Documente

Convenţia din 16.11.2001 privind garanţiile internaţionale în materie de echipamente mobile

Tipul documentului: Documente
Data adoptării: 16.11.2001

ACT INTERNAŢIONAL

C O N V E N Ţ I A

privind garanţiile internaţionale în materie de echipamente mobile

Cape Town, 16 noiembrie 2001

(în vigoare 01.06.2019)

(în vigoare 01.10.2015)

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 115-123 art. 205 din 15.05.2015

* * *

Notă: Aderat prin Legea nr.59 din 09.04.2015

Notă: Intrare în vigoare – Ordinul MAE şi IE nr.50-T-03 din 29.03.2019

Notă: Intrare în vigoare – Ordinul MAE şi IE nr.983-T-09 din 17.08.2015

Notă: Vezi Varianta engleză a Acordului

STATELE PĂRŢI LA PREZENTA CONVENŢIE,

CONŞTIENTE de necesitatea de a achiziţiona şi folosi echipamente mobile de valoare ridicată sau de însemnătate economică deosebită şi de a facilita finanţarea pentru achiziţia şi utilizarea acestora într-un mod eficient,

RECUNOSCÂND avantajele finanţării garantate cu active şi ale leasingului în acest sens şi dorind să faciliteze acest tip de tranzacţii prin stabilirea de norme clare de reglementare a acestora,

CUNOSCÂND necesitatea de a asigura faptul că garanţiile privind aceste echipamente sunt universal recunoscute şi protejate,

DORIND să asigure beneficii economice extinse şi reciproce pentru toate părţile interesate,

CONSIDERÂND că aceste norme trebuie să reflecte principiile care stau la baza finanţării garantate cu active şi a leasingului şi să promoveze autonomia părţilor, necesară în astfel de tranzacţii,

CONŞTIENTE de necesitatea de a stabili un cadru legal pentru garanţiile internaţionale în domeniul acestor echipamente şi, în acest scop, de a crea un sistem internaţional de înregistrare pentru protecţia acestora,

LUÂND ÎN CONSIDERARE obiectivele şi principiile enunţate în convenţiile existente referitoare la acest tip de echipamente,

CONVIN după cum urmează:

Capitolul I

DOMENIUL DE APLICARE ŞI PREVEDERI GENERALE

Articolul 1 - Definiţii

În prezenta convenţie, cu excepţia cazurilor în care contextul implică un alt sens, următorii termeni sunt folosiţi cu înţelesul explicat în cele ce urmează:

(a) “contract” înseamnă contract de constituire a unei garanţii, contract încheiat sub condiţie suspensivă sau contract de leasing;

(b) “cesiune” înseamnă un contract care, printr-o garanţie sau în alt mod, conferă cesionarului drepturi conexe, cu sau fără transferul garanţiilor internaţionale aferente;

(c) “drepturi conexe” se referă la toate drepturile la plăţi sau alte beneficii oferite de debitor conform unui contract, garantate sau asociate cu bunul;

(d) “începerea procedurilor de insolvenţă” înseamnă momentul în care trebuie să înceapă procedurile de insolvenţă, conform legislaţiei aplicabile privind insolvenţa;

(e) “cumpărător condiţionat” este un cumpărător în cadrul unui contract încheiat sub condiţie suspensivă;

(f) “vânzător condiţionat” este un vânzător în cadrul unui contract încheiat sub condiţie suspensivă;

(g) “contract de vânzare-cumpărare” înseamnă un contract pentru vânzarea unui bun de către un vânzător unui cumpărător care nu face parte din contractele definite anterior la litera (a);

(h) “instanţă” înseamnă o instanţă judecătorească sau un tribunal administrativ ori de arbitraj stabilit de către statul contractant;

(i) “creditor” înseamnă titularul unei sarcini în cadrul unui contract de garanţie, un cumpărător condiţionat în cadrul unui contract încheiat sub condiţie suspensivă sau un locator într-un contract de leasing;

(j) “debitor” înseamnă garantul într-un contract de garanţie, cumpărătorul condiţionat într-un contract încheiat sub condiţie suspensivă, utilizatorul într-un contract de leasing sau o persoană al cărei drept asupra unui bun este grevat de un drept sau o garanţie înregistrabil(ă) necontractual(ă);

(k) “administratorul judiciar” este persoana autorizată să administreze reorganizarea sau lichidarea, inclusiv persoanele autorizate în mod provizoriu, şi poate fi un debitor aflat în posesia bunului, dacă acest lucru este permis de legislaţia aplicabilă privind insolvenţa;

(l) “proceduri de insolvenţă ” înseamnă falimentul, lichidarea sau alte proceduri judiciare sau administrative colective, inclusiv procedurile provizorii, în cadrul cărora activele şi afacerile debitorului fac obiectul controalelor şi supravegherii de către o instanţă în scop de reorganizare sau lichidare;

(m) “persoanele interesate” sunt:

(i) debitorul;

(ii) orice persoană care, în scopul asigurării îndeplinirii oricărei obligaţii în favoarea creditorului, acordă sau emite o cauţiune sau o garanţie la cerere sau o scrisoare de credit stand-by sau orice altă formă de asigurare a creditului;

(iii) orice altă persoană care are drepturi privind bunul sau asupra bunului;

(n) “tranzacţia internă” este o tranzacţie de tipul celor enumerate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(c), în cazul în care centrul principalelor interese ale tuturor părţilor la astfel de tranzacţii, precum şi bunul relevant se află (astfel cum este specificat în protocol) în acelaşi stat contractant la momentul încheierii contractului şi în cazul în care garanţia existentă pentru tranzacţia în cauză a fost înregistrată într-un registru naţional din respectivul stat contractant, care a făcut o declaraţie conform articolului 50 alineatul (1);

(o) “garanţie internaţională” este garanţia unui creditor căreia i se aplică prevederile articolului 2;

(p) “registrul internaţional” reprezintă modalităţile internaţionale de înregistrare în sensul prezentei convenţii sau al protocolului;

(q) “contractul de leasing” este contractul prin care o persoană (locatorul) acordă dreptul de posesie sau control asupra unui bun (cu sau fără opţiunea de a-l achiziţiona) unei alte persoane (utilizatorul) în schimbul unei chirii sau al unei alte forme de plată;

(r) “garanţie naţională” înseamnă o garanţie a unui creditor privind un bun, creat de o tranzacţie internaţională în cadrul unei declaraţii în temeiul articolului 50 alineatul (1);

(s) “drept sau garanţie necontractual(ă)” înseamnă un drept sau o garanţie acordat(ă) conform legislaţiei unui stat contractant care a făcut o declaraţie în baza articolului 39 pentru a garanta îndeplinirea unei obligaţii, inclusiv o obligaţie faţă de un stat, un organism de stat sau o organizaţie interguvernamentală sau privată;

(t) “notificare privind o garanţie naţională” înseamnă o notificare înregistrată sau care urmează a fi înregistrată la registrul internaţional cu privire la crearea unei garanţii naţionale;

(u) “bun” înseamnă un bun aparţinând uneia dintre categoriile care intră în sfera de aplicare a articolului 2;

(v) “drept sau garanţie preexistente” înseamnă un drept sau o garanţie de orice tip privind un bun sau asupra unui bun, care a fost creat sau a rezultat înainte de data de la care prezenta convenţie începe să producă efecte, astfel cum se menţionează la articolul 60 alineatul (2) litera (a);

(w) “indemnizaţii” înseamnă încasări sub formă de bani sau sub o altă formă, provenite din pierderea totală sau parţială sau distrugerea fizică a bunului sau confiscarea, retragerea sau rechiziţionarea totală sau parţială a acestuia;

(x) “cesiunea potenţială” este cesiunea proiectată pentru viitor în cazul producerii unui eveniment determinat, fie că aceasta este sigură sau nu;

(y) “garanţie internaţională potenţială” înseamnă o garanţie privind un bun, proiectată a fi creată sau protejată în viitor ca garanţie internaţională, în cazul producerii unui eveniment determinat (care poate fi achiziţia de către debitor a unei garanţii privind bunul), fie că aceasta este sigură sau nu;

(z) “vânzare potenţială” înseamnă o vânzare proiectată pentru viitor, în cazul producerii unui eveniment determinat, fie că aceasta este sigură sau nu;

(aa) “protocol” înseamnă, pentru orice categorie de bunuri şi drepturi conexe cărora li se aplică prezenta convenţie, protocolul corespunzător respectivei categorii de bunuri şi drepturi conexe;

(bb) “înregistrat” înseamnă înscris în registrul internaţional conform prevederilor din capitolul V;

(cc) “garanţii înregistrate” înseamnă o garanţie internaţională, un drept sau o garanţie necontractual(ă) înregistrabil(ă) sau o garanţie naţională specificată într-o notificare privind o garanţie naţională, înregistrată conform prevederilor din capitolul V;

(dd) “drept sau garanţie necontractual(ă) înregistrabil(ă)” înseamnă un drept sau o garanţie necontractual(ă) înregistrabil(ă) conform unei declaraţii înaintate conform prevederilor articolului 40;

(ee) “organism de înregistrare” înseamnă, conform protocolului, persoana sau organismul desemnat de protocol sau numit în temeiul articolului 17 alineatul (2) litera (b);

(ff) “regulamente” înseamnă regulamente emise sau aprobate de către autoritatea de supraveghere în temeiul protocolului;

(gg) “vânzare” înseamnă transferul proprietăţii asupra unui bun în urma încheierii unui contract de vânzare-cumpărare;

(hh) “obligaţie garantată” înseamnă o obligaţie garantată printr-o garanţie reală mobiliară;

(ii) “contract de garanţie” înseamnă un contract prin care un debitor acordă titularului unei obligaţii sau aprobă acordarea unui drept (inclusiv dreptul de proprietate) privind un bun sau asupra unui bun pentru a garanta îndeplinirea unei obligaţii existente sau viitoare a debitorului sau a unui terţ;

(jj) “garanţie reală mobiliară” înseamnă o garanţie creată printr-un contract de garanţie;

(kk) “autoritate de supraveghere” înseamnă, conform protocolului, autoritatea de supraveghere menţionată la articolul 17 alineatul (1);

(ll) “contract încheiat sub condiţie suspensivă” înseamnă un contract de vânzare-cumpărare a unui bun, cu condiţia ca dreptul de proprietate să nu fie transferat până la îndeplinirea condiţiei sau a condiţiilor prevăzute în contract;

(mm) “garanţie neînregistrată” înseamnă o garanţie contractuală sau un drept sau o garanţie necontractual(ă) (cu excepţia garanţiei căreia i se aplică articolul 39) care nu a fost înregistrat(ă), indiferent dacă este înregistrabilă sau nu conform prezentei convenţii; şi

(nn) “în scris” înseamnă o consemnare a informaţiilor (inclusiv a informaţiilor comunicate prin teletransmisie) care este pe suport material sau sub o altă formă care poate fi reprodusă ulterior pe suport material şi care indică în mod rezonabil aprobarea informaţiilor respective de către o persoană.

Articolul 2 - Garanţia internaţională

(1) Prezenta convenţie prevede constituirea şi efectele unei garanţii internaţionale pentru anumite categorii de echipamente mobile şi drepturi conexe.

(2) În sensul prezentei convenţii, o garanţie internaţională privind echipamente mobile este o garanţie, creată în temeiul articolului 7, privind un bun, identificabil în mod unic dintr-o categorie de astfel de bunuri enumerate la alineatul (3) şi numite în protocol:

(a) acordat de către debitor în baza unui contract de garanţie;

(b) atribuit unei persoane care este vânzătorul condiţionat în cadrul unui contract încheiat sub condiţie suspensivă; sau

(c) atribuit unei persoane care este locatorul în cadrul unui contract de leasing. O garanţie care intră în sfera de aplicare a prevederilor de la litera (a) nu intră şi în sfera de aplicare a literelor (b) sau (c).

(3) Categoriile menţionate la alineatul precedent sunt următoarele:

(a) corpuri de aeronave, motoare de aeronave şi elicoptere;

(b) material rulant pentru căi ferate; şi

(4) Legislaţia aplicabilă stabileşte dacă o garanţie care intră sub incidenţa alineatului (2) intră în sfera de aplicare a literelor (a), (b) sau (c) de la alineatul menţionat.

(5) O garanţie internaţională referitoare la un bun se extinde şi la veniturile aduse de bunul respectiv.

Articolul 3 - Domeniul de aplicare

(1) Prezenta convenţie se aplică în cazul în care, în momentul încheierii contractului care instituie sau prevede garanţia internaţională, debitorul se află într-un stat contractant.

(2) Aplicabilitatea prezentei convenţii nu este afectată în cazul în care creditorul se află într-un stat necontractat.

Articolul 4 - Locaţia debitorului

(1) În sensul articolului 3 alineatul (1), debitorul aparţine de statul contractant:

(a) în temeiul legislaţiei căruia a fost creat sau funcţionează;

(b) în care îşi are sediul social sau sediul statutar;

(d) în care îşi desfăşoară activitatea.

(2) Referirea de la litera (d) a alineatului anterior la locul în care debitorul îşi desfăşoară activitatea, în cazul în care acesta îşi desfăşoară activitatea în mai multe locuri, înseamnă locul în care acesta îşi desfăşoară activitatea principală sau, dacă nu există un astfel de loc, reşedinţa sa obişnuită.

Articolul 5 - Interpretare şi legislaţia aplicabilă

(1) În interpretarea prezentei convenţii, trebuie să se ţină seama de obiectivele acesteia, stabilite în preambul, de caracterul său internaţional şi de necesitatea de a promova uniformitatea şi previzibilitatea în aplicarea acesteia.

(2) Problemele legate de aspectele reglementate prin prezenta convenţie care nu sunt stabilite explicit în cadrul acesteia vor fi soluţionate în conformitate cu principiile generale pe care este fondată convenţia sau, în lipsa acestor principii, în conformitate cu legea aplicabilă.

(3) Trimiterile la legea aplicabilă se referă la normele interne ale legii aplicabile, în virtutea normelor de drept internaţional privat din statul instanţei sesizate.

(4) În cazul în care un stat cuprinde mai multe unităţi teritoriale, fiecare având propriile sale norme de drept cu privire la aspectul analizat, şi în cazul în care nu există nicio indicaţie privind unitatea teritorială relevantă, legea acelui stat decide unitatea teritorială ale cărei legi se aplică. În absenţa unei astfel de norme, se aplică legea unităţii teritoriale cu care cazul are cele mai multe legături.

Articolul 6 - Relaţia dintre convenţie şi protocol

(1) Prezenta convenţie şi protocolul vor fi citite şi interpretate împreună ca un singur instrument.

(2) În cazul unei neconcordanţe între prezenta convenţie şi protocol, are întâietate protocolul.

Capitolul II

CONSTITUIREA UNEI GARANŢII INTERNAŢIONALE

Articolul 7 - Condiţii de formă

O garanţie se constituie ca garanţie internaţională în conformitate cu prezenta convenţie în cazul în care contractul care o creează sau prevede:

(a) este în scris;

(b) se referă la un bun de care pot dispune debitorul, vânzătorul condiţionat sau locatorul;

(d) în cazul unui contract de garanţie, permite stabilirea obligaţiilor garantate, fără a fi însă necesar să se menţioneze o sumă sau suma maximă garantată.

Capitolul III

MĂSURI ÎN CAZUL NEÎNDEPLINIRII OBLIGAŢIILOR

Articolul 8 - Măsurile aflate la dispoziţia creditorului

(1) În cazul neîndeplinirii obligaţiilor, astfel cum este prevăzut la articolul 11, cu condiţia ca debitorul să-şi fi dat în orice moment acordul şi sub rezerva oricăror declaraţii ale statului contractant în temeiul articolului 54, creditorul poate aplica una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

(a) să-şi însuşească sau să preia controlul asupra bunului care constituie garanţie în favoarea sa;

(b) să vândă sau să închirieze bunul;

(2) Creditorul poate, de asemenea, să solicite un ordin judecătoresc care să autorizeze sau să impună oricare dintre acţiunile menţionate la alineatul anterior.

(3) Orice măsură menţionată la alineatul (1) literele (a), (b) şi (c) sau la articolul 13 trebuie aplicată în mod rezonabil din punct de vedere comercial. O măsură este considerată a fi aplicată în mod rezonabil din punct de vedere comercial atunci când aceasta este aplicată în conformitate cu o prevedere a contractului de garanţie, cu excepţia cazului în care o astfel de prevedere este în mod evident nerezonabilă.

(4) Un creditor care propune să vândă sau să închirieze un bun în temeiul alineatului (1) va notifica mai întâi în scris într-un termen rezonabil cu privire la această vânzare sau închiriere:

(a) persoanele interesate specificate la articolul 1 litera (m) punctele (i) şi (ii); şi

(b) persoanele interesate specificate la articolul 1 litera (m) punctul (iii), care au comunicat creditorului drepturile lor cu suficient timp înainte de vânzare sau închiriere.

(5) Orice sumă colectată sau primită de către creditor care rezultă din aplicarea oricăreia dintre măsurile menţionate la alineatul (1) sau (2) trebuie considerată ca plată a sumei care reprezintă obligaţiile garantate.

(6) În cazul în care sumele colectate sau primite de către creditor care rezultă din aplicarea oricăreia dintre măsurile menţionate la alineatul (1) sau (2) depăşesc suma garantată prin garanţia reală mobiliară şi costurile rezonabile apărute în aplicarea respectivei măsuri, atunci, cu excepţia cazului în care instanţa decide altfel, creditorul distribuie surplusul în ordinea priorităţii şi celorlalţi deţinători de garanţii înregistrate cu rang inferior sau care au fost aduse la cunoştinţa creditorului şi plăteşte suma rămasă debitorului.

Articolul 9 - Transferul proprietăţii în cazul îndeplinirii obligaţiei. Efectul liberatoriu

(1) În orice moment după neîndeplinirea obligaţiei, astfel cum este prevăzut la articolul 11, creditorul şi toate persoanele interesate pot hotărî de comun acord ca dreptul de proprietate (sau orice altă garanţie a debitorului) asupra oricărui bun care constituie o garanţie reală mobiliară să fie utilizat de către creditor pentru îndeplinirea obligaţiei garantate.

(2) La cererea creditorului, instanţa poate hotărî ca dreptul de proprietate (sau orice altă garanţie a debitorului) asupra oricărui bun care constituie o garanţie reală mobiliară să treacă asupra creditorului pentru îndeplinirea obligaţiilor garantate.

(3) Instanţa aprobă cererea de la alineatul anterior numai dacă valoarea obligaţiilor garantate care trebuie îndeplinite printr-un astfel de transfer este proporţională cu valoarea bunului, ţinându-se seama de plata care trebuie realizată de către creditor oricărei persoane interesate.

(4) În orice moment după neîndeplinirea obligaţiilor, astfel cum se prevede la articolul 11, şi înainte de vânzarea bunului care constituie garanţie sau de emiterea unui ordin conform alineatului (2), debitorul sau orice persoană interesată poate obţine ridicarea garanţiei reale mobiliare, plătind în întregime suma garantată, sub rezerva închirierii bunului de către creditor conform articolului 8 alineatul (1) litera (b) sau prevăzută de un ordin judecătoresc, conform articolului 8 alineatul (2). În cazul în care, după neîndeplinirea obligaţiilor, suma garantată este plătită în întregime de către o persoană interesată, alta decât debitorul, acea persoană preia drepturile creditorului.

(5) Dreptul de proprietate sau orice altă garanţie a debitorului, transferate prin vânzare, conform articolului 8 alineatul (1) litera (b) sau prezentului articol alineatul (1) sau (2), este degrevat de orice altă garanţie de rang inferior garanţiei reale mobiliare a creditorului, în conformitate cu prevederile articolului 29.

Articolul 10 - Măsurile aflate la dispoziţia vânzătorului condiţionat sau a locatorului

În cazul neîndeplinirii obligaţiilor în cadrul unui contract încheiat sub condiţie suspensivă sau al unui contract de leasing, astfel cum se prevede la articolul 11, vânzătorul condiţionat sau locatorul, după caz:

(a) sub rezerva oricărei declaraţii potenţiale a statului contractant, conform articolului 54, poate să rezilieze contractul şi să-şi însuşească sau să preia controlul asupra oricărui bun care face obiectul contractului; sau

(b) poate să solicite un ordin judecătoresc care să autorizeze sau să impună oricare dintre aceste acţiuni.

Articolul 11 - Domeniul de aplicare al neîndeplinirii obligaţiilor

(1) Debitorul şi creditorul pot în orice moment să încheie un acord scris pentru a stabili faptele care constituie neîndeplinirea obligaţiilor sau care determină exercitarea drepturilor şi punerea în executare a măsurilor specificate la articolele 8-10 şi 13.

(2) În cazul în care debitorul şi creditorul nu au căzut de acord asupra acestor aspecte, “neîndeplinirea obligaţiilor” în sensul articolelor 8-10 şi 13 înseamnă neîndeplinirea de către debitor a obligaţiilor sale, ceea ce îl privează în mod substanţial pe creditor de beneficiile care i se cuvin în conformitate cu prevederile contractului.

Articolul 12 - Măsuri suplimentare

Pot fi aplicate orice alte măsuri permise de legea aplicabilă, inclusiv măsurile asupra cărora părţile au căzut de acord, cu condiţia ca acestea să nu vină în contradicţie cu prevederile imperative din prezentul capitol, astfel cum se stabileşte la articolul 15.

Articolul 13 - Măsuri provizorii

(1) Sub rezerva oricărei declaraţii pe care o poate face în temeiul articolului 55, un stat contractant se asigură că un creditor care aduce dovezi că debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile, în aşteptarea soluţionării definitive a cererii sale şi cu condiţia ca debitorul să-şi fi dat, în orice moment, acordul în această privinţă, poate obţine din partea unei instanţe aplicarea în termen scurt a unor măsuri, sub forma unuia sau a mai multor ordine dintre cele enumerate în cele ce urmează, în funcţie de solicitarea creditorului:

(a) conservarea bunului şi a valorii sale;

(b) punerea în posesie, controlul sau custodia asupra bunului;

(d) închirierea sau, cu excepţia cazurilor prevăzute la literele (a)-(c), gestionarea bunului şi a veniturilor generate de acesta.

(2) La emiterea unui ordin conform alineatului precedent, instanţa poate impune condiţiile pe care le consideră necesare pentru a proteja persoanele interesate în eventualitatea în care:

(a) creditorul, la punerea în aplicare a unui ordin care dispune aplicarea unor măsuri, nu-şi îndeplineşte oricare dintre obligaţiile sale faţă de debitor conform prezentei convenţii sau conform protocolului; sau

(b) creditorului nu îi este recunoscută creanţa, integral sau parţial, la soluţionarea definitivă a respectivului litigiu.

(3) Înainte de a emite un ordin conform alineatului (1), instanţa poate solicita ca toate persoanele interesate să fie notificate de această cerere.

(4) Nicio prevedere a acestui articol nu afectează aplicarea articolului 8 alineatul (3) şi nici nu limitează posibilitatea instanţei de a dispune alte măsuri provizorii decât cele enumerate la alineatul (1).

Articolul 14 - Condiţii procedurale

Sub rezerva articolului 54 alineatul (2), orice măsură prevăzută în prezentul capitol trebuie aplicată în conformitate cu procedura stabilită prin legea locului în care se aplică măsura.

Articolul 15 - Derogarea

În relaţiile lor reciproce, două sau mai multe părţi menţionate în prezentul capitol pot oricând, prin acord scris, să stabilească o derogare de la conţinutul oricăreia dintre prevederile anterioare din prezentul capitol sau să modifice efectele acestora, cu excepţia articolului 8 alineatele (3)-(6), a articolului 9 alineatele (3) şi (4), a articolului 13 alineatul (2) şi a articolului 14.

Capitolul IV

SISTEMUL INTERNAŢIONAL DE ÎNREGISTRARE

Articolul 16 - Registrul internaţional

(1) Se instituie un registru internaţional pentru înregistrarea:

(a) garanţiilor internaţionale, a garanţiilor internaţionale potenţiale şi a drepturilor şi garanţiilor necontractuale înregistrabile;

(b) cesiunilor şi cesiunilor potenţiale de garanţii internaţionale;

(d) notificărilor privind garanţiile naţionale;

(e) subordonărilor de garanţii menţionate la oricare dintre alineatele precedente.

(2) Se pot institui diferite registre internaţionale pentru diferite categorii de bune şi drepturi conexe.

(3) În sensul acestui capitol şi al capitolului V, termenul “înregistrare” include, acolo unde este cazul, modificarea, prelungirea sau radierea înregistrării.

Articolul 17 - Autoritatea de supraveghere şi organismul de înregistrare

(1) Se desemnează o autoritate de supraveghere în conformitate cu protocolul.

(2) Autoritatea de supraveghere:

(a) înfiinţează sau ia măsuri pentru înfiinţarea Registrului internaţional;

(b) numeşte şi eliberează din funcţie responsabilul organismului de înregistrare, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în protocol;

(c) în cazul în care se schimbă responsabilul organismului de înregistrare, asigură că toate drepturile necesare pentru funcţionarea efectivă continuă a Registrului internaţional îi revin sau sunt transmisibile noului responsabil;

(d) după consultarea cu statele contractante, stabileşte sau aprobă un regulament de aplicare a protocolului privind funcţionarea Registrului internaţional şi asigură publicarea acestuia;

(e) stabileşte procedurile administrative prin care se pot înainta plângeri către autoritatea de supraveghere privind funcţionarea Registrului internaţional;

(f) supraveghează organismul de înregistrare şi funcţionarea Registrului internaţional;

(g) la cererea organismului de înregistrare, îi acordă asistenţă acestuia după cum consideră necesar autoritatea de supraveghere;

(h) stabileşte şi revizuieşte periodic structura tarifară a serviciilor şi a facilităţilor oferite de către Registrul internaţional;

(i) face tot ceea ce este necesar pentru a asigura existenţa unui sistem electronic eficient de înregistrare pe bază de notificări în vederea îndeplinirii obiectivelor prezentei convenţii şi ale protocolului; şi

(j) înaintează rapoarte periodice statelor contractante cu privire la îndeplinirea obligaţiilor sale în conformitate cu prezenta convenţie şi cu protocolul.

(3) Autoritatea de supraveghere poate încheia orice acord necesar pentru îndeplinirea funcţiilor sale, inclusiv acordurile prevăzute la articolul 27 alineatul (3).

(4) Autoritatea de supraveghere deţine toate drepturile de proprietate asupra bazelor de date şi a arhivelor Registrului internaţional.

(5) Organismul de înregistrare asigură funcţionarea eficientă a Registrului internaţional şi îndeplineşte funcţiile care i-au fost atribuite prin prezenta convenţie, prin protocol şi prin regulamente.

Capitolul V

ALTE ASPECTE LEGATE DE ÎNREGISTRARE

Articolul 18 - Condiţii de înregistrare

(1) Protocolul şi regulamentele trebuie să specifice condiţiile, inclusiv criteriile de identificare a bunului pentru:

(a) efectuarea de înregistrări (care includ dispunerea transmiterii în prealabil pe cale electronică a consimţământului tuturor persoanelor al căror consimţământ este necesar conform articolului 20);

(b) efectuarea de căutări şi emiterea de certificate de căutare şi sub rezerva a ceea ce urmează;

(c) asigurarea confidenţialităţii informaţiilor şi a documentelor din cadrul Registrului internaţional, altele decât informaţiile şi documentele legate de înregistrare.

(2) Organismul de înregistrare nu are datoria de a cerceta dacă a fost într-adevăr acordat consimţământul pentru înregistrare în temeiul articolului 20 sau dacă acest consimţământ este valabil.

(3) În cazul în care o garanţie înregistrată ca garanţie internaţională potenţială devine garanţie internaţională, nu este necesară o altă înregistrare, cu condiţia ca informaţiile existente să fie suficiente pentru înregistrarea unei garanţii internaţionale.

(4) Organismul de înregistrare ia măsurile necesare pentru ca înregistrările să fie introduse în baza de date a Registrului internaţional, să poată fi căutate în ordinea cronologică a primirii lor, şi în fişier să se înregistreze data şi ora primirii.

(5) Protocolul poate dispune ca un stat contractant să poată desemna pe teritoriul său unul sau mai multe organisme ca punct sau puncte de intrare, prin intermediul căruia informaţiile necesare pentru înregistrare să fie transmise Registrului internaţional. Un stat contractant care creează un astfel de organism poate specifica cerinţele care trebuie îndeplinite (dacă există astfel de cerinţe) înainte ca aceste informaţii să fie transmise Registrului internaţional.

Articolul 19 - Valabilitatea şi momentul înregistrării

(1) O înregistrare este valabilă doar dacă este efectuată în conformitate cu prevederile articolului 20.

(2) O înregistrare, dacă îndeplineşte condiţiile de valabilitate, este completă doar la introducerea informaţiilor necesare în baza de date a Registrului internaţional, astfel încât să poată fi consultată.

(3) O înregistrare poate fi consultată, în sensul alineatului anterior, în momentul în care:

(a) Registrul internaţional i-a atribuit un număr de fişier în ordine secvenţială; şi

(b) informaţiile privind înregistrarea, inclusiv numărul fişierului, sunt stocate pe suport durabil şi pot fi accesate la Registrul internaţional.

(4) În cazul în care o garanţie înregistrată iniţial ca garanţie internaţională potenţială devine garanţie internaţională, aceasta trebuie considerată ca fiind înregistrată de la data de înregistrare a garanţiei internaţionale potenţiale, cu condiţia ca înregistrarea să fi fost valabilă imediat înainte de momentul constituirii garanţiei internaţionale, astfel cum este prevăzut la articolul (7).

(5) Alineatul anterior se aplică cu modificările necesare la înregistrarea unei cesiuni potenţiale a unei garanţii internaţionale.

(6) O înregistrare trebuie să poată fi consultată în baza de date a Registrului internaţional în conformitate cu criteriile specificate în protocol.

Articolul 20 - Acordarea consimţământului pentru înregistrare

(1) O garanţie internaţională, o garanţie internaţională potenţială, o cesiune sau o cesiune potenţială a unei garanţii internaţionale poate fi înregistrată, iar apoi înregistrarea poate fi modificată sau prelungită înainte de expirare, de către oricare dintre părţi cu acordul scris al celeilalte părţi.

(2) Subordonarea unei garanţii internaţionale unei alte garanţii internaţionale poate fi înregistrată în orice moment de către persoana sau cu acordul scris al persoanei a cărei garanţie a fost subordonată.

(3) O înregistrare poate fi radiată de către partea sau cu acordul scris al părţii în favoarea căreia a fost efectuată.

(4) Achiziţia unei garanţii internaţionale prin subrogare legală sau convenţională poate fi înregistrată de către persoana care se substituie creditorului.

(5) Un drept sau o garanţie necontractual(ă) înregistrabil(ă) pot fi înregistrate de către deţinătorul acestora.

(6) Notificarea unei garanţii naţionale poate fi înregistrată de către deţinătorul acesteia.

Articolul 21 - Durata înregistrării

Înregistrarea unei garanţii internaţionale rămâne în vigoare până în momentul radierii acesteia sau până la expirarea perioadei specificate în înregistrare.

Articolul 22 - Consultările

(1) Orice persoană poate solicita, prin modalităţile specificate în protocol şi în regulamente, consultarea prin mijloace electronice în cadrul Registrului internaţional a garanţiilor internaţionale sau a garanţiilor internaţionale potenţiale înregistrate în acesta.

(2) La primirea unei solicitări în acest sens, organismul de înregistrare emite, prin modalităţile prevăzute în protocol şi în regulamente, un certificat de consultare în registru prin mijloace electronice cu privire la orice bun:

(a) care menţionează toate informaţiile înregistrate cu privire la bunul în cauză, precum şi data şi ora la care au fost înregistrate informaţiile; sau

(b) care menţionează că nu există informaţii în cadrul Registrului internaţional cu privire la bunul în cauză.

(3) Un certificat de consultare eliberat în temeiul alineatului anterior indică faptul că acel creditor al cărui nume este indicat în informaţia înregistrată a achiziţionat sau intenţionează să achiziţioneze o garanţie internaţională privind bunul în cauză, însă nu menţionează dacă este vorba despre o garanţie internaţională sau despre o garanţie internaţională potenţială, chiar dacă acest lucru poate fi confirmat prin informaţiile relevante incluse în înregistrare.

Articolul 23 - Lista declaraţiilor şi a drepturilor sau garanţiilor necontractuale declarate

Organismul de înregistrare ţine o evidenţă a declaraţiilor, a retragerilor declaraţiilor şi a categoriilor de drepturi sau garanţii necontractuale comunicate organismului de înregistrare de către depozitar, astfel cum au fost transmise de către statul contractant, în conformitate cu articolele 39 şi 40, şi a datelor la care a avut loc fiecare declaraţie sau retragere a declaraţiei. Aceste evidenţe trebuie să fie înregistrate şi să poată fi consultate după numele statului declarant; acestea trebuie să fie puse la dispoziţia oricărei persoane care solicită acest lucru, astfel cum se prevede în protocol şi în regulamente.

Articolul 24 - Valoarea probantă a certificatelor

Un document care îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de regulamente şi care constituie un certificat eliberat de Registrul internaţional este o dovadă prima facie:

(a) a eliberării sale de către Registrul internaţional; şi

(b) a faptelor menţionate în acesta, inclusiv data şi ora la care s-a efectuat înregistrarea.

Articolul 25 - Radierea înregistrării

(1) În cazul în care obligaţiile garantate printr-o garanţie reală mobiliară înregistrată sau obligaţiile care se aflau la originea unui drept sau a unei garanţii necontractuale înregistrate au fost îndeplinite sau în cazul în care au fost îndeplinite condiţiile de transfer al titlului în temeiul unui contract înregistrat încheiat sub condiţie suspensivă, deţinătorul garanţiilor în cauză radiază înregistrarea, fără întârzieri nejustificate în urma cererii scrise a debitorului, livrată sau primită la adresa acestuia menţionată în înregistrare.

(2) În cazul în care a fost înregistrată o garanţie internaţională potenţială sau o cesiune potenţială a unei garanţii internaţionale, creditorul potenţial sau cesionarul potenţial radiază înregistrarea, fără întârzieri nejustificate, în urma cererii scrise a debitorului sau a cedentului, livrată sau primită la adresa acestuia, menţionată în înregistrare, înainte de valorificarea sau asumarea unui angajament de valorificare a bunului de către creditorul potenţial sau cesionarul potenţial.

(3) În cazul în care obligaţiile asigurate printr-o garanţie naţională specificată într-o notificare înregistrată privind o garanţie naţională au fost îndeplinite, deţinătorul acelei garanţii radiază înregistrarea, fără întârzieri nejustificate, în urma cererii scrise a debitorului, livrată sau primită la adresa acestuia menţionată în înregistrare.

(4) În cazul în care o înregistrare nu ar fi trebuit să fi fost efectuată sau este incorectă, persoana în favoarea căreia a fost efectuată înregistrarea trebuie să asigure radierea sau modificarea acesteia în urma cererii scrise a debitorului, livrată sau primită la adresa acestuia menţionată în înregistrare.

Articolul 26 - Acces la serviciile internaţionale de înregistrare

Nici unei persoane nu trebuie să i se refuze accesul la serviciile de înregistrare şi de consultare ale Registrului internaţional, cu excepţia cazului în care aceasta nu respectă procedurile prezentate în acest capitol.

Capitolul VI

PRIVILEGII ŞI IMUNITĂŢI ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE

ŞI ALE ORGANISMULUI DE ÎNREGISTRARE

Articolul 27 - Personalitatea juridică. Imunitatea

(1) Autoritatea de supraveghere va beneficia de personalitate juridică internaţională, în cazul în care nu deţine deja o astfel de personalitate.

(2) Autoritatea de supraveghere, responsabilii şi angajaţii acesteia beneficiază de imunitate în ceea ce priveşte toate acţiunile judiciare şi administrative, după cum se specifică în protocol.

(3) (a) Autoritatea de supraveghere este scutită de impozite şi poate beneficia de alte privilegii stabilite prin acord cu statul gazdă.

(b) În sensul prezentului alineat, “stat gazdă” înseamnă statul în care este situată autoritatea de supraveghere.

(4) Activele, documentele, bazele de date şi arhivele Registrului internaţional sunt inviolabile şi beneficiază de imunitate împotriva confiscării sau a altor acţiuni judiciare sau administrative.

(5) În ceea ce priveşte plângerile împotriva organismului de înregistrare, în temeiul articolului 28 alineatul (1) sau al articolului 44, reclamantul are acces la informaţiile şi documentele de care are nevoie pentru a-şi putea susţine plângerea.

(6) Autoritatea de supraveghere poate renunţa la inviolabilitatea şi imunitatea conferite prin prevederile alineatului (4).

Capitolul VII

RĂSPUNDEREA ORGANISMULUI DE ÎNREGISTRARE

Articolul 28 - Răspundere şi garanţii financiare

(1) Organismul de înregistrare este pasibil de a acorda despăgubiri pentru prejudiciul suferit de către o persoană, rezultat direct dintr-o eroare sau o omisiune a organismului de înregistrare, a responsabililor şi a angajaţilor săi sau dintr-o defecţiune a sistemului internaţional de înregistrare, cu excepţia cazului în care defecţiunea este cauzată de un eveniment de natură inevitabilă şi irezistibilă, care nu putea fi prevenit folosind cele mai bune practici utilizate în prezent în domeniul proiectării şi operării registrelor electronice, inclusiv cele legate de crearea de copii de rezervă, de securitatea sistemelor şi de gestionarea reţelelor.

(2) Organismul de înregistrare nu este răspunzător în temeiul alineatului anterior de inexactitatea factuală a informaţiilor cuprinse în înregistrări care au fost primite de organismul de înregistrare sau transmise de acesta sub forma în care au fost primite, nici de actele sau circumstanţele care nu ţin de responsabilitatea organismului de înregistrare sau a responsabililor şi angajaţilor săi şi care au avut loc înainte de primirea informaţiilor necesare pentru înregistrare de către Registrul internaţional.

(3) Despăgubirile menţionate la alineatul (1) pot fi reduse în măsura în care persoana care a suferit prejudicii a cauzat sau a contribuit la producerea acelor prejudicii.

(4) Organismul de înregistrare trebuie să încheie o asigurare sau să dispună de o garanţie financiară care să acopere răspunderea menţionată în prezentul articol, în măsura stabilită de autoritatea de supraveghere, în conformitate cu protocolul.

Capitolul VIII

EFECTELE UNEI GARANŢII INTERNAŢIONALE FAŢĂ DE TERŢI

Articolul 29 - Prioritatea garanţiilor concurente

(1) O garanţie înregistrată are prioritate faţă de o altă garanţie, înregistrată la o dată ulterioară, şi faţă de o garanţie neînregistrată.

(2) Prioritatea primei garanţii menţionate la alineatul precedent se aplică:

(a) chiar dacă prima garanţie menţionată a fost constituită sau înregistrată cunoscându-se existenţa celeilalte garanţii; şi

(b) chiar şi în ceea ce priveşte valorificarea de către deţinător a primei garanţii menţionate, cunoscându-se existenţa celeilalte garanţii.

(3) Cumpărătorul unui bun dobândeşte drepturile aferente acestuia:

(a) sub rezerva unei garanţii înregistrate la momentul achiziţionării garanţiei respective; şi

(b) liber de orice garanţie neînregistrată, chiar dacă cunoaşte existenţa acesteia.

(4) Vânzătorul condiţionat sau utilizatorul dobândeşte dreptul sau garanţia asupra bunului în cauză:

(a) sub rezerva unei garanţii înregistrate înainte de înregistrarea garanţiei internaţional deţinute de către vânzătorul condiţionat sau locator; şi

(b) liber de orice garanţie care nu a fost astfel înregistrată la momentul respectiv, chiar dacă cunoaşte existenţa acelei garanţii.

(5) Prioritatea garanţiilor sau a drepturilor concurente conform prezentului articol poate fi modificată printr-un acord încheiat între titularii garanţiilor în cauză, însă un cesionar al unei garanţii subordonate nu este obligat prin contract să subordoneze acea garanţie, cu excepţia cazului în care, în momentul cesiunii, subordonarea legată de contractul respectiv a fost înregistrată.

(6) Prioritatea acordată de prezentul articol unei garanţii pentru un bun se extinde şi la indemnizaţiile legate de acesta.

(7) Prezenta convenţie:

(a) nu afectează drepturile pe care o persoană le deţine asupra unui obiect, altul decât un bun, înainte de instalarea acestuia pe un bun, în cazul în care, conform legii aplicabile, drepturile respective continuă să existe după instalare; şi

(b) nu împiedică crearea de drepturi asupra unui obiect, altul decât un bun, care a fost instalat anterior pe un bun în cazul în care, conform legii aplicabile, au fost create acele drepturi.

Articolul 30 - Efectele insolvabilităţii

(1) În cadrul procedurilor de insolvenţă împotriva unui debitor, o garanţie internaţională este opozabilă dacă, înainte de începerea procedurilor de insolvenţă, garanţia în cauză a fost înregistrată în conformitate cu prezenta convenţie.

(2) Nici o prevedere a prezentului articol nu aduce atingere opozabilităţii unei garanţii internaţionale în cadrul procedurilor de insolvenţă, în cazul în care garanţia respectivă este opozabilă conform legii aplicabile.

(3) Nici o prevedere a prezentului articol nu aduce atingere:

(a) oricăror norme de drept aplicabile procedurilor de insolvenţă privind anularea unei tranzacţii, deoarece fie aceasta acordă o preferinţă, fie reprezintă un transfer care fraudează drepturile creditorilor; sau

(b) oricăror norme de procedură legate de executarea drepturilor de proprietate care fac obiectul controlului sau supravegherii administratorului insolvabilităţii.

Capitolul IX

CESIUNEA DREPTURILOR CONEXE ŞI A GARANŢIILOR

INTERNAŢIONALE; DREPTURI DE SUBROGARE

Articolul 31 - Efectele cesiunii

(1) Cu excepţia cazului în care părţile stabilesc altfel, cesiunea drepturilor conexe realizată în conformitate cu articolul 32 transferă, de asemenea, cesionarului:

(a) garanţia internaţională conexă; şi

(b) toate garanţiile cedentului, precum şi rangul acestora, conform prezentei convenţii.

(2) Nici o prevedere a prezentei convenţii nu împiedică cesiunea parţială a drepturilor conexe ale cedentului. În cazul unei astfel de cesiuni parţiale, cedentul şi cesionarul pot conveni asupra drepturilor lor respective în ceea ce priveşte garanţia internaţională aferentă cesionată conform alineatului precedent, fără însă a putea afecta poziţia debitorului în lipsa acordului acestuia.

(3) Sub rezerva prevederilor de la alineatul (4), legea aplicabilă determină excepţiile şi drepturile la compensare aflate la dispoziţia debitorului împotriva cesionarului.

(4) Debitorul poate în orice moment să renunţe prin acord scris la toate sau la oricare dintre excepţiile şi drepturile la compensare menţionate la alineatul anterior, altele decât excepţiile provenite din acte frauduloase ale cesionarului.

(5) În cazul unei cesiuni prin intermediul unei garanţii, drepturile conexe cesionate revin cedentului, în măsura în care mai există în momentul în care obligaţiile garantate prin cesiune au fost îndeplinite.

Articolul 32 - Condiţii de formă ale cesiunii

(1) Cesiunea drepturilor conexe transferă garanţia internaţională aferentă numai dacă:

(a) este încheiată în scris;

(b) permite identificarea drepturilor conexe în cadrul contractului din care rezultă; şi

(c) în cazul cesiunii prin intermediul unei garanţii, permite stabilirea obligaţiilor garantate prin cesiune în conformitate cu protocolul, însă fără a fi necesar să se menţioneze o sumă sau suma maximă garantată.

(2) Cesiunea unei garanţii internaţionale create sau prevăzute de către un contract de garanţie este valabilă numai dacă unele sau toate drepturile conexe sunt, de asemenea, cesionate.

(3) Prezenta convenţie nu se aplică cesiunii drepturilor conexe care nu are ca efect şi transferarea garanţiei internaţionale aferente.

Articolul 33 - Obligaţiile debitorului faţă de cesionar

(1) În măsura în care drepturile conexe şi garanţia internaţională aferentă au fost transferate în conformitate cu articolele 31 şi 32, debitorul, în ceea ce priveşte drepturile şi garanţia în cauză, nu este obligat prin cesiune şi nu are datoria de a plăti sau de a oferi alte beneficii cesionarului decât în cazul în care:

(a) debitorul a fost notificat în scris cu privire la cesiune de către cedent sau la ordinul acestuia; şi

(b) notificarea identifică drepturile conexe.

(2) Plata sau executarea de către debitor este liberatorie dacă aceasta este efectuată în conformitate cu prevederile alineatului precedent, indiferent de orice altă formă de plată sau de executare liberatorie.

(3) Nici o prevedere a prezentului articol nu va afecta rangul cesiunilor concurente.

Articolul 34 - Măsuri pentru neîndeplinirea obligaţiilor privind cesiunea cu titlu de garanţie

În cazul în care cedentul nu îşi îndeplineşte obligaţiile care rezultă din cesiunea drepturilor conexe şi a garanţiei internaţionale aferente cu titlu de garanţie, prevederile articolelor 8, 9 şi 11-14 se aplică în relaţiile dintre cedent şi cesionar (şi, în ceea ce priveşte drepturile conexe, acestea se aplică în măsura în care prevederile în cauză se pot aplica bunurilor incorporale) ca şi cum:

(a) menţiunile privind obligaţia garantată şi garanţia reală mobiliară ar fi menţiuni privind obligaţia garantată prin cesiunea drepturilor conexe, a garanţiei internaţionale aferente şi a garanţiei reale mobiliare create prin acea cesiune;

(b) menţiunile privind creditorul garantat sau creditorul, privind garantul sau debitorul ar fi menţiuni privind cesionarul şi cedentul;

(d) menţiunile privind bunul ar fi menţiuni privind drepturile conexe cesionate şi garanţia internaţională aferentă.

Articolul 35 - Rangul cesiunilor concurente

(1) În cazul în care există cesiuni concurente de drepturi conexe şi cel puţin una dintre cesiuni include garanţia internaţională aferentă şi este înregistrată, se aplică prevederile articolului 29, ca şi cum menţiunile privind garanţia înregistrată ar fi menţiuni privind o cesiune a drepturilor conexe şi a garanţiei înregistrate aferente şi ca şi cum menţiunile privind o garanţie înregistrată sau neînregistrată ar fi menţiuni privind o cesiune înregistrată sau neînregistrată.

(2) Prevederile articolului 30 se aplică la cesiunea drepturilor conexe ca şi cum menţiunile privind o garanţie internaţională ar fi menţiuni privind o cesiune a drepturilor conexe şi a garanţiei internaţionale aferente.

Articolul 36 - Prioritatea cesionarului cu privire la drepturile conexe

(1) Cesionarul drepturilor conexe şi al garanţiei internaţionale aferente a căror cesiune a fost înregistrată are prioritate în faţa unui alt cesionar al drepturilor conexe în temeiul articolului 35 alineatul (1) numai în cazul în care:

(a) contractul care se află la originea drepturilor conexe prevede că acestea sunt garantate de către bun sau conexe acestuia; şi

(b) drepturile conexe se raportează la un bun.

(2) În sensul alineatului anterior litera (b), drepturile conexe se raportează la un bun numai dacă sunt formate din drepturi la plata sau la executarea:

(a) unei sume avansate şi utilizate pentru achiziţionarea bunului;

(b) unei sume avansate şi utilizate pentru achiziţionarea unui alt bun, asupra căruia cedentul deţinea o altă garanţie internaţională, în cazul în care cedentul a transferat garanţia respectivă cesionarului, iar cesiunea a fost înregistrată;

(d) chiriei care trebuie plătită pentru bun; sau

(e) altor obligaţii care rezultă dintr-o tranzacţie menţionată la oricare dintre alineatele precedente.

(3) În toate celelalte cazuri, rangul cesiunilor concurente ale drepturilor conexe este stabilit de legea aplicabilă.

Articolul 37 - Efectele insolvabilităţii cedentului

Prevederile articolului 30 se aplică la procedurile de insolvenţă împotriva cedentului ca şi cum menţiunile privind debitorul ar fi menţiuni privind cedentul.

Articolul 38 - Subrogarea

(1) Sub rezerva prevederilor de la alineatul (2), nici o prevedere a prezentei convenţii nu aduce atingere achiziţionării de drepturi conexe şi de garanţii internaţionale aferente prin subrogare legală sau convenţională, în conformitate cu legea aplicabilă.

(2) Stabilirea priorităţii între o garanţie de tipul celei menţionate la alineatul anterior şi o garanţie concurentă poate fi modificată printr-un acord scris încheiat între titularii garanţiilor respective, însă cesionarul unei garanţii subordonate nu este obligat prin contract să subordoneze garanţia în cauză, cu excepţia cazului în care, în momentul cesiunii, subordonarea referitoare la contractul respectiv a fost înregistrată.

Capitolul X

DREPTURILE SAU GARANŢIILE CARE FAC OBIECTUL

DECLARAŢIILOR STATELOR CONTRACTANTE

Articolul 39 - Drepturile care au prioritate fără înregistrare

(1) Un stat contractant poate declara în orice moment, printr-o declaraţie depusă la depozitarul protocolului, în mod general sau specific:

(a) categoriile de drepturi sau garanţii necontractuale (altele decât drepturile şi garanţiile care intră în sfera de aplicare a articolului 40) care, conform legilor acelui stat, au prioritate în faţa unei garanţii asupra unui bun echivalent cu cel al deţinătorului garanţiei internaţionale înregistrate şi care are prioritate asupra unei garanţii internaţionale înregistrate, fie în cadrul, fie în afara procedurilor de insolvenţă; şi

(b) faptul că nici o prevedere a prezentei convenţii nu afectează dreptul unui stat, al unui organism de stat, al unei organizaţii interguvernamentale sau al altui furnizor privat de servicii publice de a sechestra sau de a reţine un bun, în conformitate cu legile acelui stat, pentru plata sumelor datorate acelui organism, organizaţie sau furnizor, legate direct de serviciile respective, cu privire la acel bun sau la un alt bun.

(2) O declaraţie în temeiul alineatului anterior poate fi formulată astfel încât să includă categoriile create după depunerea declaraţiei.

(3) Un drept sau o garanţie necontractuală are prioritate asupra unei garanţii internaţionale numai dacă dreptul sau garanţia necontractuală aparţine unei categorii vizate de o declaraţie depusă înainte de înregistrarea garanţiei internaţionale.

(4) Fără a aduce atingere prevederilor de la alineatul precedent, un stat contractant poate declara, la momentul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la protocol, faptul că un drept sau o garanţie aparţinând unei categorii vizate de o declaraţie făcută în conformitate cu alineatul (1) litera (a) are prioritate în faţa unei garanţii internaţionale înregistrate înainte de data respectivei ratificări, acceptări, aprobări sau aderări.

Articolul 40 - Drepturile sau garanţiile necontractuale înregistrabile

Un stat contractant poate, în orice moment şi în ceea ce priveşte orice categorie de bunuri într-o declaraţie înaintată depozitarului protocolului, să enumere categoriile de drepturi sau garanţii necontractuale care sunt înregistrabile în temeiul prezentei convenţii, ca şi cum acele drepturi sau garanţii ar fi garanţii internaţionale, acestea urmând a fi reglementate în mod corespunzător. O astfel de declaraţie poate fi modificată la anumite intervale de timp.

Capitolul XI

APLICAREA CONVENŢIEI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CONTRACTELE DE VÂNZARE

Articolul 41 - Vânzarea şi vânzarea potenţială

Prezenta convenţie se aplică la vânzarea sau vânzarea potenţială a unui bun, după cum este prevăzut în protocol, cu orice modificări ale acestuia.

Capitolul XII

COMPETENŢA

Articolul 42 - Alegerea instanţei competente

(1) Sub rezerva prevederilor articolelor 43 şi 44, instanţele dintr-un stat contractant alese de către părţile unei tranzacţii sunt competente pentru orice litigiu legat de prezenta convenţie, fie că forul ales are sau nu legătură cu părţile sau cu tranzacţia. Această competenţă este exclusivă, cu excepţia cazului în care părţile încheie un acord cu prevederi diferite în acest sens.

(2) Orice astfel de acord trebuie încheiat în scris sau în conformitate cu condiţiile de formă ale legislaţiei instanţei competente alese.

Articolul 43 - Competenţa în temeiul prevederilor articolului 13

(1) Instanţele unui stat contractant alese de către părţi şi instanţele statului contractant pe teritoriul căruia este situat bunul sunt competente să dispună măsurile prevăzute la articolul 13 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c) şi articolul 13 alineatul (4) privind acel bun.

(2) Sunt competente pentru a dispune măsurile prevăzute la articolului 13 alineatul (1) litera (d) sau pentru a dispune alte măsuri provizorii în temeiul articolului 13 alineatul (4):

(a) instanţele alese de părţi; sau

(b) instanţele unui stat contractant pe teritoriul căruia îşi are sediul debitorul, hotărârea dată de acestea fiind aplicabilă, prin termenii deciziei aferente, numai pe teritoriul acelui stat contractant.

(3) O instanţă este competentă în contextul alineatului precedent chiar dacă soluţionarea definitivă a unui litigiu, menţionată la articolul 13 alineatul (1), este sau ar putea fi adusă în faţa unei instanţe sau supusă arbitrajului într-un alt stat contractant.

Articolul 44 - Competenţa de a emite ordine împotriva organismului de înregistrare

(1) Instanţele statului pe teritoriul căruia organismul de înregistrare îşi are administraţia centrală au competenţă exclusivă pentru acordarea de despăgubiri sau pentru emiterea de ordine împotriva organismului de înregistrare.

(2) În cazul în care o persoană nu răspunde unei solicitări înaintate în temeiul articolului 25 şi persoana în cauză nu mai există sau nu poate fi găsită în scopul emiterii unui ordin de radiere a înregistrării, instanţele menţionate la alineatul precedent au competenţă exclusivă pentru cererea debitorului sau a debitorului potenţial de a emite un ordin adresat organismului de înregistrare prin care i se solicită acestuia radierea înregistrării.

(3) În cazul în care o persoană nu se supune ordinului instanţei competente conform convenţiei sau, în cazul unei garanţii naţionale, ordinului instanţei competente care îi solicită persoanei în cauză să modifice sau să radieze o înregistrare, instanţele menţionate la alineatul (1) pot îndruma organismul de înregistrare să ia măsurile care vor conduce la aplicarea ordinului respectiv.

(4) În cazul în care nu se prevede altfel la alineatele anterioare, nici o instanţă nu poate emite ordine, decizii sau hotărâri judecătoreşti împotriva organismului de înregistrare sau care creează obligaţii din partea acestuia.

Articolul 45 - Competenţa cu privire la procedurile de insolvenţă

Prevederile prezentului capitol nu sunt aplicabile procedurilor de insolvenţă.

Capitolul XIII

RELAŢIA CU ALTE CONVENŢII

Articolul 45 bis - Relaţia cu Convenţia Naţiunilor Unite

privind cesiunea de creanţă în comerţul internaţional

Prezenta convenţie are prioritate în faţa Convenţiei Naţiunilor Unite privind cesiunea de creanţă în comerţul internaţional, deschisă pentru semnare la New York la data de 12 decembrie 2001, deoarece se referă la cesiunea de creanţe care reprezintă drepturi conexe aferente garanţiilor internaţionale privind bunurile legate de aeronave, materialul rulant pentru căi ferate şi activele spaţiale.

Articolul 46 - Relaţia cu Convenţia Unidroit privind leasingul financiar internaţional

Protocolul poate stabili relaţia dintre prezenta convenţie şi Convenţia Unidroit privind leasingul financiar internaţional, semnată la Ottawa, la 28 mai 1988.

Capitolul XIV

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 47 - Semnarea, ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea

(1) Prezenta convenţie este deschisă în vederea semnării la Cape Town la 16 noiembrie 2001 de către statele participante la Conferinţa diplomatică pentru adoptarea unei Convenţii privind echipamentele mobile şi a unui Protocol aeronautic, care se desfăşoară la Cape Town între 29 octombrie şi 16 noiembrie 2001. După 16 noiembrie 2001, prezenta convenţie va fi deschisă tuturor statelor pentru semnare la sediul Institutului Internaţional pentru Unificarea Dreptului Privat (UNIDROIT) de la Roma, până la intrarea sa în vigoare în conformitate cu articolul 49.

(2) Prezenta convenţie face obiectul ratificării, acceptării sau aprobării de către statele semnatare.

(3) Un stat care nu semnează prezenta convenţie poate adera la aceasta în orice moment.

(4) Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea sunt efectuate prin depunerea unui instrument oficial în acest scop la depozitar.

Articolul 48 - Organizaţiile regionale pentru integrare economică

(1) O organizaţie regională pentru integrare economică constituită din state suverane şi care are competenţe în anumite probleme reglementate de prezenta convenţie poate semna, accepta, aproba sau adera la aceasta, în mod similar. Organizaţia regională pentru integrare economică va avea în acest caz drepturile şi obligaţiile unui stat contractant, în măsura în care organizaţia în cauză are competenţe în probleme reglementate de prezenta convenţie. În cazul în care numărul statelor contractante este relevant pentru prezenta convenţie, Organizaţia regională pentru integrare economică nu va fi considerată drept stat contractant, alături de statele sale membre, care sunt state contractante.

(2) La semnare, acceptare, aprobare sau aderare, Organizaţia regională pentru integrare economică depune o declaraţie la depozitar în care specifică problemele reglementate de prezenta convenţie, în privinţa cărora statele sale membre au transferat competenţele lor către organizaţia regională. Organizaţia regională pentru integrarea economică comunică prompt depozitarului orice modificare adusă distribuirii competenţelor, inclusiv noile transferuri de competenţe, menţionate în declaraţia ce urmează acestui alineat.

(3) Orice menţiune privind un “stat contractant” sau mai multe “state contractante”, un “stat parte” sau mai multe “state părţi” la prezenta convenţie se aplică de asemenea Organizaţiei regionale pentru integrare economică, în cazul în care contextul cere astfel.

Articolul 49 - Intrarea în vigoare

(1) Prezenta convenţie intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de trei luni de la data depunerii celui de al treilea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau accesiune, dar numai în ceea ce priveşte o categorie de bunuri căreia i se aplică protocolul:

(a) de la momentul intrării în vigoare a protocolului;

(b) sub rezerva dispoziţiilor protocolului; şi

(2) Pentru alte state, prezenta convenţie intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de trei luni de la data depunerii instrumentului acestora de ratificare, acceptare, aprobare sau accesiune, dar numai în ceea ce priveşte o categorie de bunuri căreia i se aplică protocolul, sub rezerva, în ceea ce priveşte protocolul, cerinţelor de la alineatul precedent literele (a), (b) şi (c).

Articolul 50 - Tranzacţii interne

(1) La ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la protocol, un stat contractant poate declara faptul că prezenta convenţie nu se va aplica unei tranzacţii care este o tranzacţie internă cu privire la statul respectiv, în ceea ce priveşte toate tipurile sau o parte din bunuri.

(2) Fără a aduce atingere prevederilor alineatului anterior, prevederile articolului 8 alineatul (4), ale articolului 9 alineatul (1), ale articolului 16, ale capitolului V, ale articolului 29 şi orice prevederi ale prezentei convenţii referitoare la garanţiile înregistrate se aplică la o tranzacţie internă.

(3) În cazul în care notificarea cu privire la o garanţie naţională a fost înregistrată la Registrul internaţional, rangul titularului garanţiei în cauză conform articolului 29 nu este afectat de faptul că aceasta revine unei alte persoane prin cesiune sau subrogare în temeiul legii aplicabile.

Articolul 51 - Protocoalele viitoare

(1) Depozitarul poate crea grupuri de lucru, în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale pe care acesta le consideră relevante, pentru a analiza posibilitatea extinderii aplicării prezentei convenţii, prin intermediul unuia sau al mai multor protocoale, la bunuri din orice categorie de echipamente mobile de valoare ridicată, pe lângă cele menţionate la articolul 2 alineatul (3), fiecare componentă a acestora fiind identificabilă în mod unic, şi la drepturile conexe legate de aceste bunuri.

(2) Depozitarul comunică textul oricărui proiect preliminar de protocol referitor la o categorie de bunuri, pregătit de un grup de lucru, tuturor statelor părţi la prezenta convenţie, tuturor statelor membre ale depozitarului, statelor membre ale Naţiunilor Unite care nu sunt membre ale depozitarului şi ale organizaţiilor interguvernamentale relevante şi invită aceste state şi organizaţii să participe la negocierile interguvernamentale pentru încheierea unui proiect de protocol pe baza proiectului preliminar de protocol.

(3) Depozitarul comunică, de asemenea, textul oricărui proiect preliminar de protocol formulat de un grup de lucru organizaţiilor neguvernamentale pe care depozitarul le consideră adecvate. Aceste organizaţii neguvernamentale vor fi invitate prompt să trimită depozitarului observaţii cu privire la textul proiectului preliminar de protocol şi să participe ca observatori la elaborarea proiectului de protocol.

(4) În momentul în care organismele competente ale depozitarului consideră că protocolul în cauză poate fi adoptat, depozitarul convoacă o conferinţă diplomatică pentru adoptarea acestuia.

(5) După adoptarea unui protocol, sub rezerva prevederilor alineatului (6), prezenta convenţie se aplică categoriei de bunuri vizate de acesta.

(6) Articolul 45bis din prezenta convenţie se aplică unui protocol numai dacă acest lucru este specificat în mod clar în protocolul respectiv.

Articolul 52 - Unităţi teritoriale

(1) Dacă un stat contractant are unităţi teritoriale în cadrul cărora sunt aplicabile sisteme diferite de legi în ceea ce priveşte problemele reglementate de prezenta convenţie, în momentul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării, acesta poate declara că prezenta convenţie se extinde la toate unităţile sale teritoriale sau doar la una sau mai multe dintre acestea şi îşi poate modifica declaraţia depunând o altă declaraţie în orice moment.

(2) Orice astfel de declaraţie trebuie să enunţe în mod expres unităţile teritoriale în care se aplică prezenta convenţie.

(3) Dacă un stat contractant nu a depus o declaraţie în conformitate cu alineatul (1), prezenta convenţie se aplică în toate unităţile teritoriale ale statului.

(4) În cazul în care un stat contractant extinde prezenta convenţie la una sau mai multe dintre unităţile sale teritoriale, declaraţiile permise în temeiul prezentei convenţii pot fi depuse pentru fiecare astfel de unitate teritorială, iar declaraţia depusă pentru o unitate teritorială poate fi diferită de cele depuse pentru o altă unitate teritorială.

(5) Dacă, în virtutea unei declaraţii depuse în temeiul alineatului (1), prezenta convenţie se extinde la una sau mai multe unităţi teritoriale ale unui stat contractant:

(a) debitorul este considerat a se afla într-un stat contractant doar dacă s-a constituit sau înfiinţat în conformitate cu o lege în vigoare într-o unitate teritorială în care se aplică prezenta convenţie sau dacă îşi are sediul social, sediul statutar, administraţia centrală sau reşedinţa obişnuită într-o unitate teritorială căreia i se aplică prezenta convenţie;

(b) orice menţiune privind amplasarea bunului într-un stat contractant se interpretează ca amplasarea bunului într-o unitate teritorială căreia i se aplică prezenta convenţie; şi

(c) orice menţiune privind autorităţile administrative din respectivul stat contractant se interpretează ca menţiune privind autorităţile administrative competente din unitatea teritorială căreia i se aplică prezenta convenţie.

Articolul 53 - Determinarea instanţei competente

Un stat contractant poate, în orice moment al ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la protocol, declara “instanţa” sau “instanţele” competente în sensul articolului 1 şi al capitolului XII din prezenta convenţie.

Articolul 54 - Declaraţii privind măsurile

(1) La ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la protocol, un stat contractant poate declara faptul că, pe perioada în care un bun grevat se află sau este controlat pe teritoriul său, creditorul nu va oferi un leasing asupra bunului pe teritoriul respectiv.

(2) La ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea la protocol, un stat contractant poate declara dacă măsurile aflate la dispoziţia creditorului, în conformitate cu prezenta convenţie, a căror punere în aplicare nu este condiţionată în mod expres, prin prezenta convenţie, de introducerea unei cereri în faţa instanţei, pot fi exercitate doar cu permisiunea instanţei.

Articolul 55 - Declaraţii privind măsurile aplicabile în aşteptarea soluţionării definitive

La ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea la protocol, un stat contractant poate declara că nu va aplica dispoziţiile articolului 13 sau ale articolului 43, sau ambele, în totalitate sau în parte. Declaraţia va enunţa condiţiile în care se va aplica articolul relevant, în cazul în care acesta va fi aplicat parţial, sau ce alte măsuri provizorii vor fi aplicate.

Articolul 56 - Rezerve şi declaraţii

(1) Nu pot fi formulate rezerve în ceea ce priveşte prezenta convenţie, dar pot fi făcute declaraţii permise de articolele 39, 40, 50, 52, 53, 54, 55, 57, 58 şi 60 în conformitate cu dispoziţiile acestora.

(2) Orice declaraţie, declaraţie ulterioară sau retragere a unei declaraţii făcută în conformitate cu prezenta convenţie va fi notificată în scris depozitarului.

Articolul 57 - Declaraţii ulterioare

(1) Un stat membru poate face o declaraţie ulterioară, alta decât o declaraţie în conformitate cu articolul 60, în orice moment după data intrării în vigoare a prezentei convenţii, notificând în acest scop depozitarul.

(2) O astfel de declaraţie ulterioară va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează după expirarea unui termen de şase luni de la data primirii notificării de la depozitar. În cazul în care notificarea menţionează o perioadă mai lungă pentru ca declaraţia să intre în vigoare, acest lucru se va întâmpla la expirarea perioadei menţionate după primirea notificării de la depozitar.

(3) Fără a aduce atingere alineatelor precedente, prezenta convenţie va continua să se aplice ca şi când nu s-ar fi făcut nici o declaraţie ulterioară, în ceea ce priveşte toate drepturile şi garanţiile care survin înainte de data de la care o astfel de declaraţie ulterioară începe să producă efecte.

Articolul 58 - Retragerea declaraţiilor

(1) Orice stat parte care a făcut o declaraţie în temeiul prezentei convenţii, alta decât o declaraţie în conformitate cu articolul 60, poate retrage declaraţia respectivă în orice moment, prin notificarea depozitarului. Retragerea va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează după expirarea unui termen de şase luni de la data primirii notificării de la depozitar.

(2) Fără a aduce atingere alineatului precedent, prezenta convenţie va continua să fie aplicată ca şi când nu s-ar fi făcut nici o retragere a declaraţiei, în ceea ce priveşte toate drepturile şi garanţiile care survin înainte de data de la care o astfel de retragere începe să producă efecte.

Articolul 59 - Denunţările

(1) Orice stat parte poate denunţa prezenta convenţie prin notificarea în scris a depozitarului.

(2) Denunţarea intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează după expirarea unui termen de douăsprezece luni de la data primirii notificării de la depozitar.

(3) Fără a aduce atingere alineatelor precedente, prezenta convenţie va continua să fie aplicată ca şi când nu s-ar fi făcut nici o denunţare, în ceea ce priveşte toate drepturile şi garanţiile care survin înainte de data de la care o astfel de denunţare începe să producă efecte.

Articolul 60 - Dispoziţii tranzitorii

(1) Cu excepţia declaraţiei contrare a unui stat contractant, convenţia nu se aplică drepturilor sau garanţiilor preexistente, care îşi păstrează prioritatea pe care o deţineau conform legii aplicabile înainte de data de la care prezenta convenţie începe să producă efecte.

(2) În sensul articolului 1 litera (v) şi în scopul stabilirii priorităţii în temeiul prezentei convenţii:

(a) “data de la care prezenta convenţie începe să producă efecte” înseamnă, pentru un debitor, momentul în care prezenta convenţie intră în vigoare sau momentul în care statul în care este situat debitorul devine stat contractant, dacă acest eveniment se produce la o dată ulterioară; şi

(b) debitorul este situat în statul în care îşi are administraţia centrală sau, în lipsa acesteia, locul în care îşi desfăşoară activitatea sau, în cazul în care acesta îşi desfăşoară activitatea în mai multe locuri, locul în care acesta îşi desfăşoară activitatea principală, sau, dacă nu are un loc în care îşi desfăşoară activitatea, reşedinţa sa obişnuită.

(3) Un stat contractant poate, conform alineatului (1), să specifice în declaraţia sa o dată, nu mai devreme de trei ani de la data la care declaraţia intră în vigoare, la care prezenta convenţie şi protocolul devin aplicabile, în scopul stabilirii priorităţii, inclusiv protejarea oricărei priorităţi existente, pentru drepturile sau garanţiile preexistente rezultate dintr-un contract încheiat în momentul în care debitorul îşi avea sediul într-un stat menţionat la alineatul anterior litera (b), însă numai în măsura şi în modalităţile specificate în declaraţia sa.

Articolul 61 - Conferinţe de evaluare, amendamente şi aspecte conexe

(1) Depozitarul întocmeşte rapoarte anuale sau la un alt interval cerut de circumstanţe, pentru statele părţi privind modul de funcţionare în practică a regimului internaţional înfiinţat prin prezenta convenţie. La întocmirea acestor rapoarte, depozitarul ia în considerare rapoartele autorităţii de supraveghere privind funcţionarea sistemului internaţional de înregistrare.

(2) La cererea a cel puţin douăzeci şi cinci la sută din statele părţi, depozitarul va convoca la anumite intervale conferinţe de evaluare, în urma consultării cu autoritatea de supraveghere, pentru a analiza:

(a) funcţionarea în practică a convenţiei şi eficacitatea sa în facilitarea finanţării garantate cu active şi a leasingului bunurilor care fac obiectul prevederilor convenţiei;

(b) interpretarea juridică şi aplicarea prevederilor prezentei convenţii şi a regulamentelor;

(c) funcţionarea sistemului internaţional de înregistrare, activitatea organismului de înregistrare şi supravegherea sa de către autoritatea de supraveghere luând în considerare rapoartele întocmite de autoritatea de supraveghere; şi

(d) oportunitatea efectuării unor modificări la prezenta convenţie şi la dispoziţiile privind Registrul internaţional.

(3) Orice amendament la prezenta convenţie va fi aprobat de o majoritate formată din cel puţin două treimi din statele părţi care participă la conferinţa la care se face referire în alineatul precedent şi va intra în vigoare faţă de statele care au ratificat, acceptat sau aprobat acest amendament după ratificarea, acceptarea sau aprobarea sa de către trei state în conformitate cu dispoziţiile articolului 49 referitoare la intrarea sa în vigoare.

(4) În cazul în care modificarea propusă la prezenta convenţie se referă la mai mult de o categorie de echipamente, modificarea trebuie aprobată de cel puţin două treimi din statele părţi la fiecare protocol participante la conferinţa menţionată la alineatul (2).

Articolul 62 - Depozitarul şi atribuţiile sale

(1) Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau accesiune sunt depozitate la Institutul Internaţional pentru Unificarea Dreptului Privat (UNIDROIT), desemnat prin prezenta drept depozitar.

(2) Depozitarul are următoarele atribuţii:

(a) informează toate statele contractante cu privire la:

(i) fiecare nouă semnătură sau depunere a unui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau accesiune, împreună cu data acestora;

(ii) data intrării în vigoare a prezentei convenţii;

(iii) fiecare declaraţie făcută în conformitate cu prezenta convenţie, împreună cu data acesteia;

(iv) retragerea sau modificarea oricărei declaraţii, împreună cu data acestora; şi

(v) notificarea oricărei denunţări a prezentei convenţii, împreună cu data acesteia şi data de la care începe să producă efecte;

(b) transmite copii certificate ale prezentului protocol tuturor statelor contractante;

(c) pune la dispoziţia autorităţii de supraveghere şi a organismului de înregistrare o copie a fiecărui instrument de aprobare sau accesiune, împreună cu data lor de depunere, a fiecărei declaraţii, retragere sau amendament al unei declaraţii şi a fiecărei notificări de denunţare, împreună cu data de notificare, astfel încât informaţiile conţinute în acestea să fie disponibile uşor şi în totalitate; şi

(d) îndeplineşte alte funcţii obişnuite pentru depozitari.

DREPT CARE, plenipotenţiarii subsemnaţi, fiind autorizaţi în mod corespunzător, au semnat prezenta Convenţie.

ÎNCHEIATĂ la Cape Town, la şaisprezece noiembrie două mii unu, într-un singur document original în limbile engleză, arabă, chineză, franceză, rusă şi spaniolă, toate textele fiind autentice în mod egal, autenticitate ce va avea efect după verificarea concordanţei textelor, de către Secretariatul comun al Conferinţei sub autoritatea Preşedintelui Conferinţei, în termen de nouăzeci de zile.

CONVENTION

ON INTERNATIONAL INTERESTS IN MOBILE EQUIPMENT

THE STATES PARTIES TO THIS CONVENTION,

AWARE of the need to acquire and use mobile equipment of high value or particular economic significance and to facilitate the financing of the acquisition and use of such equipment in an efficient manner,

RECOGNISING the advantages of asset-based financing and leasing for this purpose and desiring to facilitate these types of transaction by establishing clear rules to govern them,

MINDFUL of the need to ensure that interests in such equipment are recognised and protected universally,

DESIRING to provide broad and mutual economic benefits for all interested parties,

BELIEVING that such rules must reflect the principles underlying asset-based financing and leasing and promote the autonomy of the parties necessary in these transactions,

CONSCIOUS of the need to establish a legal framework for international interests in such equipment and for that purpose to create an international registration system for their protection,

TAKING INTO CONSIDERATION the objectives and principles enunciated in existing Conventions relating to such equipment,

HAVE AGREED upon the following provisions:

Chapter I

SPHERE OF APPLICATION AND GENERAL PROVISIONS

Article 1 – Definitions

In this Convention, except where the context otherwise requires, the following terms are employed with the meanings set out below:

(a) “agreement” means a security agreement, a title reservation agreement or a leasing agreement;

(b) “assignment” means a contract which, whether by way of security or otherwise, confers on the assignee associated rights with or without a transfer of the related international interest;

(c) “associated rights” means all rights to payment or other performance by a debtor under an agreement which are secured by or associated with the object;

(d) “commencement of the insolvency proceedings” means the time at which the insolvency proceedings are deemed to commence under the applicable insolvency law;

(e) “conditional buyer” means a buyer under a title reservation agreement;

(f) “conditional seller” means a seller under a title reservation agreement;

(g) “contract of sale” means a contract for the sale of an object by a seller to a buyer which is not an agreement as defined in (a) above;

(h) “court” means a court of law or an administrative or arbitral tribunal established by a Contracting State;

(i) “creditor” means a chargee under a security agreement, a conditional seller under a title reservation agreement or a lessor under a leasing agreement;

(j) “debtor” means a chargor under a security agreement, a conditional buyer under a title reservation agreement, a lessee under a leasing agreement or a person whose interest in an object is burdened by a registrable non-consensual right or interest;

(k) “insolvency administrator” means a person authorised to administer the reorganisation or liquidation, including one authorised on an interim basis, and includes a debtor in possession if permitted by the applicable insolvency law;

(l) “insolvency proceedings” means bankruptcy, liquidation or other collective judicial or administrative proceedings, including interim proceedings, in which the assets and affairs of the debtor are subject to control or supervision by a court for the purposes of reorganisation or liquidation;

(m) “interested persons” means:

(i) the debtor;

(ii) any person who, for the purpose of assuring performance of any of the obligations in favour of the creditor, gives or issues a suretyship or demand guarantee or a standby letter of credit or any other form of credit insurance;

(iii) any other person having rights in or over the object;

(n) “internal transaction” means a transaction of a type listed in Article 2(2)(a) to (c) where the centre of the main interests of all parties to such transaction is situated, and the relevant object located (as specified in the Protocol), in the same Contracting State at the time of the conclusion of the contract and where the interest created by the transaction has been registered in a national registry in that Contracting State which has made a declaration under Article 50(1);

(o) “international interest” means an interest held by a creditor to which Article 2 applies;

(p) “International Registry” means the international registration facilities established for the purposes of this Convention or the Protocol;

(q) “leasing agreement” means an agreement by which one person (the lessor) grants a right to possession or control of an object (with or without an option to purchase) to another person (the lessee) in return for a rental or other payment;

(r) “national interest” means an interest held by a creditor in an object and created by an internal transaction covered by a declaration under Article 50(1);

(s) “non-consensual right or interest” means a right or interest conferred under the law of a Contracting State which has made a declaration under Article 39 to secure the performance of an obligation, including an obligation to a State, State entity or an intergovernmental or private organisation;

(t) “notice of a national interest” means notice registered or to be registered in the International Registry that a national interest has been created;

(u) “object” means an object of a category to which Article 2 applies;

(v) “pre-existing right or interest” means a right or interest of any kind in or over an object created or arising before the effective date of this Convention as defined by Article 60(2)(a);

(w) “proceeds” means money or non-money proceeds of an object arising from the total or partial loss or physical destruction of the object or its total or partial confiscation, condemnation or requisition;

(x) “prospective assignment” means an assignment that is intended to be made in the future, upon the occurrence of a stated event, whether or not the occurrence of the event is certain;

(y) “prospective international interest” means an interest that is intended to be created or provided for in an object as an international interest in the future, upon the occurrence of a stated event (which may include the debtor′s acquisition of an interest in the object), whether or not the occurrence of the event is certain;

(z) “prospective sale” means a sale which is intended to be made in the future, upon the occurrence of a stated event, whether or not the occurrence of the event is certain;

(aa) “Protocol” means, in respect of any category of object and associated rights to which this Convention applies, the Protocol in respect of that category of object and associated rights;

(bb) “registered” means registered in the International Registry pursuant to Chapter V;

(cc) “registered interest” means an international interest, a registrable non-consensual right or interest or a national interest specified in a notice of a national interest registered pursuant to Chapter V;

(dd) “registrable non-consensual right or interest” means a non-consensual right or interest registrable pursuant to a declaration deposited under Article 40;

(ee) “Registrar” means, in respect of the Protocol, the person or body designated by that Protocol or appointed under Article 17(2)(b);

(ff) “regulations” means regulations made or approved by the Supervisory Authority pursuant to the Protocol;

(gg) “sale” means a transfer of ownership of an object pursuant to a contract of sale;

(hh) “secured obligation” means an obligation secured by a security interest;

(ii) “security agreement” means an agreement by which a chargor grants or agrees to grant to a chargee an interest (including an ownership interest) in or over an object to secure the performance of any existing or future obligation of the chargor or a third person;

(jj) “security interest” means an interest created by a security agreement;

(kk) “Supervisory Authority” means, in respect of the Protocol, the Supervisory Authority referred to in Article 17(1);

(ll) “title reservation agreement” means an agreement for the sale of an object on terms that ownership does not pass until fulfilment of the condition or conditions stated in the agreement;

(mm) “unregistered interest” means a consensual interest or non-consensual right or interest (other than an interest to which Article 39 applies) which has not been registered, whether or not it is registrable under this Convention; and

(nn) “writing” means a record of information (including information communicated by teletransmission) which is in tangible or other form and is capable of being reproduced in tangible form on a subsequent occasion and which indicates by reasonable means a person′s approval of the record.

Article 2 – The international interest

1. This Convention provides for the constitution and effects of an international interest in certain categories of mobile equipment and associated rights.

2. For the purposes of this Convention, an international interest in mobile equipment is an interest, constituted under Article 7, in a uniquely identifiable object of a category of such objects listed in paragraph 3 and designated in the Protocol:

(a) granted by the chargor under a security agreement;

(b) vested in a person who is the conditional seller under a title reservation agreement; or

An interest falling within sub-paragraph (a) does not also fall within sub-paragraph (b) or (c).

3. The categories referred to in the preceding paragraphs are:

(a) airframes, aircraft engines and helicopters;

(b) railway rolling stock; and

4. The applicable law determines whether an interest to which paragraph 2 applies falls within subparagraph (a), (b) or (c) of that paragraph.

5. An international interest in an object extends to proceeds of that object.

Article 3 – Sphere of application

1. This Convention applies when, at the time of the conclusion of the agreement creating or providing for the international interest, the debtor is situated in a Contracting State.

2. The fact that the creditor is situated in a non-Contracting State does not affect the applicability of this Convention.

Article 4 – Where debtor is situated

1. For the purposes of Article 3(1), the debtor is situated in any Contracting State:

(a) under the law of which it is incorporated or formed;

(b) where it has its registered office or statutory seat;

(d) where it has its place of business.

2. A reference in sub-paragraph (d) of the preceding paragraph to the debtor′s place of business shall, if it has more than one place of business, mean its principal place of business or, if it has no place of business, its habitual residence.

Article 5 – Interpretation and applicable law

1. In the interpretation of this Convention, regard is to be had to its purposes as set forth in the preamble, to its international character and to the need to promote uniformity and predictability in its application.

2. Questions concerning matters governed by this Convention which are not expressly settled in it are to be settled in conformity with the general principles on which it is based or, in the absence of such principles, in conformity with the applicable law.

3. References to the applicable law are to the domestic rules of the law applicable by virtue of the rules of private international law of the forum State.

4. Where a State comprises several territorial units, each of which has its own rules of law in respect of the matter to be decided, and where there is no indication of the relevant territorial unit, the law of that State decides which is the territorial unit whose rules shall govern. In the absence of any such rule, the law of the territorial unit with which the case is most closely connected shall apply.

Article 6 – Relationship between the Convention and the Protocol

1. This Convention and the Protocol shall be read and interpreted together as a single instrument.

2. To the extent of any inconsistency between this Convention and the Protocol, the Protocol shall prevail.

Chapter II

CONSTITUTION OF AN INTERNATIONAL INTEREST

Article 7 – Formal requirements

An interest is constituted as an international interest under this Convention where the agreement creating or providing for the interest:

(a) is in writing;

(b) relates to an object of which the chargor, conditional seller or lessor has power to dispose;

(d) in the case of a security agreement, enables the secured obligations to be determined, but without the need to state a sum or maximum sum secured.

Chapter III

DEFAULT REMEDIES

Article 8 – Remedies of chargee

1. In the event of default as provided in Article 11, the chargee may, to the extent that the chargor has at any time so agreed and subject to any declaration that may be made by a Contracting State under Article 54, exercise any one or more of the following remedies:

(a) take possession or control of any object charged to it;

(b) sell or grant a lease of any such object;

2. The chargee may alternatively apply for a court order authorising or directing any of the acts referred to in the preceding paragraph.

3. Any remedy set out in sub-paragraph (a), (b) or (c) of paragraph 1 or by Article 13 shall be exercised in a commercially reasonable manner. A remedy shall be deemed to be exercised in a commercially reasonable manner where it is exercised in conformity with a provision of the security agreement except where such a provision is manifestly unreasonable.

4. A chargee proposing to sell or grant a lease of an object under paragraph 1 shall give reasonable prior notice in writing of the proposed sale or lease to:

(a) interested persons specified in Article 1(m)(i) and (ii); and

(b) interested persons specified in Article 1(m)(iii) who have given notice of their rights to the chargee within a reasonable time prior to the sale or lease.

5. Any sum collected or received by the chargee as a result of exercise of any of the remedies set out in paragraph 1 or 2 shall be applied towards discharge of the amount of the secured obligations.

6. Where the sums collected or received by the chargee as a result of the exercise of any remedy set out in paragraph 1 or 2 exceed the amount secured by the security interest and any reasonable costs incurred in the exercise of any such remedy, then unless otherwise ordered by the court the chargee shall distribute the surplus among holders of subsequently ranking interests which have been registered or of which the chargee has been given notice, in order of priority, and pay any remaining balance to the chargor.

Article 9 – Vesting of object in satisfaction; redemption

1. At any time after default as provided in Article 11, the chargee and all the interested persons may agree that ownership of (or any other interest of the chargor in) any object covered by the security interest shall vest in the chargee in or towards satisfaction of the secured obligations.

2. The court may on the application of the chargee order that ownership of (or any other interest of the chargor in) any object covered by the security interest shall vest in the chargee in or towards satisfaction of the secured obligations.

3. The court shall grant an application under the preceding paragraph only if the amount of the secured obligations to be satisfied by such vesting is commensurate with the value of the object after taking account of any payment to be made by the chargee to any of the interested persons.

4. At any time after default as provided in Article 11 and before sale of the charged object or the making of an order under paragraph 2, the chargor or any interested person may discharge the security interest by paying in full the amount secured, subject to any lease granted by the chargee under Article 8(1)(b) or ordered under Article 8(2). Where, after such default, the payment of the amount secured is made in full by an interested person other than the debtor, that person is subrogated to the rights of the chargee.

5. Ownership or any other interest of the chargor passing on a sale under Article 8(1)(b) or passing under paragraph 1 or 2 of this Article is free from any other interest over which the chargee′s security interest has priority under the provisions of Article 29.

Article 10 – Remedies of conditional seller or lessor

In the event of default under a title reservation agreement or under a leasing agreement as provided in Article 11, the conditional seller or the lessor, as the case may be, may:

(a) subject to any declaration that may be made by a Contracting State under Article 54, terminate the agreement and take possession or control of any object to which the agreement relates; or

(b) apply for a court order authorising or directing either of these acts.

Article 11 – Meaning of default

1. The debtor and the creditor may at any time agree in writing as to the events that constitute a default or otherwise give rise to the rights and remedies specified in Articles 8 to 10 and 13.

2. Where the debtor and the creditor have not so agreed, “default” for the purposes of Articles 8 to 10 and 13 means a default which substantially deprives the creditor of what it is entitled to expect under the agreement.

Article 12 – Additional remedies

Any additional remedies permitted by the applicable law, including any remedies agreed upon by the parties, may be exercised to the extent that they are not inconsistent with the mandatory provisions of this Chapter as set out in Article 15.

Article 13 – Relief pending final determination

1. Subject to any declaration that it may make under Article 55, a Contracting State shall ensure that a creditor who adduces evidence of default by the debtor may, pending final determination of its claim and to the extent that the debtor has at any time so agreed, obtain from a court speedy relief in the form of such one or more of the following orders as the creditor requests:

(a) preservation of the object and its value;

(b) possession, control or custody of the object;

(d) lease or, except where covered by sub-paragraphs (a) to (c), management of the object and the income therefrom.

2. In making any order under the preceding paragraph, the court may impose such terms as it considers necessary to protect the interested persons in the event that the creditor:

(a) in implementing any order granting such relief, fails to perform any of its obligations to the debtor under this Convention or the Protocol; or

(b) fails to establish its claim, wholly or in part, on the final determination of that claim.

3. Before making any order under paragraph 1, the court may require notice of the request to be given to any of the interested persons.

4. Nothing in this Article affects the application of Article 8(3) or limits the availability of forms of interim relief other than those set out in paragraph 1.

Article 14 – Procedural requirements

Subject to Article 54(2), any remedy provided by this Chapter shall be exercised in conformity with the procedure prescribed by the law of the place where the remedy is to be exercised.

Article 15 – Derogation

In their relations with each other, any two or more of the parties referred to in this Chapter may at any time, by agreement in writing, derogate from or vary the effect of any of the preceding provisions of this Chapter except Articles 8(3) to (6), 9(3) and (4), 13(2) and 14.

Chapter IV

THE INTERNATIONAL REGISTRATION SYSTEM

Article 16 – The International Registry

1. An International Registry shall be established for registrations of:

(a) international interests, prospective international interests and registrable non-consensual rights and interests;

(b) assignments and prospective assignments of international interests;

(d) notices of national interests; and

(e) subordinations of interests referred to in any of the preceding sub-paragraphs.

2. Different international registries may be established for different categories of object and associated rights.

3. For the purposes of this Chapter and Chapter V, the term “registration” includes, where appropriate, an amendment, extension or discharge of a registration.

Article 17 – The Supervisory Authority and the Registrar

1. There shall be a Supervisory Authority as provided by the Protocol.

2. The Supervisory Authority shall:

(a) establish or provide for the establishment of the International Registry;

(b) except as otherwise provided by the Protocol, appoint and dismiss the Registrar;

(c) ensure that any rights required for the continued effective operation of the International Registry in the event of a change of Registrar will vest in or be assignable to the new Registrar;

(d) after consultation with the Contracting States, make or approve and ensure the publication of regulations pursuant to the Protocol dealing with the operation of the International Registry;

(e) establish administrative procedures through which complaints concerning the operation of the International Registry can be made to the Supervisory Authority;

(f) supervise the Registrar and the operation of the International Registry;

(g) at the request of the Registrar, provide such guidance to the Registrar as the Supervisory Authority thinks fit;

(h) set and periodically review the structure of fees to be charged for the services and facilities of the International Registry;

(i) do all things necessary to ensure that an efficient notice-based electronic registration system exists to implement the objectives of this Convention and the Protocol; and

(j) report periodically to Contracting States concerning the discharge of its obligations under this Convention and the Protocol.

3. The Supervisory Authority may enter into any agreement requisite for the performance of its functions, including any agreement referred to in Article 27(3).

4. The Supervisory Authority shall own all proprietary rights in the data bases and archives of the International Registry.

5. The Registrar shall ensure the efficient operation of the International Registry and perform the functions assigned to it by this Convention, the Protocol and the regulations.

Chapter V

OTHER MATTERS RELATING TO REGISTRATION

Article 18 – Registration requirements

1. The Protocol and regulations shall specify the requirements, including the criteria for the identification of the object:

(a) for effecting a registration (which shall include provision for prior electronic transmission of any consent from any person whose consent is required under Article 20);

(b) for making searches and issuing search certificates, and, subject thereto;

(c) for ensuring the confidentiality of information and documents of the International Registry other than information and documents relating to a registration.

2. The Registrar shall not be under a duty to enquire whether a consent to registration under Article 20 has in fact been given or is valid.

3. Where an interest registered as a prospective international interest becomes an international interest, no further registration shall be required provided that the registration information is sufficient for a registration of an international interest.

4. The Registrar shall arrange for registrations to be entered into the International Registry data base and made searchable in chronological order of receipt, and the file shall record the date and time of receipt.

5. The Protocol may provide that a Contracting State may designate an entity or entities in its territory as the entry point or entry points through which the information required for registration shall or may be transmitted to the International Registry. A Contracting State making such a designation may specify the requirements, if any, to be satisfied before such information is transmitted to the International Registry.

Article 19 – Validity and time of registration

1. A registration shall be valid only if made in conformity with Article 20.

2. A registration, if valid, shall be complete upon entry of the required information into the International Registry data base so as to be searchable.

3. A registration shall be searchable for the purposes of the preceding paragraph at the time when:

(a) the International Registry has assigned to it a sequentially ordered file number; and

(b) the registration information, including the file number, is stored in durable form and may be accessed at the International Registry.

4. If an interest first registered as a prospective international interest becomes an international interest, that international interest shall be treated as registered from the time of registration of the prospective international interest provided that the registration was still current immediately before the international interest was constituted as provided by Article 7.

5. The preceding paragraph applies with necessary modifications to the registration of a prospective assignment of an international interest.

6. A registration shall be searchable in the International Registry data base according to the criteria prescribed by the Protocol.

Article 20 – Consent to registration

1. An international interest, a prospective international interest or an assignment or prospective assignment of an international interest may be registered, and any such registration amended or extended prior to its expiry, by either party with the consent in writing of the other.

2. The subordination of an international interest to another international interest may be registered by or with the consent in writing at any time of the person whose interest has been subordinated.

3. A registration may be discharged by or with the consent in writing of the party in whose favour it was made.

4. The acquisition of an international interest by legal or contractual subrogation may be registered by the subrogee.

5. A registrable non-consensual right or interest may be registered by the holder thereof.

6. A notice of a national interest may be registered by the holder thereof.

Article 21 – Duration of registration

Registration of an international interest remains effective until discharged or until expiry of the period specified in the registration.

Article 22 – Searches

1. Any person may, in the manner prescribed by the Protocol and regulations, make or request a search of the International Registry by electronic means concerning interests or prospective international interests registered therein.

2. Upon receipt of a request therefor, the Registrar, in the manner prescribed by the Protocol and regulations, shall issue a registry search certificate by electronic means with respect to any object:

(a) stating all registered information relating thereto, together with a statement indicating the date and time of registration of such information; or

(b) stating that there is no information in the International Registry relating thereto.

3. A search certificate issued under the preceding paragraph shall indicate that the creditor named in the registration information has acquired or intends to acquire an international interest in the object but shall not indicate whether what is registered is an international interest or a prospective international interest, even if this is ascertainable from the relevant registration information.

Article 23 – List of declarations and declared non-consensual rights or interests

The Registrar shall maintain a list of declarations, withdrawals of declaration and of the categories of nonconsensual right or interest communicated to the Registrar by the Depositary as having been declared by Contracting States in conformity with Articles 39 and 40 and the date of each such declaration or withdrawal of declaration. Such list shall be recorded and searchable in the name of the declaring State and shall be made available as provided in the Protocol and regulations to any person requesting it.

Article 24 – Evidentiary value of certificates

A document in the form prescribed by the regulations which purports to be a certificate issued by the International Registry is prima facie proof:

(a) that it has been so issued; and

(b) of the facts recited in it, including the date and time of a registration.

Article 25 – Discharge of registration

1. Where the obligations secured by a registered security interest or the obligations giving rise to a registered non-consensual right or interest have been discharged, or where the conditions of transfer of title under a registered title reservation agreement have been fulfilled, the holder of such interest shall, without undue delay, procure the discharge of the registration after written demand by the debtor delivered to or received at its address stated in the registration.

2. Where a prospective international interest or a prospective assignment of an international interest has been registered, the intending creditor or intending assignee shall, without undue delay, procure the discharge of the registration after written demand by the intending debtor or assignor which is delivered to or received at its address stated in the registration before the intending creditor or assignee has given value or incurred a commitment to give value.

3. Where the obligations secured by a national interest specified in a registered notice of a national interest have been discharged, the holder of such interest shall, without undue delay, procure the discharge of the registration after written demand by the debtor delivered to or received at its address stated in the registration.

4. Where a registration ought not to have been made or is incorrect, the person in whose favour the registration was made shall, without undue delay, procure its discharge or amendment after written demand by the debtor delivered to or received at its address stated in the registration.

Article 26 – Access to the international registration facilities

No person shall be denied access to the registration and search facilities of the International Registry on any ground other than its failure to comply with the procedures prescribed by this Chapter.

Chapter VI

PRIVILEGES AND IMMUNITIES OF THE SUPERVISORY AUTHORITY AND THE REGISTRAR

Article 27 – Legal personality; immunity

1. The Supervisory Authority shall have international legal personality where not already possessing such personality.

2. The Supervisory Authority and its officers and employees shall enjoy such immunity from legal or administrative process as is specified in the Protocol.

3. (a) The Supervisory Authority shall enjoy exemption from taxes and such other privileges as may be provided by agreement with the host State.

(b) For the purposes of this paragraph, “host State” means the State in which the Supervisory Authority is situated.

4. The assets, documents, data bases and archives of the International Registry shall be inviolable and immune from seizure or other legal or administrative process.

5. For the purposes of any claim against the Registrar under Article 28(1) or Article 44, the claimant shall be entitled to access to such information and documents as are necessary to enable the claimant to pursue its claim.

6. The Supervisory Authority may waive the inviolability and immunity conferred by paragraph 4.

Chapter VII

LIABILITY OF THE REGISTRAR

Article 28 – Liability and financial assurances

1. The Registrar shall be liable for compensatory damages for loss suffered by a person directly resulting from an error or omission of the Registrar and its officers and employees or from a malfunction of the international registration system except where the malfunction is caused by an event of an inevitable and irresistible nature, which could not be prevented by using the best practices in current use in the field of electronic registry design and operation, including those related to back-up and systems security and networking.

2. The Registrar shall not be liable under the preceding paragraph for factual inaccuracy of registration information received by the Registrar or transmitted by the Registrar in the form in which it received that information nor for acts or circumstances for which the Registrar and its officers and employees are not responsible and arising prior to receipt of registration information at the International Registry.

3. Compensation under paragraph 1 may be reduced to the extent that the person who suffered the damage caused or contributed to that damage.

4. The Registrar shall procure insurance or a financial guarantee covering the liability referred to in this Article to the extent determined by the Supervisory Authority, in accordance with the Protocol.

Chapter VIII

EFFECTS OF AN INTERNATIONAL INTEREST AS AGAINST THIRD PARTIES

Article 29 – Priority of competing interests

1. A registered interest has priority over any other interest subsequently registered and over an unregistered interest.

2. The priority of the first-mentioned interest under the preceding paragraph applies:

(a) even if the first-mentioned interest was acquired or registered with actual knowledge of the other interest; and

(b) even as regards value given by the holder of the first-mentioned interest with such knowledge.

3. The buyer of an object acquires its interest in it:

(a) subject to an interest registered at the time of its acquisition of that interest; and

(b) free from an unregistered interest even if it has actual knowledge of such an interest.

4. The conditional buyer or lessee acquires its interest in or right over that object:

(a) subject to an interest registered prior to the registration of the international interest held by its conditional seller or lessor; and

(b) free from an interest not so registered at that time even if it has actual knowledge of that interest.

5. The priority of competing interests or rights under this Article may be varied by agreement between the holders of those interests, but an assignee of a subordinated interest is not bound by an agreement to subordinate that interest unless at the time of the assignment a subordination had been registered relating to that agreement.

6. Any priority given by this Article to an interest in an object extends to proceeds.

7. This Convention:

(a) does not affect the rights of a person in an item, other than an object, held prior to its installation on an object if under the applicable law those rights continue to exist after the installation; and

(b) does not prevent the creation of rights in an item, other than an object, which has previously been installed on an object where under the applicable law those rights are created.

Article 30 – Effects of insolvency

1. In insolvency proceedings against the debtor an international interest is effective if prior to the commencement of the insolvency proceedings that interest was registered in conformity with this Convention.

2. Nothing in this Article impairs the effectiveness of an international interest in the insolvency proceedings where that interest is effective under the applicable law.

3. Nothing in this Article affects:

(a) any rules of law applicable in insolvency proceedings relating to the avoidance of a transaction as a preference or a transfer in fraud of creditors; or

(b) any rules of procedure relating to the enforcement of rights to property which is under the control or supervision of the insolvency administrator.

Chapter IX

ASSIGNMENTS OF ASSOCIATED RIGHTS AND INTERNATIONAL

INTERESTS; RIGHTS OF SUBROGATION

Article 31 – Effects of assignment

1. Except as otherwise agreed by the parties, an assignment of associated rights made in conformity with Article 32 also transfers to the assignee:

(a) the related international interest; and

(b) all the interests and priorities of the assignor under this Convention.

2. Nothing in this Convention prevents a partial assignment of the assignor′s associated rights. In the case of such a partial assignment the assignor and assignee may agree as to their respective rights concerning the related international interest assigned under the preceding paragraph but not so as adversely to affect the debtor without its consent.

3. Subject to paragraph 4, the applicable law shall determine the defences and rights of set-off available to the debtor against the assignee.

4. The debtor may at any time by agreement in writing waive all or any of the defences and rights of set-off referred to in the preceding paragraph other than defences arising from fraudulent acts on the part of the assignee.

5. In the case of an assignment by way of security, the assigned associated rights revest in the assignor, to the extent that they are still subsisting, when the obligations secured by the assignment have been discharged.

Article 32 – Formal requirements of assignment

1. An assignment of associated rights transfers the related international interest only if it:

(a) is in writing;

(b) enables the associated rights to be identified under the contract from which they arise; and

(c) in the case of an assignment by way of security, enables the obligations secured by the assignment to be determined in accordance with the Protocol but without the need to state a sum or maximum sum secured.

2. An assignment of an international interest created or provided for by a security agreement is not valid unless some or all related associated rights also are assigned.

3. This Convention does not apply to an assignment of associated rights which is not effective to transfer the related international interest.

Article 33 – Debtor′s duty to assignee

1. To the extent that associated rights and the related international interest have been transferred in accordance with Articles 31 and 32, the debtor in relation to those rights and that interest is bound by the assignment and has a duty to make payment or give other performance to the assignee, if but only if:

(a) the debtor has been given notice of the assignment in writing by or with the authority of the assignor; and

(b) the notice identifies the associated rights.

2. Irrespective of any other ground on which payment or performance by the debtor discharges the latter from liability, payment or performance shall be effective for this purpose if made in accordance with the preceding paragraph.

3. Nothing in this Article shall affect the priority of competing assignments.

Article 34 – Default remedies in respect of assignment by way of security

In the event of default by the assignor under the assignment of associated rights and the related international interest made by way of security, Articles 8, 9 and 11 to 14 apply in the relations between the assignor and the assignee (and, in relation to associated rights, apply in so far as those provisions are capable of application to intangible property) as if references:

(a) to the secured obligation and the security interest were references to the obligation secured by the assignment of the associated rights and the related international interest and the security interest created by that assignment;

(b) to the chargee or creditor and chargor or debtor were references to the assignee and assignor;

(d) to the object were references to the assigned associated rights and the related international interest.

Article 35 – Priority of competing assignments

1. Where there are competing assignments of associated rights and at least one of the assignments includes the related international interest and is registered, the provisions of Article 29 apply as if the references to a registered interest were references to an assignment of the associated rights and the related registered interest and as if references to a registered or unregistered interest were references to a registered or unregistered assignment.

2. Article 30 applies to an assignment of associated rights as if the references to an international interest were references to an assignment of the associated rights and the related international interest.

Article 36 – Assignee′s priority with respect to associated rights

1. The assignee of associated rights and the related international interest whose assignment has been registered only has priority under Article 35(1) over another assignee of the associated rights:

(a) if the contract under which the associated rights arise states that they are secured by or associated with the object; and

(b) to the extent that the associated rights are related to an object.

2. For the purposes of sub-paragraph (b) of the preceding paragraph, associated rights are related to an object only to the extent that they consist of rights to payment or performance that relate to:

(a) a sum advanced and utilised for the purchase of the object;

(b) a sum advanced and utilised for the purchase of another object in which the assignor held another international interest if the assignor transferred that interest to the assignee and the assignment has been registered;

(d) the rentals payable in respect of the object; or

(e) other obligations arising from a transaction referred to in any of the preceding subparagraphs.

3. In all other cases, the priority of the competing assignments of the associated rights shall be determined by the applicable law.

Article 37 – Effects of assignor′s insolvency

The provisions of Article 30 apply to insolvency proceedings against the assignor as if references to the debtor were references to the assignor.

Article 38 – Subrogation

1. Subject to paragraph 2, nothing in this Convention affects the acquisition of associated rights and the related international interest by legal or contractual subrogation under the applicable law.

2. The priority between any interest within the preceding paragraph and a competing interest may be varied by agreement in writing between the holders of the respective interests but an assignee of a subordinated interest is not bound by an agreement to subordinate that interest unless at the time of the assignment a subordination had been registered relating to that agreement.

Chapter X

RIGHTS OR INTERESTS SUBJECT TO DECLARATIONS BY CONTRACTING STATES

Article 39 – Rights having priority without registration

1. A Contracting State may at any time, in a declaration deposited with the Depositary of the Protocol declare, generally or specifically:

(a) those categories of non-consensual right or interest (other than a right or interest to which Article 40 applies) which under that State′s law have priority over an interest in an object equivalent to that of the holder of a registered international interest and which shall have priority over a registered international interest, whether in or outside insolvency proceedings; and

(b) that nothing in this Convention shall affect the right of a State or State entity, intergovernmental organisation or other private provider of public services to arrest or detain an object under the laws of that State for payment of amounts owed to such entity, organisation or provider directly relating to those services in respect of that object or another object.

2. A declaration made under the preceding paragraph may be expressed to cover categories that are created after the deposit of that declaration.

3. A non-consensual right or interest has priority over an international interest if and only if the former is of a category covered by a declaration deposited prior to the registration of the international interest.

4. Notwithstanding the preceding paragraph, a Contracting State may, at the time of ratification, acceptance, approval of, or accession to the Protocol, declare that a right or interest of a category covered by a declaration made under sub-paragraph (a) of paragraph 1 shall have priority over an international interest registered prior to the date of such ratification, acceptance, approval or accession.

Article 40 – Registrable non-consensual rights or interests

A Contracting State may at any time in a declaration deposited with the Depositary of the Protocol list the categories of non-consensual right or interest which shall be registrable under this Convention as regards any category of object as if the right or interest were an international interest and shall be regulated accordingly. Such a declaration may be modified from time to time.

Chapter XI

APPLICATION OF THE CONVENTION TO SALES

Article 41 – Sale and prospective sale

This Convention shall apply to the sale or prospective sale of an object as provided for in the Protocol with any modifications therein.

Chapter XII

JURISDICTION

Article 42 – Choice of forum

1. Subject to Articles 43 and 44, the courts of a Contracting State chosen by the parties to a transaction have jurisdiction in respect of any claim brought under this Convention, whether or not the chosen forum has a connection with the parties or the transaction. Such jurisdiction shall be exclusive unless otherwise agreed between the parties.

2. Any such agreement shall be in writing or otherwise concluded in accordance with the formal requirements of the law of the chosen forum.

Article 43 – Jurisdiction under Article 13

1. The courts of a Contracting State chosen by the parties and the courts of the Contracting State on the territory of which the object is situated have jurisdiction to grant relief under Article 13(1)(a), (b), (c) and Article 13(4) in respect of that object.

2. Jurisdiction to grant relief under Article 13(1)(d) or other interim relief by virtue of Article 13(4) may be exercised either:

(a) by the courts chosen by the parties; or

(b) by the courts of a Contracting State on the territory of which the debtor is situated, being relief which, by the terms of the order granting it, is enforceable only in the territory of that Contracting State.

3. A court has jurisdiction under the preceding paragraphs even if the final determination of the claim referred to in Article 13(1) will or may take place in a court of another Contracting State or by arbitration.

Article 44 – Jurisdiction to make orders against the Registrar

1. The courts of the place in which the Registrar has its centre of administration shall have exclusive jurisdiction to award damages or make orders against the Registrar.

2. Where a person fails to respond to a demand made under Article 25 and that person has ceased to exist or cannot be found for the purpose of enabling an order to be made against it requiring it to procure discharge of the registration, the courts referred to in the preceding paragraph shall have exclusive jurisdiction, on the application of the debtor or intending debtor, to make an order directed to the Registrar requiring the Registrar to discharge the registration.

3. Where a person fails to comply with an order of a court having jurisdiction under this Convention or, in the case of a national interest, an order of a court of competent jurisdiction requiring that person to procure the amendment or discharge of a registration, the courts referred to in paragraph 1 may direct the Registrar to take such steps as will give effect to that order.

4. Except as otherwise provided by the preceding paragraphs, no court may make orders or give judgments or rulings against or purporting to bind the Registrar.

Article 45 – Jurisdiction in respect of insolvency proceedings

The provisions of this Chapter are not applicable to insolvency proceedings.

Chapter XIII

RELATIONSHIP WITH OTHER CONVENTIONS

Article 45 bis – Relationship with the United Nations Convention

on the Assignment of Receivables in International Trade

This Convention shall prevail over the United Nations Convention on the Assignment of Receivables in International Trade, opened for signature in New York on 12 December 2001, as it relates to the assignment of receivables which are associated rights related to international interests in aircraft objects, railway rolling stock and space assets.

Article 46 – Relationship with the UNIDROIT Convention

on International Financial Leasing

The Protocol may determine the relationship between this Convention and the UNIDROIT Convention on International Financial Leasing, signed at Ottawa on 28 May 1988.

Chapter XIV

FINAL PROVISIONS

Article 47 – Signature, ratification, acceptance, approval or accession

1. This Convention shall be open for signature in Cape Town on 16 November 2001 by States participating in the Diplomatic Conference to Adopt a Mobile Equipment Convention and an Aircraft Protocol held at Cape Town from 29 October to 16 November 2001. After 16 November 2001, the Convention shall be open to all States for signature at the Headquarters of the International Institute for the Unification of Private Law (UNIDROIT) in Rome until it enters into force in accordance with Article 49.

2. This Convention shall be subject to ratification, acceptance or approval by States which have signed it.

3. Any State which does not sign this Convention may accede to it at any time.

4. Ratification, acceptance, approval or accession is effected by the deposit of a formal instrument to that effect ith the Depositary.

Article 48 – Regional Economic Integration Organisations

1. A Regional Economic Integration Organisation which is constituted by sovereign States and has competence over certain matters governed by this Convention may similarly sign, accept, approve or accede to this Convention. The Regional Economic Integration Organisation shall in that case have the rights and obligations of a Contracting State, to the extent that that Organisation has competence over matters governed by this Convention. Where the number of Contracting States is relevant in this Convention, the Regional Economic Integration Organisation shall not count as a Contracting State in addition to its Member States which are Contracting States.

2. The Regional Economic Integration Organisation shall, at the time of signature, acceptance, approval or accession, make a declaration to the Depositary specifying the matters governed by this Convention in respect of which competence has been transferred to that Organisation by its Member States. The Regional Economic Integration Organisation shall promptly notify the Depositary of any changes to the distribution of competence, including new transfers of competence, specified in the declaration under this paragraph.

3. Any reference to a “Contracting State” or “Contracting States” or “State Party” or “States Parties” in this Convention applies equally to a Regional Economic Integration Organisation where the context so requires.

Article 49 – Entry into force

1. This Convention enters into force on the first day of the month following the expiration of three months after the date of the deposit of the third instrument of ratification, acceptance, approval or accession but only as regards a category of objects to which a Protocol applies:

(a) as from the time of entry into force of that Protocol;

(b) subject to the terms of that Protocol; and

2. For other States this Convention enters into force on the first day of the month following the expiration of three months after the date of the deposit of their instrument of ratification, acceptance, approval or accession but only as regards a category of objects to which a Protocol applies and subject, in relation to such Protocol, to the requirements of sub-paragraphs (a), (b) and (c) of the preceding paragraph.

Article 50 – Internal transactions

1. A Contracting State may, at the time of ratification, acceptance, approval of, or accession to the Protocol, declare that this Convention shall not apply to a transaction which is an internal transaction in relation to that State with regard to all types of objects or some of them.

2. Notwithstanding the preceding paragraph, the provisions of Articles 8(4), 9(1), 16, Chapter V, Article 29, and any provisions of this Convention relating to registered interests shall apply to an internal transaction.

3. Where notice of a national interest has been registered in the International Registry, the priority of the holder of that interest under Article 29 shall not be affected by the fact that such interest has become vested in another person by assignment or subrogation under the applicable law.

Article 51 – Future Protocols

1. The Depositary may create working groups, in co-operation with such relevant non-governmental organisations as the Depositary considers appropriate, to assess the feasibility of extending the application of this Convention, through one or more Protocols, to objects of any category of high-value mobile equipment, other than a category referred to in Article 2(3), each member of which is uniquely identifiable, and associated rights relating to such objects.

2. The Depositary shall communicate the text of any preliminary draft Protocol relating to a category of objects prepared by such a working group to all States Parties to this Convention, all member States of the Depositary, member States of the United Nations which are not members of the Depositary and the relevant intergovernmental organisations, and shall invite such States and organisations to participate in intergovernmental negotiations for the completion of a draft Protocol on the basis of such a preliminary draft Protocol.

3. The Depositary shall also communicate the text of any preliminary draft Protocol prepared by such a working group to such relevant non-governmental organisations as the Depositary considers appropriate. Such non-governmental organisations shall be invited promptly to submit comments on the text of the preliminary draft Protocol to the Depositary and to participate as observers in the preparation of a draft Protocol.

4. When the competent bodies of the Depositary adjudge such a draft Protocol ripe for adoption, the Depositary shall convene a diplomatic conference for its adoption.

5. Once such a Protocol has been adopted, subject to paragraph 6, this Convention shall apply to the category of objects covered thereby.

6. Article 45 bis of this Convention applies to such a Protocol only if specifically provided for in that Protocol.

Article 52 – Territorial units

1. If a Contracting State has territorial units in which different systems of law are applicable in relation to the matters dealt with in this Convention, it may, at the time of ratification, acceptance, approval or accession, declare that this Convention is to extend to all its territorial units or only to one or more of them and may modify its declaration by submitting another declaration at any time.

2. Any such declaration shall state expressly the territorial units to which this Convention applies.

3. If a Contracting State has not made any declaration under paragraph 1, this Convention shall apply to all territorial units of that State.

4. Where a Contracting State extends this Convention to one or more of its territorial units, declarations permitted under this Convention may be made in respect of each such territorial unit, and the declarations made in respect of one territorial unit may be different from those made in respect of another territorial unit.

5. If by virtue of a declaration under paragraph 1, this Convention extends to one or more territorial units of a Contracting State:

(a) the debtor is considered to be situated in a Contracting State only if it is incorporated or formed under a law in force in a territorial unit to which this Convention applies or if it has its registered office or statutory seat, centre of administration, place of business or habitual residence in a territorial unit to which this Convention applies;

(b) any reference to the location of the object in a Contracting State refers to the location of the object in a territorial unit to which this Convention applies; and

(c) any reference to the administrative authorities in that Contracting State shall be construed as referring to the administrative authorities having jurisdiction in a territorial unit to which this Convention applies.

Article 53 – Determination of courts

A Contracting State may, at the time of ratification, acceptance, approval of, or accession to the Protocol, declare the relevant “court” or “courts” for the purposes of Article 1 and Chapter XII of this Convention.

Article 54 – Declarations regarding remedies

1. A Contracting State may, at the time of ratification, acceptance, approval of, or accession to the Protocol, declare that while the charged object is situated within, or controlled from its territory the chargee shall not grant a lease of the object in that territory.

2. A Contracting State shall, at the time of ratification, acceptance, approval of, or accession to the Protocol, declare whether or not any remedy available to the creditor under any provision of this Convention which is not there expressed to require application to the court may be exercised only with leave of the court.

Article 55 – Declarations regarding relief pending final determination

A Contracting State may, at the time of ratification, acceptance, approval of, or accession to the Protocol, declare that it will not apply the provisions of Article 13 or Article 43, or both, wholly or in part.The declaration shall specify under which conditions the relevant Article will be applied, in case it will be applied partly, or otherwise which other forms of interim relief will be applied.

Article 56 – Reservations and declarations

1. No reservations may be made to this Convention but declarations authorised by Articles 39, 40, 50, 52, 53, 54, 55, 57, 58 and 60 may be made in accordance with these provisions.

2. Any declaration or subsequent declaration or any withdrawal of a declaration made under this Convention shall be notified in writing to the Depositary.

Article 57 – Subsequent declarations

1. A State Party may make a subsequent declaration, other than a declaration authorised under Article 60, at any time after the date on which this Convention has entered into force for it, by notifying the Depositary to that effect.

2. Any such subsequent declaration shall take effect on the first day of the month following the expiration of six months after the date of receipt of the notification by the Depositary. Where a longer period for that declaration to take effect is specified in the notification, it shall take effect upon the expiration of such longer period after receipt of the notification by the Depositary.

3. Notwithstanding the previous paragraphs, this Convention shall continue to apply, as if no such subsequent declarations had been made, in respect of all rights and interests arising prior to the effective date of any such subsequent declaration.

Article 58 – Withdrawal of declarations

1. Any State Party having made a declaration under this Convention, other than a declaration authorised under Article 60, may withdraw it at any time by notifying the Depositary. Such withdrawal is to take effect on the first day of the month following the expiration of six months after the date of receipt of the notification by the Depositary.

2. Notwithstanding the previous paragraph, this Convention shall continue to apply, as if no such withdrawal of declaration had been made, in respect of all rights and interests arising prior to the effective date of any such withdrawal.

Article 59 – Denunciations

1. Any State Party may denounce this Convention by notification in writing to the Depositary.

2. Any such denunciation shall take effect on the first day of the month following the expiration of twelve months after the date on which notification is received by the Depositary.

3. Notwithstanding the previous paragraphs, this Convention shall continue to apply, as if no such denunciation had been made, in respect of all rights and interests arising prior to the effective date of any such denunciation.

Article 60 – Transitional provisions

1. Unless otherwise declared by a Contracting State at any time, the Convention does not apply to a pre-existing right or interest, which retains the priority it enjoyed under the applicable law before the effective date of this Convention.

2. For the purposes of Article 1(v) and of determining priority under this Convention:

(a) “effective date of this Convention” means in relation to a debtor the time when this Convention enters into force or the time when the State in which the debtor is situated becomes a Contracting State, whichever is the later; and

(b) the debtor is situated in a State where it has its centre of administration or, if it has no centre of administration, its place of business or, if it has more than one place of business, its principal place of business or, if it has no place of business, its habitual residence.

3. A Contracting State may in its declaration under paragraph 1 specify a date, not earlier than three years after the date on which the declaration becomes effective, when this Convention and the Protocol will become applicable, for the purpose of determining priority, including the protection of any existing priority, to pre-existing rights or interests arising under an agreement made at a time when the debtor was situated in a State referred to in sub-paragraph (b) of the preceding paragraph but only to the extent and in the manner specified in its declaration.

Article 61 – Review Conferences, amendments and related matters

1. The Depositary shall prepare reports yearly or at such other time as the circumstances may require for the States Parties as to the manner in which the international regimen established in this Convention has operated in practice. In preparing such reports, the Depositary shall take into account the reports of the Supervisory Authority concerning the functioning of the international registration system.

2. At the request of not less than twenty-five per cent of the States Parties, Review Conferences of States Parties shall be convened from time to time by the Depositary, in consultation with the Supervisory Authority, to consider:

(a) the practical operation of this Convention and its effectiveness in facilitating the asset-based financing and leasing of the objects covered by its terms;

(b) the judicial interpretation given to, and the application made of the terms of this Convention and the regulations;

(c) the functioning of the international registration system, the performance of the Registrar and its oversight by the Supervisory Authority, taking into account the reports of the Supervisory Authority; and

(d) whether any modifications to this Convention or the arrangements relating to the International Registry are desirable.

3. Subject to paragraph 4, any amendment to this Convention shall be approved by at least a two-thirds majority of States Parties participating in the Conference referred to in the preceding paragraph and shall then enter into force in respect of States which have ratified, accepted or approved such amendment when ratified, accepted, or approved by three States in accordance with the provisions of Article 49 relating to its entry into force.

4. Where the proposed amendment to this Convention is intended to apply to more than one category of equipment, such amendment shall also be approved by at least a two-thirds majority of States Parties to each Protocol that are participating in the Conference referred to in paragraph 2.

Article 62 – Depositary and its functions

1. Instruments of ratification, acceptance, approval or accession shall be deposited with the International Institute for the Unification of Private Law (UNIDROIT), which is hereby designated the Depositary.

2. The Depositary shall:

(a) inform all Contracting States of:

(i) each new signature or deposit of an instrument of ratification, acceptance, approval or accession, together with the date thereof;

(ii) the date of entry into force of this Convention;

(iii) each declaration made in accordance with this Convention, together with the date thereof;

(iv) the withdrawal or amendment of any declaration, together with the date thereof; and

(v) the notification of any denunciation of this Convention together with the date thereof and the date on which it takes effect;

(b) transmit certified true copies of this Convention to all Contracting States;

(c) provide the Supervisory Authority and the Registrar with a copy of each instrument of ratification, acceptance, approval or accession, together with the date of deposit thereof, of each declaration or withdrawal or amendment of a declaration and of each notification of denunciation, together with the date of notification thereof, so that the information contained therein is easily and fully available; and

(d) perform such other functions customary for depositaries.

IN WITNESS WHEREOF the undersigned Plenipotentiaries, having been duly authorised, have signed this Convention.

DONE at Cape Town, this sixteenth day of November, two thousand and one, in a single original in the English, Arabic, Chinese, French, Russian and Spanish languages, all texts being equally authentic, such authenticity to take effect upon verification by the Joint Secretariat of the Conference under the authority of the President of the Conference within ninety days hereof as to the conformity of the texts with one another.