Convenţie din 09.12.48 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid

Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.707-XII din 10.09.91 Convenţie pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid* din 09.12.1948 * * * Publicată în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 1998, volumul 1, pag.100 ------------------------ * Adoptată la 9 decembrie 1948 la New York Adoptată şi deschisă spre semnare de Adunarea generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 260A (III) din 9 decembrie 1948. A intrat în vigoare la 12 ianuarie 1951, cf. dispoziţiilor art.13. În vigoare pentru Republica Moldova din 26 aprilie 1993 Părţile contractante, Considerînd că Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia sa 96 (I) din 11 decembrie 1946, a declarat că genocidul este o crimă la adresa dreptului ginţilor, în contradicţie cu spiritul şi scopurile Naţiunilor Unite şi pe care lumea civilizată îl condamnă, Recunoscînd că în toate perioadele istoriei genocidul a produs mari pierderi umanităţii, Convinse că pentru a elibera umanitatea de un flagel atît de odios cooperarea internaţională este necesară, Hotărăsc cele ce urmează: Articolul 1 Părţile contractante, confirmînd că genocidul, comis atît în timp de pace cît şi în timp de război, este o crimă de drept internaţional, se angajează să-l prevină şi să-l pedepsească. Articolul 2 În prezenta Convenţie, genocidul se referă la oricare dintre actele de mai jos, comise cu intenţia de a distruge, în totalitate sau numai în parte, un grup naţional, etnic, rasial sau religios, cum ar fi: a) omorîrea membrilor unui grup; b) atingerea gravă a integrităţii fizice sau mentale a membrilor unui grup; c) supunerea intenţionată a grupului la condiţii de existenţă care antrenează distrugerea fizică totală sau parţială; d) măsuri care vizează scăderea natalităţii în sînul grupului; e) transferarea forţată a copiilor dintr-un grup într-altul. Articolul 3 Vor fi pedepsite următoarele acte: a) genocidul; b) înţelegerea în vederea comiterii genocidului; c) incitarea directă şi publică la comiterea unui genocid; d) tentativa de genocid; e) complicitatea la genocid. Articolul 4 Persoanele care au comis genocid sau unul dintre actele enumerate la art. 3 vor fi pedepsite indiferent că sunt conducători, funcţionari sau particulari. Articolul 5 Părţile contractante se angajează să ia, în conformitate cu constituţiile respective, măsurile legislative necesare pentru asigurarea aplicării dispoziţiunilor prezentei Convenţii şi mai ales să prevadă sancţiuni penale eficace care să afecteze într-adevar persoanele vinovate de genocid sau de unul dintre actele enumerate la articolul 3. Articolul 6 Persoanele acuzate de genocid sau de unul dintre celelalte acte enumerate la articolul 3 vor fi trimise în faţa tribunalelor competente ale statului pe teritoriul căruia a fost comis actul sau în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie care va fi competentă faţă de acelea dintre părţile contractante care i-au recunoscut jurisdicţia. Articolul 7 Genocidul şi celelalte acte enumerate la articolul 3 nu vor fi considerate crime politice în privinţa extrădării. Părţile contractante se angajează în acest caz să acorde extrădarea conform legislaţiei lor şi altor tratate în vigoare. Articolul 8 Orice parte contractantă poate sesiza organele competente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru ca acestea să ia, conform Cartei Naţiunilor Unite, măsurile pe care le consideră adecvate pentru prevenirea şi împiedicarea actelor de genocid sau a oricărui act enumerat la articolul 3. Articolul 9 Diferendele dintre părţile contractante relativ la aplicarea, interpretarea sau executarea prezentei Convenţii, inclusiv la răspunderea unui stat în materie de genocid sau unul dintre celelalte acte enumerate la articolul 3 vor fi supuse Curţii Internaţionale de Justiţie la cererea uneia dintre părţile implicate în diferend. Articolul 10 Prezenta Convenţie, ale cărei texte sunt deopotrivă autentice, în limbile chineză, engleză, franceză, rusă şi spaniolă va purta data de 9 decembrie 1948. Articolul 11 Prezenta Convenţie va fi deschisă pînă la 31 decembrie 1949 pentru semnare în numele tuturor membrilor Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al oricărui alt stat nemembru căruia Adunarea generală i-a adresat o invitaţie în acest sens. Prezenta Convenţie va fi ratificată şi instrumentele de ratificare vor fi depuse la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Începînd cu 1 ianuarie 1950, va putea adera la prezenta Convenţie orice membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi orice stat nemembru care a primit invitaţia sus-menţionată. Instrumentele de aderare vor fi depuse la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Articolul 12 Orice parte contractantă va putea, în orice moment, printr-o notificare adresată Secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite să extindă aplicarea prezentei Convenţii la orice teritoriu sau la oricare dintre teritoriile cărora le conduce relaţiile externe. Articolul 13 Îndată ce primele 20 de instrumente de ratificare sau de aderare vor fi depuse, Secretarul general va întocmi un proces-verbal. El va transmite o copie a acestui proces-verbal tuturor statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi statelor nemembre vizate de articolul 2. Prezenta Convenţie va intra în vigoare în a 90-a zi care va urma datei depunerii celui de-al 20-lea instrument de ratificare sau de aderare. Orice ratificare sau aderare efectuată ulterior acestei date va intra în vigoare la 90 de zile de la depunerea instrumentului de ratificare sau aderare. Articolul 14 Prezenta Convenţie va avea o durată de 10 ani, începînd cu data intrării sale în vigoare. Prin urmare, va rămîne în vigoare pentru o perioadă de cinci ani şi în continuare dacă părţile contractante nu o vor denunţa timp de 6 luni înainte de expirarea termenului. Denunţarea se va face printr-o notificare scrisă, adresată Secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Articolul 15 Dacă, în urma denunţării, numărul părţilor participante la prezenta Convenţie se reduce la mai puţin de 16, Convenţia va înceta să rămînă în vigoare începînd cu data intrării în vigoare a ultimei renunţări. Articolul 16 O cerere de revizuire a prezentei Convenţii va putea fi formulată oricînd de către oricare parte contractantă prin intermediul unei notificări scrise adresate Secretarului general. Adunarea generală va hotărî asupra măsurilor care urmează a fi luate în legătură cu această cerere. Articolul 17 Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va notifica cele ce urmează tuturor statelor membre ale Organizaţiei şi statelor nemembre vizate la articolul 11: a) semnăturile, ratificările şi aderările primite conform articolului 11; b) notificările primite în vederea aplicării articolului 12; c) data la care prezenta Convenţie va intra în vigoare conform articolului 13; d) renunţările primite, conform articolului 14; e) abrogarea Convenţiei, conform articolului 15; f) notificările primite, conform articolului 16. Articolul 18 Originalul prezentei Convenţii va fi depus la Arhivele Organizaţiei Naţiunilor Unite. O copie certificată va fi adresată tuturor statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi statelor nemembre vizate la articolul 11. Articolul 19 Prezenta Convenţie va fi înregistrată de Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite la data intrării sale în vigoare.