Convenţie din 10.04.72 asupra interzicerii perfecţionării, producerii şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi toxice şi asupra distrugerii lor

Notă: Aderat prin Legea nr.360-XV din 05.11.04 Convenţie asupra interzicerii perfecţionării, producerii şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi toxice şi asupra distrugerii lor din 10.04.1972 * * * Statele părţi ale acestei Convenţii, Hotărîte să acţioneze în vederea realizării de progrese efective în direcţia dezarmării generale şi totale, inclusiv a interzicerii şi eliminării tuturor tipurilor de arme de distrugere în masă şi convinse că interzicerea dezvoltării, producerii şi stocării armelor chimice şi bacteriologice (biologice) şi eliminarea lor, prin măsuri eficiente, va facilita realizarea dezarmării generale şi totale sub control internaţional strict şi efectiv, Recunoscînd semnificaţia importantă a Protocolului privind interzicerea folosirii în război a gazelor asfixiante, toxice sau similare şi a mijloacelor bacteriologice de luptă, semnat la Geneva la 17 iunie 1925 şi conştiente, de asemenea, de contribuţia pe care Protocolul amintit a adus-o deja şi continuă să o aducă la atenuarea ororilor războiului, Reafîrmîndu-şi adeziunea la principiile şi obiectivele acestui Protocol şi cerînd tuturor statelor să li se supună cu stricteţe, Reafirmînd că Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a condamnat în mod repetat toate acţiunile contrare principiilor şi obiectivelor Protocolului de la Geneva din 17 iunie 1925, Dorind să contribuie la întărirea încrederii între popoare şi la îmbunătăţirea generală a atmosferei internaţionale, Dorind, de asemenea, să contribuie la realizarea scopurilor şi principiilor Cartei Naţiunilor Unite, Convinse de importanţa şi urgenţa eliminării din arsenalele statelor prin măsuri eficiente, a unor asemenea arme periculoase de distrugere în masă cum sînt cele care utilizează agenţi chimici sau bacteriologici (biologici), Recunoscînd că un acord asupra interzicerii armelor bacteriologice (biologice) şi toxice reprezintă un prim pas posibil în direcţia realizării unui acord asupra măsurilor efective de interzicere şi a dezvoltării, producerii şi stocării de arme chimice şi hotărîte să continue negocierile în acest scop, Hotărîte, pentru binele întregii omeniri, să excludă complet posibilitatea utilizării agenţilor bacteriologici (biologici) şi toxici ca arme, Convinse că o asemenea utilizare repugnă conştiinţei omenirii şi că nu va fi cruţat nici un efort pentru a diminua acest risc, Au căzut de acord asupra următoarelor: ARTICOLUL I Fiecare stat-parte al acestei Convenţii se obligă ca niciodată în nici o circumstanţă să nu dezvolte, producă, stocheze sau să obţină sau să reţină în alt fel: 1. Agenţi microbieni sau alt fel de agenţi biologici sau toxine, oricare ar fi originea lor sau metoda de producere, de tipuri şi în cantităţi care nu se justifică prin scopuri profilactice, de protejare sau alte scopuri paşnice; 2. Arme, echipament sau mijloace de răspîndire desemnate a utiliza asemenea agenţi sau toxine pentru scopuri ostile sau în conflicte armate. ARTICOLUL II Fiecare stat-parte al acestei Convenţii se obligă să distrugă sau să deverseze spre scopuri paşnice, cît de curînd posibil, dar nu mai tîrziu de nouă luni după intrarea în vigoare a Convenţiei, toţi agenţii, toxinele, armele, echipamentul şi mijloacele de răspîndire specifice în articolul I al Convenţiei, care se află în posesia sa sau sub jurisdicţia sau controlul său. Pentru aplicarea prevederilor acestui articol vor fi luate toate precauţiile de securitate necesare pentru a proteja populaţiile şi mediul înconjurător. ARTICOLUL III Fiecare stat-parte la această Convenţie se obligă să nu transfere nici unui beneficiar, oricare ar fi acesta, direct sau indirect şi să nu sprijine, în nici un fel, vreun stat, grup de state sau organizaţii internaţionale să fabrice sau să dobîndească în alt fel vreunul din agenţii, toxinele, armele, echipamentul sau mijloacele de răspîndire specificate în articolul I al Convenţiei. ARTICOLUL IV Fiecare stat-parte al acestei Convenţii va lua, în conformitate cu prevederile sale constituţionale, orice măsuri necesare de interzicere şi prevenire a dezvoltării, producerii, stocării, achiziţionării sau reţinerii de agenţi, toxine, arme, echipament şi mijloace de distribuire specificate în articolul I al Convenţiei, în cadrul teritoriului său sau în teritoriile aflate sub jurisdicţia sau controlul său. ARTICOLUL V Statele-părţi ale acestei Convenţii se obligă să se consulte reciproc şi să coopereze în soluţionarea oricăror probleme ce pot apărea în legătură cu obiectivul sau cu aplicarea prevederilor Convenţiei. Consultarea şi cooperarea conforme acestui articol pot fi, de asemenea, asumate prin proceduri internaţionale adecvate în cadrul Naţiunilor Unite şi în conformitate cu Carta lor. ARTICOLUL VI 1. Oricare stat-parte al acestei Convenţii care constată că un alt stat-parte încalcă obligaţiile ce decurg din prevederile Convenţiei poate înainta o plîngere Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. O asemenea plîngere va trebui să includă toate mărturiile posibile care să-i confirme validitatea, cît şi o cerere de examinare a sa de către Consiliul de Securitate. 2. Fiecare stat-parte al acestei Convenţii se obligă să coopereze la desfăşurarea oricăror investigaţii iniţiate de către Consiliul de Securitate, în conformitate cu prevederile Cartei Naţiunilor Unite, pe baza plîngerilor primite de către Consiliu. Consiliul de Securitate va informa statele-părţi ale Convenţiei în legătură cu rezultatele investigaţiei. ARTICOLUL VII Fiecare stat-parte al acestei Convenţii se obligă să ofere sau să sprijine ajutorul dat oricărei părţi a Convenţiei, în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite, care îl cere, dacă Consiliul de Securitate decide că partea respectivă a fost expusă pericolului ca urmare a violării Convenţiei. ARTICOLUL VIII Nimic din această Convenţie nu va fi interpretat ca limitînd în vreun fel sau retrăgînd obligaţiile asumate de către state prin Protocolul cu privire la interzicerea utilizării în război a gazelor asfixiante, otrăvitoare sau similare şi a metodelor bacteriologice de luptă, semnat la Geneva, la 17 iunie 1925. ARTICOLUL IX Fiecare stat-parte al acestei Convenţii afirmă obiectivul recunoscut al interzicerii efective a armelor chimice şi, în acest scop, se obligă să continue negocierile de bună-credinţă în vederea realizării unui acord rapid asupra măsurilor efective de interzicere a perfecţionării, producerii şi stocării lor şi de distrugere a acestora şi asupra măsurilor adecvate privind echipamentul şi mijloacele de răspîndire special desemnate pentru producerea sau utilizarea agenţilor chimici în scopuri armate. ARTICOLUL X 1. Statele-părţi ale acestei Convenţii se obligă să faciliteze, şi au dreptul să participe la cel mai deplin schimb posibil de echipament, materiale şi informaţii ştiinţifice şi tehnice pentru utilizarea agenţilor bacteriologici (biologici) şi toxinelor în scopuri paşnice. Părţile Convenţiei care sînt în măsură să o facă vor coopera, de asemenea, contribuind în mod individual sau împreună cu alte state sau cu organizaţii internaţionale la dezvoltarea şi aplicarea pe mai departe a descoperirilor ştiinţifice în domeniul bacteriologiei (biologiei), pentru prevenirea bolilor sau pentru alte scopuri paşnice. 2. Această Convenţie va fi executată într-o manieră concepută să evite stînjenirea dezvoltării economice sau tehnice a statelor-părţi ale Convenţiei sau cooperării internaţionale în domeniul activităţilor bacteriologice (biologice) paşnice, inclusiv al schimbului internaţional de agenţi bacteriologici (biologici) şi toxine pentru scopuri paşnice în conformitate cu prevederile Convenţiei. ARTICOLUL XI Oricare stat-parte poate propune amendamente la această Convenţie. Amendamentele vor intra în vigoare pentru fiecare stat-parte care le acceptă în condiţiile acceptării lor de către majoritatea stateior-părţi ale Convenţiei şi, pentru fiecare stat-parte rămas, la data acceptării de către el. ARTICOLUL XII La cinci ani după intrarea în vigoare a acestei Convenţii sau mai devreme, dacă aceasta este cerută de majoritatea părţilor Convenţiei prin prezentarea unei propuneri în acest sens guvernelor depozitare, se va ţine la Geneva o conferinţă a statelor-părţi ale Convenţiei, pentru revederea eficienţei Convenţiei, în vederea asigurării că scopurile preambulului şi prevederilor Convenţiei, inclusiv prevederile cu privire la negocierile asupra armelor chimice, sunt realizate. O asemenea revizuire va trebui să ţină seama de orice evoluţii ştiinţifice sau tehnice relevante pentru Convenţie. ARTICOLUL XIII 1. Această Convenţie va avea o durată nelimitată. 2. Fiecare stat-parte al acestei Convenţii va avea dreptul, exercitîndu-şi suveranitatea naţională, să se retragă din Convenţie dacă decide că evenimente extraordinare legate de problematica Convenţiei au afectat interesele supreme ale ţării sale. El va înştiinţa de această retragere toate celelalte state-părţi ale Convenţiei şi Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite cu trei luni înainte. O asemenea înştiinţare va cuprinde o prezentare a evenimentelor extraordinare pe care le consideră a fi afectat interesele sale supreme. ARTICOLUL XIV 1. Această Convenţie va fi deschisă spre semnare tuturor statelor. Oricare stat care nu semnează Convenţia înainte de intrarea sa în vigoare poate adera la ea, în conformitate cu paragraful (3) al acestei Convenţii, oricînd. 2. Această Convenţie va fi supusă ratificării de către statele semnatare. Instrumentele de ratificare şi instrumentele de aderare vor fi depozitate de către guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, care sînt desemnate prin aceasta drept guverne depozitare. 3. Această Convenţie va intra în vigoare după depozitarea instrumentelor de ratificare de către 22 de guverne, incluzînd guvernele desemnate ca depozitare ale Convenţiei. 4. Pentru statele ale căror instrumente de ratificare sau de aderare sînt depozitate după intrarea în vigoare a acestei Convenţii, ea va intra în vigoare la data depozitării instrumentelor lor de ratificare sau de aderare. 5. Guvernele depozitare vor informa cu promptitudine toate statele semnatare sau care aderă în legătură cu data fiecărei semnări, data depozitării fiecărui instrument de ratificare sau de aderare şi a intrării în vigoare a acestei Convenţii şi cu primirea altor observaţii. 6. Această Convenţie va fi înregistrată de către guvernele depozitare conform Articolului 102 al Cartei Naţiunilor Unite. ARTICOLUL XV Această Convenţie, textele englez, rus, francez, spaniol şi chinez care sînt egal de autentice vor fi depozitate în arhivele guvernelor depozitare. Copii autentificate ale acestei Convenţii vor fi transmise de către guvernele depozitare guvernelor statelor semnatare sau care aderă.