Documente
Aranjamentul din 15.06.57 de la Nisa privind clasificarea internaţională a produselor şi serviciilor în vederea înregistrării mărcilor
Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.1251-XIII din 10.07.97
Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea internaţională
a produselor şi serviciilor în vederea înregistrării mărcilor*
din 15.06.57
* * *
Publicat în ediţia oficială
"Tratate internaţionale", 1999, volumul 13, pag.163
------------------------------------------
* Adoptat la 15 iunie 1957,
revizuit la Stockholmla 14 iulie 1967,
la Geneva la 13 mai 1977
şi modificat la 28 septembrie 1979
* În vigoare pentru Republica Moldova din 1 decembrie 1997
Articolul 1
Constituirea unei uniuni speciale;
adoptarea unei clasificări internaţionale;
definiţie şi limbi internaţionale ale clasificării
1) Ţările la care se aplică prezentul aranjament sunt constituite ca
uniune specială şi adoptă o clasificare comună a produselor şi
serviciilor, în vederea înregistrării mărcilor, denumită în cele ce
urmează clasificare.
2) Clasificarea cuprinde:
(i) o listă a claselor, însoţită, dacă este cazul, de note
explicative;
(ii) o listă alfabetică a produselor şi serviciilor, denumită în
cele ce urmează lista alfabetică, cu indicarea clasei în care este
încadrat fiecare produs sau serviciu.
3) Clasificarea este alcătuită din:
(i) clasificarea care a fost publicată în anul 1971 de Biroul
internaţional al Proprietăţii Intelectuale, denumit în cele ce urmează
Biroul internaţional, menţionat în Convenţia privind instituirea
Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, stabilindu-se, cu
toate acestea, ca notele explicative din lista claselor care apar în
această publicaţie să se considere provizorii, avînd rolul de
recomandări, pînă cînd se stabilesc note explicative ale listei claselor
de către Comitetul de experţi menţionat la art. 3;
(ii) modificările şi completările care au intrat în vigoare, conform
art. 4 1) al Aranjamentului de la Nisa din 15 iunie 1957 şi Actului de
la Stockholm din 14 iulie 1967 al acestui aranjament, înaintea intrării
în vigoare a prezentului aranjament;
(iii) schimbările aduse, în cele ce urmează, în baza art. 3 al
prezentului aranjament şi care intră în vigoare conform art. 4 1) al
acestuia.
4) Clasificarea se întocmeşte în limbile franceză şi engleză, cele
două texte avînd aceeaşi autenticitate.
5) a) Clasificarea menţionată la alin. 3) (i), cît şi completările
menţionate la alin. 3) (ii) care au intrat în vigoare înaintea datei la
care prezentul aranjament este deschis semnării sunt incluse într-un
exemplar autentic, în limba franceză, depus la directorul general al
Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, denumite în cele ce
urmează director general şi Organizaţie. Modificările şi completările
menţionate la alin. 3)(ii), care intră în vigoare după data la care
prezentul aranjament este deschis semnării, sunt, deasemenea, depuse
într-un exemplar autentic, în limba franceză, la directorul general.
b) Versiunea în limba engleză a textelor menţionate la lit. a) se
stabileşte de către Comitetul de experţi menţionat la art. 3, la scurt
timp după intrarea în vigoare a prezentului aranjament. Exemplarul său
autentic se depune la directorul general.
c) Schimbările menţionate la alin. 3)(iii) se depun într-un exemplar
autentic, în limbile franceză şi engleză, la directorul general.
6) Directorul general stabileşte, după consultarea guvernelor
interesate, fie pe baza unei traduceri propuse de aceste guverne, fie
recurgînd la orice altă modalitate care n-ar avea nici o repercusiune
asupra bugetului Uniunii speciale sau pentru Organizaţie, texte oficiale
ale clasificării în limbile germană, arabă, spaniolă, italiană,
portugheză, rusă şi în celelalte limbi pe care le va putea desemna
Adunarea menţionată la art.5.
7) Lista alfabetică menţionează, în ceea ce priveşte fiecare
indicaţie de produs sau serviciu, un număr de ordine pentru limba în
care a fost întocmită, cu:
(i) dacă este vorba de lista alfabetică întocmită în limba engleză,
numărul de ordine pe care aceeaşi indicaţie îl are în lista alfabetică
întocmită în limba franceză şi viceversa;
(ii) dacă este vorba de o listă alfabetică întocmită conform alin.
6), numărul de ordine pe care aceeaşi indicaţie îl are în lista
alfabetică întocmită în limba franceză sau în lista alfabetică întocmită
în limba engleză.
Articolul 2
Sfera juridică şi aplicarea clasificării
1) Sub rezerva obligaţiilor impuse de prezentul aranjament, sfera
clasificării este aceea care i-a fost atribuită de fiecare ţară a
Uniunii speciale. În mod special, clasificarea nu leagă ţările Uniunii
speciale nici în ceea ce priveşte aprecierea întinderii protecţiei
mărcii, nici în ceea ce priveşte recunoaşterea mărcilor de serviciu.
2) Fiecare dintre ţările Uniunii speciale îşi rezervă dreptul de a
aplica clasificarea ca sistem principal sau sistem auxiliar.
3) Administraţiile competente ale ţărilor Uniunii speciale vor
indica, în titlurile şi publicaţiile oficiale ale înregistrărilor
mărcilor, numerele claselor clasificărilor cărora le aparţin produsele
sau serviciile pentru care se înregistrează marca.
4) Faptul că o denumire figurează în lista alfabetică nu afectează
cu nimic drepturile care ar putea exista privitor la această denumire.
Articolul 3
Comitetul de experţi
1) S-a instituit un comitet de experţi, în cadrul căruia este
reprezentată fiecare dintre ţările Uniunii speciale.
2) a) Directorul general are posibilitatea şi, la cererea
Comitetului de experţi, trebuie să invite ţările din afara Uniunii
speciale, care sunt membre ale Organizaţiei sau părţi la Convenţia de la
Paris privind protecţia proprietăţii intelectuale, să fie reprezentate
prin observatori la adunările Comitetului de experţi.
b) Directorul general invită organizaţiile interguvernamentale
specializate în domeniul mărcilor, dintre care cel puţin una dintre
ţările membre este o ţară a Uniunii speciale, să fie reprezentate prin
observatori la adunările Comitetului de experţi.
c) Directorul general poate şi, la cererea Comitetului de experţi,
trebuie să invite reprezentanţi ai altor organizaţii interguvernamentale
şi organizaţii internaţionale neguvernamentale să participe la
discuţiile care îi interesează.
3) Comitetul de experţi:
(i) hotărăşte schimbările ce se aduc clasificării;
(ii) adresează ţărilor Uniunii speciale recomandări, cu scopul de a
facilita utilizarea clasificării şi de a promova aplicarea uniformă;
(iii) la orice alte măsuri care, fără a avea repercusiuni financiare
asupra bugetului Uniunii speciale sau pentru Organizaţie, sunt de natură
să faciliteze aplicarea clasificării de către ţările în curs de
dezvoltare;
(iv) este abilitat să instituie subcomitete şi grupe de lucru.
4) Comitetul de experţi adoptă regulamentul său interior. Acest
regulament conferă organizaţiilor interguvernamentale menţionate la
alin. 2) b), care pot aduce o contribuţie substanţială dezvoltării
clasificării, posibilitatea de a lua parte la reuniunile subcomitetelor
şi grupelor de lucru ale Comitetului de experţi.
5) Propunerile de schimbări ce se aduc clasificării pot fi făcute de
către administraţia competentă a oricărei ţări a Uniunii speciale, de
către Biroul internaţional, de organizaţiile interguvernamentale
reprezentate la Comitetul de experţi în baza alin. 2) b) şi de către
oricare ţară sau organizaţie invitată în mod special de Comitetul de
experţi să formuleze astfel de propuneri. Propunerile se comunică
Biroului internaţional, care le prezintă membrilor Comitetului de
experţi şi observatorilor cel mai tîrziu la două luni înaintea sesiunii
Comitetului de experţi în cursul căreia vor fi examinate.
6) Fiecare ţară a Uniunii speciale dispune de un vot.
7) a) Sub rezerva prevederilor lit. b), Comitetul de experţi ia
hotărîrile cu majoritatea simplă a ţărilor Uniunii speciale reprezentate
care votează.
b) Hotărîrile referitoare la adoptarea modificărilor ce se aduc
clasificării sunt luate cu majoritatea a patru cincimi din numărul
ţărilor Uniunii speciale reprezentate care votează. Prin modificare,
trebuie să se înţeleagă orice transfer de produse sau de servicii
dintr-o clasă în alta sau constituirea unei noi clase.
c) Regulamentul interior menţionat la alin. 4) prevede că, în afară
de cazuri speciale, modificările clasificării se adoptă la închiderea de
perioade determinate; Comitetul de experţi fixează durata fiecărei
perioade.
8) Abţinerea nu se consideră vot.
Articolul 4
Notificarea, intrarea în vigoare
şi publicarea schimbărilor
1) Schimbările hotărîte de Comitetul de experţi, cît şi
recomandările Comitetului de experţi se notifică administraţiilor
competente ale ţărilor Uniunii speciale de către Biroul internaţional.
Modificările intră în vigoare la 6 luni de la data trimiterii
notificării. Orice altă schimbare intră în vigoare la data pe care o
stabileşte Comitetul de experţi în momentul în care se adoptă schimbarea.
2) Biroul internaţional include în clasificare schimbările intrate
în vigoare. Aceste schimbări fac obiectul opiniilor publicate în
periodicele stabilite de către Adunarea menţionată la art. 5.
Articolul 5
Adunarea Uniunii speciale
1) a) Uniunea specială are o adunare compusă din ţările care au
ratificat prezentul aranjament sau care au aderat la el.
b) Guvernul fiecărei ţări este reprezentat de un delegat, care poate
fi asistat de supleanţi, de consilieri şi de experţi.
c) Cheltuielile fiecărei delegaţii sunt suportate de guvernul care a
desemnat-o.
2) a) Sub rezerva dispoziţiilor art. 3 şi 4, Adunarea:
(i) se ocupă de toate problemele privind menţinerea şi dezvoltarea
Uniunii speciale şi aplicarea prezentului aranjament;
(ii) dă indicaţii Biroului internaţional privind pregătirea
conferinţelor de revizuire, ţinînd seama, într-un mod adecvat, de
observaţiile ţărilor Uniunii speciale care nu au ratificat prezentul
aranjament sau care nu au aderat la el;
(iii) examinează şi aprobă rapoartele şi activităţile directorului
general al Organizaţiei, denumit în cele ce urmează director genreal,
referitoare la Uniunea specială şi îi dă toate indicaţiile utile privind
problemele ce ţin de competenţa Uniunii speciale;
(iv) hotărăşte programul, adoptă bugetul bienal al Uniunii speciale
şi aprobă conturile de lichidare;
(v) adoptă regulamentul financiar al Uniunii speciale;
(vi) înfiinţează, în afara Comitetului de experţi menţionat la art.
3, celelalte comitete de experţi şi grupele de lucru pe care le
consideră utile pentru realizarea obiectivelor Uniunii speciale;
(vii) decide care sunt ţările ce nu sunt membre ale Uniunii speciale
şi care sunt organizaţiile interguvernamentale ce pot fi admise la
reuniunile sale în calitate de observatori;
(viii) adoptă modificările art. 5-8;
(ix) întreprinde orice altă acţiune adecvată în vederea atingerii
obiectivelor Uniunii speciale;
(x) se achită de orice alte sarcini pe care le implică prezentul
aranjament.
b) Adunarea hotărăşte asupra problemelor care interesează şi alte
uniuni administrate de către Organizaţie, consultînd Comitetul de
coordonare al Organizaţiei.
3) a) Fiecare ţară membră a Adunării dispune de un vot.
b) Majoritatea ţărilor membre ale Adunării constituie cvorumul.
c) În pofida dispoziţiilor lit. b), dacă, în cadrul unei sesiuni,
numărul ţărilor reprezentate este inferior majorităţii dar egal sau
superior treimii ţărilor membre ale Adunării, aceasta poate lua decizii;
cu toate acestea, hotărîrile Adunării, cu excepţia acelora care privesc
procedura sa, nu devin executorii decît atunci cînd sunt îndeplinite
condiţiile enunţate mai jos. Biroul internaţional comunică respectivele
decizii ţărilor membre ale Adunării care nu erau reprezentate,
invitîndu-le să-şi exprime în scris, într-un termen de 3 luni de la data
comunicării respective, votul sau abţinerea. Dacă, la încheierea acestui
termen, numărul ţărilor care şi-au exprimat astfel votul sau abţinerea
este cel puţin egal cu numărul ţărilor a căror lipsă a împiedicat
constituirea cvorumului în timpul sesiunii, respectivele decizii devin
executorii, cu condiţia ca, în acelaşi timp, majoritatea necesară să
rămînă întrunită.
d) Sub rezerva dispoziţiilor art. 8 2), hotărîrile Adunării se iau
cu majoritatea de două treimi din numărul voturilor exprimate.
e) Abţinerea nu se consideră vot.
f) Un delegat nu poate reprezenta decît o singură ţară şi nu poate
vota decît în numele acesteia.
g) Ţările Uniunii speciale care nu sunt membre ale Adunării sunt
admise la reuniunile sale în calitate de observatori.
4) a) Adunarea se reuneşte o dată la 2 ani în sesiune ordinară la
convocarea directorului general şi, în afară de cazuri excepţionale, în
timpul aceleiaşi perioade şi în acelaşi loc ca şi Adunarea generală a
Organizaţiei.
b) Adunarea se reuneşte în sesiune extraordinară la convocarea
adresată de directorul general, la cererea unei pătrimi din numărul
ţărilor membre ale Adunării.
c) Ordinea de zi a fiecărei sesiuni este întocmită de directorul
general.
5) Adunarea adoptă regulamentul său interior
Articolul 6
Biroul internaţional
1) a) Sarcinile administrative ce revin Uniunii speciale sunt
asigurate de către Biroul internaţional.
b) În mod special, Biroul internaţional pregăteşte reuniunile şi
asigură secretarului adunării, al Comitetului de experţi, al tuturor
celorlalte comitete de experţi şi al tuturor grupelor de lucru pe care
Adunarea sau Comitetul de experţi le poate institui.
c) Directorul general are cea mai înaltă funcţie din Uniunea
specială şi o reprezintă.
2) Directorul general şi orice membru al personalului desemnat de
acesta iau parte, fără drept de vot, la toate reuniunile Adunării, ale
Comitetului de experţi şi ale oricărui alt comitet de experţi sau grup
de lucru pe care Adunarea sau Comitetul de experţi le poate institui.
Directorul general sau un membru al personalului desemnat de acesta este
din oficiu, secretar al acestor organe.
3) a) Biroul internaţional, conform directivelor Adunării,
pregăteşte conferinţele de revizuire ale dispoziţiilor aranjamentului,
altele decît cele ale art. 5-8.
b) Biroul internaţional poate consulta organizaţii interguver-
namentale şi internaţionale neguvernamentale privind pregătirea
conferinţelor de revizuire.
c) Directorul general şi persoanele desemnate de acesta iau parte,
fără drept de vot, la deliberări în cadrul acestor conferinţe.
4) Biroul internaţional execută orice alte sarcini care îi sunt
atribuite.
Articolul 7
Finanţele
1) a) Uniunea specială are un buget.
b) Bugetul Uniunii speciale include încasările şi cheltuielile
proprii acesteia, contribuţia sa la bugetul cheltuielilor comune
uniunilor, cît şi, dacă este cazul, suma pusă la dispoziţie bugetului
Conferinţei Organizaţiei.
c) Sunt considerate cheltuieli comune uniunilor cheltuielile care nu
sunt atribuite în exclusivitate Uniunii speciale, ci şi uneia sau mai
multor alte uniuni adminstrate de Organizaţie. Partea uniunii speciale
în cadrul acestor cheltuieli comune este proporţională cu interesul pe
care aceste cheltuieli le reprezintă pentru ea.
2) Bugetul Uniunii speciale se stabileşte ţinînd seama de cerinţele
de coordonare cu bugetele altor uniuni administrate de Organizaţie.
3) Bugetul Uniunii speciale este finanţat din următoarele surse:
(i) contribuţiile ţărilor Uniunii speciale;
(ii) taxele şi sumele datorate pentru serviciile oferite de către
Biroul internaţional în numele Uniunii speciale;
(iii) produsul vînzării publicaţiilor Biroului internaţional privind
Uniunea specială şi drepturile aferente acestor publicaţii;
(iv) donaţii, dispoziţii testamentare şi subvenţii;
(v) chirii, dobînzi şi alte diverse venituri.
4) a) Pentru a-şi stabili partea de contribuţie în sensul
prevederilor alin. (3) (i), fiecare ţară a Uniunii speciale aparţine
clasei în care a fost încadrată la Uniunea de la Paris privind protecţia
proprietăţii industriale şi îşi plăteşte contribuţiile anuale pe baza
numărului de unităţi determinat pentru respectiva clasă în respectiva
uniune.
b) Contribuţia anuală a fiecărei ţări a Uniunii speciale constă
dintr-un cuantum al cărui raport la suma totală a contribuţiilor anuale
la bugetul Uniunii speciale a tuturor ţărilor este acelaşi cu raportul
dintre numărul unităţilor clasei în cadrul căreia este încadrată şi
numărul total al unităţilor din ansamblul ţărilor.
c) Contribuţiile se plătesc la data de 1 ianuarie a fiecărui an.
d) O ţară care a întîrziat să-şi plătească contribuţiile nu-şi poate
exercita dreptul de vot în nici unul dintre organele Uniunii speciale,
dacă cuantumul restanţei sale este egal sau mai mare decît acela al
contribuţiilor pe care le datorează pentru cei 2 ani încheiaţi. Cu toate
acestea, o asemenea ţară poate fi autorizată să îşi păstreze exercitarea
dreptului său de vot în cadrul respectivului organ atît timp cît acesta
din urmă apreciază că întîrzierea este cauzată de împrejurări deosebite
şi inevitabile.
e) În cazul în care bugetul nu se adoptă înaintea începerii unui nou
exerciţiu financiar, bugetul anului precedent este reînnoit conform
modalităţilor prevăzute de regulamentul financiar.
5) Cuantumul taxelor şi sumelor datorate pentru serviciile oferite
de Biroul internaţional în numele Uniunii speciale se stabileşte de
directorul general, care raportează Adunării.
6) a) Uniunea specială are un fond de rulment alcătuit dintr-un
vărsămînt unic efectuat de fiecare ţară a Uniunii speciale. Dacă fondul
devine insuficient, Adunarea hotărăşte majorarea sa.
b) Cuantumul vărsămîntului iniţial al fiecărei ţări la fondul
menţionat sau cuantumul participării sale la majorarea acestuia este
proporţional cu contribuţia respectivei ţări pentru anul în cursul
căruia se constituie fondul sau se hotărăşte majorarea sa.
c) Proporţia şi modalităţile de vărsămînt se hotărăsc de Adunare, la
propunerea directorului general şi după avizul Comitetului de coordonare
al organizaţiei.
7) a) Acordul de sediu încheiat cu ţara pe teritoriul căreia îşi are
sediul Organizaţia prevede ca, dacă fondul de rulment nu este suficient,
ţara respectivă să acorde sume în avans. Cuantumul acestor sume în avans
şi condiţiile în care sunt acordate fac obiectul, în fiecare situaţie,
unor acorduri separate între ţara în cauză şi Organizaţie.
b) Ţara menţionată la lit. a) şi Organizaţia au, fiecare, dreptul de
a denunţa angajamentul de a acorda sume în avans, printr-o notificare
scrisă. Denunţarea produce efect la 3 ani de la încheierea anului în
cursul căruia a fost notificată.
8) Verificarea conturilor se asigură, conform modalităţilor
prevăzute de regulamentul financiar, de către una sau mai multe ţări ale
Uniunii speciale sau de către controlori externi, care sunt, cu
consimţămîntul acestora, desemnaţi de Adunare.
Articolul 8
Modificarea art. 5-8
1) Propunerile de modificare a art. 5-7 şi a prezentului articol pot
fi prezentate de către orice ţară membră a Adunării sau de către
directorul general. Aceste propuneri se comunică de către directorul
general ţărilor membre ale Adunării cu cel puţin 6 luni înainte de a fi
supuse examinării Adunării.
2) Orice modificare a articolelor menţionate la alin. 1) se adoptă
de către Adunare. Pentru adoptare sunt necesare trei pătrimi din numărul
voturilor exprimate, cu toate acestea, pentru orice modificare a art. 5
şi a prezentului alineat sunt necesare patru cincimi din numărul
voturilor exprimate.
3) Orice modificare a articolelor menţionate la alin. 1) intră în
vigoare la o lună după primirea de către directorul general a
notificărilor scrise de acceptare, efectuate în conformitate cu regulile
lor constituţionale respective, din partea a trei pătrimi din numărul
ţărilor care erau membre ale Adunării în momentul în care modificarea a
fost adoptată. Orice modificare a respectivelor articole, astfel
acceptată, leagă toate ţările care sunt membre ale Adunării în momentul
în care modificarea intră în vigoare sau care devin membre ale Adunării
la o dată ulterioară; cu toate acestea, orice modificare care măreşte
obligaţiile financiare ale ţărilor Uniunii speciale nu le leagă decît pe
acelea dintre ele care şi-au notificat acceptarea privind respectiva
modificare.
Articolul 9
Ratificarea şi aderarea; intrarea în vigoare
1) Fiecare dintre ţările Uniunii speciale care a semnat prezentul
aranjament îi poate ratifica şi, dacă nu l-a semnat, poate să adere la
el.
2) Orice ţară din afara Uniunii speciale, parte la Convenţia de la
Paris privind protecţia proprietăţii industriale, poate adera la
prezentul aranjament şi poate deveni, ca urmare a acestui fapt, ţară a
Uniunii speciale.
3) Instrumentele de ratificare şi de aderare se depun la directorul
general.
4) a) Prezentul aranjament intră în vigoare la 3 luni după ce
următoarele două condiţii au fost îndeplinite:
(i) şase sau mai multe ţări şi-au depus instrumentele de ratificare
sau de aderare;
(ii) cel puţin trei dintre aceste ţări sunt ţări care, la data la
care prezentul aranjament este deschis semnării, sunt ţări ale Uniunii
speciale.
b) Intrarea în vigoare menţionată la lit. a) este efectivă în
privinţa ţărilor care, cu cel puţin 3 luni înaintea respectivei intrări
în vigoare, au depus instrumente de ratificare sau de aderare.
c) În privinţa oricărei ţări neincluse la lit. b), prezentul
aranjament intră în vigoare la 3 luni de la data la care ratificarea sau
aderarea sa a fost notificată de către directorul general, cu condiţia
ca o dată ulterioară să nu fi fost menţionată în instrumentul de
ratificare sau de aderare. În acest ultim caz, prezentul aranjament
intră în vigoare, în ceea ce priveşte respectiva ţară, la data astfel
indicată.
5) Ratificarea sau aderarea atrage, în mod legal, aderarea la toate
clauzele şi accesul la toate avantajele stipulate de prezentul
aranjament.
6) După intrarea în vigoare a prezentului aranjament, nici o ţară nu
poate ratifica un act anterior prezentului aranjament sau nu poate adera
la el.
Articolul 10
Durata
Prezentul aranjament are aceeaşi durată ca şi Convenţia de la Paris
privind protecţia proprietăţii industriale.
Articolul 11
Revizuirea
1) Prezentul aranjament poate fi revizuit periodic prin conferinţe
ale ţărilor Uniunii speciale.
2) Convocarea conferinţelor de revizuire se hotărăşte de către
Adunare.
3) Art. 5-8 pot fi modificate fie printr-o conferinţă de revizuire,
fie conform prevederilor art. 8.
Articolul 12
Denunţarea
1) Orice ţară poate denunţa prezentul aranjament printr-o notificare
adresată directorului general. Această denunţare atrage şi denunţarea
prezentului aranjament sau a actelor anterioare acestuia pe care ţara
care denunţă prezentul aranjament le-a ratificat sau la care a aderat şi
nu produce efect decît în privinţa ţării care a cerut-o, aranjamentul
rămînînd executoriu şi în vigoare faţă de celelalte ţări ale Uniunii
speciale.
2) Denunţarea produce efect la un an de la data la care directorul
general a primit notificarea.
3) Posibilitatea de denunţare prevăzută de prezentul articol nu
poate fi exercitată de o ţară înaintea încheierii unui termen de 5 ani
de la data la care a devenit ţară a Uniunii speciale.
Articolul 13
Trimiterea la art. 24 al Convenţiei de la Paris
Dispoziţiile art. 24 al Actului de la Stockholm din 1967 al
Convenţiei de la Paris privind protecţia proprietăţii industriale se
aplică prezentului aranjament; cu toate acestea, dacă dispoziţiile
respective se vor modifica, ultimul amendament valabil se aplică
prezentului aranjament în ceea ce priveşte ţările Uniunii speciale care
sunt legate prin respectivul amendament.
Articolul 14
Semnare; limbi oficiale; funcţii de depozitar; notificări
1) a) Prezentul aranjament se semnează într-un singur exemplar
autentic în limbile franceză şi engleză, cele două texte avînd aceeaşi
autenticitate, şi se depune la directorul general.
b) Directorul general stabileşte texte oficiale ale prezentului
aranjament după consultarea guvernelor interesate şi în cele două luni
de la semnarea acestuia în celelalte două limbi, spaniola şi rusa, în
care, pe lîngă limbile menţionate la lit. a), au fost semnate textele
conforme Convenţiei privind instituirea Organizaţiei Mondiale a
Proprietăţii Intelectuale.
c) Directorul general stabileşte texte oficiale ale prezentului
aranjament după consultarea guvernelor interesate, în limbile germană,
arabă, italiană şi portugheză şi în celelalte limbi pe care Adunarea le
poate indica.
2) Prezentul aranjament rămîne deschis semnării pînă la data de 31
decembrie 1977.
3) a) Directorul general atestă şi transmite două copii de pe textul
semnat al prezentului aranjament guvernelor tuturor ţărilor Uniunii
speciale şi, la cerere, guvernului oricărei alte ţări.
b) Directorul general atestă şi transmite două copii de pe orice
modificări ale prezentului aranjament guvernelor tuturor ţărilor Uniunii
speciale şi, la cerere, guvernului oricărei alte ţări.
4) Directorul general dispune înregistrarea prezentului aranjament
la Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite.
5) Directorul general notifică guvernelor tututor ţărilor care sunt
parte la Convenţia de la Paris privind protecţia proprietăţii
industriale:
(i) semnăturile depuse conform prevederilor alin. 1);
(ii) depunera de instrumente de ratificare sau de aderare conform
prevederilor art. 9 3);
(iii) data intrării în vigoare a prezentului aranjament conform
prevederilor art. 9 4) a);
(iv) acceptările modificărilor prezentului aranjament conform
prevederilor art. 8 3);
(v) datele la care respectivele modificării intră în vigoare;
(vi) denunţările primite conform prevederilor art. 12.