Convenţie colectivă din 18.04.2016 la nivelul ramurii Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţii pentru anii 2016-2019

MINISTERUL TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR,

FEDERAŢIA SINDICATELOR DIN COMUNICAŢII ŞI FEDERAŢIA

 PATRONATELOR DIN COMUNICAŢII

C O N V E N Ţ IE

colectivă la nivelul ramurii Tehnologiei Informaţiei

şi Comunicaţii pentru anii 2016-2019

 din  18.04.2016

 (în vigoare 18.04.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 151-155 art. 992 din 03.06.2016

* * *

Părţile semnatare – Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova, Federaţia Sindicatelor din Comunicaţii din Republica Moldova, care reprezintă salariaţii-membri de sindicat din ramură şi Federaţia Patronatelor din Comunicaţii din Republica Moldova, care reprezintă angajatorii întreprinderilor din ramura Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţii (în continuare ramura TIC) ce utilizează munca salariată, în scopul asigurării realizării prevederilor Codului muncii, Legii salarizării şi altor acte normative ce reglementează salarizarea, precum şi în scopul stabilirii unor condiţii optime de activitate şi utilizare a forţei de muncă, folosire eficientă a timpului de muncă şi de odihnă a salariaţilor, antrenaţi în ramura TIC, au convenit asupra celor ce urmează:

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. Sub incidenţa prezentei Convenţii colective cad salariaţii-membri de sindicat şi angajatorii care au împuternicit reprezentanţii lor să participe la negocierile colective, să elaboreze şi să încheie Convenţia colectivă în numele lor, autorităţile publice în limitele angajamentelor asumate, precum şi salariaţii şi angajatorii din alte întreprinderi care au aderat la Convenţie după încheierea acesteia.

Art.2. Părţile recunosc egalitatea şi împuternicirile partenerilor sociali, asigură executarea obligatorie a înţelegerilor şi îşi asumă responsabilitatea pentru toate obligaţiile stipulate în prezenta Convenţie colectivă.

Art.3. Părţile se obligă să întreprindă acţiuni pentru asigurarea drepturilor şi libertăţilor salariaţilor, garantate de Constituţia Republicii Moldova, legislaţia în vigoare şi de convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificate de Parlamentul Republicii Moldova.

Art.4. Condiţiile specifice de muncă, drepturile şi obligaţiile concrete ale partenerilor sociali la nivel de unitate se reglementează prin contractul colectiv de muncă, contractul individual de muncă, prin statutul şi regulamentul intern al unităţii.

Art.5. Contractele colective de muncă din unităţile din ramura TIC nu pot prevedea drepturi şi garanţii sub nivelul prezentei Convenţii colective.

Capitolul II

ORGANIZAREA, REMUNERAREA ŞI NORMAREA MUNCII

Art.6. Remunerarea muncii salariaţilor este în raport direct cu cantitatea şi calitatea muncii, cu cererea şi oferta forţei de muncă, cu rezultatele şi condiţiile funcţionării unităţilor din ramura TIC şi legislaţia în vigoare.

Art.7. Munca salariaţilor din ramură poate fi organizată şi remunerată conform următoarelor sisteme şi forme de salarizare:

a) sisteme:

- sistemul tarifar de salarizare;

- sistemul netarifar de salarizare;

b) forme:

- pe unitate de timp;

- în acord individual direct;

- în acord colectiv;

- prin contract individual de muncă cu condiţii speciale de salarizare.

Remunerarea muncii, conform acestor sisteme şi forme, se va efectua în baza Regulamentului privind sistemele şi formele de organizare şi remunerare a muncii salariaţilor de la unitate, elaborat şi aprobat de comun acord cu organul sindical de la unitatea respectivă.

Art.8. Din momentul semnării prezentei Convenţii, salariul tarifar pentru I categorie de calificare în ramura TIC se stabileşte în mărimea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, stabilit de partenerii sociali la nivel de ţară. Unităţile din ramura TIC, în funcţie de posibilităţile financiare, vor reexamina salariul tarifar pentru categoria I de calificare, utilizînd coeficientul de complexitate recomandat pentru ramura TIC (poşta şi telecomunicaţii).

Art.9. Salariaţilor care prestează munca în condiţii nefavorabile, în funcţie de greutate şi nocivitate li se stabilesc spor de compensare în mărime nu mai mică de 25% din salariul minim pe ţară pentru lucrări în condiţii grele şi nocive, şi nu mai mică de 50% din salariul minim pe ţară pentru lucrări în condiţii deosebit de grele şi deosebit de nocive.

Art.10. Salariaţilor din ramura TIC li se stabileşte un spor lunar pentru vechimea în muncă, în cuantumul minim de 5% din salariul de bază pentru o vechime de 3 ani şi maximum 40% din salariul de bază pentru o vechime de peste 20 de ani de activitate în ramură. Modalitatea de acordare şi mărimea concretă a sporului pentru vechimea în muncă se vor stabili în contractul colectiv de muncă la nivel de întreprindere, conform Regulamentului cu privire la sporul pentru vechimea în muncă, aprobat de comun acord cu organul sindical.

Art.11. Pentru complexitatea şi intensitatea muncii salariaţilor întreprinderilor li se stabileşte un spor la salariu în mărime de pînă la 80% din salariul de bază.

Art.12. Pentru deţinerea de către salariaţi a titlului onorific "Maestru în Comunicaţii", "Radist de Onoare" şi "Maestru în tehnologia informaţiei şi comunicaţii" se stabileşte un supliment lunar la salariul de bază în mărime de 20%, iar pentru deţinerea distincţiilor de stat conferite în corespundere cu Legea nr.1123-XII din 30 iulie 1992 cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova, se stabileşte un supliment lunar la salariul de bază în mărime de 30%.

Art.13. Pentru recuperarea cheltuielilor de întreţinere a salariaţilor în cazul deplasărilor de serviciu în raza sectoarelor deservite, se va plăti un supliment lunar în mărime de 20% din salariul de bază, dacă durata muncii în cazurile respective este de 12 şi mai multe zile pe lună şi durata fiecărei deplasări depăşeşte durata unei zile normale de muncă şi 1,5% din salariul de bază lunar – dacă durata muncii va fi mai puţin de 12 zile pe lună.

În timpul de muncă al salariaţilor, care desfăşoară activităţi cu caracter mobil, nu se include timpul deplasării de la locul de pornire (unitate, filială etc.) către locul de destinaţie (sectorul de deservire) şi, respectiv, timpul deplasării de la locul de destinaţie (sectorul de deservire) spre locul de pornire (unitate, filială etc.).

Art.14. Angajatorii vor efectua plata în mărime de 30% din salariul de bază pentru salariaţii care sunt antrenaţi la muncă cu ziua de lucru întreruptă de 2 şi mai multe ore.

Art.15. Pentru salariaţii care sunt antrenaţi în programul cu timp inactiv (serviciul la domiciliu – "stand by") se stabileşte, la începutul fiecărui an calendaristic, un spor lunar la salariu în mărime de pînă la 10% din salariul de bază.

Evidenţa timpului de muncă efectiv prestat în zilele de repaus şi în zilele de sărbătoare nelucrătoare, cît şi salarizarea vor fi efectuate conform legislaţiei în vigoare.

Art.16. Pentru salariaţii care şi-au adus nemijlocit aportul la obţinerea profitului unităţii vor fi stabilite plăţi anuale în mărimea specificată în contractul colectiv de muncă la unitate.

Art.17. Salariaţilor li se va acorda anual ajutor material în mărime de cel puţin un salariu tarifar (de funcţie) în modul şi condiţiile prevăzute de contractul colectiv de muncă, pentru restabilirea sănătăţii.

Art.18. Angajatorii vor elabora şi aproba, de comun acord cu organul sindical, normele de muncă pentru salariaţi în concordanţă cu nivelul atins al tehnicii şi tehnologiilor, al organizării procesului tehnologic şi al muncii.

Art.19. Procesul de elaborare a normelor de muncă nu va conduce la suprasolicitarea salariaţilor sau la reducerea în masă a locurilor de muncă.

Capitolul III

TIMPUL DE MUNCĂ ŞI TIMPUL DE ODIHNĂ

Art.20. Reieşind din durata normală a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămînă, unităţile din ramură, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, vor aplica săptămîna de lucru de 5 zile cu durata de 8 ore de muncă şi două zile de repaus, una dintre ele fiind duminica.

Ţinînd cont de specificul muncii, se permite aplicarea şi altor tipuri de săptămînă de lucru cu repartizarea timpului de muncă, după cum urmează:

a) săptămîna de lucru de şase zile cu o zi de repaus, durata zilei de muncă fiind de 7 ore primele 5 zile şi 5 ore ziua a şasea;

b) săptămîna de lucru de patru zile cu durata de 10 ore şi trei zile de repaus;

c) săptămîna de lucru de patru zile cu durata de 9 ore primele 4 zile şi 4 ore de muncă în ziua a cincea şi 2 zile şi jumătate de repaus.

Tipul săptămînii de lucru, timpul începerii şi terminării lucrului, durata schimbului, întreruperile, alternarea zilelor lucrătoare şi nelucrătoare se stabilesc prin regulamentul intern al întreprinderii cu consultarea prealabilă a organului sindical şi pot fi clauze ale contractului colectiv de muncă.

Art.21. La unităţile din ramura TIC, pentru anumite genuri de activitate sau profesii, unde reieşind din condiţiile specifice de activitate nu poate fi respectată durata zilnică sau săptămînală normală a timpului de muncă, se permite stabilirea duratei zilnice a timpului de muncă de 12 ore, urmată de o perioadă de repaus de cel puţin 24 ore. La stabilirea duratei zilnice a timpului de muncă sus-menţionată, urmează a fi utilizată lista profesiilor stabilite în anexa la Convenţia colectivă (nivel naţional) nr.2 din 9 iulie 2004.

Art.22. Unităţile din ramura TIC, care organizează munca în schimburi, vor asigura plata sporurilor de compensare în mărime de 20 la sută din salariul de bază pentru munca în schimbul II şi 50 la sută din salariul de bază pentru munca în schimbul III. În acest caz adaosul pentru munca prestată în program de noapte (orele 22.00-06.00) nu se va plăti.

Art.23. Tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare.

Art.24. În temeiul alin.(5) al art.121 al Codului muncii, pentru personalul de conducere şi de specialitate de la unităţi, care în virtutea obligaţiilor de serviciu, activează cu eforturi psihoemoţionale sporite, se acordă un concediu suplimentar plătit cu durata de pînă la 7 zile calendaristice. Lista concretă a funcţiilor, la exercitarea cărora se depun eforturi psihoemoţionale sporite, se stabileşte la nivel de unitate în contractul colectiv de muncă.

Funcţionarii publici beneficiază de concediu de odihnă anual plătit, cu o durată prevăzută de legislaţia în vigoare.

Art.25. Din motive familiale, la prezentarea actelor respective, salariaţii beneficiază de concediu suplimentar plătit, exprimat în zile lucrătoare, în următoarele cazuri:

a) căsătoria salariatului – 5 zile;

b) căsătoria copilului salariatului – 3 zile;

c) naşterea sau înfierea copilului – 3 zile în primele 56 de zile de la naşterea sau înfierea copilului;

d) decesul membrului familiei (părintele, soţul, soţia, copilul) – 5 de zile;

e) decesul rudelor apropiate (bunici, frate, soră, socri) – 3 zile;

f) părinţilor care au copii în clasele I-IV – 1 zi la începutul anului şcolar şi 1 zi la sfîşitul anului şcolar;

g) încorporarea în rîndurile Armatei Naţionale a unui membru al familiei – 1 zi.

h) la cererea salariaţilor, pentru asistenţă medicală – 1 zi în semestru;

i) cu prilejul datelor jubiliare (30, 40, 50, 60, 70 ani) - 1 zi;

j) cînd nu a beneficiat de concediul medical în perioada anului precedent – 3 zile.

Concediul suplimentar plătit în cazurile expuse la literele a), b), f), g), i) se acordă la data producerii evenimentului sau în cazul producerii evenimentului în zilele de odihnă sau sărbătoare - în ziua lucrătoare imediat următoare şi nu poate fi transferat în altă perioadă a anului".

Capitolul IV

GARANTAREA UTILIZĂRII FORŢEI DE MUNCĂ

Art.26. Angajatorii vor asigura utilizarea eficientă a forţei de muncă în conformitate cu necesităţile şi obiectivele unităţii.

Art.27. Criteriile de stabilire a nivelului calificării în cazul reducerii statelor de personal sunt:

a) nivelul de studii pe funcţia sau profesia prestată;

b) dispunerea contractului de formare profesională;

c) rezultatele ultimei atestări;

d) dispunerea titlului onorific în domeniul comunicaţiilor;

e) nivelul şi calitatea executării obiectivelor individuale;

f) vechimea în muncă la unitate.

Criteriile menţionate vor fi examinate în ansamblu. În caz că persoanele supuse disponibilizării vor corespunde cîtorva criterii din cele menţionate, dreptul preferenţial de a-şi menţine locul de muncă aparţine persoanelor care corespund mai multor criterii în comparaţie cu celelalte persoane. În caz de egalitate a numărului de criterii, dreptul preferenţial aparţine persoanelor care au o vechime în muncă mai mare la unitatea respectivă.

Art.28. Reorganizarea unităţii sau reducerea statelor de personal, staţionarea totală sau parţială a procesului de producţie şi orice alte acţiuni ce conduc la reducerea în masă a locurilor de muncă sau înrăutăţirea condiţiilor de muncă se admit numai cu condiţia avizării, cu cel puţin trei luni înainte de data declanşării lor, a Federaţiei Sindicatelor din Comunicaţii şi negocierii cu aceasta în vederea respectării drepturilor şi intereselor salariaţilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Se consideră concediere în masă pentru unităţile cu numărul total de angajaţi: de la 20 pînă la 50 persoane – 20% timp de o lună, de la 51 pînă la 100 – 15% timp de o lună, de la 101-1000 – 8% timp de o lună, peste 1000 angajaţi – 5% timp de o lună.

Art.29. În cazul disponibilizării salariaţilor, cărora pînă la vîrsta de pensionare stabilită conform legislaţiei le-au rămas 2 ani şi mai puţin, acestora li se plăteşte lunar pînă la atingerea vîrstei de pensionare, din contul mijloacelor financiare ale întreprinderii, o indemnizaţie în mărime de un salariu de funcţie, după expirarea celor trei luni prevăzute în art.186 alin.(1) din Codul muncii şi cu condiţia că salariatul s-a înregistrat la Agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă în calitate de şomer şi nu a fost plasat în cîmpul muncii, fapt confirmat prin certificatul respectiv.

Art.30. În timpul reorganizării unităţii sau reducerii statelor de personal, angajatorii sunt obligaţi:

a) să limiteze sau temporar să întrerupă angajarea la muncă a unor noi lucrători;

b) să întreprindă măsuri pentru desfacerea contractelor individuale de muncă cu cumularzii;

c) să propună lucrătorilor subdiviziunilor lichidate sau locurilor de muncă reduse posturile de muncă vacante sau nou create.

Capitolul V

SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Art.31. Angajatorul are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea unor condiţii normale de lucru, în scopul reducerii nocivităţii, prevenirii accidentelor de muncă conform Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008 şi Cerinţelor minime de securitate şi sănătate la locul de muncă, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.353 din 5 mai 2010.

În acest scop, reprezentanţii salariaţilor şi angajatorului vor:

a) întocmi un plan anual de protecţie şi prevenire care să includă măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor profesionale, care să fie aplicat corespunzător condiţiilor de lucru specifice unităţii, parte integrantă a contractului colectiv de muncă;

b) constitui Comitetul pentru securitatea şi sănătatea în muncă cu atribuţiile ce derivă din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a Comitetelor pentru securitatea şi sănătatea în muncă aprobat în modul stabilit. Timpul utilizat pentru activitatea în componenţa comitetului se consideră timp de muncă şi este retribuit conform legislaţiei în vigoare;

c) efectua atestarea locurilor de muncă din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, nu mai rar decît o dată la 5 ani.

Art.32. Angajatorul va:

a) asigura cercetarea, înregistrarea şi evidenţa accidentelor de muncă, determinarea măsurilor de prevenire a lor, recuperării prejudiciilor accidentaţilor în modul şi mărimile stabilite de actele normative;

b) efectua în modul stabilit informarea şi instruirea lucrătorilor în materie de securitate şi sănătate în muncă;

c) asigura salariaţii cu instrucţiunile – cadru de securitate şi sănătate în muncă pentru anumite ocupaţii;

d) organiza examene medicale periodice gratuite a personalului unităţii în modul stabilit de organele ocrotirii sănătăţii;

e) finanţa activitatea serviciului medical în unităţile cu un număr de cel puţin 300 de salariaţi.

Capitolul VI

DISPOZIŢII FINALE

Art.33. Prezenta Convenţie colectivă intră în vigoare la momentul semnării de către părţi.

Federaţia Sindicatelor din Comunicaţii va remite Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei un exemplar al Convenţiei colective, în termen de 7 zile calendaristice din data semnării.

Art.34. Controlul asupra îndeplinirii Convenţiei este exercitat de către părţile parteneriatului social, prin reprezentanţii lor.

Realizarea Convenţiei colective se examinează la şedinţele Comisiei pentru consultări şi negocieri colective din ramura TIC, organizate trimestrial.

Art.35. Modificarea şi completarea Convenţiei colective are loc în modul stabilit de art.35–39 din Codul muncii al Republicii Moldova.

În cazul apariţiei unor condiţii ce atrag după sine completări şi modificări în conţinutul prezentei Convenţii, partea interesată transmite propunerea în formă scrisă de începere a negocierilor colective respective.

Reprezentanţii părţilor cărora le-a fost transmisă propunerea, în formă scrisă, de începere a negocierilor colective sunt obligaţi să purceadă la examinarea acesteia în decurs de 7 zile calendaristice de la data avizării.

Art.36. Cu trei luni înainte de expirarea termenului de validitate a prezentei Convenţii colective, Părţile se obligă să iniţieze negocieri în vederea prelungirii ei sau încheierii unei noi Convenţii. Pînă la încheierea unei noi Convenţii colective se aplică prevederile prezentei Convenţii.

Art.37. Dreptul la interpretarea şi comentarea clauzelor prezentei Convenţii colective aparţine părţilor semnatare.

Art.38. Părţile se obligă să repartizeze Convenţia colectivă, după înregistrarea acesteia în modul stabilit, conducătorilor unităţilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, din ramură şi preşedinţilor organelor sindicale de toate nivelurile.