Carta mondială pentru natură din 28.10.82

Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.1546-XII din 23.06.93 Carta mondială pentru natură din 28.10.82 * * * Publicată în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 1999, volumul 7, pag.59 Adoptată la New York la 28 octombrie 1982 Adunarea Generală Reafirmînd scopurile fundamentale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, îndeosebi menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre naţiuni şi realizarea cooperării internaţionale în soluţionarea problemelor internaţionale cu caracter economic, social, cultural, tehnic, intelectual şi umanitar; Conştientă că: (a) omul reprezintă o parte a naturii şi viaţa depinde de funcţionarea neîntreruptă a sistemelor naturale care asigură furnizarea energiei şi a hranei, (b) civilizaţia îşi are rădăcinile în natura care a modelat cultura umană şi a influienţat toate realizările artistice şi ştiinţifice, şi, trăind în armonie cu natura, omului i se oferă cele mai bune posibilităţi de dezvoltare a activităţii sale, de odihnă şi recreere; Convinsă că: (a) orice formă de viaţă este unică meritînd respect indiferent de valoarea acesteia pentru om şi, pentru a acorda recunoaşterea cuvenită şi altor organisme, omul trebuie să fie ghidat în acţiunile sale de un Cod moral, (b) omul, prin acţiunile sale şi prin consecinţele acestora, poate modifica natura şi epuiza resursele ei naturale şi de aceea trebuie să recunoască necesitatea menţinerii stabilităţii şi calităţii naturii, precum şi a conservării resurselor naturale; Convinsă că: (a) beneficiile permanente oferite de natură depind de menţinerea proceselor ecologice esenţiale şi a sistemelor de susţinere a vieţii, precum şi de diversitatea formelor de viaţă ameninţate de exploatarea excesivă şi distrugerea habitatului de către om, (b) degradarea sistemelor naturale cauzată de consumul abuziv şi de folosirea necorespunzătoare a resurselor naturale, precum şi de eşecul stabilirii unei ordini economice adecvate pentru popoare şi state, duce la prăbuşirea cadrului economic, social şi politic al civilizaţiei, (c) competiţia pentru resursele insuficiente creează conflicte, în timp ce conservarea naturii şi a resurselor naturale contribuie la instaurarea dreptăţii şi menţinerea păcii, scopuri care nu pot fi atinse pînă omul nu va învăţa să trăiască în pace şi să renunţe la război şi armament; Reafirmînd că omul trebuie să acumuleze cunoştinţe pentru a menţine şi perfecţiona capacitatea de a utiliza resursele naturale asigurînd conservarea speciilor şi a ecosistemelor pentru binele generaţiilor prezente şi viitoare; Ferm convinsă de necesitatea existenţei unor măsuri corespunzătoare la nivel naţional şi internaţional, individual şi colectiv, privat şi public, în scopul protecţiei naturii şi a promovării cooperării în acest domeniu, Adoptă, în aceste scopuri, prezenta Cartă mondială pentru natură care proclamă următoarele principii de conservare pentru a ghida şi judeca conduita omului care afectează natura. I. PRINCIPII GENERALE 1. Natura trebuie respectată, iar procesele esenţiale ale acesteia nu trebuie afectate. 2. Viabilitatea genetică pe pămînt nu trebuie periclitată, iar nivelul de populare a tuturor formelor de viaţă, sălbatică sau domestică, trebuie să fie cel puţin suficient pentru supravieţuire şi, în acest scop, habitatul necesar trebuie salvgardat. 3. Întreaga suprafaţă a Pămîntului, atît uscatul cît şi apele, vor face obiectul principiilor de conservare, o protecţie deosebită fiind acordată zonelor unice, exemplarelor reprezentative pentru diferite tipuri de ecosisteme, precum şi habitatului speciilor rare sau ameninţate cu nimicirea. 4. Ecosistemele şi organismele, precum şi uscatul, resursele acvatice şi atmosferice utilizate de om vor fi administrate în scopul atingerii şi menţinerii productivităţii optime susţinute în măsura în care nu pune în pericol integritatea altor ecosisteme şi specii coexistente. 5. Natura va fi apărată de orice degradare cauzată de lupte sau de alte activităţi ostile. II. FUNCŢII 6. În procesul luării deciziilor trebuie recunoscut că necesităţile umane pot fi satisfăcute numai asigurîndu-se funcţionarea corespunzătoare a sistemelor naturale şi respectîndu-se principiile enunţate în prezenta Cartă. 7. În procesul de planificare şi implementare a activităţii de dezvoltare socială şi economică, trebuie luat în considerare faptul că conservarea naturii este o parte integrantă a acestor activităţi. 8. La elaborarea planurilor pe termen lung de dezvoltare economică, sporul natural al populaţiei şi îmbunătăţirea standardelor de viaţă, trebuie să se ia în considerare capacitatea pe termen lung a sistemelor naturale de asigurare a traiului şi stabilire a populaţiei, recunoscîndu-se că această capacitate poate fi îmbunătăţită cu sprijinul ştiinţei şi tehnologiei. 9. alocarea terenurilor în diferite scopuri trebuie planificată luînd-se în considerare constrîngerile fizice, productivitatea biologică, precum şi diversitatea şi frumuseţea naturală a regiunilor respective. 10. Resursele naturale nu vor fi risipite ci utilizate în limitele impuse de principiile enunţate în prezenta Cartă în concordanţă cu următoarele reguli: (a) utilizarea resurselor regenerabile nu va depăşi capacitatea lor de regenerare; (b) productivitatea solului va fi menţinută şi chiar sporită prin măsuri de salvgardare a fertilităţii de lungă durată a acestuia şi a procesului de descompunere organică, precum şi prin prevenirea eroziunii şi a altor forme de degradare; (c) resursele, inclusiv apa, neconsumate în urma utilizării, vor fi reutilizate sau reciclate; (d) resursele nesusceptibile de regenerare, consumate în urma utilizării, vor fi exploatate cu economie luîndu-se în considerare rezerva lor, posibilitatea raţională de a le transforma pentru consum, precum şi compatibilitatea exploatării lor cu funcţionarea sistemelor naturale. 11. Activităţile care ar putea avea impact asupra naturii vor fi supravegheate şi vor fi utilizate cele mai bune tehnologii disponibile de minimizare a riscurilor semnificative pentru natură şi a altor efecte contrare, acestea fiind în concret: (a) activităţile care ar putea cauza pagube ireversibile naturii vor fi evitate; (b) activităţile care ar putea prezenta un risc semnificativ pentru natură vor fi supuse unei examinări prealabile exhaustive; susţinătorii acestora vor dovedi că beneficiile potenţiale depăşesc pagubele potenţiale cauzate naturii, iar atunci cînd efectele contrare potenţiale nu vor fi pe deplin înţelese, activităţile respective nu vor demara; (c) activităţile care ar putea tulbura natura vor fi precedate de o evaluare a consecinţelor acestora şi, totodată, vor fi iniţiate în prealabil cu suficient timp studii privitoare la impactul proiectelor de dezvoltare asupra mediului şi, în ipoteza în care asemenea activităţi vor fi întreprinse, ele vor fi planificate şi înfăptuite în aşa fel încît să minimizeze potenţialele efecte contrare; (d) agricultura, păşunatul, silvicultura şi pescuitul vor fi adaptate la caracteristicile şi restricţiile naturale ale zonelor vizate. (e) regiunile degradate în rezultatul activităţii umane vor fi restabilite în armonie cu potenţialul natural şi în concordanţă cu bunăstarea populaţiei afectate. 12. Eliminarea poluanţilor în sistemele naturale va fi evitată şi: (a) în cazul în care aceasta nu este posibil, asemenea poluanţi vor fi trataţi la sursă utilizîndu-se cele mai bune măsuri posibile; (b) vor fi luate măsuri speciale pentru a preveni eliminarea deşeurilor radioactive sau toxice. 13. Măsurile menite să prevină, să supravegheze sau să limiteze dezastrele naturale, infestările şi maladiile vor fi direcţionate spre cauzele acestor flageluri şi vor fi evitate efectele negative secundare asupra naturii. III. IMPLEMENTAREA 14. Principiile enunţate în prezenta Cartă vor fi reflectate în legislaţia şi practica fiecărui stat, precum şi la nivel internaţional. 15. Cunoştinţele despre natură vor fi larg răspîndite prin intermediul tuturor mijloacelor posibile, îndeosebi prin educaţie ecologică, aceasta fiind parte integrantă a educaţiei generale. 16. Planificarea va include, printre alte elemente esenţiale, elaborarea strategiilor de conservare a naturii, stabilirea inventarului ecosistemelor şi evaluarea efectelor politicilor şi activităţilor propuse asupra naturii; toate aceste elemente vor fi dezvăluite publicului prin mijloace corespunzătoare în timp suficient pentru a permite consultarea şi participarea efectivă a acestuia. 17. Vor fi furnizate fondurile, programele şi structurile administrative necesare pentru atingerea obiectivului conservării naturii. 18. Vor fi întreprinse în permanenţă eforturi pentru aprofundarea cunoştinţelor despre natură prin cercetări ştiinţifice şi pentru a răspîndi aceste cunoştinţe fără restricţii de orice fel. 19. Statutul proceselor, ecosistemelor şi speciilor naturale va fi supravegheat îndeaproape pentru a permite detectarea degradării sau ameninţării, a asigura intervenţia la timp şi a facilita evaluarea politicilor şi metodelor de conservare. 20. Vor fi evitate activităţile militare care prejudiciază natura. 21. Statele şi, în măsura posibilului, alte autorităţi publice, organizaţii internaţionale, persoane fizice, grupări şi societăţi vor: (a) coopera în scopul conservării naturii prin activităţi comune şi alte acţiuni relevante, inclusiv schimbul de informaţie şi consultări; (b) stabili standarde pentru produse şi procese de prelucrare care ar putea afecta natura, precum şi metodologii asupra cărora s-a convenit pentru atingerea acestor scopuri; (c) implementa dispoziţii legale internaţionale pentru conservarea naturii şi protecţia mediului; (d) asigura că activităţile întreprinse în raza lor jurisdicţională şi de supraveghere nu vor prejudicia sistemele naturale localizate în cadrul altor state şi în regiuni ce depăşesc jurisdicţia naţională; (e) proteja şi conserva natura în regiunile ce depăşesc jurisdicţia naţională. 22. Luînd în considerare suveranitatea statelor asupra resurselor lor naturale, fiecare stat va aplica dispoziţiile prezentei Carte prin organele sale competente şi în cooperare cu alte state. 23. Toate persoanele, în conformitate cu legislaţia lor naţională, vor avea posibilitatea să participe, în mod individual sau colectiv, la adoptarea deciziilor care privesc în mod direct mediul lor şi vor avea acces la măsurile de redresare în cazul în care mediul lor suferă prejudicii sau degradări. 24. Fiecare persoană are îndatorirea să acţioneze în concordanţă cu dispoziţiile prezentei Carte individual, prin asociere cu alte persoane sau prin participarea la activităţi cu caracter politic, precum şi fiecare persoană se va strădui să asigure respectarea dispoziţiilor prezentei Carte.