Documente
Aranjamentul din 14.09.94 privind cecurile poştale
Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.1159-XIII din 11.04.97
Aranjamentul privind cecurile poştale
din 14.09.1994
* * *
Publicat în ediţia oficială
"Tratate internaţionale", 1999, volumul 12, pag.162
--------------------------
În vigoare pentru Republica Moldova din 3 iulie 1997
Adoptat la Seul la 14 septembrie 1994
Subsemnaţii, plenipotenţiari ai guvernelor ţărilor membre ale
Uniunii, în baza prevederilor art. 22 paragraful 4 al Constituţiei
Uniunii Poştale Universale, adoptată la Viena la 10 iulie 1964, de comun
acord şi sub rezerva art. 25 paragraful 4 al sus-numitei Constituţii, au
hotărît următorul aranjament:
Capitolul I
DISPOZIŢII PRELIMINARE
Articolul 1
Obiectul aranjamentului
1. Prezentul aranjament reglementează ansamblul prestaţiilor pe care
serviciul de cecuri poştale este în măsură să îl ofere utilizatorilor de
conturi curente poştale şi pe care ţările contractante convin să îl
instituie în relaţiile lor reciproce.
2. Organismele nonpoştale pot să participe, prin intermediul
serviciului de cecuri poştale, la schimbul reglementat prin dispoziţiile
prezentului aranjament. Acestor organisme le revine sarcina de a se
înţelege cu administraţia poştală a ţării lor pentru a asigura
executarea completă a tuturor clauzelor aranjamentului şi, în cadrul
acestei înţelegeri, să-şi exercite drepturile şi să îndeplinească
obligaţiile, ca organisme poştale definite prin prezentul aranjament.
Administraţia poştală le serveşte ca intermediar în relaţiile lor cu
administraţiile poştale ale celorlalte ţări contractante şi cu Biroul
internaţional.
Articolul 2
Diferite categorii de prestaţii
oferite prin serviciul de cecuri poştale
1. Viramentul
1.1. Titularul unui cont curent poştal solicită, prin debitarea din
contul său, înscrierea unei sume în creditul contului curent poştal al
beneficiarului sau, conform unui acord încheiat între administraţiile
respective, în creditul altor tipuri de conturi.
1.2. Viramentul simplu este transmis pe cale poştală.
1.3. Viramentul telegrafic este transmis prin sistem de
telecomunicaţii.
2. Vărsămîntul într-un cont curent poştal
2.1. Expeditorul depune fonduri la ghişeul unui birou poştal şi
solicită înscrierea sumei în creditul contului curent poştal al
beneficiarului sau, conform unui acord încheiat între administraţiile
respective, în creditul altor tipuri de conturi.
2.2. Vărsămîntul simplu este transmis pe cale poştală.
2.3. Vărsămîntul telegrafic este transmis prin sistem de
telecomunicaţii.
3. Plata prin mandat sau prin cec de asignare
3.1. Titularul unui cont curent poştal solicită, prin debitarea
contului său, plata unui mandat în numerar către beneficiar.
3.2. Plata simplă utilizează calea poştală.
3.3. Plata telegrafică utilizează sistemul de telecomunicaţii.
4. Postcecul
4.1. Postcecul este un titlu internaţional, care poate fi livrat
titularilor de conturi curente poştale şi plătibil la vedere în
birourile poştale ale ţărilor participante la serviciu.
4.2. Postcecul poate, de asemenea, fi remis cu plata la terţi, după
o înţelegere între administraţiile contractante.
5. Retragerea din reţeaua de distribuitori automaţi de bancnote
POSTNET
5.1. Instituţiile financiare poştale, care aderă prin convenţie la
reţeaua POSTNET, pot oferi deţinătorilor lor de cărţi posibilitatea de a
retrage banii de la distribuitorii automaţi de bancnote din reţeaua
POSTNET.
6. Alte prestaţii
Administraţiile poştale pot conveni, în relaţiile lor bilaterale sau
multilaterale, să instituie alte prestaţii, ale căror modalităţi urmează
să fie stabilite între administraţiile interesate.
Capitolul II
VIRAMENTUL
Articolul 3
Condiţii de admitere şi executare a ordinelor de virament
1. În afara unei înţelegeri speciale, suma viramentelor este
exprimată în moneda ţării de destinaţie.
2. Administraţia de origine fixează taxa de convertire din moneda sa
în aceea a ţării de destinaţie.
3. Administraţia de emitere determină taxa pe care ea o cere de la
solicitantul unui virament poştal şi pe care ea o păstrează în întregime.
4. Administraţia de destinaţie are posibilitatea de a determina taxa
pe care o percepe pentru înscrierea unui virament poştal în creditul
unui cont curent poştal.
5. Sunt scutite de orice taxe viramentele referitoare la serviciul
poştal, schimbate în condiţiile prevăzute la art. 7 (paragraful 2 şi
pct. 3.1.-3.3.) din Convenţie.
6. Avizele de virament simplu sunt trimise fără cheltuieli
beneficiarilor, după înscrierea sumelor virate, în creditul conturilor
lor. Cînd ele nu comportă nici o comunicare specială, ele pot fi
înlocuite printr-o menţiune pe releveul de cont, care să permită
beneficiarului să-l identifice pe ordonator.
7. Viramentele telegrafice sunt supuse dispoziţiilor regulamentului
telecomunicaţiilor. În plus faţă de taxa prevăzută la paragraful 3 de
mai sus, ordonatorul unui virament telegrafic plăteşte taxa prevăzută
pentru transmitere prin sistem de telecomunicaţii, inclusiv, eventual,
taxa unei comunicări speciale destinate beneficiarului. Pentru fiecare
virament telegrafic, biroul de cecuri poştale destinatar întocmeşte un
aviz de sosire sau un aviz de virament din serviciul intern sau
internaţional şi îl adresează fără cheltuieli beneficiarului. Cînd
viramentul telegrafic nu comportă nici o comunicare specială, avizul de
sosire sau avizul de virament poate fi înlocuit cu o menţiune pe
releveul de cont, care permite beneficiarului să îl identifice pe
ordonator.
Articolul 4
Responsabilitatea
1. Principiul şi întinderea responsabilităţii
1.1. Administraţiile sunt responsabile de sumele operate în
debitului contului ordonatorului, pînă în momentul în care viramentul a
fost reglementar executat.
1.2. Administraţiile sunt responsabile de indicaţiile eronate
furnizate de către serviciul lor pe listele de viramente simple sau pe
viramentele telegrafice. Responsabilitatea se referă la erori de
convertire şi la erori de transmitere.
1.3. Administraţiile nu îşi asumă nici o responsabilitate pentru
întîrzierile care pot să se producă în transmiterea şi executarea
viramentelor.
1.4. Administraţiile pot, de asemenea, să convină între ele ca să
fie aplicate condiţii mai extinse de responsabilitate, adaptate
necesităţilor din serviciile lor interne.
1.5. Administraţiile sunt absolvite de orice responsabilitate:
a) cînd, drept urmare a distrugerii documentelor de serviciu ca
rezultat al unui caz de forţă majoră, ele nu pot să dea detalii despre
executarea unui virament, cel puţin dacă proba responsabilităţii lor nu
a fost administrată;
b) cînd ordonatorul nu a formulat nici o reclamaţie în termenul
prevăzut la art. 30 paragraful 1 al Convenţiei.
2. Determinarea responsabilităţii
Sub rezerva prevederilor art. 9 pct. 3.2.-3.5. din Aranjamentul
privind mandatele poştale, responsabilitatea revine administraţiei ţării
în care s-a produs eroarea.
3. Plata sumelor datorate. Recursul
3.1. Obligaţia de a-l despăgubi pe reclamant revine administraţiei
sesizate prin reclamaţie.
3.2. Indiferent care ar fi cauza rambursării, suma de rambursat
ordonatorului unui virament nu poate depăşi suma înscrisă în debitul
contului său.
3.3. Administraţia care a despăgubit pe reclamant are dreptul la
recurs împotriva administraţiei responsabile.
3.4. Administraţia care a suportat, în ultimă instanţă, paguba are
un drept de recurs, pînă la concurenţa sumei plătite, împotriva
persoanei care a beneficiat de această eroare.
4. Termenul de plată
4.1. Vărsarea sumelor datorate reclamantului trebuie să aibă loc de
îndată ce responsabilitatea serviciului a fost stabilită, într-un termen
limită de 6 luni începînd cu a doua zi după reclamaţie.
4.2. Dacă administraţia presupusă ca responsabilă, sesizată în mod
reglementar, a lăsat să se scurgă 5 luni fără să dea o soluţie
definitivă unei reclamaţii, administraţia pe lîngă care a fost
prezentată reclamaţia este autorizată să despăgubească reclamantul în
contul celeilalte administraţii.
5. Rambursarea către administraţia care intervine
5.1. Administraţia responsabilă este obligată să despăgubească
administraţia care a restituit suma reclamantului, într-un termen de 4
luni începînd din ziua notificării rambursării.
5.2. La expirarea acestui termen, suma datorată administraţiei care
a despăgubit reclamantul devine producătoare de dobînzi moratorii,
respectiv 6% pe an.
Capitolul III
VĂRSĂMÎNTUL
Articolul 5
Vărsămîntul
1. Administraţiile convin să adopte pentru schimbul de vărsămînt pe
cale poştală tipul de formular şi reglementarea care se adaptează cel
mai bine organizării serviciului lor.
2. Vărsămîntul prin mandate de vărsămînt
Sub rezerva dispoziţiilor speciale ale art. RE 501 şi Re 502,
vărsămîntul prin mandate de vărsămînt se efectuează conform
dispoziţiilor Aranjamentului privind mandatele poştale.
3. Vărsămîntul prin aviz de vărsămînt
3.1. Sub rezerva dispoziţiilor speciale de mai jos, tot ceea ce este
în mod expres prevăzut pentru viramente se aplică şi vărsămintelor.
3.2. Administraţia de emitere determină taxa pe care o solicită de
la expeditorul unui vărsămînt şi pe care o păstrează în întregime.
Această taxă nu poate fi superioară aceleia care este percepută pentru
emiterea unui mandat simplu.
3.3. În mod gratuit, se eliberează o recipisă deponentului, în
momentul vărsămîntului de fonduri.
Capitolul IV
PLATA PRIN MANDAT
Articolul 6
Modalităţi de executare a plăţilor prin mandat
1. Plăţile internaţionale, efectuate prin debitarea conturilor
curente poştale, pot fi efectuate prin intermediul mandatelor simple.
2. Mandatele simple, emise ca reprezentare a sumelor debitate din
conturile curente poştale, sunt supuse dispoziţiilor Aranjamentului
privind mandatele poştale.
Capitolul V
PLATA PRIN CEC DE ASIGNARE
Articolul 7
Emiterea cecurilor de asignare
1. Plăţile internaţionale, efectuate prin debitarea conturilor
curente poştale, pot fi efectuate prin intermediul unui cec de asignare.
2. Paragrafele 1 şi 2 ale art. 3 se aplică cecurilor de asignare.
3. Administraţia de origine determină taxa pe care ea o solicită
trăgătorului unui cec de asignare.
4. Cecurile de asignare pot fi transmise pe cale de telecomunicaţii,
fie între biroul de schimb al administraţiei de origine şi biroul de
schimb al administraţiei de plată, fie între biroul de schimb al
administraţiei de origine şi biroul poştal însărcinat cu plata, atunci
cînd administraţiile convin să utilizeze acest mod de transmitere.
5. Art. 3 din aranjament şi art. RE 402 din Regulamentul privind
mandatele poştale se aplică cecurilor de asignare telegrafice.
Articolul 8
Plata cecurilor de asignare
1. Administraţiile convin să adopte pentru serviciul plăţilor
reglementarea care se adaptează cel mai bine organizării serviciului
lor. Ele pot utiliza formulare din serviciul lor intern ca reprezentare
a cecurilor de asignare care le sunt adresate.
2. Administraţia de plată nu este obligată să asigure plata la
domiciliu a cecurilor de asignare a căror valoare depăşeşte valoarea
mandatelor simple plătite în mod obişnuit la domiciliu.
3. În ceea ce priveşte durata validităţii, viza pentru dată,
regulile generale de plată, predarea prin extras, taxele percepute,
eventual, de la beneficiar, dispoziţiile speciale ale plăţii
telegrafice, cecurilor de asignare li se aplicăart. 4 paragrafele 5 şi 6
din aranjament, art. Re 604 paragrafele 2-4 şi art. RE 606 din
Regulamentul privind mandatele poştale, cu condiţia ca regulile
serviciului intern să nu se opună acestui lucru.
Articolul 9
Responsabilitatea
1. Administraţiile sunt răspunzătoare de sumele înscrise în debitul
contului trăgătorului, pînă în momentul în care cecul de asignare a fost
în mod regulamentar plătit.
2. Administraţiile sunt responsabile de indicaţiile eronate,
furnizate de către serviciul lor pe listele de cecuri de asignare sau pe
cecurile de asignare telegrafice. Responsabilitatea se întinde asupra
erorilor de convertire şi erorilor de transmitere.
3. Administraţiile nu îşi asumă nici o responsabilitate pentru
întîrzierile care se pot produce în transmiterea sau plata cecurilor de
asignare.
4. Administraţiile pot conveni între ele să aplice şi condiţii de
responsabilitate mai extinse, adaptate nevoilor în serviciile lor
interne.
5. Art. 9 al Aranjamentului privind mandatele poştale se aplică şi
cecurilor de asignare.
Articolul 10
Remuneraţia administraţiei de plată
1. Administraţia de emitere atribuie administraţiei de plată pentru
fiecare cec de asignare o remuneraţie a cărei valoare este fixată, în
funcţie de valoarea medie a cecurilor de asignare cuprinse în scrisorile
de înaintare adresate în cursul fiecărei luni, la:
- 0,59 DST - pînă la 65,34 DST;
- 0,72 DST - peste 65,34 DST pînă la 130,68 DST;
- 0,88 DST - peste 130,68 DST pînă la 196,01 DST;
- 1,08 DST - peste 196,01 DST pînă la 261,35 DST;
- 1,31 DST - peste 261,35 DST pînă la 326,69 DST;
- 1,57 DST - peste 326,69 DST.
2. În locul taxelor prevăzute în paragraful 1, administraţiile pot,
totuşi, să convină atribuirea unei remuneraţii uniforme, în DST sau în
moneda ţării de plată, independentă de valoarea cecurilor de asignare.
3. Remuneraţia datorată administraţiei de plată este stabilită în
fiecare lună în modul următor:
a) taxa de remuneraţie în DST de aplicat pentru fiecare cec de
asignare este determinată după convertirea în DST a valorii medii a
cecurilor de asignare, pe baza valorii medii a DST în moneda ţării de
plată, aşa cum este ea definită în regulamentul de aplicare a Convenţiei
(Echivalenţi);
b) suma totală în DST, obţinută pentru remunerarea referitoare la
fiecare cec, este convertită în moneda ţării de plată pe baza valorii
reale a DST, în vigoare în ultima zi a lunii la care se raportează
contul;
c) cînd remuneraţia uniformă, prevăzută la paragraful 2, este fixată
în DST, convertirea sa în moneda ţării de plată este efectuată aşa cum
se menţionează la alin. b).
Capitolul VI
ALTE MODURI DE SCHIMB AL PLĂŢILOR
Articolul 11
Alte moduri de schimb al plăţilor
1. Plăţile internaţionale de asigurat prin debitarea conturilor
curente poştale pot fi efectuate şi cu ajutorul benzilor magnetice sau
prin oricare alt suport convenit între administraţii.
2. Administraţiile de destinaţie pot să utilizeze formularele din
regimul lor intern pentru reprezentarea ordinelor de plată care le sunt
astfel adresate. Condiţiile schimbului sunt, în acest caz, fixate prin
convenţii speciale, adoptate de către administraţiile respective.
Capitolul VII
POSTCECUL
Articolul 12
Eliberarea postcecurilor
1. Fiecare administraţie poate elibera postcecul titularilor săi de
conturi curente poştale.
2. Titularilor de conturi curente poştale, cărora li se eliberează
postcecuri, li se eliberează şi o carte de garanţie postcec, care
trebuie să fie prezentată în momentul plăţii.
3. Valoarea maximă garantată este imprimată pe versoul fiecărui cec
poştal sau pe o anexă, în moneda convenită între ţările contractante.
4. În afara unui acord special cu administraţia de plată,
administraţia de emitere fixează taxa de convertire a monedei sale în
moneda ţării de plată.
5. Administraţia de emitere poate percepe o taxă de la trăgătorul
unui cec poştal.
6. Eventual, durata de validitate a cecurilor poştale este fixată de
către administraţia de emitere. Ea este indicată pe postcec prin
imprimarea ultimei date de validitate. În absenţa unei astfel de
indicaţii, validitatea postcecului este nelimitată.
Articolul 13
Plata
1. Valoarea postcecului este vărsată beneficiarului în moneda legală
a ţării de plată, la ghişeele birourilor de poştă.
2. Valoarea maximă care poate fi plătită prin intermediul unui
postcec este fixată de comun acord de către ţările contractante.
Articolul 14
Responsabilitatea
1. Administraţia de plată este descărcată de orice responsabilitate,
atunci cînd ea poate stabili că plata a fost efectuată în condiţiile
fixate la art. RE 1301 şi Re 1302.
2. Administraţia emitentă nu este obligată să onoreze postcecurile
falsificate sau contrafăcute, care îi sunt returate după termenul
prevăzut la art. RE 1. 303 paragraful 4.
Articolul 15
Remunerarea administraţiei de plată
Administraţiile care convin să participe la serviciul de postcecuri
fixează de comun acord valoarea remuneraţiei care este atribuită
administraţiei de plată.
Capitolul VIII
REŢEAUA POSTNET
Articolul 16
Condiţii de aderare şi participare
1. Aderarea necesită semnarea Convenţiei POSTNET şi achitarea
dreptului de intrare.
2. Condiţiile de aderare şi de participare la serviciu sunt definite
în Convenţia POSTNET.
Capitolul IX
DISPOZIŢII DIVERSE
Articolul 17
Dispoziţii diverse
1. Cererea de deschidere a unui cont curent poştal în străinătate
1.1. În caz de cerere de deschidere a unui cont curent poştal într-o
ţară cu care ţara de rezidenţă a solicitantului schimbă viramente
poştale, administraţia acestei ţări este obligată, pentru verificarea
solicitării, să dea tot concursul administraţiei însărcinate cu ţinerea
contului.
1.2. Administraţiile se angajează să efectueze această verificare cu
toată grija şi cu toată atenţia necesare, fără ca, totuşi, să îşi asume
vreo responsabilitate în acest sens.
1.3. La cererea administraţiei care ţine contul, administraţia ţării
de rezidenţă intervine, de asemenea, pe cît este posibil, în verificarea
informaţiilor privind orice modificare a capacităţii juridice a
afiliatului.
2. Francarea poştală
2.1. Plicurile conţinînd extrase de cont, adresate birourilor de
cecuri poştale ale titularilor de conturi, sunt expediate pe calea cea
mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă) şi sunt predate, cu scutire de
taxă, în orice ţară a Uniunii.
2.2. Reexpedierea acestor plicuri în orice ţară a Uniunii nu le
ridică, în nici un caz, beneficiul scutirii de francare.
Capitolul X
DISPOZIŢII FINALE
Articolul 18
Dispoziţii finale
1. Convenţia, Aranjamentul privind mandatele poştale, precum şi
regulamentul său de aplicare sunt aplicabile, eventual, prin analogie,
în tot ceea ce nu este în mod expres reglementat prin prezentul
aranjament.
2. Art. 4 al Constituţiei Uniunii Poştale Universale nu este
aplicabil prezentului aranjament.
3. Condiţii de aprobare a propunerilor privind prezentul aranjament.
3.1. Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului şi
referitoare la prezentul aranjament şi la regulamentul său trebuie să
fie aprobat de către majoritatea ţărilor membre prezente şi care votează
şi care sunt părţi la aranjament. Cel puţin jumătate din numărul acestor
ţări membre reprezentate în congres trebuie să fie prezente în momentul
votului.
3.2. Pentru a deveni executorii, propunerile referitoare la
regulament, care au fost trimise de către congres Consiliului de
exploatare poştală, pentru decizie, sau care sunt introduse între două
congrese, trebuie să fie aprobate de către majoritatea membrilor
Consiliului de exploatare poştală care sunt părţi la aranjament.
3.3. Pentru a deveni executorii, propunerile introduse între două
congrese şi referitoare la prezentul aranjament trebuie să reunească:
3.3.1. două treimi din sufragii, cel puţin jumătate dintre ţările
membre părţi la aranjament, care au răspuns consultării, dacă este vorba
despre dispoziţii noi;
3.3.2. majoritatea sufragiilor, cel puţin jumătate dintre ţările
membre părţi la aranjament, care au răspuns consultării, dacă este vorba
despre modificări la dispoziţiile prezentului aranjament;
3.3.3. majoritatea sufragiilor, dacă este vorba despre interpretarea
dispoziţiilor prezentului aranjament.
3.4. În pofida dispoziţiilor prevăzute la pct. 3.3.1., orice ţară
membră, a cărei legislaţie naţională este încă incompatibilă cu
adăugarea propusă, are posibilitatea să facă o declaraţie către
directorul general al Biroului internaţional, în care să indice că nu
este posibil să accepte această adăugare, în termen de 90 de zile
începînd de la data notificării acesteia.
4. Prezentul aranjament va intra în aplicare la data de 1 ianuarie
1996 şi va rămîne în vigoare pînă la punerea în aplicare a actelor
viitorului congres.
Drept pentru care, plenipotenţiarii guvernelor ţărilor contractante
au semnat prezentul aranjament într-un exemplar care este depus pe lîngă
directorul general al Biroului internaţional. O copie de pe aranjament
va fi predată fiecărei părţi de către guvernul ţării gazdă a congresului.
Întocmit la Seul la 14 septembrie 1994.