Carta de la Paris din 21.11.90 pentru o noua Europă

Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.707-XII din 10.09.91 Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 21.11.1990 * * * Publicată în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 1998, volumul 1, pag.304 O nouă eră de democraţie, pace şi unitate Noi, şefii de stat sau de guvern ai statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, ne-am reunit la Paris într-o epocă de profunde schimbări şi de speranţe istorice. Era de confruntare şi divizare a Europei a luat sfîrşit. Noi declarăm că relaţiile noastre se vor întemeia, de acum înainte, pe respect şi cooperare. Europa se eliberează de moştenirea trecutului. Curajul bărbaţilor şi femeilor, puterea voinţei popoarelor şi forţa ideilor Actului final de la Helsinki au deschis o eră nouă de democraţie, pace şi unitate în Europa. În prezent ne revine să înfăptuim speranţele şi aşteptările pe care popoarele noastre le-au nutrit timp de decenii: o angajare nestrămutată în favoarea democraţiei întemeiate pe drepturile omului şi libertăţile fundamentale; prosperitatea prin libertate economică şi echitate socială; o securitate egală pentru toate ţările noastre. Cele zece principii ale Actului final ne vor călăuzi spre acest viitor ambiţios, aşa cum ne-au luminat calea spre relaţii mai bune în decursul ultimilor cincisprezece ani. Înfăptuirea deplină a tuturor angajamentelor C.S.C.E. trebuie să constituie temelia iniţiativelor pe care le adoptăm astăzi pentru ca naţiunile noastre să trăiască conform aspiraţiilor lor. Drepturile omului, democraţia şi statul de drept Ne angajăm să edificăm, să consolidăm şi să întărim democraţia ca unic sistem de guvernămînt al naţiunilor noastre, urmărind să ne ghidăm după următoarele: Drepturile omului şi libertăţile fundamentale sunt inerente tuturor fiinţelor umane, inalienabile şi garantate prin lege. Protecţia şi promovarea lor constituie prima îndatorire a guvernului. Respectarea lor reprezintă o garanţie esenţială în faţa unui stat cu puteri excesive. Înfăptuirea şi exercitarea lor deplină constituie baza libertăţii, dreptăţii şi păcii. Guvernul democratic se întemeiază pe voinţa poporului, exprimată periodic prin alegeri libere şi corecte. Democraţia are ca fundament respectarea persoanei umane şi a statului de drept. Democraţia reprezintă cea mai bună garanţie a libertăţii de expresie, a toleranţei faţă de orice grupuri ale societăţii şi a egalităţii şanselor pentru fiecare persoană. Democraţia, prin caracterul său reprezentativ şi pluralist, presupune responsabilitate faţă de electorat, obligaţia autorităţilor de a se conforma legii şi exercitarea imparţială a justiţiei. Nimeni nu este deasupra legii. Afirmăm că orice individ, fără discriminare, are dreptul la: - libertatea de gîndire, conştiinţă şi religie sau de convingere; - libertatea de expresie; - libertatea de asociere şi de întrunire paşnică; - libertatea de mişcare; - nimeni nu va fi supus: - unei arestări sau deţineri arbitrare; - unei torturi sau oricărui alt tratament sau pedepse aspre, inumane sau degradante; - fiecare are, în plus, dreptul: - de a-şi cunoaşte şi de a-şi face respectate drepturile; - de a participa la alegeri libere şi corecte; - de a fi judecat în mod echitabil şi public dacă este acuzat de comiterea unui delict; - de a avea individual sau în asociere o proprietate şi de a exercita activităţi individuale; - de a se bucura de drepturi economice, sociale şi culturale. Afirmăm că identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă a minorităţilor naţionale va fi protejată, iar persoanele aparţinînd acestor minorităţi au dreptul de a exprima liber, prezerva şi dezvolta această identitate, fără nici o discriminare şi în condiţiile unei depline egalităţi în faţa legii. Vom asigura ca fiecare să se bucure de apărare efectivă, pe plan naţional şi internaţional, împotriva oricărei violări a drepturilor sale. Respectarea deplină a acestor principii constituie baza pe care ne vom strădui să edificăm noua Europă. Statele noastre vor coopera şi îşi vor acorda sprijin reciproc pentru a face ireversibile cuceririle democratice. Libertatea economică şi responsabilitatea Libertatea economică, justiţia socială şi atitudinea responsabilă faţă de mediul înconjurător sunt indispensabile prosperităţii. Libertatea de voinţă a individului, exercitată în democraţie şi protejată de statul de drept, constituie condiţia necesară unei dezvoltări economice şi sociale fructuoase. Vom favoriza o activitate economică desfăşurată cu respectarea şi afirmarea demnităţii umane. Libertatea şi pluralismul politic sunt elemente necesare în realizarea obiectivului nostru comun de dezvoltare a economiilor de piaţă pentru o creştere economică susţinută, prosperitate, justiţie socială, utilizare mai deplină a forţei de muncă şi folosirea eficientă a resurselor economice. Succesul tranziţiei la economia de piaţă de către ţări care fac eforturi în această direcţie este important şi în interesul tuturor. El ne va permite să atingem un nivel mai înalt de prosperitate, ceea ce reprezintă obiectivul nostru comun. Vom coopera în acest scop. Protecţia mediului inconjurător este o responsabilitate comună a tuturor naţiunilor noastre. Sprijinind eforturile naţionale şi regionale în acest domeniu, trebuie să ţinem seama şi de necesitatea stringentă a unei acţiuni comune pe scară mai largă. Relaţiile de prietenie între statele participante Acum, cînd se deschide o nouă eră în Europa, suntem hotărîţi să dezvoltăm şi să întărim relaţiile de prietenie şi de cooperare între statele Europei, S.U.A. şi Canada, şi să promovăm prietenia între popoarele noastre. Pentru menţinerea şi întărirea democraţiei, păcii şi unităţii în Europa, reafirmăm solemn angajamentul nostru de a respecta pe deplin cele zece principii ale Actului final de la Helsinki. Reînnoim valabilitatea constantă a celor zece principii şi hotărîrea noastră de a le înfăptui în practică. Toate principiile se aplică în mod egal şi fără rezerve, fiecare dintre ele fiind interpretat ţinînd seama de celelalte. Ele constituie baza relaţiilor noastre. Conform obligaţiilor decurgînd din Carta O.N.U. şi angajamentelor asumate privind Actul final de la Helsinki, reafirmăm hotărîrea noastră de a ne abţine de la ameninţarea sau folosirea forţei împotriva integrităţii teritoriale sau independenţei politice a oricărui stat, sau de la acţiuni de orice alt mod incompatibil cu principiile sau scopurile acestor documente. Reamintim că nerespectarea obligaţiilor asumate conform Cartei O.N.U. constituie o încălcare a dreptului internaţional. Reînnoim angajamentul nostru de a reglementa diferendele prin mijloace paşnice. Hotărîm crearea unor mecanisme de prevenire şi reglementare a conflictelor între statele participante. Odată cu sfîrşitul divizării Europei, ne vom strădui să conferim o nouă calitate relaţiilor noastre în domeniul securităţii, cu respectarea deplină a libertăţii de alegere a fiecăruia în acest domeniu. Securitatea este indivizibilă, iar securitatea fiecărui stat participant este legată în mod indisolubil de cea a tuturor celorlalţi. În consecinţă, ne angajăm să cooperăm pentru întărirea încrederii şi securităţii între noi şi să promovăm controlul asupra înarmărilor şi dezarmării. Salutăm Declaraţia comună a celor 22 de state privind îmbunătăţirea relaţiilor lor. Ne vom întemeia relaţiile pe adeziunea noastră comună la valorile democratice, la drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Suntem convinşi că progresele democraţiei, precum şi respectarea şi exercitarea efectivă a drepturilor omului sunt indispensabile întăririi păcii şi securităţii între statele noastre. Reafirmăm egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul lor la autodeterminare, conform Cartei O.N.U. şi normelor pertinente ale dreptului internaţional în acest domeniu, inclusiv a celor referitoare la integritatea teritorială a statelor. Suntem hotărîţi să intensificăm consultările politice şi să lărgim cooperarea pentru rezolvarea problemelor economice, sociale, ale mediului înconjurător, culturale şi umanitare. Această voinţă comună şi interdependenţa noastră tot mai mare vor contribui la depăşirea neîncrederii datînd de mai multe decenii, la întărirea stabilităţii şi edificarea unei Europe unite. Dorim ca Europa să fie o sursă a păcii, deschisă dialogului şi cooperării cu celelalte state, favorabilă schimburilor şi angajată în căutarea unor răspunsuri comune la provocările viitorului. Securitatea Consolidarea democraţiei şi întărirea securităţii vor influenţa favorabil relaţiile noastre de prietenie. Salutăm semnarea de către cele 22 de state participante a Tratatului privind forţele armate convenţionale în Europa care va duce la reducerea nivelurilor forţelor armate. Aprobăm adoptarea unei noi serii substanţiale de măsuri de încredere şi de securitate care vor conduce la o mai mare transparenţă şi încredere între statele participante. Aceasta reprezintă paşi importanţi spre întărirea stabilităţii şi securităţii în Europa. Reducerea fără precedent a forţelor armate, ca rezultat al Tratatului privind forţele armate convenţionale în Europa, împreună cu noile abordări ale securităţii şi cooperării în cadrul procesului C.S.C.E., vor conduce la o nouă înţelegere a securităţii în Europa şi o nouă dimensiune a relaţiilor noastre. În acest context, recunoaştem pe deplin libertatea statelor de a-şi alege aranjamentele proprii în domeniul securităţii. Unitatea Europa liberă, formînd un singur tot, reclamă o nouă relansare. Chemăm popoarele noastre să se asocieze la această măreaţă operă. Luăm act cu mare satisfacţie de Tratatul privind reglementarea definitivă cu privire la Germania, semnat la Moscova, la 12 septembrie 1990, şi salutăm sincer faptul că poporul german s-a reunit într-un singur stat, conform principiilor Actului final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa şi în deplin acord cu vecinii săi. Realizarea unităţii naţionale a Germaniei este o contribuţie importantă la instaurarea unei ordini de pace justă şi durabilă în Europa unită, democratică şi conştientă de responsabilitatea sa în domeniul stabilităţii, păcii şi cooperării. Participarea în comun a statelor din America de Nord şi a celor din Europa este o caracteristică fundamentală a C.S.C.E., aceasta se află la baza rezultatelor înregistrate pînă în prezent şi este esenţială pentru viitorul procesului C.S.C.E. Adeziunea noastră constantă la valori pe care le împărtăşim în comun, precum şi moştenirea noastră comună constituie legături care ne unesc. Cu toată diversitatea naţiunilor noastre, suntem uniţi în angajamentul de a lărgi cooperarea în toate domeniile. Problemele complexe cu care ne confruntăm vor putea fi soluţionate numai printr-o acţiune comună, cooperare şi solidaritate. C.S.C.E. şi lumea Destinul naţiunilor noastre este legat de cel al tuturor celorlalte naţiuni. Sprijinim pe deplin O.N.U. şi întărirea rolului său în promovarea păcii, securităţii şi dreptăţii internaţionale. Reafirmăm angajamentul nostru faţă de principiile şi obiectivele O.N.U., aşa cum sunt enunţate în Cartă, şi condamnăm orice încălcare a acestor principii. Notăm cu satisfacţie rolul tot mai important al O.N.U. în viaţa internaţională şi eficienţa sa în creştere, ca urmare a îmbunătăţirii relaţiilor dintre statele noastre. Conştienţi de urgenţa nevoilor unei mari părţi a omenirii, ne angajăm să fim solidari cu toate celelalte ţări. Adresăm, deci, astăzi, de la Paris, un apel tuturor naţiunilor lumii. Suntem gata să ne alăturăm ansamblului statelor şi fiecăruia dintre ele în efortul comun de a apăra şi promova comunitatea valorilor umane fundamentale. Orientări pentru viitor Pornind de la angajamentul nostru ferm de a aplica pe deplin toate principiile şi prevederile C.S.C.E. suntem decişi să dăm acum un nou impuls dezvoltării echilibrate, atotcuprinzătoare a cooperării noastre pentru a răspunde nevoilor şi aspiraţiilor popoarelor noastre. Dimensiunea umană Declarăm că hotărîrea noastră de a respecta drepturile omului şi libertăţile fundamentale este irevocabilă. Vom aplica pe deplin şi vom dezvolta prevederile C.S.C.E. în domeniul dimensiunii umane. Pornind de la Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferinţei asupra dimensiunii umane, vom coopera pentru întărirea instituţiilor democratice şi promovarea aplicării principiului statului de drept. În acest sens, hotărîm convocarea unui seminar de experţi, la Oslo, în perioada 4 - 15 noiembrie 1991. Hotărîţi să încurajăm preţioasa contribuţie a minorităţilor naţionale în viaţa societăţilor noastre, ne angajăm să îmbunătăţim în continuare situaţia acestora. Reafirmăm profunda convingere că relaţiile amicale între popoarele noastre, precum şi pacea, dreptatea, stabilitatea şi democraţia reclamă protejarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorităţilor naţionale şi crearea condiţiilor pentru promovarea acestei identităţi. Declarăm că problemele referitoare la minorităţile naţionale pot fi soluţionate în mod satisfăcător numai într-un cadru politic democratic. Totodată, recunoaştem că drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale trebuie respectate pe deplin, ca parte a drepturilor universale ale omului. Conştienţi de faptul că extinderea cooperării privind minorităţile naţionale şi îmbunătăţirea protecţiei lor sunt necesare şi urgente, hotărîm convocarea unei reuniuni de experţi asupra minorităţilor naţionale, care va avea loc la Geneva, în perioada 1 - 19 iulie 1991. Ne exprimăm hotărîrea de a lupta împotriva tuturor formelor de ură rasială sau etnică, de antisemitism, xenofobie şi discriminare faţă de orice persoană, precum şi de persecuţie pentru motive religioase sau ideologice. Conform angajamentelor asumate în cadrul C.S.C.E., subliniem că libertatea de mişcare şi de contacte între cetăţenii noştri, precum şi libera circulaţie a informaţiei şi ideilor sunt esenţiale pentru menţinerea şi dezvoltarea societăţilor libere şi a unor culturi înfloritoare. Salutăm intensificarea turismului şi a călătoriilor între ţările noastre. Mecanismul dimensiunii umane şi-a dovedit utilitatea şi, ca urmare, suntem hotărîţi să-l dezvoltăm prin includerea de noi proceduri, cuprinzînd, între altele, serviciile unor experţi sau ale unui colegiu de personalităţi eminente, avînd experienţă în problemele drepturilor omului care s-ar putea ridica în cadrul mecanismului. Vom asigura, în contextul mecanismului, participarea persoanelor private la protecţia drepturilor lor. În consecinţă, ne angajăm să extindem, în continuare, angajamentele noastre în această privinţă, îndeosebi cu prilejul Reuniunii de la Moscova a Conferinţei asupra dimensiunii umane, fără a prejudicia obligaţiile asumate în cadrul instrumentelor internaţionale existente la care statele noastre pot fi părţi. Recunoaştem importanta contribuţie a Consiliului Europei la promovarea drepturilor omului, principiilor democraţiei şi statului de drept, precum şi la dezvoltarea cooperării culturale. Salutăm paşii întreprinşi de mai multe state participante în legatură cu aderarea lor la Consiliul Europei şi la Convenţia europeană a drepturilor omului. Salutăm, de asemenea, faptul că Consiliul Europei este gata să pună experienţa sa în folosul C.S.C.E. Securitatea Schimbarea situaţiei politico-militare din Europa deschide noi posibilităţi pentru eforturi comune în domeniul securităţii militare. Acţiunea noastră se va sprijini pe rezultatele importante obţinute prin Tratatul asupra forţelor armate convenţionale în Europa şi în cadrul Negocierilor asupra măsurilor de încredere şi securitate (C.S.B.M.). Ne angajăm să continuăm Negocierile C.S.B.M. pe baza aceluiaşi mandat şi să ne străduim să le încheiem cel mai tîrziu pînă la reuniunea care va avea loc la Helsinki, în 1992, în cadrul "Urmărilor" C.S.C.E. Salutăm, totodată, hotărîrea statelor participante implicate de a continua Negocierile asupra forţelor armate convenţionale în Europa, pe baza aceluiaşi mandat, şi de a se strădui să le încheie cel tîrziu pînă la Reuniunea de la Helsinki din cadrul "Urmărilor" C.S.C.E. După o perioadă de pregătiri pe plan naţional, sperăm să trecem la o cooperare mai structurată între toate statele participante în problemele securităţii şi la discuţii şi consultări între cele 34 de state participante pentru stabilirea, începînd cu 1992, odată cu încheierea Reuniunii de la Helsinki din cadrul "Urmărilor" C.S.C.E., de noi negocieri privind dezarmarea şi întărirea încrederii şi securităţii, deschise tuturor statelor participante la C.S.C.E. Chemăm la încheierea, cît mai grabnică, a Convenţiei asupra interzicerii generale şi globale, sub control efectiv a armelor chimice şi avem intenţia de a fi printre primii semnatari ai acestui document. Reafirmăm importanţa iniţiativei privind "Cerul deschis" şi chemăm la finalizarea cu succes a negocierilor în această problemă cît mai curînd posibil. Deşi riscul unui conflict în Europa s-a diminuat, alte pericole ameninţă stabilitatea societăţilor noastre. Suntem hotărîţi să conlucrăm pentru apărarea instituţiilor democratice împotriva activităţilor care încalcă independenţa, egalitatea suverană sau integritatea teritorială a statelor participante. Este vorba, îndeosebi, de activităţi ilegale, incluzînd presiunea exercitată din afară, constrîngerea şi subversiunea. Condamnăm, fără rezervă, drept criminale orice acţiuni, metode sau practici teroriste şi ne exprimăm hotărîrea de a acţiona pentru eradicarea acestora, atît pe plan bilateral, cît şi printr-o cooperare multilaterală. Ne vom uni, de asemenea, forţele pentru combaterea traficului ilicit de droguri. Fiind conştienţi de faptul că reglementarea pe cale paşnică a diferendelor este un corolar esenţial al obligaţiei statelor de a se abţine de la ameninţarea sau folosirea forţei, factori determinanţi ai menţinerii şi consolidării păcii şi securităţii internaţionale, noi vom căuta atît căi eficiente de prevenire, prin mijloace politice, a conflictelor care ar putea izbucni, cît şi definirea, în conformitate cu dreptul internaţional, de mecanisme corespunzătoare pentru reglementarea paşnică a diferendelor care ar putea apărea. În consecinţă, ne angajăm să căutăm noi forme de cooperare, în acest domeniu, îndeosebi o gamă de metode de reglementare paşnică a diferendelor, inclusiv implicarea obligatorie a unei terţe părţi. Subliniem faptul că în acest context va trebui să se folosească pe deplin posibilităţile oferite de Reuniunea privind reglementarea paşnică a diferendelor care va avea loc la La Valletta, la începutul anului 1991. Consiliul miniştrilor afacerilor externe va lua în considerare raportul Reuniunii de la La Valletta. Cooperarea economică Subliniem faptul că o cooperare economică, bazată pe economia de piaţă constituie un element esenţial al relaţiior noastre şi va contribui la construcţia unei Europe prospere şi unite. Instituţiile democratice şi libertatea economică favorizează progresul economic şi social, aşa cum este recunoscut în Documentul Conferinţei de la Bonn privind cooperarea economică, ale cărei rezultate le sprijinim cu hotărîre. Subliniem, totodată, că cooperarea în domeniul economic, al ştiinţei şi tehnologiei constituie, în prezent, unul din pilonii importanţi ai C.S.C.E. Statele participante vor trebui să examineze periodic progresele realizate în aceste domenii şi să le imprime noi impulsuri. Suntem convinşi de necesitatea extinderii cooperării noastre economice, de ansamblu, încurajării iniţiativei libere, lărgirii şi diversificării comerţului, în conformitate cu regulile G.A.T.T. Vom încuraja echitatea socială, progresul, precum şi creşterea bunăstării popoarelor noastre. În acest context, recunoaştem importanţa unei politici eficiente pentru soluţionarea problemei şomajului. Reafirmăm necesitatea continuării sprijinului acordat ţărilor democratice în tranziţie spre economia de piaţă şi crearea bazelor unei creşteri economice şi sociale pe forţe proprii, aşa cum s-a angajat să procedeze Grupul celor 24. Subliniem, de asemenea, necesitatea integrării mai profunde în sistemul economic şi financiar internaţional, ceea ce implică acceptarea atît a obligaţiilor, cît şi a avantajelor. Considerăm că, odată cu acordarea unei atenţii sporite cooperării economice în cadrul procesului C.S.C.E., trebuie avute în vedere interesele statelor participante în curs de dezvoltare. Reamintim legătura dintre respectarea şi promovarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi progresul ştiinţific. Cooperarea în domeniul ştiinţei şi tehnologiei va juca un rol fundamental în dezvoltarea economico-socială. În consecinţă, ea va trebui orientată către o distribuire mai largă a informaţiilor şi cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice pertinente, în scopul depăşirii decalajelor tehnologice existente între statele participante. Încurajăm, de asemenea, statele participante să conlucreze pentru dezvoltarea potenţialului uman şi a spiritului de liberă iniţiativă. Suntem hotărîţi să imprimăm impulsul necesar cooperării între statele noastre în domeniul energiei, transporturilor şi turismului pentru dezvoltarea economico-socială. Salutăm, în special, acţiunile practice menite să creeze condiţii optime pentru o dezvoltare economică şi raţională a resurselor energetice, ţinînd seama de considerentele privind protejarea mediului înconjurător. Recunoaştem rolul important al Comunităţii Europene în dezvoltarea politico-economică a Europei. Organizaţiilor economice internaţionale, cum sunt Comisia Economică a O.N.U. pentru Europa (C.E.E./O.N.U.), instituţiile de la Bretton Woods, Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică (O.C.D.E.), Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (A.E.L.S.) şi Camera Internaţională de Comerţ (C.I.C.) le revine, de asemenea, o sarcină importantă în promovarea cooperării economice, care să fie întărită prin crearea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.). Pentru urmărirea realizării obiectivelor noastre, subliniem necesitatea coordonării eficiente a activităţilor acestor organizaţii şi accentuăm asupra cerinţei de a găsi metode pentru participarea tuturor statelor noastre la aceste activităţi. Mediul înconjurător Recunoaştem necesitatea urgentă a examinării problemelor mediului şi importanţa eforturilor individuale sau în cooperare în acest domeniu. Ne angajăm să intensificăm eforturile noastre pentru protejarea şi ameliorarea mediului în scopul restabilirii şi menţinerii unui echilibru ecologic sănătos al aerului, apei şi solului. Suntem, în consecinţă, deci să utilizăm pe deplin cadrul C.S.C.E. pentru formularea de obiective şi angajamente comune în domeniul mediului şi să continuăm astfel rezultatele muncii consacrate în Raportul Reuniunii de la Sofia privind protecţia mediului înconjurător, Subliniem rolul important al unei societăţi bine informate care permite publicului şi indivizilor să ia iniţiative în ceea ce priveşte ameliorarea mediului. În acest scop, ne angajăm să promovăm sensibilizarea şi educarea publicului în domeniul mediului, ca şi al informării acestuia asupra impactului politicilor, proiectelor şi programelor asupra mediului înconjurător. Acordăm prioritate introducerii de tehnologii curate şi nepoluante, fiind conştienţi de nevoia de a sprijini ţările care nu au încă propriile mijloace pentru măsuri corespunzătoare. Subliniem că politicile privind protecţia mediului ar trebui însoţite de măsurile legislative potrivite şi de structurile administrative care să asigure implementarea lor efectivă. Insistăm asupra nevoiii unor noi măsuri de evaluare sistematică a respectării angajamentelor existente, mai mult, pentru dezvoltarea unor angajamente mai ambiţioase în ceea ce priveşte notificarea şi schimbul de informaţii asupra stării mediului şi riscurilor potenţiale pentru mediu. Salutăm, de asemenea, crearea Agenţiei europene pentru mediu (A.E.M.). Salutăm activităţile operaţionale, studiile pe probleme şi analizele politicilor efectuate în cadrul diverselor organizaţii internaţionale angajate în protecţia mediului, ca: Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (P.N.U.M.), Comisia economică a O.N.U. pentru Europa (C.E.E./O.N.U.) şi Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică (O.C.D.E.). Subliniem necesitatea întăririi cooperării şi unei eficiente coordonări între ele. Cultura Recunoaştem faptul că cultura noastră comună europeană şi valorile noastre comune au contribuit în mod esenţial la depăşirea divizării continentului. În consecinţă, subliniem ataşamentul nostru la libertatea de creaţie şi la protejarea şi promovarea patrimoniului nostru cultural şi spiritual, în toată bogăţia şi diversitatea sa. Ca urmare a schimbărilor recent intervenite în Europa, subliniem importanţa sporită a Simpozionului de la Cracovia şi ne aşteptăm ca acesta să examineze orientările pentru intensificarea cooperării în domeniul culturii. Invităm Consiliul Europei să-şi aducă contribuţia la acest simpozion. Pentru promovarea unei mai bune cunoaşteri reciproce între popoarele noastre, vom favoriza crearea de centre culturale în oraşele altor state participante, ca şi o cooperare sporită în domeniul tehnicilor audio-vizuale şi schimburilor mai largi în domeniul muzicii, teatrului, literaturii şi artelor. Suntem hotărîţi să facem eforturi deosebite în cadrul politicilor noastre pe plan naţional pentru a promova o mai bună înţelegere, îndeosebi între tineri, prin schimburi culturale, cooperare în toate domeniile educaţiei şi, mai ales, prin predarea şi pregătirea în limbile altor state participante. Intenţionăm să examinăm primele rezultate ale acestei acţiuni la Reuniunea de la Helsinki din cadrul "Urmărilor" C.S.C.E., care va avea loc în 1992. Muncitori migranţi Recunoaştem că problemele muncitorilor migranţi şi ale familiilor lor rezidente legal în ţara de primire comportă aspecte economice, culturale şi sociale ca şi propria lor dimensiune umană. Reafirmăm că protecţia şi promovarea drepturilor, ca şi respectul obligaţiilor internaţionale pertinente sunt preocuparea noastră comună. Mediterana Considerăm că schimbările politice fundamentale intervenite în Europa au o semnificaţie pozitivă pentru regiunea Mediteranei. Vom continua, în consecinţă, eforturile noastre pentru întărirea securităţii şi cooperării în Mediterană, ca factor important pentru stabilitatea în Europa. Salutăm raportul Reuniunii privind Mediterana de la Palma de Mallorca, ale cărei rezultate le susţinem în întregime. Suntem preocupaţi de tensiunile persistente în regiune şi reiterăm hotărîrea noastră de a intensifica eforturile pentru a găsi, prin mijloace paşnice, soluţii juste, viabile şi durabile, fondate pe respectul principiilor din Actul final, la problemele cruciale nerezolvate. Dorim să promovăm condiţii favorabile dezvoltării armonioase şi diversificării relaţiilor cu statele mediteraneene neparticipante. Intensificarea cooperării cu aceste state va fi continuată în scopul promovării dezvoltării economice şi sociale şi, în consecinţă, al creşterii stabilităţii în regiune. De aceea, ne vom strădui, împreună cu aceste ţări, să reducem substanţial decalajul între Europa şi vecinii săi mediteraneeni în ceea ce priveşte nivelul prosperităţii. Organizaţii neguvernamentale Ne reamintim rolul important jucat de organizaţiile neguvernamentale, grupurile religioase şi altele indivizi în realizarea obiectivelor C.S.C.E. şi vom continua să facilităm activităţile lor pentru punerea în practică a angajamentelor C.S.C.E. de către statele participante. Pentru a realiza sarcinile lor importante, organizaţiile, grupurile şi indivizii trebuie implicaţi de o manieră corespunzătoare în activităţile şi noile structuri ale C.S.C.E. Noi structuri şi instituţii ale procesului C.S.C.E. Eforturile noastre comune pentru consolidarea respectării drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept, întărirea păcii şi promovarea unităţii în Europa reclamă o nouă calitate a dialogului politic şi cooperării şi, în consecinţă, o dezvoltare a structurilor C.S.C.E. Intensificarea consultărilor noastre la toate nivelurile este de o importanţă primordială pentru modelarea relaţiilor noastre viitoare. În acest scop, decidem ceea ce urmează: Noi, şefii de stat sau guvern, vom ţine reuniunea noastră viitoare la Helsinki cu ocazia reuniunii organizate în cadrul "Urmărilor" C.S.C.E., care va avea loc în 1992. Ulterior, ne vom întîlni cu ocazia următoarelor reuniuni din cadrul "Urmărilor" C.S.C.E. Miniştrii noştri de externe se vor întîlni la un consiliu, în mod regulat şi cel puţin o dată pe an. Aceste reuniuni vor constitui forumul central al consultărilor politice în cadrul procesului C.S.C.E. Consiliul va examina problemele relevante ale Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa şi va lua deciziile corespunzătoare. Prima reuniune a consiliului va avea loc la Berlin. Un comitet al înalţilor funcţionari va pregăti reuniunile consiliului şi va executa deciziile sale. Comitetul va analiza problemele curente şi va putea să ia decizii corespunzătoare, inclusiv sub forma recomandărilor către consiliu. Reuniuni suplimentare ale reprezentanţilor statelor participante vor putea fi convenite pentru dezbaterea problemelor ce prezintă un caracter urgent. Consiliul va examina elaborarea de prevederi privind convocarea de reuniuni ale Comitetului înalţilor funcţionari în situaţii de urgenţă. Statele participante pot conveni, de asemenea, convocarea de reuniuni ale altor miniştri. Pentru a asigura sprijinul administrativ al acestor consultări, stabilim crearea unui secretariat la Praga. Reuniunile statelor participante din cadrul "Urmărilor" C.S.C.E. vor avea loc, de regulă, o dată la doi ani, pentru a permite statelor participante să evalueze situaţia, să examineze realizarea angajamentelor lor şi să analizeze paşii următori în cadrul procesului C.S.C.E. Decidem crearea, la Viena, a unui Centru pentru prevenirea conflictelor, pentru a ajuta consiliul să reducă riscul unui conflict. Decidem stabilirea unui birou pentru alegeri libere la Varşovia, pentru a facilita contactele şi schimbul de informaţii asupra alegerilor în statele participante. Recunoscînd rolul important pe care parlamentarii îl pot juca în procesul C.S.C.E., facem apel la o implicare sporită a parlamentelor în cadrul C.S.C.E., îndeosebi prin crearea unei Adunări parlamentare a C.S.C.E., reunind membri ai parlamentelor din toate ţările participante. În acest scop, insistăm să se continue contactele la nivel parlamentar pentru a examina domeniul de activitate, metodele de lucru şi regulile de procedură ale unei asemenea structuri parlamentare a C.S.C.E., pe baza experienţei şi activităţilor întreprinse în acest domeniu. Cerem miniştrilor noştri de externe să examineze din nou această problemă cu ocazia primei lor reuniuni în calitate de consiliu. * * * Modalităţile de procedură şi organizare relative la unele prevederi din Carta de la Paris pentru o nouă Europă figurează în Documentul suplimentar care este adoptat împreună cu Carta de la Paris. Însărcinăm consiliul să ia, în continuare, măsurile care vor fi necesare pentru asigurarea aplicării deciziilor conţinute în prezentul document, ca şi în documentul suplimentar şi să examineze eforturile de viitor pentru întărirea securităţii şi cooperării în Europa. Consiliul va putea adopta orice amendament la documentul suplimentar pe care-l va considera potrivit. * * * Originalul Cartei de la Paris pentru o nouă Europă, redactat în germană, engleză, spaniolă, franceză, italiană şi rusă, va fi remis Guvernului Republicii Franceze, care îl va păstra în arhivele sale. Fiecare din statele participante va primi de la Guvernul Republicii Franceze o copie conformă a Cartei de la Paris. Textul Cartei de la Paris va fi publicat de fiecare stat participant, care îl va difuza şi-l va face cunoscut cît mai larg posibil. Guvernul Republicii Franceze este rugat să transmită secretarului general al Naţiunilor Unite textul Cartei de la Paris pentru o nouă Europă, care nu este supus înregistrării în temeiul articolului 102 din Carta Naţiunilor Unite, în vederea difuzării sale către toţi membrii Organizaţiei ca document oficial al O.N.U. Guvernul Republicii Franceze este rugat, de asemenea, să transmită textul Cartei de la Paris la toate celelalte organizaţii internaţionale menţionate în text. Drept pentru care, noi, subsemnaţii, înalţi reprezentanţi ai statelor participante, conştienţi de înalta semnificaţie politică pe care o acordăm rezultatelor reuniunii la nivel înalt şi declarînd hotărîrea noastră de a acţiona în conformitate cu prevederile adoptate, ne-am pus semnăturile după cum urmează: Paris, 21 noiembrie 1990.