Convenţie din 10.10.80 privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice, care ar putea fi considerate ca producînd efecte traumatizante excesive sau ca lovind fără discriminare

Notă: Aderat prin Legea nr.975-XIV din 27.04.2000 Convenţie privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice, care ar putea fi considerate ca producînd efecte traumatizante excesive sau ca lovind fără discriminare* din 10.10.1980 * * * Publicată în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 2001, volumul 28, pag.56 -------------------------- *În vigoare pentru Republica Moldova din 8 martie 2001. Înaltele Părţi Contractante, reamintind că toate statele au datoria, potrivit Cartei Naţiunilor Unite, de a se abţine, în relaţiile lor internaţionale, de la recurgerea la ameninţarea sau de la folosirea forţei, fie împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale sau independenţei politice a oricărui stat, fie în orice alt mod incompatibil cu scopurile Naţiunilor Unite, reamintînd, totodată, principiul general al protecţiei persoanelor civile contra efectelor ostilităţilor, bazîndu-se pe principiul dreptului internaţional, potrivit căruia dreptul părţilor într-un conflict armat de a-şi alege metodele sau mijloacele de război nu este nelimitat, pe principiul care interzice folosirea în conflictele armate a armelor, proiectilelor şi materalelor, cît şi a metodelor de război de natură să cauzeze suferinţe inutile, reamintind, de asemenea, că este interzis să fie folosite metode sau mijloace de război concepute să cauzeze sau care ar cauza pagube considerabile, de durată şi grave, mediului înconjurător natural, confirmînd hotărîrea lor potrivit căreia, în cazurile neprevăzute de prezenta Convenţie şi de Protocoalele-anexă sau de alte acorduri internaţionale, persoanele civile şi combatanţii vor fi în permanenţă sub protecţia şi autoritatea principiilor dreptului internaţional, aşa cum rezultă din practicile stabilite, principiile umanitare şi exigenţele conştiinţei publice, dorind să contribuie la destinderea internaţională, la încetarea cursei înarmărilor şi la instaurarea încrederii între state şi, în felul acesta, la realizarea aspiraţiilor tuturor popoarelor de a trăi în pace, recunoscînd importanţa continuării tuturor eforturilor, care să contribuie la realizarea de progrese pe calea dezarmării generale şi totale sub un control internaţional strict şi eficace, reafirmînd necesitatea continuării codificării şi dezvoltării progresive a reglementărilor dreptului internaţional aplicabile conflictelor armate, dorind să interzică sau să limiteze în continuare folosirea unor categorii de arme clasice şi apreciind că rezultatele pozitive obţinute în acest domeniu ar putea facilita principalele tratative de dezarmare în vederea încetării producţiei, stocării şi proliferării unor asemenea arme, subliniind interesul că toate statele şi, îndeseobi, statele importante din punct de vedere militar să devină părţi la prezenta Convenţie şi la Protocoalele-anexă, considerînd că Adunarea Generală a Naţiunilor Unite şi Comisia Naţiunilor Unite pentru Dezarmare pot decide să examineze chestiunea unei posibile lărgiri a sferei de aplicare a interdicţiilor sau a limitărilor cuprinse în prezenta Convenţie şi în Protocoalele-anexă, considerînd, totodată, că examinarea problemei adoptării de noi măsuri privind interzicerea sau limitarea folosirii unor anumite categorii de arme clasice poate fi hotărîră de Comitetul de Dezarmare, au convenit ceea ce urmează; Articolul 1 Sfera de aplicare Prezenta Convenţie şi Protocoalele-anexă la aceasta se aplică în situaţiile prevăzute în art.2, comun Convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor de război, inclusiv la orice situaţie prevăzută în paragraful 4) al art.1 al Protocolului adiţional I la Convenţiile de la Geneva. Articolul 2 Raporturi cu alte acorduri internaţionale Nici o dispoziţie a prezentei Convenţii sau a Protocoalelor-anexă nu va fi interpretată ca diminuînd alte obligaţii impuse Părţilor de către dreptul internaţional umanitar aplicabil în caz de conflict armat. Articolul 3 Semnarea Prezenta Convenţie va fi deschisă spre semnare tuturor statelor la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York, timp de 12 luni, începînd cu 10 aprilie 1981. Articolul 4 Ratificarea, acceptarea, aprobarea, aderarea 1) Prezenta Convenţie este supusă ratificării, acceptării sau aprobării de către semnatari. Orice stat care nu a semnat Convenţia va putea să adere la aceasta. 2) Instrumentele de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare vor fi depuse la depozitarul Convenţiei. 3) Fiecare stat va putea accepta să fie legat prin oricare dintre Protocoalele-anexă la prezenta Convenţie, cu condiţia ca în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare la prezenta Convenţie se notifice depozitarului consimţămîntul său de a fi legat de cel puţin două dintre aceste Protocoale. 4) În orice moment după depunerea instrumentelor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare la prezenta Convenţie un stat poate notifica depozitarului consimţămîntul de a fi legat de oricare Protocol anexat, la care nu este încă parte. 5) Orice Protocol, care leagă o Înaltă Parte Contractantă, face parte integrantă din prezenta Convenţie în ceea ce priveşte amintita parte. Articolul 5 Intrarea în vigoare 1) Prezenta Convenţie va intra în vigoare la 6 luni de la data depunerii celui de-al douăzecelea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare. 2) Pentru orice stat, care depune un instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, după data depunerii celui de-al douăzecelea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, Convenţia va intra în vigoare la 6 luni de la data depunerii acestui instrument. 3) Fiecare dintre Protocoalele-anexă la prezenta Convenţie va intra în vigoare la 6 luni de la data la care douăzeci de state vor fi notificat consimţămîntul de a fi legate de acest Protocol, în conformitate cu dispoziţiile paragrafului 3) sau ale paragrafului 4) ale art.4 din prezenta Convenţie. 4) Pentru oricare stat, care notifică consimţămîntul sau de a fi legat de un Protocol-anexă la prezena Convenţie după data la care douăzeci de state au notificat consimţămîntul lor de a fi legate de acel Protocol, Protocolul va intra în vigoare după 6 luni de la data, la care amintitul stat va fi notificat consimţămîntul său de a fi astfel legat. Articolul 6 Difuzarea Înaltele Părţi Contractante se angajează să difuzeze, cît mai larg posibil, în ţările lor, atît ăe timp de pace, cît şi în perioada de conflict armat, prezenta Convenţie şi Protocoalele-anexă la aceasta, la care sînt părţi şi, în special, să încludă studierea acestora în programele lor de instrucţie militară, astfel încît aceste instrumente să fie cunoscute de către forţele lor armate. Articolul 7 Raporturi convenţionale între părţi de la intrarea în vigoare a Convenţiei 1) Dacă una dintre părţile în conflict nu este legată de un Protocol-anexă la prezenta Convenţie, părţile care sînt legate prin prezenta Convenţie şi prin acel Protocol rămîn legate de acestea în relaţiile lor reciproce. 2) O Înaltă Parte Contractantă este legată prin prezenta Convenţie şi de orice Protocol-anexă în vigoare pentru ea, în orice situaţie prevăzută la art.1, în raporturile cu oricare alt stat care nu este parte la prezenta Convenţie sau care nu este legat prin Protocolul-anexă pertinent, dacă acest din urmă stat aceceptă şi aplică prezenta Convenţie sau Protocolul pertinent şi notifică aceasta depozitarului. 3) Depozitarul va informa imediat Înaltele Părţi Contractante interesate despre orice notificare primită potrivit paragrafului 2) al prezentului articol. 4) Prezenta Convenţie şi Protocoalele-anexă la aceasta, prin care o Înaltă Parte Contractantă este legată, se aplică oricărui conflict armat împotriva amintitei Parţi Contractante, de tipul vizat în paragraful 4) al art.1 al Protocolului adiţional I la Convenţiile de la Geneva, din 12 august 1949, relative la protecţia victimelor de război: a) cînd Înalta Parte Contractantă este, de asemenea, parte la Protocolul adiţional I şi cînd o autoritate vizată la paragraful 3) al art.96 al amintitului protocol s-a angajat să aplice Convenţiile de la Generva şi Protocolul adiţional I, în conformitate cu paragraful 3) al art.96 al amintitului protocol, şi se angajează să aplice, în ceea ce priveşte respectivul conflict, prezenta Convenţie şi Protocoalele pertinente-anexă; sau b) cînd Înalta Parte Contractantă nu este parte la Protocolul adiţional I şi cînd o autoritate de tipul vizat la alin. a) de mai sus acceptă şi aplică, în ceea ce priveşte conflictul amintit, obligaţiile din Convenţiile de la Geneva, din prezenta Convenţie şi din Protocoalele pertinente-anexă. Această acceptare şi această aplicare au, faţă de conflictul amintit efectele următoarele: (i) Convenţiile de la Geneva, prezenta Convenţie şi Protocoalele pertinente-anexă dobîndesc imediat efect pentru părţile în conflict; (ii) amintita autoritate exercită aceleaşi drepturi şi se achită de aceleaşi obligaţii ca şi o Înaltă Parte Contractantă la Convenţiile de la Geneva, la prezenta Convenţie şi la Protocoalele pertinente-anexă; (iii) Convenţiile de la Geneva, prezenta Conveţie şi Protocoalele pertinente-anexă leagă, în egală măsură, toate părţile în conflict. Înalta Parte Contractantă şi autoritatea pot, de asemenea, să convină să accepte şi să aplice, pe bază de reciprocitate, obligaţiile enunţate în Protocolul adiţional I la Convenţiile de la Geneva. Articolul 8 Revizuire şi amendamente 1) (a) După intrarea în vigoare a prezentei Convenţii, oricare Înaltă Parte Contractantă poate propune, în orice moment, amendamente la prezenta Convenţie sau la oricare dintre Protocoalele-anexă prin care este legată. Orice propunere de amendament este comunicată depozitarului, care notifică tuturor Înaltelor Părţi Contractante, cerîndu-le să indice, dacă este cazul, convocarea unei conferinţe pentru examinarea ei. Dacă o majoritate de cel puţin optsprezece Înalte Părţi Contractante sînt de acord, depozitarul va trebui să convoace în cel mai scurt timp o conferinţă, la care vor fi invitate toate Înaltele Părţi Contractante. Statele, care nu sînt părţi la prezenta Convenţie, vor fi invitate la conferinţă în calitate de observatori. b) Această conferinţă va putea conveni amendamente care vor fi adoptate şi vor intra în vigoare în acelaşi mod ca prezenta Convenţie şi Protocoalele-anexă; totuşi, amendamentele la prezenta Convenţie nu vor putea fi adoptate decît de Înaltele Părţi Contractante, iar amendamentele la un Protocol-anexă nu vor putea fi adoptate decît de Înaltele Părţi Contractante, care sînt legate prin acest Protocol. 2) (a) După intrarea în vigoare a acestei Convenţii, oricare Înaltă Parte Contractantă poate propune, în orice moment, protocoalele adiţionale privind alte categorii de arme clasice, care nu sînt acoperite de prezentele Protocoale. Orice propunere de protocol adiţional este comunicată depozitarului, care o notifică tuturor Înaltelor Părţi Contractante în conformitate cu subparagraful a) al paragrafului 1) din prezentului articol. Dacă o majoritate de cel puţin optsprezece Înalte Părţi Contractante sînt de acord, depozitarul va convoca, în cel mai scurt timp, o conferinţă la care toate statele vor fi invitate. (b) Această conferinţă va putea, cu deplina participare a tuturor statelor reprezentate la conferinţă, să aprobe protocoalele adiţionale care vor fi adoptate în acelaşi mod ca şi prezenta Convenţie, vor fi anexate la aceasta şi vor intra în vigoare în conformitate cu dispoziţiile paragrafelor 3) şi 4) ale art. 5 din prezenta Convenţie. 3) (a) Dacă 10 ani după intrarea în vigoare a prezentei Convenţii nu a fost convocată nici o conferinţă potrivit subparagrafului a) al paragrafului 1) sau suparagrafului a) al paragrafului 2) ale prezentului articol, orice Înaltă Parte Contractantă va putea cere depozitarului să convoace o conferinţă, la care vor fi invitate toate Înaltele Părţi Contractante pentru examinarea sferei de aplicare a Convenţiei şi a Protocoalelor-anexă şi studierea oricărei propuneri de amendare a prezentei Convenţii şi a Protocoalelor existente. Statele care nu sînt părţi la prezenta Convenţie vor fi invitate la conferinţă în caltate de observatori. Conferinţa va putea aproba amendamentele, care vor fi adoptate şi vor intra în vigoare în conformitate cu subparagraful b) al paragrafului 1) de mai sus. (b) Conferinţa va examina, de asemenea, orice propunere de protocoale adiţionale privind alte categorii de arme clasice neacoperite de Protocoalele-anexă existente. Toate statele reprezentate la conferinţă vor putea participa, cu toate drepturile, la această examinare. Protocoalele adiţionale vor fi adoptate în acelaşi mod ca şi prezenta Convenţie, vor fi anexate la ea şi vor intra în vigoare în conformitate cu dispoziţiile paragrafelor 3) şi 4) ale art.5 din prezenta Convenţie. (c) Conferinţa amintită va putea examina, dacă este cazul, să prevadă convocarea unei noi conferinţe, la cererea unei Înalte Părţi Contractante, în cazul în care, după o perioadă similară celei vizate la alin. a) al paragrafului 3) din prezentul articol, nici o conferinţă nu a fost convocată în conformitate cu subparagraful a) al paragrafului 1) sau cu subparagraful a) al paragrafului 2) din prezentul articol. Articolul 9 Denunţarea 1) Orice Înaltă Parte Contractantă poate denunţa prezenta Convenţie sau oricare dintre Protocoalele-anexă, notificînd decizia sa depozitarului. 2) Denunţarea astfel făcută nu va produce efect decăt după un an de la prmirea de către depozitar a notificării sau a denunţării. Dacă, totuşi, la expirarea termenului de un an, Înalta Parte Contractantă denunţătoare se află într-o situaţie vizată în art.1, ea rămîne legată prin obligaţiile Convenţiei şi ale Protocoalelor pertinente-anexă pînă la încetarea conflictului armat sau a ocupaţiei şi, în orice caz, pînă la încheierea operaţiunilor de eliberare definitivă, de repatriere sau de stabilire a persoanelor protejate de reglementările dreptului internaţional aplicabile în caz de conflict armat şi, în cazul orcărui Protocol-anexă la prezenta Convenţie, conţinînd dispoziţii privind situaţiile în care activităţile de menţinere a păcii, de observare sau funcţii similare sînt exercitate de forţe sau misiuni ale Naţiunilor Unite în regiunea respectivă, pînă la terminarea acestor activităţi. 3) Orice denunţare a prezentei Convenţii se va aplica deopotrivă tuturor Protocoalelor-anexă, ale căror obligaţii au fost acceptate de către Înalta Parte Contractantă. 4) Denunţarea nu va avea efect decît faţă de Înalta Parte Contaractantă care denunţă. 5) Denunţarea nu va avea efect asupra obligaţiilor deja contractate, într-un conflict armat prevăzut de prezenta Convenţie şi de Protocoalele-anexă, de către Înalta Parte Contractantă denunţătoare, pentru orice act comis înainte ca denunţarea amintită să devină efectivă. Articolul 10 Depozitarul 1) Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite este depozitarul prezentei Convenţii şi al Protocoalelor-anexă. 2) În afară de exercitarea funcţiilor sale obişnuite, depozitarul va notifica tuturor statelor: a) semnăturile la prezenta Convenţie, în conformitate cu art.3; b) instrumentele de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare la prezenta Convenţie, depuse în conformitate cu art.4; c) notificările de acceptare a obligaţiilor din Protocoalele-anexă la prezenta Convenţie, în conformitate cu art.4; d) datele de intrare în vigoare a prezentei Convenţii şi a fiecăreia din Protocoalele-anexă, în conformitate cu art.5; e) notificările de denunţare, primite în conformitate cu art.9, şi datele la care ele dobîndesc efect. Articolul 11 Texte autentice Originalul prezentei Convenţii şi originalele Protocoalelor-anexă, ale căror texte în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, rusă şi spaniolă sînt în mod egal autentice, vor fi depuse la depozitar, care va transmite copii certificate tuturor statelor. PROTOCOL PRIVIND FRAGMENTELE NEDETECTABILE (Protocol I) Este interzis să se folosească orice armă, al cărei efect principal este rănirea prin fragmente, care nu sînt detectabile prin raze X în corpul uman. PROTOCOL PRIVIND INTERZICERIA SAU LIMITAREA FOLOSIRII MINELOR, ARMELOR-CAPCANĂ ŞI A ALTOR DISPOZITIVE (Protocol II) Articolul 1 Sfera de aplicare practică Prezentul Protocol priveşte folosirea pe sol a minelor, a armelor- capcană şi a altor dispozitive definite în continuare, inclusiv minele amplasate pentru interzicerea accesului la plaje, a traversării căilor navigabile sau a cursurilor de apă, dar el nu se aplică în cazul folosirii minelor antinavă folosite pe mare sau pe căile navigabile interioare. Articolul 2 Definiţii În scopurile prezentului Protocol, se va înţelege: 1) Prin "mină" - orice dispozitiv plasat sub sol, pe sol sau în apropiere de sol sau altă suprafaţă, conceput pentru a fi detonat sau explodat prin prezenţa, apropierea sau contactul cu o persoană sau vehicul, şi prin mine amplasate de la distanţă, orice mină astfel definită, lansată de către o piesă de artilerie, lansatoare de rachete, mortiere sau dispozitive similare sau lansată dintr-o aeronavă. 2) Prin "armă-capcană" - orice dispozitiv sau material conceput, construit sau adaptat pentru a ucide sau răni şi care acţionează neaşteptat, cînd o persoană deplasează un obiect în aparenţă inofensiv, sau se apropie de el sau efectuează o acţiune în aparenţă fără pericol. 3) Prin "alte dispozitive" - muniţii şi dispozitive amplasate manual şi concepute pentru a ucide, răni sau produce pagube şi care sînt declanşate prin comandă de la distanţă sau în mod automat după un anumit timp. 4) Prin "obiectiv militar" - în măsura în care se au în vedere bunurile, orice bun care, prin natura sa, amplasare, destinaţie sau utilizare aduce o contribuţie efectivă la acţiunea militară şi a cărui distrugere, parţială sau totală, capturare sau neutralizare oferă, în condiţiile concrete existente, un anturaj militar sigur. 5) Prin "bunuri cu caracter civil" - toate bunurile care nu sînt obiective militare, în sensul paragrafului 4). 6) Prin "înregistrare" - o operaţie de ordin material, admnistrativ şi tehnic, menită să culeagă, pentru a fi consemnate în documente oficiale, toate informaţiile disponibile, care permit localizarea cu uşurinţă a cîmpurilor de mine, a minelor şi armelor-capcană. Articolul 3 Restricţii generale pentru folosirea minelor, a armelor-capcană sau a altor dispozitive 1) Prezentul articol se aplică: a) minelor; b) armelor-capcană; c) altor dispozitive. 2) Este interzisă, în orice împrejurări, îndreptarea armelor, la care se referă prezentul articol, împotriva populaţiei civile, în general, sau împotriva civililor, în mod individual, în acţiuni ofensive defensive sau de represalii. 3) Folosirea fără discriminare a armelor, la care se referă prezentul articol, este interzisă. Prin folosirea fără discriminare se înţelege amplasarea acestor arme: a) în altă parte decît asupra unui obiectiv militar sau în direcţia acestuia; sau b) care implică o metodă sau un mijloc de transport la ţintă, ce nu poate fi direcţionat asupra unui obiectiv militar specific; sau c) care pot provoca, în mod incidental, pierderi de vieţi omeneşti în rîndul populaţiei civile, răniri ale persoanelor civile, pagube bunurilor cu caracter civil sau o combinaţie între aceste pierderi şi pagube, care ar fi excesive în raport cu avantajul militar concret şi direct aşteptat. 4) Toate precauţiile posibile vor fi luate pentru protecţia civililor faţă de efectele armelor, cărora li se aplică prezentul articol. Prin "precauţiuni posibile" se înţeleg acelea care sînt practicabile sau sînt practic posibil de luat, ţinînd seama de toate condiţiile existente în acel moment, îndeosebi de considerentele de ordin umanitar şi de ordin militar. Articolul 4 Restricţii privind folosirea minelor, altele decît minele amplasate de la distanţă, a armelor-capcană şi a altor dispozitive în zonele locuite 1) Prezentul articol se aplică: a) minelor, altele decît minele amplasate de la distanţă; b) armelor-capcană, şi c) altor dispozitive. 2) Este interzisă folosirea armelor, la care se aplică prezentul articol, în orice oraş, orice sat sau orice altă zonă, unde se află o concentrare similară de persoane civile şi unde nu sînt angajate lupte între forţe terestre, sau acestea nu par să fie iminente, cu excepţia cazurilor în care: a) ele sînt amplasate asupra unui obiectiv militar sau în apropierea imediată a unui obiectiv militar aparţinînd unei părţi adverse sau sub controlul acesteia; sau b) au fost luate măsuri pentru protecţia populaţiei civile împotriva efectelor lor, de exemplu, prin afişarea de avertismente, plasarea de sentinele, difuzarea de avertismente sau instalarea de împrejmuiri. Articolul 5 Restricţii în folosirea minelor amplasate de la distanţă 1) Folosirea minelor amplasate de la distanţă este interzisă, cu excepţia cazurilor cînd aceste mine sînt utilizate numai într-o zonă, care constituie un obiectiv militar sau care conţine obiective militare şi dacă: a) amplasarea lor este înregistrată cu exactitate, în conformitate cu subparagraful a) al paragrafului 1) din art.7; sau b) fiecare dintre mine este prevăzută ca un mecanism eficace de neutralizare, adică cu un mecanism de autodeclanşare conceput pentru dezamorsare sau pentru autodistrugere, atunci cînd există motive să se creadă că nu va mai folosi scopurilor militare pentru care a fost amplasată sau un mecanism telecomandat conceput pentru dezamorsare sau distrugere, atunci cînd aceasta nu mai serveşte scopurilor militare pentru care a fost amplasată. 2) Un preaviz efectiv va fi orcărei lansări de mine amplasate de la distanţă, care ar putea avea efecte pentru populaţia civilă, cu excepţia cazurilor cînd împrejurările nu permit aceasta. Articolul 6 Interzicerea folosirii anumitor arme-capcană 1) Fără a aduce prejudicii reglementărilor dreptului internaţional aplicabil în conflictele armate privind actele de viclenie şi perfidie, este interzisă, în orice condiţii, folosirea: a) oricăror arme-capcană avînd forma unor obiecte portabile, aparent inofensive, care sînt în mod special concepute şi construite pentru a conţine o încărcătură explozivă şi care produc o detonare, cînd sînt deplasate sau prin apropiere de ele; sau b) armelor-capcană ataşate sau asociate în orice fel cu; (i) embleme, semne sau semnale protectoare, recunoscute pe plan internaţional; (ii) bolnavi, răniţi sau persoane decedate; (iii) locuri de înhumare, incinerare sau morminte; (iv) instalaţii, material, furnituri sau mijloace de transport sanitar; (v) jucării de copii sau alte obiecte portabile sau produse special destinate pentru alimentaţia, sănătatea, igiena, îmbrăcămintea sau educaţia copiilor; (vi) alimente şi băuturi; (vii) ustensile de bucătărie sau aparate menajere, cu excepţia celor din instituţiile militare, din locurile militare şi din depozitele de aprovizionare militară; (viii) obiecte al căror caracter religios este indiscutabil; (ix) monumente istorice, lucrări de artă sau locuri de cult, care constituie patrimoniul cultural sau spiritual al popoarelor; (x) animale sau cadavrele acestora. 2) Este interzisă, în orice condiţii, folosirea armelor-capcană, care sînt concepute să cauzeze răniri sau suferinţe inutile. Articolul 7 Înregistrarea şi publicarea amplasării cîmpurilor de mine, a minelor şi a armelor-capcană 1) Părţile într-un conflict vor înregistra amplasarea: a) tuturor cîmpurilor de mine preplanificate, instalate de către ele; b) tuturor zonelor, în care ele au utilizat pe scară largă şi au preplanificat folosirea de arme-capcană. 2) Părţile se vor strădui să înregistreze locurile de amplasare a tuturor altor cîmpuri de mine, a minelor şi a armelor-capcană, pe care ele le-au plantat sau amplasat. 3) Toate aceste înregistrări vor fi reţinute de către părţi, care vor trebui: a) imediat după incetarea ostilităţilor active: (i) să ia toate măsurile necesare şi corespunzătoare, inclusiv folosira unor astfel de înregistrări, pentru protecţia civililor împotriva efectelor cîmpurilor de mine, minelor şi armelor-capcană; şi fie (ii) în cazul în care forţele nici unei părţi nu se află pe teritoriul părţii adverse, să schimbe între ele şi să furnizeze Secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite toate informaţiile de care dispun privind amplasarea cîmpurilor de mine, minelor şi armelor-capcană ce se găsesc pe teritoriul părţii adverse; sau (iii) de îndată ce forţele părţilor vor fi retrase total din teritoriul părţii adverse, să furnizeze părţii adverse amintite şi Secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite toate informaţiile, pe care le deţin privind dispunerea cîmpurilor de mine, minelor şi armelor-capcană ce se găsesc pe teritoriul acestei părţi adverse; b) cînd o forţă sau o misiune a Naţiunilor Unite îşi exercită funcţiile într-o zonă sau anumite zone, să furnizeze autorităţii menţionate la art.8 informaţiile cerute prin acest articol; c) în măsura posibilului, prin acord reciproc, să asigure publicarea de informaţii privind amplasarea cîmpurilor de mine, minelor şi armelor-capcană, în special, în acordurile de încetare a ostilităţilor. Articolul 8 Protecţia misiunilor Naţiunilor Unite împotriva efectelor cîmpurilor de mine, minelor şi armelor-capcană 1) Cînd o forţă sau o misiune a Naţiunilor Unite îndeplineşte funcţii de menţinere a păcii, de observare sau funcţii similare într-o zonă, fiecare parte în conflict trebuie, dacă a fost solicitată de şeful forţei sau misiunii Naţiunilor Unite din zona respectivă, în măsura în care poate: a) să înlăture sau să facă inofensive toate armele-capcană sau minele din zona respectivă; b) să ia măsurile necesare pentru protecţia forţei sau misiunii Naţiunilor Unite împotriva efectelor cîmpurilor de mine, minelor şi armelor-capcană, în timp ce aceasta îşi îndeplineşte sarcinile; şi c) să pună la dispoziţia şefului forţei sau misiunii Naţiunilor Unite din zona respectivă toate informaţiile, de care dispune privind amplasarea cîmpurilor de mine, minelor şi armelor-capcană ce se găsesc în această zonă. 2) Cînd o misiune de anchetă a Naţiunilor Unite îşi exercită funcţiile într-o zonă, partea în conflictul în cauză trebuie să-i acorde protecţie, cu excepţia situaţiilor cînd, datorită mărimii acestei misiuni, ea nu este în măsură să o facă în mod satisfăcător. În acest caz, ea trebuie să pună la dispoziţia şefului misiunii informaţiile de care dispune privind amplasarea cîmpurilor de mine, minelor şi armelor-capcană care se află în această zonă. Articolul 9 Cooperarea internaţională pentru îndepărtarea cîmpurilor de mine, minelor şi a armelor-capcană După încetarea ostilităţilor active, părţile se vor strădui să încheie un acord, atît între ele, cît şi, dacă este cazul, cu alte state sau organizaţii internaţionale, privind comunicarea de informaţii şi acordarea de asistenţă tehnică şi materială - inclusiv, dacă împrejurările o permit, organizarea de operaţiuni comune - necesare pentru îndepărtarea sau neutralizarea într-un alt mod a cîmpurilor de mine, minelor şi armelor-capcană instalate în timpul conflictului. ANEXĂ TEHNICĂ LA PROTOCOLUL PRIVIND INTERZICEREA SAU LIMITAREA FOLOSIRII MINELOR, ARMELOR-CAPCANĂ ŞI A ALTOR DISPOZITIVE (Protocolul II) Principii de înregistrare Cînd Protocolul prevede obligaţia de înregistrare a amplasării cîmpurilor de mine, minelor şi armelor-capcană, vor trebui respectate următoarele principii: 1) În ceea ce priveşte cîmpurile de mine preplanificate şi folosirea scară largă şi preplanificată a armelor-capacană: a) se vor întocmi hărţi, schiţe sau alte documente pentru indicarea întinderii cîmpurilor de mine sau a a zonei în care au fost amplasate arme-capcană; şi b) se va preciza amplasarea cîmpurilor de mine sau a zonei cu arme-capcană prin raportare la coordonatele unui punct de referinţă unic şi la dimensiunile estimate ale zonei conţinînd mine şi arme-capcană, raportate la acest punct de referinţă unic. 2) În ceea ce priveşte celelalte cîmpuri de mine, mine şi arme-capcană, puse sau amplasate: în măsura posibilului se vor înregistra informaţiile pertinente specificate la paragraful 1) de mai sus pentru a permite localizarea zonelor conţinînd cîmpuri de mine, mine şi arme-capcană. PROTOCOL PRIVIND INTERZICEREA SAU LIMITAREA FOLOSIRII ARMELOR INCENDIARE (Protocolul III) Articolul 1 Definiţii În scopurile prezentului Protocol: 1) Prin "armă incendiară" se înţelege orice armă sau muniţie, care este în mod esenţial concepută să dea foc unor obiecte sau să cauzeze arsuri persoanelor prin acţiunea flăcărilor, căldurii sau unei combinaţii între flăcări şi căldură, produse printr-o reacţie chimică a unei substanţe lansate asupra unei ţinte: a) armele incendiare pot lua forma, spre exemplu, aruncătoarelor de flăcări, fugaselor, obuzelor, rachetelor, grenadelor, minelor, bombelor sau a altor containere cu substanţe incendiare. b) armele incendiare nu cuprind: (i) muniţiile care pot avea efecte incendiare intîmplătoare, spre exemplu, muniţiile iluminante, trasoarele, funigenele sau sistemele de semnalizare; (ii) muniţii care sînt concepute să combine efectele de penetrare, de suflu sau de fragmentare cu un efect incendiar, de execplu, proiectilele perforante, obuzele cu fragmentare, bombele explozive şi muniţiile similare cu efecte combinate în care efectul incendiar nu vizează, în mod expres, cauzarea de arsuri persoanelor, ci obiectivele militare, spre exemplu, vehicule blindate, aeronave şi instalaţii sau mijloace de sprijin logistic. 2) Prin "concentrarea de civili" se înţelege o concentrare de civili, fie ea permanentă sau temporară, aşa cum există în părţile locuite ale marelor oraşe, oraşelor sau satelor locuite, sau ca acelea din lagăre şi coloane de refugiaţi şi evacuaţi, sau grupuri de nomazi. 3) Prin "obiectiv militar" se înţelege, în măsura în care sînt vizate bunuri, orice bun care, prin natura, amplasarea, destinaţia sau utilizarea sa are o contribuţie efectivă la acţiunea militară, şi a cărui distrugere, totală sau parţială, captură sau neutralizare oferă, în condiţiile date, un avantaj militar precis. 4) Prin "bunuri cu caracter civil" se înţeleg toate bunurile care nu sînt obiective militare, în sensul paragrafului 3). 5) Prin "precauţii posibile" se înţeleg precauţiile care sînt practicabile sau care sînt practic posibil de luat, avînd în vedere toate condiţiile date, inclusiv considerentele de ordin umanitar şi de ordin militar. Articolul 2 Protecţia civililor şi a obiectivelor civile 1) Este interzis, în orice împrejurare, ca populaţia civilă ca atare, civili izolaţi sau bunuri cu caracter civil să facă obiectul unui atac cu arme incendiare. 2) Este interzis, în orice împrejurare, ca un obiectiv militar, situat în interiorul unei concentrări de civil, să facă obiectul unui atac cu arme incendiare lansate din aer. 3) Este interzis, de asemenea, ca un obiectiv militar, situat în interiorul unei concentrări de civil, să facă obiectul unui atac cu arme incendiare, altele decît armele incendiare, lansate din aer, exceptînd cazul cînd un asemenea obiectiv militar este separat în mod clar de concentrarea de civili şi cînd au fost luate toate precauţiile posibile pentru limitarea efectelor incendiare la obiectivul militar şi pentru evitarea şi, în orice caz, minimalizarea pierderilor accidentale de vieţi omeneşti în rîndul populaţiei civile, rănilor care pot fi cauzate civililor şi pagubele ocazionate bunurilor cu caracter civil. 4) Este interzis ca pădurile şi alte tipuri de acoperiri vegetale să facă obiectul atacurilor cu arme incendiare, exceptînd cazurile cînd aceste elemente naturale sînt utilizate pentru acoperirea, disimularea sau camuflarea combatanţilor sau altor obiective militare, sau cînd acestea constituie ele însele obictive militare. PROTOCOLUL PRIVIND ARMELE LASER (Protocolul IV) (adoptat la 13 octombrie 1995) Articolul 1 Este interzisă aplicarea armelor laser, special destinate pentru utilizare în timpul acţiunilor militare exclusiv sau inclusiv pentru orbirea permanentă a organelor de văz ale omului care nu utilizează dispozitive optice, adică a organelor de văz neprotejate sau a organelor de văz care au dispozitive de corecţie a vederii. Înaltele Părţi Contractante nu transmit astfel de arme nici unuia dintre state şi nici uneia din formaţiunile nestatale. Articolul 2 La utilizarea sistemelor laser Înaltele Părţi Contractante adoptă toate măsurile necesare de protecţie pentru a preîntîmpina cazurile de producere a orbirii permanente a organelor de văz ale oamenilor, care nu utilizează dispozitive optice. Astfel de măsuri de precauţie includ pregătirea forţelor lor armate şi alte măsuri practice. Articolul 3 Interdicţia în baza prezentului Protocol nu se extinde asupra orbirii ca efect secundar sau concomitent a utilizării legitime a sistemelor laser în scopuri militare, inclusiv utilizarea sistemelor laser împotriva dispozitivelor optice. Articolul 4 În scopurile prezentului Protocol "orbirea permanentă" înseamnă pierderea definitivă şi irecuperabilă a vederii, care conduce la invaliditate serioasă, ce nu poate fi tratată. Invaliditatea seriasă este echivalentă scăderii vederii mai jos de nivellul 20/200 conform tabelelor Snellen, măsurată la ambii ochi.