Documente
Convenţie din 06.12.2002 între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Albania pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital
Notă: Ratificată prin Legea R.Moldova nr.157-XV din 03.04.2003
Convenţie între Guvernul Republicii Moldova şi
Guvernul Republicii Albania pentru evitarea dublei impuneri
şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele
pe venit şi pe capital
din 06.12.2002
Publicat în ediţia oficială
"Tratate internaţionale", 2005, volumul 30, pag.4
* * *
Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Albania,
dorind să încheie o Convenţie pentru evitarea dublei impuneri şi
prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe
capital,
au convenit după cum urmează:
Articolul 1
Persoane vizate
Prezenta Convenţie se va aplica persoanelor care sînt rezidente ale
unui sau ale ambelor State Contractante.
Articolul 2
Impozite vizate
1) Prezenta Convenţie se va aplica impozitelor pe venit şi pe
capital, percepute în numele unui Stat Contractant sau unităţilor sale
administrativ-teritoriale, sau autorităţilor locale, indiferent de modul
în care sînt percepute.
2) Vor fi considerate ca impozite pe venit şi pe capital toate
impozitele, percepute pe venitul total, pe capitalul total sau pe
elementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe cîştigurile
din înstrăinarea proprietăţii mobiliare sau imobiliare, impozitele pe
sumele totale ale simbriilor sau salariilor, plătite de către
întreprinderi, precum şi impozitele pe creşterea de capital.
3) Impozitele existente asupra cărora se va aplica Convenţia, în
particular, sînt:
a) în Moldova:
(i) impozitul pe venit; şi
(ii) impozitul pe bunurile imobiliare;
(în continuare "impozit moldovenesc");
b) în Albania:
(i) impozitele pe venit (inclusiv impozitul pe profiturile
corporative şi impozitul pe venitul personal);
(ii) impozitul pe activităţile de afaceri mici, şi
(iii) impozitul pe proprietate;
(în continuare "impozit albanez").
4) Convenţia se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice
sau substanţial similare, care sînt percepute după data semnării
Convenţiei, în plus, sau în locul impozitelor existente. Autorităţile
competente ale Statelor Contractante se vor notifica reciproc asupra
oricăror modificări importante operate în legislaţiile lor fiscale
respective.
Articolul 3
Definiţii generale
1) În sensul prezentei Convenţii, în măsura în care contextul nu
cere o interpretare diferită:
a) termenii "un Stat Contractant" şi "celălalt Stat Contractant"
înseamnă Moldova sau Albania, după cum cere contextul;
b) termenul "Moldova" înseamnă Republica Moldova şi, utilizat în
sens geografic, înseamnă teritoriul acesteia, cuprins între frontierele
sale, alcătuit din sol, subsol, ape şi spaţiul aerian de deasupra
solului şi apelor, asupra căruia Republica Moldova îşi exercită
suveranitatea şi jurisdicţia sa deplină şi exclusivă, în conformitate cu
legislaţia sa internă şi cu dreptul internaţional;
c) termenul "Albania" înseamnă Republica Albania şi, utilizat în
sens geografic, înseamnă teritoriul Republicii Albania, inclusiv apele
teritoriale şi spaţiul aerian de deasupra lor, precum şi orice suprafaţă
în afara apelor teritoriale ale Republicii Albania, care este o
suprafaţă, asupra căreia Republica Albania poate exercita drepturile
sale cu privire la fundul mării şi subsolul şi resursele sale naturale,
potrivit legislaţiei sale şi în conformitate cu dreptul internaţional;
d) termenul "persoană" include o persoană fizică, o companie şi
orice altă asociere de persoane;
e) termenul "companie" înseamnă orice entitate juridică care este
tratată, în scopuri fiscale, ca o persoană juridică;
f) termenii "întreprindere a unui Stat Contractant" şi
"întreprindere a celuilalt Stat Contractant" înseamnă, respectiv, o
întreprindere gestionată de un rezident al unui Stat Contractant şi o
întreprindere gestionată de un rezident al celuilalt Stat Contractant;
g) termenul "persoană naţională" înseamnă:
(i) orice persoană fizică care are cetăţenia unui Stat Contractant;
(ii) orice persoană juridică, societate sau asociaţie, care au
primit un asemenea statut al lor, potrivit legislaţiei în vigoare a unui
Stat Contractant.
h) termenul "trafic internaţional" înseamnă orice transport cu o
navă maritimă sau aeronavă, exploatată de o întreprindere a unui Stat
Contractant, cu excepţia cazului, cînd nava maritimă sau aeronava este
exploatată numai între locurile situate în celălalt Stat Contractant;
i) termenul "autoritate competentă" înseamnă:
(i) în Moldova, Ministerul Finanţelor sau reprezentantul său
autorizat;
(ii) în Albania, Departamentul General Fiscal.
2) În ce priveşte aplicarea prezentei Convenţii la orice perioadă de
timp de un Stat Contractant, orice termen, care nu este definit în ea,
dacă contextul nu cere o interpretare diferită, va avea înţelesul pe
care îl are la acea perioadă de timp în cadrul legislaţiei acestui Stat
cu referire la impozitele la care se aplică Convenţia, orice înţeles,
potrivit legislaţiei fiscale corespunzătoare a acestui Stat, va prevala
asupra înţelesului atribuit termenului de alte legi ale acestui Stat.
Articolul 4
Rezident
1) În sensul prezentei Convenţii, termenul "rezident al unui Stat
Contractant" înseamnă orice persoană, care, potrivit legislaţiei acestui
Stat, este supusă impunerii fiscale conform domiciliului, reşedinţei,
locului de conducere, locului de înregistrare ale sale sau oricărui alt
criteriu de natură similară şi, de asemenea, include acest Stat, unitate
administrativ-teritorială sau autoritate locală a acestuia. Acest termen,
totuşi, nu va include orice persoană care este supusă impunerii fiscale
în acest Stat numai în legătură cu veniturile realizate din sursele
aflate în acest Stat sau capitalul situat acolo.
2) Cînd, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană
fizică este rezidentă a ambelor State Contractante, atunci statutul său
va fi determinat după cum urmează:
a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a Statului în care are
o locuinţă permanentă la dispoziţia sa; dacă aceasta are o locuinţă
permanentă la dispoziţia sa în ambele State, ea va fi considerată
rezidentă numai a Statului cu care relaţiile sale personale şi economice
sînt mai strînse (centrul intereselor vitale);
b) dacă Statul, în care aceasta are centrul intereselor sale vitale,
nu poate fi determinat sau dacă ea nu are o locuinţă permanentă la
dispoziţia sa în nici unul dintre State, ea va fi considerată rezidentă
numai a Statului în care ea locuieşte în mod obişnuit;
c) dacă aceasta locuieşte în mod obişnuit în ambele State sau în
nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului, a
cărui cetăţenie o are;
d) dacă aceasta are cetăţenia ambelor State sau a nici unuia din ele,
autorităţile competente ale Statelor Contractante vor rezolva problema
de comun acord.
3) Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta
decît o persoană fizică, este rezidentă a ambelor State Contractante,
atunci ea va fi considerată rezidentă numai a Statului în care este
situat locul conducerii sale efective.
Articolul 5
Reprezentanţă permanentă
1) În sensul prezentei Convenţii, termenul "reprezentanţă
permanentă" înseamnă un loc fix de afaceri prin care este exercitată,
integral sau parţial, activitatea de afaceri a unei întreprinderi.
2) Termenul "reprezentanţă permanentă", în special, include:
a) un loc de conducere;
b) o filială;
c) un birou;
d) o fabrică;
e) un atelier, şi
f) o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt
loc de extracţie a resurselor naturale.
3) Termenul "reprezentanţă permanentă", de asemenea, include:
a) un şantier de construcţie sau un proiect de construcţie,
asamblare sau montaj sau activităţile de supraveghere în legătură cu
acestea, dar numai cînd asemenea şantier, proiect sau activităţi
continuă pentru o perioadă mai mare de nouă luni în orice perioadă de
douăsprezece luni, ce se începe sau se termină în anul fiscal dat, şi
b) prestarea serviciilor, inclusiv serviciilor de consultanţă, de o
întreprindere prin angajaţii săi sau alt personal angajat de
întreprindere în acest scop, dar numai dacă activităţile de această
natură continuă în limitele ţării pentru o perioadă sau perioade care
însumează mai mult de trei luni în orice perioadă de douăsprezece luni,
ce se începe sau se termină în anul fiscal dat.
4) Indiferent de prevederile precedente ale acestui articol,
termenul "reprezentanţă permanentă" va fi considerat, că nu include:
a) utilizarea de instalaţii, exclusiv, în scopul depozitării sau
expunerii produselor sau mărfurilor aparţinînd întreprinderii;
b) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinînd
întreprinderii, exclusiv, în scopul depozitării sau expunerii;
c) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinînd
întreprinderii, exclusiv, în scopul prelucrării de către altă
întreprindere;
d) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv, în scopul
achiziţionării produselor sau mărfurilor, sau colectării de informaţii
pentru întreprindere;
e) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv, în scopul
exercitării pentru întreprindere a oricărei alte activităţi cu caracter
pregătitor sau auxiliar;
5) Indiferent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, cînd o persoană -
alta decît un agent cu statut independent, căruia i se aplică
prevederile paragrafului 6 - acţionează într-un Stat Contractant în
numele unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant, această
întreprindere va fi considerată că are o reprezentanţă permanentă în
primul Stat Contractant menţionat, referitoare la orice activităţi pe
care această persoană le exercită pentru întreprindere, dacă o asemenea
persoană:
a) are, şi de regulă, utilizează în primul Stat menţionat
împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, cu
excepţia cazurilor, cînd activităţile acestei persoane sînt limitate de
cele specificate în paragraful 4, care fiind exercitate printr-un loc
fix de afaceri, nu transformă acest loc fix de afaceri într-o
reprezentanţă permanentă, potrivit prevederilor acestui paragraf; sau
b) nu are asemenea împuternicire, dar, de regulă, menţine în primul
Stat menţionat un stoc de produse sau mărfuri din care aceasta livrează
în mod regulat produse sau mărfuri în numele întreprinderii.
6) O întreprindere nu va fi considerată, că are o reprezentanţă
permanentă într-un Stat Contractant, numai prin faptul că aceasta
exercită activitate de afaceri în acest Stat prinr-un broker, agent
comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu
condiţia, ca asemenea persoane să acţioneze în cadrul activităţii lor
obişnuite. Totuşi, cînd activităţile unui asemenea agent sînt dedicate
integral sau parţial în numele acestei întreprinderi, acesta nu va fi
considerat un agent cu statut independent în sensul acestui paragraf.
7) Indiferent de prevederile precedente ale acestui articol, o
companie de asigurări a unui Stat Contractant, cu excepţia cazurilor de
reasigurare, va fi considerată că are o reprezentanţă permanentă în
celălalt Stat Contractant, dacă ea colectează prime de asigurări pe
teritoriul acelui celuilalt Stat sau asigură riscurile situate acolo
printr-o persoană alta decît un agent cu statut independent căruia se
aplică paragraful 6.
8) Faptul, că o companie rezidentă a unui Stat Contractant
controlează sau este controlată de o companie rezidentă a celuilalt Stat
Contractant sau, care exercită activitate de afaceri în acel celălalt
Stat (fie, printr-o reprezentanţă permanentă sau în alt mod), nu este
suficient pentru a face una din aceste companii o reprezentanţă
permanentă a celeilalte.
Articolul 6
Venitul din proprietăţi imobiliare
1) Venitul, realizat de un rezident al unui Stat Contractant din
proprietăţi imobiliare (inclusiv venitul din agricultură sau din
silvicultură), situate în celălalt Stat Contractant, poate fi impus în
acel celălalt Stat.
2) Termenul "proprietăţi imobiliare" va avea înţelesul pe care îl
are, potrivit legislaţiei Statului Contractant, în care proprietăţile în
cauză sînt situate. Termenul va include, în orice caz, accesoriile
proprietăţilor imobiliare, inventarul viu şi utilajul, utilizate în
agricultură şi silvicultură, drepturile, asupra cărora se aplică
prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară,
uzufructul proprietăţilor imobiliare şi drepturile la plăţile variabile
sau fixe, ca compensaţii pentru exploatarea sau concesionarea
zăcămintelor minerale, izvoarelor şi altor resurse naturale. Navele
maritime şi aeronavele nu vor fi considerate ca proprietăţi imobiliare.
3) Prevederile paragrafului 1 se vor aplica venitului, realizat din
utilizarea directă, din darea în arendă sau din utilizarea în orice altă
formă a proprietăţilor imobiliare.
4) Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se vor aplica, de asemenea,
venitului din proprietăţile imobiliare ale unei întreprinderi şi
venitului din proprietăţile imobiliare, utilizate pentru prestarea
serviciilor personale independente.
Articolul 7
Profituri din activităţi de afaceri
1) Profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant vor fi
impuse numai în acest Stat, cu excepţia cazului, cînd întreprinderea
exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o
reprezentanţă permanentă situată acolo. Dacă întreprinderea exercită
activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi
impuse în celălalt Stat, dar numai acea parte a lor care este atribuită:
a) acelei reprezentanţe permanente;
b) comercializării în acel celălalt Stat a produselor sau mărfurilor
identice sau similare celor comercializate printr-o reprezentanţă
permanentă; sau
c) altor activităţi de afaceri exercitate în acel celălalt Stat
identice sau similare celor efectuate printr-o reprezentanţă permanentă.
2) Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a
unui Stat Contractant exercită activitate de afaceri în celălalt Stat
Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, atunci în
fiecare Stat Contractant, acestei reprezentanţe permanente i se vor
atribui profiturile care le-ar fi putut realiza, dacă ar fi constituit o
întreprindere distinctă şi separată, exercitînd activităţi identice sau
similare în condiţii identice sau similare şi tratînd cu toată
independenţa cu întreprinderea, a cărei reprezentanţă permanentă este.
3) La determinarea profiturilor unei reprezentanţe permanente vor fi
admise spre deducere cheltuielile, efectuate în scopurile de afaceri ale
reprezentanţei permanente, inclusiv cheltuielile de conducere şi
cheltuielilie generale de administrare astfel suportate, indiferent de
faptul, că s-au efectuat în Statul în care este situată reprezentanţa
permanentă sau în altă parte. Totuşi, asemenea deducere nu va fi admisă
în privinţa oricăror sume, dacă există, plătite (altele decît cele
achitate pentru acoperirea cheltuielilor curente) de reprezentanţa
permanentă către oficiul central al întreprinderii sau oricăror alte
oficii ale sale, sub formă de royalty, onorarii sau alte plăţi similare
în schimbul utilizării brevetelor de invenţii sau altor drepturi, sau
sub formă de comisioane pentru serviciile specifice prestate sau pentru
conducere, sau, cu excepţia unei instituţii bancare, sub formă de
dobînzi pentru sumele de bani date cu împrumut reprezentanţei
permanente. În acelaşi mod, nu se va ţine seama, la determinarea
profiturilor unei reprezentanţe permanente, de sumele plătite (altele
decît cele achitate pentru acoperirea cheltuielilor curente) de
reprezentanţa permanentă către oficiul central al întreprinderii sau
oricăror alte oficii ale sale, sub formă de royalty, onorarii sau alte
plăţi similare în schimbul utilizării brevetelor de invenţii sau altor
drepturi, sau sub formă de comisioane pentru servicii specifice prestate
sau pentru conducere, sau, cu excepţia cazului unei instituţii bancare,
sub formă de dobînzi pentru sumele de bani date cu împrumut oficiului
central al întreprinderii sau oricăror altor oficii ale sale.
4) În măsura, în care într-un Stat Contractant se obişnuieşte ca
profiturile, atribuite unei reprezentanţe permanente, să fie determinate
în baza repartizării proporţionale a profiturilor totale ale
întreprinderii către diversele sale oficii, nimic în paragraful 2 nu va
împiedica acest Stat Contractant să determine profiturile impozabile în
baza unei asemenea repartizări obişnuite; metoda de repartizare adoptată
va fi, totuşi, acea, ca rezultatul să fie în conformitate cu principiile
incluse în acest articol.
5) Nici un profit nu va fi atribuit unei reprezentanţe permanente,
din simplul motiv, că această reprezentanţă permanentă achiziţionează
produse sau mărfuri pentru întreprindere.
6) În sensul paragrafelor precedente ale acestui articol,
profiturile, atribuite reprezentanţei permanente, vor fi determinate în
fiecare an prin aceeaşi metodă, dacă nu există motiv temeinic şi
suficient de a proceda altfel.
7) Cînd profiturile includ elemente de venit, care sînt tratate
separat în alte articole ale prezentei Convenţii, atunci prevederile
acelor articole nu vor fi afectate de prevederile acestui articol.
Articolul 8
Transporturi maritime şi aeriene
1) Profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant din
exploatarea în trafic internaţional a navelor maritime sau aeronavelor
vor fi impuse numai în acest Stat.
2) Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea,
profiturilor din participarea la un pool, o afacere în comun sau o
agenţie internaţională de transporturi.
Articolul 9
Întreprinderi asociate
1) Cînd:
a) o întreprindere a unui Stat Contractant participă, direct sau
indirect, la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a
celuilalt Stat Contractant, sau
b) aceleaşi persoane participă, direct sau indirect, la conducerea,
controlul sau capitalul unei întreprinderi a unui Stat Contractant şi a
unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant,
şi, fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sînt
legate în relaţiile lor comerciale sau financiare prin condiţii
acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite
între întreprinderi independente, atunci orice profituri, care fără
aceste condiţii ar fi fost calculate uneia din întreprinderi, dar nu au
fost astfel calculate, datorită acestor condiţii, pot fi incluse în
profiturile acestei întreprinderi şi impuse, în consecinţă.
2) Cînt un Stat Contractant include în profiturile unei
întreprinderi a acestui Stat şi impune, în consecinţă, profiturile,
asupra cărora o întreprindere a celuilalt Stat Contractant a fost supusă
impunerii în acel celălalt Stat şi profiturile astfel calculate sînt
profituri care ar fi fost calculate întreprinderii primului Stat
menţionat, dacă relaţiile între două întreprinderi ar fi fost aceleaşi
ca şi cele, stabilite între întreprinderile independente, atunci acel
celălalt Stat va proceda la o modificare corespunzătoare a sumei
impozitului încasat acolo pe acele profituri, dacă acel celălalt Stat
consideră modificarea justificată. La efectuarea acestei modificări se
va ţine seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii şi, în caz
de necesitate, autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor
consulta reciproc.
Articolul 10
Dividende
1) Dividendele, plătite de o companie rezidentă a unui Stat
Contractant unui rezident al celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse
în acel celălalt Stat.
2) Totuşi, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în Statul
Contractant, a cărui rezidentă este compania plătitoare de dividende şi
potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă proprietarul beneficiar al
dividendelor este un rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul
astfel stabilit nu va depăşi:
a) 5 la sută din suma brută a dividendelor, dacă proprietarul
beneficiar este o companie (alta decît o societate), care deţine, în mod
direct, cel puţin 25 la sută din capitalul companiei plătitoare de
dividende;
b) 10 la sută din suma brută a dividendelor în toate celelalte
cazuri.
Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor stabili de
comun acord modul de aplicare a acestor limitări.
Prevederile acestui paragraf nu vor efectua impunerea companiei în
ce priveşte profiturile din care se plătesc dividendele.
3) Termenul "dividende", cum este utilizat în acest articol,
înseamnă veniturile din acţiuni de orice natură sau alte drepturi, ce nu
sînt titluri de creanţă, participante la profituri, precum şi veniturile
din alte drepturi corporative, care sînt supuse aceluiaşi regim de
impunere ca veniturile din acţiuni, potrivit legislaţiei Statului, a
cărui rezidentă este compania distribuitoare de profituri.
4) Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica, dacă
proprietarul beneficiar al dividendelor, fiind un rezident al unui Stat
Contractant exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant,
a cărui rezidentă este compania plătitoare de dividende, printr-o
reprezentanţă permanentă situată acolo, sau prestează în acel celălalt
Stat servicii personale independente printr-o bază fixă situată acolo,
şi holdingul, în legătură cu care dividendele sînt plătite, este efectiv
legat de această reprezentanţă permanentă sau bază fixă. În asemenea
situaţie se vor aplica prevederile articolului 7 sau articolului 14,
după caz.
5) Cînd o companie rezidentă a unui Stat Contractant realizează
profituri sau venituri din celălalt Stat Contractant, acel celălalt Stat
nu poate supune nici unui impozit dividendele plătite de companie, cu
excepţia cazului, cînd asemenea dividende sînt plătite unui rezident al
acelui celălalt Stat sau cînd holdingul, în legătură cu care dividendele
sînt plătite, este efectiv legat de o reprezentanţă permanentă sau o
bază fixă situată în acel celălalt Stat, nici să supună profiturile
nedistribuite ale companiei unui impozit asupra profiturilor
nedistribuite ale companiei, chiar dacă dividendele plătite sau
profiturile nedistribuite constau integral sau parţial din profituri sau
venituri ce provin din acel celălalt Stat.
Articolul 11
Dobînzi
1) Dobînzile, ce provin într-un Stat Contractant şi plătite unui
rezident al celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt
Stat.
2) Totuşi, aceste dobînzi pot fi, de asemenea, impuse în Statul
Contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar
dacă proprietarul beneficiar al dobînzilor este un rezident al celuilalt
Stat Contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 5 la sută din
suma brută a dobînzilor.
Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor stabili de
comun acord modul de aplicare a acestei limitări.
3) Termenul "dobînzi", cum este utilizat în acest articol, înseamnă
veniturile din titluri de creanţă de orice natură, însoţite sau nu de
garanţii ipotecare şi de dreptul de participare la profiturile
debitorului, şi, în special, veniturile din hîrtii de valoare de stat şi
veniturile din titluri de creanţă sau obligaţiuni, inclusiv primele şi
premiile, aferente acestor hîrtii de valoare, titluri de creanţă sau
obligaţiuni. Penalităţile calculate pentru plata cu întîrziere nu vor fi
considerate ca dobînzi în sensul acestui articol.
4) Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica, dacă
proprietarul beneficiar al dobînzilor, fiind un rezident al unui Stat
Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant
din care provin dobînzile, printr-o reprezentanţă permanentă situată
acolo, sau prestează în acel celălalt Stat servicii personale
independente printr-o bază fixă situată acolo, şi titlurile de creanţă,
în legătură cu care sînt plătite dobînzile, sînt efectiv legate de: a)
această reprezentanţă permanentă sau bază fixă sau de b) activităţile de
afaceri potrivit prevederilor subparagrafului c) al paragrafului 1 al
articolului 7. În asemenea situaţie se vor aplica prevederile
articolului 7 sau articolului 14, după caz.
5) Dobînzile vor fi considerate că provin dintr-un Stat Contractant,
cînd plătitorul este un rezident al acestui Stat. Totuşi, cînd
plătitorul dobînzilor, fie, că este sau nu rezident al unui Stat
Contractant, are într-un Stat Contractant o reprezentanţă permanentă sau
o bază fixă, în legătură cu care a apărut datoria, pentru care se
plătesc dobînzile, şi aceste dobînzi se suportă de o asemenea
reprezentanţă permanentă sau bază fixă, atunci aceste dobînzi vor fi
considerate că provin din Statul, în care este situată reprezentanţa
permanentă sau baza fixă.
6) Cînd, datorită unei relaţii speciale existente între plătitorul
şi proprietarul beneficiar al dobînzilor sau între ambii şi o oarecare
terţă persoană, suma dobînzilor, referitoare la titlul de creanţă pentru
care sînt plătite, depăşeşte suma care s-ar fi convenit între plătitor
şi proprietarul beneficiar al dobînzilor, în lipsa acestei relaţii,
atunci prevederile acestui articol se vor aplica numai la ultima sumă
menţionată. În asemenea situaţie partea excedentară a plăţilor va rămîne
impozabilă, potrivit legislaţiei fiecărui Stat Contractant, ţinînd seama
de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii.
Articolul 12
Royalty
1) Royalty, ce provin într-un Stat Contractant şi plătite unui
rezident al celuilalt Stat Contractant, por fi impuse în acel celălalt
Stat.
2) Totuşi, aceste royalty pot fi, de asemenea, impuse în Statul
Contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar
dacă proprietarul beneficiar al royalty este un rezident al celuilalt
Stat Contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 10 la sută din
suma brută a royalty.
Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor stabili de
comun acord modul de aplicare a acestei limitări.
3) Termenul "royalty", cum este utilizat în acest articol, înseamnă
plăţile de orice natură, primite ca compensaţie pentru utilizarea sau
concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare,
artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi pelicule sau
benzi pentru radiodifuziune sau televiziune, orice brevet de invenţii,
produse soft, emblemă comercială, design sau model, plan, formulă
secretă sau proces, sau pentru informaţii referitoare la experienţa în
domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
4) Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacă
proprietarul beneficiar al royalty, fiind un rezident al unui Stat
Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant
din care provin royalty, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo,
sau prestează în acel celălalt Stat servicii personale independente
printr-o bază fixă situată acolo, şi dreptul sau proprietatea pentru
care se plătesc royalty, este efectiv legată de: a) această
reprezentanţă permanentă sau bază fixă, sau b) activităţile de afaceri
potrivit prevederilor subparagrafului c) al paragrafului 1 al
articolului 7. În asemenea situaţie se vor aplica prevederile artcolului
7 sau articolului 14, după caz.
5) Royalty vor fi considerate, că provin dintr-un Stat Contractant,
cînd plătitorul este un rezident al acestui Stat. Totuşi, cînd
plătitorul de royalty, fie, că este sau nu rezident al unui Stat
Contractant, are într-un Stat Contractant o reprezentanţă permanentă sau
o bază fixă, în legătură cu care a apărut obligaţia de a plăti royalty,
şi aceste royalty sînt suportate de o asemenea reprezentanţă permanentă
sau bază fixă, atunci asemenea royalty vor fi considerate că provin din
Statul Contractant, în care este situată reprezentanţa permanentă sau
baza fixă.
6) Cînd, datorită unei relaţii speciale existente între plătitorul
şi proprietarul beneficiar al royalty sau între ambii şi o oarecare
terţă persoană, suma royalty referitoare la utilizarea, dreptul sau
informaţia pentru care sînt plătite, depăşeşte suma care ar fi fost
convenită între plătitor şi proprietarul beneficiar al royalty în lipsa
acestei relaţii, atunci prevederile acestui articol se vor aplica numai
la ultima sumă menţionată. În asemenea situaţie partea excedentară a
plăţilor va rămîne impozabilă, potrivit legislaţiei fiecărui Stat
Contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii.
Articolul 13
Cîştiguri de capital
1) Cîştigurile, realizate de un rezident al unui Stat Contractant
din înstrăinarea proprietăţii imobiliare, specificată în articolul 6, şi
situată în celălalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt
Stat.
2) Cîştigurile din înstrăinarea proprietăţilor mobiliare, ce fac
parte din proprietatea comercială a unei reprezentanţe permanente pe
care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat
Contractant sau proprietăţii mobiliare ce ţine de o bază fixă de care
dispune un rezident al unui Stat Contractant în celălalt Stat
Contractant, în scopul prestării serviciilor personale independente,
inclusiv cîştigurile din înstrăinarea acestei reprezentanţe permanente
(separat sau cu întreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi
impuse în acel celălalt Stat.
3) Cîştigurile, realizate de o întreprindere a unui Stat Contractant
din înstrăinarea navelor maritime sau aeronavelor, exploatate în trafic
internaţional sau proprietăţii mobiliare, ce ţine de exploatarea acestor
nave maritime sau aeronave vor fi impuse numai în acest Stat.
4) Cîştigurile din înstrăinarea acţiunilor ale capitalului acţionar
al unei companii sau unei cote într-o societate sau trust, a căror
proprietate constă direct sau indirect, în special, din proprietatea
imobiliară situată într-un Stat Contractant vor fi impuse numai în acest
Stat.
5) Cîştigurile din înstrăinarea oricărei proprietăţi, alta decît cea
specificată în paragrafele precedente ale acestui articol, vor fi impuse
numai în Statul Contractant, a cărui rezidentă este persoana care
înstrăinează.
Articolul 14
Servicii personale independente
1. Venitul, realizat de o persoană fizică care este rezidentă a unui
Stat Contractant în legătură cu serviciile profesionale sau alte
servicii similare cu caracter independent, va fi impus numai în acest
Stat, cu excepţia următoarelor circumstanţe, cînd aşa venit poate fi, de
asemenea, impus în celălalt Stat Contractant:
a) dacă el dispune, în mod regulat, de o bază fixă la dispoziţia sa
în celălalt Stat Contractant în scopul exercitării activităţilor sale;
în acest caz, numai acea parte a venitului care este atribuită acestei
baze fixe, poate fi impusă în acel celălalt Stat; sau
b) dacă prezenţa sa în celălalt Stat Contractant este pentru o
perioadă sau perioade care în total constituie sau depăşesc 183 zile în
orice perioadă de douăsprezece luni, ce se începe sau se termină în anul
fiscal dat; în acest caz, numai acea parte a venitului care a fost
realizată din activităţile exercitate în acel celălalt Stat, poate fi
impusă în acel celălalt Stat.
2) Termenul "servicii profesionale" include, în special,
activităţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic,
educativ sau pedagogic, precum şi activităţile independente de medici,
dentişti, avocaţi, ingineri, arhitecţi şi contabili, auditori şi
consultanţi.
Articolul 15
Servicii personale dependente
1) Sub rezerva prevederilor articolelor 16, 18 şi 19, salariile,
simbriile şi alte remuneraţii similare, primite de un rezident al unui
Stat Contractant în legătură cu munca salariată, vor fi impuse numai în
acest Stat, cu excepţia cazului, cînd munca salariată este exercitată în
celălalt Stat contractant. Dacă munca salariată este exercitată în acest
mod, remuneraţiile astfel primite pot fi impuse în acel celălalt Stat.
2) Indiferent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile, primite
de un rezident al unui Stat Contractant în legătură cu munca salariată
exercitată în celălalt Stat Contractant, vor fi impuse numai în primul
Stat menţionat, dacă:
a) primitorul este prezent în celălalt Stat pentru o perioadă sau
perioade care nu depăşesc în total 183 zile în orice perioadă de
douăsprezece luni, ce se începe sau se termină în anul fiscal dat, şi
b) remuneraţiile sînt plătite de un patron sau în numele unui patron
care nu este rezident al celuilalt Stat, şi
c) remuneraţiile nu sînt suportate de o reprezentanţă permanentă sau
de o bază fixă pe care patronul o are în celălalt Stat.
3) Indiferent de prevederile precedente ale acestui articol,
remuneraţiile, primite în legătură cu munca salariată exercitată la
bordul unei nave maritime sau aeronave, exploatate în trafic
internaţional de o întreprindere a unui Stat Contractant, pot fi impuse
în acest Stat.
Articolul 16
Onorariile directorilor
Onorariile directorilor şi alte plăţi similare, primite de un
rezident al unui Stat Contractant în calitatea sa de membru al
comitetului de conducere sau unui organ similar al unei companii, care
este rezidentă a celuilalt Stat Contractant, por fi impuse în acel
celălalt Stat.
Articolul 17
Artişti şi sportivi
1) Indiferent de prevederile articolelor 14 şi 15, venitul, realizat
de un rezident al unui Stat Contractant ca un artist de estradă, cum
sînt artiştii de teatru, de cinema, de radio sau televiziune, sau un
interpret muzical, sau ca un sportiv, din activităţile lor personale,
exercitate în celălalt Stat Contractant, poate fi impus în acel celălalt
Stat.
2) Cînd venitul, în legătură cu activităţile personale, exercitate
de un artist de estradă sau un sportiv în această calitate a sa, nu
revine însuşi artistului de estradă sau sportivului, ci unei alte
persoane, acest venit, indiferent de prevederile articolelor 7, 14 şi 15,
poate fi impus în Statul Contractant în care sînt exercitate
activităţile artistului de estradă sau sportivului.
Articolul 18
Pensii
Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al articolului 19, pensiile
şi alte remuneraţii similare, plătite unui rezident al unui Stat
Contractant pentru munca salariată exercitată în trecut, vor fi impuse
numai în acest Stat.
Articolul 19
Serviciul public
1) a) Salariile, simbriile şi alte remuneraţii similare, altele
decît pensia, plătite de un Stat contractant, unitate administrativ-
teritorială, sau autoritate locală a acestuia unei persoane fizice
pentru serviciile perestate acestui Stat, unităţi sau autorităţi, vor fi
impuse numai în acest Stat.
b) Totuşi, asemenea salarii, simbrii şi alte remuneraţii similare
vor fi impuse numai în celălalt Stat Contractant, dacă serviciile sînt
prestate în acel Stat şi persoana fizică este rezidentă a acelui Stat,
care:
(i) are cetăţenia acelui Stat; sau
(ii) nu a devenit rezidentă a acelui Stat, numai în scopul prestării
serviciilor.
2) a) Orice pensie, plătită de sau din fondurile create de un Stat
Contractant, unitate administrativ-teritorială sau autoritate locală a
acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui Stat,
unităţi sau autorităţi va fi impusă numai în acest Stat.
b) Totuşi, această pensie va fi impusă numai în celălalt Stat
Contractant, dacă persoana fizică este rezidentă şi are cetăţenia acelui
Stat.
3) Prevederile articolelor 15, 16 şi 18 se vor aplica salariilor,
simbriilor şi altor remuneraţii similare, şi pensiilor, pentru
serviciile prestate, în legătură cu o activitate de afaceri, exercitată
de un Stat Contractant, unitate administrativ-teritorială sau autoritate
locală a acestuia.
Articolul 20
Studenţi
Plăţile, primite de un student sau un stagiar care este sau a fost
imediat înainte de a vizita un Stat Contractant, rezident al celuilalt
Stat Contractant şi care este prezent în primul Stat menţionat, exclusiv,
în scopul instruirii sau pregătirii sale, destinate pentru întreţinerea,
instruirea şi pregătirea sa, nu vor fi impuse în primul Stat menţionat,
cu condiţia, ca asemenea plăţi să provină din sursele aflate în afara
acestui Stat.
Articolul 21
Alte venituri
1) Elementele de venit ale unui rezident al unui Stat Contractant,
indiferent de sursa de provenienţă, care nu sînt tratate în articolele
precedente ale prezentei Convenţii, vor fi impuse numai în acest Stat.
2) Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica veniturilor, altor
decît veniturile din proprietăţi imobiliare, cum sînt definite în
paragraful 2 al articolului 6, dacă primitorul acestor venituri, fiind
un rezident al unui Stat Contractant, exercită activitate de afaceri în
celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată
acolo, sau prestează în acel celălalt Stat servicii personale
independente printr-o bază fixă situată acolo, şi dreptul sau
proprietatea, în legătură cu care venitul plătit, este efectiv legată de
o asemenea reprezentanţă permanentă sau bază fixă. În această situaţie,
se vor aplica prevederile articolului 7 sau articolului 14, după caz.
Articolul 22
Capital
1) Capitalul, reprezentat de proprietăţi imobiliare, cum sînt
definite în articolul 6, deţinute de un rezident al unui Stat
Contractant şi situate în celălalt Stat Contractant, poate fi impus în
acel celălalt Stat.
2) Capitalul, reprezentat de proprietăţi mobiliare, ce fac parte din
proprietatea comercială a unei reprezentanţe permanente, pe care o
întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant,
sau de proprietăţi mobiliare aparţinînd unei baze fixe, accesibilă unui
rezident al unui Stat Contractant în celălalt Stat Contractant în scopul
prestării serviciilor personale independente, poate fi impus în acel
celălalt Stat.
3) Capitalul, reprezentat de nave maritime şi aeronave, exploatate
de o întreprindere a unui Stat Contractant în trafic internaţional şi de
proprietăţi mobiliare ce ţin de exploatarea unor asemenea nave maritime
şi aeronave, va fi impus numai în acest Stat.
4) Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui
Stat Contractant vor fi impuse numai în acest Stat.
Articolul 23
Eliminarea dublei impuneri
1) Cînd un rezident al unui Stat Contractant realizează venit sau
deţine capital, care, în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii,
poate fi impus în celălalt Stat Contractant, atunci primul Stat
menţionat va permite:
a) deducerea din impozitul pe venit al acestui rezident a sumei
egale cu impozitul pe venit, plătit în acel celălalt Stat.
b) deducerea din impozitul pe capital a acestui rezident a sumei
egale cu impozitul pe capital, plătit în acel celălalt Stat;
Asemenea deducere, totuşi, în nici un caz, nu va depăşi acea parte a
impozitului pe venit sau a impozitului pe capital, calculată pînă la
acordarea deducerii, ce se atribuie, după caz, venitului sau capitalului,
care poate fi impus în acel celălalt Stat.
2) Cînd, în conformitate cu orice prevedere a Convenţiei, venitul
realizat sau capitalul deţinut de un rezident al unui Stat Contractant
este scutit de impunere în acest Stat, asemenea Stat poate, totuşi, la
calcularea sumei impozitului pe venitul sau pe capitalul rămas al
acestui rezident să ţină cont de venitul sau capitalul scutit.
Articolul 24
Nediscriminarea
1) Persoanele naţionale ale unui Stat Contractant nu vor fi supuse
în celălalt Stat Contractant nici unei impuneri sau obligaţii legate de
aceasta, diferită sau mai împovărătoare decît impunerea şi obligaţiile
aferente la care sînt sau pot fi supuse persoanele naţionale ale acelui
celălalt Stat, aflate în aceleaşi circumstanţe, în special, în privinţa
reşedinţei. Indiferent de prevederile articolului 1 această prevedere se
va aplica, de asemenea, persoanelor care nu sînt rezidente ale unuia sau
ambelor State Contractante.
2) Impunerea unei reprezentanţe permanente, pe care o întreprindere
a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant, nu va fi
stabilită în condiţii mai puţin favorabile în acel celălalt Stat, decît
impunerea stabilită întreprinderilor acelui celuilalt Stat, care
exercită aceleaşi activităţi. Această prevedre nu va fi interpretată ca
obligînd un Stat Contractant să acorde rezidenţilor celuilalt Stat
Contractant orice deduceri, înlesniri şi scutiri cu titlu personal pe
baza statutului civil sau obligaţiilor familiale, în ce priveşte
impunerea, pe care le acordă rezidenţilor săi.
3) Cu excepţia cazului, cînd se aplică prevederile paragrafului 1 al
articolului 9, paragrafului 6 al articolului 11 sau paragrafului 6 al
articolului 12, dobînzile, royalty şi alte plăţi efectuate de o
întreprindere a unui Stat Contractant unui rezident al celuilalt Stat
Contractant, vor fi deduse, în scopul determinării profiturilor
impozabile ale acestei întreprinderi, în aceleaşi condiţii, ca şi cum ar
fi fost plătite unui rezident al primului Stat menţionat. În mod similar,
orice datorii ale unei întreprinderi a unui Stat Contractant faţă de un
rezident al celuilalt Stat Contractant, vor fi deduse, în scopul
determinării capitalului impozabil al acestei întreprinderi, în aceleaşi
condiţii, ca şi cum ar fi fost contractate faţă de un rezident al
primului Stat menţionat.
4) Întreprinderile unui Stat Contractant al căror capital este
integral sau parţial deţinut sau controlat, în mod direct sau indirect,
de unul sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt Stat Contractant, nu vor fi
supuse în primul Stat menţionat nici unei impuneri sau obligaţii legate
de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decît impunerea şi
obligaţiile aferente la care sînt sau pot fi supuse alte întreprinderi
similare ale primului Stat menţionat.
Articolul 25
Procedura amiabilă
1) Cînd o persoană consideră, că din acţiunile unuia sau ambelor
State Contractante rezultă sau va rezulta pentru ea o impunere care nu
este în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, ea poate,
indiferent de căile de atac, prevăzute de legislaţia internă a acestor
State, să supună cazul său autorităţii competente a Statului Contractant,
a cărui rezidentă este sau, dacă cazul său cade sub incidenţa
paragrafului 1 al articolului 24, a acelui Stat Contractant, a cărui
persoană naţională este. Cazul trebuie prezentat în decurs de trei ani
de la prima notificare a acţiunii din care rezultă, că impunerea nu este
în conformitate cu prevederile Convenţiei.
2) Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamaţia pare
întemeiată şi dacă ea însăşi nu este în stare să ajungă la o soluţie
satisfăcătoare, să rezolve cazul de comun acord cu autoritatea
competentă a celuilalt Stat Contractant, în scopul evitării unei
impozitări care nu este în conformitate cu Convenţia. Orice înţelegere
realizată va fi aplicată indiferent de orice perioadă de prescripţie
prevăzută de legislaţia internă a Statelor Contractante.
3) Autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor strădui
să rezolve de comun acord orice dificultăţi sau dubii rezultate ca
urmare a interpretării sau aplicării Convenţiei. De asemenea, acestea se
pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile
neprevăzute de Convenţie.
4) Autorităţile competente ale Statelor Contractante pot comunica
direct între ele, inclusiv prin intermediul unei comisii mixte, formate
din ele însăşi sau reprezentanţii lor, în scopul realizării unei
înţelegeri, în sensul paragrafelor precedente.
Articolul 26
Schimb de informaţii
1) Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor face schimb
de informaţii, necesare realizării prevederilor prezentei Convenţii sau
ale legislaţiei interne a Statelor Contractante, referitoare la
impozitele vizate de Convenţie, în măsura, în care impunerea potrivit
acestei legislaţii nu contravine prevederilor Convenţiei. Schimbul de
informaţii nu este limitat de articolele 1 şi 2 ale prezentei Convenţii.
Orice informaţie primită de un Stat Contractant va fi tratată ca secret
în acelaşi mod ca şi informaţia primită, potrivit legislaţiei interne a
acestui Stat, şi va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităţilor
(inclusiv instanţele judecătoreşti şi organele administrative),
abilitate cu stabilirea sau perceperea, încasarea forţată sau urmărirea
judiciară sau soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele
vizate de Convenţie. Asemenea persoane sau autorităţi vor utiliza
informaţia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informaţia în
procedurile judecătoreşti publice sau în deciziile judiciare.
2) Prevederile paragrafului 1, în nici un caz, nu vor fi
interpretate ca impunînd unui Stat Contractant obligaţia:
a) de a realiza măsuri administrative contrare legislaţiei şi
practicii administrative a acestui sau a celuilalt Stat Contractant;
b) de a furniza informaţii care nu pot fi accesibile potrivit
legislaţiei sau în procesul administrării obişnuite a acestui sau a
celuilalt Stat Contractant;
c) de a furniza informaţii care ar dezvălui orice secret de negoţ,
de afaceri, industrial, comercial sau profesional, sau proces comercial
sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară politicii de stat.
Articolul 27
Membrii misiunilor diplomatice şi posturilor consulare
Nimic în prezenta Convenţie nu va afecta privilegiile fiscale ale
membrilor misiunilor diplomatice sau posturilor consulare în virtutea
normelor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor
acordurilor speciale.
Articolul 28
Intrarea în vigoare
Prezenta Convenţie va intra în vigoare la data ultimei notificări în
scris, prin canale diplomatice, despre îndeplinirea de către Statele
Contractante a procedurilor necesare potrivit legislaţiilor sale pentru
intrarea ei în vigoare şi prevederile sale vor avea efect:
a) cu referinţă la impozitele reţinute la sursă, la veniturile,
realizate la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor
anului, în care prezenta Convenţie a intrat în vigoare;
b) cu referinţă la celelalte impozite pe venit şi pe capital,
percepute pentru orice an fiscal, ce se începe la sau după 1 ianuarie a
anului calendaristic, imediat următor anului, în care prezenta Convenţie
a intrat în vigoare.
Articolul 29
Denunţarea
Prezenta Convenţie va rămîne în vigoare pînă la denunţare de către
unul dintre Statele Contractante. Fiecare Stat Contractant poate denunţa
acţiunea Convenţiei, prin canale diplomatice, înaintînd o notă de
denunţare scrisă, cu cel puţin şase luni pînă la finele oricărui an
calendaristic, ce urmează după expirarea a cinci ani de la data în care
Convenţia a intrat în vigoare. În asemenea situaţie prezenta Convenţie
îşi va înceta efectul:
a) cu referinţă la impozitele reţinute la sursă, la veniturile,
realizate la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor
anului, în care a fost remisă nota de denunţare;
b) cu referinţă la celelalte impozite pe venit şi pe capital,
percepute pentru orice an fiscal ce se începe la sau după 1 ianuarie a
anului calendaristic, imediat următor anului, în care a fost remisă nota
de denunţare.
Drept care, subsemnaţii, autorizaţi în bună şi cuvenită formă, au
semnat prezenta Convenţie.
Întocmit la Porto la 6 decembrie 2002 în două exemplare originale,
fiecare în limbile moldovenească, albaneză şi engleză, toate textele
fiind egal autentice. În cazul divergenţelor dintre texte, textul în
limba engleză va prevala.
Protocol
La momentul semnării Convenţiei între Guvernul Republicii Moldova şi
Guvernul Republicii Albania pentru evitarea dublei impuneri şi
prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe
capital, subsemnaţii au convenit asupra următoarei prevederi care va fi
o parte componentă a prezentei Convenţii.
Termenul "capital" va include proprietatea mobiliară şi imobiliară
şi proprietate de orice natură potrivit legislaţiei Statului Contractant
în care asemenea proprietate este situată.
Drept care, subsemnaţii, autorizaţi în bună şi cuvenită formă, au
semnat prezentul Protocol.
Întocmit la Porto la 6 decembrie 2002 în două exemplare originale,
fiecare în limbile moldovenească, albaneză şi engleză, toate textele
fiind egal autentice.
În cazul divergenţelor dintre texte, textul în limba engleză va
prevala.