Convenţia din 22.05.2001 de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi

Notă: Ratificată prin Legea nr.40-XV din 19.02.2004 Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi din 22.05.2001 * * * Părţile la această Convenţie, recunoscînd faptul că poluanţii organici persistenţi posedă proprietăţi toxice, sunt rezistenţi la degradare, se acumulează în organismele vii şi se transportă pe calea aerului, apei şi prin speciile migratoare dincolo de frontierele internaţionale şi sunt depozitate departe de locul lor de origine, unde se acumulează în ecosisteme terestre şi acvatice, constientizînd problemele de sănătate, în special în ţările în curs de dezvoltare, provocate de expunerea la nivel local la poluanţii organici persistenţi, în special impactul expunerii asupra femeilor, şi prin ele asupra generaţiilor viitoare, luînd în considerare faptul că sistemul arctic şi în special populaţia indigena sunt în mod deosebit ameninţate de bioamplificarea poluanţilor organici persistenţi, şi că alimentele naturale contaminate constituie o problemă de sănătate publică, conştientizînd necesitatea întreprinderii unor acţiuni la nivel global pentru combaterea poluanţilor organici persistenţi, ţinînd cont de hotărîrea 19/13 C din 7 februarie 1997 a Consiliului de Administraţie a Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu de a întreprinde acţiuni la nivel internaţional în vederea protejării sănătăţii omului şi a mediului înconjurător prin adoptarea unor măsuri care să vizeze reducerea şi/sau eliminarea emisiilor şi evacuărilor de poluanţi organici persistenţi, amintind prevederile esenţiale ale convenţiilor internaţionale de mediu, în special Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţămînt în cunoştinţa de cauză aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional, şi Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, precum şi acordurile regionale elaborate în cadrul Articolului 11, reamintind de asemenea prevederile din Declaraţia de la Rio asupra Mediului înconjurător şi Dezvoltării, precum şi Agenda XXI, conştientizînd faptul că precauţia subliniază interesele tuturor părţilor şi este prevăzută în cadrul Convenţiei, recunoscînd că această Convenţie şi alte acorduri internaţionale în domeniul comerţului şi a mediului înconjurător sunt interdependente, reafirmînd că, potrivit Cărţii Naţiunilor Unite şi principiilor de drept internaţional, Statele care au dreptul de a exploata propriile resurse în conformitate cu politicile de mediu şi dezvoltare, şi au responsabilitatea de a asigura că acţiunile aflate sub jurisdicţia sau controlul lor să nu producă prejudicii mediului înconjurător ce aparţine altor State sau zone care nu se afla sub nici o jurisdicţie naţională, ţinînd cont de circumstanţele şi cerinţele specifice ţărilor în curs de dezvoltare, cu precădere a celor mai slab dezvoltate dintre ele şi ale ţărilor cu economie în tranziţie, în special de necesitatea de a consolida capacităţile lor naţionale de gestiune a substanţelor chimice, inclusiv prin transfer de tehnologie, acordarea ajutorului financiar şi tehnic şi promovarea cooperării între Părţi, ţinînd pe deplin cont de Programul de Acţiune pentru Dezvoltare Durabilă a Statelor Insulare Mici în curs de dezvoltare, adoptat în Barbados pe 6 mai 1994, luînd în considerare capacităţile respective ale ţăilor dezvoltate şi ale ţărilor în curs de dezvoltare, precum şi responsabilităţile comune dar diferenţiate ale Statelor, precum este prevăzut în Principiul 7 al Declaraţiei de la Rio asupra Mediului Înconjurător şi Dezvoltării, recunoscînd contribuţia esenţială pe care sectorul privat şi organizaţiile neguvemamentale pot să o aducă proceselor de reducere şi/sau eliminare a emisiilor şi evacuărilor de poluanţi organici persistenţi, subliniind importanţa faptului ca producătorii poluanţilor organici persistenţi să-şi asume responsabilitatea de reducere a efectelor periculoase cauzate de produsele lor şi de informare a utilizatorilor, Guvernelor şi publicului asupra proprietăţilor nocive ale acestor substanţe chimice, conştiente de necesitatea de a lua măsuri pentru prevenirea efectelor nocive cauzate de poluanţii organici persistenţi în toate stadiile ciclului lor de viaţă, reafirmînd Principiul 16 al Declaraţiei de la Rio asupra Mediului Înconjurător şi Dezvoltării care stipulează că autorităţile naţionale să se străduiască să promoveze internaţionalizarea costurilor de mediu şi utilizarea instrumentelor economice, luînd în considerare abordarea conform căreia poluatorul este cel care trebuie să suporte costul poluării, în vederea respectării interesului public fără a afecta comerţul şi investiţiile internaţionale, încurajînd Părţile care nu dispun de scheme de evaluare şi reglementare a pesticidelor şi substanţelor chimice industriale să elaboreze asemenea scheme, recunoscînd importanţa elaborării şi utilizării unor procese şi substanţe chimice de înlocuire raţionale din punct de vedere ecologic, hoţarîte să protejeze sănătatea umană şi mediul înconjurător de impactul dăunător al poluanţilor organici persistenţi Au hotărît următoarele: Articolul 1 Obiectiv Ţinînd cont de metoda precauţiei stipulată în Principiul 15 al Declaraţiei de la Rio asupra Mediului înconjurător şi Dezvoltării, obiectivul acestei Convenţii este să protejeze sănătatea umană şi mediul înconjurător împotriva poluanţilor organici persistenţi. Articolul 2 Definiţii În înţelesul prezentei Convenţii: a) "Parte" înseamnă un Stat sau o organizaţie regională de integrare economică care a consimţit să fie implicata în această Convenţie şi pentru care Convenţia este în vigoare; b) "Organizaţia regională de integrare economică" înseamnă o organizaţie constituită de Statele suverane dintr-o anumită regiune căreia Statele sale membre i-au transferat competentele impuse prin această Convenţie şi care a fost pe deplin autorizată, în conformitate cu procedurile sale interne, pentru semnarea, ratificarea, acceptarea, aprobarea şi aderarea la această Convenţie; c) "Părţile prezente cu drept de vot" înseamnă Părţile prezente care îşi exercită dreptul de vot printr-un vot afirmativ sau negativ. Articolul 3 Măsuri pentru reducerea sau eliminarea evacuărilor rezultate din producţia şi utilizarea intenţionată 1. Fiecare Parte: (a) va interzice şi/sau va lua măsurile legale şi administrative necesare pentru eliminarea: (i) producerii şi utilizării substanţelor chimice enumerate în Anexa A în conformitate cu prevederile incluse în această anexă; şi (ii) importului şi exportului substanţelor chimice enumerate în Anexa A în conformitate cu prevederile incluse în alineatul 2; (b) va limita producerea şi utilizarea substanţelor chimice enumerate în Anexa B în conformitate cu prevederile acelei Anexe. 2. Fiecare Parte va lua măsurile necesare pentru a se asigura: (a) că orice substanţă chimică inclusă în Anexa A sau B este importată doar: (i) în scopul eliminării raţionale din punct de vedere ecologic, cum este indicat în punctul 1 d) articolul 6; sau (ii) pentru utilizare sau un scop, care este permis pentru acea Parte conform Anexei A sau B; (b) că orice substanţă chimică inclusă în Anexa A a cărei derogare specifică de producere sau utilizare se află în vigoare sau orice substanţă inclusă în Anexa B al cărei scop acceptabil de utilizare sau producere este în vigoare, luînd în considerare prevederile relevante din instrumentele internaţionale aprobate anterior, este exportată doar: (i) în scopul eliminării raţionale din punct de vedere ecologic, cum este indicat în alineatul 1 (d), Articolul 6; (ii) unei Părţi autorizate să folosească acea substanţă chimică conform Anexei A sau B; sau (iii) unui Stat care nu e Parte la această Convenţie şi care a furnizat un certificat anual Părţii exportatoare. Acest certificat va specifica utilizarea intenţionată a substanţelor chimice şi va include o declaraţie prin care, în legătură cu acea substanţă, statul importator este obligat: a. să protejeze sănătatea omului şi mediul înconjurător prin adoptarea măsurilor necesare pentru minimalizarea sau eliminarea evacuărilor; b. să respecte prevederile alineatului 1, Articolul 6; şi c. să respecte, acolo unde este cazul, prevederile alineatului 2 din Partea II a Anexei B. Certificatul va include de asemenea orice documentaţie auxiliară necesară, cum ar fi: legi, instrumente de reglementare, dispoziţii administrative sau principii directoare. Partea exportatoare va transmite certificatul Secretariatului în termen de 60 de zile de la recepţie. (c) că orice substanţă chimică inclusă în Anexa A, ale cărei derogări specifice de producere şi utilizare nu se mai află în vigoare pentru nici o Parte, nu este exportată de către acea Parte decît în scopul eliminării raţionale din punct de vedere ecologic, cum este indicat în alineatul 1 (d), Articolul 6; (d) pentru o mai buna înţelegere a acestui alineat, expresia "Stat care nu e Parte la această Convenţie" va include în privinţa unei substanţe chimice concrete, un Stat sau organizaţie regională de integrare economică care nu şi-a exprimat consimţămîntul de a fi legată de prevederile Convenţiei în privinţa acelei substanţe chimice. 3. Fiecare Parte care are unul sau mai multe planuri de reglementare şi evaluare pentru pesticidele noi sau pentru substanţele chimice industriale noi va lua măsuri pentru a-şi adapta legislaţia în scopul prevenirii producerii şi utilizării noilor pesticide sau noilor substanţe chimice industriale care, luînd în considerare criteriile din alineatul 1, Anexa D, prezintă caracteristicile poluanţilor organici persistenţi. 4. Fiecare Parte care aplică unul sau mai multe planuri de reglementare şi de evaluare pentru pesticide şi substanţe chimice industriale va lua în considerare, acolo unde este cazul în cadrul acestor planuri, criteriile enunţate în alineatul 1, Anexa D atunci cînd va efectua evaluări ale pesticidelor şi substanţelor chimice industriale care sunt utilizate curent. 5. În afara cazului în care se exprimă altceva în Convenţie, alineatele 1 şi 2 nu se vor aplica pentru cantităţile unei substanţe chimice care urmează să fie utilizată în cercetările de laborator sau ca standard de referinţă. 6. Oricare Parte care are o derogare specifică în conformitate cu Anexa A sau o derogare specifică sau un scop acceptabil în conformitate cu Anexa B, va lua măsurile potrivite pentru a asigura că producerea sau utilizarea menţionată în derogare, se desfăşoară într-un mod care previne sau minimalizează expunerea umană şi evacuările în mediul înconjurător. Pentru utilizările derogate sau scopurile acceptabile care implică evacuări intenţionate în mediul înconjurător în condiţiile de utilizare normală, aceste evacuări pe măsura posibilităţilor trebuie să fie într-o cantitate minimală, luînd în considerare orice standarde aplicabile şi principii de ghidare. Articolul 4 Registrul derogărilor specifice 1. Prin prezenta se întocmeşte un Registru în scopul identificării Părţilor care sunt supuse derogărilor specifice enunţate în Anexa A sau Anexa B. Acesta nu va identifica Părţile care utilizează prevederile din Anexa A sau Anexa B care ar putea fi exercitate de toate Părţile. Registrul va fi ţinut la zi de către Secretariat şi va fi pus la accesibil publicului. 2. Registrul va include: (a) o listă cu tipurile de derogări specifice prevăzute în Anexa A şi Anexa B; (b) o listă cu Părţile care sunt supuse unei derogări specifice menţionate în Anexa A sau Anexa B; şi (c) o lista cu datele la care expiră fiecare derogare specifică înregistrată. 3. Orice Stat, care devine Parte, poate să înregistreze printr-o notificare în scris adresată Secretariatului, unul sau mai multe tipuri de derogări specifice enumerate în Anexa A sau Anexa B. 4. Dacă nu este indicată o dată anterioară în Registrul unei Părţi, sau dacă nu se acordă o prelungire de termen conform alineatului 7, toate înregistrările derogărilor specifice expiră după un interval de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei Convenţii în ceea ce priveşte o substanţă chimică concretă. 5. La prima sa reuniune, Conferinţa Părţilor va decide asupra procesului de reexaminare pentru articolele din Registru. 6. Înainte de a revizui un articol din Registru, Partea implicată va prezenta un raport Secreatriatului în care să justifice necesitatea de a se înregistra în continuare pentru o anumită derogare. Raportul va fi transmis de către Secretariat tuturor Părţilor. Reexaminarea unei înregistrări va fi efectuată în baza tuturor informaţiilor disponibile. Prin urmare, Conferinţa Părţilor ar putea face acele recomandări Părţii implicate după cum consideră potrivit. 7. Conferinţa Părţilor ar putea, la cererea Părţii implicate, să decidă prelungirea datei de expirare a unei derogări specifice pentru o perioadă de pînă la cinci ani. Luînd decizia, Conferinţa Părţilor va ţine cont de situaţia specială a Părţilor, care sunt ţări în curs de dezvoltare şi ale Părţilor, cu economie în tranziţie. 8. O Parte ar putea să retragă în orice moment un articol din Registru de la o derogare specifică la notificarea scrisă adresată Secretariatului. Retragerea va intra în vigoare la data specificată, în notificare. 9. Cînd nu mai există nici o Parte înregistrată pentru un anumit tip de derogare specifică, nu se poate face nici o înregistrare nouă pentru această derogare. Articolul 5 Măsuri de reducere sau eliminare a evacuărilor din producerea neintenţionată Fiecare Parte va lua cel puţin următoarele măsuri pentru reducerea volumului total de evacuări de origine antropogenă ale fiecărei substanţe menţionate în Anexa C, în scopul minimalizării continue, şi, acolo unde este posibil, în scopul eliminării totale: (a) Elaborarea unui plan de acţiune, sau, acolo unde este cazul, a unui plan de acţiune regional sau subregional într-un interval de doi ani de la intrarea în vigoare a acestei Convenţii, şi implementarea ulterioară în cadrul planului de implementare specificat în Articolul 7 în vederea identificării, caracterizării şi gestionării evacuărilor de substanţe chimice prezentate în Anexa C şi în vederea aplicării literelor (b) - (e). Planul de acţiuni va include următoarele elemente: i) O evaluare a evacuărilor actuale şi planificate, în special elaborarea şi reactualizarea inventariilor surselor şi estimărilor evacuărilor, ţinînd cont de categoriile de surse identificate în Anexa C; ii) O evaluare a eficienţei legilor şi politicilor Părţii ce vizează gestiunea evacuărilor; iii) Strategiile care vizează respectarea obligaţiilor prezentate în acest alineat, luînd în considerare evaluările incluse la punctele (i) şi (ii); iv) Etapele efectuate pentru promovarea educării şi formării publicului cu privire la aceste strategii; v) Examinarea o dată la cinci ani a acestor strategii pentru a determina în ce măsură au permis Părţilor să respecte obligaţiile incluse în acest alineat; asemenea examinări vor fi incluse în rapoartele prezentate în conformitate cu Articolul 15; vi) un program de implementare a planului de acţiune, care să includă strategiile şi măsurile enunţate aici; (b) promovarea aplicării măsurilor disponibile şi practice prin care se poate atinge în mod rapid un nivel realist şi semnificativ de reducere a evacuărilor sau de eliminare a surselor; (c) promovarea elaborării şi, acolo unde e cazul, a cererii utilizării materialelor, produselor şi proceselor de înlocuire sau modificate, necesare pentru prevenirea formării substanţelor enumerate în Anexa C şi evacuării acestora, luînd în considerare dispoziţiile generale asupra măsurilor de prevenire enunţate în Anexa C şi dispoziţiile care urmează a fi adoptate printr-o hotărîre a Conferinţei Părţilor; (d) promovarea şi, în conformitate cu programul de implementare a planului de acţiune, cererea utilizării celor mai bune tehnici disponibile pentru surse noi în cadrul categoriilor de surse identificate de către o Parte ca justificare a unei asemenea acţiuni în planul de acţiune, punînd mai întîi accentul pe categoriile de surse identificate în Partea II a Anexei C. Impunerea utilizării celor mai bune tehnici disponibile pentru noi surse în categoriile enumerate în Partea II a acestei Anexe va fi realizată progresiv cît mai curînd posibil, într-un interval de cel mult patru ani de la intrarea în vigoare a Convenţiei pentru acea Parte. Pentru categoriile identificate, Părţile vor promova utilizarea celor mai bune practici de mediu. Pentru aplicarea celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici de mediu, Părţile ar trebui să ţină cont de dispoziţiile generale asupra măsurilor de prevenire şi reducere a evacuărilor incluse în Anexa respectivă şi de dispoziţiile generale asupra celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici de mediu care urmează să fie adoptate printr-o hotărîre a Conferinţei Părţilor; (e) promovarea, în conformitate cu planul propriu de acţiune, a utilizării celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici de mediu: (i) pentru sursele existente, în cadrul categoriilor de surse enumerate în Partea II a Anexei C şi în cadrul categoriilor de surse cum ar fi cele enumerate în Partea III a aceleiaşi anexe; şi (ii) pentru sursele noi, în cadrul categoriilor de surse enumerate în Partea III a Anexei C pe care o anumită Parte nu le-a abordat la litera (d). Pentru aplicarea celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici de mediu, Părţile ar trebui să ia în considerare dispoziţiile generale asupra măsurilor de prevenire şi de reducere a evacuărilor din Anexa C precum şi dispoziţiile asupra celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici de mediu care urmează a fi adoptate printr-o hotărîre a Conferinţei Părţilor. (f) Pentru o mai bună înţelegere a acestui alineat şi a Anexei C: (i) "cele mai bune tehnici disponibile" înseamnă stadiul cel mai eficient şi avansat de dezvoltare a activităţilor şi metodelor de exploatare care indică faptul că anumite tehnici sunt corespunzătoare din punct de vedere practic pentru furnizarea bazei pentru limitarea evacuărilor, destinate să prevină, şi, acolo unde este posibil, să reducă evacuările de substanţe chimice enumerate în Partea I a Anexei C şi impactul lor asupra mediului înconjurător în ansamblu. În această privinţă: (ii) "tehnici" înseamnă atît tehnologia utilizată, cît şi modul în care instalaţia este proiectată, construită, întreţinută, utilizată şi scoasă din funcţiune; (iii) "disponibil" înseamnă acele tehnici accesibile utilizatorului, elaborate pe o scară care permite implementarea într-un sector industrial relevant, în condiţii viabile din punct de vedere tehnic şi economic, ţinînd cont de costuri şi avantaje; şi (iv) "cele mai bune tehnici disponibile" înseamnă tehnicile cele mai eficiente pentiu atingerea unui nivel general de protecţie a mediului în ansamblu; (v) "cele mai bune practici de mediu" înseamnă aplicarea celei mai potrivite combinaţii de măsuri şi strategii de control al mediului înconjurător; (vi) "sursă nouă" înseamnă orice sursă a cărei construcţie sau modificare substanţiala a început să fie făcută la cel puţin un an de la data: a. intrării în vigoare a acestei Convenţii pentru Partea implicată şi b. intrării în vigoare a unui amendament la Anexa C pentru Partea implicată atunci cînd sursa este supusă prevederilor acestei Convenţii doar în conformitate cu acel amendament. (g) Valorile limită de evacuări sau standardele de performanţă ar putea fi folosite de către o Parte pentru îndeplinirea angajamentelor luate în legătură cu cele mai bune tehnici disponibile în conformitate cu acest alineat. Articolul 6 Măsuri de reducere şi eliminare a evacuărilor de la depozite şi deşeuri 1. Pentru a se asigura că depozitele formate din substanţele chimice enumerate în anexele A sau B, şi că deşeurile, inclusiv produsele şi articolele aflate pe punctul de a deveni deşeuri, conţinînd o substanţă chimică enumerată în Anexele A, B sau C sau contaminate cu aceasta, sunt gestionate în aşa fel încît nu afectează sănătatea umană şi mediul înconjurător, fiecare Parte va: (a) elabora strategii adecvate pentru identificarea: (i) depozitelor formate din sau care conţin substanţele chimice enumerate în Anexa A sau în Anexa B; şi (ii) produselor şi articolelor utilizate şi a deşeurilor care conţin sau sunt contaminate cu o substanţă chimică stipulată în Anexa A, B sau C; (b) identifica, în măsura în care este posibil, depozitele care conţin sau sunt contaminate cu substanţele chimice stipulate fie în Anexa A, fie în Anexa B, pe baza strategiilor menţionate la litera (a); (c) gestiona depozitele, într-un mod adecvat, sigur, eficient şi raţional din punct de vedere ecologic. Depozitele de substanţe chimice enumerate în Anexa A sau în Anexa B a căror utilizare e interzisă în conformitate cu orice derogare specifică inclusă în Anexa A şi cu orice derogare specifică sau într-un scop acceptabil specificat în Anexa B, cu excepţia stocurilor al căror export este permis în conformitate cu alineatul 2 al Articolului 3, vor fi considerate deşeuri şi vor fi gestionate în conformitate cu litera (d); (d) lua măsuri în aşa fel încît deşeurile, inclusiv produsele şi articolele care sunt pe punctul de a deveni deşeuri: i) să fie manipulate, colectate, transportate şi depozitate potrivit metodelor raţionale din punct de vedere ecologic; ii) să fie eliminate pentru ca întregul conţinut de poluanţi organici persistenţi să fie distrus şi transformat în mod ireversibil astfel încît să nu prezinte caracteristicile poluanţilor organici persistenţi sau să fie eliminate în mod raţional din punct de vedere ecologic atunci cînd distrugerea sau transformarea ireversibilă nu reprezintă o opţiune preferabilă din punct de vedere ecologic sau atunci cînd conţinutul de poluanţi organici persistenţi este scăzut, ţinînd cont de regulile, standardele şi dispoziţiile internaţionale, inclusiv de cele care ar putea fi elaborate în conformitate cu alineatul 2, şi de condiţiile globale şi regionale de gestionare a deşeurilor periculoase; iii) să fie interzise de la operaţiile de distrugere care ar putea conduce la recuperarea, reciclarea, reutilizarea directă sau utilizarea alternativă a poluanţilor organici persistenţi; şi iv) să nu facă obiectul mişcărilor transfrontaliere fără a ţine cont de regulile, standardele şi dispoziţiile internaţionale. (e) strădui să elaboreze strategii potrivite pentru identificarea locurilor contaminate cu substanţele chimice enumerate în Anexele A, B sau C; dacă se întreprinde decontaminarea acestor locuri, aceasta va fi efectuată într-un mod raţional din punct de vedere ecologic. 2. Conferinţa Părţilor va coopera îndeaproape cu organismele corespunzătoare ale Convenţiei de la Basel privind mişcările transfrontaliere ale deşeurilor periculoase şi eliminarea acestora, pentru ca, între altele: (a) să stabilească nivelele de distrugere şi de transformare ireversibilă necesare pentru a garanta că nu mai există nici o caracteristică a poluanţilor organici persistenţi specificaţi în alineatul 1, Anexa D; (b) să determine metodele pe care le consideră corespunzătoare pentru eliminarea raţională din punct de vedere ecologic, menţionată mai sus; şi (c) să lucreze la stabilirea, acolo unde este cazul, a nivelelor de concentraţie ale substanţelor chimice enumerate în Anexele A, B şi C pentru definirea conţinutului scăzut de poluanţi organici persistenţi menţionat la punctul ii), litera d), alineatul 1. Articolul 7 Planuri de implementare 1. Fiecare parte: a) Va elabora şi se va strădui să implementeze un plan pentru îndeplinirea obligaţiilor sale impuse prin prezenta Convenţie. b) Va transmite planul său de aplicare Conferinţei Părţilor într-un interval de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei Convenţii; şi c) Va revizui şi actualiza acest plan la intervale regulate şi potrivit unor modalităţi specificate într-o hotărîre a Conferinţei Părţilor. 2. Acolo unde este cazul, Părţile vor coopera în mod direct sau, dacă e cazul, prin intermediul organizaţiilor internaţionale, regionale, şi subregionale şi vor consulta reprezentanţii naţionali, inclusiv asociaţiile de femei şi organizaţiile care lucrează în domeniul sănătăţii infantile, în vederea facilitării elaborării, implementării şi actualizării planurilor lor de implementare. 3. Părţile se vor strădui să utilizeze şi, acolo unde este cazul, să stabilească mijloacele pentru integrarea planurilor naţionale de implementare pentru poluanţii organici persistenţi în strategiile lor de dezvoltare durabila. Articolul 8 Includerea substanţelor chimice în anexele A, B şi C 1. O Parte poate prezenta Secretariatului o propunere de includere a unei anumite substanţe în anexele A, B, şi/sau C. Această propunere va conţine informaţiile cerute în anexa D. Pentru prezentarea unei propuneri, o Parte poate fi ajutată de alte Părţi şi/sau de Secretariat. 2. Secretariatul va verifică dacă propunerea cuprinde şi informaţiile cerute în anexa D. Dacu Secretariatul consideră că propunerea informaţia specificată, atunci o va înmîna Comitetului de Reexaminare a Poluanţilor Organici Persistenţi. 3. Comitetul va examina propunerea şi va aplica criteriile de selecţie enunţate în anexa D într-un mod flexibil şi transparent, ţinînd cont într-un mod integrat şi echilibrat de toate informaţiile prevăzute. 4. Dacă Comitetul va hotărî că: (a) propunerea corespunde criteriilor de selecţie, va comunica propunerea şi evaluarea, prin intermediul Secretariatului, tuturor Părţilor şi observatorilor şi îi va invita să prezinte informaţiile specificate în Anexa E; sau (b) dacă propunerea nu corespunde criteriilor de selecţie, va comunica prin intermediul Secretariatului, tuturor Părţilor şi observatorilor propunerea şi evaluarea Comitetului, iar propunerea va fi respinsă. 5. Orice Parte poate să supună din nou Comitetului o propunere care a fost respinsă de către Comitet în conformitate cu alineatul 4. Această nouă prezentare a propunerii ar putea să includă problemele Părţii precum şi motivele de reexaminare de către Comitet. Dacă, în urma acestei proceduri, Comitetul respinge din nou propunerea, Partea poate să conteste decizia Comitetului iar Conferinţa Părţilor poate să analizeze problema la următoarea sesiune. Conferinţa Părţilor ar putea să decidă dacă, pe baza criteriilor de selecţie incluse în Anexa D şi luînd în considerare evaluarea efectuată de către Comitet şi informaţiile suplimentare furnizate de către o parte sau de către un observator, dacă hotărîrea ramîne valabilă. 6. Acolo unde Comitetul a hotarît că au fost îndeplinite criteriile de selecţie, sau unde Conferinţa Părţilor a hotărît că decizia ramîne valabilă, Comitetul va examina din nou propunerea, ţinînd cont de informaţiile suplimentare pertinente primite, şi va pregăti o variantă de proiect cu profilul de risc, în conformitate cu Anexa E. Va comunica acest proiect, prin intermediul Secretariatului, tuturor Părţilor şi observatorilor şi va primi observaţiile lor de ordin tehnic şi, pe baza acestor observaţii, va completa profilul de risc. 7. Dacă, pe baza profilului de risc realizat în conformitate cu Anexa E, Comitetul hotărăşte că: (a) Substanţa chimică, ca rezultat al propagării pe lungă distanţă în mediul înconjurător, poate avea efecte negative semnificative asupra sănătăţii umane şi mediului înconjurător, care va impune adoptarea unor acţiuni la nivel internaţional, propunerea este considerată valabilă. Lipsa argumentelor ştiinţifice nu va împiedica admiterea propunerii. Prin intermediul Secretariatului, Comitetul va invita Părţile şi observatorii să ofere informaţii referitoare la observaţiile din Anexa F. Apoi va pregăti o evaluare a gestiunii riscurilor, care să includă o analiză a măsurilor posibile de control pentru substanţa chimică, în conformitate cu Anexa respectivă; sau (b) În cazul în care propunerea nu va fi considerată valabilă, va realiza, prin intermediul Secretariatului, profilul de risc pus la dispoziţia tuturor Părţilor şi observatorilor şi va respinge propunerea. 8. Pentru orice propunere respinsă în conformitate cu alineatul 7 (b), o Parte ar putea cere Conferinţei Părţilor să examineze posibilitatea de a atribui Comitetului sarcina de a solicita informaţii suplimentare Părţii care a prezentat propunerea şi altor Părţi de-a lungul unei perioade de cel mult un an. După această perioadă, pe baza informaţiilor primite, Comitetul va analiza din nou propunerea, în conformitate cu alineatul 6, subiectul prioritar urmînd a fi hotărît de către Conferinţa Părţilor. Dacă, în urma acestei proceduri, Comitetul va respinge din nou propunerea, Partea ar putea contesta hotărîrea Comitetului, iar Conferinţa Părţilor va analiza problema la următoarea sesiune. Conferinţa Părţilor va decide, pe baza profilului de risc pregătit în conformitate cu Anexa E şi luînd în considerare evaluarea realizată de către Comitet şi orice informaţie suplimentară furnizată de fiecare Parte sau observator, că propunerea trebuie considerată valabilă. În cazul în care Conferinţa Părţilor hotărăşte acceptarea propunerii, Comitetul va pregăti evaluarea gestiunii riscului. 9. Pe baza profilului de risc menţionat în alineatul 6 şi a evaluării gestiunii riscului, menţionate în alineatul 7 (a) sau alineatul 8, Comitetul va recomanda Conferinţei Părţilor dacă substanţa chimică trebuie înscrisă în anexele A, B şi/sau C. Conferinţa Părţilor, luînd în considerare recomandările Comitetului, inclusiv incertitudinea de ordin ştiinţific, va hotărî, în mod preventiv, dacă e necesară includerea substanţei chimice în Anexele A, B şi/sau C, şi va specifica măsurile de control care se impun. Articolul 9 Schimbul de informaţii 1. Fiecare parte va facilita, sau va efectua schimbul de informaţii necesar pentru: (a) reducerea sau eliminarea producerii, utilizării şi evacuării poluanţilor organici persistenţi; şi găsirea unor alternative pentru poluanţii organici persistenţi, inclusiv furnizarea de informaţii privind riscurile reprezentate de aceste substanţe, precum şi asupra costurilor economice şi sociale. 2. Părţile vor realiza schimbul de informaţii menţionat în alineatul 1 în mod direct sau prin intermediul Secretariatului. 3. Fiecare Parte va desemna un punct focal naţional în vederea realizării schimbului de informaţii. 4. Secretariatul va servi drept centru de schimb de informaţii asupra poluanţilor organici persistenţi, inclusiv pentru informaţiile furnizate de către Părţi şi de către organizaţiile interguvernamentale şi non-guvernamentale. 5. Pentru o mai buna înţelegere a prezentei Convenţii, informaţiile asupra sănătăţii şi siguranţei umane şi mediului înconjurător nu vor fi considerate confidenţiale. Părţile care realizează schimburi de alte informaţii în aplicarea prezentei Convenţii, vor respecta caracterul confidenţial al informaţiilor, după cum s-a stabilit de comun acord. Articolul 10 Informarea, sensibilizarea şi educarea publicului 1. Fiecare Parte, în limita mijloacelor de care dispune, va promova şi facilita: (a) sensibilizarea responsabililor politici şi factorilor de decizie asupra poluanţilor organici persistenţi; (b) punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor asupra poluanţilor organici persistenţi, luînd în considerare dispoziţiile incluse în alineatul 5 al Articolului 9; (c) elaborarea şi implementarea, în special pentru femei, copii, şi categoriile mai puţin educate, a programelor educaţionale şi de sensibilizare a publicului referitoare la poluanţii organici persistenţi şi la efectele lor asupra sănătăţii umane şi asupra mediului înconjurător, precum şi la soluţiile de înlocuire; (d) participarea publicului la abordarea problemei reprezentate de poluanţii organici persistenţi şi de efectele lor asupra sănătăţii umane şi asupra mediului înconjurător, şi la elaborarea soluţiilor adecvate, inclusiv a posibilităţilor de contribuţii la nivel naţional pentru implementarea prezentei Convenţii; (e) instruirea funcţionarilor, oamenilor de ştiinţă, profesorilor, personalului tehnic şi de conducere; (f) elaborarea şi schimbul de materiale educaţionale şi de sensibilizare a publicului la nivel naţional şi internaţional; şi (g) elaborarea şi implementarea programelor educaţionale şi de sensibilizare a publicului la nivel naţional şi internaţional. 2. Fiecare Parte, în limita mijloacelor de care dispune, va asigura accesul publicului la informaţiile menţionate în alineatul 1 şi actualizarea informaţiilor; 3. Fiecare Parte, în limita mijloacelor de care dispune va încuraja utilizatorii industriali şi profesionali să promoveze şi să faciliteze furnizarea informaţiilor menţionate în alineatul 1, la nivel naţional, şi, dacă e cazul, la nivel subregional, regional şi internaţional. 4. Pentru furnizarea informaţiilor asupra poluanţilor organici persistenţi şi a soluţiilor de înlocuire, Părţile vor utiliza fişe tehnice de siguranţă, rapoarte, mijloace media şi de alt tip, şi vor stabili centrele de informare la nivel naţional şi regional. 5. Fiecare parte va acorda atenţia cuvenită elaborării mecanismelor, cum ar fi înregistrarea evacuărilor şi transferului de poluanţi, pentru colectarea şi difuzarea informaţiilor asupra estimărilor cantităţilor anuale de substanţe chimice incluse în Anexa A, B sau C care sunt elaborate sau eliminate. Articolul 11 Cercetarea, dezvoltarea şi monitorizarea 1. În limita mijloacelor de care dispun, Părţile vor încuraja şi/sau vor întreprinde, la nivel naţional şi internaţional, acţiunile corsepunzătoare de cercetare - dezvoltare, monitorizare şi cooperare care vizează poluanţii organici persistenţi, şi, acolo unde este cazul, soluţiile de înlocuire şi poluanţii organici persistenţi potenţiali, furnizînd informaţii asupra: a) surselor şi evacuărilor în mediul înconjurător; b) prezenţei, nivelului, şi tendinţei de dezvoltare la oameni şi în mediul înconjurător; c) transportului, evoluţiei şi transformării în mediul înconjurător; d) efectelor asupra sănătăţii umane şi mediului înconjurător; e) impactelor socio-economice şi culturale; f) reducerii şi/sau eliminării evacuărilor; şi g) metodologiilor armonizate pentru realizarea inventariilor de surse generatoare şi tehnici analitice pentru determinarea evacuărilor; 2. Pentru întreprinderea activităţilor în conformitate cu alineatul 1 al prezentului articol, în măsura mijloacelor de care dispun, Părţile: a) vor sprijini şi elabora, dacă e cazul, organizaţiile, programele şi reţelele internaţionale: are au ca obiect definirea, realizarea, evaluarea şi finanţarea cercetărilor, colectarea datelor şi monitorizarea lor, ţinînd cont de necesitatea reducerii la maximum a dublării eforturilor. b) vor sprijini activităţile naţionale şi internaţionale care vizează îmbunătăţirea capacităţilor naţionale de cercetare ştiinţifică şi tehnică, în special în ţările în curs de dezvoltare şi în ţările cu economie în tranziţie şi vor favoriza accesul la date şi analize, precum şi schimbul lor; c) vor ţine cont de preocupările şi necesităţile ţărilor în curs de dezvoltare şi ale celor cu economie în tranziţie - în special de necesităţile în materie de resurse financiare şi tehnice - şi vor coopera pentru îmbunătăţirea capacităţilor de participare a acestor ţări la activităţile menţionate la literele a) şi b); d) vor întreprinde cercetări care vizează reducerea efectelor poluanţilor organici persistenţi asupra sănătăţii reproducerii; e) vor pune la dispoziţia publicului rezultatele activităţilor de cercetare - dezvoltare şi monitorizare menţionate în acest alineat, la timp, şi la intervale regulate; şi f) vor încuraja cooperarea şi/sau vor apela la cooperare pentru stocarea şi reactualizarea informaţiilor obţinute din activităţile de cercetare, dezvoltare şi monitorizare. Articolul 12 Asistenţa tehnică 1. Părţile recunosc că furnizarea unei asistenţe tehnice adecvate în timp util la cererea Părţilor - ţări în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie, este esenţiala pentru aplicarea cu succes a prezentei Convenţii. 2. Părţile vor coopera pentru a furniza în timp util o asistenţă tehnică adecvată Părţilor - ţări în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie pentru a le acorda ajutor, în funcţie de necesităţile lor, în vederea dezvoltării consolidării capacităţilor aferente implementării obligaţiunilor sale ce reziduă din Convenţie. 3. În această privinţă asistenţa tehnică care urmează a fi furnizată de către Părţile, reprezentate de ţările dezvoltate şi de alte Părţi în măsura mijloacelor de care dispun va cuprinde, după cum s-a stabilit de comun acord, o asistenţă tehnică în vederea consolidării capacităţilor aferente implementării obligaţiunilor sale ce reziduă din Convenţie. Informaţii suplimentare în această privinţă vor fi furnizate de către Conferinţa Părţilor. 4. Părţile vor stabili, dacă este cazul, proiecte, dispoziţiile pentru furnizarea asistenţei tehnice şi pentru promovarea transferului de tehnologie Părţilor - ţări în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie, în vederea implementării prezentei Convenţii. Aceste dispoziţii se vor referi la înfiinţarea unor centre regionale şi subregionale pentru dezvoltarea capacităţilor şi transferul de tehnologie în vederea acordării ajutorului necesar Părţilor - ţări în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie, pentru a-şi îndeplini obligaţiile ce le revin prin prezenta Convenţie. Informaţii suplimentare în această privinţă vor fi furnizate de către Conferinţa Părţilor. 5. În contextul acestui Articol, Părţile vor ţine cont pe deplin în deciziile lor ce vizează asistenţă tehnică, de nevoile specifice şi de situaţia specială a ţărilor cel mai puţin dezvoltate şi a ţărilor în curs de dezvoltare care sunt insule mici. Articolul 13 Resurse financiare şi mecanisme de finanţare 1. Fiecare Parte se angajează în furnizarea, în funcţie de mijloacele de care dispune, sprijinului financiar şi diverselor stimulente de ordin financiar în conformitate cu activităţile întreprinse la nivel naţional în vederea îndeplinirii obiectivelor Convenţiei în conformitate cu planurile, priorităţile şi programele naţionale. 2. Ţările dezvoltate care sunt Părţi vor furniza ajutor financiar suplimentar pentru a permite Părţilor - ţări în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie să plătească costurile marginale de implementare a măsurilor prin care sunt îndeplinite obligaţiile impuse prin prezenta Convenţie, după cum s-a stabilit între o Parte beneficiară şi un organism care participă la mecanismul descris în alineatul 6. Alte Părţi pot oferi resurse financiare în mod voluntar şi în limita mijloacelor de care dispun. Vor fi încurajate şi contribuţiile provenite din alte surse. Implementarea acestor obligaţii va ţine cont de elemente de concordanţă, previzibilitate, de fluxul de fonduri şi de importanţa împărţirii sarcinilor între Părţile beneficiare. 3. Părţile - ţări dezvoltate precum şi alte Părţi, în limita mijloacelor de care dispun, şi în conformitate cu planurile, priorităţile şi programele naţionale, vor furniza atît ţărilor în curs de dezvoltare căt şi celor cu economie în tranziţie, care sunt Părţi ale Convenţiei, resurse financiare pentru a le ajuta în implementarea acestei Conveţii prin surse sau căi bilaterale, regionale şi multilaterale. 4. Măsura în care Părţile - ţări în curs de dezvoltare vor implementa efectiv obligaţiile ce le revin prin prezenta Convenţie, va depinde de măsura în care Părţile - ţări dezvoltate îşi vor îndeplini obligaţiile ce le revin prin prezenta Convenţie în legătură cu resursele financiare, asistenţa tehnică şi transferul de tehnologie. Se va ţine cont de faptul că dezvoltarea economică şi sociala durabila şi eliminarea sărăciei reprezintă prioritatea absolută pentru ţările în curs de dezvoltare, precum şi de necesitatea de a proteja sănătatea oamenilor şi mediul înconjurător. 5. Părţile vor lua pe deplin în considerare nevoile specifice şi situaţia specială a ţărilor celor mai puţin dezvoltate şi a statelor în curs de dezvoltare - insule mici în luarea deciziilor care vizează finanţarea. 6. În prezenta Convenţie se defineşte un mecanism necesar furnizării resurselor financiare corespunzătoare şi durabile pentru Părţile - ţări în curs de dezvoltare şi ţări cu economie în tranziţie - că subvenţie sau concesiune în vederea acordării sprijinului pentru implementarea Convenţiei. Mecanismul va funcţiona sub autoritatea, dacă e cazul, sau îndrumarea Conferinţei Părţilor, căreia îi va raporta, în scopurile prevăzute în această Convenţie. Administrarea sa va fi încredinţată unuia sau mai multor organisme, inclusiv organismelor internaţionale existente, conform hotărîrilor Conferinţei Părţilor. Mecanismul va include de asemenea alte organisme care vor asigura asistenţa tehnică şi financiară la nivel multilateral, regional şi bilateral. Contribuţiile pentru acest mecanism vor fi adăugate altor transfere financiare către Părţile ţări în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie, după cum se menţionează în alineatul 2 şi în conformitate cu dispoziţiile incluse în acest alineat. 7. În conformitate cu obiectivele Convenţiei şi cu alineatul 6, Conferinţa Părţilor va adopta la prima reuniune dispoziţii corespunzătoare care urmează a fi aplicate mecanismului, şi va stabili împreună cu organismul sau organismele participante la mecanismul financiar, planuri pentru intrarea în vigoare a dispoziţiilor. Dispoziţiile se vor referi, printre altele, la: (a) definirea priorităţilor în materie de politică, strategie şi program, precum şi a criteriilor clare şi detaliate de eligibilitate pentru accesul la resursele financiare şi utilizarea acestora, inclusiv monitorizarea şi evaluarea la interval regulat a unei asemenea utilizări; (b) prezentarea în atenţia Conferinţei Părţilor de către un organism sau mai multe organisme a raporturilor periodice asupra corectitudinii şi regularităţii procesului de finanţare a activităţilor necesare pentru implementarea prezentei Convenţii; (c) promovarea metodelor, mecanismelor şi dispoziţiilor de finanţare bazate pe mai multe surse de finanţare; (d) modalităţi pentru determinarea într-un mod previzibil şi clar a sumei de resurse financiare şi disponibile pentru implementarea acestei Convenţii, ţinînd cont de faptul că eliminarea poluanţilor organici persistenţi ar putea necesita finanţări susţinute, şi ţinînd cont de condiţiile în care această sumă va face obiectul unei examinări periodice; (e) modalităţi de furnizare către Părţile interesate a unui ajutor pentru evaluarea necesităţilor, informaţiilor şi surselor de finanţare disponibile şi a modurilor de finanţare, pentru facilitarea coordonării între ele. 8. Conferinţa Părţilor va examina, cel tîrziu la cea de-a doua reuniune şi în continuare la intervale regulate, eficacitatea mecanismului stabilit în conformitate cu acest Articol, capacitatea sa de a răspunde nevoilor din ce în ce mai mari ale Părţilor - ţări în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie, criteriile şi dispoziţiile menţionate în alineatul 7, nivelul finanţării precum şi eficacitatea organismelor instituţionale însărcinate cu administrarea mecanismului de finanţare. Pe baza acestei examinări, va lua măsurile necesare, şi, dacă e cazul, va îmbunătăţi eficienţa mecanismului, formulînd recomandări şi dispoziţii asupra măsurilor prin care se pot asigura finanţări adecvate şi durabile pentru satisfacerea nevoilor Părţilor. Articolul 14 Aranjamente financiare provizorii Structura instituţionala a Fondul Mondial pentru Mediu, care funcţionează în conformitate cu Instrumentul pentru restructurarea Fondul Mondial pentru Mediu va fi, pe bază de interimat, principalul organism însărcinat cu funcţionarea mecanismului financiar menţionat în Articolul 13, pe o perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei Convenţii şi prima reuniune a Conferinţei Părţilor, sau pînă în momentul în care Conferinţa Părţilor va hotărî structura instituţională care va fi desemnata în conformitate cu Articolul 13. Structura instituţională a Fondului Mondial pentru Mediu ar trebui să îndeplinească această funcţie prin intermediul măsurilor operaţionale care vizează poluanţii organici persistenţi, ţinînd cont de eventualitatea în care vor fi necesare noi dispoziţii în această privinţă. Articolul 15 Raportarea 1. Fiecare Parte va raporta Conferinţei Părţilor măsurile pe care le-a luat în vederea implementării prevederilor acestei Convenţii şi eficacitatea unor asemenea măsuri pentru realizarea obiectivelor Convenţiei. 2. Fiecare Parte va furniza secretariatului: (a) date statistice asupra cantităţilor totale de substanţe chimice produse, importate şi exportate incluse în Anexa A şi Anexa B sau o evaluare realistă a acestor cantităţi; şi (b) în măsura în care e necesar, lista cu Statele de la care s-a importat fiecare substanţă, şi cu Statele care au exportat fiecare substanţă. 3. Raporturile se fac periodic şi într-un format care va fi hotărît ulterior de către Conferinţa Părţilor la prima reuniune. Articolul 16 Evaluarea eficacităţii 1. La patru ani după intrarea în vigoare a acestei Convenţii, şi la intervale regulate care vor fi hotărîte de Conferinţa Părţilor, Conferinţa va evalua eficacitatea prezentei Convenţii. 2. În vederea facilitării unei asemenea evaluări, Conferinţa Părţilor va întocmi, la prima reuniune, proiectele prin care i se va asigura accesul la datele de monitorizare asupra prezenţei substanţelor chimice enumerate în Anexele A, B şi C, precum şi asupra propagării în mediu la nivel regional şi mondial. Aceste proiecte: (a) ar trebui implementate de către Părţi la nivel regional atunci cînd este cazul, în conformitate cu mijloacele tehnice şi financiare de care dispun, folosind programele şi mecanismele de monitorizare existente care favorizează armonizarea metodelor; (b) pot fi adăugate acolo unde este necesar, luînd în considerare diferenţele dintre regiuni şi capacităţile lor de realizare a activităţilor de monitorizare; şi (c) vor întocmi rapoarte adresate Conferinţei Părţilor asupra rezultatelor activităţilor de monitorizare la nivel regional şi global, la intervale care urmează a fi specificate de către Conferinţa Părţilor. 3. Evaluarea prezentată în alineatul 1 va fi realizată pe baza informaţiilor ştiinţifice, ecologice, tehnice şi economice disponibile, inclusiv pe baza: (a) rapoartelor şi a altor date de monitorizare în conformitate cu alineatul 2; (b) rapoartelor naţionale prezentate în conformitate cu Articolul 15; şi (c) informaţiilor referitoare la nerespectare, furnizate în conformitate cu procedurile stabilite conform Articolului 17. Articolul 17 Nerespectarea Conferinţa Părţilor va elabora şi va aproba procedurile şi mecanismele instituţionale pentru determinarea măsurii în care dispoziţiile prezentei Convenţii nu au fost respectate şi a măsurilor care trebuie luate cu privire la Părţile care nu respectă prezenta Convenţie. Articolul 18 Rezolvarea disputelor 1. Părţile vor rezolva orice dispută care apare între ele, legată de interpretarea sau de aplicarea Convenţiei prin negocieri sau prin orice alt mijloc paşnic după propria lor alegere. 2. Atunci cînd va ratifica, accepta, aproba sau adera la prezenta Convenţie, sau în orice alt moment ulterior, orice Parte care nu este organizaţie regionala de integrare economică poate declara în cadrul unui instrument scris raportat depozitarului că, pentru orice divergenţă legată de interpretarea sau aplicarea Convenţiei, ea recunoaşte că obligatorii unul sau două mijloace de rezolvare a disputelor care trebuie respectate de orice Parte care acceptă aceeaşi obligaţie: a) Arbitrajul, conform procedurilor care vor fi adoptate cît mai curînd posibil de către Conferinţa Părţilor, va fi inclus într-o anexa; b) Supunerea disputei spre analiză de către Curtea Internaţionala de Justiţie. 3. Parte, care este organizaţie regională de integrare economică poate face o declaraţie analogă referitoare la arbritaj, în conformitate cu procedura menţionată în alineatul 2 (a). 4. Orice declaraţie făcută în conformitate cu alineatul 2 sau alineatul 3 va rămîne în vigoare pînă la data expirării termenului stipulat în această declaraţie, sau pînă la expirarea termenului de trei luni de la data depunerii la depozitar a notificării scrise a depozitării sale. 5. Expirarea unei declaraţii, a notificării revocării unei declaraţii sau a depunerii unei noi declaraţii nu va afecta cu nimic procedura prezentată în faţa unui tribunal arbitral sau în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, cu condiţia ca Părţile implicate în dispută să nu hotărască altceva. 6. În cazul în care Părţile implicate în dispută nu au acceptat acelaşi mijloc de reglementare sau una din procedurile prevăzute în alineatul 2, şi dacă ele nu au putut reglementa disputa, la 12 luni de la data prezentării notificării de către o Parte către cealaltă parte implicată în dispută, disputa va fi supusă unei comisii de conciliere, la cererea unei Părţi implicate în dispută. Comisia de conciliere va prezenta un raport cu recomandări. Procedurile suplimentare privind comisia de conciliere vor figura într-o anexă adoptată de către Conferinţa Părţilor cel tîrziu la cea de-a doua reuniune. Articolul 19 Conferinţa Părţilor 1. O Conferinţă a Părţilor a fost constituită din cei prezenţi. 2. Prima reuniune a Conferinţei Părţilor va fi convocată de către Directorul Executiv al Programului de Mediu al Naţiunilor Unite la cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentei Convenţii. Prin urmare, reuniunile obişnuite ale Conferinţei Părţilor vor avea loc la intervale regulate determinate de Conferinţă. 3. Reuniuni extraordinare ale Conferinţei Părţilor vor putea avea loc în orice moment în cazul în care Conferinţa Părţilor consideră necesar, şi la cererea scrisă a uneia dintre Părţi, cu condiţia că această cerere să fie aprobată de cel puţin o treime din numărul Părţilor. 4. Conferinţa Părţilor va hotărî şi adopta prin consens, la prima reuniune, regulamentul interior şi regulamentul financiar, precum şi regulamentele oricăror organe auxiliare, precum şi dispoziţiile financiare care guvernează funcţionarea Secretariatului. 5. Conferinţa Părţilor va urmări şi evalua în permanenţă aplicarea Prezentei Convenţii. Ea va îndeplini funcţiile care îi revin prin prezenta Convenţie şi, în acest scop: a) va crea, în conformitate cu alineatul 6, organele auxiliare considerate necesare pentru aplicarea Convenţiei; b) va coopera, după caz, cu organizaţiile internaţionale şi organismele interguvernamentale şi nonguvemamentale competente; şi c) va revedea în mod sistematic toate informaţiile puse la dispoziţia Părţilor în conformitate cu Articolul 15, inclusiv consideraţii referitoare la eficacitatea literei 2 b (iii), articolul 3; d) va examina şi va lua orice măsură necesară pentru realizarea obiectivelor Convenţiei. 6. Conferinţa Părţilor, la prima reuniune, va înfiinţa un organ auxiliar cu denumirea de Comitet de Studiu al Poluanţilor organici persistenţi, care va exercita funcţiile ce îi revin prin prezenta Convenţie. În acest scop: a) membrii Comitetului de Studiu al Poluanţilor organici persistenţi vor fi numiţi de către Conferinţa Părţilor. Comitetul va fi compus dintr-un număr limitat de specialişti în evaluarea şi gestiunea produselor chimice, desemnaţi de către guverne. Membrii Comitetului vor fi numiţi pe baza unei repartiţii geografice echitabile pentru a se asigura un echilibru între Părţile - ţări dezvoltate şi Părţile - ţări în curs de dezvoltare. b) conferinţa Părţilor va hotărî mandatul, organizarea şi funcţionarea Comitetului. c) Comitetul va depune toate eforturile în vederea adoptării recomandărilor sale prin consens. Atunci cînd toate eforturile se dovedesc a fi inutile şi nu se poate ajunge la nici un consens, recomandările vor fi adoptate, în ultimă instanţă, prin obţinerea unei majorităţi de doua treimi din membrii prezenţi cu drept de vot. 7. Conferinţa Părţilor va evalua, la cea de-a treia reuniune, necesitatea continua pentru aplicarea procedurii incluse în alineatul 2 (b) al Articolului 3, şi va include şi consideraţii asupra eficacităţii sale. 8. Organizaţia Naţiunilor Unite, instituţiile sale specializate şi Agenţia Internaţionala a Energiei Atomice, precum şi orice stat care nu este parte a prezentei Convenţii, pot participa la reuniunile Convenţiei în calitate de observatori. Orice organ sau agenţie naţionala sau internaţionala, guvernamentală sau neguvemamentală, competentă în domeniile vizate de către Convenţie şi care a informat Secretariatul în legătură cu dorinţa sa de a fi reprezentat la o reuniune a Conferinţei Părţilor în calitate de observator, poate fi admisă că participant la această reuniune cu excepţia cazului în care o treime din participanţi se opun. Admiterea şi participarea observatorilor trebuie să fie în conformitate cu regulamentul interior adoptat de Conferinţa Părţilor. Articolul 20 Secretariatul 1. Un Secretariat este constituit din cei prezenţi. 2. Funcţiile Secretariatului sunt următoarele: a) organizarea reuniunilor Conferinţei Părţilor şi a organelor sale auxiliare, şi asigurarea serviciilor dorite de către acestea; b) facilitarea acordării de asistenţă către Părţi, în special către Părţile care sunt ţări în curs de dezvoltare sau ţări cu economie în tranziţie, la cerere, în vederea aplicării prezentei Convenţii; c) asigurarea coordonării necesare cu secretariatele altor organisme internaţionale competente; d) elaborarea şi punerea la dispoziţia Părţilor a raporturilor periodice bazate pe informaţiile primite în conformitate cu Articolul 15 şi pe alte informaţii disponibile; e) stabilirea, sub supravegherea Conferinţei Părţilor, a reglementărilor administrative şi contractuale care ar putea fi necesare pentru îndeplinirea funcţiilor într-un mod eficient; f) îndeplinirea altor sarcini de secretariat specificate în prezenta Convenţie şi a oricărei alte funcţii care i-ar putea fi încredinţată de către Conferinţa Părţilor. 3. Funcţiile de Secretariat al Convenţiei sunt asigurate de către Directorul Executiv al Programului de Mediu al Naţiunilor Unite, cu excepţia cazului în care Conferinţa Părţilor hotărăşte, cu o majoritate de trei sferturi dintre Părţile prezente şi cu drept de vot să încredinţeze funcţiile de Secretariat uneea sau mai multor organizaţii internaţionale. Articolul 21 Amendamentele aduse Convenţiei 1. Orice Parte poate propune amendamente pentru prezenta Convenţie. 2. Amendamentele aduse prezentei Convenţii vor fi adoptate în cadrul unei reuniuni a Conferinţei Părţilor. Textul oricărei propuneri de amendament este comunicat Părţilor de către Secretariat cu cel puţin şase luni înaintea reuniunii la care este prezentat spre adoptare. Secretariatul comunică de asemenea propunerile de amendament semnatarilor prezentei Convenţii, şi, în scop informativ, Depozitarului. 3. Părţile vor face toate eforturile posibile pentru a ajunge la un acord prin consens asupra oricărei propuneri de amendament adus prezentei Convenţii. Dacă toate eforturile în acest sens se dovedesc a fi inutile, şi nu se ajunge la nici un acord, amendamentul va fi adoptat în ultima instanţă printr-un vot majoritar de trei sferturi din Părţile prezente şi cu drept de vot. 4. Depozitarul va prezenta amendamentul tuturor Părţilor în vederea ratificării, acceptării sau aprobării. 5. Ratificarea, acceptarea sau aprobarea unui amendament va fi prezentată în scris Depozitarului. Orice amendament adoptat conform alineatului 3 va intra în vigoare pentru Părţile care l-au acceptat după 90 de zile de la dala depunerii instrumentului de ratificare, acceptare sau aprobare a amendamentului de către cel puţin trei sferturi din Părţi. Prin urmare, amendamentul va intra în vigoare pentru orice Parte la 90 de zile de la data depozitării de către Parte a instrumentului de ratificare, acceptare sau aprobare a amendamentului. Articolul 22 Adoptarea şi amendamentele aduse anexelor 1. Anexele prezentei Convenţii fac parte integrantă din Convenţie, iar dacă în dispoziţii nu se prevede altceva, orice referinţă la Convenţie constituie în acelaşi timp o referinţă la orice anexă. 2. Orice nouă anexă se va limita la problemele de procedură şi la problemele cu caracter ştiinţific, tehnic sau administrativ. 3. Propunerea, adoptarea şi intrarea în vigoare a anexelor suplimentare prezentei Convenţii vor fi aplicate prin procedura următoare: a) Anexele suplimentare vor fi propuse şi adoptate conform procedurii enunţate în alineatele 1, 2 şi 3 ale Articolului 21. b) Orice Parte care nu este în măsură să accepte o anexă suplimentară va da depozitarului o notă în scris la un an după data comunicării de către Depozitar a adoptării anexei suplimentare. Acesta din urma va informa negreşit toate Părţile asupra notificării primite. O Parte poate retrage în orice moment o anexă pentru care s-a exprimat în prealabil a fi împotrivă, iar anexa respectivă va intra în vigoare pentru această Parte în limitele literei c) de mai jos; c) La expirarea termenului de un an începînd de la data comunicării de către Depozitar a adoptării unei anexe suplimentare, anexa respectivă va intra în vigoare pentru toate Părţile care nu au comunicat notificarea în conformitate cu dispoziţiile literei b). 4. Propunerea, adoptarea şi intrarea în vigoare a amendamentelor Anexei A, B sau C vor fi supuse aceloraşi proceduri că şi propunerea, adoptarea şi intrarea în vigoare a anexelor suplimentare a acestei Convenţii, cu excepţia cazului în care un amendament adus Anexelor A, B sau C, nu intră în vigoare pentru o Parte care a făcut o declaraţie referitoare la amendamentele aduse acestor Anexe în conformitate cu alineatul 4 al Articolului 25. În acest caz un asemenea amendament va intra în vigoare pentru o Parte la a noua zi după dala depozitării acesteea la depozitar a instrumentului sau de ratificare, acceptare, aprobare şi adeziune în legătură cu acest amendament. 5. Procedura de mai jos se aplică în cazul propunerii, adoptării şi intrării în vigoare a oricărui amendament din anexa D, E sau F: a) amendamentele vor fi propuse conform procedurii care figurează în alineatele 1 şi 2 ale Articolului 21; b) părţile vor lua hotărîri asupra oricărui amendament adus anexei D E sau F prin consens; c) orice hotărîre care poate aduce amendamente anexei D, E sau F este imediat comunicată Părţilor de către depozitar. Acest amendament va intra în vigoare pentru toate Părţile la data indicată în decizie. 6. Atunci cînd o anexă suplimentară sau un amendament adus unei anexe se referă la un amendament adus Convenţiei, anexa suplimentară în cauză sau amendamentul în cauză nu va intra în vigoare decît atunci cînd amendamentul adus Convenţiei va intra în vigoare. Articolul 23 Dreptul de vot 1. Fiecare Parte Participantă la această Convenţie va dispune de un vot, sub rezerva dispoziţiilor din alineatul 2. 2. Organizaţiile regionale de integrare economică vor dispune, pentru a-şi exercita dreptul de vot în domeniile care intră în sfera competenţei lor, de un număr de voturi egal cu numărul de state membre care sunt Părţi ale Convenţiei. Organizaţiile nu-şi vor exercita dreptul de vot dacă unul din Statele membre şi-l exercită pe al său, şi invers. Articolul 24 Semnarea Prezenta Convenţie va putea fi semnată de către toate statele şi de organizaţiile regionale de integrare economică la Stockholm pe 23 mai 2001 şi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York, între 24 mai 2001 şi 22 mai 2002. Articolul 25 Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea 1. Prezenta Convenţie este supusă spre ratificare, acceptare sau aprobare de către Statele membre şi de către organizaţiile regionale de integrare economică. Ea va fi deschisă spre adeziune statelor şi organizaţiilor regionale de integrare economică a doua zi după ce încetează a fi deschisă spre semnătură. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau adeziune sunt depuse la depozitar. 2. Oricărei organizaţii regionale de integrare economică care devine Parte la prezenta Convenţie fară ca nici unul din Statele membre să fie Parte a Convenţiei îi revin toate obligaţiile menţionate în Convenţie. Atunci cînd unul sau mai multe State membre ale uneea dintre aceste organizaţii sunt Părţi ale Convenţiei, organizaţia şi statele sale membre convin asupra responsabilităţilor referitoare la îndeplinirea obligaţiilor care le revin prin prezenta Convenţie. În aceste cazuri, organizaţia şi Statele sale membre nu sunt abilitate să exercite în acelaşi timp drepturile prevăzute de prezenta Convenţie. 3. În instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau adeziune, organizaţiile regionale de integrare economică vor indica proporţia competenţei lor în legătură cu chestiunile menţionate în Convenţie. Aceste organizaţii informează depozitarul, care informează la rîndul său Părţile, asupra oricărei modificări importante a proporţiei competenţei lor. 4. În instrumentele de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, orice parte poate declara ca orice amendament adus Anexei A, B sau C va intra în vigoare după depozitarea instrumentului de ratificare, acceptare, aprobare a amendamentului la care se face referire aici. Articolul 26 Intrarea în vigoare 1. Prezenta Convenţie va intra în vigoare în a 90-a zi de la data depunerii celui de-al 50-lea instrument de ratificare, de aprobare sau de adeziune. 2. Pentru fiecare Stat sau organizaţie regională de integrare economică care ratifică, acceptă, aprobă Convenţia sau aderă la Convenţie după depunerea celui de-al 50-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau adeziune, Convenţia intră în vigoare la 19 zile de la data depunerii de către acest Stat sau de către această organizaţie a instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de adeziune. 3. În vederea alineatelor 1 şi 2, instrumentul depus de către o organizaţie regională de integrare economică nu va fi considerat drept un instrument suplimentar, adăugat instrumentelor depuse de către Statele membre ale organizaţiei respective. Articolul 27 Restricţii Nici o rezervă nu poate fi făcută prezentei Convenţii. Articolul 28 Retragerea 1. La data expirării termenului de 3 ani începînd de la data intrării în vigoare a prezentei Convenţii pentru o anumită Parte, această Convenţie poate retracta Convenţia prin notificare scrisă înmînată depozitarului. 2. Retractarea intră în vigoare la expirarea termenului de un an de la data primirii notificării de retractare de către depozitar, sau la orice dată specificată ulterior în notificarea retractării. Articolul 29 Depozitar Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite este Depozitarul prezentei Convenţii. Articolul 30 Texte autentice Prezenta Convenţie, care are aceeaşi autenticitate în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, spaniolă şi rusă, este depus în original la Secretariatul General al Naţiunilor Unite. Drept pentru care, subsemnaţii, fiind deplin împuterniciţi, au semnat prezenta Convenţie. Semnată la Stockholm, în data de douăzeci şi doi mai, două mii unu. Anexa A: Eliminări Partea I ------------------------------------------------------------------------ Substanţa chimică | Activitate | Derogare specifică ------------------------------------------------------------------------ Aldrina* Producere Nici una CAS nr: 309-00-2 Utilizare Ectoparasiticid local Insecticid Clordan* Producere Conform autorizaţiilor acordate CAS nr: 57-74-9 Părţilor incluse în registru Utilizare Ectoparasiticid local Insecticid Termiticid Termiticid pentru clădiri şi baraje Termiticid pentru drumuri Aditiv în adezivii de placaj Dieldrina* Producere Nici una CAS nr.: 60-57-1 Utilizare În activităţi agricole Endrina*: Producere Nici una CASnr.: 72-20-8 Utilizare Nici una Heptaclor* Producere Nici una CAS nr.: 76-44-8 Utilizare Termiticid Termiticid pentru sarpantele caselor Termiticid (subteran) Tratarea lemnului Pentru utilizarea la dispozitivele subterane de cablu Hexaclorobenzen Producere Conform autorizaţiilor acordate CASnr.: 118-74-1 Părţilor incluse în registru Utilizare Produs intermediar Solvent în pesticide Intermediar cu circuit închis pe un site determinat Mirex* Producere Conform autorizaţiilor acordate CAS nr.: 2385-85-5 Părţilor incluse în registru Utilizare Termiticid Toxafen: Producere Nici una CASnr.: 8001-35-2 Utilizare Nici una Bifenili policloruraţi Producere Nici una (PCB)* Utilizare Articole utilizate în conformitate cu prevederile Părţii II a prezentei Anexe ------------------------------------------------------------------------- Note: (i) În afara cazului în care se exprimă altceva în Convenţie, cantităţile de substanţe chimice prezente în produse şi articole sub formă de contaminaţi cu urmări accidentale nu vor fi considerate semnificative pentru a fi incluse în această Anexă; (ii) Această notă nu va fi considerată ca derogare specifică de producere sau de utilizare în scopurile enunţate în alineatul 2, Articolul 3. Cantitate de substanţă chimică prezente ca Părţi componente ale articolelor fabricate sau deja utilizate înainte sau la data intrării în vigoare a obligaţiei relevante referitoare la acea substanţă chimică, nu vor fi considerate semnificative pentru a fi incluse în această Anexă, cu condiţia că o Parte să fi adus la cunoştinţa Secretariatului faptul că un anumit tip de articol este în continuare utilizat în cadrul acelei Părţi. Secretariatul va pune aceste notificări la dispoziţia publicului. (iii) Această notă, care nu se aplică substanţelor chimice a căror denumire este urmată de un asterisc în coloana "Substanţa chimică" din partea I a prezentei anexe, nu va fi considerată derogare specifică de producere sau utilizare în vederea alineatului 2, Articolul 3. Dat fiind faptul că cantităţi semnificative de substanţe chimice nu sunt considerate nocive pentru sănătatea oamenilor, şi mediul înconjurător, în timpul producerii şi utilizării unui intermediar în circuit închis pe un site determinat, o Parte, care înştiinţează Secretariatul în legătură cu acest lucru, poate permite producerea şi utilizarea - în circuit inchis pe un site determinat - a cantităţilor de substanţă chimică inclusă în această anexă transformate chimic în cursul procesului de fabricare a altor substanţe chimice, substanţa care, luînd în considerare criteriile enunţate în alineatul 1, Anexa D, nu prezintă caracteristicile poluanţilor organici persistenţi. Această notificare va include datele referitoare la producerea totală şi la utilizarea acestei substanţe chimice sau o evaluare reală a acestor date şi informaţii cu privire la natura procesului în circuit închis pe un site limitat inclusiv la cantitatea de poluant organic persistent utilizată ca materie netransformată şi prezentă sub formă de contaminant cu urmări accidentale în produsul final. Această procedură se va aplica cu excepţia cazului în care există o dispoziţie contrară în prezenta Anexă. Secretariatul va pune aceste notificări la dispoziţia Conferinţei Părţilor şi a publicului. Această producere sau utilizare nu este considerată derogare specifică de producere sau utilizare. Această producere sau utilizare încetează după o perioadă de zece ani, cu condiţia ca partea implicată să adreseze o nouă notificare Secretariatului, situaţie în care perioada va fi prelungită cu încă zece ani, cu excepţia cazului în care Conferinţa Părţilor, după o examinare a producerii şi utilizării hotărăşte altfel. Această procedură de notificare poate fi repetată. (iv) Părţile care au înregistrat derogările în conformitate cu articolul 4 pot folosi toate derogările specifice cu excepţia bifenililor policloruraţi în articolele utilizate, în conformitate cu prevederile Părţii a II-a a prezentei Anexe, derogare pe care o pot folosi toate Părţile. Partea II Bifenili policloruraţi Fiecare Parte : (a) cu privire la eliminarea utilizării bifenililor policloruraţi în echipamente (de ex. transformatori, condensatori sau alte recipiente care conţin lichide) pînă în 2025, supusă examinării de către Conferinţa Părţilor, va întreprinde acţiuni în conformitate cu următoarele priorităţi: (i) va face eforturi susţinute pentru identificarea, etichetarea şi scoaterea din circulaţie a echipamentelor care conţin bifenili policloruraţi într-o concentraţie mai mare de 10 la sută şi într-un volum mai mare de 5 litri; (ii) va face eforturi susţinute pentru identificarea, etichetarea şi scoaterea din circulaţie a echipamentelor care conţin bifenili policloruraţi într-o concentraţie mai mare de 0,05 la sută şi într-un volum mai mare de 5 litri; (iii) se va strădui să identifice şi să scoală din circulaţie echipamentele care conţin bifenili policloruraţi într-o concentraţie mai mare de 0,005 la sută şi într-un volum mai mare de 0,05 litri; (b) în conformitate cu priorităţile de la litera (a), va promova următoarele măsuri pentru reducerea expunerilor şi a riscului şi pentru controlul utilizării bifenililor policloruraţi: (i) va folosi substanţa numai în echipamente intacte care nu prezintă orificii de scurgere şi numai în zone unde riscul de emanaţie în mediul înconjurător poate fi minimalizat sau remediat imediat; (ii) nu va folosi substanţa în echipamente situate în locurile legate de producerea sau tratarea alimentelor şi a furajelor; (iii) atunci cînd substanţa este folosită în zone populate, inclusiv şcoli şi spitale, se vor lua toate măsurile necesare pentru prevenirea defecţiunilor electrice care ar putea provoca un incendiu, şi se vor inspecta regulat echipamentele pentru a identifica orificiile de scurgere; (c) fără a ţine cont de alineatul 2 al articolului 3, va asigura ca echipamentele care conţin bifenili policloruraţi, prezentînd caracteristicile descrise la litera (a), să nu fie exportate sau importate decît în scopul unei gestionări raţionale a deşeurilor; (d) cu excepţia operaţiunilor de întreţinere, nu va permite recuperarea substanţelor în scopul refolosirii acestora în alte echipamente conţinînd lichide cu o concentraţie de bifenili policloruraţi mai mare de 0,005%; (e) va face eforturi susţinute pentru realizarea unei gestiuni raţionale a deşeurilor de lichide care conţin bifenili policloruraţi într-o concentraţie mai mare de 0,005%, în conformitate cu alineatul 1 al articolului 6, cît mai curînd posibil dar cel tîrziu în 2028, cu condiţia examinării de către Conferinţa Părţilor; (f) în locul notei (ii) din Partea I a acestei Anexe, va încerca să identifice alte articole a căror concentraţie de bifenili policloruraţi depăşeşte 0,005% (de exemplu învelişuri pentru cabluri, condiţionarea calafatuirii şi stemuirii, obiecte vopsite) şi le va gestiona în conformitate cu alineatul 1 al Articolului 6; (g) va întocmi un raport o dată la cinci ani referitor la progresul înregistrat în eliminarea bifenililor policloruraţi şi îl va prezenta Conferinţei Părţilor în conformitate cu articolul 15; (h) raporturile prezentate la litera (g) vor fi examinate, dacă este cazul, de către Conferinţa Părţilor în cadrul examinărilor bifenililor policloruraţi. Conferinţa Părţilor va examina progresul înregistrat în vederea eliminării bifenililor policloruraţi la un interval de cinci ani sau la un interval diferit, dacă e cazul, ţinînd cont de rapoartele vizate mai sus. Anexa B: Restricţii Partea I ------------------------------------------------------------------------ Substanţa chimică | Activitate | Scop acceptabil sau derogare | | specifică ------------------------------------------------------------------------ DDT (1,1,1 -tricloro-2,2-bis Producere Scop acceptabil: (4-clorofenil)etan) Utilizarea în controlul CAS nr.50-29-3 vectorilor maladiilor în conformitate cu Partea a II-a a acestei Anexe Derogări specifice: Intermediar în producerea dicofolului Produs intermediar Utilizare Scop acceptabil: Controlul vectorului maladiilor în conformitate cu Partea a II-a a acestei Anexe Derogări specifice: Producerea dicofolului Produs Intermediar ------------------------------------------------------------------------- (i) În afara cazului în care se specifică altfel în Convenţie, cantităţile de substanţa chimică prezente în produse şi articole sub forma de contaminanţi cu urmări accidentale nu vor fi luate în considerare pentru a fi incluse în această Anexă; k. acestor substanţe chimice sau o evaluare reala a acestor date precum şi a informaţiilor cu privire la natura procesului în circuit închis şi pe un site determinat, inclusiv cu privire la cantitatea de poluanţi organici persistenţi utilizată ca substanţă de baza netransformată şi prezentă sub formă de contaminant cu urmări accidentale în produsul final. Secretariatul va pune notificările la dispoziţia Conferinţei Părţilor şi a publicului. Această producere şi utilizare nu va fi considerată derogare specifică de producere şi utilizare. Această producere sau utilizare va înceta după o perioada de zece ani, cu excepţia cazului în care partea implicată înmînează o nouă notificare Secretariatului. În această situaţie termenul va fi prelungit cu încă zece ani, cu excepţia cazului în care Conferinţa Părţilor hotărăşte altfel, după o examinare a producerii şi utilizării. Această procedura de notificare poate fi repetată. l. Părţile care au înregistrat derogările specifice înregistrate, în conformitate cu articolul 4 pot folosi toate derogările prevăzute în prezenta anexă. Partea II DDT (1,1,1 - tricloro-2,2-bis(4-clorofenil)etan) 1. Producerea şi utilizarea DDT-ului vor fi eliminate cu excepţia cazului în care Părţile care au anunţat Secretariatul asupra intenţiei lor de producere şi/sau utilizare. Părţile prezente vor întocmi un Registru cu DDT şi îl vor pune la dispoziţia publicului. Secretariatul va ţine Registrul DDT. 2. Fiecare Parte care produce şi/sau utilizează DDT-ul va limita producerea şi/sau utilizarea acestuia la combaterea vectorilor patogeni în conformitate cu recomandările şi instrucţiunile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii referitoare la utilizarea DDT-ului şi atunci cînd nu există soluţii de înlocuire sigure, eficiente şi ieftine pentru Partea în chestiune. 3. În cazul în care fiecare Parte care nu este inclusă în Registrul DDT hotărăşte că are nevoie de DDT pentru combaterea vectorilor patogeni va anunţa secretariatul cît mai curînd posibil pentru ca numele sau să fie adăugat în Registrul DDT. În acelaşi timp va anunţa Organizaţia Mondiala a Sănătăţii. 4. O data la trei ani, fiecare Parte care utilizează DDT-ul va furniza Secretariatului şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii informaţii asupra cantităţii folosite, condiţiilor de utilizare şi interesului acordat strategiei profilactice a acestei Părţi, într-un format care va fi hotărît de către Conferinţa Părţilor în consultanţă cu Organizaţia Mondiala a Sănătăţii. 5. În scopul reducerii şi în cele din urmă a eliminării utilizării DDT-ului, Conferinţa Părţilor va încuraja: (a) elaborarea şi implementarea de către fiecare Parte care foloseşte DDT-ul a unui plan de acţiune în cadrul planului de implementare specificat în Articolul 7. Planul de acţiune va include: i) elaborarea mecanismelor de reglementare şi de alta natură pentru a asigura că utilizarea DDT-ului este limitată la combaterea vectorilor patogeni; ii) utilizarea produselor, metodelor şi soluţiilor de înlocuire corespunzătoare, inclusiv a strategiilor de gestiune a rezistenţei, pentru asigurarea eficienţei continue a acestor soluţii; iii) măsurile pentru îmbunătăţirea mijloacelor de asigurare a sănătăţii şi reducerea riscului de apariţie a bolilor. (b) Promovarea de către Părţi, în limita mijloacelor de care dispun, a cercetării şi dezvoltării în domeniul substanţelor chimice şi non-chimice, a metodelor şi soluţiilor de înlocuire sigure pentru Părţile care folosesc DDT-ul, în funcţie de situaţia acelor ţări, în scopul reducerii problemelor de ordin uman şi economic produse de o anumită maladie. Factorii care vor fi promovaţi pentru studierea soluţiilor de înlocuire sau a combinaţiilor de soluţii de înlocuire vor include riscurile pentru sănătatea omului şi implicaţiile ecologice ale acestor soluţii de înlocuire. Soluţiile de înlocuire a DDT-ului viabile vor prezenta un risc mai redus pentru sănătatea omului şi mediul înconjurător, vor fi potrivite pentru combaterea maladiilor în funcţie de situaţia fiecărei Părţi, şi vor fi monitorizate. 6. începînd cu prima reuniune, şi ulterior din trei în trei ani cel puţin, Conferinţa Părţilor va evalua, în consultanţă cu Organizaţia Mondiala a Sănătăţii, necesitatea de a utiliza DDT-ul pentru combaterea vectorilor patogeni, pe baza informaţiilor ştiinţifice, tehnice, ecologice şi economice disponibile, care includ: (a) producerea şi utilizarea DDT-ului şi condiţiile enunţate în alineatul 2. (b) disponibilitatea, siguranţa şi implementarea soluţiilor de înlocuire a DDT; şi (c) progresul realizat în îmbunătăţirea capacităţilor ţărilor de adoptare în siguranţă a acestor soluţii de înlocuire. 7. O Parte poate, în orice moment, să se retragă din Registrul DDT printr-o notificare scrisă adresată Secretariatului. Retragerea va intra în vigoare la data specificată în notificare. Anexa C PRODUCERE NEINTENŢIONATĂ Partea I: Poluanţii organici persistenţi supuşi cerinţelor incluse în Articolul 5 Această anexă se aplică următorilor poluanţi organici persistenţi atunci cînd se formează şi sunt emanaţi accidental din surse antropice: ------------------------------------------------------------------------- Substanţa chimică ------------------------------------------------------------------------- Dioxine dibenzenice p policlorurate şi dibenzofurani (PCDD/PCDF) Hexaclorobenzen (HCB) (CAS Nr.118-74-1) Bifenili policloruraţi (PCB) ------------------------------------------------------------------------- Partea a II-a: Categoriile de surse Dioxinele dihenzenice policlorurate şi dibenzofuranii, hexaclorobenzenul şi bifenilii policloruraţi se formează şi sunt emanaţi accidental în urma proceselor termice în care sunt folosite materii organice şi clor ca urmare a arderii incomplete sau a reacţiilor chimice. Următoarele categorii industriale de surse au un potenţial ridicat de producere şi emanare a acestor substanţe în mediul înconjurător: (a) crematoriile de deşeuri, inclusiv crematoriile comune de deşeuri municipale, toxice sau medicale sau cele pentru noroiul de epurare; (b) cuptoare de ciment în care sunt arse deşeuri toxice; (c) producerea de celuloza prin folosirea clorului elementar sau a substanţelor chimice care produc clor elementar pentru procesul de înălbire; (d) următoarele procese termice din industria metalurgică: (i) producerea secundara de cupru; (ii) utililajele pentru produse sintetizate din industria metalurgică; (iii) producerea secundară de aluminiu; (iv) producerea secundară de zinc. Partea a III-a: Categoriile de surse Dioxinele dibenzenice policlorurate şi dibenzofuranii, hexaclorobenzenul şi bifenilii policloruraţi se pot forma şi pot fi emanaţi accidental din următoarele categorii de surse, printre care se numără: (a) arderea în aer liber a deşeurilor, inclusiv arderea gunoaielor; (b) procesele termice din industria metalurgică care nu sunt cele menţionate în Partea II; (c) sursele de ardere rezidenţiale; (d) instalaţii de ardere a combustibililor fosili şi cazanele industriale; (e) instalaţii de ardere pentru lemn şi alţi combustibili din biomasă; (f) procese specifice de producere a substanţelor chimice în urma cărora sunt emanaţi în mod accidental poluanţi organici persistenţi, în special producerea de clorofenoli şi cloranilă; (g) crematorii; (h) vehicule cu motor, în special cele care funcţionează pe benzina cu plumb; (i) distrugerea resturilor animaliere; (j) vopsirea textilelor sau a pielii (cu cloranilă) şi finisarea (cu extracţie alcalină); (k) instalaţii de distrugere pentru vehiculele care şi-au încheiat ciclul de viaţă; (l) încălzire alentă a cablurilor de cupru; (m) rafinării pentru deşeuri de petrol. Parte a IV-a: Definiţii 1. Pentru o mai buna înţelegere a prezentei Anexe: (a) "Bifenilii policloruraţi" înseamnă compuşi aromatici structuraţi în aşa fel încît atomii de hidrogen ai moleculei de bifenil (doua inele de benzen legate printr-o singura legătura carbon - carbon) să fie înlocuiţi de cel mult zece atomi de clor; şi (b) "Dioxinele dibenzenice p policlorurate" şi "dibenzofuranii policloruraţi" sunt compuşi aromatici triciclici formaţi din doua inele de benzen legate de doi atomi de oxigen în cazul dioxinelor dibenzenice p policlorurate şi de un atom de oxigen şi de o legătura carbon - carbon în cazul dibenzofuranilor policloruraţi, a căror atomi de hidrogen ar putea fi înlocuiţi de cel mult opt atomi de clor. 2. În această Anexă, toxicitatea dioxinelor dibenzenice p policlorurate şi a dibenzofuranilor este exprimată prin conceptul de echivalenţă toxică care măsoară activitatea toxică relativă de tipul dioxină a diferitelor combinaţii de dioxine dibenzenice p policiorurate şi dibenzofurani şi bifenili policloruraţi faţă de dioxinele - p - 2, 3, 7, 8 - tetraclorobenzenice. Valorile factorilor de echivalenţă toxică care urmează să fie folosiţi în scopurile prezentei Convenţii vor fi în conformitate cu standardele internaţionale acceptate, începînd cu valorile factorilor de echivalenţă toxică pentru mamifere, stabilite de către Organizaţia Internaţionala a Sănătăţii pentru dioxinele dibenzenice p policlorurate şi dibenzofurani. Concentraţiile sunt exprimate în echivalenţi toxici. Partea V: Dispoziţii generale privind cele mai bune tehnici disponibile şi cele mai bune practici de mediu Această Parte conţine dispoziţiile generale adresate Părţilor privind prevenirea şi reducerea evacuărilor de substanţe chimice incluse în partea I. A. Măsuri generale de prevenire referitoare la cele mai bune tehnici disponibile şi la cele mai bune practici de mediu Analiza metodelor de prevenire a producerii şi evacuărilor de substanţe chimice incluse în partea I ar trebui considerată prioritară. Măsurile utile ar trebui să includă: (a) utilizarea tehnologiilor care produc cantităţi reduse de deşeuri; (b) utilizarea substanţelor cu un grad mai redus de periculozitate; (c) promovarea recuperării şi reciclării deşeurilor şi substanţelor produse şi utilizate în cadrul procedeelor aplicate; (d) înlocuirea substanţelor de baza care sunt poluanţi organici persistenţi sau care prezintă o legătură directă cu evacuările de poluanţi organici persistenţi de la sursă; (e) programe de buna gestiune şi întreţinere preventivă; (f) îmbunătăţirea metodelor de gestiune a deşeurilor în scopul încetării arderilor acestora în aer liber sau sub alte forme necontrolate, inclusiv în depozite de deşeuri. Atunci cînd se analizează propunerile de creare a unor noi instalaţii de distrugere a deşeurilor, ar trebui să se ţină cont de soluţiile de înlocuire precum: activităţile care vizează reducerea la minimum a producerii de deşeuri municipale şi medicale, inclusiv recuperarea resurselor, reutilizarea, reciclarea, separarea deşeurilor şi promovarea produselor care generează mai puţine deşeuri. În această privinţă, ar trebui să se ia în considerare problemele de sănătate publică; (g) reducerea la minimum a substanţelor chimice care apar că şi contaminanţi în produse; (h) excluderea clorului elementar sau a substanţelor chimice care produc clor elementar pentru înălbire. B. Cele mai bune tehnici disponibile Conceptul de "cele mai bune tehnici disponibile" nu vizează prescrierea unei anumite tehnici sau tehnologii, ci ia în considerare caracteristicile tehnice ale instalaţiei respective, locaţia sa geografică, şi condiţiile locale de mediu. Tehnicile de control adecvate pentru reducerea evacuărilor de substanţe chimice enumerate în partea I sunt în general aceleaşi. Pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile, ar trebui să se acorde o importanţă deosebită, atît în general cît şi în cazuri specifice, următorilor faclori, ţinînd cont de costurile şi beneficiile probabile rezultate în urma impunerii măsurii avute în vedere şi a metodelor de precauţie şi prevenire: (a) Consideraţii generale: (i) natura, efectele şi masa evacuărilor respective: tehniciile ar putea varia în funcţie de dimensiunea sursei; (ii) datele punerii în funcţiune a instalaţiilor noi sau existente; (iii) timpul necesar pentru introducerea celor mai bune tehnici disponibile; (iv) consumul şi natura materiilor prime utilizate pentru procedeul respectiv şi eficienta energetică a acestui procedeu; (v) necesitatea prevenirii sau reducerii la minimum a impactului total al evacuărilor în mediul înconjurător şi a riscurilor reprezentate de acestea; (vi) necesitatea prevenirii accidentelor şi reducerii la minimum a consecinţelor asupra mediului înconjurător; (vii) necesitatea asigurării sănătăţii şi siguranţei la locul de muncă; (viii) procedee, instalaţii şi metode de utilizare comparabile care au fost testate cu succes la scară industriala; (ix) progrese tehnologice şi evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice. (b) Măsuri generale de reducere a evacuărilor: atunci cînd se analizează propunerile pentru crearea unor noi instalaţii sau pentru modificarea semnificativă a instalaţiilor existente pe baza proceselor în timpul cărora se produc evacuări de substanţe chimice - enumerate în aceasta Anexă, ar trebui să se acorde prioritate proceselor, tehnicilor sau metodelor de înlocuire care au utilizări similare dar care evită formarea şi emanarea acestor substanţe chimice. În cazurile în care se vor crea sau se vor modifica semnificativ asemenea instalaţii, pe lîngă măsurile de prevenire incluse în secţiunea A din Partea V, ar trebui luate în considerare următoarele măsuri de reducere pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile: (i) utilizarea metodelor îmbunătăţite pentru curăţarea gazului de ardere, cum ar fi oxidarea termică sau catalitică, precipitaţii sau absorbţii de praf. (ii) Tratarea reziduurilor, a apelor uzate, a deşeurilor, a noroiului de epurare prin tratare termică, transformarea lor în materii inerte sau procese chimice de detoxificare; (iii) modificarea proceselor care duc la reducerea sau eliminarea evacuărilor, cum ar fi recurgerea la sisteme închise; (iv) modificarea proiectelor de procese de îmbunătăţire a arderilor şi prevenirea formării substanţelor chimice enumerate în această Anexă, prin controlul parametrilor precum temperatura de incinerare sau timpul de rezidentă. C. Cele mai bune practici de mediu Conferinţa Părţilor va putea elabora dispoziţii privind cele mai bune practici de mediu. ANEXA D INFORMAŢIILE CERUTE ŞI CRITERIILE DE SELECŢIE 1. O Parte care prezintă o propunere de înscriere a unei substanţe chimice în anexele A, B şi/sau C va identifica această substanţă în modul prezentat la litera a) şi va furniza informaţiile asupra acestei substanţe, iar dacă e cazul, asupra produselor de transformare, care au legătura cu criteriile enunţate în subparagrafele b) - e): a) Identitatea substanţei: i) denumiri comerciale, denumiri de marcă şi sinonime, numărul de înregistrare al serviciului de rezumate analitice chimice (CAS), denumirea Uniunii internaţionale de chimie pura şi aplicată; şi ii) structura, inclusiv specificarea izomerilor, dacă e cazul, şi structura clasei chimice; b) Persistenta: i) dovezi care să arate că jumătatea perioadei de viaţă a substanţei este mai mare de două luni în apă, sau este mai mare de şase luni în soluri sau în sedimente; ii) dovezi care să arate că substanţa este suficient de persistentă pentru a justifica examinarea în cadrul prezentei Convenţii; c) Bio-acumulare: i) dovezi care să arate că factorul de bioconcentrare sau factorul de bioacumulare care corespunde substanţei în speciile acvatice este mai mare de 5000 sau; în absenţa datelor despre aceşti factori, dovezile trebuie să arate că indicele log Koe este mai mare de 5; ii) dovezi care să arate că există şi alte motive de preocupare în legătură cu substanţa respectivă, cum ar fi o bioacumulare ridicată în alte specii, o toxicitate sau o ecotoxicitate ridicată; sau iii) date provenite din monitorizarea biotelor care să indice că potenţialul de bioacumulare a substanţei este suficient pentru a justifica examinarea în cadrul prezentei Convenţii; d) Potenţialul de propagare pe lunga distantă în mediul înconjurător i) concentraţiile de substanţă măsurate în locuri îndepărtate de sursele de diseminare sunt un posibil motiv de preocupare; ii) datele de monitorizare care arată că propagarea pe lungă distanţă a substanţei cu un potenţial de transfer într-un mediu receptor e posibil să se fi produs pe calea aerului, apei sau prin specii migratoare; iii) proprietăţile substanţei din punctul de vedere al evoluţiei sale în mediul înconjurător şi/sau rezultatele - modele care arată că substanţa poate fi propagată pe lungă distanţă în mediul înconjurător pe calea aerului, a apei sau prin speciile migratoare, şi poate ajunge într-un mediu receptor în locuri îndepărtate de sursele de diseminare. În cazul unei substanţe a cărei propagare atmosferică este semnificativă jumătatea perioadei de viaţă în aer ar trebui să fie mai mare de doua zile; şi e) Efecte nocive: i) dovezi de efecte nocive asupra sănătăţii omului şi a mediului înconjurător care să justifice necesitatea examinării substanţei în cadrul prezentei Convenţii sau ii) date de toxicitate sau de ecotoxicitate care să indice că substanţa poate fi nocivă pentru sănătatea omului sau pentru mediul înconjurător; 2. Partea care prezintă propunerea va pune la dispoziţie o declaraţie în care va expune motivele de preocupare inclusiv, dacă e posibil, o comparaţie a datelor de toxicitate sau de ecotoxicitate care generează apariţia concentraţiilor detectate ale substanţei chimice rezultate din propagarea pe lungă distanţă în mediul înconjurător, şi o scurtă declaraţie care să indice necesitatea unui control la nivel mondial. 3. Partea care prezintă propunerea, în măsura în care acest lucru este posibil şi ţinînd cont de mijloacele de care dispune, va furniza informaţii suplimentare în vederea sprijinirii examinării propunerii menţionate în alineatul 6, articolul 8. Pentru elaborarea ueni asemenea propuneri, o Parte poate apela la competenţele tehnice ale oricărei surse. Anexa E INFORMAŢII NECESARE PENTRU REALIZAREA PROFILULUI DE RISC Scopul examinării este să determine dacă substanţa, din cauza propagării sale pe lungă distanţă în mediul înconjurător poate avea importante efecte nocive asupra sănătăţii omului şi/sau a mediului înconjurător, care să justifice adoptarea măsurilor la nivel internaţional. În acest scop se va elabora un profil de risc care va completa şi va evalua informaţiile vizate în Anexa D şi care va conţine, pe cît posibil, următoarele tipuri de informaţii: a) sursele, inclusiv, dacă e cazul, informaţii referitoare la: i) producerea, inclusiv cantitatea şi locul; ii) utilizări; şi iii) diseminarea sub formă de emisii, pierderi şi evacuări; b) evaluarea pericolelor care sunt pe punctul de a constitui motive de ingrijorare inclusiv studiul interacţiunilor toxicologice dintre diferite substanţe; c) evoluţia în mediul înconjurător, inclusiv datele şi informaţiile referitoare la proprietăţile chimice şi fizice ale substanţei, persistenţa sa şi legăturile cu propagarea în mediul înconjurător, transferul în interiorul diverselor medii sau între diverse medii, precum şi informaţii referitoare la degradarea şi transformarea substanţei în alte tipuri de substanţe. Se va pune la dispoziţie o determinare a factorului de bioconcentrare şi de bioacumulare, pe baza valorilor măsurate, cu excepţia cazului în care se consideră că datele de monitorizare răspund acestei necesităţi; d) date de monitorizare; e) expunerea pe arii locale, şi în special ca rezultat propagări pe lungă distanţă în mediul înconjurător, şi în special informaţii privind biodisponibilitatea; f) evaluări naţionale şi internaţionale a riscurilor, profile de risc, informaţii referitoare la etichetare şi clasificarea gradului de periculozitate, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile; g) statutul atribuit substanţei prin Convenţii internaţionale. Anexa F INFORMAŢII REFERITOARE LA EFECTELE SOCIO-ECONOMICE Ar trebui să se realizeze o evaluare a eventualelor măsuri de reglementare a substanţelor chimice care pot fi incluse în prezenta Convenţie, ţinînd cont de toate posibilităţile, inclusiv de gestiune şi de eliminare. În acest scop, ar trebui furnizate informaţii pertinente referitoare la impactele socio-economice ale măsurilor de reglementare, pentru a permite Conferinţei Părţilor să ia o hotărîre. Aceste informaţii ar trebui să ţină cont în mod obligatoriu de capacităţile şi situaţiile diferite ale Părţilor, şi ar trebui să includă examinarea elementelor enumerate în lista de mai jos cu caracter indicativ: a) eficacitatea şi eficienţa măsurilor de reglementare în realizarea obiectivului de reducere a riscurilor: i) fezabilitate tehnică; şi ii) costuri, inclusiv costurile pentru mediu şi sănătate; b) alte soluţii (produse şi procedee): i) fezabilitate tehnică; ii) costuri, inclusiv costurile pentru mediu şi sănătate; iii) eficacitate; iv) risc; v) disponibilitate; vi) accesibilitate; c) impactele pozitive şi/sau negative asupra societăţii ale aplicării eventualelor măsuri de reglementare; i) sănătate, inclusiv sănătatea publică, ecologică şi profesională; ii) agricultura, inclusiv acvacultura şi silvicultura; iii) biote (biodiversitate); iv) aspecte economice; v) evoluţia către o dezvoltare durabilă; şi vi) costuri sociale; d) efectele deşeurilor şi eliminării acestora (în specia] a stocurilor uzate de pesticide şi decontaminarea site-urilor contaminate): i) fezabilitate tehnică; ii) costuri; e) accesul la informaţii şi educarea publicului; f) situaţia capacităţii de control şi monitorizare; g) orice măsură de reglementare adoptată la nivel naţional sau regional, inclusiv informaţiile asupra soluţiilor de înlocuire şi alte informaţii asupra gestiunii riscurilor.