Convenţia Poştală Universală din 14.09.94

Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.1159-XIII din 11.04.97 Convenţia Poştală Universală* din 14.09.1994 * * * Publicată în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 1999, volumul 12, pag.69 -------------------------- În vigoare pentru Republica Moldova din 3 iulie 1997 Întocmită la Seul la 14 septembrie 1994 Subsemnaţii, plenipotenţiari ai guvernelor ţărilor membre ale Uniunii, în baza prevederilor art. 22 paragraful 3 al Constituţiei Uniunii Poştale Universale, adoptată la Viena la 10 iulie 1964, au hotărît, de comun acord şi sub rezerva prevederilor art. 25 paragraful 4 al sus-menţionatei Constituţii, în prezenta convenţie, regulile comune aplicabile serviciului poştal internaţional şi dispoziţiile privind serviciile poştei de scrisori. PARTEA ÎNTÎI REGULILE COMUNE APLICABILE SERVICIULUI POŞTAL INTERNAŢIONAL Capitolul unic DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1 Libertatea de tranzit 1. Principiul libertăţii de tranzit este enunţat în primul articol al Constituţiei Uniunii Poştale Universale. El antrenează obligaţia, pentru fiecare administraţie poştală, de a îndruma mereu pe căile cele mai rapide şi prin mijloacele cele mai sigure, pe care ea le utilizează pentru propriile trimiteri, depeşele închise şi trimiterile poştei de scrisori în tranzit deschis, care îi sunt predate de către o altă administraţie. 2. Ţările membre care nu participă la schimbul de scrisori conţinînd materii biologice perisabile sau materii radioactive au posibilitatea să nu admită aceste trimiteri în tranzit deschis pe teritoriul lor. Acelaşi lucru este valabil şi pentru trimiterile poştei de scrisori, altele decît scrisorile, cărţile poştale şi cecogramele, faţă de care nu au fost respectate dispoziţiile legate care reglează condiţiile publicării lor sau ale circulaţiei lor în ţara traversată. 3. Libertatea de tranzit a coletelor poştale de îndrumat pe căi terestre şi maritime este limitată la teritoriul ţărilor care participă la acest serviciu. 4. Libertatea de tranzit a coletelor-avion este garantată pe întreg teritoriul Uniunii; totuşi ţările membre care nu sunt părţi la aranjamentul privind coletele poştale nu pot fi obligate să participe la îndrumarea, pe cale de suprafaţă, a coletelor-avion. 5. Dacă o ţară membră nu respectă dispoziţiile referitoare la libertatea de tranzit, celelalte ţări membre au dreptul să suprime serviciul poştal cu această ţară. Articolul 2 Apartenenţa trimiterilor poştale Orice trimitere poştală aparţine expeditorului atît timp cît nu a fost distribuită celui în drept, cu excepţia cazului în care trimiterea a fost reţinută prin aplicarea legislaţiei ţării de destinaţie. Articolul 3 Crearea unui nou serviciu Administraţiile pot, de comun acord, să creeze un serviciu nou, neprevăzut în mod expres prin actele Uniunii. Taxele referitoare la noul serviciu sunt fixate de către fiecare administraţie interesată, ţinîndu-se seama de cheltuielile de exploatare a serviciului. Articolul 4 Unitatea monetară Unitatea monetară prevăzută în art. 7 al Constituţiei Uniunii Poştale Universale şi utilizată în convenţie şi în aranjamente, precum şi în regulamentele lor de aplicare este dreptul special de tragere (DST). Articolul 5 Timbre poştale 1. Numai administraţiile poştale emit timbre poştale care atestă plata francării conform actelor Uniunii. Mărcile de francare poştală, amprentele maşinilor de francat şi amprentele imprimate sau alte procedee de imprimare sau timbrare conforme dispoziţiilor regulamentului nu pot fi utilizate decît cu autorizaţia administraţiei poştale. 2. Subiectele şi motivele timbrelor poştale trebuie să fie conforme spiritului din preambulul Constituţiei Uniunii Poştale Universale şi deciziilor luate de către organele Uniunii. Articolul 6 Taxe 1. Taxele referitoare la diferitele servicii poştale internaţionale sunt fixate în convenţie şi aranjamente. Această fixare a taxelor trebuie să se facă, în principiu, în relaţie cu costurile aferente furnizării acestor prestaţii. 2. Taxele aplicate, inclusiv cele fixate cu titlu indicativ în acte, trebuie să fie cel puţin egale cu cele aplicate trimiterilor din regim interior, care prezintă aceleaşi caracteristici (categorie, cantitate, termen de prelucrare etc.). 3. Administraţiile poştale sunt autorizate să depăşească toate taxele care figurează în convenţie şi în aranjamente, inclusiv cele care nu sunt fixate cu titlu indicativ: 3.1. dacă taxele pe care ele le aplică pentru acelaşi serviciu în regimul lor interior sunt mai ridicate decît cele fixate; 3.2. dacă acest lucru este necesar pentru acoperirea costurilor de exploatare a serviciilor lor sau pentru oricare alt motiv rezonabil. 4. Este interzis să se perceapă de la clienţi taxe poştale, indiferent de natura lor, altele decît cele care sunt prevăzute în convenţie şi în aranjamente. 5. În afara cazurilor prevăzute prin convenţie şi aranjamente, fiecare administraţie poştală păstrează taxele pe care le-a perceput. Articolul 7 Francare poştală 1. Principiu 1.1. Cazurile de francare poştală sunt în mod expres prevăzute prin convenţie şi prin aranjamente. 2. Serviciul poştal 2.1. Trimiterile poştei de scrisori referitoare la serviciul poştal, expediate de către administraţiile poştale sau birourile lor, sunt scutite de orice taxă poştală. 2.2. Sunt scutite de toate taxele poştale, cu excepţia suprataxelor aeriene, trimiterile poştei de scrisori referitoare la serviciul poştal: 2.2.1. schimbate între organele Uniunii Poştale Universale şi organele uniunilor restrînse; 2.2.2. schimbate între organele acestor uniuni; 2.2.3. expediate de către sus-menţionatele organe administraţiilor poştale sau birourilor lor. 3. Prizonieri de război şi internaţi civili 3.1. Sunt scutite de toate taxele poştale, cu excepţia suprataxelor aeriene, trimiterile poştei de scrisori, coletele poştale şi trimiterile serviciilor financiare poştale adresate prizonierilor de război sau expediate de către ei fie direct, fie prin intermediul birourilor menţionate în regulament. Beligeranţii primiţi sau internaţi într-o ţară neutră sunt asimilaţi prizonierilor de război propriu-zişi în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor precedente. 3.2. Dispoziţiile prevăzute la pct. 3.1. se aplică şi trimiterilor poştei de scrisori, coletelor poştale şi trimiterilor din serviciile financiare provenind din alte ţări, adresate persoanelor civile internate conform Convenţiei de la Geneva din 12 august 1949, referitoare la protecţia persoanelor civile în timp de război, sau expediate de către ele fie direct, fie prin intermediul birourilor menţionate în regulament. 3.3. Birourile menţionate în regulament beneficiază şi ele de scutire poştală pentru poşta de scrisori, coletele poştale şi trimiterile din serviciile financiare poştale privind persoanele vizate la pct. 3.1. şi 3.2., pe care ele le expediază sau le primesc fie direct, fie cu titlu de intermediari. 3.4. Coletele sunt admise în cutie poştală pînă la greutatea de 5 kilograme. Limita de greutate este extinsă la 10 kilograme pentru trimiterile al căror conţinut este indivizibil şi pentru cele care sunt adresate unui cîmp sau oamenilor săi de încredere pentru a fi distribuite prizonierilor. 4. Cecograme 4.1. Cecogramele sunt scutite de toate taxele poştale, cu excepţia suprataxelor aeriene. PARTEA A DOUA DISPOZIŢII REFERITOARE LA POŞTA DE SCRISORI: OFERTA DE PRESTAŢII Capitolul 1 SERVICII DE BAZĂ Articolul 8 Trimiterile poştei de scrisori 1. Trimiterile poştei de scrisori sunt clasificate conform următoarelor două sisteme. Fiecare administraţie poştală este liberă să aleagă sistemul pe care ea îl aplică traficului său de plecare. 2. Primul sistem este bazat pe viteza de prelucrare a trimiterilor. Acestea din urmă sunt repartizate în: 2.1. trimiteri prioritare; trimiteri transportate pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă) cu prioritate; limita de greutate: 2 kg în general, 5 kg pentru trimiteri cărţi şi broşuri (serviciu facultativ), 7 kg pentru cecograme; 2.2. trimiteri neprioritare: trimiteri pentru care expeditorul a ales un tarif mai puţin ridicat, care implică un termen de distribuire mai lung; limite de greutate: identice cu cele de la pct. 2.1. 3. Al doilea sistem este bazat pe conţinutul trimiterilor. Acestea din urmă sunt repartizate în: 3.1. scrisori şi cărţi poştale, denumite colectiv LC; limita de greutate 2 kilograme; 3.2. imprimate, cecograme şi pachete mici, denumite colectiv AO; limite de greutate: 2 kilograme pentru pachetele mici, 5 kilograme pentru imprimate, 7 kilograme pentru cecograme. 4. În sistemul de clasificare bazat pe conţinut: 4.1. trimiterile poştei de scrisori, transportate pe cale aeriană cu prioritate, sunt denumite trimiteri-avion; 4.2. trimiterile de suprafaţă, transportate pe cale aeriană cu prioritate redusă, sunt denumite trimiteri S.A.L. 5. Fiecare administraţie are posibilitatea de a admite ca trimiterile prioritare şi scrisorile-avion să fie constituite dintr-o foaie de hîrtie, îndoită în mod convenabil şi lipită pe toate laturile. Asemenea trimiteri sunt denumite aerograme. 6. Curierul constituit din trimiteri ale poştei din scrisori depuse în număr de către un acelaşi expeditor, primit în aceeaşi depeşă sau în depeşe separate, conform condiţiilor precizate în regulament, este denumit curier în număr. 7. Sacii speciali conţinînd ziare, scrieri periodice, cărţi şi alte obiecte imprimate, pe adresa aceluiaşi destinatar şi pentru aceeaşi adresă, sunt, în ambele sisteme, denumiţi saci M; limita de greutate: 30 kilograme. 8. Limitele de dimensiuni şi condiţiile de acceptare, precum şi particularităţile referitoare la limitele de greutate sunt prezentate în regulament. Articolul 9 Taxa de francare 1. Administraţia de origine fixează taxele de francare pentru transportul trimiterilor poştei de scrisori pe toată întinderea Uniunii. Taxele de francare cuprind distribuirea trimiterilor la domiciliul destinatarilor, atunci cînd serviciul de distribuire este organizat în ţările de destinaţie pentru trimiterile despre care este vorba. Condiţiile de aplicare sunt prezentate în regulament. 2. Taxele de francare indicative sunt menţionate în tabloul de mai jos: ------------------------------------------------------------------------ Felul trimiterii Treptele de greutate Taxele de francare indicative (DST) ------------------------------------------------------------------------ 1 2 3 ------------------------------------------------------------------------ 2.1. Taxele în sistemul bazat pe viteză: Trimiteri prioritare pînă la 20 g 0,37 peste 20 g pînă la 100 g 0,88 peste 100 g pînă la 250 g 1,76 peste 250 g pînă la 500 g 3,38 peste 500 g pînă la 1000 g 5,88 peste 1000 g pînă la 2000 g 9,56 pe treapta suplimentară de 1000 g 4,78 (fa- cultativ) Trimiteri neprioritare pînă la 20 g 0,18 peste 20 g pînă la 100 g 0,40 peste 100 g pînă la 250 g 0,74 peste 250 g pînă la 500 g 1,32 peste 500 g pînă la 1000 g 2,21 peste 1000 g pînă la 2000 g 3,09 pe treapta suplimentară de 1000 g 1,54 (fa- cultativ) 2.2. Taxe în sistemul pe conţinut: Scrisori pînă la 20 g 0,37 peste 20 g pînă la 100 g 0,88 peste 100 g pînă la 250 g 1,76 peste 250 g pînă la 500 g 3,38 peste 500 g pînă la 1000 g 5,88 peste 1000 g pînă la 2000 g 9,56 Cărţi poştale 0,26 Imprimate pînă la 20 g 0,18 peste 20 g pînă la 100 g 0,40 peste 100 g pînă la 250 g 0,74 peste 250 g pînă la 500 g 1,32 peste 500 g pînă la 1000 g 2,21 peste 1000 g pînă la 2000 g 3,09 pe treaptă suplimentară de 1000 g 1,54 Pachete mici peste 20 g pînă la 100 g 0,40 peste 100 g pînă la 250 g 0,74 peste 250 g pînă la 500 g 1,32 peste 500 g pînă la 1000 g 2,21 peste 1000 g pînă la 2000 g 3,09 3. Consiliul de exploatare poştală este autorizat să revizuiască şi să modifice în intervalul dintre două congrese, sub rezerva aprobării consiliului de administraţie, taxele indicative menţionate la paragraful 2. Taxele revizuite vor avea ca bază media taxelor fixate de către membrii uniunii pentru trimiterile internaţionale prezentate în ţara lor. 4. Administraţia de origine are posibilitatea de a acorda, pentru trimiterile poştei de scrisori care conţin: 4.1. ziare şi scrieri periodice publicate în ţara sa, o reducere care nu poate depăşi 50% din tariful aplicabil categoriei de trimiteri utilizate; 4.2. cărţi şi broşuri, partituri muzicale şi hărţi geografice care nu conţin nici o publicitate sau reclamă, alta decît aceea care figurează pe coperta sau pe paginile de gardă ale acestor obiecte, aceeaşi reducere cu cea prevăzută la pct. 4.1. 5. Taxa aplicabilă sacilor M este calculată pe trepte de 1 kilogram pînă la concurenţa greutăţii totale a fiecărui sac. Administraţia de origine are posibilitatea să acorde pentru aceşti saci o reducere de taxă care poate ajunge pînă la 20% din taxa aplicabilă pentru categoria de trimiteri utilizată. Această reducere poate fi independentă de reducerile prevăzute la paragraful 4. 6. Administraţia de origine are posibilitatea de a aplica trimiterilor nenominalizate taxe diferite de cele aplicate trimiterilor normalizate. Trimiterile normalizate sunt definite în regulament. 7. În sistemul bazat pe conţinut, reunirea, într-o singură trimitere, de obiecte pasibile de taxe diferite este autorizată cu condiţia ca greutatea totală să nu fie superioară greutăţii maxime prevăzute pentru categoria a cărei limită de greutate este cea mai ridicată. Taxa aplicabilă unei astfel de trimiteri este, după cum doreşte administraţia de origine, aceea a categoriei al cărei tarif este cel mai ridicat sau suma diferitelor taxe aplicabile fiecărui element al trimiterii. Aceste trimiteri poartă menţiunea trimiteri mixte. Articolul 10 Tarifarea conform modului de îndrumare sau vitezei 1. Taxele aplicabile trimiterilor prioritare, care sunt întotdeauna transportate pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă), cuprind eventualele costuri suplimentare ale transmiterii rapide. 2. Administraţiile care aplică sistemul bazat pe conţinut sunt autorizate: 2.1. să perceapă suprataxe pentru trimiterile-avion; suprataxele trebuie să fie în relaţie cu cheltuielile de transport aerian şi să fie uniforme pentru cel puţin ansamblul teritoriului fiecărei ţări de destinaţie, indiferent care ar fi îndrumarea utilizată. Pentru calculul suprataxei aplicabile unei trimiteri-avion, administraţiile sunt autorizate să ţină seama de greutatea formularelor utilizate de public, eventual anexate; 2.2. să perceapă, pentru trimiterile S.A.L., suprataxe inferioare acelora pe care ele le percep pentru trimiterile-avion; 2.3. să fixeze taxe combinate pentru formarea trimiterilor-avion şi a trimiterilor S.A.L., ţinînd seama de costul prestaţiilor lor poştale şi de sumele de plătit pentru transport aerian. 3. Reducerile de taxe conform art. 9 paragrafele 4 şi 5 se aplică şi trimiterilor transportate prin avion, dar nici o reducere nu este acordată părţii din taxa destinată să acopere cheltuielile acestui transport. Articolul 11 Tarife preferenţiale Dincolo de limita minimă a taxelor fixate la art. 6 paragraful 2, administraţiile poştale au posibilitatea de a acorda taxe reduse, bazate pe legislaţia lor internă pentru trimiterile poştei de scrisori prezentate în ţara lor. Ele au, în special, posibilitatea de a acorda tarife preferenţiale clienţilor lor care au trafic poştal important. Articolul 12 Taxe speciale 1. Nici o taxă de distribuire nu poate fi percepută de la destinatar pentru pachetele mici cu o greutate mai mică de 500 g. 2. Cînd pachetele mici cu o greutate de peste 500 g sunt supuse unei taxe de distribuire în regimul intern, aceeaşi taxă putînd fi percepută pentru pachetele mici care provin din străinătate. 3. Administraţiile sunt autorizate să perceapă, în cazurile menţionate mai jos, aceleaşi taxe ca în regimul intern: 3.1. taxa de prezentare în ultima limită de oră, percepută de la expeditor; 3.2. taxa de prezentare în afara orelor normale de deschidere a ghişeelor, percepută de la expeditor; 3.3. taxa de colectare de la domiciliul expeditorului, percepută de la acesta din urmă; 3.4. taxa de retragere în afara orelor normale de deschidere a ghişeelor, percepută de la destinatar; 3.5. taxa de post restant, percepută de la destinatar; 3.6. taxa de magazinaj pentru orice trimitere din poşta de scrisori care depăşeşte 500 g şi pe care destinatarul acesteia nu a preluat-o în termenul în care trimiterea a fost ţinută la dispoziţia lui fără cheltuieli. Această taxă nu se aplică cecogramelor. Articolul 13 Francarea 1. În general trimiterile poştei de scrisori trebuie să fie complet francate de către expeditor. Modalităţile de francare sunt definite în regulament. 2. Administraţia de origine are posibilitatea să predea expeditorilor trimiterile poştei de scrisori nefrancate sau insuficient francate, pentru ca aceştia să le completeze ei înşişi francarea. 3. Administraţia de origine poate, de asemenea, să francheze trimiterile poştei de scrisori nefrancate sau să completeze francarea trimiterilor insuficient francate şi să încaseze valoarea lipsă de la expeditor. În acest caz ea este autorizată să perceapă şi o taxă de prelucrare de 0,33 DST maximum. Lipsa francării este reprezentată printr-una dintre modalităţile definite în regulament. 4. În cazurile în care posibilităţile descrise la paragrafele 2 şi 3 nu sunt aplicate, trimiterile nefrancate sau insuficient francate sunt pasibile, în sarcina destinatarului, sau a expeditorului cînd este vorba de trimiteri returate, de o taxă specială, al cărei calcul este definit în regulament. Articolul 14 Francarea trimiterilor poştei de scrisori la bordul vapoarelor 1. Trimiterile prezentate la bordul unui vapor în timpul staţionării în două puncte extreme ale parcursului sau într-una dintre escalele intermediare trebuie să fie francate cu timbre poştale şi conform tarifului din ţara în apele căreia se găseşte nava. 2. Dacă prezentarea trimiterilor la bordul vaporului are loc în plină mare, trimiterile pot fi francate, în afara unei înţelegeri speciale între administraţiile interesate, cu timbre poştale şi conform tarifului ţării căreia îi aparţine sau de care depinde vaporul. Trimiterile francate în aceste condiţii trebuie să fie predate oficiului poştal din escală, de îndată ce este posibil după sosirea vaporului. Articolul 15 Cupoane-răspuns internaţionale 1. Administraţiile poştale au posibilitatea să vîndă cupoane-răspuns internaţionale, emise de biroul internaţional, şi să le limiteze vînzarea conform legislaţiei lor interne. 2. Valoarea cuponului-răspuns este de 0,74 DST. Preţul de vînzare fixat de către administraţiile interesate nu poate fi inferior acestei valori. 3. Cupoanele-răspuns sunt schimbabile în orice ţară membră contra unui sau mai multor timbre poştale reprezentînd francarea minimă a unei trimiteri prioritare simple sau a unei scrisori-avion simple, expediate în străinătate. Dacă legislaţia internă a ţării de schimb nu interzice, cupoanele-răspuns sunt schimbabile şi contra întreguri poştale sau contra altor mărci sau amprente de francare poştală. 4. Administraţia unei ţări membre are, în plus, posibilitatea de a solicita prezentarea simultană a cupoanelor-răspuns şi a trimiterilor de francat în schimbul cupoanelor-răspuns. Capitolul 2 SERVICII SPECIALE Articolul 16 Trimiteri recomandate 1. Trimiterile poştei de scrisori pot fi expediate recomandat. 2. Taxa trimiterilor recomandate trebuie să fie achitată dinainte. Ea se compune din taxa de francare a trimiterii, conform sistemului său de clasificare şi categoriei sale, şi dintr-o taxă fixă de recomandare de 1,31 DST maximum. Pentru fiecare sac M, administraţiile percep, în locul unei taxe unitare, o taxă globală care nu depăşeşte de cinci ori taxa unitară. 3. În cazurile în care sunt necesare măsuri excepţionale de securitate, administraţiile pot să perceapă de la expeditori sau de la destinatari, în plus faţă de taxa menţionată la pct. 2, taxele speciale prevăzute prin legislaţia internă. 4. Administraţiile poştale dispuse să îşi asume riscurile care rezultă dintr-un caz de forţă majoră sunt autorizate să perceapă o taxă specială de 0,13 DST maximum pentru fiecare trimitere recomandată. Articolul 17 Trimiteri cu predare atestată 1. Trimiterile poştei de scrisori pot fi expediate prin serviciul trimiterilor cu predare atestată, în relaţiile dintre administraţiile care se însărcinează cu acest serviciu. 2. Taxa trimiterilor cu predare atestată este achitată dinainte. Ea se compune din taxa de francare a trimiterii, conform sistemului său de clasificare şi categoriei sale, şi din taxa de predare atestată, fixată de către administraţia de origine. Această taxă trebuie să fie inferioară taxei de recomandare. Articolul 18 Trimiteri cu valoare declarată 1. Trimiterile prioritare şi neprioritare şi scrisorile care conţin hîrtii-valoare, documente sau obiecte de valoare sunt denumite trimiteri cu valoare declarată şi pot fi schimbate cu asigurarea conţinutului pentru valoarea declarată de expeditor. Acest schimb este limitat la relaţiile dintre administraţiile poştale care s-au declarat de acord pentru acceptarea acestor trimiteri, fie în relaţiile lor reciproce, fie într-un singur sens. 2. Suma valorii declarate este, în principiu, nelimitată. Fiecare administraţie are posibilitatea să limiteze declararea valorii, în ceea ce o priveşte, la o sumă care nu poate fi mai mică de 4000 DST. Totuşi, limita valorii declarate, adoptată în serviciul intern, este aplicabilă, dacă ea este inferioară acestei sume. 3. Taxa trimiterilor cu valoare declarată trebuie să fie achitată dinainte. Ea se compune din taxa de francare simplă, taxa fixă de recomandare, prevăzută la art. 16 paragraful 2 şi dintr-o taxă de asigurare. 4. În locul taxei fixe de recomandare, administraţiile poştale au posibilitatea să perceapă taxa corespunzătoare din serviciul lor intern sau, în mod excepţional, o taxă de maximum 3,27 DST. 5. Taxa de asigurare este de 0,33 DST maximum pentru 65,34 sau fracţiune de 65,34 DST declaraţi, sau de 0,5% din treapta de valoare declarată. Această taxă este aplicabilă indiferent care ar fi ţara de destinaţie, chiar în ţările care îşi asumă riscurile ce ar putea rezulta în caz de forţă majoră. 6. În cazurile în care sunt necesare măsuri de securitate, excepţionale, administraţiile pot să perceapă de la expeditori sau de la destinatari, în plus faţă de taxele menţionate la paragrafele 3, 4 şi 5, taxele speciale prevăzute în legislaţia lor internă. Articolul 19 Trimiteri expres 1. La cererea expeditorilor şi pentru destinaţia ţărilor ale căror administraţii se însărcinează cu acest serviciu, trimiterile poştei de scrisori sunt distribuite prin curier special, de îndată ce este posibil, după sosirea lor în oficiul de distribuire. Orice administraţie are dreptul să limiteze acest serviciu la trimiterile prioritare, trimiterile-avion sau, dacă este vorba de singura cale utilizată între două administraţii, la trimiterile LC de suprafaţă. Trimiterile expres pot fi tratate şi în alt fel, atît timp cît nivelul de calitate general al serviciului oferit destinatarului este cel puţin la fel de ridicat ca acela obţinut atunci cînd se apelează la curier special. 2. Dacă trimiterile care sosesc la oficiul de distribuire după ultima distribuire obişnuită a zilei, ele sunt distribuite prin curier special în aceeaşi zi şi în aceleaşi condiţii ca acelea aplicate în regimul intern în ţările care oferă această prestaţie. 3. Administraţiile care au mai multe filiere de transmitere a curierului poştei de scrisori trebuie să înlesnească trecerea trimiterilor expres prin filiera de transmitere internă cea mai rapidă, la sosirea acestora în biroul de schimb al curierului de sosire, şi să trateze apoi aceste trimiteri cît mai rapid posibil. 4. Trimiterile expres sunt supuse, în afara taxei de francare, la o taxă care se ridică cel puţin la nivelul sumei de francare a unei trimiteri simple prioritare / neprioritare, după caz, sau al unei scrisori simple şi la maximum 1,63 DST. Pentru fiecare sac M, administraţiile percep, în locul unei taxe unitare, o taxă globală care nu depăşeşte de cinci ori taxa unitară. Această taxă trebuie să fie achitată complet dinainte. 5. Cînd predarea prin expres antrenează constrîngeri speciale, o taxă complementară poate fi percepută conform dispoziţiilor referitoare la trimiterile de aceeaşi natură din regimul intern. 6. Dacă reglementarea administraţiei de destinaţie o permite, destinatarii pot solicita oficiului de distribuire predarea prin expres la sosirea trimiterilor care le sunt destinate. În acest caz, administraţia de destinaţie este autorizată să perceapă, în momentul distribuirii, taxa aplicabilă în serviciul său intern. Articolul 20 Confirmarea de primire 1. Expeditorul unei trimiteri recomandate, al unei trimiteri cu predare atestată sau al unei trimiteri cu valoare declarată poate solicita, în momentul prezentării, o confirmare de primire, plătind taxa de maximum 0,98 DST. Confirmarea de primire este returată expeditorului pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă). 2. Cînd expeditorul reclamă o confirmare de primire care nu i-a parvenit în termenul normal, nu i se mai percepe o a doua taxă. Articolul 21 Predare în mîna proprie La cererea expeditorului şi în relaţiile dintre administraţiile care şi-au dat consimţămîntul, trimiterile recomandate, trimiterile cu predare atestată şi trimiterile cu valoare declarată sunt predate în mîna proprie. Administraţiile pot să se pună de acord să nu admită acest lucru decît pentru trimiterile respective, însoţite de o confirmare de primire. În toate cazurile, expeditorul plăteşte o taxă de predare în mîna proprie de 0,16 DST maximum. Articolul 22 Trimiteri scutite de taxe şi drepturi 1. În relaţiile dintre administraţiile poştale care s-au declarat de acord în această privinţă, expeditorii pot să ia în sarcina lor, prin intermediul unei declaraţii prealabile la oficiul poştal de origine, totalitatea taxelor şi a drepturilor cu care sunt grevate trimiterile la distribuire. Atît timp cît o trimitere nu a fost predată destinatarului, expeditorul poate, ulterior prezentării, să solicite ca trimiterea să fie predată cu scutire de taxe şi drepturi. 2. În cazurile prevăzute în paragraful 1, expeditorii se angajează să plătească sumele care ar putea fi reclamate de către oficiul poştal de distribuire. Eventual, ei trebuie să efectueze o plată provizorie. 3. Administraţia de origine percepe de la expeditor o taxă de 0,98 DST maximum, pe care ea o păstrează ca remuneraţie pentru serviciile furnizate în ţara de origine. 4. În caz de cerere formulată ulterior prezentării, administraţia de origine percepe în plus o taxă adiţională de 1,31 DST per cerere. Dacă cererea trebuie să fie transmisă pe calea telecomunicaţiilor, expeditorul trebuie să plătească şi taxa corespunzătoare. 5. Administraţia de destinaţie este autorizată să perceapă, per trimitere, o taxă de comision de 0,98 DST maximum. Această taxă este independentă de taxa de prezentare la vamă. Ea este percepută de la expeditor în profitul administraţiei de destinaţie. 6. Orice administraţie are dreptul să limiteze serviciul de trimiteri, scutite de taxe şi drepturi, la trimiterile recomandate şi la trimiterile cu valoare declarată. Articolul 23 Serviciul de corespondenţă comercială-răspuns internaţională 1. Administraţiile pot să convină între ele să participe la un serviciu facultativ, denumit în continuare corespondenţă comercială-răspuns internaţională (CCRI). 2. Administraţiile care asigură acest serviciu trebuie să respecte dispoziţiile definite în regulament. 3. Administraţiile pot totuşi conveni, bilateral, să stabilească alt sistem între ele. 4. Administraţiile pot pune în aplicare un sistem de compensare care să ţină seama de costurile suportate. Articolul 24 Materii biologice perisabile. Materii radioactive 1. Materiile biologice perisabile şi materiile radioactive, condiţionate şi ambalate conform dispoziţiilor respective din regulament, sunt supuse tarifului trimiterilor prioritare sau tarifului scrisorilor şi recomandării. Admiterea lor este limitată la relaţiile dintre administraţiile poştale care s-au declarat de acord pentru acceptarea acestor trimiteri fie în relaţiile lor reciproce, fie într-un singur sens. Asemenea materii sunt îndrumate pe calea cea mai rapidă, sub rezerva achitării suprataxelor aeriene corespunzătoare. 2. Materiile biologice perisabile nu pot fi schimbate decît între laboratoare calificate oficial recunoscute, în timp ce materiile radioactive nu pot fi prezentate decît de către expeditori clar autorizaţi. Capitolul 3 DISPOZIŢII SPECIALE Articolul 25 Prezentarea în străinătate a trimiterilor din poşta de scrisori 1. Nici o ţară membră nu este obligată să îndrume nici să distribuie destinatarilor trimiterile poştei de scrisori pe care expeditori, rezidînd pe teritoriul său le prezintă sau fac să fie prezentate într-o ţară străină, pentru a beneficia de condiţiile tarifare mai favorabile care sunt acolo aplicabile. 2. Dispoziţiile prevăzute în paragraful 1 se aplică fără distincţie fie trimiterilor poştei de scrisori pregătite în ţara de rezidenţă a expeditorului şi transportate apoi peste frontieră, fie trimiterilor poştei de scrisori confecţionate într-o ţară străină. 3. Administraţia de destinaţie are dreptul să solicite expeditorului şi, în lipsa acestuia, administraţiei de prezentare, plata tarifelor interne. Dacă nici expeditorul, nici administraţia de prezentare nu acceptă să plătească aceste tarife într-un termen fixat de către administraţia de destinaţie, aceasta poate fie să retureze trimiterile administraţiei de prezentare avînd dreptul să fie rambursată cu cheltuielile de retur, fie să le trateze conform propriei legislaţii. 4. Nici o ţară membră nu este obligată să îndrume nici să distribuie destinatarilor trimiterile poştei de scrisori, pe care expeditorii le-au prezentat în cantitate mare într-o altă ţară decît aceea în care rezidează, fără să perceapă o remuneraţie adecvată. Administraţiile de destinaţie au dreptul să solicite administraţiei de prezentare o remuneraţie în raport cu costurile suportate, care nu va fi superioară valorii celei mai ridicate dintre următoarele două formule; fie 80% din tariful intern aplicabil unor trimiteri echivalente, fie 0,14 DST per trimitere plus 1 DST per kilogram. Dacă administraţia de prezentare nu acceptă să plătească valoarea reclamată într-un termen fixat de către administraţia de destinaţie, aceasta poate fie să retureze trimiterile administraţiei de prezentare, avînd dreptul să fie rambursată cu cheltuielile de retur, fie să le trateze conform propriei sale legislaţii. Articolul 26 Trimiteri neadmise. Interdicţii 1. Trimiterile care nu îndeplinesc condiţiile cerute prin convenţie şi regulament nu sunt admise. 2. Trimiterile, altele decît trimiterile cu valoare declarată, nu pot conţine monede, bilete de bancă, bancnote sau valori la purtător, cecuri de călătorie, platină, aur sau argint, manufacturat sau nu, pietre preţioase, bijuterii şi alte obiecte preţioase. Totuşi, dacă legislaţia internă a ţărilor de origine şi de destinaţie o permit, aceste obiecte pot fi expediate în plic închis, ca trimiteri recomandate. 3. Scrisorile nu pot conţine documente avînd caracter de corespondenţă actuală şi personală, schimbate între alte persoane decît expeditorul şi destinatarul sau persoanele care locuiesc cu ei. Dacă se constată prezenţa acestora, administraţia ţării de origine sau de destinaţie le tratează conform legislaţiei sale. 4. În afara excepţiilor prevăzute în regulament, imprimatele şi cecogramele: 4.1. nu pot să comporte nici o adnotare, nici să conţină vreun document care să aibă caracter de corespondenţă actuală şi personală. 4.2. nu pot să conţină nici un timbru poştal, nici o formulă de francare, obliterată sau nu, nici o hîrtie reprezentînd vreo valoare. 5. Introducerea în trimiterile poştei de scrisori a obiectivelor menţionate mai jos este interzisă: 5.1. stupefiantele şi substanţele psihotrope; 5.2. materiile explozibile, inflamabile sau alte materii periculoase; totuşi, materiile biologice perisabile şi materiile radioactive menţionate în art. 24 nu cad sub incidenţa acestei interdicţii; 5.3. obiecte obscene sau imorale; 5.4. obiectele al căror import sau circulaţie este interzisă în ţara de destinaţie. 6. Introducerea de animale vii în trimiterile poştei de scrisori este interzisă. 6.1. Sunt totuşi admise în trimiterile poştei de scrisori, altele decît trimiterile cu valoare declarată: 6.1.1. albinele, lipitorile şi viermii de mătase; 6.1.2. paraziţii şi distrugătorii insectelor nocive, destinaţi în controlul acestor insecte şi schimbaţi între instituţiile oficiale recunoscute. 7. Tratamentul trimiterilor admise din greşeală este prevăzut în regulament. Totuşi trimiterile care conţin obiectele menţionate la pct. 5.1., 5.2. şi 5.3. nu sunt în nici un caz îndrumate la destinaţie, nici distribuite destinatarilor, nici returate la origine. Articolul 27 Reexpedierea 1. În caz de schimbare a adresei destinatarului, trimiterile poştei de scrisori îi sunt imediat reexpediate în condiţiile prevăzute în serviciul intern. 2. Trimiterile nu sunt totuşi reexpediate: 2.1. dacă expeditorul le-a interzis reexpedierea printr-o adnotare făcută în adresă, într-o limbă cunoscută în ţara de destinaţie; 2.2. dacă ele comportă deasupra adresei destinatarului, menţiunea sau ocupantului locului. 3. Administraţiile care percep o taxă pentru cererile de reexpediere în serviciul lor intern sunt autorizate să perceapă aceeaşi taxă în serviciul internaţional. 4. Nici un supliment de taxă nu este perceput pentru trimiterile poştei de scrisori reexpediate dintr-o ţară în alta, în afara excepţiilor prevăzute de regulament. Totuşi administraţiile care percep o taxă de reexpediere în serviciul lor intern sunt autorizate să perceapă aceeaşi taxă pentru trimiterile poştei de scrisori reexpediate în propriul lor serviciu. 5. Condiţiile de reexpediere reies din regulament. Articolul 28 Trimiteri nedistribuibile 1. Sunt considerate ca trimiteri nestribuibile acele trimiteri care nu au putut fi predate destinatarilor dintr-o cauză anume. 2. Returarea trimiterilor nedistribuibile, precum şi termenul lor de păstrare sunt prevăzute în regulament. 3. Nici un supliment de taxă nu este perceput pentru trimiterile nedistribuibile returate ţării de origine, în afara excepţiilor prevăzute în regulament. Totuşi administraţiile care percep o taxă de retur în serviciul lor intern sunt autorizate să perceapă aceeaşi taxă pentru trimiterile din regim internaţional care le sunt returate. Articolul 29 Retragere. Modificarea sau corectarea adresei la cererea expeditorului 1. Expeditorul unei trimiteri din poşta de scrisori poate cere retragerea din serviciu, modificarea sau corectarea adresei, atît timp cît trimiterea: 1.1. nu a fost predată destinatarului; 1.2. nu a fost confiscată sau distrusă de către autoritatea competentă pentru încălcarea art. 26; 1.3. nu a fost reţinută în virtutea legislaţiei ţării de destinaţie. 2. Fiecare administraţie este obligată să accepte cererile de retragere, de modificare sau de corectare a adresei, referitoare la orice trimitere din poşta de scrisori, prezentată în serviciile altor administraţii, dacă legislaţia sa permite acest lucru. 3. Expeditorul trebuie să plătească, pentru fiecare cerere, o taxă specială de 1,31 DST maximum. 4. Cererea este transmisă pe cale poştală sau pe căile telecomunicaţiilor, pe cheltuiala expeditorului. Condiţiile de transmitere şi dispoziţiile referitoare la utilizarea căii de telecomunicaţii sunt prevăzute în regulament. 5. Pentru fiecare cerere de retragere, de modificare sau de corectare a adresei referitoare la mai multe trimiteri prezentate simultan la acelaşi oficiu poştal de către acelaşi expeditor pe adresa aceluiaşi destinatar nu se percep decît o singură dată taxele prevăzute la paragrafele 3 şi 4. Articolul 30 Reclamaţii 1. Reclamaţiile sunt admise în termen de un an, începînd din a doua zi după prezentarea trimiterii. 2. În timpul acestei perioade, reclamaţiile sunt acceptate de îndată ce problema este semnalată de către expeditor sau de către destinatar. Totuşi, cînd reclamaţia unui expeditor se referă la o trimitere nedistribuită şi cînd termenul de îndrumare prevăzut nu este încă expirat, se convine a se informa expeditorul asupra acestui termen. 3. Fiecare administraţie este obligată să accepte reclamaţiile referitoare la orice trimitere prezentată în serviciile celorlalte administraţii. 4. Prelucrarea reclamaţiilor este gratuită. Totuşi, dacă utilizarea căilor de telecomunicaţii sau a serviciului EMS este solicitată, cheltuielile suplimentare sunt, în principiu, în sarcina solicitantului. Dispoziţiile referitoare la acest lucru sunt prevăzute în regulament. Capitolul 4 PROBLEME VAMALE Articolul 31 Controlul vamal Administraţiile poştale din ţara de origine şi din cea de destinaţie sunt autorizare să supună trimiterile poştei de scrisori controlului vamal, conform legislaţiei din aceste ţări. Articolul 32 Taxa de prezentare la vamă Trimiterile supuse controlului vamal în ţara de origine sau de destinaţie, după caz, pot fi supuse unei taxe poştale speciale de 2,61 DST maximum. Pentru fiecare sac M, taxa specială poate ajunge pînă la 3,27 DST maximum. Această taxă nu este percepută decît pentru prezentarea la vamă şi vămuirea trimiterilor care au fost supuse drepturilor vamale sau oricărui alt drept de aceeaşi natură. Articolul 33 Drepturi vamale şi alte drepturi Administraţiile poştale sunt autorizate să perceapă de la expeditorii sau destinatarii trimiterilor, după caz, drepturile vamale şi orice alte eventuale drepturi. Capitolul 5 RESPONSABILITATE Articolul 34 Responsabilitatea administraţiilor poştale. Despăgubiri 1. Generalităţi 1.1. În afara cazurilor prevăzute la art. 35, administraţiile poştale răspund de: 1.1.1. pierderea, spolierea sau avarierea trimiterilor recomandate şi a trimiterilor cu valoare declarată; 1.1.2. pierderea trimiterilor cu predare atestată. 1.2. Administraţiile poştale se pot angaja să acopere riscurile care decurg dintr-un caz de forţă majoră. 2. Trimiteri recomandate. 2.1. Expeditorul unei trimiteri recomandate are dreptul la o despăgubire în caz de pierdere a trimiterii sale. 2.1.1. Despăgubirea pentru pierderea unei trimiteri recomandate se ridică la 30 DST, inclusiv valoarea taxelor plătite cu ocazia prezentării trimiterii; 2.1.2. Despăgubirea pentru un sac M recomandat se ridică la 150 DST, inclusiv valoarea taxelor plătite cu ocazia prezentării sacului M. 2.2. Expeditorul unei trimiteri recomandate are dreptul la o despăgubire, dacă conţinutul trimiterii sale este spoliat sau avariat. Ambalajul trebuie totuşi să fi fost recunoscut ca suficient pentru a garanta în mod eficient conţinutul contra riscurilor accidentale de spoliere sau avariere. 2.2.1. Despăgubirea pentru o trimitere recomandată spoliată sau avariată corespunde, în principiu, valorii reale a pagubei. Ea nu poate totuşi, în nici un caz, să depăşească valorile fixate la pct. 2.1.1. şi 2.1.2. Pagubele indirecte sau beneficiile nerealilzate nu sunt luate în considerare. 3. Trimiteri cu predare atestată 3.1. În caz de pierdere a unei trimiteri cu predare atestată, expeditorul are dreptul la restituirea taxelor achitate. 3.2. Expeditorul are, de asemenea, dreptul la rambursarea taxelor achitate, în cazul în care conţinutul a fost în întregime spoliat sau avariat. Ambalajul trebuie totuşi să fi fost recunoscut ca suficient pentru a garanta în mod eficient conţinutul contra riscurilor accidentale de spoliere sau avariere. 4. Trimiteri cu valoare declarată 4.1. În caz de pierdere, spoliere sau avariere a unei trimiteri cu valoare declarată, expeditorul are dreptul la o despăgubire corespunzînd, în principiu, valorii reale a pagubei. Pagubele indirecte sau beneficiile nerealizate nu sunt luate în considerare. Totuşi această despăgubire nu poate în nici un caz să depăşească suma în DST a valorii declarate. 4.2. Despăgubirea este calculată după preţul curent, convenit în DST, al obiectelor de valoare de aceeaşi natură, în locul şi perioada în care ele au fost acceptate la transport. În lipsa unui preţ curent, despăgubirea este calculată după valoarea obişnuită a obiectelor evaluate pe aceeaşi bază. 4.3. Cînd o despăgubire este datorată pentru pierderea, spolierea totală sau avarierea totală a unei trimiteri cu valoarea declarată, expeditorul sau, după caz, destinatarul are dreptul, în plus, la restituirea taxelor şi a drepturilor achitate. Totuşi taxa de asigurare nu este în nici un caz rambursabilă; ea rămîne achitată administraţiei de origine. 5. Prin derogare de la dispoziţiile prevăzute la pct. 2.1. şi 4.1., destinatarul are dreptul la despăgubire după ce va fi fost făcută predarea unei trimiteri recomandate sau a unei trimiteri cu valoare declarată, spoliată sau avariată. 6. Administraţia de origine are posibilitatea de a plăti expeditorilor din ţara sa despăgubirile prevăzute prin legislaţia sa internă pentru trimiterile recomandate, cu condiţia ca ele să nu fie inferioare celor prevăzute lapct. 2.1. Acelaşi lucru este valabil şi pentru administraţia de destinaţie, atunci cînd despăgubirea este plătită destinatarului. Valorile fixate la pct. 2.1. rămîn totuşi aplicabile: 6.1. în caz de recurs contra administraţiei responsabile; 6.2. dacă expeditorul renunţă la drepturile sale în favoarea destinatarului sau invers. Articolul 35 Neresponsabilitatea administraţiilor poştale 1. Administraţiile poştale încetează să fie responsabile de trimiterile recomandate, trimiterile cu predare atestată şi trimiterile cu valoare declarată, cărora le-a fost făcută predarea în condiţiile prescrise de reglementările lor pentru trimiteri de aceeaşi natură. Responsabilitatea este totuşi menţinută: 1.1. cînd o spoliere sau avariere a fost constatată înaintea predării sau cu ocazia predării trimiterii; 1.2. cînd reglementarea internă permiţînd, destinatarul, eventual expeditorul, dacă este cazul unui retur la origine, formulează rezerve la preluarea unei trimiteri spoliate sau avariate; 1.3. cînd reglementarea internă permiţînd, trimiterea recomandată a fost distribuită într-o cutie poştală şi destinatarul declară că nu a primit-o atunci cînd procedează la reclamaţie; 1.4. cînd destinatarul sau, în caz de retur la origine, expeditorul unei trimiteri cu valoare declarată, în pofida descărcării date reglementar, declară fără întîrziere administraţiei care i-a distribuit trimiterea că a constatat o pagubă. El trebuie să aducă dovada că spolierea sau avarierea nu s-a produs după distribuirea trimiterii. 2. Administraţiile poştale nu sunt responsabile: 2.1. în caz de forţă majoră, sub rezerva art. 34 pct. 1.2.: 2.2. cînd proba responsabilităţii lor nefiind administrată altfel, ele nu pot răspunde de trimiteri ca urmare a distrugerii documentelor de serviciu ca rezultat al unui caz de forţă majoră; 2.3. cînd paguba a fost determinată de greşeala sau neglijenţa expeditorului sau provine de la natura conţinutului; 2.4. cînd este vorba de trimiteri al căror conţinut cade sub interdicţiile prevăzute la art. 26, şi aceste trimiteri au fost confiscate sau distruse de către autoritatea competentă datorită conţinutului lor; 2.5. în caz de reţinere, în virtutea legislaţiei ţării de destinaţie, conform notificării administraţiei acestei ţări; 2.6. cînd este vorba de trimiteri cu valoare declarată, care fac obiectul unei declarări frauduloase a valorii superioare valorii reale a conţinutului; 2.7. cînd expeditorul nu a formulat nici o reclamaţie în termen de un an, începînd din a doua zi după prezentarea trimiterii. 3. Administraţiile poştale nu îşi asumă nici o responsabilitate în ceea ce priveşte declaraţia vamală, indiferent sub ce formă ar fi aceasta făcută, şi deciziile luate de către serviciile vamale cu ocazia verificării trimiterilor supuse controlului vamal. Articolul 36 Responsabilitatea expeditorului 1. Expeditorul unei trimiteri din poşta de scrisori este responsabil de toate pagubele cauzate celorlalte trimiteri poştale ca urmare a expedierii de obiecte neadmise la transport sau a nerespectării condiţiilor de admitere. 2. Expeditorul este responsabil în aceleaşi limite ca şi administraţiile poştale. 3. Expeditorul rămîne responsabil, chiar dacă oficiul de prezentare a acceptat o astfel de trimitere. 4. Expeditorul nu este responsabil, dacă există o greşeală sau neglijenţă a administraţiilor sau a transportatorilor. Articolul 37 Plata despăgubirii 1. Sub rezerva dreptului de recurs contra administraţiei responsabile, obligaţia de a plăti despăgubirea revine, după caz, administraţiei de origine sau administraţiei de destinaţie. Obligaţia de a restitui taxele pentru trimiterile cu predare atestată revine administraţiei de origine. 2. Expeditorul are posibilitatea să renunţe la dreptul său la despăgubire în favoarea destinatarului. Invers, destinatarul are posibilitatea să renunţe la drepturile sale în favoarea expeditorului. Expeditorul sau destinatarul pot autoriza o terţă persoană să primească despăgubirea, dacă legislaţia internă permite acest lucru. 3. Administraţia de origine sau de destinaţie, după caz, este autorizată să despăgubească pe cel în drept în contul administraţiei care, participînd la transport şi în mod reglementar atenţionată, a lăsat să se scurgă două luni fără să dea o soluţie definitivă problemei sau fără să fie semnalat: 3.1. că paguba pare să fie datorată unui caz de forţă majoră; 3.2. că trimiterea ar fi fost reţinută, confiscată sau distrusă de către autoritatea competentă, datorită conţinutului ei, sau reţinută în virtutea legislaţiei ţării de destinaţie. 4. Administraţia de origine sau de destinaţie, după caz, este, de asemenea, autorizată să despăgubească pe cel în drept în cazul în care formularul de reclamaţie este insuficient completat şi a trebuit să fie returat pentru completarea informaţiei, antrenînd astfel depăşirea termenului prevăzut în paragraful 3. Articolul 38 Recuperarea eventuală a despăgubirii de la expeditor sau destinatar 1. Dacă, după plata despăgubirii, o trimitere recomandată sau o trimitere cu valoare declarată sau o parte a conţinutului considerat anterior ca pierdut a fost regăsit, expeditorul sau, după caz, destinatarul este avizat că trimiterea este ţinută la dispoziţia sa o perioadă de 3 luni, contra rambursării valorii despăgubirii plătite. În acelaşi timp el este întrebat cui trebuie să fie predată trimiterea. În caz de refuz sau de lipsă a răspunsului în termenul prevăzut, acelaşi demers este efectuat pe lîngă destinatar sau expeditor, după caz. 2. Dacă expeditorul şi destinatarul renunţă să preia trimiterea, aceasta devine proprietatea administraţiei, sau, dacă este cazul, a administraţiilor care au suportat paguba. 3. În caz de descoperire ulterioară a unei trimiteri cu valoare declarată, al cărei conţinut este recunoscut ca fiind de valoare inferioară sumei despăgubirii plătite, expeditorul trebuie să ramburseze suma acestei despăgubiri contra preluării trimiterii, fără prejudicierea consecinţelor care decurg din declararea frauduloasă a valorii. Capitolul 6 CURIERUL ELECTRONIC Articolul 39 Dispoziţii generale 1. Administraţiile poştale pot conveni între ele să practice serviciile de curier electronic. 2. Curierul electronic este un serviciu poştal care utilizează calea telecomunicaţiilor pentru a transmite, conform originalului şi în cîteva secunde, mesaje primite de la expeditor, sub formă fizică sau electronică şi care trebuie să fie predate destinatarului, sub formă fizică sau electronică. În cazul predării sub formă fizică, informaţiile sunt în general transmise, pe calea telecomunicaţiilor, la cea mai mare distanţă posibilă, şi reproduse sub formă fizică, cît mai aproape posibil de destinatar. Mesajele sub formă fizică sunt predate în plic destinatarului ca trimiteri din poşta de scrisori. 3. Tarifele referitoare la curierul electronic sunt fixate de către administraţii, avîndu-se în vedere costurile şi exigenţele pieţei. Articolul 40 Servicii de telecopie Gama de servicii de tip bureaufax permite să se transmită texte şi ilustraţii conform originalului, prin telecopie. Articolul 41 Servicii de teleimprimare Gama de servicii permite transmiterea de texte şi ilustraţii generate de instalaţii de informatică (PC, ordinator central). PARTEA A TREIA DISPOZIŢII REFERITOARE LA POŞTA DE SCRISORI. RELAŢII ÎNTRE ADMINISTRAŢIILE POŞTALE Capitolul 1 PRELUCRAREA TRIMITERILOR POŞTEI DE SCRISORI Articolul 42 Obiective în materie de calitate 1. Administraţiile trebuie să fixeze un termen pentru prelucrarea trimiterilor prioritare şi a trimiterilor-avion şi de suprafaţă cu destinaţia sau provenienţa ţării lor. Acest termen nu trebuie să fie mai puţin favorabil celui aplicat trimiterilor comparabile din serviciul lor intern. 2. Administraţia de origine trebuie să publice directivele în materie de calitate a serviciului pentru trimiterile-avion destinate străinătăţii, luînd ca punct de reper termenele fixate de către administraţiile de origine şi de destinaţie şi luînd în calcul timpul de transport. 3. Administraţiile poştale vor întreprinde verificări periodice privind respectarea termenelor stabilite fie în cadrul anchetelor organizate de biroul internaţional sau de uniunile restrînse, fie pe bază de acorduri bilaterale. 4. Este, de asemenea, de dorit ca administraţiile poştale să verifice periodic respectarea termenelor stabilite prin intermediul altor sisteme de control, în special al controalelor externe. 5. Pe cît este posibil, administraţiile aplică sisteme de control al calităţii serviciului pentru depeşele curierului internaţional (atît de sosire, cît şi la plecare); este vorba de o evaluare efectuată, în măsura posibilului, începînd de la prezentare pînă la distribuire (cap la cap). 6. Toate ţările membre furnizează Biroului internaţional informaţii actualizate asupra ultimelor termene de admitere (orele limite de prezentare), care le servesc drept referinţă în exploatarea serviciului lor poştal internaţional. 7. De îndată ce este posibil, informaţiile trebuie să fie furnizate separat pentru fluxurile de curier prioritar şi neprioritar. Articolul 43 Schimbul de trimiteri 1. Administraţiile pot să îşi expedieze reciproc, prin intermediul uneia sau mai multora dintre ele, în aceeaşi măsură, depeşe închise, cît şi trimiteri în tranzit deschis, conform nevoilor şi convenţiilor serviciului. 2. Cînd transportul în tranzit de curier de-a lungul unei ţări are loc fără participarea administraţiei poştale din acea ţară, aceasta din urmă trebuie să fie informată dinainte. Această formă de tranzit nu angajează responsabilitatea administraţiei poştale a ţării de tranzit. 3. Administraţiile au posibilitatea să expedieze, prin avion, cu prioritate redusă, depeşele de curier de suprafaţă, sub rezerva acordului administraţiilor care primesc aceste depeşe în aeroporturile din ţările lor. 4. Schimburile se derulează pe baza dispoziţiilor din regulament. Articolul 44 Schimbul de depeşe închise cu unităţile militare 1. Depeşele închise pot fi schimbate prin intermediul serviciilor teritoriale, maritime sau aeriene din alte ţări: 1.1. între birourile poştale dintr-una dintre ţările membre şi comandamente de unităţi militare puse la dispoziţia Organizaţiei Naţiunilor Unite; 1.2. între comandanţii acestor unităţi militare; 1.3. între birourile poştale dintr-o ţară membră şi comandamentele de divizii navale sau aeriene, nave de război sau avioane militare din aceeaşi ţară şi care staţionează în străinătate; 1.4. între comandanţii de divizii navale sau aeriene, de nave de război sau avioane militare ale aceleiaşi ţări. 2. Trimiterile poştei de scrisori, cuprinse în depeşele menţionate la paragraful 1, trebuie să fie exclusiv pe adresă sau să provină de la membrii unităţilor militare sau ai statelor majore şi echipajelor vapoarelor sau avioanelor de destinaţie sau expeditoare ale depeşelor. Tarifele şi condiţiile de expediere care le sunt aplicabile sunt determinate, după reglementarea sa, de către administraţia poştală a ţării care a pus la dispoziţie, unităţi militare sau căreia îi aparţin vapoarele sau avioanele. 3. În afara unei înţelegeri speciale, administraţia ţării care a pus la dispoziţie unitatea militară sau de care ţin vapoarele de război sau avioanele militare este datoare, faţă de administraţiile respective, pentru plata cheltuielilor de tranzit al depeşelor, a cheltuielilor terminale şi a cheltuielilor de transport aerian. Articolul 45 Suspendarea temporară a serviciilor Cînd împrejurări extraordinare obligă o administraţie poştală să suspende temporar şi în mod general sau parţial executarea serviciilor, ea trebuie să informeze imediat administraţiile interesate. Capitolul 2 TRATAREA CAZURILOR DE RESPONSABILITATE Articolul 46 Determinarea responsabilităţii între administraţiile poştale 1. Pînă la proba contrară, responsabilitatea revine administraţiilor poştale care, primind trimiterea fără să facă vreo observaţie şi fiind puse în posesia tuturor mijloacelor reglementare de investigare, nu pot stabili nici predarea ei către destinatar nici, dacă este cazul, transmiterea corectă a acesteia către o altă administraţie. 2. Dacă pierderea, spolierea sau avarierea s-a produs în cursul transportului, fără a fi posibil să se stabilească pe teritoriul sau în serviciul cărei ţări s-a produs faptul, administraţiile în cauză suportă paguba în părţi egale. 3. Responsabilitatea unei administraţii faţă de celelalte administraţii nu este în nici un caz angajată dincolo de maximumul de declarare a valorii pe care ea l-a adoptat. 4. Administraţiile poştale care nu asigură serviciul de trimiteri cu valori declarate îşi asumă, pentru asemenea trimiteri transportate în depeşe închise, responsabilitatea prevăzută pentru trimiterile recomandate. Această dispoziţie se aplică şi atunci cînd administraţiile poştale nu acceptă responsabilitatea valorilor pentru transporturile efectuate la bordul vapoarelor sau al avioanelor pe care ea le utilizează. 5. Dacă pierderea, spolierea sau avarierea s-a produs pe teritoriul sau în serviciul unei administraţii intermediare care nu asigură serviciul de trimiteri cu valoare declarată, administraţia de origine suportă paguba neacoperită de către administraţia intermediară. 6. Drepturile vamale şi altele, a căror anulare nu a putut fi obţinută, cad în sarcina administraţiilor responsabile de pierdere, spoliere sau avariere. 7. Administraţia care a efectuat plata despăgubirii este înlocuită, pînă la concurenţa sumei acestei despăgubiri, în drepturi, de către persoana care a primit-o, pentru orice eventual recurs fie împotriva destinatarului, fie împotriva expeditorului, fie împotriva unor terţi. Capitolul 3 CHELTUIELI DE TRANZIT ŞI CHELTUIELI TERMINALE Articolul 47 Cheltuieli de tranzit 1. Sub rezerva art. 50, depeşele închise schimbate între două administraţii sau între două birouri din aceeaşi ţară, prin intermediul uneia sau mai multor administraţii (servicii terţe), sunt supuse plăţii cheltuielilor de tranzit. Acestea constituie o retribuţie pentru prestaţiile referitoare la tranzitul teritorial sau la tranzitul maritim. 2. Trimiterile în tranzit deschis pot fi şi ele supuse cheltuielilor de tranzit. Modalităţile de aplicare reies din regulament. Articolul 48 Bareme ale cheltuielilor de tranzit 1. Cheltuielile de tranzit sunt calculate după baremele indicate în tabelul de mai jos: 1.1. Parcursuri teritoriale exprimate în kilometri DST ------------------------------------------------------------------------ Parcursul | Taxa per kg brut ------------------------------------------------+----------------------- 1 | 2 ------------------------------------------------------------------------ Pînă la 100 km 0,14 Peste 100 km pînă la 200 km 0,17 Peste 200 km pînă la 300 km 0,20 Peste 300 km pînă la 400 km 0,22 Peste 400 km pînă la 500 km 0,24 Peste 500 km pînă la 600 km 0,26 Peste 600 km pînă la 700 km 0,27 Peste 700 km pînă la 800 km 0,29 Peste 800 km pînă la 900 km 0,31 Peste 900 km pînă la 1000 km 0,32 Peste 1000 km pînă la 1.100 km 0,34 Peste 1.100 km pînă la 1.200 km 0,35 Peste 1.200 km pînă la 1.300 km 0,37 Peste 1.300 km pînă la 1.500 km 0,39 Peste 1.500 km pînă la 2.000 km 0,43 Peste 2.000 km pînă la 2.500 km 0,49 Peste 2.500 km pînă la 2.750 km 0,53 Peste 2.750 km pînă la 3.000 km 0,56 Peste 3.000 km pînă la 4.000 km 0,62 Peste 4.000 km pînă la 5.000 km 0,72 Peste 5.000 km pînă la 6.000 km 0,81 Peste 6.000 km pînă la 7.000 km 0,89 Peste 7.000 km pînă la 8.000 km 0,97 Peste 8.000 km pînă la 9.000 km 1,05 Peste 9.000 km pînă la 10.000 km 1,12 Peste 10.000 km pînă la 11.000 km 1,19 Peste 11.000 km pînă la 12.00 km 1,26 Peste 12.000 km pînă la 13.000 km 1,32 Peste 13.000 km pînă la 14.000 km 1,39 Peste 14.000 km 1,45 1.2. Parcursuri maritime DST ------------------------------------------------------------------------ exprimate în kilometri exprimate în mile marine convertirea pe baza: 1 milă marină = 1,852 km ------------------------------------------------------------------------ 1 2 3 ------------------------------------------------------------------------ pînă la 100 mile marine pînă la 185 km 0,17 peste 100 pînă la 200 peste 185 la 370 0,19 peste 200 pînă la 300 peste 370 pînă la 556 0,21 peste 300 pînă la 400 peste 556 pînă la 741 0,22 peste 400 pînă la 500 peste 741 pînă la 926 0,23 peste 500 pînă la 600 peste 926 pînă la 1.111 0,24 peste 600 pînă la 700 peste 1.111 pînă la 1.296 0,24 peste 700 pînă la 800 peste 1.296 pînă la 1.482 0,25 peste 800 pînă la 900 peste 1.482 pînă la 1.667 0,25 peste 900 pînă la 1.000 peste 1.667 pînă la 1.852 0,26 peste 1.000 pînă la 1.1000 peste 1.852 pînă la 2.037 0,26 peste 1.100 pînă la 1.200 peste 2.037 pînă la 2.222 0,27 peste 1.200 pînă la 1.300 peste 2.222 pînă la 2.408 0,27 peste 1.300 pînă la 1.500 peste 2.408 pînă la 2.778 0,28 peste 1.500 pînă la 2.000 peste 2.778 pînă la 3.704 0,29 peste 2.000 pînă la 2.500 peste 3.704 pînă la 4.630 0,31 peste 2.500 pînă la 2.750 peste 4.630 pînă la 5.093 0,32 peste 2.750 pînă la 3.000 peste 5.093 pînă la 5.556 0,32 peste 3.000 pînă la 4.000 peste 5.556 pînă la 7.408 0,34 peste 4.000 pînă la 5.000 peste 7.408 pînă la 9.260 0,36 peste 5.000 pînă la 6.000 peste 9.260 pînă la 11.112 0,38 peste 6.000 pînă la 7.000 peste 11.112 pînă la 12.964 0,40 peste 7.000 pînă la 8.000 peste 12.964 pînă la 14.816 0,41 peste 8.000 pînă la 9.000 peste 14.816 pînă la 16.668 0,42 peste 9.000 pînă la 10.000 peste 16.668 pînă la 18.520 0,43 peste 10.000 pînă la 11.000 peste 18.520 pînă la 20.372 0,45 peste 11.000 pînă la 12.000 peste 20.372 pînă la 22.224 0,46 peste 12.000 pînă la 13.000 peste 22.224 pînă la 24.076 0,47 peste 13.000 pînă la 14.000 peste 24.076 pînă la 25.928 0,48 peste 14.000 peste 25.928 0,49 2. Consiliul de exploatare poştală este autorizat să revizuiască şi să modifice, între două congrese, baremele menţionate la paragraful 1. Revizuirea care ar putea fi făcută datorită metodologiei care asigură o remuneraţie echitabilă administraţiilor care efectuează operaţiuni de tranzit va trebui să se sprijine pe datele economice şi financiare, fiabile şi reprezentative. Modificarea eventuală care va putea fi hotărîtă va intra în vigoare la o dată fixată de către Consiliul de exploatare poştală. Articolul 49 Cheltuieli terminale 1. Sub rezerva art. 50, fiecare administraţie, care primeşte de la o altă administraţie trimiteri din poşta de scrisori, are dreptul să primească de la administraţia expeditoare o remuneraţie pentru cheltuielile ocazionate de către curierul internaţional primit. 2. Remuneraţia 2.1. Remuneraţia pentru trimiterile poştei de scrisori, cu excepţia sacilor M, este de 3,427 DST per kilogram. 2.2. Pentru sacii M. taxa de aplicat este de 0,653 DST per kilogram. 2.2.1. Sacii M mai uşori de 5 kg sunt consideraţi ca avînd o greutate de 5 kg, pentru remunerarea cheltuielilor terminale. 3. Mecanismul de revizuire 3.1. Cînd, într-o relaţie dată, o administraţie expeditoare sau destinatară a unui flux de curier de peste 150 tone per an (saci M excluşi) constată că numărul mediu al trimiterilor conţinute într-un kilogram de curier expediat sau primit se îndepărtează de media mondială de 17,26 trimiteri, ea poate obţine revizuirea taxei dacă, prin raportare la această medie: 3.1.1. numărul de trimiteri este mai mare de 21, sau 3.1.2. numărul de trimiteri este mai mic de 14. 3.1.3. În cazul prevăzut la pct. 3.1.2., revizuirea nu este aplicabilă, dacă fluxul respectiv este destinat unei ţări în curs de dezvoltare care figurează în lista reţinută în acest scop de către congres. 3.1.4. Cînd o administraţie solicită aplicarea revizuirii prevăzute la pct. 3.1., administraţia corespondentă poate să facă acelaşi lucru, dacă fluxul în celălalt sens este mai mic de 150 tone per an. 3.1.4.1. Dispoziţiile prevăzute la pct. 3.1.4. nu se aplică ţărilor în curs de dezvoltare care figurează în lista reţinută în acest scop de către congres. 3.2. Revizuirea este efectuată conform condiţiilor precizate în regulament. 4. Curierul în număr 4.1. Pentru curierul în număr, administraţia de destinaţie poate să ceară o remuneraţie specifică, conform uneia dintre formulele următoare: 4.1.1. aplicarea de taxe medii mondiale de 0,14 DST per trimitere şi de1 DST per kilogram; 4.1.2. aplicarea de taxe per trimitere şi per kilogram, care să reflecte costurile prelucrării în ţara de destinaţie. Aceste costuri trebuie să fie în concordanţă cu tarifele interne, conform condiţiilor precizate în regulament. 4.2. Sub rezerva condiţiilor menţionate la pct. 3.1.3., cînd o administraţie de destinaţie solicită remuneraţie specifică pentru curierul în număr, administraţia expeditoare este abilitată să solicite ca restul fluxului să fie supus revizuirii prevăzute la pct. 3.1. 5. Consiliul de exploatare poştală este autorizat să modifice, în intervalul dintre două congrese, remuneraţiile menţionate la paragraful 2 şi la pct. 4.1.1. Revizuirea care ar putea fi făcută va trebui să se bazeze pe date economice şi financiare, fiabile şi reprezentative. Modificarea eventuală, care ar putea fi decisă, va intra în vigoare la o dată fixată de către Consiliul de exploatare poştală. Acesta din urmă este, de asemenea, autorizat să definească modalităţile de punere în aplicare a sistemului de remuneraţie prevăzut la pct. 4.1.2. 6. Orice administraţie poate renunţa, total sau parţial, la remuneraţia prevăzută la paragraful 1. 7. Administraţiile interesate pot, prin acord bilateral sau multilateral, să aplice alte sisteme de remuneraţie pentru reglarea conturilor referitoare la cheltuieli terminale. Articolul 50 Scutirea de cheltuieli de tranzit şi de cheltuieli terminale Sunt scutite de cheltuieli de tranzit teritorial sau maritim şi de cheltuieli terminale trimiterile din poşta de scrisori referitoare la serviciul poştal, menţionate la art. 7 pct. 2.2., trimiterile poştale nedistribuite, returate la origine în depeşe închise, precum şi sacii poştali goi. Articolul 51 Decontul cheltuielilor de tranzit şi al cheltuielilor terminale 1. Cheltuieli de tranzit 1.1. Decontul cheltuielilor de tranzit al curierului de suprafaţă este stabilit anual de către administraţia de tranzit pentru fiecare administraţie de origine. El se bazează pe greutatea depeşelor primite în tranzit, expediate în timpul anului, luat în considerare. Baremele fixate în art. 48 sunt aplicabile. 1.2. Cheltuielile de tranzit sunt în sarcina administraţiei de origine a depeşelor. Ele sunt plătibile, sub rezerva excepţiei prevăzute la pct. 1.4., administraţiilor ţărilor traversate sau ale căror servicii participă la transportul teritorial sau maritim al depeşelor. 1.3. Cînd administraţia ţării traversate nu participă la transportul teritorial sau maritim al depeşelor, cheltuielile de tranzit corespunzătoare revin administraţiei de destinaţie, dacă aceasta suportă costurile aferente acestui tranzit. 1.4. Cheltuielile de transport maritim al depeşelor în tranzit pot fi reglate direct între administraţiile poştale de origine a depeşelor şi companiile de navigaţie maritime sau agenţiilor lor. Administraţia poştală a postului de îmbarcare trebuie să îşi dea acordul prealabil. 1.5. Administraţia debitoare este scutită de plata cheltuielilor de tranzit atunci cînd soldul anual nu depăşeşte 163,35 DST. 2. Cheltuieli terminale 2.1. Pentru trimiterile poştei de scrisori, cu excepţia sacilor M, decontul cheltuielilor terminale este întocmit anual, de către administraţia creditoare, după greutatea reală a depeşelor primite în timpul anului considerat. Taxele fixate în art. 49 sunt aplicabile. 2.2. Pentru sacii M, decontul cheltuielilor terminale este întocmit anual de către administraţia creditoare după greutatea supusă cheltuielilor terminale, conform condiţiilor fixate la art. 49. 2.3. Pentru a determina greutatea anuală, administraţiile de origine a depeşelor trebuie să indice în permanenţă pentru fiecare depeşă: - greutatea curierului (sacii M excluşi); - greutatea sacilor M care cîntăresc peste 5 kg; - numărul sacilor M pînă la 5 kg. 2.4. Cînd se consideră necesar a se determina numărul şi greutatea trimiterilor în număr, sunt aplicate modalităţile indicate în regulament pentru această categorie de curier. 2.5. Administraţiile interesate pot să convină decontarea cheltuielilor terminale în relaţiile lor reciproce, prin metode statistice diferite. Ele pot, de asemenea, să convină o periodicitate, alta decît cele prevăzute în regulament pentru perioada statistică. 2.6. Administraţia debitoare este scutită de plata cheltuielilor terminale atunci cînd soldul anual nu depăşeşte 326,70 DST. 3. Orice administraţie este autorizată să supună aprecierii unei comisii de arbitri rezultatele anuale, care după părerea ei, diferă prea mult faţă de realitate. Acest arbitraj este constituit aşa cum este el prevăzut în art. 128 din regulamentul general. Arbitrii au dreptul să fixeze valoarea cheltuielilor de tranzit sau terminale de plătit. Capitolul 4 CHELTUIELI DE TRANSPORT AERIAN Articolul 52 Principii generale 1. Cheltuielile de transport pentru orice parcurs aerian sunt: 1.1. atunci cînd este vorba de depeşe închise, în sarcina administraţiei ţării de origine; 1.2. atunci cînd este vorba de trimiteri prioritare şi de trimiteri-avion în tranzit deschis, inclusiv cele care sunt greşit îndrumate, în sarcina administraţiei care predă trimiterile unei alte administraţii. 2. Aceleaşi reguli sunt aplicabile depeşelor-avion, trimiterilor prioritare şi trimiterilor-avion în tranzit deschis, scutite de cheltuieli de tranzit. 3. Fiecare administraţie de destinaţie care asigură transportul aerian al curierului internaţional în interiorul ţării sale are dreptul la rambursarea costurilor suplimentare ocazionate de acest transport, cu condiţia ca distanţa medie ponderată a parcursurilor efectuate să depăşească 300 km. În afara unui acord prealabil privind gratuitatea, cheltuielile trebuie să fie uniforme pentru toate depeşele prioritare şi depeşele-avion provenind din străinătate, fie că acest curier este reîndrumat sau nu pe cale aeriană. 4. Totuşi, cînd compensarea cheltuielilor percepute de către administraţia de destinaţie este bazată, în special, pe costurile sau pe tarifele interne nu se efectuează nici o rambursare suplimentară pentru cheltuielile de transport aerian intern. 5. Administraţia de destinaţie exclude, în vederea calculării distanţei medii ponderate, greutatea tuturor depeşelor pentru care calculul compensaţiei cheltuielilor terminale este, în special, bazat pe costurile sau tarifele interne ale administraţiei de destinaţie. 6. În afara unei înţelegeri speciale între administraţiile interesate, prevederile art. 48 se aplică depeşelor-avion pentru eventualele parcursuri teritoriale sau maritime. Totuşi, nu determină nici o plată de cheltuieli de tranzit: 6.1. transbordarea depeşelor-avion între două aeroporturi care deservesc acelaşi oraş; 6.2. transportul acestor depeşe între un aeroport care deserveşte un oraş şi un antrepozit situat în acelaşi oraş şi returarea acestor depeşe în vederea reîndrumării lor. Articolul 53 Taxa de baza şi calculul cheltuielilor 1. Taxa de bază de aplicat în reglarea conturilor între administraţii, pentru transporturi aeriene, este stabilită de către Consiliul de exploatare poştală. Ea este calculată de către Biroul internaţional, conform formulei specificate în regulament. 2. Calculul cheltuielilor de transport aerian al depeşelor închise, al trimiterilor prioritare şi al trimiterilor-avion în tranzit deschis, precum şi metodele de decontare aferente sunt prevăzute de regulament. Capitolul 5 LEGĂTURI TELEMATICE Articolul 54 Dispoziţii generale 1. Administraţiile poştale pot conveni să stabilească legături telematice între ele şi cu alţi parteneri. 2. Administraţiile poştale respective sunt libere să aleagă furnizorii şi suporturile tehnice (material şi aplicaţii informatice), care să servească la realizarea schimburilor de date. 3. De acord cu furnizorul de servicii de reţea, administraţiile poştale convin, bilateral, modul de plată a acestor servicii. 4. Administraţiile poştale nu sunt nici financiar, nici juridic responsabile, dacă o altă administraţie nu îşi achită plăţile datorate pentru serviciile legate de executarea schimburilor telematice. Capitolul 6 DISPOZIŢII DIVERSE Articolul 55 Reglarea conturilor Reglările, între administraţiile poştale, a conturilor internaţionale care provin din traficul poştal pot fi considerate ca tranzacţii curente şi pot fi efectuate conform obligaţiilor internaţionale uzuale între ţările membre interesate, atunci cînd există acorduri în această privinţă. În absenţa unor acorduri de acest gen, aceste reglări de conturi sunt efectuate conform dispoziţiilor din regulament. Articolul 56 Furnizarea de informaţii, publicaţii ale Biroului internaţional, păstrarea documentelor Dispoziţiile referitoare la furnizarea de informaţii privind executarea serviciului poştal, la publicaţiile Biroului internaţional, la păstrarea documentelor şi a formularelor de utilizat sunt prevăzute în regulament. PARTEA A PATRA SERVICIUL EMS Articolul 57 Serviciul EMS 1. Serviciul EMS constituie cel mai rapid dintre serviciile poştale prin mijloace fizice. El constă în colectarea, transmiterea şi distribuirea în termene foarte scurte a corespondenţei, documentelor şi a mărfurilor. 2. Serviciul EMS este reglementat pe baza acordurilor bilaterale. Aspectele care nu sunt în mod expres reglementate prin acorduri sunt supuse dispoziţiilor corespunzătoare din actele Uniunii. 3. Acest serviciu este, în măsura posibilului, identificat printr-un logotip de tipul modelului de mai jos, compus din următoarele elemente: - o aripă portocalie; - literele EMS în albastru; - trei benzi orizontale, portocalii. Logotipul poate fi completat cu numele serviciului naţional. ( DESEN ) 4. Tarifele corespunzătoare serviciului sunt fixate de către administraţia de origine, ţinîndu-se seama de costurile şi de exigenţele pieţei. PARTEA A CINCEA DISPOZIŢII FINALE Articolul 58 Angajamente referitoare la măsurile penale 1. Guvernele ţărilor membre se angajează să ia sau să propună puterii legislative din ţara lor măsurile necesare: 1.1. pentru a pedepsi contrafacerea timbrelor poştale, chiar retrase din circulaţie, şi a cupoanelor-răspuns internaţionale; 1.2. pentru a pedepsi utilizarea sau punerea în circulaţie: 1.2.1. a timbrelor poştale contrafăcute (chiar retrase din circulaţie) sau care au servit deja, precum şi a amprentelor contrafăcute sau care au servit deja la francare sau a preselor de imprimat; 1.2.2. a cupoanelor-răspuns internaţionale contrafăcute; 1.3. pentru a interzice şi a reprima orice operaţiuni frauduloase de fabricare şi punere în circulaţie de vignete şi timbre uzuale în serviciul poştal, contrafăcute sau imitate în aşa fel încît ar putea fi confundate cu vignetele şi timbrele emise de către administraţia poştală a uneia dintre ţările membre; 1.4. pentru a împiedica şi, eventual, a pedepsi introducerea de stupefiante şi substanţe psihotrope şi, de asemenea, de materii explozive, inflamabile sau alte materii periculoase în trimiterile poştale, în favoarea cărora această introducere nu ar fi în mod expres autorizată de către convenţie şi aranjamente. Articolul 59 Condiţii de aprobare a propunerilor privind convenţia şi regulamentul ei de aplicare 1. Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului şi referitoare la prezenta convenţie şi la regulamentul ei de aplicare trebuie să fie aprobate de către majoritatea ţărilor membre care sunt prezente şi votează. Cel puţin jumătate din numărul ţărilor membre reprezentate în congres trebuie să fie prezentă în momentul votului. 2. Pentru a deveni executorii, propunerile referitoare la regulament, care au fost transmise de către congres Consiliului de exploatare poştală pentru decizie sau care sunt introduse între două congrese, trebuie să fie aprobate de către majoritatea membrilor Consiliului de exploatare poştală. 3. Pentru a deveni executorii, propunerile introduse între două congrese şi referitoare la prezenta convenţie trebuie să reunească: 3.1. două treimi din sufragii, cel puţin jumătate din numărul ţărilor membre ale Uniunii, care au răspuns la consultaţie, dacă este vorba de modificări ale art. 1-7 (prima parte), 8-11, 13, 16-18, 20, 24-26, 34-38 (partea a doua), art. 43.2, 44-51, 55 (partea a treia) şi art. 58-60 (partea a cincea) ale convenţiei şi tuturor articolelor din protocolul său final; 3.2. majoritatea sufragiilor, cel puţin jumătate din numărul ţărilor membre ale Uniunii, care au răspuns la consultaţie, dacă este vorba de modificări de fond aduse dispoziţiilor, altele decît cele menţionate la pct. 3.1.; 3.3. majoritatea sufragiilor, dacă este vorba de: 3.3.1. modificări de ordin redacţional aduse dispoziţiilor convenţiei, altele decît cele menţionate la pct. 3.1.; 3.3.2. interpretarea dispoziţiilor convenţiei şi ale protocolului său final. 4. Contrar dispoziţiilor prevăzute la pct. 3.1., orice ţară membră, a cărei legislaţie naţională este încă incompatibilă cu modificarea propusă, are posibilitatea să facă o declaraţie scrisă directorului general al Biroului internaţional, indicînd că nu este posibil ca ea să accepte această modificare, în 90 de zile începînd din ziua notificării modificării. Articolul 60 Punerea în execuţie şi durata convenţiei Prezenta convenţie va fi pusă în aplicare la 1 ianuarie 1996 şi va rămîne în vigoare pînă la punerea în aplicare a actelor următorului congres. Drept pentru care, plenipotenţiarii guvernelor ţărilor membre au semnat prezenta convenţie într-un exemplar, care este depus pe lîngă directorul general al Biroului internaţional. O copie de pe aceasta va fi predată fiecărei părţi de către guvernul ţării gazdă a congresului. Întocmită la Seul la 14 septembrie 1994. PROTOCOLUL FINAL AL CONVENŢIEI POŞTALE UNIVERSALE În momentul semnării Convenţiei poştale universale, încheiată astăzi, subsemnaţii plenipotenţiari au convenit cele ce urmează: Articolul I Apartenenţa trimiterilor poştale 1. Articolul 2 nu se aplică pentru Antigua şi Barbuda, Australia, Bahrain, Barbados, Belize, Botswana, Brunei, Darussalam, Canada, Republica Dominicană, Egipt, Fiji, Gambia, Ghana, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, teritoriile de peste mare, dependente de Marea Britanie, Grenada, Guyana, Irlanda, Jamaica, Kenya, Kiribati, Kuwait, Lesotho, Malaуsia, Malavi, Mauritius, Nauru, Nigeria, Noua Zelandă, Uganda, Papua-Noua Guinee, Sfîntul Cristofor şi Nevis, Sfînta Lucia, Sfîntul Vincenţiu şi Grenadine, Solomon, Samoa Occidentală, Seуchelles, Sierra Leone, Singapore, Swaziland, Tanzania, Trinindad-Tobago, Tuvalu, Vanuatu, Yemen, Zambia şi Zimbabwe. 2. Art. 2 nu se aplică nici Danemarcei, a cărei legislaţie nu permite retragerea sau modificarea adresei trimiterilor din poşta de scrisori la cererea expeditorului, începînd din momentul în care destinatarul a fost informat de sosirea unei trimiteri pe adresa sa. Articolul II Taxe Prin derogare de la art. 6 paragraful 4, Administraţia Canadei este autorizată să perceapă taxe poştale, altele decît cele prevăzute în convenţie şi în aranjamente, atunci cînd taxele respective sunt admisibile conform legislaţiei ţării sale. Articolul III Scutire de francare poştală în favoarea cecogramelor 1. Prin derogare de la art. 7 paragraful 4, administraţiile poştale din Sfîntul Vincenţiu şi Grenadine şi Turcia, care nu acordă în regimul lor intern scutire de francare a cecogramelor, au posibilitatea să perceapă taxele de francare şi taxele pentru serviciile speciale, care nu pot totuşi să fie superioare celor din serviciul lor intern. 2. Prin derogare de la art. 7 paragraful 4, administraţiile din Germania, Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Japonia au posibilitatea să perceapă taxele pentru serviciile speciale, care sunt aplicate cecogramelor în serviciul intern. Articolul IV Pachete mici Obligaţia de a participa la schimbul de pachete mici care depăşesc greutatea de 500 g nu se aplică administraţiilor din Myanmar şi Papua-Noua Guinee, care sunt în imposibilitatea de a asigura acest schimb. Articolul V Imprimate. Greutate maximă Prin derogare de la art. 8 paragraful 3.2. administraţiile poştale din Canada şi Irlanda sunt autorizate să limiteze la 2 kilograme greutatea maximă a imprimatelor la sosire şi la expediere. Articolul VI Saci M recomandaţi Administraţiile poştale din Statele Unite ale Americii şi Canada sunt autorizate să nu accepte saci M recomandaţi şi să nu asigure serviciul rezervat trimiterilor recomandate pentru sacii M provenind de la alte ţări. Articolul VII Prezentarea în străinătate a trimiterilor poştei de scrisori 1. Administraţiile poştale din Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Greciei îşi rezervă dreptul de a percepe o taxă, în raport cu costul lucrărilor ocazionate, de la orice administraţie poştală care, în virtutea art. 25 paragraful 4 îi returează obiecte care nu au fost, la origine, expediate ca trimiteri poştale de către serviciile lor. 2. Prin derogare de la art. 25 paragraful 4 Administraţia poştală din Canada îşi rezervă dreptul de a percepe de la administraţia de origine o remuneraţie care să îi permită să recupereze minimum de costuri ce i-au fost ocazionate prin tratarea unor asemenea trimiteri. 3. Articolul 25 paragraful 4 autorizează administraţia de destinaţie să solicite administraţiei de prezentare o remuneraţie corespunzătoare pentru distribuirea de trimiteri din poştă de scrisori prezentate în străinătate în cantitate mare. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord îşi rezervă dreptul să limiteze această plată la suma corespunzătoare din tariful intern al ţării de destinaţie, aplicabilă trimiterilor echivalente. 4. Articolul 25 paragraful 4 autorizează administraţia de destinaţie să solicite administraţiei de prezentare o remuneraţie corespunzătoare pentru distribuirea de trimiteri din poştă de scrisori prezentate în străinătate în cantitate mare. Următoarele ţări îşi rezervă dreptul de a limita această plată la limitele autorizate în convenţie şi regulament pentru curierul în număr: Statele Unite ale Americii, Australia, Bahamas, Barbados, Brunei Darussalam, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, teritoriile de peste mare depinzînd de Regatul Unit, Grenada, Guyana, India, Malaysia, Nepal, Noua Zeelandă, Olanda, Antilele Olandeze şi Aruba, Sfînta Lucia, Sfîntul Vincenţiu şi Grenadine, Singapore, Sri Lanka, Surinam, Thailanda. 5. Contrar rezervelor prevăzute la pct. 4, următoarele ţări îşi rezervă dreptul de a aplica integral dispoziţiile art. 25 al convenţiei pentru curierul primit de la ţările membre ale Uniunii: Germania, Argentina, Benin, Brazilia, Burkina Faso, Camerun, Cipru, Coasta de Fildeş, Egipt, Franţa, Grecia, Guineea, Israel, Italia, Japonia, Iordania, Liban, Mali, Mauritania, Monaco, Portugalia, Senegal, Siria, Togo. Articolul VIII Interdicţii 1. În mod excepţional, administraţia poştală din Liban nu acceptă trimiteri recomandate care conţin monede sau bancnote sau orice valoare la purtător sau cecuri de călătorie, platină, aur sau argint, manufacturate sau nu, pietre preţioase, bijuterii şi alte obiecte preţioase. Ea nu este obligată de către dispoziţiile art. 35 paragraful 1 într-un mod riguros în ceea ce priveşte responsabilitatea sa în caz de spoliere sau de avariere de trimiteri recomandate, la fel şi pentru trimiterile care conţin obiecte din sticlă sau fragile. 2. În mod excepţional, administraţiile poştale din Bolivia, China, Irak, Nepal şi Vietnam nu acceptă trimiteri recomandate conţinînd monede, bancnote sau valori la purtător, cecuri de călătorie, platină, aur sau argint, manufacturate sau nu, pietre preţioase, bijuterii şi alte obiecte preţioase. 3. Administraţia poştală din Myanmar îşi rezervă dreptul să nu accepte trimiterile cu valoare declarată conţinînd obiectele preţioase menţionate în art. 26 paragraful 2, pentru că legislaţia sa internă se opune admiterii acestui gen de trimiteri. 4. Administraţia poştală din Nepal nu acceptă trimiterile recomandate sau cu valoare declarată care conţin monede sau bancnote, în afara unui acord special încheiat în acest scop. Articolul IX Obiecte pasibile de drepturi vamale 1. Cu referire la art. 26, administraţiile poştale din următoarele ţări nu acceptă trimiteri cu valoare declarată, conţinînd obiecte pasibile de drepturi vamale: Bangladesh, Salvador. 2. Cu referire la art. 26, administraţiile poştale ale următoarelor ţări nu acceptă scrisorile simple şi recomandate care conţin obiecte pasibile de drepturi vamale: Afganistan, Albania, Arabia Saudită, Azerbaidjan, Belarus, Cambogia, Africa Centrală, Chile, Columbia, Cuba, El Salvador, Estonia, Etiopia, Italia, Nepal, Uzbekistan, Panama, Peru, Republica Populară Democrată Coreeană, Sfînta Maria, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina, Venezuela. 3. Cu referire la art. 26, administraţiile poştale ale următoarelor ţări nu acceptă scrisorile simple care conţin obiecte pasibile de drepturi vamale: Benin, Burkina Faso, Coasta de Fildeş, Djibouti, Mali, Mauritania, Niger, Aman, Senegal, Vietnam, Yemen. 4. Contrar dispoziţiilor prevăzute la pct. 1-3, trimiterile de seruri, vaccinuri, precum şi trimiterile de medicamente de urgentă necesitate, care sunt greu de procurat, sunt admise în toate cazurile. Articolul X Retragere. Modificare sau corectare a adresei 1. Art. 29 nu se aplică administraţiilor din Antigua-Barbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Botswana, Brunei Darussalam, Canada, Dominica, Fiji, Gambia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, teritoriile de peste mare dependente de Regatul Unit, Grenada, Guyana, Irak, Irlanda, Jamaica, Kenia, Kiribati, Kuwait, Lesotho, Malaysia, Malawi, Myanmar, Nauru, Nigeria, Noua Zeelandă, Uganda, Papua-Noua Guinee, Republica Populară Democrată Coreeană, Sfîntul Cristofor şi Nevis, Sfînta Lucia, Sfîntul Vincenţiu şi Grenadine, Solomon, Samoa Occidentală, Seychelles, Sierra Leone, Singapore, Swaziland, Tanziania, Trinidad-Tobago, Tuvalu, Vanuatu şi Zambia, a căror legislaţie nu permite retragerea sau modificarea de adresă a trimiterilor poştei de scrisori la cererea expeditorului. 2. Art. 29 se aplică Australiei în măsura în care el este compatibil cu legislaţia interioară a acestei ţări. Articolul XI Reclamaţii 1. Prin derogare de la art. 30 paragraful 4, administraţiile poştale din Arabia Saudită, Capul Verde, Gabon, teritoriile de peste mare depinzînd de Regatul Unit, Grecia, Iran, Mongolia, Myanmar, Siria, Ciad şi Zambia îşi rezervă dreptul de a percepe o taxă de reclamaţie de la clienţii lor. 2. Prin derogare de la art. 30 paragraful 4, administraţiile poştale din Argentina, Slovacia şi Cehia îşi rezervă dreptul de a percepe o taxă specială atunci cînd, în urma demersurilor întreprinse ca urmare a reclamaţiei, se dovedeşte că aceasta nu este justificată. Articolul XII Taxa de prezentare la vamă Administraţia poştală din Gabon îşi rezervă dreptul de a percepe o taxă de prezentare la vamă de la clienţii săi. Articolul XIII Responsabilitatea administraţiilor poştale 1. Administraţiile poştale din Bangladesh, Benin, Burkina Faso, Congo, Coasta de Fildeş, Djibouti, India, Liban, Madagascar, Mali, Mauritania, Nepal, Niger, Senegal, Togo şi Turcia sunt autorizate să nu aplice art. 34 pct. 1.1.1., în ceea ce priveşte responsabilitatea în caz de spoliere sau de avariere a trimiterilor recomandate. 2. Prin derogare de la art. 34 pct. 1.1.1. şi la art. 35 paragraful 1, administraţiile poştale din Chile, Republica Populară Chineză şi Columbia nu răspund de pierderea şi spolierea totală sau avarierea totală a conţinutului trimiterilor recomandate. 3. Prin derogare de la art. 34, Administraţia poştală din Arabia Saudită nu îşi asumă nici o responsabilitate în caz de pierdere sau avariere a trimiterilor conţinînd obiectele vizate în art. 26 paragraful 2. Articolul XIV Neresponsabilitatea administraţiilor poştale Administraţia poştală din Bolivia nu este obligată să respecte art. 35 paragraful 1 în ceea ce priveşte menţinerea responsabilităţii în caz de spoliere sau de avariere a trimiterilor recomandate. Articolul XV Plata despăgubirii 1. Administraţiile poştale din Bangladesh, Bolivia, Congo, Guineea, Mexic, Nepal şi Nigeria nu sunt obligate să respecte art. 37 paragraful 3 pentru ceea ce se referă la a da o soluţie definitivă în termen de două luni sau să aducă la cunoştinţă administraţiei de origine sau de destinaţie, după caz, că o trimitere a fost reţinută, confiscată sau distrusă de către autoritatea competentă datorită conţinutului ei sau a fost reţinută în virtutea legislaţiei lor interne. 2. Administraţiie poştale din Djibouti, Guineea, Liban, Madagascar şi Mauritania nu sunt obligate să respecte art. 37 paragraful 3 în ceea ce priveşte a da o soluţie definitivă la o reclamaţie în termen de două luni. Ele nu acceptă, în plus, ca să fie despăgubit cel în drept, în contul lor, de către o altă administraţie la expirarea termenului sus-menţionat. Articolul XVI Cheltuieli de tranzit speciale 1. Administraţia poştală din Grecia îşi rezervă dreptul să majoreze, pe de-o parte, cu 30% cheltuielile de tranzit teritorial şi, pe de altă parte, cu 50% cheltuielile de tranzit maritim prevăzute în art. 48 paragraful 1. 2. Administraţia poştală din Federaţia Rusă este autorizată să perceapă un supliment de 0,65 DST faţă de cheltuielile de tranzit menţionate înart. 48 pct. 1.1. pentru fiecare kilogram de trimiteri din poşta de scrisori, transportat în tranzit prin Transsiberian. 3. Administraţiile poştale din Egipt şi Sudan sunt autorizate să perceapă un supliment de 0,16 DST faţă de cheltuielile de tranzit menţionate în art. 48 paragraful 1 pentru fiecare sac din poşta de scrisori în tranzit prin lacul Nasser, între Shallal (Egipt) şi Wadi Halfa (Sudan). 4. Administraţia poştală din Panama este autorizată să perceapă un supliment de taxă de 0,98 DST faţă de cheltuielile de tranzit menţionate în art. 48 paragraful 1 pentru fiecare sac din poşta de scrisori în tranzit prin istmul Panama, între porturile Balboa în Oceanul Pacific şi Cristobal în Oceanul Atlantic. 5. În mod excepţional, administraţia poştală din Panama este autorizată să perceapă o taxă de 0,65 DST per sac pentru toate depeşele antredepozitate sau transbordate în portul Balboa sau Cristobal, cu condiţia ca această administraţie să nu primească nici o remuneraţie ca tranzit teritorial sau maritim pentru aceste depeşe. 6. Prin derogare de la art. 48 paragraful 1, Administraţia poştală din Afganistan este autorizată în mod provizoriu, datorită dificultăţilor speciale pe care le întîmpină în materie de mijloace de transport şi comunicare, să efectueze tranzitul depeşelor închise şi al corespondenţei în tranzit deschis prin ţara sa, în condiţii special convenite între ea şi administraţiile poştale interesate. 7. Prin derogare de la art. 48 paragraful 1, serviciile de auto Siria-Irak sunt considerate ca servicii extraordinare care dau naştere la perceperea de cheltuieli de tranzit speciale. Articolul XVII Cheltuieli de transport aerian interior 1. Prin derogare de la art. 52 paragraful 3, administraţiile poştale din Arabia Saudită, Bahamas, Capul Verde, Congo, Cuba, Republica Dominicană, Salvador, Ecuador, Gabon, Grecia, Guatemala, Guyana, Honduras, Mongolia, Papua-Noua Guinee, Solomon şi Vanuatu îşi rezervă dreptul de a percepe plăţi pentru îndrumarea depeşelor internaţionale în interiorul ţării pe cale aeriană. 2. Prin derogare de la art. 52 paragraful 3, Administraţia poştală din Myanmar îşi rezervă dreptul de a percepe plăţi pentru îndrumarea depeşelor internaţionale în interiorul ţării, fie că ele sunt reîndrumate sau nu cu avionul. 3. Prin derogare de la art. 52 paragrafele 4 şi 5, administraţiile poştale din Statele Unite ale Americii, Canada, Iran şi Turcia sunt autorizate să îşi acopere, sub forma unor taxe unitare, de la administraţiile poştale în cauză, cheltuielile lor de transport aerian interior, ocazionate de curierul sosit, provenind de la orice administraţie pentru care ele aplică compensarea pentru cheltuielile terminale fondate pe costurile sau tarifele interne. Drept pentru care plenipotenţiarii de mai jos au redactat prezentul protocol, care va avea aceeaşi forţă şi aceeaşi valoare ca şi cum dispoziţiile sale ar fi fost incluse în însuşi textul convenţiei, şi l-au semnat într-un exemplar care este depus pe lîngă directorul general al Biroului internaţional. O copie de pe acesta va fi predată fiecărei părţi de către guvernul ţării gazdă a congresului. Întocmit la Seul la 14 septembrie 1994.