Convenţia nr.98 din 01.07.49 privind aplicarea principiilor dreptului la organizaţie şi de purtare a tratativelor colective

Notă: Ratificată prin Hot. Parl. nr.593-XIII din 26.09.95 CONVENŢIA PRIVIND APLICAREA PRINCIPIILOR DREPTULUI LA ORGANIZAŢIE ŞI DE PURTARE A TRATATIVELOR COLECTIVE Nr.98 din 01.07.49 * * * Publicată în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 1999, volumul 10, pag.47 Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, Convocată la Geneva de Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi care s-a întrunit la 8 iunie 1949, în cea de a treizeci şi doua sesiune a sa; După ce a hotărît să adopte diferite propuneri relative la aplicarea principiilor dreptului de organizare şi de negociere colectivă, problema care constituie al 4-lea punct la ordinea de zi a sesiunii; După ce a hotărît că aceste propuneri vor lua forma unei convenţii internaţionale; Adoptă, azi, întîi iulie una mie nouă sute patruzeci şi nouă, convenţia de mai jos, care va fi denumită convenţia asupra dreptului de organizare şi de negociere colectivă, 1949. Articolul 1 1. Muncitorii trebuie să beneficieze de o protecţie adecvată împotriva oricăror acte de discriminare care tind să prejudicieze libertatea sindicală în materie de angajare. 2. O asemenea protecţie trebuie să se aplice mai ales în ceea ce priveşte actele care au drept scop: a) să subordoneze angajarea unui muncitor condiţiei de a nu se afilia la un sindicat sau de a înceta să facă parte dintr-un sindicat; b) să concedieze un muncitor sau să i se aducă prejudicii prin oricare alte mijloace din cauza afilierii sale sindicale sau participării sale la activităţi sindicale în afara orelor de muncă sau, cu consimţămîntul patronului, în timpul orelor de muncă. Articolul 2 1. Organizaţiile de muncitori şi de patroni trebuie să beneficieze de o protecţie adecvată împotriva oricăror acte de ingerinţă ale unora faţă de celelalte, fie direct, fie prin agenţii sau membrii lor, în formarea, funcţionarea şi administrarea lor. 2. Sunt cu deosebire asimilate actele de ingerinţă în sensul prezentului articol, măsurile tinzînd să provoace crearea unor organizaţii de muncitori, dominate de un patron sau o organizaţie de patroni sau să sprijine organizaţii de muncitori prin mijloace financiare sau în alt mod, în scopul de a pune aceste organizaţii sub controlul unui patron sau al unei organizaţii de patroni. Articolul 3 Dacă este necesar, trebuie să fie instituite organisme corespunzătoare condiţiilor naţionale pentru a se asigura respectarea dreptului de organizare definit prin articolele precedente. Articolul 4 Dacă este necesar, trebuie luate măsuri corespunzătoare condiţiilor naţionale pentru a încuraja şi a promova dezvoltarea şi folosirea cea mai largă a procedurilor de negociere voluntară a contractelor colective între patroni şi organizaţiile de patroni, pe de o parte, şi organizaţiile de muncitori, pe de altă parte, în vederea reglementării prin acest mijloc a condiţiilor de angajare. Articolul 5 1. Măsura în care garanţiile prevăzute prin prezenta convenţie se vor aplica forţelor armate sau poliţiei va fi determinată de legislaţia naţională. 2. Conform principiilor stabilite de paragraful 8 al art. 19 din Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificarea acestei convenţii de către un membru nu va trebui să fie considerată că afectează orice lege, orice sentinţă, orice obicei sau acord existînd, care acordă membrilor forţelor armate şi poliţiei garanţiile prevăzute de prezenta convenţie. Articolul 6 Prezenta convenţie nu se ocupă de situaţia funcţionarilor publici şi nu va putea, în nici un fel, să fie interpretată ca aducînd prejudicii drepturilor sau statutului lor. Articolul 7 Ratificările formale ale prezentei convenţii vor fi comunicate directorului general al biroului internaţional al Muncii şi înregistrate de către acesta. Articolul 8 1. Prezenta convenţie nu va lega decît pe membrii Organizaţiei Internaţionale a Muncii a căror ratificare a fost înregistrată de Directorul general. 2. Ea va intra în vigoare la 12 luni după ce ratificările a doi membri vor fi fost înregistrate de către Directorul general. 3. Ca urmare, această convenţie va intra în vigoare pentru fiecare membru după 12 luni de la data la care ratificarea se va fi fost înregistrată. Articolul 9 1. Declaraţiile care vor fi comunicate Directorului general al biroului Internaţional al Muncii, conform paragrafului 2 din art. 35 al constituţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii, vor trebui să facă cunoscut: a) teritoriile pentru care membrul interesat se angajează ca dispoziţiile convenţiei să fie aplicate fără modificare; b) teritoriile pentru care se angajează ca dispoziţiile convenţiei să fie aplicate cu modificări şi în ce constau zisele modificări; c) teritoriile pentru care convenţia este inaplicabilă şi, în aceste cazuri, cauzele pentru care ea este inaplicabilă; d) teritoriile pentru care îşi rezervă hotărîrea, în aşteptarea unei examinări mai aprofundate a situaţiei cu privire la zisele teritorii. 2. Angajamentele menţionate la alineatele a) şi b) din primul paragraf al prezentului articol vor fi considerate ca făcînd parte integrantă din ratificare şi vor avea efecte identice. 3. Orice membru va putea renunţa printr-o nouă declaraţie, la toate sau la o parte din rezervele cuprinse în declaraţia sa anterioară în virtutea alineatelor b), c) şi d) din primul paragraf al prezentului articol. 4. Orice membru va putea, în perioadele în care prezenta convenţie poate fi denunţată conform dispoziţiilor articolului 11, să comunice Directorului general o nouă declaraţie modificînd în orice altă privinţă termenii oricărei declaraţii anterioare şi făcînd cunoscută situaţia din teritorii determinate. Articolul 10 1. Declaraţiile comunicate Directorului general al Biroului Internaţional al Muncii conform paragrafelor 4 şi 5 din articolul 35 din Constituţia Organizaţiei Internaţionale a muncii trebuie să indice dacă dispoziţiile convenţiei vor fi aplicate în teritoriu cu sau fără modificări; cînd declaraţia arată că dispoziţiile convenţiei se aplică sub rezerva unor modificări, ea trebuie să specifice în ce constau zisele modificări. 2. Membrul sau membrii sau autoritatea internaţională interesată vor putea renunţa, în întregime sau parţial, printr-o declaraţie ulterioară, la dreptul de a invoca o modificare indicată într-o declaraţie anterioară. 3. Membrul sau membrii, sau autoritatea internaţională interesată vor putea, în perioadele pe parcursul cărora convenţia poate fi denunţată conform dispoziţiilor articolului 11, să comunice Directorului general o nouă declaraţie prin care să se modifice în oricare altă privinţă termenii unei declaraţii anterioare şi care face cunoscută situaţia în ce priveşte aplicarea acestei convenţii. Articolul 11 1. Orice membru care a ratificat prezenta convenţie poate s-o denunţe după expirarea unei perioade de 10 ani de la data intrării în vigoare iniţiale a convenţiei, printr-un act comunicat Directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrat de acesta. Denunţarea nu va avea efect decît după un an de la înregistrarea ei. 2. Orice membru care a ratificat prezenta convenţie şi care în termen de un an de la expirarea perioadei de 10 ani menţionată în paragraful precedent, nu va face uz de facultatea de denunţare prevăzută de prezentul articol, va fi legat de ea pe o nouă perioadă de 10 ani şi, ca urmare, va putea să denunţe prezenta convenţie la expirarea fiecărei perioade de 10 ani în condiţiile prevăzute în prezentul articol. Articolul 12 1. Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va notifica tuturor membrilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii înregistrarea tuturor ratificărilor, declaraţiilor şi denunţărilor care îi vor fi comunicate de membrii Organizaţiei. 2. Notificînd membrilor Organizaţiei înregistrarea celei de a doua ratificări care i-a fost comunicată, Directorul general va atrage atenţia membrilor Organizaţiei asupra datei la care prezenta convenţie va intra în vigoare. Articolul 13 Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va comunica Secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru a fi înregistrate în conformitate cu articolul 102 al Cartei Naţiunilor Unite, informaţii complete în legătură cu orice ratificări, declaraţii şi acte de denunţare pe care le va fi înregistrat conform articolelor precedente. Articolul 14 La expirarea fiecărei perioade de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentei convenţii, Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii va trebui să prezinte Conferinţei generale un raport asupra aplicării prezentei convenţii şi va hotărî dacă este cazul să se înscrie pe ordinea de zi a conferinţei problema revizuirii sale totale sau parţiale. Articolul 15 1. În cazul în care conferinţa ar adopta o nouă Convenţie de revizuire totală sau parţială a prezentei convenţii şi dacă noua convenţie nu dispune altfel: a) ratificarea de către un membru a noii convenţii de revizuire, va atrage, de plin drept, prin derogare de la dispoziţiile articolului 11 de mai sus, denunţarea imediată a prezentei convenţii sub rezerva ca noua convenţie de revizuire să fi intrat în vigoare; b) de la data intrării în vigoare a noii convenţii de revizuire, prezenta convenţie va înceta de a mai fi deschisă ratificării membrilor. 2. Prezenta convenţie va rămîne în orice caz în vigoare în forma şi conţinutul său pentru membrii care au ratificat-o şi care nu vor ratifica convenţia revizuită. Articolul 16 Versiunile franceză şi engleză a textului prezentei convenţii au aceeaşi valabilitate. Adoptată la Geneva la 1 iulie 1949