Convenţie din 18.01.86 între Guvernul Japoniei şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind evitarea dublei impuneri referitoare la impozitele pe venituri

Convenţie între Guvernul Japoniei şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind evitarea dublei impuneri referitoare la impozitele pe venituri din 18.01.1986 * * * Publicată în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 1999, volumul 19, pag.157 ------------------------ * Semnată la Tokio, la 18 ianuarie 1986. În vigoare prin succesiune, din 23 iunie 1998. Guvernul Japoniei şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, dorind să încheie Convenţia despre evitarea dublei impuneri referitoare la impozitele pe venituri, au convenit asupra următoarelor: Articolul 1 1) Prezenta Convenţie se va aplica persoanelor rezidente pe teritoriul unui sau altui Stat Contractant. 2) În scopul prezentei Convenţii, termenul persoană rezidentă în Statul Contractant înseamnă oricare persoană care urmează a fi impusă în acest Stat Contractant în temeiul domiciliului, reşedinţei obişnuite, locului aflării oficiului principal, locului de administrare sau al oricărui altui criteriu cu caracter similar. 3) În cazul în care, în conformitate cu dispoziţiile punctului 2), persoana are domiciliu permanent în ambele State Contractante, organele competente ale Statelor Contractante vor determina, de comun acord, Statul Contractant, unde această persoană este considerată persoană rezidentă, în scopurile prezentei Convenţii. Articolul 2 1) Prezenta Convenţie se va aplica următoarelor tipuri de impozit: a) în Japonia: (i) impozitului pe venit; (ii) impozitului pe corporaţii; şi (iii) impozitelor locale pe populaţie; b) în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (denumtă în continuare URSS): (i) impozitului pe venit de la populaţie; şi (ii) impozitului pe venit de la persoane juridice străine. 2) Prezenta Convenţie se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau, în esenţă analoage, care se percep după data semnării prezentei Convenţii, întru completarea acelor impozite, despre care s-a pomenit la punctul 1), sau în locul lor. Articolul 3 În scopul prezentei Convenţii, dacă din context nu reiese altfel: a) termenul un Stat Contractant şi alt Stat Contractant înseamnă, după caz, Japonia sau URSS; b) termenul trafic internaţional înseamnă orice transport cu o navă maritimă sau aeriană, exploatată de o persoană rezidentă a unuia dintre Statele Contractante, în afara cazurilor în care nava maritimă sau aeriană se exploatează exclusiv între punctele de pe teritoriul altui Stat Contractant; c) termenul persoană include o persoană fizică, o persoană juridică sau oricare organizaţie apreciată în scopul impunerii ca fiind o persoană juridică (denumită în continuare persoană juridică), precum şi oricare altă asociaţie de persoane; d) termenul organ competent înseamnă: (i) aplicat faţă de Japonia - Ministerul Finanţelor al Japoniei sau oricare reprezentant abilitat de acesta; (ii) aplicat faţă de URSS - Ministerul Finanţelor al URSS sau oricare reprezentant abilitat de acesta. Articolul 4 1) În sensul prezentei Convenţii, termenul reprezentanţă permanentă înseamnă oricare loc permanent de activitate, prin care, în totalitate sau parţial, se înfăptuieşte activitatea comercială a persoanei rezidente în Statul Contractant. 2) Şantierul de construcţie sau obiectul de construcţie ori montaj reprezintă o reprezentanţă permanentă numai în cazul dacă durata lucrărilor depăşeşte 12 luni. 3) Indiferent de dispoziţiile punctelor 1) şi 2), termenul reprezentanţă permanentă nu se consideră a include: a) utilizarea construcţiilor exclusiv în scopurile păstrării, etalării sau livrării de mărfuri ori articole, aparţinînd persoanei rezidente indicate la punctul 1); b) păstrarea unui stoc de mărfuri sau articole, aparţinînd persoanei rezidente, indicate la punctul 1), exclusiv cu scop de păstrare, etalare sau furnizare; c) păstrarea stocului de mărfuri sau articole, aparţinînd persoanei rezidente, indicate la punctul 1), exclusiv în scopurile prelucrării de către o altă persoană; d) păstrarea locului permanent de activitate exclusiv în scopurile achiziţiei de mărfuri şi articole sau ale colectării de informaţii pentru o persoană rezidentă, indicată la punctul 1); e) întreţinerea unui loc permanent de activitate exclusiv în scopurile înfăptuirii pentru o persoană rezidentă, indicată la punctul 1), a oricărei altei activităţi pregătitoare sau auxiliare; sau f) întreţinerea unui loc permanent de activiate exclusiv în scopul înfăptuirii oricărei combinaţii a tipurilor de activitate, enumerate la alineatele de la a) la e), cu condiţia că activitatea cumulată a locului permanent de activitate, derivată în rezultatul acestei combinaţii, poartă caracter de pregătire sau auxiliar. 4) Indiferent de dispoziţiile punctului 1), dacă persoana rezidentă în unul dintre Statele Contractante înfăptuieşte activitate comercială prin intermediul unui agent din alt Stat Contractant, această persoană se va aprecia ca avînd reprezentanţă permanentă în alt Stat Contractant referitor la oricare tip de activitate, pe care acest agent o înfăptuieşte pentru această persoană, dacă: a) agentul posedă şi de obicei se foloseşte în acest alt Stat Contractant de împuterniciri să încheie contracte în numele acestei persoane; şi b) agentul nu este un agent cu statut independent, faţă de care se aplică dispoziţiile punctului 5); şi c) activitatea agentului nu se reduce la tipurile de activitate enumerate la punctul 3). 5) Persoana rezidentă în unul din Statele Contractante nu se apreciază ca avînd reprezentanţă permanentă în alt Stat Contractant numai dacă ea înfăptuieşte activitate comercială în acest alt Stat Contractant prin intermediul unui broker, comisionar sau al oricărui alt agent cu statut independent cu condiţia, că aceşti broker sau agent acţionează în cadrul activităţii lor obişnuite. 6) Faptul că persoana juridică, care este persoană rezidentă în unul din Statele Contractante, controlează sau este controlată de o persoană juridică, care este persoană rezidentă în alt Stat Contractant sau care înfăptuieşte activitate comercială în acest alt Stat Contractant, nu transformă una din aceste persoane juridice în reprezentanţă permanentă a altei persoane. Articolul 5 1) Beneficiul, obţinut în urma activităţii comerciale de către o persoană rezidentă într-un Stat Contractant, urmează a fi impus numai în acest Stat Contractant, cu condiţia că această persoană nu înfăptuieşte activitate comercială în alt Stat Contractant prin intermediul reprezentanţei permanente aflate în acel Stat. Dacă această persoană înfăptuieşte activitate comercială aşa cum s-a enunţat mai sus, atunci beneficiul acestei persoane poate fi impus în acest alt Stat Contractant, dar numai în acea parte a lui, care revine acestei reprezentanţe permanente. 2) Ţinînd cont de dispoziţiile punctului 3), dacă persoana rezidentă în unul din Statele Contractante înfăptuieşte activitate comercială în alt Stat Contractant prin intermediul reprezentanţei permanente aflate acolo, atunci în fiecare Stat Contractant acestei reprezentanţe permanente i se atribuie beneficiul pe care l-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o persoană independentă şi separată, care ar fi realizat activitate identică sau similară în condiţii identice sau similare şi ar fi activat absolut independent faţă de persoana a cărei reprezentanţă permanentă este. 3) La determinarea beneficiului unei reprezentanţe permanente se permite scăderea cheltuielilor efectuate în scopurile acestei reprezentanţe permanente, inclusiv cheltuielile de administraţie şi conducere generală, suportate în Statul Contractant, în care este situată reprezentanţa permanentă sau în afara acestuia. 4) Nici un profit nu se va atribui unei reprezentanţe permanente numai pentru faptul că această reprezentanţă permanentă cumpără produse sau mărfuri pentru această întreprindere. 5) În scopul aplicării punctelor de la 1) la 4), beneficiul care se atribuie unei reprezentanţe permanente va fi determinat în fiecare an aplicîndu-se aceeaşi metodă, dacă nu vor exista temeiuri argumentate şi suficiente pentru a o modifica. 6) Dacă beneficiul include elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei Convenţei, atunci dispoziţiilor acelor articole nu li se va aduce atingere de dispoziţiile prezentului articol. Articolul 6 1) Beneficiul rezultat din exploatarea în trafic internaţional a navelor maritime şi aeriene, înfăptuit de persoana rezidentă în Statul Contractant, urmează a fi impus numai în acest Stat Contractant. 2) Referitor la exploatarea navelor maritime sau aeriene în trafic internaţional, înfăptuită de către persoana rezidentă în unul dintre Statele Contractante, această persoană, dacă este persoană rezidentă în URSS, se scuteşte de impozitul pe întreprindere în Japonia, iar dacă ea este persoană rezidentă în Japonia, se scuteşte de la oricare impozit analogic impozitului pe întreprinderi din Japonia, care mai apoi poate fi aplicat şi în URSS. 3) Dispoziţiile punctelor 1) şi 2) se vor aplica, de asemenea, faţă de beneficiul rezultat de la participarea la pool a unei întreprinderi mixte sau la o organizaţie internaţională de exploatare a mijloacelor de transport. Articolul 7 1) Dividendele plătite de o persoană juridică, care este persoană rezidentă în unul dintre Statele Contractante, unei persoane rezidente în alt Stat Contractant, pot fi impuse în acest alt Stat Contractant. 2) Totuşi, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant, în care este rezidentă persoana juridică plătitoare de dividende, şi în conformitate cu legislaţia acelui Stat Contractant, dar dacă primitorul de dividende are efectiv dreptul la dividende, impozitul astfel stabilit nu trebuie să depăşească 15 la sută din suma brută a dividendelor. Dispoziţiile prezentului punct nu vor afecta impunerea persoanei juridice referitoare la beneficiul, din care se plătesc dividendele. 3) Termenul dividende, utilizat în prezentul articol, înseamnă veniturile provenind din acţiuni sau alte drepturi care nu sunt creanţe, ce permit participarea la profituri, precum şi veniturile din alte drepturi corporative, care sunt supuse aceluiaşi regim de impunere ca şi veniturile din acţiuni, conform legislaţiei fiscale a acelui Stat Contractant, persoană rezidentă a căruia este persoana juridică distribuitoare de profit. 4) Dispoziţiile punctelor 1) şi 2) nu se vor aplica, dacă persoana, care efectiv are dreptul la dividende, fiind persoană rezidentă a unui Stat Contractant, înfăptuieşte activitate comercială în alt Stat Contractant, în care întreprinderea plătitoare de dividende este rezidentă într-o reprezentanţă permanentă situată acolo şi aceasta efectiv aparţine de reşedinţa permanentă dată. În acest caz se vor aplica dispoziţiile articolului 5. Articolul 8 1) Dobînzile, apărute în unul din Statele Contractante şi plătite unei persoane rezidente în alt Stat Contractant pot fi impuse numai în acel alt Stat Contractant. 2) Totuşi, aceste dobînzi pot fi impuse în acel Stat Contractant, unde ele apar şi în conformitate cu legislaţia acelui Stat Contractant, dar dacă primitorul are efectiv dreptul la dobînzi, atunci impozitul nu poate depăşi 10 procente din suma brută a dobînzilor. 3) Indiferent de dispoziţiile punctului 2), dobînzile apărute în unul din Statele Contractante şi primite de Guvernul altui Stat Contractant, sau de organul autorităţii publice locale al lui, sau de banca centrală a acestui alt Stat Contractant, sau de oricare instituţie financiară aparţinînd în totalitate acestui Guvern, sau de oricare persoană rezidentă în alt Stat Contractant referitor la creanţele garantate, asigurate sau în mod indirect finanţate de guvernul acestui alt Stat Contractant, de organul autorităţii publice locale al lui, de banca centrală a acestui alt Stat Contractant sau de oricare instituţie financiară, care aparţine în totalitate acestui alt guvern, se scuteşte de la achitarea impozitelor în numitul prim Stat Contractant. În scopurile punctului 3), termenele bancă centrală şi instituţie financiară aparţinînd în totalitate guvernului înseamnă: a) referitor la Japonia: (i) banca Japoniei; (ii) banca de Export-Import a Japoniei; şi (iii) o asemenea altă instituţie financiară, capitalul căreia aparţine în totalitate guvernului Japoniei şi referitor la care între guvernele Statelor Contractante din timp în timp se poate ajunge la înţelegere; b) referitor la URSS: (i) Banca de Stat a URSS; (ii) Banca de Comerţ Exterior a URSS; şi (iii) o asemenea altă instituţie financiară, capitalul căreia aparţine în totalitate guvernului URSS şi referitor la care între guvernele Statelor Contractante din timp în timp se poate ajunge la o înţelegere. 5) Termenul dobînzi, utilizat în prezentul articol, înseamnă venitul obţinut din creanţele de diferite tipuri şi, în special, venitul rezultat din hîrtiile de valoare guvernamentale şi venitul din obligaţiuni şi creanţe, inclusiv premiile şi cîştigurile din aceste hîrtii de valoare, obligaţiuni şi creanţe. 6) Dispoziţiile punctelor de la 1) la 3) nu se vor aplica dacă persoana care dispune de dreptul la proprietate asupra dobînzelor, fiind persoană rezidentă în unul din Statele Contractante, desfăşoară activitate comercială în alt Stat Contractant, din care provin dobînzile, prin intermediul reprezentanţei permanente situate acolo, şi creanţa în temeiul căreia se plătesc dobînzile se referă efectiv la această reprezentanţă permanentă. În acest caz se vor aplica dispoziţiile articolului 5. 7) Se consideră că dobînzile apar într-un Stat Contractant, dacă plătitor este acest Stat Contractant, organele autorităţii publice locale ale lui sau o persoană rezidentă în acest Stat Contractant. Dacă, totuşi, persoana care plăteşte dobînzile, indiferent de faptul dacă ea este persoană rezidentă în Statul Contractant sau nu, are în Statul Contractant reşedinţă permanentă din care a rezultat creanţa pentru care se plătesc dobînzile şi cheltuielile de achitare a acestor dobînzi le suportă această reşedinţă permanentă, atunci se consideră că aceste dobînzi provin din Statul Contractant, în care se află reprezentanţa permanentă. 8) Dacă, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi persoana titulară a dreptului de proprietate asupra dobînzilor, sau între ambii şi o oarecare persoană terţă, suma dobînzilor care provin din creanţa pentru care sunt plătite depăşeşte suma care s-ar fi convenit între plătitor şi persoana titulară a dreptului de proprietate asupra dobînzilor, în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se vor aplica numai faţă de această ultimă sumă a dobînzilor. În acest caz, partea excedentară a plăţii va fi ca şi mai înainte impozabilă în conformitate cu legislaţia fiecărui Stat Contractant, ţinîndu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentei Convenţii. Articolul 9 1) Veniturile rezultate din drepturile de autor şi licenţe provenite dintr-un Stat Contractant şi plătite unei persoane rezidente în alt Stat Contractant, pot fi impuse în acel alt Stat Contractant. 2) a) Veniturile rezultate din drepturile de autor şi licenţe, obţinute în calitate de recompensă pentru utilizarea şi oferirea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor pentru operele literare, de artă sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf şi înregistrărilor folosite pentru emisiunile de radio şi televiziune, se scutesc de impunere în Statul Contractant în care apar, dacă persoana care efectiv are dreptul la venituri rezultate din drepturile de autor şi licenţe este persoană rezidentă în alt Stat Contractant. b) Veniturile rezultate din drepturile de autor şi licenţe, obţinute drept recompensă pentru utilizarea sau oferirea dreptului de utilizare a oricărui brevet, mărci comerciale, desen sau mostră, plan, formulă secretă sau proces, sau pentru utilizarea ori oferirea dreptului de utilizare a utilajelor industriale, comerciale sau ştiinţifice, ori pentru informaţia care priveşte experienţa ştiinţifică, industrială sau comercială, pot, de asemenea, fi impuse în Statul Contractant din care provin ele, în conformitate cu legislaţia acestui Stat Contractant. Totuşi, impozitul perceput nu va putea depăşi 10 la sută din suma brută a veniturilor provenite din drepturile de autor şi licenţe, dacă persoana care are drept efectiv la aceste venituri este persoană rezidentă în alt Stat Contractant. 3) Dispoziţiile punctelor 1) şi 2) nu se vor aplica dacă persoana titulară a dreptului de proprietate asupra veniturilor provenite din drepturile de autor şi licenţe, fiind persoană rezidentă în unul din Statele Contractante, înfăptuieşte activitate economică în alt Stat Contractant, din care provin aceste venituri, prin intermediul reprezentanţei permanente situate acolo, iar dreptul sau propietatea pentru care se plătesc veniturile provenite din drepturile de autor şi licenţe sunt nemijlocit legate de o asemenea reprezentanţă permanentă. În acest caz se vor aplica dispoziţiile articolului 5. 4) Se consideră că veniturile provenite din drepturile de autor şi licenţe apar în Statul Contractant, dacă plătitor este acest Stat Contractant, organul administraţiei publice locale sau o persoană rezidentă în acest Stat Contractant. Dacă, însă, persoana care plăteşte venituri rezultate din drepturile de autor şi licenţe, indiferent de faptul este ea persoană rezidentă în Statul Contractant sau nu, are în Statul Contractant reprezentanţă permanentă, în legătură cu care a apărut obligaţia de a plăti venituri rezultate din drepturile de autor şi licenţe, şi dacă cheltuielile pentru achitarea acestor venituri le suportă reprezentanţa permanentă, atunci se consideră că aceste venituri provin din Statul Contractant, în care se află reprezentanţa permanentă. 5) Dacă drept consecinţă a relaţiilor speciale dintre plătitor şi persoana titulară a dreptului de proprietate asupra veniturilor provenite din drepturile de autor şi licenţe, sau dintre ambii şi o oarecare persoană terţă, suma veniturilor plătite din drepturile de autor şi licenţe, care se atribuie utilizării dreptului de folosire şi informare, pentru care sunt plătite, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi persoana titulară a dreptului de proprietate asupra acestor venituri, în lipsa unor astfel de relaţii, atunci dispoziţiile prezentului articol se vor aplica numai la această ultimă sumă menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor ca şi mai înainte va fi impusă potrivit legislaţiei fiecărui Stat Contractant, ţinîndu-se seama de celelalte dispoziţii ale prezentei Convenţei. Articolul 10 1) Veniturile obţinute de persoana rezidentă în unul din Statele Contractante din proprietăţi imobiliare, care se află în alt Stat Contractant, pot fi impuse în acest alt Stat Contractant. 2) Termenul proprietate imobiliară are înţelesul care îi este atribuit de legislaţia Statului Contractant, în care această proprietate este situată. Navele maritime şi aeriene în nici un caz nu vor fi considerate ca fiind proprietăţi imobiliare. 3) Dispoziţiile punctului 1) se vor aplica veniturilor obţinute din exploatarea directă, din închirierea sau din folosirea în orice altă formă a proprietăţii imobiliare. Articolul 11 1) Veniturile obţinute de o persoană rezidentă în unul din Statele Contractante provenite din înstrăinarea proprietăţii imobiliare, aşa cum este ea definită la punctul 2) al articolului 10, situată în alt Stat Contractant, pot fi impuse în acel alt Stat Contractant. 2) Veniturile provenite din înstrăinarea proprietăţii imobiliare, alta decît proprietatea imobiliară, care alcătuieşte o parte din bunurile reprezentanţei permanente şi pe care o persoană rezidentă în unul din Statele Contractante o posedă în alt Stat Contractant, inclusiv veniturile provenite din înstrăinarea unei asemenea reprezentanţe permanente, pot fi impuse în acest alt Stat Contractant. 3) Dacă nu se vor aplica dispoziţiile punctului 2), atunci veniturile obţinute de persoana rezidentă în unul din Statele Contractante, provenite în urma înstrăinării acţiunilor unei persoane juridice, care este persoană rezidentă în alt Stat Contractant, pot fi impuse în acest alt Stat Contractant. 4) Veniturile obţinute de o persoană cu reşedinţă permanentă într-un Stat Contractant provenite în urma înstrăinării navelor maritime sau aeriene, exploatate în trafic internaţional, şi a oricărei proprietăţi, alta decît proprietatea imobiliară, care se referă la exploatarea acestor nave maritime sau aeriene, urmează a fi impusă numai în acest Stat Contractant. 5) Veniturile obţinute de o persoană rezidentă într-un Stat Contractant în urma înstrăinării oricărei proprietăţi, alta decît cea nominalizată la punctele de la 1) la 4), urmează a fi impusă numai în acest Stat Contractant. Articolul 12 1) Dacă altfel nu este stipulat de dispoziţiile articolelor de la 13 la 18, salariul şi alte remuneraţii obţinute pentru muncă sau alte servicii personale (inclusiv serviciile profesionale), obţinute de o persoană rezidentă într-un Stat Contractant pot fi impuse în alt Stat Contractant numai dacă activitatea acestei persoane se desfăşoară în acest alt Stat Contractant. Totuşi, aceste remuneraţii se vor scuti de impunere în acest alt Stat Contractant, dacă: a) beneficiarul se află în acest Stat Contractant pentru o perioadă sau perioade, care nu depăşesc în total 183 de zile calendaristice în respectivul an calendaristic; şi b) remuneraţiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care nu este rezident în acest alt Stat Contractant; şi c) cheltuielile pentru achitarea remuneraţiilor nu sunt suportate de reprezentanţa pe care această persoană o are în alt Stat Contractant. 2) Independent de dispoziţiile punctului 1), remuneraţiile obţinute în legătură cu activitatea salariată exercitată la bordul unei nave maritime sau aeriene, exploatate în trafic internaţional de persoana rezidentă în Statul Contractant, poate fi impusă în acest Stat Contractant. Articolul 13 Onorariile directorilor sau alte remuneraţii similare, obţinute de o persoană rezidenţă într-un Stat Contractant în calitate de membru al consiliului directorilor al persoanei juridice, care este persoană rezidentă în alt Stat Contractant, pot fi impuse în acest alt Stat Contractant. Articolul 14 1. Veniturile, obţinute de o persoană fizică care este rezident permanent în unul din Statele Contractante, în calitate de lucrător al artelor, cum ar fi artist de teatru, cinema, radiou sau televiziune, şi muzicant, sau în calitate de sportiv, provenite din activitatea lui personală în această calitate, înfăptuită în alt Stat Contractant, pot fi impuse în acest alt Stat Contractant. Însă aceste venituri se vor scuti de la impunere în acest alt Stat Contractant, dacă această activitate este înfăptuită de o persoană fizică, care este rezident permanent în primul Stat Contractant amintit în conformitate cu un program special de schimb cultural, pus de acord din cînd în cînd de guvernele Statelor Contractante. 2. Dacă veniturile provenite din activitatea personală înfăptuită într-un Stat Contractant de un lucrător al artelor sau de un sportiv în această calitate a sa, nu se calculează acestui lucrător al artelor sau sportivului, ci altei persoane care este persoană rezident permanent în alt Stat Contractant, atunci aceste venituri, indiferent de dispoziţiile articolelor 5 şi 12, vor fi impuse în primul Stat Contractant amintit. Însă aceste venituri se vor scuti de la impunere în primul Stat Contractant amintit, dacă această activitate se înfăptuieşte în conformitate cu un program special de schimb cultural, care din cînd în cînd este pus de acord de guvernele Statelor Contractante. Articolul 15 Dacă nu este prevăzut altfel de dispoziţiile articolului 16, pensiile şi alte remuneraţii analoage, plătite persoanei care este rezident permanent într-un Stat Contractant în legătură cu munca sa năimită din trecut, acestea urmează a fi impuse numai în acest Stat Contractant. Articolul 16 Remuneraţiile, inclusiv pensiile plătite de Statul Contractant, de subdiviziunile lui sau de organele autorităţilor publice locale sau din fondul, în care acestea au depus cote, cetăţeanului acestui Stat Contractant pentru serviciile prestate acestui Stat Contractant, subdiviziunilor lui sau autorităţilor publice locale în cazul realizării unor funcţii de stat, urmează a fi impuse numai în acest Stat Contractant. Articolul 17 1) Persoana fizică, care este sau a fost nemijlocit înaintea sosirii sale în unul dintre Statele Contractante persoană rezident în alt Stat Contractant şi care se află în numitul Stat Contractant, în fond, în scopul citirii lecţiilor sau realizării unor învestigaţii la o universitate, şcoală sau altă instituţie de învăţămînt recunoscută în primul Stat Contractant numit, se eliberează de la impunere în primul Stat Contractant numit pentru o perioadă care nu va depăşi doi ani de la data primei sosiri în primul Stat Contractant numit, referitor la veniturile derivate din citirea lecţiilor sau realizarea învestigaţiilor. 2) Dispoziţiile punctului 1) nu se vor aplica faţă de venituri rezultate din citirea lecţiilor sau realizarea învestigaţiilor, dacă citirea lecţiilor sau învestigaţiile se realizează, în fond, în interesele personale ale persoanei sau ale unor persoane. Articolul 18 Plăţile primite de un student sau stagiar, care este sau a fost nemijlocit înainte de sosirea sa într-un Stat Contractant rezident al celuilalt Stat Contractant şi se află în primul Stat Contractant numit exclusiv cu scopul de a obţine studii sau de a efectua practica şi menite pentru întreţinerea sa, obţinerea studiilor sau efectuarea practicii, nu vor fi impuse în primul Stat Contractant menţionat, dacă sursele acestor plăţi se află în afara acestui Stat Contractant. Articolul 19 1) Felurile de venituri ale rezidentului unui Stat Contractant, indiferent de originea lor, care nu sunt tratate la articolele precedente ale prezentei Convenţii, pot fi impuse numai în acest Stat Contractant. 2) Dispoziţiile punctului 1) nu se vor aplica veniturilor altele decît veniturile provenite din proprietăţile imobiliare, aşa cum sunt definite la punctul 2) al articolului 10, dacă primitorul unor astfel de venituri, fiind rezident al unui Stat Contractant, desfăşoară activitate comercială în celălalt Stat Contractant prin intermediul reprezentanţei permanente situate acolo, şi dreptul sau bunurile, din care derivă venitul, sunt realmente legate de această reprezentanţă permanentă. În asemenea situaţie se vor aplica dispoziţiile articolului 5. Articolul 20 1) Ţinîndu-se cont de legislaţia Japoniei referitoare la scăderea impozitului, achitat în oricare altă ţară în afară de Japonia, din impozitul japonez, dacă persoana rezidentă în Japonia obţine venituri provenite din URSS, şi aceste venituri pot fi impuse în URSS în conformitate cu dispoziţiile prezentei Convenţii, atunci suma impozitului în Uniunea Sovietică, plătită din aceste venituri, se permite să fie scăzută din impozitul japonez, care i se reţine acestei persoane. Suma scăderii, însă, nu trebuie să depăşească acea parte a impozitului japonez, care vizează aceste venituri. 2) În URSS impunerea dublă se evită în conformitate cu legislaţia în vigoare a URSS. Articolul 21 1) Cetăţenii unui Stat Contractant nu vor fi supuşi în celălalt Stat Contractant nici unui impozit sau obligaţii legate de acesta, diferite sau mai împovărătoare decît impunerea sau obligaţia la care sunt sau pot fi impuşi cetăţenii acestui celuilalt Stat Contractant sau ai oricărui stat terţ în aceleaşi condiţii. 2) Impunerea persoanei rezidente în unul dintre Statele Contractante referitoare la reprezentanţa permanentă, pe care aceasta persoană o are în alt Stat Contractant, nu va fi în acest alt Stat Contractant mai puţin favorabilă, decît impunerea reprezentanţei permanente a unui rezident din oricare alt stat terţ, care înfăptuieşte acelaşi tip de activitate în acest alt Stat Contractant. 3) Indiferent de dispoziţiile punctelor 1) şi 2), oricare Stat Contractant poate oferi înlesniri fiscale speciale cetăţenilor sau rezidenţilor în state terţe, pe bază de reciprocitate sau în temeiul unui acord special cu acest stat terţ. 4) Indiferent de dispoziţiile articolului 2, dispoziţiile prezentului articol se vor aplica oricăror tipuri de impozite. Articolul 22 1) Dacă persoana rezidentă în unul dintre Statele Contractante consideră, că acţiunile unuia sau ale ambelor State Contractante conduc sau pot conduce la impunerea veniturilor lui în discordanţă cu dispoziţiile prezentei Convenţii, ea poate, indiferent de mijloacele de apărare prevăzute de legislaţia internă a acestor State Contractante, să depună o cerere organului competent al acelui Stat Contractant, rezident permanent al căruia ea este, sau, dacă cererea lui nimereşte sub incidenţa punctului 1) al articolului 21, - al acelui Stat Contractant cetăţean al căruia este. Cererea poate fi prezentată pe parcursul a trei ani din ziua primei notificări despre acţiunile, care conduc la impunerea ce nu corespunde dispoziţiilor prezentei Convenţii. 2) Organul competent se va strădui, dacă va considera cererea motivată şi dacă el înseşi nu este în stare să o soluţioneze pozitiv, să hotărască problema de comun acord cu organul competent al altui Stat Contractant în scopul evitării dublei impuneri, care nu corespunde dispoziţiilor prezentei Convenţii. Oricare înţelegere obţinută urmează a fi îndeplinită indiferent de oricare limitări de timp, ce se pot conţine în legislaţia internă a Statelor Contractante. 3) Organele competente ale Statelor Contractante se vor strădui să soluţioneze de comun acord oricare dificultăţi sau dubii, ce pot apare în cadrul interpretării sau aplicării prezentei Convenţii. Ele se vor consulta, de asemenea, în scopul evitării dublei impuneri şi în cazurile care nu se cuprind în prezenta Convenţie. Articolul 23 1) Organele competente ale Statelor Contractante vor face schimb de informaţie necesară în scopul realizării dispoziţiilor prezentei Convenţii sau ale legislaţiei interne a Statelor Contractante, care vizează impozitele ce cad sub incidenţa prezentei Convenţii în măsura în care impunerea în conformitate cu această legislaţie nu contravine dispoziţiilor prezentei Convenţii. Orice informaţie furnizată în acest mod este considerată confidenţială şi nu poate fi divulgată persoanelor sau organelor în afară de acele persoane şi organe care au datoria să calculeze şi să perceapă impozitele care cad sub incidenţa dispoziţiilor prezentei Convenţii, sau să soluţioneze cererile ce ţin de acestea. 2) Dispoziţiile punctului 1) în nici un caz nu vor fi interpretate ca impunînd Statelor Contractante obligaţia: a) să realizeze acţiuni administrative care să contravină legislaţiei sau practicii administrative ale acestui sau altui Stat Contractant; b) să ofere informaţie, care nu poate fi obţinută în conformitate cu legislaţia în vigoare sau prin metode obişnuite ale practicii administrative a acestui sau altui Stat Contractant; c) să ofere informaţie care ar divulga un secret comercial, de antreprenoriat, industrial sau profesional sau un proces comercial, sau o informaţie, divulgarea căreia ar contraveni intereselor statului. 3) Organele competente ale Statelor Contractante îşi vor comunica reciproc oricare modificări esenţiale, operate în legislaţiile lor fiscale respective, într-o perioadă acceptabilă de timp care se va scurge după operarea numitelor modificări. Articolul 24 Nici una din dispoziţiile prezentei Convenţii nu va fi interpretată ca limitînd într-un fel anume orice scutire de la impozite, de la reducerea lor sau de la oricare altă înlesnire, care este oferită sau care poate fi oferită în unul dintre State Contractante cetăţenilor sau rezidenţilor altui Stat Contractant în conformitate cu legislaţia primului Stat Contractant numit, sau în conformitate cu oricare acord dintre Statele Contractante. Articolul 25 1) Prezenta Convenţie urmează a fi ratificată, iar schimbul instrumentelor de ratificare urmează să aibă loc la Moscova în termene cît mai reduse. 2) Prezenta Convenţie va intra în vigoare în a 30-cea zi după schimbul instrumentelor de ratificare şi se va aplica referitor la veniturile pentru anul fiscal, care se începe la întîi ianuarie şi după întîi iauarie al anului calendaristic, care urmează anului în care prezenta Convenţie a intrat în vigoare. Articolul 26 Prezenta Convenţie va rămîne în vigoare pentru un termen nedefinit, însă, oricare dintre Statele Contractante poate, la treizeci iunie sau pînă la treizeci iunie al oricărui an calendaristic care se începe după scurgerea a cinci ani de la data intrării ei în vigoare, să transmită altui Stat Contractant, prin canale diplomatice, o notificare în scris referitoare la încetarea valabilităţii ei. În acest caz prezenta Convenţie îşi va înceta valabilitatea referitor la veniturile din anul fiscal, care începe la întîi ianuarie sau după întîi ianuarie al anului calendaristic, ce urmează anului în care a fost transmisă notificarea referitoare la încetarea valabilităţii. Întru confirmarea celor de mai sus, subsemnaţii, împuterniciţi în modul corespunzător de Guvernele lor, au semnat prezenta Convenţie. Făcut la Tokio, la 18 ianuarie 1986, în două exemplare, în limbile niponă, rusă şi engleză, toate trei texte avînd aceeaşi putere juridică. În cazul unor diferende de interpretare, interpretarea se va face în conformitate cu textul în limba engleză.