Convenţia mondială din 06.09.52 cu privire la drepturile de autor

Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.1318-XII din 02.03.93 CONVENŢIA MONDIALĂ CU PRIVIRE LA DREPTURILE DE AJUTOR din 06.09.52 * * * Publicată în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 1998, volumul 4, pag.98 Statele contractante, Călăuzindu-se de dorinţa de a asigura în toate ţările protecţia dreptului de autor asupra operelor literare, ştiinţifice şi artistice. Convinse de faptul că sistemul de protecţie a dreptului de autor potrivit pentru toate naţiunile lumii şi exprimat în Convenţia Mondială, reprezentînd o completare a sistemelor de protecţie în vigoare şi fără a le prejudicia, va asigura respectarea drepturilor persoanei şi va încuraja dezvoltarea literaturii, ştiinţei şi artei, Sigure de faptul că un astfel de sistem universal de protecţie a dreptului de autor va facilita răspîndirea operelor de creaţie şi va contribui bunei înţelegeri internaţionale, Au convenit asupra celor ce urmează: Articolul 1 Fiecare Stat Contractant se obligă să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea unei protecţii adecvate şi efective a drepturilor autorilor şi altor titulari ai drepturilor de autor asupra operelor literare, ştiinţifice şi artistice, cum ar fi operele scrise, muzicale, dramatice şi cinematografice, operele de pictură, grafică şi sculptură. Articolul 2 1. Operele publicate ale cetăţenilor oricărui Stat Contractant, precum şi operele publicate pentru prima dată pe teritoriul unui asemenea Stat, se bucură în oricare alt Stat Contractant de aceeaşi protecţie pe care un asemenea Stat o acordă operelor cetăţenilor săi, publicate pentru prima dată pe teritoriul său. 2. Operele nepublicate ale cetăţenilor fiecărui Stat Contractant se bucură în fiecare alt Stat Contractant de aceeaşi protecţie pe care acest Stat o acordă operelor nepublicate ale cetăţenilor săi. 3. În scopul prezentei Convenţii oricare Stat Contractant poate, prin legislaţia sa naţională, să asimileze cetăţenilor săi orice persoană domiciliată pe teritoriul acestui Stat. Articolul 3 1. Orice Stat Contractant, a cărui legislaţie internă înaintează drept condiţie obligatorie a protecţiei dreptului de autor respectarea formalităţilor, cum ar fi: depozitarea exemplarelor, înregistrarea, excepţia privind menţinerea dreptului de autor, autentificarea notarială, achitarea taxelor, fabricarea sau publicarea exemplarelor operei pe teritoriul Statului Contractant respectiv, - va considera aceste cerinţe îndeplinite în privinţa tuturor operelor, protejate în conformitate cu prezenta Convenţie, publicate pentru prima dată în afara teritoriului acestui Stat şi autorii cărora nu sunt cetăţeni ai săi, dacă, începînd cu prima publicare a acestor lucrări, toate exemplarele lor apărute, cu permisiunea autorului sau altui titular al drepturilor de autor vor purta semnul @ cu indicarea numelui titularului dreptului de autor şi anului primei publicări; acest semn, numele şi anul publicării trebuie să fie plasate astfel şi în aşa loc, încît să arate clar că dreptul de autor este protejat. 2. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol nu împiedică oricărui Stat Contractant să ceară respectare formalităţilor sau a altor condiţii pentru obţinerea şi exercitarea drepturilor de autor asupra operelor publicate pentru prima dată pe teritoriul său, sau asupra operelor publicate de cetăţenii săi, indiferent de locul publicării lor. 3. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol nu împiedică oricărui Stat Contractant să ceară, de la persoana care apelează la justiţie, respectarea regulilor de procedură, cum ar fi: reprezentarea reclamantului de către un avocat, care are dreptul de a practica în statul respectiv, sau depozitarea de către reclamant a exemplarului operei în instanţa de judecată sau la organul administrativ sau în ambele organe; însă faptul nerespectării unor astfel de cerinţe nu va afecta validitatea dreptului de autor. Nici una din cerinţele menţionate nu poate fi înaintată cetăţeanului unui alt Stat Contractant dacă o astfel de cerinţă nu se înaintează cetăţenilor Statului în care este solicitată protecţia. 4. În fiecare Stat Contractant sunt stabilite, fără careva formalităţi, mijloacele legale de protecţie a operelor nepublicate ale cetăţenilor altor State Contractante. 5. Dacă un Stat Contractant acordă protecţie pentru mai mult de un termen al dreptului de autor şi durata unui astfel de termen depăşeşte unul din termenii minimi de protecţie, prevăzuţi de articolul 4 al prezentei Convenţii, acest Stat poate să nu aplice prevederile punctului 1 al prezentului articol III în privinţa celui de-al doilea, precum şi a oricărei următoare perioade de protecţie a dreptului de autor. Articolul 4 1. Durata protecţiei operei va fi stabilită, în conformitate cu prevederile Articolului II şi ale prezentului Articol, de către legea Statului Contractant în care este cerută protecţia. 2. Durata protecţiei operelor ce cad sub incidenţa prezentei Convenţii va fi nu mai mică decît perioada de viaţă a autorului şi 25 de ani după moartea acestuia. Totuşi, orice Stat Contractant care, la data intrării în vigoare a prezentei Convenţii pe teritoriul său, limitează această durată, pentru anumite categorii de opere, la o perioadă de timp începînd cu data primei publicări a operei, are dreptul să menţină astfel de derogări sau să le extindă asupra altor categorii de opere. Pentru operele tuturor acestor categorii durata protecţiei nu poate fi mai mică decît 25 de ani, începînd cu data primei lor publicări. În orice Stat Contractant, în care, la momentul intrării în vigoare a prezentei Convenţii pe teritoriul său, durata protecţiei nu se calculează reieşind din durata vieţii autorului, această perioadă poate fi calculată din data primei publicări a operei sau, în cazurile corespunzătoare, din data înregistrării acestei opere care a precedat publicarea ei; durata protecţiei nu poate fi mai mică decît 25 de ani începînd cu data primei publicări, sau, în cazurile corespunzătoare din data înregistrării operei, care a precedat publicarea ei. Dacă legislaţia unui Stat Contractant prevede două sau mai multe termene succesive de protecţie, durata primului termen va fi nu mai mică decît durata unuia din termenii minimi, indicaţi mai sus. 3. Prevederile paragrafului 2 al prezentului articol nu se aplică operelor fotografice şi operelor artei aplicate. Totuşi, în Statele Contractante, care acordă protecţie operelor fotografice, precum şi operelor de artă aplicată, deoarece ele sunt opere artistice, durata protecţiei a unor astfel de opere nu poate fi mai mică decît 10 ani. 4. Nici un Stat Contractant nu este obligat să asigure protecţie operei pe o perioadă ce depăşeşte termenul, stabilit de legea Statului Contractant, a cărui cetăţean este autorul, pentru categoria dată de opere, în cazul în care opera nu a fost publicată, sau, în cazul unei opere publicate - de legea Statului Contractant în care opera a fost pentru prima dată publicată. Dacă legislaţia vreunui Stat Contractant două sau mai multe perioade consecutive de protecţie, atunci, în scopul aplicării prevederii anterioare, termenul de protecţie acordat de acest Stat se consideră a fi totalitatea acestor perioade. Totuşi, dacă dintr-o anumită cauză opera dată nu este protejată de acest Stat în decursul celei de-a doua sau oricărei perioade ce urmează, atunci celelalte State Contractante nu sunt obligate să protejeze această operă în decursul celei de-a doua sau oricărei perioade ce urmează. 5. În scopurile aplicării paragrafului 4 al prezentului articol, opera cetăţeanului unui Stat Contractant, pentru prima dată publicată într-un Stat care nu este parte la prezenta Convenţie, va fi considerată ca fiind pentru prima dată publicată în Statul Contractant a cărui cetăţean este autorul. 6. În scopurile aplicării paragrafului 4 al prezentului articol, în cazul publicării concomitente în două sau mai multe State Contractante, opera va fi considerată publicată pentru prima dată în Statul care acordă o durată de protecţie mai mică. Se consideră publicată concomitent în mai multe state orice operă publicată în două sau mai multe ţări în decurs de 30 de zile după data primei publicări. Articolul 5 1. Dreptul de autor include dreptul exclusiv al autorului de a traduce, a publica traducerile şi a permite traducerea şi publicarea traducerilor operelor, protejate în baza prezentei Convenţii. 2. Totuşi, fiecare Stat Contractant poate, prin legislaţia sa internă, să limiteze dreptul de traducere a operelor scrise, dar cu respectarea următoarelor prevederi: Dacă după expirarea unei perioade de 7 ani din data primei publicări a unei opere scrise, traducerea acesteia într-o limbă sau, în cazurile corespunzătoare, în una din limbile naţionale ale Statului Contractant nu a fost publicată de către titularul dreptului de traducere sau cu permisiunea acestuia, atunci orice cetăţean al acestui Stat Contractant poate obţine de la organul competent al Statului respectiv licenţa neexclusivă pentru traducerea şi publicarea operei traduse astfel în limba naţională în care ea nu a fost publicată. O astfel de licenţă poate fi eliberată doar cu condiţia că solicitantul acesteia va dovedi, în conformitate cu ordinea existentă în Statul în care a fost înaintată cererea, că el s-a adresat la titularul dreptului de traducere cu cererea de a-i permite traducerea şi publicarea traducerii şi că, necătînd la măsurile corespunzătoare luate de el, cererea lui n-a fost înmînată titularului dreptului de autor sau el nu a putut primi de la titularul dreptului de autor permisiunea de a traduce. În aceleaşi condiţii licenţa poate fi eliberată la fel şi în cazurile, cînd ediţiile traducerii deja publicate în limba naţională, au fost pe deplin vîndute. Dacă solicitantul licenţei nu a putut înmîna cererea sa titularului dreptului de traducere, el trebuie să transmită copiile cererii editorului, numele căruia este indicat în operă şi reprezentantului diplomatic sau consular al Statului, al cărui cetăţean este titularul dreptului de traducere, dacă este cunoscută cetăţenia lui, sau organizaţiei, desemnate de Guvernul acestui Stat. Licenţa nu va fi eliberată decît după expirarea a două luni din data remiterii copiilor cererii menţionate mai sus. În legislaţia internă a Statelor vor fi luate măsurile corespunzătoare pentru a asigura titularului dreptului de traducere o recompensă echitabilă, în conformitate cu practica internaţională, precum şi plata şi transferul sumelor acestei recompense în străinătate, la fel ca şi măsurile ce garantează corectitudinea traducerii operei. Titlul operei şi numele autorului operei originale trebuie să fie tipărit pe toate exemplarele traducerii publicate. Licenţa este valabilă numai în privinţa publicării traducerii pe teritoriul Statului Contract în care ea este solicitată. Importul şi vînzarea exemplarelor în alt Stat Contractant se permit dacă una din limbile naţionale ale Statului respectiv este aceeaşi ca şi limba în care s-a făcut traducerea, cu condiţia că legislaţia acestui Stat permite o astfel de licenţă şi nu interzice un astfel de import şi vînzare. Importul şi vînzarea pe teritoriul Statului Contractant în care nu există condiţiile menţionate mai sus, sunt supuse legislaţiei sale naţionale şi acordurilor sale. Licenţa nu poate fi transmisă de către licenţiat. Licenţa nu poate fi eliberată dacă autorul a scos din circulaţie toate exemplarele operei sale. Articolul 6 Prin "publicare" în sensul prezentei Convenţii se înţelege reproducerea în careva formă materială şi punerea la dispoziţia unui cerc nelimitat de persoane a exemplarelor operei pentru lectură sau altă percepţie vizuală. Articolul 7 Prezenta Convenţie nu se aplică operelor sau drepturilor asupra operelor, protecţia cărora la momentul intrării în vigoare a prezentei Convenţii în Statul Contractant, unde se înaintează cererea de protecţie, a încetat definitiv sau nu a existat vreodată. Articolul 8 1. Prezenta Convenţie, datată cu 6 septembrie 1952, va fi depozitată la Directorul General al UNESCO şi va fi deschisă spre semnare tuturor Statelor în decursul a 120 de zile de la data indicată mai sus. Convenţia urmează a fi supusă ratificării sau acceptării de către Statele semnatare. 2. Orice Stat care nu a semnat prezenta Convenţie poate adera la aceasta. 3. Ratificarea, acceptarea sau aderarea se realizează prin depozitarea instrumentului respectiv la Directorul General al UNESCO. Articolul 9 1. Prezenta Convenţie va intra în vigoare la expirarea a trei luni după depozitarea a 12 instrumente de ratificare, acceptare sau aderare, inclusiv a celor depozitate de 4 State nemembre ale Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Operelor Literare şi Artistice. 2. În continuare Convenţia va intra în vigoare pentru fiecare Stat la expirarea a trei luni după depozitarea instrumentului său de ratificare, acceptare sau aderare. Articolul 10 1. Fiecare Stat parte la prezenta Convenţie se obligă să ia, în conformitate cu constituţia sa, toate măsurile necesare pentru asigurarea aplicării prezentei Convenţii. 2. Totodată, se subînţelege că fiecare Stat la momentul depozitării instrumentului său de ratificare, acceptare sau aderare va putea, în corespundere cu legislaţia sa internă, aplica prevederile prezentei Convenţii. Articolul 11 1. Se instituie un Comitet Interguvernamental care are următoarele sarcini: a) studierea problemelor referitoare la aplicarea şi acţiunea prezentei Convenţii; b) pregătirea revizuirilor periodice ale Convenţiei; c) studierea oricăror altor probleme referitoare la protecţia internaţională a dreptului de autor, în cooperare cu diferite organizaţii internaţionale interesate, în special cu UNESCO, Uniunea Internaţională pentru Protecţia Operelor Literare şi Artistice şi cu Organizaţia Statelor Americane; d) informarea Statelor Contractante despre activităţile sale. 2. Comitetul constă din reprezentanţii a 12 State Contractante, luînd în consideraţie reprezentarea geografică echitabilă şi în conformitate cu Rezoluţia referitoare la acest Articol, anexată la prezenta Convenţie. Directorul General al UNESCO, Directorul Biroului Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Operelor Literare şi Artistice şi Secretarul General al Organizaţiei Statelor Americane, sau reprezentanţii lor, pot asista la şedinţele Comitetului avînd drept de vot consultativ. Articolul 12 Comitetul Interguvernamental va convoca conferinţe de revizuire a Convenţiei atunci cînd o va considera necesar sau la cererea a cel puţin 10 State Contractante sau a majorităţii Statelor Contractante, pînă cînd numărul acestora nu va atinge cifra de 20. Articolul 13 Orice Stat Contractant poate, la momentul depozitării instrumentului său de ratificare, acceptare sau aderare, sau la orice dată ulterioară, să declare, printr-o notificare adresată Directorului General al UNESCO, că prezenta Convenţie se extinde asupra tuturor sau asupra oricărui teritoriu, de relaţiile internaţionale ale căruia este responsabil; în acest caz Convenţia va fi aplicată în privinţa statelor sau teritoriilor indicate în notificare după expirarea termenului de trei luni prevăzut de articolul IX. În lipsa unei astfel de notificări prezenta Convenţie nu va fi aplicată în privinţa acestor ţări sau teritorii. Articolul 14 1. Orice Stat Contractant poate denunţa prezenta Convenţie în numele său sau în numele tuturor sau al oricărui dintre teritoriile, în privinţa cărora s-a făcut notificarea prevăzută de articolul XIII. Denunţarea se efectuează pri-ntr-o notificare adresată Directorului General al UNESCO. 2. Denunţarea indicată va avea efecte doar în privinţa statului, ţării sau teritoriului, în numele căruia ea a fost făcută şi numai după expirarea a 12 luni de la data recepţionării notificării. Articolul 15 Orice diferend care poate apărea între două sau mai multe State Contractante, în privinţa interpretării sau aplicării prezentei Convenţii şi care nu este soluţionat pe calea negocierilor, va fi transmis spre examinare Curţii Internaţionale de Justiţie, dacă părţile interesate nu au căzut de acord asupra altui mod de soluţionare a acestuia. Articolul 16 1. Prezenta Convenţie este elaborată în limbile franceză, engleză şi spaniolă. Toate trei texte sunt semnate şi au valoare autentică. 2. Textele oficiale ale prezentei Convenţii vor fi redactate de asemenea în limbile germană, italiană şi portugheză. Orice Stat Contractant sau un grup de State Contractante poate prin intermediul Directorului General al UNESCO şi de comun acord cu el însărcina cu elaborarea textelor Convenţiei în orice limbă la alegerea lor. Toate textele de acest fel se anexează la textele semnate ale Convenţiei. Articolul 17 1. Prezenta Convenţie nu aduce nici o atingere prevederilor Convenţiei de la Berna privind protecţia operelor literare şi artistice şi apartenenţei la Uniunea, înfiinţată în baza acestei Convenţii. 2. Pentru aplicarea punctului anterior al prezentului articol se anexează Declaraţia. Această Declaraţie este parte integrantă a prezentei Convenţii pentru Statele, care la data de 1 ianuarie 1951 au fost participante la Convenţia de la Berna sau care au aderat sau vor adera la ea pe viitor. Semnarea prezentei Convenţii de către Statele sus-menţionate înseamnă la fel şi semnarea de către ele a Declaraţiei; orice ratificare sau acceptare a Convenţiei, precum şi orice aderare la aceasta a acestor State implică şi ratificarea, acceptarea Declaraţiei, sau aderarea la ea. Articolul 18 Prezenta Convenţie nu abrogă Convenţiile şi acordurile multilaterale sau bilaterale în domeniul dreptului de autor, care sunt în vigoare sau vor fi puse în aplicare între două sau mai multe Republici Americane, dar exclusiv între ele. În cazul conflictului între prevederile uneia dintre convenţiile în vigoare sau a unuia din aceste acorduri, pe de o parte, şi prevederile prezentei Convenţii pe de altă parte - sau între prevederile prezentei Convenţii şi prevederile oricărei convenţii noi, care ar putea fi încheiată între două sau mai multe Republici Americane după intrarea în vigoare a prezentei Convenţii, pentru părţi va avea prioritate ultima convenţie sau acord reieşind din timpul încheierii sale. Drepturile obţinute asupra unei opere în baza convenţiilor sau acordurilor, aplicabile într-un Stat sau altul pînă la intrarea în vigoare a prezentei Convenţii, nu vor fi atinse. Articolul 19 Prezenta Convenţie nu abrogă convenţiile şi acordurile multilaterale sau bilaterale în domeniul dreptului de autor aplicabile între două sau mai multe State Contractante. În cazul conflictului între prevederile uneia din aceste convenţii sau unuia din aceste acorduri şi prevederile prezentei Convenţii prioritate vor avea prevederile prezentei Convenţii. Drepturile obţinute asupra unei opere în baza convenţiilor sau acordurilor în vigoare într-un Stat Contractant sau altul pînă la intrarea în vigoare a prezentei Convenţii nu vor fi afectate. Prezentul articol nu aduce atingere prevederilor articolelor XVII şi XVIII ale prezentei Convenţii. Articolul 20 Nu se admit rezerve la prezenta Convenţie. Articolul 21 Directorul General al UNESCO va remite copii certificate ale prezentei Convenţii Statelor interesate şi Consiliului Federaţiei Elveţiene, precum şi Secretarului General al ONU pentru înregistrare. În afară de aceasta, Directorul General notifică toate Statele interesate despre depozitarea instrumentelor de ratificare, acceptare sau aderare, data intrării în vigoare a prezentei Convenţii, notificările prevăzute de Articolul XIII al acestei Convenţii şi denunţările prevăzute de articolul XIV. Anexă Declaraţia referitoare la articolul XVII Statele-membre ale Uniunii Internaţionale pentru protecţia operelor literare şi artistice, părţi la Convenţia mondială privind dreptul de autor. Dorind să întărească legăturile sale în baza Uniunii menţionate şi să excludă orice diferend, care ar putea apărea în rezultatul existenţei concomitente a Convenţiei de la Berna şi a Convenţiei Mondiale privind dreptul de autor, Au adoptat, de comun acord, următoarea declaraţie: a) operele care, în conformitate cu Convenţia de la Berna, îşi au drept ţară de origine ţara care după 1 ianuarie 1951 a ieşit din componenţa Uniunii Internaţionale create în baza acestei Convenţii, nu vor beneficia în ţările Uniunii de la Berna de protecţia acordată de Convenţia Mondială privind dreptul de autor; b) Convenţia Mondială privind dreptul de autor nu va fi aplicată în relaţiile dintre ţările legate de Convenţia de la Berna în ce priveşte protecţia operelor, ţara de origine a cărora este, în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Berna, una din ţările Uniunii Internaţionale, create de această Convenţie. Rezoluţie referitoare la articolul XI Conferinţa interguvernamentală pentru dreptul de autor, luînd în consideraţie problemele referitoare la Comitetul Interguvernamental prevăzut de articolul XI al Convenţiei Mondiale privind dreptul de autor, Decide: 1. Primii membri ai Comitetului vor fi reprezentanţii următoarelor 12 state, fiecare stat desemnînd un reprezentant şi un supleant: Argentina, Brazilia, Franţa, Germania, India, Italia, Japonia, Mexic, Spania, Elveţia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. 2. Comitetul va fi constituit odată cu intrarea în vigoare a Convenţiei în conformitate cu articolul XI al prezentei Convenţii. 3. Comitetul va alege un Preşedinte şi un vice-preşedinte. El îşi va stabili regulile de procedură, reieşind din următoarele principii: (a) durata normală a termenului mandatului reprezentanţilor va fi de 6 ani, o 1/3 din membri fiind reînnoită la fiecare 2 ani. (b) înaintea expirării termenului mandatului oricăror membri, Comitetul va decide care State îşi vor înceta reprezentarea şi care State urmează să-şi desemneze reprezentanţii; reprezentanţii acelor state care nu au ratificat Convenţia mondială privind dreptul de autor urmează să se retragă primii; (c) diferite părţi ale lumii vor fi reprezentate echitabil, şi îşi exprimă dorinţa ca Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) să îndeplinească funcţiile Secretariatului acestuia. Întru confirmare subsemnaţii fiind împuterniciţi în modul corespunzător, au semnat prezenta Convenţie. Făcut la Geneva, la 6 septembrie 1952, într-un singur exemplar.