Convenţie din 18.12.79 asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei

Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.87-XIII din 28.04.94 Convenţie asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei* din 18.12.1979 * * * Publicată în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 1998, volumul 1, pag.114 ----------------------- * Adoptată la 18 decembrie 1979 la New York Adoptată şi deschisă spre semnare de Adunarea generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 34/180 din 18 decembrie 1979. A intrat în vigoare la 3 septembrie 1981, cf. dispoziţiilor art.27 (1). În vigoare pentru Republica Moldova din 31 iulie 1994 Statele părţi la prezenta Convenţie, Luînd notă că în Carta Naţiunilor Unite se reafirmă încrederea în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi valoarea persoanei umane, în egalitatea drepturilor bărbatului şi femeii, Luînd notă că Declaraţia universală a drepturilor omului afirmă principiul nediscriminării şi proclamă că toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi drepturi şi că fiecare om poate să se prevaleze de toate drepturile şi libertăţile enunţate în acest document, fără nici o deosebire, îndeosebi de sex, Luînd notă că statele părţi la pactele internaţionale ale drepturilor omului au obligaţia să asigure egalitatea drepturilor bărbatului şi femeii în exercitarea tuturor drepturilor economice, sociale, culturale, civile şi politice, Luînd în considerare convenţiile internaţionale încheiate sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite şi instituţiilor specializate în vederea promovării egalităţii drepturilor bărbatului şi femeii, Luînd notă, de asemenea, de rezoluţiile, declaraţiile şi recomandările adoptate de Organizaţia Naţiunilor Unite şi instituţiile specializate în vederea promovării egalităţii drepturilor bărbatului şi femeii, Preocupate în acelaşi timp de constatarea că, în pofida acestor diverse instrumente, femeile continuă să facă obiectul unor importante discriminări, Reamintind că discriminarea faţă de femei violează principiile egalităţii în drepturi şi respectului demnităţii umane, că ea împiedică participarea femeilor, în aceleaşi condiţii ca bărbaţii, la viaţa politică, socială, economică şi culturală din ţara lor, creează obstacole creşterii bunăstării societăţii şi a familiei şi împiedică femeile să-şi servească ţara şi omenirea în deplinătatea posibilităţilor lor, Preocupate de faptul că, în situaţiile de sărăcie, femeile au un acces minim la alimentaţie, servicii medicale, educaţie, pregătire profesională, precum şi la angajarea în muncă şi la satisfacerea altor necesităţi, Convinse că instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, bazată pe echitate şi justiţie, va contribui în mod semnificativ la promovarea egalităţii între bărbat şi femeie, Subliniind că eliminarea apartheidului, a tuturor formelor de rasism, a discriminării rasiale, colonialismului, neocolonialismului, agresiunii, ocupaţiei şi dominaţiei străine, a amestecului în treburile interne ale statelor este indispensabilă exercitării depline de către bărbat şi femeie a drepturilor lor, Afirmînd că întărirea păcii şi securităţii internaţionale, diminuarea încordării internaţionale, cooperarea dintre toate statele, indiferent de sistemele lor sociale şi economice, dezarmarea generală şi completă şi, îndeosebi, dezarmarea nucleară sub control internaţional strict şi eficace, afirmarea principiilor justiţiei, egalităţii şi avantajului reciproc în relaţiile dintre ţări şi înfăptuirea dreptului popoarelor aflate sub dominaţie străină şi colonială şi sub ocupaţie străină la autodeterminare şi la independenţă, precum şi respectul suveranităţii naţionale şi al integrităţii teritoriale vor favoriza progresul social şi dezvoltarea şi vor contribui, în consecinţă, la realizarea deplinei egalităţi între bărbat şi femeie, Convinse că dezvoltarea completă a unei ţări, bunăstarea lumii şi cauza păcii cer participarea deplină a femeilor, în condiţii de egalitate cu bărbaţii, în toate domeniile, Avînd în vedere însemnătatea contribuţiei femeilor la bunăstarea familiei, în progresul societăţii, care pînă în prezent nu a fost pe deplin recunoscută, ca şi importanţa socială a maternităţii, precum şi rolul părinţilor în familie şi în educarea copiilor, şi conştiente de faptul că rolul femeii în procreare nu trebuie să fie o cauză de discriminare şi că educarea copiilor necesită o împărţire a responsabilităţilor între bărbaţi, femei şi societate în ansamblul său, Conştiente că rolul tradiţional al bărbatului în familie şi societate trebuie să evolueze în aceeaşi măsură cu acela al femeii, dacă se doreşte să se ajungă la o egalitate reală a bărbatului şi a femeii, Hotărîte să pună în aplicare principiile enunţate în Declaraţia asupra eliminării discriminării faţă de femei şi pentru aceasta să adopte măsurile necesare pentru eliminarea acestei discriminări sub toate formele şi manifestările ei, Au convenit asupra celor ce urmează: PARTEA ÎNTÎI Articolul 1 În termenii prezentei Convenţii, expresia discriminare faţă de femei vizează orice diferenţiere, excludere sau restricţie bazată pe sex, care are drept efect sau scop să compromită ori să anihileze recunoaşterea, beneficiul şi exercitarea de către femei, indiferent de starea lor matrimonială, pe baza egalităţii dintre bărbat şi femeie, a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, în domeniile politic, economic, social, cultural şi civil sau în orice alt domeniu. Articolul 2 Statele părţi condamnă discriminarea faţă de femei sub toate formele sale, convin să ducă prin toate mijloacele adecvate şi fără întîrziere o politică vizînd să elimine discriminarea faţă de femei şi, în acest scop, se angajează: a) să înscrie în constituţia lor naţională sau în alte dispoziţii legislative corespunzătoare principiul egalităţii bărbaţilor şi femeilor, în măsura în care acest lucru nu a fost deja efectuat, şi să asigure, pe cale legislativă sau pe alte căi adecvate, aplicarea efectivă a acestui principiu; b) să adopte măsuri legislative şi alte măsuri corespunzătoare, inclusiv sancţiuni în caz de nevoie, care să interzică orice discriminare faţă de femei; c) să instituie o protecţie pe cale jurisdicţională a drepturilor femeilor pe bază de egalitate cu bărbaţii şi să garanteze prin intermediul tribunalelor naţionale competente şi al altor instituţii publice protecţia efectivă a femeilor împotriva oricărui act discriminatoriu; d) să se abţină de la orice act sau practică discriminatorie faţă de femeie şi să asigure ca autorităţile şi instituţiile publice să se conformeze acestei obligaţii; e) să ia toate măsurile corespunzătoare pentru eliminarea discriminării faţă de femei de către o persoană, o organizaţie sau o întreprindere oricare ar fi aceasta; f) să ia toate măsurile corespunzătoare, inclusiv prin dispoziţiile legislative, pentru modificarea sau abrogarea oricărei legi, dispoziţii, cutume sau practici care constituie o discriminare faţă de femei; g) să abroge toate dispoziţiile penale care constituie o discriminare faţă de femei. Articolul 3 Statele părţi iau în toate domeniile - politic, social, economic şi cultural - toate măsurile corespunzătoare, inclusiv prin dispoziţii legislative, pentru a asigura deplina dezvoltare şi progresul femeilor, în scopul de a le garanta exercitarea şi beneficiul drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, pe baza egalităţii cu bărbaţii. Articolul 4 1. Adoptarea de către statele părţi a unor măsuri temporare speciale, menite să accelereze instaurarea egalităţii în fapt între bărbaţi şi femei, nu este considerată cu un act de discriminare în sensul definiţiei din prezenta Convenţie, dar nu trebuie ca aceasta să aibă drept consecinţă menţinerea unor norme inegale sau diferenţiate; aceste măsuri trebuie să fie abrogate de îndată ce au fost realizate obiectivele în materie de egalitate de şanse şi tratament. 2. Adoptarea de către statele părţi a unor măsuri speciale, inclusiv cele prevăzute în prezenta Convenţie, care au drept scop ocrotirea maternităţii, nu este considerată ca un act discriminatoriu. Articolul 5 Statele părţi vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru: a) a modifica schemele şi metodele de comportament social şi cultural al bărbatului şi femeii, pentru a se ajunge la eliminarea prejudecăţilor şi practicilor cutumiare sau de altă natură care sunt bazate pe ideea de inferioritate sau superioritate a unui sex, sau pe imaginea şablon privind rolul bărbatului sau al femeii; b) a asigura ca educaţia în familie să contribuie la o înţelegere clară a faptului că maternitatea este o funcţie socială şi recunoaşterea responsabilităţii comune a bărbatului şi femeii în creşterea şi educarea copiilor şi în asigurarea dezvoltării lor, ţinînd seama că interesul copilului este condiţia primordială în toate cazurile. Articolul 6 Statele părţi vor lua toate măsurile adecvate, inclusiv pe plan legislativ, pentru reprimarea sub toate formele existente a traficului de femei şi a exploatării prostituării femeii. PARTEA A DOUA Articolul 7 Statele părţi vor lua toate măsurile necesare pentru eliminarea discriminării faţă de femei în viaţa politică şi publică a ţării şi, în special, pentru a le asigura, în condiţii de egalitate cu bărbaţii: a) dreptul de a vota la toate alegerile şi referendumurile publice şi de a fi alese în toate organismele eligibile în mod public; b) dreptul de a lua parte la elaborarea politicii statului şi la punerea acesteia în aplicare, de a ocupa funcţii publice şi a exercita toate funcţiunile publice la toate eşaloanele de guvernămînt; c) dreptul de a participa în organizaţiile şi asociaţiile neguvernamentale care activează în viaţa publică şi politică a ţării. Articolul 8 Statele părţi vor lua toate măsurile necesare pentru ca femeile să aibă posibilitatea, în condiţii de egalitate cu bărbaţii şi fără discriminare, de a reprezenta guvernul lor pe plan internaţional şi de a participa la activităţile organizaţiilor internaţionale. Articolul 9 1. Statele părţi vor acorda femeilor drepturi egale cu cele ale bărbaţilor în ceea ce priveşte dobîndirea, schimbarea sau păstrarea cetăţeniei. Ele vor garanta îndeosebi că nici căsătoria cu un străin, nici schimbarea cetăţeniei soţului în timpul căsătoriei nu o vor face apatridă şi nici nu o vor obliga să-şi ia cetăţenia soţului. 2. Statele părţi vor acorda femeii drepturi egale cu cele ale bărbatului în ceea ce priveşte cetăţenia copiilor lor. PARTEA A TREIA Articolul 10 Statele părţi vor lua măsurile corespunzătoare pentru eliminarea discriminării faţă de femei, în scopul de a le asigura drepturi egale cu cele ale bărbatului în ceea ce priveşte educaţia şi, în special, pentru a asigura pe baza egalităţii bărbatului cu femeia: a) aceleaşi condiţii de orientare profesională, de acces la studii şi la obţinerea de diplome în instituţiile de învăţămînt la toate categoriile, în zone rurale ca şi în zone urbane, această egalitate trebuind să fie asigurată în învăţămîntul preşcolar, general, tehnic, profesional şi în învăţămîntul tehnic superior ca şi în cadrul oricărui alt mijloc de formare profesională; b) accesul la aceleaşi programe, la aceleaşi examene, la un corp didactic posedînd o calificare de acelaşi nivel şi la localuri şi echipamente şcolare de aceeaşi calitate; c) eliminarea oricărei concepţii şablon privind rolul bărbatului şi al femeii la toate nivelurile şi în toate formele de învăţămînt, prin încurajarea educaţiei mixte şi a altor tipuri de educaţie, care sunt destinate să contribuie la realizarea acestui obiectiv şi, în special, prin revizuirea cărţilor şi programelor şcolare şi adaptarea corespunzătoare a metodelor pedagogice; d) aceleaşi posibilităţi în ceea ce priveşte acordarea de burse şi alte subvenţii pentru studii; e) aceleaşi posibilităţi de acces la programele de educaţie permanentă, inclusiv la programele de alfabetizare pentru adulţi şi la programele de alfabetizare speciale, îndeosebi în vederea reducerii cît mai rapide a oricărei discrepanţe în domeniul instrucţiei publice între bărbat şi femeie; f) reducerea procentului femeilor care îşi abandonează studiile şi organizarea de programe pentru tinerele fete şi pentru femeile care părăsesc şcoala înainte de terminarea ei; g) aceleaşi posibilităţi de a participa activ la sport şi educaţie fizică; h) accesul la informaţiile specifice de ordin educativ, care au drept scop asigurarea sănătăţii şi bunăstării familiilor, inclusiv la informaţiile şi sfaturile referitoare la planificarea familială. Articolul 11 1. Statele părţi se angajează să ia toate măsurile corespunzătoare pentru eliminarea discriminării faţă de femeie în domeniul angajării în muncă, pentru a se asigura, pe baza egalităţii dintre bărbat şi femeie, aceleaşi drepturi şi, în special: a) dreptul la muncă, ca drept inalienabil pentru toate fiinţele umane; b) dreptul la aceleaşi posibilităţi de angajare în muncă, inclusiv în privinţa aplicării aceloraşi criterii de selecţie în materie de angajare; c) dreptul la libera alegere a profesiei şi a locului de muncă, dreptul la promovare, la stabilirea locului de muncă şi la toate facilităţile şi condiţiile de muncă, dreptul la formare profesională şi la reciclare, inclusiv ucenicie, perfecţionare profesională şi pregătire permanentă; d) dreptul la egalitate de remuneraţie, inclusiv în ceea ce priveşte şi alte avantaje, la egalitate de tratament pentru o muncă de o valoare egală şi, de asemenea, la egalitate de tratament în privinţa calităţii muncii; e) dreptul la securitate socială, în special la pensie, ajutoare de şomaj, de boală, de invaliditate, de bătrîneţe sau pentru orice altă situaţie de pierdere a capacităţii de muncă, ca şi dreptul la concediu plătit; f) dreptul la ocrotirea sănătăţii şi la securitatea condiţiilor de muncă, inclusiv la salvgardarea funcţiilor de reproducere. 2. Pentru a preveni discriminarea faţă de femei bazată pe căsătorie sau maternitate şi pentru a le garanta în mod efectiv dreptul la muncă, statele părţi se angajează să ia măsuri corespunzătoare, avînd drept obiect: a) interzicerea, sau pedeapsa sancţiunilor, a concedierii pentru cauză de graviditate sau concediu de maternitate şi a discriminării în ceea ce priveşte concedierile bazate pe statutul matrimonial; b) instituirea acordării concediului de maternitate plătit sau care ar crea drepturi la prestări sociale similare, cu garantarea menţinerii locului de muncă avut anterior, a drepturilor de vechime şi a avantajelor sociale; c) încurajarea creării de servicii sociale de sprijin, necesare pentru a permite părinţilor să-şi combine obligaţiile familiale cu responsabilităţile profesionale şi cu participarea la viaţa publică, favorizînd îndeosebi crearea şi dezvoltarea unei reţele de grădiniţe de copii; d) asigurarea unei protecţii speciale pentru femeile însărcinate, pentru care s-a dovedit că munca le este nocivă. 3. Legile care au drept scop să ocrotească femeile în domeniile vizate prin prezentul articol vor fi revăzute periodic, în funcţie de cunoştinţele ştiinţifice şi tehnice, vor fi revizuite, abrogate sau extinse, în funcţie de necesităţi. Articolul 12 1. Statele părţi vor lua toate măsurile necesare pentru eliminarea discriminării faţă de femei în domeniul sănătăţii, pentru a le asigura, pe baza egalităţii între bărbat şi femeie, mijloacele de a avea acces la serviciile medicale, inclusiv la cele referitoare la planificarea familială. 2. Independent de prevederile paragrafului 1, statele părţi vor asigura pentru femei în timpul gravidităţii, la naştere şi după naştere servicii corespunzătoare şi, la nevoie, gratuite şi, de asemenea, un regim alimentar corespunzător în timpul gravidităţii şi pe parcursul alăptării. Articolul 13 Statele părţi se angajează să ia toate măsurile necesare pentru eliminarea discriminării faţă de femei în alte domenii ale vieţii economice, sociale, în scopul de a asigura, pe baza egalităţii bărbatului cu femeia, aceleaşi drepturi şi, în special: a) dreptul de prestaţii familiale; b) dreptul la împrumuturi bancare, împrumuturi ipotecare şi alte forme de credit financiar; c) dreptul de a participa la activităţile recreative, sport şi la toate aspectele vieţii culturale. Articolul 14 1. Statele părţi vor ţine seama de problemele specifice ale femeilor din mediul rural şi de rolul important pe care aceste femei îl au în susţinerea materială a familiilor lor, în special prin munca lor în sectoarele nefinanciare ale economiei, şi vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura aplicarea dispoziţiilor prezentei Convenţii femeilor din zonele rurale. 2. Statele părţi vor lua toate măsurile adecvate pentru a elimina discriminarea faţă de femei din zonele rurale, cu scopul de a asigura, pe baza egalităţii între bărbat şi femeie, participarea lor la dezvoltarea rurală şi la avantajele acestei dezvoltări şi, în special, le vor asigura dreptul: a) de a participa din plin la elaborarea şi executarea planurilor de dezvoltare la toate nivelurile; b) de a avea acces la serviciile corespunzătoare în domeniul sănătăţii, inclusiv la informaţii, sfaturi şi servicii în materie de planificare a familiei; c) de a beneficia în mod direct de programele de securitate socială; d) de a beneficia de toate formele de pregătire şi educaţie, şcolare şi neşcolare, inclusiv în materie de alfabetizare socială, şi de a putea să beneficieze de toate serviciile publice de informare şi educare, în special pentru a creşte competenţa lor tehnică; e) de a organiza grupe de întrajutorare şi cooperative pentru a le asigura aceleaşi şanse pe plan economic, indiferent că este vorba de muncă salariată sau de muncă independentă; f) de a participa la toate activităţile publice; g) de a avea acces la obţinerea de credite şi împrumuturi agricole, precum şi la serviciile de comercializare şi la tehnologii corespunzătoare, şi de a beneficia de un tratament egal cu ocazia înfăptuirii reformelor agrare şi a proiectelor de amenajări rurale; h) de a beneficia de condiţii de viaţă convenabile, în special în ceea ce priveşte locuinţele, condiţiile sanitare, aprovizionare cu electricitate şi apă, transporturi şi comunicaţii. PARTEA A PATRA Articolul 15 1. Statele părţi recunosc egalitatea femeii cu bărbatul în faţa legii. 2. Statele părţi recunosc femeia, în materie civilă, ca avînd o capacitate juridică identică cu aceea a bărbatului şi aceleaşi posibilităţi pentru a o exercita. Ele îi recunosc, în special, drepturi egale în ceea ce priveşte încheierea de contracte şi administrarea bunurilor şi îi vor acorda acelaşi tratament în toate fazele procedurii judiciare. 3. Statele părţi convin că orice contract şi orice act privat, de orice natură, avînd un efect juridic care vizează limitarea capacităţii juridice a femeii, trebuie să fie considerat ca nul şi neavenit. 4. Statele părţi vor acorda bărbatului şi femeii aceleaşi drepturi în ceea ce priveşte legislaţia referitoare la dreptul persoanelor de a circula liber şi de a-şi alege reşedinţa şi domiciliul lor. Articolul 16 1. Statele părţi vor lua toate măsurile necesare pentru a elimina discriminarea faţă de femei în toate problemele decurgînd din căsătorie şi în raporturile de familie şi, în special, vor asigura, pe baza egalităţii bărbatului cu femeia: a) acelaşi drept de a încheia o căsătorie; b) acelaşi drept de a-şi alege în mod liber soţul şi de a nu încheia o căsătorie decît prin consimţămîntul său liber şi deplin; c) aceleaşi drepturi şi aceleaşi responsabilităţi atît în timpul căsătoriei, cît şi la desfacerea ei; d) aceleaşi drepturi şi aceleaşi responsabilităţi în calitate de părinţi, indiferent de situaţia lor matrimonială, pentru problemele referitoare la copiii lor; în toate cazurile, interesul copiilor va fi considerat primordial; e) aceleaşi drepturi de a decide în mod liber şi în deplină cunoştinţă de cauză asupra numărului şi planificării naşterilor şi de a avea acces la informaţii, la educaţie şi la mijloacele necesare pentru exercitarea acestor drepturi; f) aceleaşi drepturi şi responsabilităţi în materie de tutelă, curatelă, de încredinţare şi adopţie a copiilor sau reglementări juridice similare, cînd aceste instituţii există în legislaţia naţională; în toate cazurile, interesul copiilor va fi considerat primordial; g) aceleaşi drepturi personale soţului şi soţiei, inclusiv în ceea ce priveşte alegerea numelui de familie, a unei profesii şi a unei ocupaţii; h) aceleaşi drepturi pentru fiecare dintre soţi în materie de proprietate, de dobîndire, de gestiune, de administrare, de beneficiu şi de dispoziţie asupra bunurilor, atît cu titlu gratuit, cît şi oneros. 2. Logodnele şi căsătoriile copiilor nu vor avea efecte juridice şi vor fi luate toate măsurile necesare, inclusiv pe plan legislativ, de a se fixa o vîrstă minimă pentru căsătorie şi a face obligatorie înregistrarea căsătoriilor într-un registru oficial. PARTEA A CINCEA Articolul 17 1. În scopul examinării progreselor realizate în aplicarea prezentei Convenţii, se constituie un Comitet pentru eliminarea discriminării faţă de femei (denumit în continuare Comitet), care să fie compus, în momentul intrării în vigoare a Convenţiei, din 18 - şi după ratificarea sau aderarea a 35 de state - din 23 experţi de înaltă autoritate morală şi competenţă în domeniile de aplicabilitate ale Convenţiei. Experţii vor fi aleşi de către statele părţi din rîndul cetăţenilor lor şi vor funcţiona cu titlu personal, ţinînd seama de principiul unei repartiţii geografice echitabile şi de reprezentarea diferitelor forme de civilizaţie, precum şi a principalelor sisteme juridice. 2. Membrii Comitetului vor fi aleşi prin vot secret, dintr-o listă de candidaţi desemnaţi de către statele părţi. Fiecare stat parte poate să desemneze un candidat ales dintre cetăţenii săi. 3. Prima alegere va avea loc la 6 luni după data intrării în vigoare a prezentei Convenţii. Cu 3 luni cel puţin înaintea datei fiecărei alegeri, Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite adresează o scrisoare statelor părţi pentru a le invita să prezinte candidaţii lor într-un termen de 2 luni. Secretarul general întocmeşte o listă alfabetică a tuturor candidaţilor, indicînd din partea cărui stat au fost desemnaţi, lista pe care o va comunica statelor părţi. 4. Membrii Comitetului sunt aleşi cu ocazia unei reuniuni a statelor părţi, convocată de către Secretarul general la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite. La această reuniune, la care cvorumul este constituit din două treimi ale statelor părţi, sunt aleşi ca membri ai Comitetului candidaţii care au obţinut cel mai mare număr de voturi şi majoritatea absolută de voturi a reprezentanţilor statelor părţi prezenţi şi votanţi. 5. Membrii Comitetului sunt aleşi pentru 4 ani. Totuşi, mandatul a 9 membri aleşi la prima alegere va lua sfîrşit după 2 ani; preşedintele Comitetului va trage la sorţi numele acestor 9 membri imediat după prima alegere. 6. Alegerea celorlalţi cinci membri ai Comitetului se va face conform dispoziţiilor paragrafelor 2, 3 şi 4 din prezentul articol, după cea de-a 35-a ratificare sau adeziune. Mandatul a doi membri, aleşi cu această ocazie, va lua sfîrşit după 2 ani; numele acestor doi membri va fi tras la sorţi de către preşedintele Comitetului. 7. Pentru a ocupa locurile devenite vacante în mod fortuit, statul parte al cărui expert a încetat de a exercita funcţiile sale de membru al Comitetului va numi un alt expert dintre cetăţenii săi, sub rezerva aprobării Comitetului. 8. Membrii Comitetului primesc, cu aprobarea Adunării generale, retribuţii din resursele Organizaţiei Naţiunilor Unite, în condiţiile fixate de către Adunare, avînd în vedere importanţa responsabilităţilor Comitetului. 9. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pune la dispoziţia Comitetului personalul şi mijloacele materiale care îi sunt necesare pentru a se achita în mod eficient de funcţiile ce îi sunt încredinţate în virtutea prezentei Convenţii. Articolul 18 1. Statele părţi se angajează să prezinte Secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, în vederea examinării de către Comitet, un raport asupra măsurilor de ordin legislativ adoptat în aplicarea dispoziţiilor prezentei Convenţii şi asupra progreselor realizate în această privinţă a) în anul următor intrării în vigoare a Convenţiei în statul respectiv; b) ulterior, la fiecare 4 ani, precum şi la cererea Comitetului. 2. Rapoartele pot să indice factorii şi dificultăţile care influenţează asupra măsurii în care sunt îndeplinite obligaţiile prevăzute prin prezenta Convenţie. Articolul 19 1. Comitetul adoptă propriul său regulament de procedură. 2. Comitetul alege biroul său pentru o perioadă de 2 ani, Articolul 20 1. Comitetul se reuneşte în mod normal pentru o perioadă de cel mult 2 săptămîni în fiecare an, pentru a examina rapoartele prezentate în baza art. 18 al prezentei Convenţii. 2. Reuniunile Comitetului vor avea loc de regulă la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite sau în orice alt loc adecvat, stabilit de către Comitet. Articolul 21 1. Comitetul prezintă anual un raport, prin intermediul Consiliului Economic şi Social, Adunării generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra activităţilor sale şi poate sa formuleze sugestii şi recomandări generale, bazate pe examinarea rapoartelor şi informaţiilor primite de la statele părţi. Aceste sugestii şi recomandări sunt incluse în raportul Comitetului, însoţite, după caz, de observaţiile statelor părţi. 2. Secretarul general transmite raportul Comitetului, spre informare, Comisiei pentru condiţia femeii. Articolul 22 Instituţiile specializate au dreptul să fie reprezentate cu prilejul examinării aplicării tuturor dispoziţiilor prezentei Convenţii care intră în domeniul lor de activitate. Comitetul poate invita instituţiile specializate să prezinte rapoarte asupra aplicării Convenţiei în domenii din sfera lor de activitate. PARTEA A ŞASEA Articolul 23 Nici o dispoziţie a prezentei Convenţii nu va aduce atingere prevederilor care sunt mai favorabile pentru realizarea egalităţii între bărbat şi femeie, conţinute în: a) legislaţia unui stat parte; b) în orice altă Convenţie, tratat sau acord internaţional în vigoare în acel stat. Articolul 24 Statele părţi se angajează să adopte toate măsurile necesare la nivel naţional pentru asigurarea exercitării depline a drepturilor recunoscute prin prezenta Convenţie. Articolul 25 1. Prezenta Convenţie este deschisă semnării tuturor statelor. 2. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite este desemnat ca depozitar al prezentei Convenţii. 3. Prezenta Convenţie este supusă ratificării, iar instrumentele de ratificare vor fi depuse la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. 4. Prezenta Convenţie va fi deschisă aderării tuturor statelor. Aderarea se va face prin depunerea unui instrument de aderare la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Articolul 26 1. Oricare dintre statele părţi poate cere în orice moment revizuirea prezentei Convenţii, adresînd o comunicare scrisă în acest sens Secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. 2. Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite decide asupra măsurilor care vor fi luate în cazul în speţă, faţă de o cerere de această natură. Articolul 27 1. Prezenta Convenţie va intra în vigoare în a treizecea zi care va urma depunerii la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite a celui de-al douăzecilea instrument de ratificare sau aderare. 2. Pentru fiecare stat care va ratifica prezenta Convenţie sau va adera după depunerea celui de-al douăzecilea instrument de ratificare sau de aderare, Convenţia va intra în vigoare în cea de-a treizecea zi după data depunerii de către acest stat a instrumentului său de ratificare sau de aderare. Articolul 28 1. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va primi şi va comunica tuturor statelor textul rezervelor care au fost făcute în momentul ratificării sau aderării. 2. Nici o rezervă incompatibilă cu obiectul şi scopurile prezentei Convenţii nu va fi acceptată. 3. Rezerva poate fi retrasă în orice moment, pe calea unei notificări adresate Secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va informa toate statele părţi la Convenţie. Notificarea va produce efecte de la data primirii ei. Articolul 29 1. Orice diferend între două sau mai multe state părţi privind interpretarea sau aplicarea prezentei Convenţii, care nu este soluţionat pe calea negocierilor, este supus arbitrajului, la cererea uneia dintre părţi. Dacă, în decurs de 6 luni de la data cererii de arbitraj, părţile nu reuşesc să se pună de acord în ceea ce priveşte organizarea arbitrajului, oricare dintre ele poate supune diferendul Curţii Internaţionale de Justiţie, depunînd o cerere în acest sens, în conformitate cu Statutul Curţii. 2. Oricare stat parte va putea declara, în momentul în care va semna prezenta Convenţie, o va ratifica sau va adera la ea că nu se consideră legat de dispoziţiile paragrafului 1 din prezentul articol. Celelalte state părţi nu vor putea să invoce aceste dispoziţii faţă de statul parte care a formulat astfel de rezerve. 3. Oricare stat parte care a formulat o rezervă conform dispoziţiilor paragrafului 2 din prezentul articol va putea în orice moment să ridice această rezervă printr-o notificare adresată Secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Articolul 30 Prezenta Convenţie, al cărei text în limbile engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză şi rusă au aceeaşi valoare, va fi depusă la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Drept care subsemnaţii, avînd împuternicirile corespunzătoare, au semnat prezenta Convenţie.