Documente
Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova\r Instrucţiune din 25.12.2003 cu privire la desfăşurarea expertizei mărfurilor de către experţii Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova
Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova
Instrucţiune cu privire la desfăşurarea expertizei
mărfurilor de către experţii Camerei de Comerţ şi
Industrie a Republicii Moldova
din 25.12.2003
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.35-38/88 din 27.02.2004
* * *
Aprobată
Biroul Executiv
Procesul-verbal nr.10
din 25 decembrie 2003
1. DISPOZIŢII GENERALE
1.1. Prezenta Instrucţiune este elaborată în conformitate cu Legea
nr.393-XIV din 13 mai 1999 cu privire la Camera de Comerţ şi Industrie a
Republicii Moldova şi Statutul Camerei de Comerţ şi Industrie a
Republicii Moldova.
1.2. Camera de Comerţ şi Industrie (în continuare - Camera) este o
organizaţie nonguvernamentală, autonomă şi independentă, care reprezintă
interesele comune ale întreprinzătorilor din Moldova, în calitate de
organizaţie unică de acest gen.
1.3. Camera este persoana juridică de drept public şi în această
calitate, precum şi în scopul realizării sarcinilor ce îi revin şi
activităţii, beneficiază de susţinerea organelor de stat şi colaborează
cu acestea.
1.4. Camera îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul ţării şi
îşi are sediul central în municipiul Chişinău.
1.5. Camera şi subdiviziunile ei, la cererea agenţilor economici
autohtoni şi străini, prestează diverse servicii de specialitate,
desfăşoară următoarele genuri de expertiză:
determinarea cantităţii şi calităţii mărfurilor;
determinarea ţării de origine;
determinarea volumului producţiei, obţinute din materia primă
plasată în regimul vamal de perfecţionare activă;
determinarea volumului producţiei finite, obţinute din materia primă
plasată în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală;
determinarea producătorului mărfii;
determinarea poziţiei tarifare (codului) şi destinaţiei mărfii;
determinarea preţului pe piaţă a mijloacelor de transport;
determinarea preţului pe piaţă a utilajului;
evaluarea bunurilor imobiliare;
evaluarea conformităţii produselor, proceselor, serviciilor;
evaluarea altor mărfuri;
alte genuri de expertiză.
1.6. Prezenta Instrucţiune determină programul de lucru al
experţilor în timpul efectuării expertizelor merceologice şi evaluării
mărfurilor şi este obligatorie pentru toate subdiviziunile Camerei.
1.7. Subdiviziunile Camerei efectuează expertize conform cererilor
agenţilor economici ai Republicii Moldova, care sînt amplasaţi în
teritoriul zonelor sale de deservire, stabilite de către Preşedintele
Camerei de Comerţ şi Industrie. Efectuarea expertizelor în alte zone,
poate avea loc în urma coordonării între directorii subdiviziunilor
respective şi conducerea Camerei.
Pentru efectuarea unor expertize ce necesită cunoştinţe speciale, în
calitate de experţi, pe bază de contract, pot fi antrenaţi specialişti
ai instituţiilor de cercetări ştiinţifice, organizaţiilor de proiectare,
întreprinderilor industriale, instituţiilor de învăţămînt superior şi ai
altor organizaţii, precum şi persoane fizice ce posedă astfel de studii.
2. NOŢIUNI DE BAZĂ UTILIZATE ÎN PREZENTA INSTRUCŢIUNE
În prezenta Instrucţiune noţiunile de bază au următoarele
semnificaţii:
expertiză - examinarea independentă a obiectului expertizei
(mărfii), efectuată de către un specialist (expert) competent în baza
unor date obiective, cu scopul obţinerii unei soluţionări optime a
sarcinii expertizei;
sarcina expertizei - sarcina de lucru strict determinată;
expert - specialist de înaltă calificare, atestat, cu dreptul de a
efectua expertize, care posedă cunoştinţe speciale, aplicate în procesul
efectuării lucrărilor şi serviciilor privind expertiza mărfurilor,
materiei prime şi utilajului, atît în Moldova cît şi peste hotarele ei;
beneficiar - persoană juridică sau fizică, care a solicitat Camerei
şi filialelor ei efectuarea expertizei şi a achitat serviciile de
expertiză;
obiectul expertizei (marfa) - marfă de consum (autohtonă sau de
import), materie primă, utilaj;
lotul de marfă - mărfurile, indicate într-un singur document de
transport;
mijloace de transport - mijloacele transportului auto, feroviar,
naval (fluvial, maritim), aerian, prin conducte, containere;
ambalajul - mijloacele sau complexul de mijloace, ce asigură
integritatea producţiei: de deteriorări şi pierderi, de acţiunea
mediului ambiant, de impurificări, în procesul de circulaţie a
producţiei;
tară - elementul de bază al ambalajului, ce reprezintă un articol
pentru amplasarea producţiei;
calitatea producţiei - totalitatea proprietăţilor producţiei, ce
determină utilitatea ei de a satisface anumite cerinţe în corespundere
cu destinaţia ei;
defect - fiecare necorespundere aparte a producţiei, determinată de
cerinţele respective;
genurile de expertiză - în funcţie de scopul efectuării, expertizele
merceologice se clasifică în:
contractuale (referitor la îndeplinirea clauzelor contractului):
verificarea nivelului calităţii mostrelor mărfurilor;
inspecţia înainte de expediţie a încărcăturilor;
starea mijloacelor de transport şi a ambalajului;
verificarea corespunderii lotului achiziţionat condiţiilor
contractului conform cantităţii, calităţii, ambalajului, marcării mărfii
etc.;
determinarea nivelului calităţii mărfii, conform caracteristicilor
de consum şi/sau defectelor şi corespunderea ei cu normele existente în
Moldova;
vamale (în scopuri vamale):
determinarea valorii mărfii pe piaţă pentru calcularea ulterioară a
valorii în vamă şi identificarea ei;
determinarea ţării de origine a mărfii;
precizarea caracteristicii mărfii şi determinarea codului conform NM
SA;
stabilirea stării marfii, calităţii ei, ambalajului, cantităţii la
momentul predării (primirii) la depozitul păstrării temporare pe
teritoriul vamal;
selectarea mostrelor pentru testări;
determinarea normelor produsului obţinut prin prelucrare şi
cantitatea materiei prime utilizate în procesul producerii,
identificarea produsului obţinut prin prelucrare;
determinarea termenului ciclului tehnologic de fabricare a
producţiei;
determinarea producţiei destinate exportului ca produs al producerii
proprii;
de asigurare (pentru companiile de asigurare):
evaluarea în expresie valorică a pierderilor cauzate, ţinîndu-se
cont de pierderea calităţii şi/sau cantităţii reale pe timpul asigurării
în urma: calamităţii naturale, incendiului, avarierii sistemului de
încălzire, sustragerii averii sau deteriorării acesteia etc.;
bancare (pentru bănci):
determinarea cantităţii, calităţii şi valorii aproximative a
bunurilor transmise în gaj, ţinîndu-se cont de nivelul calităţii, de
caracterul sezonier, durata de utilizare (valabilitatea);
consultative:
expertizele ce stabilesc cauzele apariţiei defectelor mărfii
deteriorate în timpul păstrării etc.;
de consum:
expertizele calităţii mărfii foste în utilizare, pentru determinarea
cauzelor formării defectelor şi/sau procentului reducerii calităţii din
cauza defectelor existente.
3. MODALITATEA DE EFECTUARE A EXPERTIZEI
3.1. Expertiza se efectuează în baza cererilor-comandă scrise ale
organizaţiilor şi persoanelor fizice interesate sau în baza contractelor
tipizate ce se înregistrează într-un registru special (anexa nr.1), sau
în sistemul automatizat, cu atribuirea numărului de înregistrare. În
toate subdiviziunile cheltuielile pentru serviciile de efectuare a
expertizei sînt suportate de beneficiar, conform tarifelor aprobate de
către Cameră, iar în cazurile de întocmire a contractelor - conform
preţului contractual.
3.2. Cererea (anexa nr.2) trebuie să cuprindă următoarea informaţie:
denumirea beneficiarului, adresa şi numărul de telefon, denumirea
mărfii, cantitatea şi locul de amplasare, ţara-furnizoare, sarcina
expertizei, codul fiscal şi codul TVA, obligaţiunile beneficiarului,
data, semnătura solicitantului confirmată prin ştampilă (pentru
persoanele juridice). Dacă îndeplinirea sarcinii necesită aplicarea
metodei de testare distructivă (desfacerea, proba la gust, selectarea
mostrelor pentru cercetări de laborator etc.) în cerere este necesar să
se indice consimţămîntul beneficiarului pentru distrugerea mostrei
mărfii în cantitatea prevăzută în documentele normative.
3.3. În baza cererii, conducătorul subdiviziunii numeşte expertul
şi-i eliberează comanda (vezi anexa nr.3), care în acelaşi timp
constituie temei pentru efectuarea expertizei. Înregistrarea prin
numerotare a cererilor şi comenzilor se începe din prima zi lucrătoare a
noului an. În comandă este necesar să se indice: data depunerii cererii,
numele expertului, date referitoare la beneficiar şi marfă conform
comenzii, sarcina expertizei.
Comanda se semnează de către conducătorul sau persoana împuternicită
şi se confirmă prin ştampila subdiviziunii. Despre faptul eliberării
comenzii expertului se face o înscriere în registru sau se introduce o
informaţie respectivă în sistemul automatizat.
Conducătorul subdiviziunii Camerei este obligat, în termenele
convenite cu beneficiarul, să delegheze expertul pentru efectuarea
expertizei. În cazurile unor expertize complicate, conform deciziei
conducătorului, se deleghează un grup de experţi pentru efectuarea unei
expertize, sub acelaşi număr al comenzii. În cazul în care expertiza
este efectuată de un grup de experţi, unul din ei este numit responsabil.
3.4. După primirea comenzii expertul este obligat să întreprindă
următoarele acţiuni:
3.4.1. Să anunţe prin telefon beneficiarul despre deplasarea sa
pentru efectuarea expertizei conform comenzii înregistrate şi să lucreze
în conformitate cu programul de lucru al beneficiarului expertizei.
Necesitatea şi condiţiile de lucru ale expertului în zilele de odihnă şi
de sărbători sau după expirarea zilei de lucru sînt coordonate de către
beneficiar şi subdiviziunea Camerei suplimentar. Conform cererii
motivate în scris a beneficiarului termenul de începere a efectuării
expertizei poate fi transferat.
3.4.2. Să se convingă de faptul că pentru efectuarea la timp şi
obiectivitatea expertizei, de către beneficiar au fost create condiţiile
necesare, după cum urmează:
asigurarea participării la efectuarea expertizei a reprezentanţilor
competenţi din partea beneficiarului, care urmează să semneze partea de
constatare a raportului de expertiză. Dacă marfa urmează să fie supusă
unui control din partea serviciului vamal şi/sau serviciului de
carantină, beneficiarul trebuie să asigure prezenţa reprezentanţilor
serviciilor nominalizate, să asigure, dacă este necesar, prezenţa
reprezentanţilor din partea producătorului sau furnizorului;
prezentarea documentelor de însoţire a mărfurilor, comerciale,
normative; în cazurile în care solicitantul expertizei nu este
destinatarul primar al mărfii şi documentele expeditorului lipsesc,
atunci vor fi prezentate documentele firmei ce a efectuat reexpedierea
mărfii;
oferirea unui loc de lucru într-un local bine iluminat (încălzit în
timpul rece al anului), lucrători auxiliari, echipament de protecţie
pentru lucru în încăperile reci sau sub cerul liber în timpul rece al
anului, în caz de necesitate - oferirea localului separat pentru
asigurarea păstrării mărfii;
asigurarea respectării tehnicii securităţii în timpul efectuării
expertizei şi securităţii personale a expertului;
prezentarea mostrei standard, în caz de necesitate, cu care expertul
trebuie să fie pus la curent, verificînd procedura corespunzătoare de
înregistrare a ei;
asigurarea accesului liber la marfă;
sortarea mărfii în loturi; loturile neomogene pot fi supuse
expertizei ca un lot unitar, la cererea în scris a beneficiarului, care
se anexează la raportul de expertiză, dacă aceasta nu contravine
documentaţiei normative pentru producţia prezentată;
prezentarea mijloacelor de măsurare în stare de funcţionare cu marca
verificării de stat în vigoare (Institutul Naţional de Standardizare şi
Metrologie).
3.4.3. Dacă beneficiarul consideră necesar de a introduce unele
schimbări în formularea sarcinii expertizei şi/sau în volumul de
lucrări, este necesar de a confirma acest fapt în scris. Expertul
efectuează expertiza ţinînd cont de schimbările introduse de către
beneficiar, coordonîndu-le preventiv cu conducerea subdiviziunii Camerei.
3.4.4. Dacă beneficiarul cere efectuarea expertizei conformităţii
aceluiaşi lot, nu numai conform cerinţelor condiţiilor contractului,
dar, concomitent, şi cerinţelor standardului autohton şi/sau
internaţional - se admite efectuarea a două sau trei expertize separate:
una - de conformitate a mărfii conform cerinţelor contractului, a doua -
de conformitate conform cerinţelor standardului autohton şi/sau
internaţional. Pentru fiecare expertiză se întocmeşte un raport separat.
3.4.5. În cazurile, în care expertul s-a prezentat la locul
efectuării expertizei şi expertiza nu a avut loc din vina
beneficiarului, şi anume: nu a fost primită marfa, beneficiarul n-a
prezentat documentele necesare, nu au fost create condiţiile pentru
efectuarea expertizei (locul de lucru, iluminarea, încălzirea încăperii
în timpul rece al anului, lucrători auxiliari etc.), nu este asigurată
integritatea mărfii, nu se respectă tehnica securităţii, securitatea
personală a expertului etc., expertul este obligat să se adreseze prin
telefon conducătorului subdiviziunii Camerei, pentru primirea
indicaţiilor ulterioare. Dacă conducătorul a luat decizia de a refuza
efectuarea expertizei, cererea-comandă se anulează. Beneficiarul
primeşte un refuz argumentat în scris, în baza notei de serviciu,
întocmită de către expert pe numele conducătorului subdiviziunii.
Expertul este obligat să prezinte în subdiviziunea Camerei comanda
şi nota corespunzătoare, referitoare la cauza refuzului de a efectua
expertiza şi despre timpul real pierdut, inclusiv pentru deplasarea în
ambele direcţii. În cazul în care beneficiarul refuză să întocmească un
asemenea document, expertul îl îndeplineşte personal şi indică numele
beneficiarului care a refuzat să facă aceste însemnări, după care
prezintă comanda la subdiviziunea Camerei.
În asemenea mod se îndeplineşte şi refuzul beneficiarului de la
efectuarea expertizei.
La primirea permisiunii pentru a efectua expertiza fără documentele
menţionate mai sus expertul va efectua expertiza şi va întocmi raportul
de expertiză, comparînd datele reale cu datele indicate în lista
obiectelor ambalate sau cu marcajul pe ambalaj. În cazul în care lipsesc
listele obiectelor ambalate şi date pe marcajul ambalajului, expertul
întocmeşte raportul de expertiză, pentru cantitatea şi calitatea reală a
mărfii, descrie amănunţit aspectul exterior al mărfii, ambalajul,
marcajul etc. pentru posibilitatea identificării lui. În raportul de
expertiză este necesar să se indice printr-o notă lipsa documentelor.
4. CERINŢELE PRINCIPALE DE EFECTUARE A EXPERTIZELOR
4.1. Expertiza este efectuată personal de către expert, reieşind din
sarcina menţionată în cererea beneficiarului şi în comandă. Formularea
sarcinii expertizei în cererea beneficiarului, în comandă şi în raportul
de expertiză trebuie să fie identică.
4.2. În timpul efectuării expertizei expertul se conduce de prezenta
Instrucţiune şi materialele elaborate în Sistemul "Expertul CCI a
Republicii Moldova".
Dacă unele prevederi ale prezentei Instrucţiuni sau ale îndrumărilor
metodice nu coincid actelor normative sau legislative în vigoare,
expertul acţionează conform ultimelor.
4.3. În timpul efectuării expertizei expertul notează în caietul de
lucru toată informaţia, necesară pentru întocmirea raportului de
expertiză, în conformitate cu sarcina expertizei.
4.4. Documentele necesare pentru soluţionarea sarcinii stabilite
pentru expertiză expertul le primeşte de la beneficiar. Expertiza se
începe cu studierea de către expert a documentelor prezentate. Pe
documentele prezentate expertul notează - "prezentat expertului",
confirmă prin semnătură şi dată.
4.5. La efectuarea expertizei trebuie să participe cel puţin doi
reprezentanţi competenţi ai benefeciarului, cu excepţia cazurilor cînd
se efectuează expertiza de determinare a ţării de origine, determinarea
codului mărfii şi a acţiunilor notariale referitoare la deces, cînd se
admite participarea numai a unui reprezentant.
4.6. În cazul în care expertului i-a fost prezentată marfa,
deteriorată în timpul transportării, expertul este obligat să ceară de
la beneficiar actul corespunzător (actul comercial etc.) al organizaţiei
de transport. Dacă expertului i-a fost prezentat actul comercial sau alt
document, toată informaţia referitoare la deteriorarea încărcăturii sau
alte diferenţe dintre datele reale ale mărfii şi datele menţionate în
documentele de însoţire a mărfii se notează în caietul de lucru, cu
înregistrarea ei ulterioară în raportul de expertiză prin indicarea
numărului, şi a datei întocmirii actului comercial. Dacă marfa a fost
prezentată expertului fără actul comercial sau alt document, expertiza
se efectuează în baza cererii în scris a beneficiarului, fapt ce se
confirmă de către expert în caietul de lucru.
4.7. În funcţie de sarcina pusă de către beneficiar în timpul
determinării indicilor calităţii mărfii, ţinîndu-se cont de cerinţele
incluse în condiţiile de contract, expertul alege:
4.7.1. Tipul controlului:
verificarea prin sondaj - verificarea, în timpul căreia decizia este
luată conform rezultatelor controlului unei sau cîtorva mostre.
Controlul calităţii mărfii prin metoda verificării prin sondaj cu
extinderea rezultatelor expertizei asupra întregului lot se admite doar
în cazurile prevăzute de condiţiile contractului sau cerinţele
documentaţiei normative. În asemenea cazuri controlul total se admite
avînd cererea în scris a beneficiarului.
Dacă contractul nu prevede controlul calităţii prin metoda de
sondaj, se efectuează verificarea integrală;
verificarea integrală - verificarea fiecărei unităţi în lot.
4.7.2. Metoda verificării:
metoda de măsurare - metoda de determinare a semnificaţiei indicilor
calităţii producţiei, efectuată în baza mijloacelor tehnice de măsurare.
Metoda de măsurare se bazează pe informaţia obţinută în urma
aplicării mijloacelor de măsurare şi control. Cu ajutorul metodei de
verificare se determină semnificaţia indicilor calităţii cum ar fi: masa
articolului, intensitatea curentului, viteza automobilului etc.;
metoda organoleptică - metoda de determinare a semnificaţiei
indicilor de calitate a producţiei, efectuată cu ajutorul perceperii
organelor de simţ.
Se determină indicii calităţii mărfii: aspectul exterior (culoarea,
forma, consistenţa etc.), mirosul, gustul, sunetul, perceperea la
pipăit, existenţa defectelor.
Metoda organoleptică nu exclude posibilităţile folosirii mijloacelor
tehnice (lupa, rigla, cîntarul, microscopul, microfonul, tubul acustic
etc.), care sporesc sensibilitatea şi optimizează capacităţile organelor
de simţ.
4.7.3. Tipurile testărilor:
testări distructive - încercări cu aplicarea metodelor de desfacere,
în timpul cărora poate fi schimbată destinaţia obiectului pentru
utilizare;
testări nedistructive - încercări cu aplicarea metodelor
nedistructive de control, în timpul cărora destinaţia nu trebuie să fie
schimbată.
4.7.4. Condiţiile şi locul efectuării testărilor:
testările de laborator - încercările efectuate în condiţii de
laborator.
Testările de laborator se efectuează în cazul în care conform
condiţiilor contractuale şi/sau cerinţelor documentaţiei normative
calitatea este determinată de indicii fizico-chimici, fizico-mecanici,
medico-biologici etc., care se determină graţie testărilor de laborator.
Selectarea probelor (mostrelor) pentru încercările de laborator se
efectuează nemijlocit de către expert. Volumul selecţiei (numărul
probelor, masa sau măsura probei), metodele de ambalare şi păstrare a
probelor (mostrelor) luate, trebuie să corespundă documentaţiei
normative.
Pe mostrele (probele) selectate expertul trebuie să lipească o
etichetă, cu indicarea denumirii, data ridicării probei (mostrelor),
numărul lotului şi alte date, ce indică apartenenţa probelor luate,
lotului prezentat pentru efectuarea expertizei. Probele (mostrele)
trebuie să fie sigilate şi contrasemnate de expert.
În mod obligatoriu se întocmeşte actul prelevării probelor
(mostrelor). Expertul organizează transmiterea sau expedierea lor,
împreună cu probele (mostrele) luate, spre cercetare sau pentru păstrare
în calitate de probă (mostră) arbitrară.
În baza procesului-verbal de testări, în care sînt reflectate
rezultatele efectuării încercărilor de laborator, se întocmeşte raportul
de expertiză. Procesul-verbal de încercări (testări) este parte
componentă a raportului de expertiză.
Refuzul beneficiarului de la efectuarea încercărilor de laborator în
cazurile în care expertul le consideră necesare, constituie temei pentru
anularea comenzii.
4.8. Expertul efectuează controlul calităţii mărfii prezentate,
făcînd însemnări în caietul de lucru referitor la existenţa, caracterul,
mărimile şi locul unde se află defectele şi, dacă e posibil, cauzele
apariţiei lor; determină pierderea calităţii în procente, cu excepţia
cazurilor cînd sarcina expertizei prevede o altă ordine. Pe articolele
rebutate, care au defecte şi nu corespund cerinţelor documentelor
normative şi/sau condiţiilor contractului, şi anume pentru mărfurile de
consum, expertul, de comun acord cu beneficiarul, aplică ştampila
personală, păstrînd, în măsura posibilităţii, aspectul exterior al
mărfii.
4.9. În timpul controlului stării tehnice a dispozitivelor, părţilor
sau nodurilor maşinilor şi utilajelor, desfacerea pieselor ce au
sigiliile producătorului fără participarea reprezentantului atelierului
de garanţie sau al producătorului este interzisă, dacă altceva nu este
prevăzut de contract.
4.10. În cazul nerespectării condiţiilor de transportare şi/sau
păstrării mărfii, ce au contribuit la apariţia defectelor, expertul
poate efectua expertiza de calitate numai după ce beneficiarul va aduce
marfa în starea cuvenită pentru a putea aprecia calitatea ei. Refuzul
beneficiarului de a îndeplini condiţiile menţionate mai sus constituie
temei pentru respingerea comenzii.
4.11. Expertul sistematizează rezultatele controlului calităţii
mărfii, determină cantitatea, calitatea mărfii, care corespunde
cerinţelor documentelor normative şi a cantităţii mărfii, care nu
corespunde acestor cerinţe.
4.12. Ordinea desfăşurării expertizei cantităţii loturilor de marfă
şi/sau expertiza mărfii.
4.12.1. În dependenţă de sarcina stabilită de către beneficiar,
expertul alege metoda determinării exacte a cantităţii mărfii
(numărarea, măsurarea sau cîntărirea), ţinînd cont de cerinţele incluse
în condiţiile contractuale şi/sau documentele normative, standarde (de
stat, internaţionale sau ale întreprinderilor).
Controlul selectiv al mărfii privind cantitatea se efectuează numai
în cazurile prevăzute de condiţiile contractuale şi documentele
normative.
Privind mărfurile, masa cărora depinde de umiditate, este interzisă
determinarea cantităţii fară constatarea umidităţii relative a mărfii.
Nu se admite determinarea aproximativă a cantităţii mărfii.
4.12.2. Expertiza cantităţii locurilor de marfă şi/sau a mărfii,
prezentate în mijlocul de transport.
Pînă la deschiderea mijlocului de transport expertul este obligat:
să verifice numărul de înmatriculare a mijlocului de transport cu
numărul menţionat în factura de expediţie;
să controleze starea mijlocului de transport, starea de funcţionare
(starea tehnică) a containerelor, vagoanelor, autofurgonului, uşilor,
lăcăţilor de pe uşi; existenţa şi starea sigiliilor expeditorului sau a
punctului de plecare (staţie, port), integritatea lor, corespunderea
amprentelor sigiliilor cu datele descrise în documentele de transport şi
de însoţire a mărfurilor.
În procesul de deschidere a mijlocului de transport expertul este
obligat:
să asiste la ruperea sigiliilor de către beneficiar;
să verifice existenţa hîrtiei impermiabile din partea interioară a
uşii;
să determine nivelul de completare a mijlocului de transport cu
marfă, să stabilească metoda de fixare a încărcăturii, existenţa
îngrămădirilor, starea ambalajului;
să acorde atenţie la marcajele mărfii şi marcajele de preîntîmpinare
şi să prevină beneficiarul dacă marfa necesită o atitudine deosebită;
să verifice regimul de temperatură în momentul deschiderii
mijlocului de transport, dacă marfa a fost transportată într-un regim
anumit;
să determine metoda de descărcare şi calculare a locurilor de marfă
şi/sau mărfii din mijlocul de transport, care ar exclude necesitatea
calculării repetate.
Calcularea, notarea cantităţii sau a numărului locurilor de marfă,
cantităţii mărfii se efectuează concomitent de către expert şi
beneficiarul expertizei în momentul deschiderii şi descărcării
mijlocului de transport.
La depistarea locurilor de marfă cu deteriorări sau umede,
verificarea cantităţii mărfii în aceste locuri se efectuează imediat
după descărcarea lor.
Concomitent, se verifică completivitatea mărfii, existenţa găurilor,
a cioburilor, crăpăturilor, deformaţiilor, urmelor de umezeală,
diferitor pete, deteriorări cu scurgere a conţinutului, sau cu zgomot de
cioburi de sticlă şi alte defecte, ce pot fi depistate numai în momentul
deschiderii şi descărcării mijlocului de transport. În măsura
posibilităţilor se stabileşte cauza deteriorării sau a umezirii mărfii.
Numărul de locuri din mijlocul de transport şi datele lor se compară
cu datele documentelor de transport şi de însoţire a mărfii.
În urma descărcării locurilor de marfă şi/sau a mărfii din mijlocul
de transport expertul este obligat - în cazul depistării divergenţelor
între numărul real al locurilor de marfă cu datele documentelor de
însoţire a mărfii sau există deteriorări ale ambalajului mărfii, este
necesar să efectueze un control minuţios a mijlocului de transport,
totodată să atragă atenţia asupra stării acoperişului sau a pardoselei.
În caz de necesitate, beneficiarul este obligat să întocmească raportul
comercial.
4.12.3. Expertiza cantităţii mărfii, prezentate în locuri de marfă
(ambalaje).
Pînă la deschiderea locului de marfă expertul este obligat:
să examineze încăperea unde se păstrează marfa;
să se familiarizeze cu modul de depozitare şi condiţiile de păstrare
a mărfii (temperatura, umiditatea etc.);
să efectueze examinarea exterioară a locurilor de marfă, să
stabilească existenţa şi locul amplasării bandei de control, a scoabelor
metalice, atrăgînd atenţia asupra existenţei deteriorărilor sau a
urmelor de deschidere, corespunderea marcajului de transport, inclusiv
semnele de manipulare.
În procesul de deschidere a locului de marfă expertul este obligat:
să asiste în timpul deschiderii fiecărui loc de depozitare a mărfii;
să efectueze controlul interior al locului de mărfă şi al
ambalajelor auxiliare, să controleze cum este aşezată marfa în ambalaj,
gradul de completare a locului de marfă, existenţa hîrtiei de ambalat, a
peliculei, lăzilor şi în ce stare sînt ele;
să efectueze, în comun cu destinatarul, calcularea mărfii conform
fiecărui criteriu de asortare;
să controleze existenţa informaţiei privind marfa: articolul,
mărimea articolelor etc., indicate în marcajul de pe marfă şi să le
verifice cu datele din lista obiectelor ambalate, specificarea
furnizorului, sau cu datele marcajului locului de marfă;
să compare cantitatea totală a articolelor cu cantitatea menţionată
în lista obiectelor ambalate, în specificare sau în marcajul de pe locul
de marfă.
Dacă există specificarea (documentele de însoţire) furnizorului
şi/sau listele obiectelor ambalate, expertul compară numărul de locuri
indicat în ele cu numărul de locuri indicat pe marcaj, şi în cazul
coincidenţei mărfii fiecărui loc, le compară cu datele listei obiectelor
ambalate şi/sau cu specificarea fiecărei lăzi aparte, indică devierile
existente şi le confirmă prin semnătura personală şi semnătura
reprezentanţilor beneficiarului.
Lipsa facturii, a listei inventarului, a listelor obiectelor
ambalate sau a unora dintre ele nu suspendă efectuarea expertizei.
Dacă lipseşte specificarea de expediţie şi listele obiectelor
ambalate - expertul compară conţinutul fiecărui loc de marfă cu datele
marcajului pe ambalaj, dacă există. În cazul lipsei datelor de marcaj pe
ambalaj expertul stabileşte existenţa reală a mărfii în fiecare loc de
marfă şi efectuează înscrierea detaliată în caietul de lucru.
În cazul depistării divergenţelor dintre cantitatea reală a mărfii
în locul de marfă cu listele obiectelor ambalate sau conform marcajului
pe ambalaj, expertul întreprinde următoarele:
suspendă deschiderea de mai departe a ambalajului locurilor cu marfă;
personal, în prezenţa beneficiarului expertizei, controlează repetat
marfa (efectuează calcularea, măsurarea, cîntărirea);
efectuează suplimentar examinarea exterioară şi interioară a
ambalajului şi a mijloacelor de ambalare în scopul stabilirii cauzelor
apariţiei lipselor, în caz de necesitate, efectuează selectarea
mostrelor de ambalaj cu urme de deteriorare pentru încercări şi face
concluzii, putea oare să încapă marfa care lipseşte în locul de mărfă;
efectuează cîntărirea de control a locului de marfă (stabileşte masa
netă şi masa brută);
preîntîmpină beneficiarul despre necesitatea păstrării ambalajului
locului de marfă în care a fost depistat lipsa şi marfa ce se găseşte în
el;
înştiinţează conducătorul subdiviziunii Camerei despre
necoincidenţele reale în cazul în care nu s-au depistat urme de
deteriorare a ambalajului şi mijloacelor de ambalare, activitatea
ulterioară o desfăşoară în corespundere cu indicaţiile primite (de a
continua efectuarea expertizei sau o suspendă pînă la venirea
persoanelor împuternicite să efectueze verificarea de control);
recomandă beneficiarului să invite reprezentanţii organelor de drept
în cazul în care au fost depistate urme de deteriorare a ambalajului sau
a mijloacelor de ambalare.
4.12.4. Expertiza cantităţii mărfurilor se efectuează, de regulă,
fără întreruperi.
În cazurile în care expertul este nevoit să întrerupă efectuarea
expertizei mărfii, destinatarul este obligat să întreprindă măsuri
privind asigurarea integrităţii mărfurilor în timpul întreruperii
expertizei. Referitor la întreruperea expertizei, cauzele ei şi
condiţiile păstrării mărfii în timpul întreruperii, se efectuează
menţiuni corespunzătoare în caietul de lucru.
Întreruperea expertizei cantităţii în timpul descărcării mărfurilor
din mijloacele de transport nu se permite.
4.12.5. Expertul sistematizează rezultatele controlului: numără
cantitatea totală a locurilor de marfă ce sînt amplasate în mijlocul de
transport, cantitatea mărfii după asortiment, cantitatea mărfii ce nu
corespunde documentelor de însoţire a mărfii (lipsurile, surplusurile,
divergenţele privind sortimentul etc.). Dacă e posibil, expertul face
concluzii referitor la cauzele apariţiei devierilor depistate.
4.12.6. Dacă la depozitul beneficiarului expertizei în lotul,
prezentat pentru controlul cantităţii mărfii, o parte din locuri este în
ambalaje deteriorate, cu acces la marfă sau despachetate, expertul poate
indica cantitatea mărfii în raportul de expertiză numai după indicarea
rezultatelor controlului locurilor întregi şi sumarea lor.
5. CERINŢELE LA ÎNTOCMIREA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ
5.1. Raportul de expertiză se întocmeşte separat pentru fiecare lot
de marfă, recepţionat de către furnizor conform unui singur document de
transport. Nu se permite includerea într-un singur raport a mărfurilor
primite, conform diferitor contracte, de la furnizori diferiţi.
5.2. Rezultatele expertizei se întocmesc în baza însemnărilor,
efectuate de către expert în caietul de lucru în timpul desfăşurării
expertizei.
5.3. Raportul de expertiză se întocmeşte pe formulare de formă unică
aprobate de Biroul Executiv al Camerei (Anexa 4). În cazurile în care,
la întocmirea raportului informaţia necesară nu poate fi cuprinsă în
anumite puncte, la raport se anexează un supliment, care este parte
componentă a raportului. Regula de semnare a anexei (de către expert şi
reprezentanţii beneficiarului) este aceeaşi ca şi pentru raportul de
expertiză.
5.4. Exemplarul original al raportului de expertiză (în continuare -
originalul) se întocmeşte de către expert personal sau la dispozitive de
tapat, clar, fără corectări şi abrevieri. În raportul de expertiză
corectările trebuie să fie introduse de către expert, confirmate prin
semnătura sa şi prin semnăturile persoanelor care au participat la
efectuarea expertizei. Corectările, introduse în concluzia raportului de
expertiză, se semnează numai de expert.
În baza originalului, subdiviziunea Camerei tipăreşte raportul de
expertiză în două exemplare, primul dintre care are cîteva grade de
protecţie se înmînează beneficiarului expertizei, exemplarul doi (fără
grade de protecţie), se predă în arhivă împreună cu originalul.
5.5. Raportul de expertiză este alcătuit din trei părţi: partea
introductivă, constatare şi concluzie.
La întocmirea raportului de expertiză, expertul îndeplineşte
punctele corespunzătoare ale formularului raportului de expertiză.
5.5.1. Partea introductivă a raportului de expertiză
În partea introductivă a raportului de expertiză expertul indică
informaţia corespunzătoare punctului. În cazul lipsei informaţiei pentru
completarea vreunui punct, punctul nominalizat nu se completează, fapt
despre care, în partea de constatare a raportului, se face menţiunea
respectivă.
5.5.2. Partea de constatare a raportului de expertiză
În partea de constatare a raportului de expertiză este necesar să
fie descris: modul de studiere a documentelor prezentate, să fie
argumentate metodele de expertiză utilizate şi datele de-facto
determinate în conformitate cu sarcina expertizei, rezultatele
expertizei (examinarea şi/sau studierea obiectului expertizei, calculele
efectuate etc.), să fie indicată data (la efectuarea expertizei pentru
fructele şi legumele proaspete, pentru cherestea şi material lemnos, de
asemenea, şi ora) începutului şi sfîrşitului verificării mărfii.
Partea de constatare a raportului de expertiză se semnează de către
expert şi reprezentanţii organizaţiei, care au participat la efectuarea
expertizei. În caz de dezacord a reprezentanţilor organizaţiilor
referitor la conţinutul raportului, ultimii trebuie să-l semneze cu notă
referitoare şi anexarea la raportul de expertiză a unei opinii separate.
În cazul în care reprezentanţii beneficiarului refuză să semneze şi să
prezinte în scris o opinie separată, expertul are dreptul să întocmească
raportul de expertiză fără semnăturile lor, facînd menţiunea
corespunzătoare în raportul de expertiză.
5.5.3. Concluzia expertului
În concluzie expertul trebuie să dea un răspuns argumentat privind
sarcina expertizei.
Concluzia trebuie să fie întocmită de către expert laconic, concret
şi întemeiat, reieşind din datele incontestabile şi obiective, atît de
clar încît să nu fie necesare explicaţii suplimentare. Concluzia trebuie
să corespundă cu partea de constatare a raportului de expertiză.
Concluzia se semnează numai de către expert. Pentru concluzia
întocmită incorect expertul poartă răspundere în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
5.6. Raportul de expertiză întocmit şi anexele sînt aprobate prin
semnătura conducătorului şi ştampila subdiviziunii Camerei. În urma
înregistrării raportului de expertiză, reprezentantul beneficiarului
primeşte raportul, confirmînd acest fapt şi prin semnătura în Registru,
indicînd data, numele şi funcţia.
6. MODUL DE ÎNREGISTRARE ŞI ELIBERARE A RAPORTULUI
DE EXPERTIZĂ BENEFICIARULUI
6.1. Originalul raportului de expertiză (scris de mînă sau tapat) se
înregistrează în Registru şi/sau în sistemul automatizat cel tîrziu a
doua zi după finalizarea expertizei.
Semnătura pe originalul raportului de expertiză a conducătorului
nemijlocit al subdiviziunii Camerei, cu indicarea datei de primire a
raportului de la expert, confirmă faptul înregistrării lui.
6.2. Exemplarele tapate ale raportului se verifică (se compară de
către expert cu originalul) cel tîrziu a doua zi de la ieşirea de sub
tipar.
În timpul verificării, expertul face însemnări referitoare la
depistarea greşelilor, iar după ce le corecteză, semnează exemplarele
tapate şi verificate ale raportului.
În lipsa expertului, care a efectuat expertiza (din cauza bolii,
deplăsării, concediului sau din alte motive), exemplarele tipărite sînt
semnate de alt expert, căruia în acest caz i se încredinţează
verificarea raportului.
Exemplarele tapate ale raportului de expertiză fără semnăturile
reprezentantului beneficiarului, a expertului şi conducătorului sau fără
ştampila subdiviziunii Camerei şi fără data înregistrării, nu sînt
valabile.
6.3. Originalul raportului de expertiză împreună cu exemplarul doi
al raportului tipărit (forma de arhivă), cu toate anexele pe care se
bazează concluzia expertului, se predau în arhivă şi se păstrează timp
de trei ani.
6.4. Primul exemplar tapat al raportului de expertiză se eliberează
beneficiarului contra semnătură, cu indicarea în Registru a datei,
numelui, funcţiei persoanei care a primit raportul sau, de comun acord
cu beneficiarul, se expediază prin poştă. Raportul de expertiză se
eliberează numai după confirmarea achitării de către beneficiar a plăţii
pentru serviciile prestate.
6.5. După înregistrarea raportului de expertiză, modificările sau
completările pot fi introduse numai cu permisiunea conducătorului
subdiviziunii Camerei, avînd cererea întemeiată în scris a
beneficiarului.
6.6. Conducătorul subdiviziunii Camerei este responsabil pentru
înregistrarea raportului de expertiză, eliberarea acestuia
beneficiarului şi păstrarea lui în arhivă.
7. MODALITATEA EFECTUĂRII EXPERTIZELOR REPETATE,
SUPLIMENTARE ŞI DE CONTROL
În cazul în care beneficiarul expertizei are obiecţii întemeiate ce
ţin de concluzia expertului sau cînd expertul a încălcat modalitatea
efectuării expertizei, printr-un ordin al Camerei sau a subdiviziunii
respective se numeşte expertiza repetată sau suplimentară. La numirea
expertizei repetate sau suplimentare, expertului (experţilor) i se
prezintă, în mod obligatoriu, concluzia anterioară.
7.1. Expertiza repetată este efectuată în baza cererii scrise din
iniţiativa beneficiarului, solicitant al expertizei primare, cu
argumentarea cauzelor, precum şi în baza hotărîrilor organelor
judiciare, în cazul în care nu este de acord cu concluzia expertului pe
motivul neîntemeierii sau veridicităţii lui îndoielnice, cînd
concluziile mai multor experţi sînt contradictorii ori cînd sînt
încălcate normele procedurale la desfăşurarea expertizei primare. În
încheierea judiciară privind efectuarea expertizei repetate trebuie să
se indice motivul respingerii raportului de expertiză anterior.
Condiţiile efectuării expertizei repetate:
corespunderea sarcinii expertizei repetate cu cea iniţială;
se permite participarea expertului care a efectuat expertiza
iniţială, pentru explicaţii, însă fără participarea lui la efectuarea
cercetărilor şi la elaborarea concluziilor;
prezenţa reprezentanţilor beneficiarului;
existenţa întregului lot de marfă, verificat de către expert în
timpul efectuării expertizei iniţiale.
Comanda pentru efectuarea expertizei repetate se emite în modul
stabilit sau i se atribuie un număr cu nota "Expertiză repetată", cu
indicarea numărului raportului expertizei iniţiale.
În cazul în care expertiza repetată este desfăşurată în baza
hotărîrii instanţei de judecată, conducerea subdiviziunii Camerei va
delega un expert calificat sau o comisie de experţi.
Raportul expertizei repetate este semnat de către expertul
(experţii), care au efectuat expertiza, precum şi de către
reprezentanţii beneficiarului, care au participat la efectuarea
expertizei. Experţii care au efectuat expertiza anterioară pot oferi
comisiei explicaţii, dar nu participă la efectuarea investigaţiilor.
Cheltuielile ce ţin de efectuarea expertizei repetate le suportă
beneficiarul, în cazul în care se adeveresc rezultatele expertizei
iniţiale. În caz contrar - cheltuielile le suportă subdiviziunea
Camerei, care a efectuat expertiza anterioară. În cazurile cînd
rezultatele expertizei iniţiale nu se adeveresc, subdiviziunea Camerei,
printr-un ordin al său, anulează raportul expertizei iniţiale şi
informează despre acest fapt toate părţile interesate.
7.2. Expertiza suplimentară este efectuată în cazul cînd concluzia
expertului nu este suficient de clară sau este incompletă, ori cînd apar
noi probleme referitor la circumstanţele examinate ulterior, în legătură
cu prezentarea informaţiei incomplete de către solicitantul expertizei
anterioare sau primite în cadrul efectuării investigaţiilor de
expertiză, apariţia noilor informaţii, ce ar putea influenţa asupra
concluziei finale, la fel şi asupra necesităţii desfăşurării noii
expertize în conformitate cu noii parametri.
Expertiza suplimentară poate fi desfăşurată de către experţii care
au efectuat expertiza anterioară. Expertiza suplimentară nu repetă, ci
completează expertiza anterioară.
7.3. Expertiza de control se efectuează din iniţiativa conducerii
subdiviziunii Camerei, în scopul verificării corectitudinii şi
temeiniciei rezultatelor expertizei anterioare, suplimentare sau
repetate. Expertizele de control pot fi planificate şi neplanificate.
Temei pentru efectuarea lor este depistarea necorespunderii
(îndoielilor) rezultatelor expertizelor efectuate anterior pe motivul
subiectivismului experţilor sau a utilizării de către ei, în cadrul
investigaţiilor de expertiză, a informaţiilor incomplete sau incorecte,
prezentate de solicitant.
Condiţiile efectuării expertizei de control:
sarcina expertizei se stabileşte de către conducerea subdiviziunii
respective a Camerei;
expertiză de control se efectuează în aceeaşi zi sau cel tîrziu în
ziua următoare după predarea raportului de expertiză subdiviziunii
Camerei;
prezenţa expertului care a efectuat expertiza anterioară nu este
obligatorie;
poate fi prezentat tot lotul de marfă sau o parte a acestuia, în
funcţie de sarcina înaintată de către conducerea subdiviziunii Camerei
şi posibilitatea de a face concluziile întemeiate privind acţiunile
expertului.
Comanda pentru efectuarea expertizei de control se emite în modul
stabilit, cu atribuirea numărului respectiv ce va corespunde numărului
comenzii, cu nota "Expertiză de control".
Conducerea subdiviziunii Camerei va delega un expert calificat sau
un grup de experţi.
Raportul expertizei de control se semnează: în cazul corespunderii
rezultatelor expertizei de control cu cea anterioară - de către expertul
care a efectuat expertiza de control; în cazurile divergenţilor
rezultatelor - de către expertul care a efectuat expertiza de control şi
reprezentanţii beneficiarului expertizei.
Cheltuielile ce ţin de efectuarea expertizei de control le suportă
subdiviziunea respectivă a Camerei.
7.4. Responsabilitatea pentru corectitudinea, efectuarea la timp a
expertizei şi întocmirea competentă a raportului de expertiză o poartă
expertul care a efectuat expertiza.