării cu energie, competitivitatea şi disponibilitatea energiei accesibile şi durabilitatea mediului ambiant şi combaterea schimbărilor climatice. La fel, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Planul naţional de acţiuni în domeniul energiei din surse regenerabile (ESR) pentru anii 2013-2020. Obiectivul urmărit de ESR este ca sectorul în cauză să reprezinte 20% din consumul total de energie către anul 2020. Utilizarea biomasei este considerată a fi una dintre cele mai promiţătoare surse pentru atingerea obiectivului stabilit, întrucât Moldova dispune de deşeuri agricole semnificative, ţara fiind predominant agrară, iar suprafaţa terenurilor agricole constituie circa jumătate din suprafaţa teritorială totală a ţării. În general, piaţa de biomasă se dezvoltă, însă, pentru a deveni pe deplin competitivă şi durabilă, are nevoie de sprijin substanţial.

1.3. Lecţiile învăţate şi complementaritatea

Un proiect recent finalizat pe baza unui grant în valoare de 1 milion dolari SUA acordat de Fondul Global de Mediu (GEF), s-a soldat cu instalarea a 11 sisteme demonstrative de încălzire pe bază de biomasă (cu o capacitate de 2.7MW), produse local în mod autorizat pe baza proiectării daneze, care furnizează agent termic clădirilor publice din unele localităţi rurale. În acest mod a fost creat un fundament operaţional propice pentru a demonstra că această tehnologie este funcţională şi este bine primită de comunităţile rurale.

Beneficiile sociale şi economice au fost foarte favorabile, cu reduceri evidente şi considerabile ale costurilor la energie (mai mici cu până 50 la sută comparativ cu cărbunele şi gazele naturale) şi ale emisiilor de CO2. Centralele termice funcţionau la nivelul normativ (menţinând temperatura pentru tot sistemul termic), ceea ce a permis creşterea conformului termic din şcoli şi clădirile participante. Costul primar mediu al agentului termic pe bază de biomasă a fost de circa 5 euro pentru 1GJ (comparativ cu 8.5 euro pentru 1GJ produs pe baza gazelor naturale) pentru generarea a circa 2000GJ pentru o instalaţie în decursul unui sezon de încălzire.

Proiectul-pilot GEF a remarcat următoarele lecţii-cheie: (i) Aranjamentele contractuale bine structurate între părţile contractante, administraţia locală şi furnizorul local de biomasă sunt aspecte critice pentru asigurarea furnizării predictibile a cantităţii necesare de biocombustibil în timp util; (ii) Procesul şi specificaţiile tehnice necesită o atenţie mai mare pentru a asigura funcţionarea eficientă şi integrată. O analiză în detaliu a tuturor locaţiilor demonstrative finanţate de GEF efectuată în octombrie 2009 de către consultanţii, care au participat la dezvoltarea acestui proiect, a indicat faptul că toate instalaţiile finanţate de GEF, cu excepţia uneia (conexe reţelei de distribuţie a agentului termic, nu staţiei termice) funcţionează, deşi cu diverse probleme, care trebuie luate în considerare în vederea perfecţionării specificaţiilor şi condiţiilor tehnice şi operaţionale.

Procesul de producere a energiei regenerabile din biomasă a fost lansat în Republica Moldova în anul 2002 odată cu Studiul privind Utilizarea potenţială a energiei regenerabile (biomasă), fiind urmat de interacţiunea cu Grupul de lucru CEI pentru energie regenerabilă 2002-2005, când a fost elaborată specificaţia pentru energia regenerabilă (biomasă) din Moldova – energia termică în clădirile publice. La elaborarea specificaţiei s-a ţinut cont de realizările din domeniu atinse de Ucraina şi ţările balcanice. Proiectul demonstrativ finanţat de GEF întitulat Energia regenerabilă din deşeuri agricole 2005-2008, (REAW) a creat locaţii în scopuri demonstrative pe baza specificaţiei sistemului CEI.

Acţiunile relevante în derulare includ Facilitatea de finanţare a energiei durabile realizat de BERD, care poate asigura finanţarea proiectelor de valorificare a biomasei în sectorul privat. Recent Guvernul nipon a finanţat două proiecte de asigurare cu căldură pe bază de biomasă prin intermediul Programului 2KR şi ar putea extinde acest program în continuare (bugetul indicativ în mărime de 6 milioane dolari SUA). Proiectul Energie-II al Băncii Mondiale, co-finanţat de SIDA, (45 milioane dolari SUA) se axează primordial pe aspectele de transportare a energiei electrice şi pe eficienţa energetică a clădirilor. Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) şi Guvernul elen, la fel, au acordat sprijin sectorului energetic, în general, şi celui de biomasă, în special. DFID/SIDA acordă susţinere funcţionării Autorităţii de dezvoltare regională, care include strategii de dezvoltare regională, un proces corelat cu alocaţiile din bugetul de stat şi portofoliile investiţionale finanţate prin intermediul fondului de dezvoltare regională. Toate organizaţiile donatoare susţin robust acest nou proiect propus al UE, cooperarea acestora fiind apreciată ca foarte probabilă.

Alegerea abordării la nivel de proiect rezultă din necesitatea de focalizare pe un subiect energetic specific, care este privit de majoritatea agenţiilor pentru energie şi donatorilor din domeniu ca un subiect cu un potenţial considerabil pe termen lung.

În anii 2011-2013, UE a sprijinit dezvoltarea sectorului de biomasă prin intermediul alocării unui grant în sumă de 1.5 milioane euro Fondului de Investiţii Sociale din Moldova (FISM). Proiectul s-a încheiat în decembrie 2013, reuşind să instaleze sisteme de panouri solare în 39 instituţii publice şi sisteme de încălzire pe bază de biomasă în 39 instituţii publice.

Agenţia pentru Cooperare Internaţională din Japonia/Japan International Cooperation Agency (JICA) a oferit recent un grant pentru achiziţionarea şi instalarea în cadrul unor instituţii publice (îndeosebi, şcoli şi grădiniţe) a cazanelor pe biomasă alimentate cu peleţi fabricaţi din reziduuri agricole  în 25 de localităţi rurale din regiunea centrală a Republicii Moldova şi crearea unei instalaţii de producere a peleţilor în Chişinău.

Există consens precum că reziduurile agricole constituie sursa  de energie regenerabilă din Republica Moldova cu cel mai mare potenţial pe termen scurt şi mediu. În funcţie de dezvoltarea realizată de acest sector în ultimii ani, se impune însuşirea anumitor lecţii în vederea dezvoltării în continuare a sectorului de biomasă:

Asigurarea calităţii pe baza standardelor de reglementare a cerinţelor de calitate pentru diferite tipuri de biocombustibili este o condiţie fundamentală;

Sunt necesare eforturi pentru dezvoltarea unei logistici adecvate în vederea asigurării aprovizionării cu biocombustibili la preţuri rezonabile şi în timp util;

Se impune aplicarea unor soluţii integrate cum ar fi dezvoltarea unei tehnologii combinate (energia solară/biomasă). Instalarea sistemelor de energie regenerabilă urmează a fi combinată în continuare cu măsurile de eficientizare energetică a clădirilor;

Iniţiativele educaţionale axate pe energia regenerabilă şi eficienţa energetică sunt extrem de importante, or acestea permit beneficiarilor  să devină promotori  ai energiei  durabile şi tehnologiilor noi în comunităţile în care locuiesc;

Se impune instituţionalizarea continuă a cursurilor de instruire pentru operatorii de cazane şi personalul tehnic de la instituţiile beneficiare în vederea asigurării dezvoltării sustenabile a acestui sector;

PPP ar putea constitui soluţii eficace pentru asigurarea serviciilor durabile de asigurare cu căldură pe bază de biomasă şi a funcţionării eficiente şi întreţinerii sistemelor instalate.

1.4 Coordonarea donatorilor

Noul Guvern a creat o diviziune în cadrul Cancelariei de Stat responsabilă pentru coordonarea donatorilor. La nivel de ministere urmează a fi instituite grupuri de lucru sectoriale conduse de ministrul respectiv. Sectorul energetic se află sub egida Ministerului Economiei, urmând să fie instituit oficial grupul de lucru.

Toţi donatorii, inclusiv Comisia Europeană, ONU, Banca Mondială, SIDA, DFID şi BERD, s-au reunit la şedinţa lunară de coordonare dat fiind faptul că este recunoscută necesitatea de a urma o abordare comună din partea donatorilor, precum şi angajamentul şi voinţa politică din partea Guvernului. La etapa de formulare donatorii şi factorii interesaţi majori au fost intervievaţi şi informaţi deplin despre acest proiect, fiind declarată cu entuziasm dorinţa lor de implicare.

2. DESCRIEREA

2.1. Obiective

Obiectivul general este de a contribui la producerea mai sigură, competitivă şi durabilă a energiei în Republica Moldova prin intermediul sprijinului direcţionat al celor mai viabile şi disponibile surse locale de energie regenerabilă, şi anume, biomasa din deşeuri agricole.

Proiectul îşi propune să sporească semnificativ utilizarea tehnologiei energiei regenerabile prin înlocuirea  combustibililor tradiţionali şi eficienţa  energetică. În vizorul proiectului va fi pusă sporirea nivelului confortului termic în clădirile publice din sectorul rural, inclusiv în şcoli şi centre comunitare pe baza utilizării deşeurilor de paie disponibile furnizate de întreprinderile agricole locale.

2.2. Rezultatele scontate/aşteptate

Scopul strategic urmărit este de a instala un număr suficient de sisteme de încălzire, care folosesc paie în calitate de combustibil pentru a institui o piaţă pentru tehnologia de încălzire şi pentru baloturile de paie în calitate de combustibil sigur şi durabil. Prin urmare, activitatea economică din localităţile rurale va fi fortificată, fiind sporită producerea locală a cazanelor pe bază de biomasă. De rând cu utilizarea extensivă a arzătoarelor simple a biomasei provenite din deşeurile de paie, printre alte rezultate ale proiectului pot fi menţionate sub-proiectele inovative axate pe dezvoltarea şi demonstrarea tehnologiilor de producere a cazanelor casnice de eficienţă înaltă şi a brichetelor cu folosirea potenţială a biomasei pentru încălzirea comunală şi cogenerare.

Extinderea Proiectului ca urmare a Deciziei EaPIC 2013 se va axa pe amplificarea segmentului de instalare a sistemelor bazate pe biomasă în mai multe regiuni din Republica Moldova. La fel, vor fi depuse eforturi pentru consolidarea industriei şi pieţei emergente de biomasă pentru a asigura competitivitatea şi durabilitatea acestora după încheierea Proiectului.

2.3 Activităţi şi calendarul de realizare

Activităţile preconizate în cadrul Proiectului sunt după cum urmează:

Instalarea a cel mult 130 de sisteme de încălzire pe bază de biomasă, cu capacitatea instalată până la 35MW, pentru asigurarea încălzirii centralizate în comunităţile rurale, preponderent, a clădirilor publice şi a blocurilor locative publice dacă este cazul (inclusiv rezerve);

Instalarea adiţională a 80 de sisteme de încălzire pe bază de biomasă + 20 sisteme solare de furnizare a apei calde în clădirile publice de pe întreg teritoriul ţării (extinderea geografică);

Sprijin acordat producătorilor/asamblorilor locali de cazane pe biomasă prin mecanismul de leasing/achiziţionare în rate şi sistemul de leasing/achiziţionare în rate a echipamentelor de brichetare şi peletare. Agenţia pentru Eficienţă Energetică a creat un mecanism de fonduri renovabile care permite producătorilor să achiziţioneze echipamentul în rate, efectuând o plată în acont în mărime de 20% şi obţinând un împrumut rambursabil pe o perioadă de 3 ani;

Furnizarea echipamentului pentru Laboratorul de evaluare a calităţii biocombustibililor;

Cercetare, dezvoltare şi intervenţie: asigurarea sectorului casnic cu căldură, cogenerarea şi fabricarea brichetelor;

Dezvoltarea capacităţii la nivel regional şi local;

Campanie de promovare;

Asistenţă tehnică;

Soluţii de piaţă pentru dezvoltarea serviciilor de livrare a agentului termic (pe bază de biomasă) clădirilor publice (PPP). Noile cazane vor fi instalate de o companie privată şi gestionate de un partener privat care comercializează energie termică în loc de combustibil. La sfârşitul termenului de leasing (11 ani), cazanele locale vor fi predate administraţiei locale;

Evaluarea finală independentă a Proiectului.

Există flexibilitate suficientă în finanţarea Proiectului pentru a permite dezvoltarea pieţei sectorului privat pentru contractanţii care doresc să activeze în calitate de furnizori de combustibil pentru staţiile termice. Echipamentul pentru prelucrarea paielor, inclusiv prese de balotat, trailere şi tractoare pentru transportarea baloturilor, poate fi acordat în conformitate cu modelele de finanţare deja elaborate de 2KR. Această organizaţie  mai oferă evaluări, recomandări şi evaluări ale cerinţelor; furnizează echipament; oferă instruire; asigurare; întreţinere şi reparaţie a inventarului ciclului de combustibil. Modelul 2KR care include un fond renovabil, asigură contractanţilor acces la finanţare structurată pentru sectorul agricol. Finanţarea se acordă pe baza achiziţionării în rate/leasing-ului pe o perioadă de 4 ani cu achitarea în acont a primei rate. Va fi necesară realizarea unui studiu privind mecanismul ciclului de combustibil în vederea determinării acordului de

prestare a serviciilor, inclusiv a finanţării. PNUD va fi responsabil pentru definirea şi gestionarea oricărei implicări financiare a unui partener, cum ar fi 2KR.

3. LOCAŢ IA Ş I DURATA

3.1. Locaţia

Moldova

3.2. Durata

Perioada de executare a prezentului Acord este de 108 luni. Această perioadă de executare va include 2 etape în conformitate cu condiţiile prevăzute la Articolul 4.1 din Condiţiile generale (Anexa I la prezentul Acord):

1. Etapa de implementare operaţională începe de la intrarea în vigoare a Acordului de finanţare şi va dura 84 luni.

2. Etapa de închidere cu o durată de 24 de luni va începe după data de expirare a etapei de implementare operaţională.

În conformitate cu Articolul 6 din Condiţiile generale (Anexa I la prezentul Acord), contractele de implementare a Acordului de finanţare vor fi semnate cel târziu în decurs de 3 ani de la data intrării în vigoare a Acordului de finanţare (cu excepţia contractelor de audit şi de evaluare)¹. Acest termen- limită nu poate fi prelungit (‘clauza de caducitate′).

Durata indicativă a derulării activităţilor va fi de 78 luni, începând din data semnării acordului de contribuire cu PNUD.

_________________________________

¹ Pentru situaţiile în care deciziile de finanţare au fost aprobate de colegiu înainte de 1 mai 2007, contractele de implementare a acordurilor de finanţare ar trebui semnate în decurs de 3 ani de la data adoptării deciziei de finanţare (clauza de caducitate din reglementarea financiară precedentă).

4. IMPLEMENTAREA

4.1 Constituirea organizaţională şi responsabilităţile

Implementarea se va derula prin gestionare comună cu PNUD. Această organizaţie a fost selectată deoarece dispune de experienţă avansată în implementarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii comunităţii în zonele rurale din Republica Moldova. Am fost nevoiţi să abandonăm ideea anterioară de cooperare cu Suedia din cauza renunţării neaşteptate a SIDA de a deveni organism desemnat de Comisie (care nu este conex acestui Proiect).

Comisia Europeană îşi rezervă dreptul de a schimba organismul desemnat indicat mai sus sau de a modifica competenţele acestuia fără a opera în mod obligatoriu amendamente la Acordul de finanţare. În acest caz va fi modificată denumirea noului organism desemnat şi/sau caietul de sarcini al acestuia.

4.2 Raportarea

Rapoartele vor fi prezentate Delegaţiei UE de la Chişinău de către proiectele finanţate în conformitate cu procedurile tipizate.

4.3 Bugetul (indicativ) al Proiectului/Programului

Suma de 14,000,000 euro provine din ENPI 2010 Programul anual de acţiune în favoarea Republicii Moldova (ENPI/2010/21781).

Suma adiţională de 9,460,000 euro provine din ENPI 2013 Programul de măsuri speciale "EaPIC" (Integrare şi Cooperare a Parteneriatului Estic) (ENPI/2013/25037).

PNUD este poziţionat adecvat pentru implementarea acestui proiect datorită spectrului amplu de experienţă acumulată în cadrul Programului integrat de dezvoltare locală. Organizaţia dispune de o gestionare eficace bazată pe rezultate şi experienţă avansată în implementarea proiectelor de dezvoltare locală, de auto-gestiune şi participative. Echipa Programului integrat de dezvoltare locală al PNUD include conducători experimentaţi şi experţi şi ingineri profesionişti de mobilizare a comunităţii care dispun de cunoştinţe vaste, inclusiv de experienţă în realizarea în Republica Moldova a proiectelor-pilot în domeniul biomasei. Oficiul PNUD din ţară, inclusiv unitatea de operaţiuni, are o experienţă bogată în domeniul achiziţiilor de anvergură, recrutare şi inter-relaţii la nivel naţional şi internaţional. În vederea susţinerii implementării, PNUD preconizează să contribuie cu 4% din bugetul total. (Acest fapt ar reduce taxa standard de gestionare de la 7% la 3%). PNUD va implementa Proiectul prelungit ca urmare a deciziei EaPIC 2013. PNUD nu şi-a asumat angajamentul de a contribui financiar la această prelungire. Prin urmare, va fi aplicată taxa standard de gestionare în mărime de 7% pentru prelungirea Proiectului.

4.4 Mobilizarea bugetului Proiectului/Programului

Toate contractele de implementare a acţiunii vor fi acordate şi realizate în concordanţă cu procedurile şi documentele tipizate prevăzute şi publicate de organizaţia internaţională vizată.

5. MONITORIZARE A Ş I  EVALUAREA

5.1 Monitorizarea

Delegaţia UE de la Chişinău va monitoriza şi supraveghea realizarea Proiectului. Delegaţia va monitoriza implementarea asistenţei pe baza vizitelor în cadrul Proiectului, întrevederilor cu factorii interesaţi şi a rapoartelor  prezentate de  către Contractant. Proiectul regional ROM cu oficiul principal la Kiev şi o filială la Chişinău va asista Comisia să monitorizeze şi să evalueze proiectele în termeni de calitate a serviciilor prestate, rezultatele livrate şi realizarea activităţilor proiectului. Indicatorii tipizaţi aplicabili ai Comisiei includ: înlocuirea combustibilului (preponderent, a cărbunelui şi gazelor naturale cu biomasă); reducerile anuale ale emisiilor; producerea agentului termic; numărul de companii participante; impactul asupra economiei locale. Verificarea indicatorilor de performanţă specifici ai proiectului se va efectua pe baza examinării datelor înregistrate de primării şi autorităţile educaţionale.

În vederea facilitării gestionării Proiectului şi monitorizării şi evaluării, Contractantul, în colaborare cu  serviciile din cadrul Comisiei şi beneficiarii, va defini un set  detaliat  de indicatori pentru desfăşurarea activităţilor Proiectului în perioada incipientă. În acest scop ar fi utilă selectarea unor măsuri specifice de performanţă deoarece ele asigură măsurarea valabilă, utilă, practică şi comparabilă a progresului atins în direcţia obţinerii rezultatelor scontate. Acestea pot fi cantitative (adică cuantificări, inclusiv situaţii/rapoarte statistice) sau calitative (decizii şi percepţii derivate din analize subiective).

5.2 Evaluarea

Proiectul va fi supus unei revizuiri anuale, în procesul căreia va fi evaluată conformitatea cu condiţiile stabilite, fiind formulate recomandările de rigoare vizând nivelul adecvat de debursare. Înainte de finalizarea Proiectului, Delegaţia UE va contracta consultanţi, care să realizeze o

evaluare finală independentă a Proiectului. Pe baza evaluărilor independente va fi apreciată conformitatea cu indicatorii/condiţiile stabilite de Acordul de finanţare.

6. INFORMAREA ŞI VIZIBILITATEA

Proiectul va depune eforturi menite să fortifice imaginea pozitivă a UE în contextul activităţii desfăşurate în Republica Moldova. Pe durata de implementare a Proiectului vor fi publicate, în cooperare cu Delegaţia UE de la Chişinău, comunicate de presă la anumite etape de referinţă şi după desfăşurarea unor evenimente importante. În acest scop vor fi aplicate orientările Comisiei cu privire la vizibilitate.

ADDENDUM No 2

TO THE FINANCING AGREEMENT

Support to the use of Biomass for Energy

ENPI/2010/21-781(and 2013/025-037)