Convenţie din 15.12.60 privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţămîntului

Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.707-XII din 10.09.91 Convenţie privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţămîntului* din 15.12.1960 * * * Publicată în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 1998, volumul 1, pag.105 --------------------- * Adoptată la 15 decembrie 1960 la Paris Adoptată de Conferinţa generală a Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, la 14 decembrie 1960. A intrat în vigoare la 22 mai 1962, conform dispoziţiilor art.14 În vigoare pentru Republica Moldova din 17 iunie 1993 Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Stiinţă şi Cultură, întrunită la Paris, de la 14 noiembrie la 15 decembrie 1960, în cea de-a 11-a sesiune a sa, Reamintind că Declaraţia universală a drepturilor omului afirmă principiul nediscriminării şi proclamă dreptul oricărei persoane la educaţie, Considerînd că discriminarea în domeniul învăţămîntului constituie o violare a drepturilor enunţate în această declaraţie, Considerînd că, în conformitate cu Actul său constitutiv, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură îşi propune să stabilească colaborarea între naţiuni, în scopul asigurării pentru toţi a respectului universal al drepturilor omului, precum şi posibilităţile egale de a primi educaţie, Conştientă că este, ca atare, de datoria Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, respectînd diversitatea sistemelor naţionale de educaţie, nu numai de a condamna orice discriminare în domeniul învăţămîntului, ci de a promova în acelaşi timp egalitatea de posibilităţi şi de tratament pentru orice persoană în acest domeniu, Fiind sesizată de propuneri referitoare la diferitele aspecte ale discriminării în domeniul învăţămîntului, chestiune care constituie punctul 17.1.4 al ordinii de zi a sesiunii, După ce a hotărît, cu prilejul celei de-a 10-a sale sesiuni, că această chestiune va face obiectul unei Convenţii internaţionale precum şi al unor recomandări către Statele membre, Adoptă astăzi 14 decembrie 1960, prezenta Convenţie: Articolul 1 1. În sensul prezentei Convenţii, termenul de "discriminare" cuprinde orice distincţie, excludere, limitare sau preferinţă care, întemeiată pe rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, situaţie economică sau naştere, are drept obiect sau ca rezultat suprimarea sau alterarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte învăţămîntul şi mai ales: a) înlăturarea unor persoane sau a unui grup de la accesul la diverse tipuri sau grade de învăţămînt; b) limitarea la un nivel inferior a educaţiei unei persoane sau a unui grup; c) sub rezerva celor stabilite în articolul 2 al prezentei Convenţii instituirea sau menţinerea unor sisteme sau instituţii de învăţămînt separate pentru persoane sau grupuri; sau d) plasarea unei persoane sau a unui grup într-o situaţie incompatibilă cu demnitatea umană. 2. În sensul prezentei Convenţii, cuvîntul "învăţămînt" se referă la diverse tipuri şi diferite grade de învăţămînt şi cuprinde accesul la învăţămînt, nivelul şi calitatea sa, precum şi condiţiile în care este predat. Articolul 2 În cazul cînd sunt admise de către stat, situaţiile următoare nu sunt considerate că ar constitui discriminări în sensul articolului 1 al prezentei Convenţii: a) crearea sau menţinerea de sisteme sau de instituţii de învăţămînt separate pentru elevii de cele două sexe cînd aceste sisteme sau instituţii prezintă înlesniri echivalente de acces la învăţămînt, dispun de cadre didactice cu aceeaşi calificare şi permit să se urmeze aceleaşi programe de studii sau programe de studii echivalente; b) crearea sau menţinerea, din motive de ordin religios sau lingvistic, de sisteme sau instituţii separate în care se predă un învăţămînt care corespunde alegerii părinţilor sau tutorilor legali ai elevilor, dacă adeziunea la aceste sisteme sau frecventarea acestor instituţii rămîne facultativă şi dacă învăţămîntul predat este în conformitate cu manuale care ar fi putut fi prescrise sau aprobate de către autorităţile competente, în special pentru învăţămîntul de acelaşi grad; c) Crearea sau menţinerea de instituţii de învăţămînt particulare dacă aceste instituţii au drept obiect nu asigurarea excluderii unui grup oarecare, ci sporirea posibilităţilor de învăţămînt pe care le oferă puterea publică, dacă funcţionarea lor corespunde acestui ţel şi dacă învăţămîntul predat este conform cu normele care ar fi putut fi prescrise sau aprobate de către autorităţile competente în special pentru învăţămîntul de acelaşi grad. Articolul 3 În scopul de a elimina sau preveni orice discriminare în sensul prezentei Convenţii, statele participante îşi iau angajamentul: a) să abroge orice dispoziţii legislative şi administrative şi să pună capăt oricăror practici administrative care ar comporta o discriminare în domeniul învăţămîntului; b) să ia măsurile necesare, la nevoie pe cale legislativă, pentru a nu se face nici o discriminare la admiterea elevilor în instituţiile de învăţămînt; c) să nu admită, în ceea ce priveşte cheltuielile de şcolarizare, atribuirea de burse sau orice alte forme de ajutorare a elevilor, acordarea de autorizaţii sau înlesniri care pot fi necesare pentru urmarea studiilor în străinătate, nici o diferenţă de tratament între naţionali din partea autorităţilor, afară de cele care se bazează pe merite sau pe nevoi; d) să nu admită, în cazul unui ajutor eventual, dat sub orice formă de către autorităţile publice instituţiilor de învăţămînt, nici o preferinţă sau restricţie bazate exclusiv pe faptul că elevii aparţin unui grup determinat; e) să acorde resortisanţilor străini care locuiesc pe teritoriul lor acelaşi acces la învăţătură ca şi propriilor lor naţionali. Articolul 4 Statele participante la prezenta Convenţie îşi iau în plus angajamentul să furnizeze, să dezvolte şi să aplice o politică naţională menită să promoveze, prin metode adaptate circumstanţelor şi obiceiurilor naţionale, egalitatea de posibilităţi şi de tratament în domeniul învăţămîntului, şi mai ales: a) să instituie învăţămîntul primar obligatoriu şi gratuit; să generalizeze şi să facă accesibil pentru toţi învăţămîntul mediu sub diversele sale forme; să facă accesibil pentru toţi, în funcţie de capacităţile fiecăruia, în condiţii de egalitate deplină, învăţămîntul superior; să asigure executarea de către toţi a obligaţiei şcolare prevăzute de lege; b) să asigure în toate instituţiile de învăţămînt public de acelaşi grad un învăţămînt de acelaşi nivel şi condiţii echivalente în ceea ce priveşte calitatea învăţămîntului predat; c) să încurajeze şi să intensifice, prin mijloace adecvate, educaţia persoanelor care n-au urmat învăţămîntul primar sau care nu l-au dus pînă la capăt, şi să le permită să-şi urmeze studiile în funcţie de aptitudinile lor; d) să asigure fără discriminare pregătirea pentru profesiunea didactică. Articolul 5 1. Statele participante la prezenta Convenţie convin: a) că educaţia trebuie să urmărească deplina dezvoltare a personalităţii umane şi întărirea respectului drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi că ea trebuie să favorizeze înţelegerea, toleranţa şi prietenia între toate naţiunile şi toate grupurile rasiale sau religioase, precum şi dezvoltarea activităţilor Naţiunilor Unite pentru menţinerea păcii; b) că este necesar să se respecte libertatea părinţilor şi, dacă este cazul, a tutorilor legali: 1. de a alege pentru copiii lor instituţii de învăţămînt altele decît cele ale statului, dar corespunzătoare normelor minime care pot fi prescrise sau aprobate de către autorităţile competente; 2. de a asigura, conform modalităţilor de aplicare proprii legislaţiei fiecărui stat, educaţia religioasă şi morală a copiilor în conformitate cu propriile lor convingeri; de asemenea, nici o persoană sau nici un grup nu trebuie să fie constrînse să primească o instrucţie religioasă incompatibilă cu convingerile lor; c) că este necesar să se recunoască membrilor minorităţilor naţionale dreptul de a exercita activităţi educative proprii, inclusiv de a deschide şcoli şi, conform cu politica fiecărui stat în materie de educaţie, de a utiliza sau preda în propria lor limbă, însă cu condiţia ca: (i) acest drept să nu fie exercitat într-un mod care să împiedice pe membrii minorităţilor de a înţelege limba şi cultura întregii colectivităţi şi de a lua parte la activităţile ei, sau care ar compromite suveranitatea naţională; (ii) nivelul învăţăturii predate în aceste şcoli să nu fie inferior nivelului general prescris sau aprobat de către autorităţile competente; şi (iii) frecventarea acestor şcoli să fie facultativă. 2. Statele participante la prezenta Convenţie se obligă să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea aplicării principiilor enunţate în paragraful 1 al prezentului articol. Articolul 6 In aplicarea prezentei Convenţii, statele participante se angajează să acorde cea mai mare atenţie recomandărilor pe care Conferinţa generala a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură le-ar adopta în scopul de a defini măsurile ce trebuie luate pentru a lupta împotriva diferitelor aspecte ale discriminării în învăţămînt şi de a asigura egalitatea de posibilităţi şi de tratament. Articolul 7 Statele participante la prezenta Convenţie vor trebui să indice în rapoartele periodice pe care le vor prezenta Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, la datele şi în forma pe care ea le va determina, dispoziţiile legislative şi regulamentele, precum şi alte măsuri adoptate de ele pentru aplicarea prezentei Convenţii, inclusiv cele luate în vederea formulării şi dezvoltării politicii naţionale definite la articolul 4, precum şi rezultatele obţinute şi obstacolele întîlnite la punerea ei în aplicare. Articolul 8 Orice litigiu între două sau mai multe state participante la prezenta Convenţie, cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentei Convenţii şi care nu va fi fost soluţionat pe calea tratativelor va fi supus, la cererea părţilor în litigiu, Curţii Internaţionale de Justiţie, pentru ca ea să decidă în această chestiune în lipsa altei proceduri de soluţionare a litigiului. Articolul 9 Nu va fi admisă nici o rezervă la prezenta Convenţie. Articolul 10 Prezenta Convenţie nu are ca efect atingerea drepturilor de care pot să se bucure indivizi sau grupuri în virtutea unor acorduri încheiate între două sau mai multe state, cu condiţia ca aceste acorduri să nu fie contrare nici literei, nici spiritului prezentei Convenţii. Articolul 11 Prezenta Convenţie este întocmită în limbile engleză, franceză, rusă şi spaniolă, cele patru texte avînd aceeaşi valabilitate. Articolul 12 1. Prezenta Convenţie va fi supusă spre ratificare sau acceptare statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, în conformitate cu procedurile lor constituţionale. 2. Instrumentele de ratificare sau acceptare vor fi depuse la Directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. Articolul 13 1. Prezenta Convenţie este deschisă pentru aderare oricărui stat care nu este membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, invitat să adere la aceasta de către Consiliul executiv al Organizaţiei. 2. Aderarea se va face prin depunerea unui instrument de aderare la Directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. Articolul 14 Prezenta Convenţie va intra în vigoare la trei luni după data depunerii celui de-al treilea instrument de ratificare, de acceptare sau de aderare, numai pentru statele care au depus instrumentele respective de ratificare, acceptare sau aderare la această dată sau anterior. Ea va intra în vigoare pentru orice alt stat după trei luni de la depunerea instrumentului său de ratificare, acceptare sau aderare. Articolul 15 Fiecare din statele participante la prezenta Convenţie recunosc că aceasta este aplicabilă nu numai teritoriului lor metropolitan, ci şi tuturor teritoriilor neautonome, sub tutelă, coloniale, sau altor teritorii cărora le asigură relaţiile internaţionale; ele se obligă să consulte, dacă va fi necesar, guvernele sau alte autorităţi competente ale ziselor teritorii, în momentul ratificării, acceptării sau aderării sau în prealabil, cu scopul de a obţine aplicarea Convenţiei la aceste teritorii, precum şi să notifice Directorului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, teritoriile cărora li se va aplica Convenţia, această notificare urmînd a avea efect după trei luni de la data primirii ei. Articolul 16 1. Fiecare din statele participante la prezenta Convenţie va avea facultatea de a denunţa prezenta Convenţie în numele său propriu sau în numele oricărui teritoriu căruia îi asigură relaţiile internaţionale. 2. Denunţarea va fi notificată printr-un instrument scris depus la Directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. 3. Denunţarea va produce efecte la 12 luni după primirea instrumentului de denunţare. Articolul 17 Directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură va informa statele membre ale Organizaţiei, statele nemembre la care se referă articolul 13, precum şi Organizaţia Naţiunilor Unite, despre depunerea tuturor instrumentelor de ratificare, acceptare sau aderare menţionată în articolele 12 şi 13, precum şi despre notificările şi denunţările prevăzute respectiv în articolele 15 şi 16. Articolul 18 1. Prezenta Convenţie va putea fi revizuită de către Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. Revizuirea nu va lega totuşi decît statele care vor deveni părţi la Convenţia de revizuire. 2. În cazul cînd Conferinţa generală ar adopta o nouă Convenţie prin care s-ar revizui total sau parţial prezenta Convenţie, şi afară de cazul cînd noua Convenţie nu va dispune altfel, prezenta Convenţie va înceta de a fi deschisă ratificării, acceptării sau aderării, cu începere de la data intrării în vigoare a noii Convenţii de revizuire. Articolul 19 În conformitate cu articolul 102 al Cartei Naţiunilor Unite, prezenta Convenţie va fi înregistrată la Secretariatul Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. Făcută la Paris, la 15 decembrie 1960, în două exemplare autentice, semnate de preşedintele Conferinţei generale, întrunită la cea de-a 11-a sesiune a sa, şi de către Directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, care vor fi depuse şi arhivele Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură şi ale căror copii certificate conforme vor fi remise tuturor statelor menţionate în articolele 12 şi 13 precum şi Organizaţiei Naţiunilor Unite. Textul care precede este textul autentic al Convenţiei astfel cum a fost adoptat de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la cea de-a unsprezecea sesiune a sa, care s-a ţinut la Paris şi care a fost declarată închisă la 15 decembrie 1960. Drept pentru care şi-au pus semnătura, astăzi 15 decembrie 1960.