Documente
Constitiţia din 22.12.92 a Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii
Notă: Ratificată prin Hot. Parl. nr.993-XIII din 15.10.96
CONSTITUŢIA UNIUNII INTERNAŢIONALE
DE TELECOMUNICAŢII
din 22.12.92
* * *
Publicată în ediţia oficială
"Tratate internaţionale", 1999, volumul 11, pag.7
------------------------------
Încheiată la Geneva la 22 decembrie 1992
Preambul
1 Recunoscînd pe deplin, fiecărui stat, dreptul suveran de a
reglementa telecomunicaţiile sale şi ţinînd cont de importanţa
crescîndă a telecomunicaţiilor pentru salvgardarea păcii şi
dezvoltarea economică şi socială a tuturor statelor, statele părţi la
prezenta Constituţie, instrument fundamental al Uniunii
Internaţionale a Telecomunicaţiilor, şi la Convenţia Uniunii
Internaţionale a Telecomunicaţiilor (denumită în continuare
convenţie), pe care o completează în scopul de a facilita relaţiile
paşnice, cooperarea internaţională între popoare, ca şi dezvoltarea
economică şi socială, prin buna funcţionare a telecomunicaţiilor, au
convenit cele ce urmează:
Capitolul I
Dispoziţii de bază
Articolul 1
Obiectul uniunii
2 1. Uniunea are ca obiect:
3 a) să menţină şi să extindă cooperarea internaţională între
toţi membrii uniunii, pentru îmbunătăţirea şi folosirea raţională a
telecomunicaţiilor de toate felurile;
4 b) să promoveze şi să ofere asistenţă tehnică ţărilor în curs
de dezvoltare în domeniul telecomunicaţiilor şi, de asemenea, să
promoveze mobilizarea resurselor materiale şi financiare necesare
implementării sale;
5 c) să favorizeze dezvoltarea mijloacelor tehnice şi exploatarea
lor cea mai eficientă, în vederea creşterii randamentului serviciilor
de telecomunicaţii, sporirii utilităţii lor şi generalizării, cît mai
mult posibil, a folosirii lor de către public;
6 d) să se străduiască să extindă avantajele noilor tehnologii de
telecomunicaţii la toţi locuitorii planetei;
7 e) să promoveze utilizarea serviciilor de telecomunicaţii în
vederea facilitării relaţiilor paşnice;
8 f) să armonizeze eforturile membrilor în aceste scopuri;
9 g) să promoveze, la nivel internaţional, adoptarea unei
adordări mai largi a problemelor de telecomunicaţii, datorită
internaţionalizării economiei şi a societăţii informatizate,
colaborînd cu alte organizaţii interguvernamentale, regionale şi
internaţionale, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale care se
ocupă de telecomunicaţii.
10 2. În acest scop şi, mai ales, uniunea:
11 a) efectuează atribuirea benzilor de frecvenţe ale spectrului
radioelectric; alocarea frecvenţelor radioelectrice şi înregistrarea
asignaţiilor de frecvenţă şi ale oricărei poziţii orbitale asociate
pe orbita sateliţilor geostaţionar, în scopul evitării perturbaţiilor
prejudiciabile între staţiile de radiocomunicaţii ale diferitelor
ţări;
12 b) coordonează eforturile în vederea eliminării perturbaţiilor
prejudiciabile între staţiile de radiocomunicaţii ale diferitelor
ţări şi ameliorării utilizării spectrului de frecvenţe radioelectrice
ca şi a orbitei sateliţilor geostaţionari pentru serviciile de
radiocomunicaţii;
13 c) uşurează standardizarea mondială a telecomunicaţiilor, cu o
calitate a serviciului satisfăcătoare;
14 d) încurajează cooperarea internaţională în vederea asigurării
asistenţei tehnice ţărilor în curs de dezvoltare ca şi crearea,
dezvoltarea şi perfecţionarea instalaţiilor şi reţelelor de
telecomunicaţii în ţările în curs de dezvoltare prin toate mijloacele
ce sunt la dispoziţia sa, inclusiv prin participarea la programele
corespunzătoare ale Naţiunilor Unite şi prin utilizarea propriilor
sale resurse, după necesităţi;
15 e) coordonează eforturile în vederea armonizării dezvoltării
mijloacelor de telecomunicaţii, mai ales a celor care folosesc
tehnicile spaţiale, astfel încît să se utilizeze cît mai bine
posibilităţile pe care ele le oferă.
16 f) favorizează colaborarea între membrii săi în vederea
stabilirii tarifelor la niveluri cît mai mici posibil, compatibile cu
un serviciu de bună calitate şi o gestiune financiară a
telecomunicaţiilor sănătoasă şi independentă;
17 g) determină adoptarea de măsuri ce permit asigurarea
securităţii vieţii umane, prin cooperarea serviciilor de
telecomunicaţii;
18 h) procedează la efectuarea de studii, stabileşte reglementări
adoptă rezoluţii, formulează recomandări şi deziderate, culege şi
publică informaţii privind telecomunicaţiile;
19 i) se străduieşte, împreună cu organismele de finanţare şi de
dezvoltare internaţionale, să promoveze stabilirea liniilor de credit
preferenţiale şi favorabile, destinate dezvoltării proiectelor
sociale ce vizează, printre altele, extinderea serviciilor de
telecomunicaţii în zonele cele mai izolate ale ţărilor.
Articolul 2
Componenţa uniunii
20 Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, avînd în vedere
principiul universalităţii şi interesul unei participări universale
la uniune, este formată din:
21 a) orice stat care este membru al uniunii, în calitate de
parte la orice convenţie internaţională a telecomunicaţiilor,
înaintea intrării în vigoare a prezentei Constituţii şi a convenţiei;
22 b) orice alt stat, membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite,
care aderă la prezenta Constituţie şi la convenţie, conform
dispoziţiilor art. 53 al prezentei Constituţii;
23 c) orice alt stat care nu este membru al Organizaţiei
Naţiunilor Unite, care cere să devină membru al uniunii şi care, după
ce cererea sa a fost acceptată de către două treimi dintre membrii
uniunii, aderă la prezenta Constituţie şi la convenţie, conform
dispoziţiilor art. 53 al prezentei Constituţii. Dacă o asemenea
cerere de admitere în calitate de membru este prezentată în perioada
cuprinsă între două conferinţe ale plenipotenţiarilor, secretarul
general consultă membrii uniunii; un membru va fi considerat că se
abţine, dacă el nu a răspuns într-un termen de 4 luni, socotite din
ziua în care el a fost consultat.
Articolul 3
Drepturile şi obligaţiile membrilor
24 1. Membrii uniunii au drepturile şi se supun obligaţiilor
prevăzute în prezenta Constituţie şi în convenţie.
25 2. Drepturile membrilor, în ceea ce priveşte participarea lor
la conferinţe, reuniuni şi consultări ale uniunii, sunt următoarele:
26 a) oricare membru are dreptul să participe la conferinţe, este
eligibil în consiliu şi are dreptul să prezinte candidaţi pentru
alegerea funcţionarilor uniunii sau a membrilor Comitetului
Regulamentului radiocomunicaţiilor;
27 b) oricare membru are, deasemenea, sub rezerva dispoziţiilor
nr. 169 şi 210 ale prezentei Constituţii, dreptul la un vot la toate
conferinţele plenipotenţiarilor, la toate conferinţele mondiale şi la
toate adunările de radiocomunicaţii ca şi la toate reuniunile
comisiilor de studii şi, dacă face parte din consiliu, la toate
sesiunile acestui consiliu. La conferinţele regionale doar membrii
regiunii respective au drept de vot;
28 c) oricare membru are, deasemenea, sub rezerva dispoziţiilor
nr. 169 şi 210 ale prezentei Constituţii, dreptul la un vot la toate
consultările efectuate prin corespondenţă. În cazul consultărilor
privitoare la conferinţele regionale, doar membrii regiunii
respective au drept de vot.
Articolul 4
Instrumentele uniunii
29 1. Instrumentele uniunii sunt:
- prezenta Constituţie a Uniunii Internaţionale a
Telecomunicaţiilor; şi
- Convenţia Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor;
- regulamentele administrative.
30 2. Prezenta Constituţie, ale cărei dispoziţii sunt completate
cu cele ale convenţiei, este instrumentul fundamental al uniunii.
31 3. Dispoziţiile prezentei Constituţii şi ale convenţiei sunt
completate cu cele ale regulamentelor administrative enumerate mai
jos, care reglementează utilizarea telecomunicaţiilor şi care
stabilesc relaţii între toţi membrii:
- Regulamentul telecomunicaţiilor internaţionale;
- Regulamentul radiocomunicaţiilor.
32 4. În caz de divergenţă între o dispoziţie a prezentei
Constituţii şi o dispoziţie a convenţiei sau a regulamentelor
administrative, prevalează Constituţia. În caz de divergenţă între o
dispoziţie a convenţiei şi o dispoziţie a regulamentelor
administrative, prevalează convenţia.
Articolul 5
Definiţii
33 Cu excepţia cazurilor de contradicţie cu contextul:
34 a) termenii utilizaţi în prezenta Constituţie şi definiţi în
anexa sa, care face parte integrantă din prezenta Constituţie, au
sensul care le este atribuit în această anexă;
35 b) termenii, alţii decît cei definiţi în anexa prezentei
Constituţii, utilizaţi în convenţie şi definiţi în anexa la această
convenţie, care face parte integrantă din convenţie, au sensul care
le este atribuit în această anexă;
36 c) ceilalţi termeni definiţi în regulamentele administrative
au sensul care le este atribuit în aceste regulamente.
Articolul 6
Executarea instrumentelor uniunii
37 1. Membrii trebuie să se conformeze dispoziţiilor prezentei
Constituţii, ale convenţiei şi ale regulamentelor administrative în
toate oficiile şi în toate staţiile de telecomunicaţii stabilite sau
exploatate de către ei şi care asigură servicii internaţionale sau
care pot cauza perturbaţii prejudiciabile serviciilor de
radiocomunicaţii ale altor ţări, cu excepţia acelora care privesc
serviciile cărora nu li se aplică aceste obligaţii, în virtutea
dispoziţiilor art. 48 al prezentei Constituţii.
38 2. Membrii trebuie, deasemenea, să ia măsurile necesare pentru
a impune respectarea dispoziţiilor prezentei Constituţii, ale
convenţiei şi ale regulamentelor administrative la exploatările
autorizate de către ei, să stabilească şi să exploateze
telecomunicaţiile care asigură servicii internaţionale sau
exploatează staţii ce pot cauza perturbaţii prejudiciabile
serviciilor de radiocomunicaţii ale altor ţări.
Articolul 7
Structura uniunii
39 Uniunea cuprinde:
40 a) Conferinţa plenipotenţiarilor, organ suprem al uniunii;
41 b) Consiliul, care acţionează ca mandatar al Conferinţei
plenipotenţiarilor;
42 c) conferinţele mondiale ale telecomunicaţiilor internaţionale
43 d) Sectorul radiocomunicaţiilor, inclusiv conferinţele de
radiocomunicaţii mondiale şi regionale, adunările de radiocomunicaţii
şi Comitetul Regulamentului radiocomunicaţiilor;
44 e) Sectorul standardizării telecomunicaţiilor, inclusiv
conferinţele mondiale de standardizare a telecomunicaţiilor;
45 f) Sectorul dezvoltării telecomunicaţiilor, inclusiv
conferinţele mondiale şi regionale de dezvoltare atelecomunicaţiilor;
46 g) Secretariatul general.
Articolul 8
Conferinţa plenipotenţiarilor
47 1. Conferinţa plenipotenţiarilor este compusă din delegaţii
reprezentînd membrii. Ea este convocată la fiecare 4 ani.
48 2. Conferinţa plenipotenţiarilor:
49 a) determină principiile generale ce permit îndeplinirea
obiectului uniunii, enunţat în art. 1 al prezentei Constituţii;
50 b) după examinarea rapoartelor întocmite de către Consiliu
asupra activităţii uniunii de la ultima Conferinţă a
plenipotenţiarilor, ca şi asupra politicii şi planificării strategice
recomandate pentru uniune, adoptă toate deciziile pe care ea le
consideră adecvate;
51 c) stabileşte bazele bugetului uniunii şi fixează, ţinînd cont
de deciziile luate pe baza rapoartelor menţionate mai sus la nr. 50,
plafonul cheltuielilor sale pentru perioada pînă la următoarea
conferinţă a plenipotenţiarilor, după ce a examinat toate aspectele
pertinente ale activităţii uniunii în timpul acestei perioade;
52 d) formulează toate directivele generale privind efectivele
uniunii şi fixează, după necesităţi, salariile de bază, treptele de
salarizare şi regimul indemnizaţiilor şi pensiilor tuturor
funcţionarilor uniunii;
53 e) examinează conturile uniunii şi le aprobă definitiv, dacă
este cazul;
54 f) alege membrii uniunii care urmează să compună Consiliul;
55 g) alege secretarul general, vicesecretarul general şi
directorii birourilor sectoarelor, în calitatea lor de funcţionari
aleşi ai uniunii;
56 h) alege membrii Comitetului Regulamentului radiocomunica-
ţiilor;
57 i) examinează şi adoptă, dacă este cazul, propuneri de
amendamente la prezenta Constituţie şi la convenţie, conform
dispoziţiilor art. 55 al prezentei Constituţii şi, respectiv,
dispoziţiilor corespunzătoare ale Convenţiei;
58 j) încheie sau revizuieşte, dacă este cazul, acordurile dintre
uniune şi alte organizaţii internaţionale, examinează orice acord
provizoriu încheiat de către Consiliu, în numele uniunii, cu asemenea
organizaţii şi le dă cursul pe care îl consideră potrivit;
59 k) tratează toate celelalte probleme de telecomunicaţii
considerate necesare.
Articolul 9
Principii privind alegerile şi problemele conexe
60 1. În timpul alegerilor vizate la nr. 54-56 ale prezentei
Constituţii, Conferinţa plenipotenţiarilor urmăreşte ca:
61 a) membrii Consiliului să fie aleşi ţinînd seama, cum se
cuvine de necesitatea unei repartiţii echitabile a locurilor în
Consiliu între toate regiunile lumii;
62 b) secretarul general, vicesecretarul general, directorii
birourilor şi membrii Comitetului Regulamentului radiocomunicaţiilor
să fie cetăţeni ai unor ţări membre diferite şi, la alegerea lor, să
se ţină în mod corespunzător seama de o repartiţie geografică
echitabilă între regiunile lumii; în ceea ce priveşte funcţionarii
aleşi ar trebui, în plus, să se ţină în mod corespunzător seama de
principiile enunţate la nr. 154 al prezentei Constituţii;
63 c) membrii Comitetului Regulamentului radiocomunicaţiilor să
fie aleşi, individual, dintre candidaţii propuşi de către membrii
uniunii; fiecare membru nu poate propune decît un singur candidat,
care trebuie să fie unul dintre cetăţenii săi.
64 2. Procedurile de urmat pentru aceste alegeri sunt stabilite
de către Conferinţa plenipotenţiarilor. Dispoziţiile relative la
intrarea în funcţie, la posturi vacante şi la realegere figurează în
convenţie.
Articolul 10
Consiliul
65 1. (1) Consiliul este compus din membrii uniunii, aleşi la
Conferinţa plenipotenţiarilor conform dispoziţiilor de la nr. 61 al
prezentei Constituţii.
66 (2) Fiecare membru al Consiliului desemnează, pentru a lua
parte la Consiliu, o persoană care poate fi asistată de unu sau mai
mulţi asesori.
67 2. Consiliul stabileşte propriul său regulament interior.
68 3. În intervalul ce separă conferinţele plenipotenţiarilor
Consiliul, în calitatea sa de organ conducător al uniunii, acţionează
ca mandatar al Conferinţei plenipotenţiarilor, în limitele puterilor
acordate de către aceasta.
69 4. (1) Consiliul este însărcinat să ia toate măsurile
potrivite, să faciliteze punerea în aplicare, de către membri, a
dispoziţiilor prezentei Constituţii, ale convenţiei, ale
regulamentelor administrative, a deciziilor Conferinţei
plenipotenţiarilor şi, dacă este cazul, a deciziilor altor conferinţe
şi reuniuni ale uniunii, precum şi să îndeplinească toate celelalte
sarcini care îi sunt încredinţate de către Conferinţa
plenipotenţiarilor.
70 (2) Examinează problemele mari de politică a
telecomunicaţiilor, conform directivelor generale ale Conferinţei
plenipotenţiarilor, astfel ca orientările politice şi strategia
uniunii să fie perfect adaptate la evoluţia constantă a mediului
telecomunicaţiilor.
71 (3) Asigură o coordonare eficace a activităţilor uniunii,
exercită un control financiar efectiv asupra Secretariatului general
şi a celor trei sectoare.
72 (4) Contribuie, în conformitate cu obiectul uniunii, la
dezvoltarea telecomunicaţiilor în ţările în curs de dezvoltare prin
toate mijloacele aflate la dispoziţia sa, inclusiv prin participarea
uniunii la programele adecvate ale Naţiunilor Unite.
Articolul 11
Secretariatul general
73 1. (1) Secretariatul general este condus de un secretar
general, asistat de un vicesecretar general.
74 (2) Secretarul general, cu concursul Comitetului de coordonare
elaborează politicile şi planurile strategice ale uniunii şi
coordonează activităţile sale.
75 (3) Secretarul general ia toate măsurile care se cer pentru a
face ca resursele uniunii să fie utilizate cu economie şi este
responsabil în faţa Consiliului pentru totalitatea aspectelor
administrative şi financiare ale activităţilor uniunii.
76 (4) Secretarul general acţionează în calitate de reprezentant
legal al uniunii.
77 2. Vicesecretarul general este răspunzător în faţa
secretarului general; el asistă pe secretarul general în exercitarea
funcţiilor sale şi îşi asumă sarcini personale pe care i le
încredinţează secretarul general. El exercită funcţiile de secretar
general în lipsa acestuia.
Capitolul II
Sectorul radiocomunicaţiilor
Articolul 12
Funcţii şi structură
78 1. (1) Funcţiile Sectorului radiocomunicaţiilor constă în
îndeplinirea obiectului uniunii privind radiocomunicaţiile, aşa cum
este enunţat în art. 1 al prezentei Constituţii, asigurînd utilizarea
raţională, eficace şi economică a spectrului de frecvenţe
radioelectrice de către toate serviciile de radiocomunicaţii,
inclusiv cele care utilizează orbita sateliţilor geostaţionari, în
conformitate cu dispoziţiile art. 44 al prezentei Constituţii, şi
întocmind studii fără limitare, în ceea ce priveşte gama de frecvenţe
şi adoptînd recomandări relative la radiocomunicaţii.
79 (2) Atribuţiile precise ale Sectorului radiocomunicaţiilor şi
ale Sectorului standardizării telecomunicaţiilor trebuie să fie
reexaminate, în permanenţă, în strînsă colaborare, în ceea ce
priveşte problemele care interesează ambele sectoare, conform
dispoziţiilor pertinente ale convenţiei. O coordonare strînsă este
asigurată între sectoarele radiocomunicaţiilor, al standardizării
telecomunicaţiilor şi al dezvoltării telecomunicaţiilor.
80 2. Funcţionarea Sectorului radiocomunicaţiilor este asigurată
prin:
81 a) conferinţe mondiale şi regionale ale radiocomunicaţiilor;
82 b) Comitetul Regulamentului radiocomunicaţiilor;
83 c) adunările radiocomunicaţiilor, care sunt asociate
conferinţelor mondiale ale radiocomunicaţiilor;
84 d) comisii de studii;
85 e) Biroul radiocomunicaţiilor, condus de un director ales.
86 3. Sectorul radiocomunicaţiilor are ca membri:
87 a) de drept, administraţiile tuturor membrilor uniunii;
88 b) oricare entitate sau organizaţie autorizată conform
dispoziţiilor pertinente ale convenţiei.
Articolul 13
Conferinţele radiocomunicaţiilor
şi adunările radiocomunicaţiilor
89 1. O conferinţă mondială a radiocomunicaţiilor poate proceda
la o revizie parţială sau, în mod excepţional, totală a
Regulamentului radiocomunicaţiilor şi poate trata oricare altă
problemă de interes mondial ce revine competenţei sale şi are
legătură cu ordinea sa de zi. Celelalte funcţii ale acestei
conferinţe sunt enunţate în convenţie.
90 2. Conferinţele mondiale ale radiocomunicaţiilor sunt
convocate, în mod normal, la fiecare 2 ani; totuşi, conform
dispoziţiilor pertinente ale convenţiei, o asemenea conferinţă poate
să nu fie convocată sau poate să fie convocată o conferinţă
adiţională.
91 3. Adunările radiocomunicaţiilor sunt, deasemenea, convocate
în mod normal la fiecare 2 ani şi sunt asociate în timp şi loc cu
conferinţele mondiale ale radiocomunicaţiilor, astfel încît să se
amelioreze eficienţa şi productivitatea Sectorului
radiocomunicaţiilor. Adunările radiocomunicaţiilor stabilesc bazele
tehnice necesare lucrărilor conferinţelor mondiale ale
radiocomunicaţiilor şi dau curs tuturor solicitărilor acestor
conferinţe; funcţiile lor sunt enunţate în convenţie.
92 4. Deciziile conferinţelor mondiale ale radiocomunicaţiilor,
ale adunărilor radiocomunicaţiilor şi ale conferinţelor regionale ale
radiocomunicaţiilor trebuie să fie, în toate cazurile, conforme
dispoziţiilor prezentei Constituţii şi ale convenţiei. Deciziile
adunărilor radiocomunicaţiilor sau ale conferinţelor regionale ale
radiocomunicaţiilor trebuie să fie, deasemenea, în toate cazurile,
conforme dispoziţiilor Regulamentului radiocomunicaţiilor. Atunci
cînd ele adoptă rezoluţii şi decizii, conferinţele trebuie să ţină
seama de repercusiunile financiare previzibile şi să evite să adopte
rezoluţii şi decizii susceptibile să antreneze depăşirea limitelor
superioare ale creditelor fixate de către Conferinţa
plenipotenţiarilor.
Articolul 14
Comitetul Regulamentului radiocomunicaţiilor
93 1. Comitetul Regulamentului radiocomunicaţiilor este compus
din membri aleşi, perfect calificaţi în domeniul radiocomunicaţiilor,
şi care posedă o experienţă practică în materie de asignare şi
utilizare a frecvenţelor. Fiecare membru trebuie să fie la curent cu
condiţiile geografice, economice şi demografice ale unei anumite
regiuni a lumii. Membrii îşi exercită funcţiile lor în serviciul
uniunii în mod independent şi pe timp parţial.
94 2. Funcţiile Comitetului Regulamentului radiocomunicaţiilor
sunt:
95 a) să aprobe regulile de procedură, care includ criterii
tehnice, conforme cu Regulamentul radiocomunicaţiilor şi deciziile
conferinţelor de radiocomunicaţii competente. Aceste reguli de
procedură sunt utilizate de către directori şi birou în aplicarea
Regulamentului radiocomunicaţiilor pentru a înregistra asignările de
frecvenţe făcute de către membri. Aceste reguli pot face obiectul
comentariilor din partea administraţiilor şi, în cazul unui dezacord
ce persistă, problema este supusă unei viitoare conferinţe mondiale a
radiocomunicaţiilor;
96 b) să examineze orice altă problemă care nu a putut fi
rezolvată prin aplicarea regulilor de procedură sus-menţionate;
97 c) să execute toate sarcinile adiţionale referitoare la
asignarea şi utilizarea frecventelor, cum este indicat la nr. 78 al
prezentei Constituţii, conform procedurilor prevăzute de Regulamentul
radiocomunicaţiilor, prescrise de o conferinţă competentă sau de
către Consiliu, cu consimţămîntul majorităţii membrilor uniunii, în
vederea pregătirii unei asemenea conferinţe sau la îndeplinirea
deciziilor sale.
98 3. (1) Membrii Comitetului Regulamentului radiocomunicaţiilor
îndeplinindu-şi funcţiile lor în cadrul Comitetului, nu reprezintă
statul lor membru, nici o regiune, ci sunt învestiţi cu o funcţie
publică internaţională. În particular, fiecare membru al Comitetului
trebuie să se abţină să participe la deciziile care privesc direct
administraţia sa.
99 (2) Nici un membru al Comitetului nu trebuie, în ceea ce
priveşte exercitarea funcţiei sale în serviciul uniunii, să ceară sau
să primească instrucţiuni de la nici un guvern sau de la nici un
membru al unui guvern oarecare, de la nici o organizaţie sau persoană
publică sau particulară. Membrii trebuie să se abţină să ia orice
măsură sau să se asocieze la orice decizie care ar putea fi
incompatibilă cu statutul lor, aşa cum el este definit la nr. 98 de
mai sus.
100 (3) Fiecare membru trebuie să respecte caracterul exclusiv
internaţional al funcţiilor membrilor Comitetului şi să se abţină de
a căuta să le influenţeze în exercitarea funcţiilor sale în cadrul
Comitetului.
101 4. Metodele de lucru ale Comitetului Regulamentului
radiocomunicaţiilor sunt definite în convenţie.
Articolul 15
Comisiile de studii ale radiocomunicaţiilor
102 Funcţiile comisiilor de studii ale radiocomunicaţiilor sunt
enunţate în convenţie.
Articolul 16
Biroul radiocomunicaţiilor
103 Funcţiile directorului Biroului radiotelecomunicaţiilor sunt
enunţate în convenţie.
Capitolul III
Sectorul standardizării telecomunicaţiilor
Articolul 17
Funcţii şi structură
104 1. (1) Funcţiile Sectorului standardizării telecomunicaţiilor
constau în a răspunde deplin obiectului uniunii privitor la
standardizarea telecomunicaţiilor, aşa cum este el enunţat la art. 1
al prezentei Constituţii, efectuînd studii asupra problemelor tehnice
de exploatare şi de tarifare, şi adoptînd recomandări privitoare la
acest subiect, în vederea standardizării telecomunicaţiilor la scară
mondială.
105 (2) Atribuţiile precise ale Sectorului standardizării
telecomunicaţiilor şi ale Sectorului radiocomunicaţiilor trebuie să
fie reexaminate în permanenţă, în strînsă colaborare, în ceea ce
priveşte problemele ce interesează cele două sectoare, conform
dispoziţiilor adecvate ale convenţiei. O coordonare strînsă trebuie
să fie asigurată între sectoarele radiocomunicaţiilor, al
standardizării telecomunicaţiilor şi al dezvoltării
telecomunicaţiilor.
106 2. Funcţionarea Sectorului standardizării telecomunicaţiilor
este asigurată prin:
107 a) conferinţe mondiale de standardizare a telecomunicaţiilor;
108 b) comisiile de studii ale standardizării telecomunicaţiilor;
109 c) Biroul standardizării telecomunicaţiilor, condus de un
director ales.
110 3. Sectorul standardizării telecomunicaţiilor are ca membri:
111 a) de drept, administraţiile tuturor membrilor uniunii; 112
b) oricare entitate sau organizaţie agreată în conformitate cu
dispoziţiile pertinente ale convenţiei.
Articolul 18
Conferinţele mondiale de standardizare a telecomunicaţiilor
113 1. Rolul conferinţelor mondiale de standardizare a
telecomunicaţiilor este definit în convenţie.
114 2. Conferinţele mondiale de standardizare a
telecomunicaţiilor sunt convocate la fiecare 4 ani; totuşi, o
conferinţă adiţională poate fi organizată conform dispoziţiilor
corespunzătoare ale convenţiei.
115 3. Deciziile conferinţelor mondiale de standardizare a
telecomunicaţiilor trebuie să fie, în toate cazurile, conforme
dispoziţiilor prezentei Constituţii, ale convenţiei şi ale
regulamentelor administrative. Cînd ele adoptă rezoluţii şi decizii,
conferinţele trebuie să ţină seama de reprecusiunile financiare
previzibile şi să evite adoptarea de rezoluţii şi decizii
susceptibile să antreneze depăşirea limitelor superioare ale
creditelor fixate de Conferinţa plenipotenţiarilor.
Articolul 19
Comisiile de studii ale standardizării telecomunicaţiilor
116 Funcţiile comisiilor de studii ale standardizării
telecomunicaţiilor sunt enunţate în convenţie.
Articolul 20
Biroul standardizării telecomunicaţiilor
117 Funcţiile directorului Biroului standardizării
telecomunicaţiilor sunt enunţate în convenţie.
Capitolul IV
Sectorul dezvoltării telecomunicaţiilor
Articolul 21
Funcţii şi structuri
118 1. Funcţiile Sectorului dezvoltării telecomunicaţiilor
constau în a răspunde obiectului uniunii, aşa cum este enunţat la
art. 1 al prezentei Constituţii, şi să se achite, în limitele sferei
sale de competenţă specifice, de dubla responsabilitate a uniunii în
calitate de instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite
şi agent executiv pentru punerea în practică a proiectelor în cadrul
sistemului de dezvoltare al Naţiunilor Unite sau al altor aranjamente
de finanţare, în scopul de a facilita şi de a ameliora dezvoltarea
telecomunicaţiilor, oferind, organizînd şi coordonînd activităţile de
cooperare şi asistenţă tehnică.
119 Activităţile sectoarelor radiocomunicaţiilor, ale
standardizării telecomunicaţiilor şi ale dezvoltării
telecomunicaţiilor fac obiectul unei strînse colaborări în ceea ce
priveşte problemele referitoare la dezvoltare, în conformitate cu
dispoziţiile pertinente ale prezentei Constituţii.
120 2. În cadrul sus-menţionat, funcţiile specifice ale
Sectorului dezvoltării telecomunicaţiilor sunt:
121 a) să crească sensibilitatea celor care decid asupra rolului
important al telecomunicaţiilor în programele naţionale de dezvoltare
economică şi socială şi să furnizeze informaţii şi sugestii asupra
opţiunilor posibile în materie de politică generală şi de structură;
122 b) să încurajeze dezvoltarea, expansiunea şi exploatarea
reţelelor şi serviciilor de telecomunicaţii, mai ales în ţările în
curs de dezvoltare, ţinînd cont de activităţile altor organe de
acelaşi fel, întărind mijloacele de dezvoltare a resurselor umane, de
planificare, de gestiune, de mobilizare a resurselor şi de
cercetare-dezvoltare;
123 c) să stimuleze dezvoltarea telecomunicaţiilor prin cooperare
cu organizaţiile regionale de telecomunicaţii şi cu instituţiile
mondiale şi regionale de finanţare a dezvoltării, urmărind stadiul de
derulare a proiectelor reţinute în programul său de dezvoltare, în
scopul de a urmări punerea lor corectă în practică;
124 d) să favorizeze mobilizarea resurselor pentru a realiza o
asistenţă ţărilor în curs de dezvoltare, încurajînd instituirea de
linii de credit preferenţiale şi favorabile şi cooperînd cu
organismelede finanţare şi de dezvoltare internaţionale şi regionale;
125 e) să promoveze şi să coordoneze programe ce permit
accelerarea transferului de tehnologii corespunzătoare în favoarea
ţărilor în curs de dezvoltare, ţinînd cont de evoluţia şi de
modificările ce se produc în reţelele ţărilor dezvoltate;
126 f) să încurajeze participarea industriei la dezvoltarea
telecomunicaţiilor în ţările în curs de dezvoltare şi să dea sugestii
privitoare la transferul tehnologiilor corespunzătoare;
127 g) să dea avize, să efectueze sau să sponsorizeze studii,
dacă este cazul, asupra problemelor tehnice, economice, de finanţare,
de gestiune, de reglementare şi de politică generală, inclusiv studii
asupra proiectelor specifica în domeniul telecomunicaţiilor;
128 h) să colaboreze cu celelalte sectoare, cu Secretariatul
general şi celelalte organe interesate, pentru a elabora un plan
global pentru reţelele internaţionale şi regionale de telecomunicaţii
astfel încît să faciliteze coordonarea dezvoltării lor în vederea
prestării de servicii de telecomunicaţii;
129 i) să se intereseze, în mod deosebit, în exercitarea
funcţiilor citate mai sus, de cerinţele ţărilor mai puţin avansate.
130 3. Funcţionarea Sectorului dezvoltării telecomunicaţiilor
este asigurată prin:
131 a) conferinţe mondiale şi regionale de dezvoltare a
telecomunicaţiilor;
132 b) comisii de studii ale dezvoltării telecomunicaţiilor;
133 c) Biroul de dezvoltare a telecomunicaţiilor, condus de un
director ales.
134 4. Sectorul dezvoltării telecomunicaţiilor are ca membri:
135 a) de drept, administraţiile tuturor membrilor uniunii;
136 b) orice entitate sau organizaţie acceptată conform
dispoziţiilor pertinente ale convenţiei.
Articolul 22
Conferinţele de dezvoltare a telecomunicaţiilor
137 1. Conferinţele de dezvoltare a telecomunicaţiilor constituie
un cadru de discuţie unde sunt examinate probleme, proiecte şi
programe ce interesează dezvoltarea telecomunicaţiilor şi unde sunt
date orientări Biroului de dezvoltare a telecomunicaţiilor.
138 2. Conferinţele de dezvoltare a telecomunicaţiilor cuprind:
139 a) conferinţe mondiale de dezvoltare a telecomunicaţiilor;
140 b) conferinţe regionale de dezvoltare a telecomunicaţiilor.
141 3. Între două conferinţe ale plenipotenţiarilor se ţine o
conferinţă mondială de dezvoltare a telecomunicaţiilor şi, în funcţie
de resurse şi priorităţi, conferinţe regionale de dezvoltare a
telecomunicaţiilor.
142 4. Conferinţele de dezvoltare a telecomunicaţiilor nu
elaborează acte finale. Concluziile lor iau forma unor rezoluţii,
decizii, recomandări sau rapoarte. Aceste concluzii trebuie să fie,
în orice caz, conforme cu dispoziţiile prezentei Constituţii, ale
convenţiei şi ale regulamentelor administrative. Atunci cînd ele
adoptă rezoluţii şi decizii, conferinţele trebuie să ţină cont de
repercusiunile financiare previzibile şi ar trebui să evite să adopte
rezoluţii şi decizii susceptibile să antreneze depăşirea limitelor
superioare ale creditelor fixate de către Conferinţa
plenipotenţiarilor.
143 5. Rolul conferinţelor de dezvoltare a telecomunicaţiilor
este definit în convenţie.
Articolul 23
Comisiile de studii ale dezvoltării telecomunicaţiilor
144 Funcţiile comisiilor de studii ale dezvoltării
telecomunicaţiilor sunt enunţate în convenţie.
Articolul 24
Biroul de dezvoltare a telecomunicaţiilor
145 Funcţiile directorului Biroului de dezvoltare a
telecomunicaţiilor sunt enunţate în convenţie.
Capitolul V
Alte dispoziţii referitoare la funcţionarea uniunii
Articolul 25
Conferinţe mondiale ale telecomunicaţiilor internaţionale
146 1. O conferinţă mondială a telecomunicaţiilor internaţionale
poate să procedeze la o revizuire parţială sau, în mod excepţional,
totală a Regulamentului telecomunicaţiilor internaţionale şi să
trateze oricare altă problemă cu caracter mondial care depinde de
competenţa sa sau care se referă la ordinea sa de zi.
147 2. Deciziile conferinţelor mondiale ale telecomunicaţiilor
internaţionale sunt, în toate cazurile, conforme cu dispoziţiile
prezentei Constituţii şi ale convenţiei. La adoptarea rezoluţiilor şi
deciziilor, conferinţele trebuie să ţină seama de repercusiunile
financiare previzibile şi ar trebui să evite să adopte acele
rezoluţii şi decizii care pot antrena depăşirea limitelor superioare
ale creditelor fixate de Conferinţa plenipotenţiarilor.
Articolul 26
Comitetul de coordonare
148 1. Comitetul de coordonare este compus din secretarul general
vicesecretarul general şi directorii celor trei birouri. El este
prezidat de secretarul general sau, în absenţa sa, de către
vicesecretarul general.
149 2. Comitetul de coordonare îşi asumă funcţiile unei echipe de
gestionare internă care sprijină secretarul general şi îi furnizează
un ajutor practic pentru toate problemele ce privesc administraţia,
finanţele, sistemele de informare şi cooperarea tehnică, care nu sunt
exclusiv de competenţa unui anumit sector sau a Secretariatului
general, ca şi în domeniile relaţiilor externe şi de informare
publică. La examinarea acestor probleme, Comitetul ţine în întregime
cont de dispoziţiile prezentei Constituţii, ale convenţiei, de
deciziile Consiliului şi de interesele uniunii în întregime.
Articolul 27
Funcţionarii aleşi şi personalul uniunii
150 1. (1) În îndeplinirea funcţiilor lor, funcţionarii aleşi,
precum şi personalul uniunii trebuie să nu solicite şi să nu accepte
instrucţiuni ale nici unui guvern sau ale unei autorităţi exterioare
uniunii. Ei trebuie să se abţină de la orice act incompatibil cu
situaţia lor de funcţionari internaţionali.
151 (2) Fiecare membru trebuie să respecte caracterul exclusiv
internaţional al funcţiilor acestor funcţionari aleşi şi ale
personalului uniunii şi să se abţină să-i influenţeze în îndeplinirea
sarcinilor lor.
152 (3) În afara funcţiilor lor, funcţionarii aleşi, precum şi
personalul uniunii nu trebuie să aibă o participare, nici interese
financiare, de orice natură ar fi, într-o întreprindere oarecare ce
se ocupă de telecomunicaţii. Totuşi, expresia interese financiare nu
trebuie să fie interpretată ca opunîndu-se continuării vărsămintelor
pentru pensie datorită unei slujbe sau unor servicii anterioare.
153 (4) Pentru a garanta o funcţionare eficientă a uniunii,
oricare membru al cărui cetăţean a fost ales secretar general,
vicesecretar general, sau director al unui birou trebuie, în măsura
în care este posibil, să se abţină să recheme între două conferinţe
ale plenipotenţiarilor pe acest cetăţean.
154 2. Considerentul dominant în recrutarea şi fixarea
condiţiilor de lucru ale personalului trebuie să fie necesitatea de a
asigura uniunii serviciile unor persoane care posedă cele mai înalte
calităţi de eficienţă, de competenţă şi de integritate. Importanţa
unei recrutări efectuate pe o bază geografică cît mai largă posibil
trebuie să fie luată în considerare în mod corespunzător.
Articolul 28
Finanţele uniunii
155 1. Cheltuielile uniunii cuprind cheltuieli aferente:
156 a) Consiliului;
157 b) Secretariatului general şi sectoarelor uniunii;
158 c) conferinţelor plenipotenţiarilor şi conferinţelor mondiale
ale telecomunicaţiilor internaţionale.
159 2. Cheltuielile uniunii sunt acoperite prin contribuţiile
membrilor săi şi ale entităţilor şi organizaţiilor admise să
participe la activităţile uniunii conform dispoziţiilor pertinente
ale convenţiei. Aceste contribuţii sunt determinate în funcţie de
numărul de unităţi care corespund clasei de contribuţie, aleasă de
fiecare membru şi de fiecare entitate sau organizaţie acceptată
conform dispoziţiilor pertinente ale convenţiei.
160 3. (1) Membrii îşi aleg în mod liber clasa de contribuţie,
potrivit căreia înţeleg să participe la cheltuielile uniunii.
161 (2) Această alegere este efectuată în cele 6 luni ce urmează
de la sfîrşitul unei conferinţe a plenipotenţiarilor, conform
tabloului claselor de contribuţie indicate în convenţie.
162 (3) Dacă o conferinţă a plenipotenţiarilor adoptă un
amendament la tabloul claselor de contribuţie care figurează în
convenţie, secretarul general informează fiecare membru despre data
intrării în vigoare a amendamentului. Fiecare membru informează
secretarul general, în termen de 6 luni ce urmează datei acestei
comunicări, despre clasa de contribuţie pe care a ales-o conform
tabloului în vigoare modificat.
163 (4) Clasa de contribuţie aleasă de fiecare membru, în
conformitate cu nr. 161 sau 162 de mai sus, este aplicabilă doar
începînd de la 1 ianuarie ce urmează după un an, socotind de la
expirarea perioadei de 6 luni vizată la nr. 161 sau 162 de mai sus.
164 4. Membrii care nu şi-au făcut cunoscută decizia lor în
intervalul de timp specificat la nr. 161 şi, respectiv, 162 de mai
sus îşi păstrează clasa de contribuţie pe care ei au ales-o anterior.
165 5. Clasa de contribuţie aleasă de către un membru nu poate fi
redusă decît în conformitate cu nr. 161, 162 şi 163 de mai sus.
Totuşi, în circumstanţe excepţionale, cum sunt catastrofele naturale,
ce necesită lansarea de programe de ajutor internaţional. Consiliul
poate autoriza o reducere a numărului de unităţi de contribuţie, dacă
un membru face această cerere şi furnizează proba că nu mai poate să
menţină contribuţia sa în clasa aleasă iniţial.
166 6. De asemenea, membrii pot, cu aprobarea Consiliului, să
aleagă o clasă de contribuţie inferioară celei pe care au ales-o
conform nr. 161 de mai sus, dacă poziţia lor privind contribuţia,
începînd de la data fixată la nr. 163 de mai sus pentru o nouă
perioadă de contribuţie, este sensibil mai puţin bună decît ultima
lor poziţie anterioară.
167 7. Cheltuielile conferinţelor regionale vizate la nr. 43 al
prezentei Constituţii sunt în sarcina tuturor membrilor regiunii
respective, conform clasei de contribuţie a acestora şi pe aceeaşi
bază, a acelor membri ai altor regiuni care, dacă este cazul, au
participat la astfel de conferinţe.
168 8. Membrii, entităţile şi organizaţiile vizate la nr. 159 de
mai sus plătesc în avans partea lor de contribuţie anuală, calculată
după bugetul bienal aprobat de Consiliu şi ţinînd cont de
modificările pe care acesta le-ar putea adopta.
169 9. Un membru în întîrziere cu plăţile sale către uniune
pierde dreptul de vot definit la nr. 27 şi 28 ale prezentei
Constituţii cînd cuantumul restanţelor sale este egal sau superior
cuantumului contribuţiilor pe care acest membru le are de plătit
pentru ultimii 2 ani.
170 10. Dispoziţiile specifice care reglementează contribuţiile
financiare ale entităţilor şi organizaţiilor vizate la nr. 159 de mai
sus şi ale altor organizaţii internaţionale se găsesc în convenţie.
Articolul 29
Limbile
171 1. (1) Uniunea are ca limbi oficiale şi de lucru: engleza,
araba, chineza, spaniola, franceza şi rusa.
172 (2) Aceste limbi sunt utilizate în conformitate cu deciziile
pertinente ale Conferinţei plenipotenţiarilor, pentru stabilirea şi
publicarea documentelor şi textelor uniunii, în versiuni echivalente
ca formă şi conţinut, precum şi pentru o interpretare reciprocă în
timpul conferinţelor şi reuniunilor uniunii.
173 (3) În caz de divergenţă sau de contestare, prevalează textul
în limba franceză.
174 2. Dacă toţi participanţii la o conferinţă sau la o reuniune
convin la această procedură, dezbaterile pot avea loc într-un număr
de limbi inferior celui menţionat mai sus.
Articolul 30
Sediul uniunii
175 Uniunea are sediul la Geneva.
Articolul 31
Capacitatea juridică a uniunii
176 Uniunea se bucură pe teritoriul fiecăruia dintre membrii săi
de capacitatea juridică care îi este necesară pentru exercitarea
funcţiilor şi atingerea obiectivelor sale.
Articolul 32
Regulamentul interior al conferinţelor şi al altor reuniuni
177 1. Pentru organizarea lucrărilor lor şi conducerea
dezbaterilor, conferinţele şi reuniunile uniunii aplică regulamentul
interior care este prevăzut în convenţie.
178 2. Conferinţele şi Consiliul pot adopta reguli pe care le
consideră indispensabile, care completează pe cele ale regulamentului
interior. Totodată, aceste reguli complementare trebuie să fie
compatibile cu dispoziţiile prezentei Constituţii şi ale convenţiei;
dacă este cazul unor reguli complementare, adoptate de către
conferinţe, ele sunt publicate ca documente ale acestora din urmă.
Capitolul VI
Dispoziţii generale referitoare la telecomunicaţii
Articolul 33
Dreptul publicului de a utiliza serviciul
internaţional de telecomunicaţii
179 Membrii recunosc publicului dreptul de a coresponda prin
intermediul serviciului internaţional de corespondenţă publică.
Serviciile, taxele şi garanţiile sunt aceleaşi pentru toţi
utilizatorii, în fiecare categorie de corespondenţă, fără prioritate
sau vreo preferinţă oarecare.
Articolul 34
Oprirea telecomunicaţiilor
180 1. Membrii îşi rezervă dreptul de a opri transmiterea
oricărei telegrame particulare care ar părea periculoasă pentru
securitatea statului sau contrară legilor sale, ordinii publice sau
bunelor moravuri, cu obligaţia de a aviza imediat oficiul de origine
despre oprirea telegramei în întregime sau a unei părţi oarecare a
acesteia, cu excepţia cazului cînd această notificare ar părea
periculoasă pentru securitatea statului.
181 2. Membrii îşi rezervă, de asemenea, dreptul de a întrerupe
orice altă telecomunicaţie particulară care poate părea periculoasă
pentru securitatea statului sau contrară legilor sale, ordinii
publice sau bunelor moravuri.
Articolul 35
Suspendarea serviciului
182 Fiecare membru îşi rezervă dreptul de a suspenda serviciul
internaţional de telecomunicaţii, fie într-un mod general, fie numai
pentru anumite relaţii sau pentru anumite feluri de corespondenţă de
plecare, de sosire sau de tranzit, cu obligaţia pentru el de a aviza
imediat pe fiecare dintre ceilalţi membri prin intermediul
secretarului general.
Articolul 36
Responsabilitate
183 Membrii nu acceptă nici o responsabilitate cu privire la
utilizatorii serviciilor internaţionale de telecomunicaţii, mai ales
în ceea ce priveşte reclamaţiile făcute pentru a obţine despăgubiri
şi interese.
Articolul 37
Secretul telecomunicaţiilor
184 1. Membrii se angajează să ia toate măsurile posibile,
compatibile cu sistemul de telecomunicaţii utilizat, în vederea
asigurării secretului corespondenţelor internaţionale.
185 2. Totuşi, ei îşi rezervă dreptul de a comunica aceste
corespondenţe autorităţilor competente, în scopul de a asigura
aplicarea legislaţiei lor naţionale sau pentru executarea
convenţiilor internaţionale la care sunt parte.
Articolul 38
Stabilirea, exploatarea şi apărarea căilor
şi instalaţiilor de telecomunicaţii
186 1. Membrii îşi iau toate măsurile utile în vederea
stabilirii, în cele mai bune condiţii tehnice, a căilor şi
instalaţiilor necesare pentru asigurarea schimbului rapid şi
neîntrerupt al telecomunicaţiilor internaţionale.
187 2. Pe cît este posibil, aceste căi şi instalaţii trebuie să
fie exploatate după metodele şi procedurile pe care experienţa
practică a exploatării le-a arătat ca fiind cele mai bune, să fie
întreţinute în stare bună de utilizare şi menţinute la nivelul
progreselor ştiinţifice şi tehnice.
188 3. Membrii asigură apărarea acestor căi şi instalaţii în
limitele jurisdicţiei lor.
189 4. În afară de aranjamentele particulare care stabilesc alte
condiţii, toţi membrii iau măsurile necesare pentru a asigura
întreţinerea acestor secţiuni de circuite internaţionale de
telecomunicaţii care sunt cuprinse în limitele controlului lor.
Articolul 39
Notificarea contravenţiilor
190 În scopul facilitării aplicării dispoziţiilor art. 6 al
prezentei Constituţii, membrii se angajează să se informeze reciproc
despre contravenţiile la dispoziţiile prezentei Constituţii, ale
convenţiei şi ale regulamentelor administrative.
Articolul 40
Prioritatea telecomunicaţiilor referitoare
la securitatea vieţii omeneşti
191 Serviciile internaţionale de telecomunicaţii trebuie să
acorde prioritate absolută tuturor telecomunicaţiilor referitoare la
securitatea vieţii omeneşti pe mare, pe pămînt, în aer şi în spaţiul
extraatmosferic, precum şi telecomunicaţiilor epidemiologice de
urgenţă excepţională ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Articolul 41
Prioritatea telecomunicaţiilor de stat
192 Sub rezerva dispoziţiilor art. 40 şi 46 ale prezentei
Constituţii, telecomunicaţiile de stat (a se vedea anexa la prezenta
Constituţie, nr. 1014) se bucură de un drept de prioritate asupra
celorlalte telecomunicaţii, în măsura în care este posibil, atunci
cînd cererea este făcută în mod distinct de cel interesat.
Articolul 42
Aranjamente particulare
193 Membrii îşi rezervă, pentru ei înşişi, pentru exploatările
recunoscute de ei şi pentru alte exploatări corespunzător autorizate
în acest scop, dreptul de a încheia aranjamente particulare asupra
problemelor de telecomunicaţii care nu interesează totalitatea
membrilor. Totuşi, aceste aranjamente nu trebuie să fie contrare
dispoziţiilor prezentei Constituţii, ale convenţiei sau ale
regulamentelor administrative în ceea ce priveşte perturbaţiile
prejudiciabile pe care punerea lor în aplicare ar fi susceptibilă să
le cauzeze serviciilor de radiocomunicaţii ale altor membri şi, în
general, în ceea ce priveşte prejudiciile tehnice pe care această
punere în aplicare ar putea-o cauza la exploatarea altor servicii de
telecomunicaţii ale celorlalţi membri.
Articolul 43
Conferinţe regionale, aranjamente regionale,
organizaţii regionale
194 Membrii îşi rezervă dreptul de a ţine conferinţe regionale,
de a încheia aranjamente regionale şi de a crea organizaţii
regionale, în vederea rezolvării problemelor de telecomunicaţii
susceptibile de a fi tratate pe plan regional. Aranjamentele
regionale nu trebuie să fie în contradicţie cu prezenta Constituţie
sau cu convenţia.
Capitolul VII
Dispoziţii speciale referitoare la radiocomunicaţii
Articolul 44
Utilizarea spectrului de frecvenţe radioelectrice
şi a orbitei sateliţilor geostaţionari
195 1. Membrii fac eforturi să limiteze numărul de frecvenţe şi
porţiunea de spectru folosit la minimul indispensabil pentru a
asigura de o manieră satisfăcătoare funcţionarea serviciilor
necesare. În acest scop, ei se străduiesc să aplice, în termenele
cele mai scurte, ultimele perfecţionări ale tehnicii.
196 2. În timpul utilizării benzilor de frecvenţă pentru
radiocomunicaţii, membrii ţin seama de faptul că frecvenţele şi
orbita sateliţilor geostaţionari sunt resurse naturale limitate,
care trebuie să fie utilizate într-un mod raţional, eficient şi
economic, conform dispoziţiilor Regulamentului radiocomunicaţiilor,
în scopul de a permite un acces echitabil la această orbită şi la
aceste frecvenţe diferitelor ţări sau grupuri de ţări, potrivit
cerinţelor speciale ale ţărilor în curs de dezvoltare şi ale
situţiei geografice a unor ţări.
Articolul 45
Perturbaţii prejudiciabile
197 1. Toate staţiile, oricare ar fi scopul lor, trebuie să fie
instalate şi exploatate astfel încît să nu producă perturbaţii
prejudiciabile comunicaţiilor sau serviciilor radioelectrice ale
altor membri, ale exploatărilor recunoscute şi ale altor exploatări
corespunzător autorizate să asigure un serviciu de radiocomunicaţii
şi care funcţionează în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului
radiocomunicaţiilor.
198 2. Fiecare membru se angajează să ceară exploatărilor
recunoscute de el şi altor exploatări, corespunzător autorizate în
acest scop, respectarea prescripţiilor de la nr. 197 de mai sus.
199 3. În plus, membrii recunosc necesitatea de a lua măsurile
posibile să împiedice ca funcţionarea aparatelor şi instalaţiilor
electrice de toate felurile să nu cauzeze perturbaţii prejudiciabile
comunicaţiilor sau serviciilor radioelectrice vizate la nr. 197 de
mai sus.
Articolul 46
Apeluri şi mesaje de primejdie
200 Staţiile de radiocomunicaţii sunt obligate să accepte cu
prioritate absolută apelurile şi mesajele de primejdie, oricare ar
fi provenienţa lor, să răspundă la aceste mesaje şi să le dea
imediat urmarea pe care ele o reclamă.
Articolul 47
Semnale de primejdie, de urgenţă, de securitate
sau de identificare greşită sau înşelătoare
201 Membrii se angajează să ia măsurile utile pentru a reprima
transmiterea sau punerea în circulaţie de semnale de primejdie, de
urgenţă, de securitate sau de identificare greşită sau înşelătoare
şi să colaboreze în vederea localizării şi identificării staţiilor
sub jurisdicţia lor care emit asemenea semnale.
Articolul 48
Instalaţiile serviciilor de apărare naţională
202 1. Membrii îşi păstrează întreaga lor libertate în ceea ce
priveşte instalaţiile radioelectrice militare.
203 2. Totuşi, aceste instalaţii trebuie, pe cît posibil, să
respecte dispoziţiile regulamentare referitoare la ajutorul ce se
acordă în caz de pericol şi la măsurile de luat pentru a împiedica
perturbaţiile prejudiciabile, precum şi prescripţiile regulamentelor
administrative privind tipurile de emisie şi frecvenţele de folosit
după felul serviciului pe care ele îl asigură.
204 3. În plus, cînd aceste instalaţii participă la serviciile
de corespondenţă publică sau la alte servicii determinate de către
regulamentele administrative, ele trebuie să se conformeze, în
general, prescripţiilor regulamentare aplicabile acestor servicii.
Capitolul VIII
Relaţii cu Organizaţia Naţiunilor Unite, alte organizaţii
internaţionale şi cu statele care nu sunt membre
Articolul 49
Relaţiile cu Organizaţia Naţiunilor Unite
205 Relaţiile dintre Organizaţia Naţiunilor Unite şi Uniunea
Internaţională a Telecomunicaţiilor sunt definite în acordul
încheiat între aceste două organizaţii.
Articolul 50
Relaţii cu alte organizaţii internaţionale
206 În scopul de a ajuta la realizarea unei coordonări
internaţionale complete în domeniul telecomunicaţiilor, uniunea
colaborează cu organizaţiile internaţionale care au interese şi
activităţi conexe.
Articolul 51
Relaţii cu statele care nu sunt membre
207 Toţi membrii îşi rezervă, pentru ei înşişi şi pentru
exploatările recunoscute, dreptul de a fixa condiţiile în care ei
admit telecomunicaţiile schimbate cu un stat care nu este membru al
uniunii. Dacă o telecomunicaţie originară dintr-un asemenea stat
este acceptată de către un membru, ea trebuie să fie transmisă şi,
atît timp cît ia căile de telecomunicaţii ale unui membru, îi sunt
aplicate dispoziţiile obligatorii ale prezentei Constituţii, ale
convenţiei şi ale regulamentelor administrative, precum şi taxele
normale.
Capitolul IX
Dispoziţii finale
Articolul 52
Ratificarea, acceptarea sau aprobarea
208 1. Prezenta Constituţie şi convenţia sunt ratificate,
acceptate sau aprobate simultan de oricare membru semnatar, conform
regulilor sale constituţionale, sub forma unui instrument unic.
Acest instrument este depus, în cel mai scurt timp posibil, la
secretarul general. Secretarul general informează membrii despre
depunerea fiecărui instrument.
209 2. (1) În timpul unei perioade de 2 ani, socotită de la data
intrării în vigoare a prezentei Constituţii şi a convenţiei, oricare
membru semnatar se bucură de drepturile conferite membrilor uniunii
prin nr. 25-28 ale prezentei Constituţii, chiar dacă el n-a depus
instrumentul de ratificare de acceptare sau de aprobare conform nr.
208 de mai sus.
210 (2) La expirarea unei perioade de 2 ani socotite de la data
intrării în vigoare a prezentei Constituţii şi a convenţiei, un
membru semnatar care n-a depus instrumentul de ratificare, de
acceptare sau de aprobare, conform nr. 208 de mai sus, nu mai are
calitatea de a vota la nici o conferinţă a uniunii, la nici o
sesiune a Consiliului, la nici o reuniune a sectoarelor uniunii, la
nici o consultare prin corespondenţă, efectuată în conformitate cu
dispoziţiile prezentei Constituţii şi ale convenţiei, şi aceasta
atît timp cît acest instrument nu a fost depus. Drepturile acestui
membru, altele decît dreptul de vot, nu sunt afectate.
211 3. După intrarea în vigoare a prezentei Constituţii şi a
convenţiei conform art. 58 al prezentei Constituţii, un instrument
de ratificare, de acceptare sau de aprobare are efect la data
depunerii lui la secretarul general.
Articolul 53
Aderarea
212 1. Un membru care nu a semnat prezenta Constituţie şi
convenţia, sub rezerva dispoziţiilor art. 2 al prezentei Constituţii
oricare alt stat menţionat în acest articol poate adera în orice
moment la prezenta Constituţie şi la convenţie. Această aderare se
efectuează simultan, sub forma unui instrument unic ce acoperă,
totodată, Constituţia şi convenţia.
213 2. Instrumentul de aderare este depus la secretarul general,
care notifică membrilor depunerea fiecărui instrument de aderare, de
îndată ce l-a primit, şi transmite fiecăruia dintre ei o copie
autentificată a acestuia.
214 3. După intrarea în vigoare a prezentei Constituţii şi a
convenţiei conform art. 58 al prezentei Constituţii, un instrument
de aderare capătă efect la data depunerii la secretarul general,
doar dacă instrumentul respectiv nu prevede altfel.
Articolul 54
Regulamentele administrative
215 1. Regulamentele administrative, aşa cum sunt specificate în
art. 4 al prezentei Constituţii, sunt instrumente internaţionale
care obligă şi trebuie să fie conforme cu dispoziţiile prezentei
Constituţii şi ale convenţiei.
216 2. Ratificarea, acceptarea sau aprobarea prezentei
Constituţii şi a convenţiei sau aderarea la aceste instrumente, în
conformitate cu art. 52 şi 53 ale prezentei Constituţii, implică,
deasemenea, un consimţămînt în a fi legat de regulamentele
administrative adoptate de către conferinţele mondiale competente
înaintea datei semnării prezentei Constituţii şi a convenţiei. Acest
consimţămînt este înţeles ţinînd seama de orice rezervă făcută în
momentul semnării regulamentelor respective sau de orice revizuire a
acestora din urmă şi în măsura în care ea este menţinută în momentul
depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare, de aprobare
sau de aderare.
217 3. Revizuirile regulamentelor administrative, parţiale sau
totale, adoptate după data sus-menţionată, se aplică provizoriu, în
ceea ce priveşte toţi membrii care au semnat aceste revizuiri, în
măsura autorizată de dreptul lor naţional. Această aplicare
provizorie capătă efect la data sau datele care sunt menţionate,
ţinînd seama de eventualele rezerve care au fost făcute în timpul
semnării acestor revizuiri.
218 4. Această aplicare provizorie continuă:
219 a) pînă cînd membrul notifică secretarului general
consimţămîntul său de a fi legat de o asemenea revizuire şi indică,
dacă este necesar, în ce măsură îşi menţine orice rezervă făcută cu
privire la această revizuire la semnarea acesteia; sau
220 b) timp de 60 de zile după primirea de către secretarul
general a notificării membrului ce-l informează că el nu consimte să
fie legat de o asemenea revizuire.
221 5. Dacă secretarul general nu a primit, în virtutea nr. 219
sau 220 de mai sus, nici o notificare a unui membru care a semnat o
asemenea revizuire, după expirarea unui interval de timp de 36 de
luni socotite de la data sau datele care sunt indicate pentru
începerea aplicării provizorii, acest membru este considerat că a
consimţit să fie legat de revizuire, ţinînd seama de orice rezervă
pe care el ar fi putut să o facă în legătură cu această revizuire,
la semnarea acesteia.
222 6. Oricare membru al uniunii care nu a semnat o asemenea
revizuire a regulamentelor administrative, parţială sau totală,
adoptată după data stipulată la nr. 216 de mai sus, se angajează să
notifice prompt secretarului general consimţămîntul său ca fiind
legat de această revizuire. Dacă nici o notificare nu a fost primită
de secretarul general provenind de la acest membru înaintea
expirării termenului stipulat la nr. 221 de mai sus, acest membru
este considerat că a consimţit să fie legat de o asemenea revizuire.
223 7. Secretarul general informează prompt membrii despre orice
notificare primită în virtutea prezentului articol.
Articolul 55
Dispoziţii pentru amendarea prezentei Constituţii
224 1. Oricare membru al uniunii poate propune orice amendament
la prezenta Constituţie. O asemenea propunere trebuie, pentru a
putea să fie transmisă tuturor membrilor uniunii şi să fie examinată
de către ei în timp util, să parvină secretarului general cel mai
tîrziu 8 luni înaintea datei fixate pentru începerea Conferinţei
plenipotenţiarilor. Secretarul general transmite cît de rapid
posibil şi cel mai tîrziu cu 6 luni înaintea acestei date această
propunere tuturor membrilor uniunii.
225 2. Orice propunere de modificare a unui amendament propus în
conformitate cu nr. 224 de mai sus poate să fie prezentată, totuşi,
în orice moment de un membru al uniunii sau de delegaţia sa la
Conferinţa plenipotenţiarilor.
226 3. Cvorumul cerut la orice şedinţă plenară a Conferinţei
plenipotenţiarilor pentru examinarea oricărei propuneri de amendare
a prezentei Constituţii sau a oricărei modificări a unei asemenea
propuneri este constituit din mai mult de jumătate din delegaţiile
acreditate la Conferinţa plenipotenţiarilor.
227 4. Pentru a fi adoptată, orice propunere de modificare a
unui amendament propus, precum şi propunerea de amendament, în
totalitatea ei modificată sau nu, trebuie să fie aprobată la o
şedinţă plenară de cel puţin două treimi din delegaţiile acreditate
la Conferinţa plenipotenţiarilor şi avînd drept de vot.
228 5. Dispoziţiile generale privind conferinţele şi
regulamentul intern al conferinţelor şi al altor reuniuni ce
figurează în convenţie se aplică, dacă paragrafele precedente ale
prezentului articol, care prevalează, nu dispun altfel.
229 6. Toate amendamentele la prezenta Constituţie adoptate de o
conferinţă a plenipotenţiarilor intră în vigoare la o dată fixată de
conferinţă, în totalitatea lor şi sub forma unui instrument de
amendare unic, între membrii care vor fi depus, înaintea acestei
date, instrumentul lor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau
de aderare la prezenta Constituţie şi la instrumentul de amendare.
Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea numai la o parte a
acestui instrument de amendare este exclusă.
230 7. Secretarul general comunică tuturor membrilor depunerea
fiecărui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de
aderare.
231 8. După intrarea în vigoare a oricărui instrument de
amendare, ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea conform
art. 52 şi 53 ale prezentei Constituţii se aplică Constituţiei
amendate.
232 9. După intrarea în vigoare a unui asemenea instrument de
amendare, secretarul general îl înregistrează la Secretariatul
Organizaţiei Naţiunilor Unite, conform dispoziţiilor art. 102 al
Cartei Naţiunilor Unite. Dispoziţiile nr. 241 ale prezentei
Constituţii se aplică, deasemenea, oricărui instrument de amendare.
Articolul 56
Reglementarea diferendelor
233 1. Membrii îşi pot reglementa diferendele asupra problemelor
referitoare la interpretarea sau aplicarea prezentei Constituţii, a
convenţiei sau a regulamentelor administrative prin negociere, pe
cale diplomatică sau urmînd procedurile stabilite prin tratatele
bilaterale sau multilaterale încheiate între ei pentru reglementarea
diferendelor internaţionale sau prin orice altă metodă prin care ei
ar putea să decidă de comun acord.
234 2. În cazul cînd nici unul dintre aceste mijloace de
reglementare nu ar fi adoptat, oricare membru, parte a unui diferend
poate recurge la arbitraj, conform procedurii definite în convenţie.
235 3. Protocolul facultativ privind regulamentul obligatoriu al
diferendelor relative la prezenta Constituţie, la convenţie şi la
regulamentele administrative se aplică între membrii care sunt părţi
la acest protocol.
Articolul 57
Denunţarea prezentei Constituţii şi a convenţiei
236 1. Oricare membru care a ratificat, a acceptat sau a aprobat
prezenta Constituţie şi convenţia sau a aderat la ele are dreptul să
le denunţe. Într-un asemenea caz, prezenta Constituţie şi convenţia
sunt denunţate simultan sub forma unui instrument unic, printr-o
notificare adresată secretarului general. Imediat după primirea
acestei notificări, secretarul general informează despre aceasta pe
ceilalţi membri.
237 2. O asemenea denunţare are efect la expirarea unei perioade
de un an începînd cu data la care secretarul general a primit
notificarea.
Articolul 58
Intrarea în vigoare şi probleme conexe
238 1. Prezenta Constituţie şi convenţia vor intra în vigoare la
1 iulie 1994 între membrii care vor avea depuse, înaintea acestei
date, instrumentul lor de ratificare, de aprobare sau de aderare.
239 2. La data intrării în vigoare, specificată la nr. 238 de
mai sus, prezenta Constituţie şi convenţia vor abroga şi vor înlocui
între părţi, Convenţia Internaţională a Telecomunicaţiilor de la
Nairobi (1982).
240 3. În conformitate cu dispoziţiile art. 102 al Cartei
Naţiunilor Unite, secretarul general al uniunii va înregistra
prezenta Constituţie şi convenţia la Secretariatul Organizaţiei
Naţiunilor Unite.
241 4. Originalul prezentei Constituţii şi al convenţiei,
redactat în limbile engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză şi
rusă, va rămîne depus în arhivele uniunii. Secretarul general va
trimite în limbile cerute, fiecăruia dintre membrii semnatari, o
copie certificată pentru conformitate.
242 5. În caz de divergenţă între textele prezentei Constituţii
şi ale convenţiei în diferitele limbi, prevalează textul în limba
franceză.
În baza celor convenite, subsemnaţii plenipotenţiari au semnat
originalul Constituţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor
şi originalul Convenţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor.
Făcut la Geneva la 22 decembrie 1992.
ANEXĂ
Definirea unor termeni folosiţi în prezenta Constituţie,
în convenţie şi în regulamentele administrative ale
Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor
1001 La sfîrşitul instrumentelor sus-menţionate ale uniunii,
termenii următori au sensul pe care îl dau definiţiile următoare:
1002 Administraţie - orice serviciu sau departament
guvernamental, responsabil de măsurile ce trebuie luate pentru a
executa obligaţiile Constituţiei Uniunii Internaţionale a
Telecomunicaţiilor, ale Convenţiei Uniunii Internaţionale a
Telecomunicaţiilor şi ale regulamentelor administrative.
1003 Perturbaţie prejudiciabilă - perturbaţie care compromite
funcţionarea unui serviciu de radionavigaţie sau a altor servicii de
securitate sau care le degradează în mod serios, întrerupe în mod
repetat sau împiedică funcţionarea unui serviciu de radiocomunicaţii
utilizat conform Regulamentului radiocomunicaţiilor.
1004 Corespondenţă publică - orice telecomunicaţie pe care
oficiile sau staţiile, prin faptul că sunt puse la dispoziţia
publicului, trebuie să o accepte în scopul transmiterii ei.
1005 Delegaţie - ansamblul delegaţiilor şi eventual al
reprezentanţilor consilierilor, ataşaţilor sau interpreţilor trimişi
de acelaşi membru. Fiecare membru este liber să alcătuiască
delegaţia sa după cum îi convine. În particular, poate să includă în
ea, printre alţii, în calitate de delegaţi, consilieri sau ataşaţi,
persoane aparţinînd oricărei entităţi sau organizaţii agreate
conform dispoziţiilor pertinente ale convenţiei.
1006 Delegat - persoană trimisă de guvernul unui membru al
uniunii la o conferinţă a plenipotenţiarilor sau persoana care
reprezintă guvernul sau administraţia unui membru al uniunii la o
conferinţă sau la o reuniune a uniunii.
1007 Exploatare - oricare particular, societate, întreprindere
sau orice instituţie guvernamentală care exploatează o instalaţie de
telecomunicaţie destinată să asigure un serviciu de telecomunicaţii
sau susceptibilă să cauzeze perturbaţii prejudiciabile unui asemenea
serviciu.
1008 Exploatare recunoscută - orice exploatare corespunzînd
definiţiei de mai sus, care exploatează un serviciu de corespondenţă
publică sau de radiodifuziune şi căreia obligaţiile prevăzute la
art. 6 al Constituţiei îi sunt impuse de către membrul pe teritoriul
căruia este instalat sediul social al acestei exploatări sau de
către membrul care a autorizat această exploatare să stabilească şi
să exploateze un serviciu de telecomunicaţii pe teritoriul său.
1009 Radiocomunicaţii -telecomunicaţii prin unde radioelectrice.
1010 Serviciu de radiodifuziune - serviciu de radiocomunicaţii
ale cărei emisiuni sunt destinate să fie recepţionate direct de
către public, în general. Acest serviciu poate să cuprindă emisiuni
sonore, emisiuni de televiziune sau alte genuri de emisiune.
1011 Serviciu internaţional de telecomunicaţii - prestare de
telecomunicaţii între oficii sau staţii de telecomunicaţii de orice
natură situate în ţări diferite sau care aparţin unor ţări diferite.
1012 Telecomunicaţii - orice transmisie, emisie sau recepţie de
semne, semnale, scrieri, imagini, sunete sau informaţii de orice
natură prin fir, radio,optic sau prin alte sisteme electromagnetice.
1013 Telegramă - scriere destinată să fie transmisă prin
telegrafie în vederea remiterii sale destinatarului. Acest termen
cuprinde, deasemenea, radiotelegrama, dacă nu există o specificaţie
contrară.
1014 Telecomunicaţii de stat - telecomunicaţii care emană de la:
- şeful de stat;
- şeful de guvern sau membrii unui guvern;
- comandantul şef al forţelor militare, terestre, navale sau
aeriene;
- agenţi diplomatici sau consulari;
- Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, şefii
organelor principale ale Naţiunilor Unite;
- Curtea Internaţională de Justiţie sau răspunsuri la
telecomunicaţiile de stat menţionate mai sus.
1015 Telegrame particulare - alte telegrame decît telegramele de
stat sau de serviciu.
1016 Telegrafie - forma de telecomunicaţie în care informaţiile
transmise sunt destinate să fie înregistrate la sosire sub forma
unui document grafic*; aceste informaţii pot, în anumite cazuri, să
fie prezentate sub o altă formă sau înregistrate pentru o folosire
ulterioară.
------------------------
* Un document grafic este un suport de informaţie pe care este
înregistrat în mod permanent un text scris sau imprimat, o imagine fixă
şi care este susceptibil să fie clasat şi consultat.
1017 Telefonie - forma de telecomunicaţie destinată în mod
esenţial schimbului de informaţii sub formă de vorbire.