Documente
Convenţie din 22.03.85 pentru protecţia stratului de ozon
Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.966-XIII din 24.07.96
CONVENŢIA PENTRU PROTECŢIA STRATULUI DE OZON
din 22.03.85
* * *
Publicată în ediţia oficială
"Tratate internaţionale", 1999, volumul 11, pag.219
Preambul
Părţile la această convenţie,
conştiente de impactul dăunător al modificării stratului de ozon
asupra sănătăţii umane şi mediului înconjurător,
reamintind prevederile pertinente ale Declaraţiei Convenţiei
Naţiunilor Unite asupra mediului înconjurător şi, în special, principiul
21, care, în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite şi cu principiile
dreptului internaţional, prevede că "statele au dreptul suveran de a
exploata propriile resurse în funcţie de politicile lor de mediu
înconjurător şi responsabilitatea de a asigura ca activităţile sub
controlul şi jurisdicţia lor să nu cauzeze daune mediului altor state
sau zonelor de dincolo de limitele jurisdicţiei naţionale",
ţinînd cont de condiţiile şi cerinţele speciale ale ţărilor în curs
de dezvoltare,
conştiente de activitatea şi studiile desfăşurate atît în cadrul
organizaţiilor internaţionale cît şi naţionale şi, în special, în Planul
Mondial de Acţiune pentru stratul de ozon al Programului Naţiunilor
Unite pentru Mediul Înconjurător,
conştiente, de asemenea, de măsurile de precauţie pentru protecţia
stratului de ozon, care au fost luate deja la nivel naţional şi
internaţional,
conştiente că măsurile vizînd protecţia stratului de ozon împotriva
modificărilor datorate activităţilor umane necesită cooperare şi acţiune
internaţională şi că trebuie să se bazeze pe consideraţii
tehnico-ştiinţifice relevante,
conştiente, de asemenea, de necesitate unei cercetări continue şi a
unor observaţii sistematice pentru dezvoltarea în continuare a
cunoştinţelor ştiinţifice privind stratul de ozon şi posibilele efecte
adverse ce rezultă în urma modificării lui,
hotărîte să protejeze sănătatea umană şi mediul înconjurător
împotriva efectelor adverse rezultate în urma modificărilor stratului de
ozon,
au hotărît asupra următoarelor:
Articolul 1
Definiţii
În scopul acestei convenţii:
1. stratul de ozon este stratul de ozon atmosferic de deasupra
stratului limită planetar;
2. efecte adverse sunt schimbările intervenite în mediul
înconjurător fizic sau biotic, incluzînd schimbările de climă, care au
efecte nocive asupra sănătăţii umane sau asupra compoziţiei, rezistenţei
şi productivităţii ecosistemelor naturale şi artificiale sau asupra
materialelor folositoare omenirii;
3. tehnologii şi echipamente alternative sunt tehnologii şi
echipamente a căror utilizare face posibilă reducerea sau eliminarea
emisiilor de substanţe care au sau pot provoca efecte adverse asupra
stratului de ozon;
4. substanţe alternative sunt substanţe care reduc, elimină sau
evită efectele adverse asupra stratului de ozon;
5. părţi, dacă textul nu face alte precizări, sunt părţile la
această convenţie;
6. organizaţie de integrare economică regională este o organizaţie
constituită de statele suverane dintr-o zonă dată care au competenţă în
probleme privind această convenţie sau protocoalele acesteia şi care au
fost pe deplin autorizate, în conformitate cu procedurile interne, să
semneze, să ratifice, să accepte, să aprobe sau să adere la
instrumentele respective;
7. protocoale sunt protocoalele acestei convenţii.
Articolul 2
Obligaţii generale
1. Părţile vor lua măsurile necesare, în conformitate cu prevederile
acestei convenţii şi ale acestor protocoale la care sunt parte, pentru a
proteja sănătatea umană şi mediul înconjurător împotriva efectelor
adverse care rezultă sau ar putea rezulta din activităţile umane care
modifică sau ar putea modifica stratul de ozon.
2. În acest scop părţile, în funcţie de mijloacele şi posibilităţile
lor;
a) cooperează prin intermediul observaţiilor sistematice, cercetării
şi schimbului de informaţii pentru o mai bună înţelegere şi evaluare a
efectelor activităţilor umane asupra stratului de ozon şi efectelor
asupra sănătăţii umane şi a mediului provenite din modificarea stratului
de ozon;
b) adoptă măsuri legislative şi administrative şi să coopereze în
cadrul politicilor adecvate pentru controlul, limitarea, reducerea sau
prevenirea activităţilor umane sub jurisdicţia sau controlul lor, dacă
aceste activităţi au sau pot avea efecte adverse rezultînd din
modificarea sau posibilele modificări ale stratului de ozon;
c) cooperează în formularea măsurilor, procedeelor şi standardelor
pentru implementarea acestei convenţii, în vederea adoptării
protocoalelor şi anexelor;
d) cooperează cu organisme internaţionale competente pentru
implementarea eficientă a acestei convenţii şi a protocoalelor la care
sunt părţi.
3. Prevederile acestei convenţii nu vor afecta în nici un fel
dreptul părţilor de a adopta, în concordanţă cu dreptul internaţional,
măsuri interne suplimentare celor din paragrafele 1 şi 2 de mai sus şi
nici nu vor afecta măsurile suplimentare interne deja luate de către o
parte, cu condiţia ca aceste măsuri să nu fie incompatibile cu
obligaţiile ce îi revin în cadrul acestei convenţii.
4. Aplicarea acestui articol se va baza pe consideraţii
tehnico-ştiinţifice relevante.
Articolul 3
Observaţii sistematice şi de cercetare
1. Părţile consideră oportun să iniţieze şi să coopereze, direct sau
prin intermediul organismelor internaţionale, la efectuarea evaluărilor
ştiinţifice şi a cercetărilor privind:
a) procesele fizice şi chimice ce influenţează stratul de ozon;
b) sănătatea umană şi alte efecte biologice ce derivă din
modificările stratului de ozon, în special cele rezultate din
schimbările radiaţiilor ultraviolete avînd efecte biologice (UV-B);
c) efectele climatice ce derivă din orice modificare ale stratului
de ozon;
d) efectele ce derivă din orice modificări ale stratului de ozon şi
orice modificare ulterioară în radiaţiile UV-B asupra materialelor
sintetice şi naturale utile omenirii;
e) substanţele, practicile, procesele şi activităţile ce pot
influenţa stratul de ozon şi efectele lor cumulate;
f) substanţele şi tehnologiile alternative;
g) problemele socio-economice conexe;
şi elaborate în continuare în anexele nr. I şi II.
2. Părţile urmează să promoveze sau să stabilească, după cum este
oportun, direct sau prin intermediul unor organisme internaţionale
competente şi ţinînd cont de legislaţia naţională şi activităţile
relevante în desfăşurare atît la niveluri naţionale cît şi
internaţionale, programe comune sau complementare pentru observaţii
sistematice privind starea stratului de ozon şi alţi parametri
relevanţi, elaborate conform anexei nr. I.
3. Părţile urmează să coopereze, direct sau prin organisme
internaţionale competente, în asigurarea achiziţiei, validării şi
transmiterii datelor provenite din observare şi cercetare prin
intermediul centrelor de date mondiale corespunzătoare, regulat şi la
timp.
Articolul 4
Cooperare în domeniile juridic, ştiinţific şi tehnic
1. Părţile vor înlesni şi încuraja schimbul de informaţii
ştiinţifice, tehnice, socio-economice, comerciale şi juridice
referitoare la această convenţie, după cum urmează să fie elaborate în
anexa nr. II. Astfel de informaţii vor fi asigurate organismelor asupra
cărora au căzut de acord părţile. Orice parte care primeşte o informaţie
considerată a fi confidenţială şi furnizată de către altă parte va
asigura ca o astfel de informaţie să nu fie dată în vileag şi va fi
protejată înainte ca ea să fie pusă la dispoziţia părţilor.
2. Părţile vor coopera conform legilor, regulamentelor şi
practicilor lor naţionale şi vor lua în considerare, în special,
necesităţile ţărilor în curs de dezvoltare în promovarea directă sau
prin intermediul organismelor internaţionale competente a dezvoltării şi
transferului de tehnologie şi cunoştinţe. Această cooperare se va
realiza în special prin:
a) înlesnirea achiziţionării tehnologiilor alternative de către alte
părţi;
b) asigurarea informaţiilor asupra tehnologiilor şi echipamentelor
alternative şi furnizarea unor manuale speciale sau linii directoare
pentru acestea:
c) furnizarea unor echipamente şi facilitarea cercetării şi
observaţiilor sistematice;
d) şcolarizarea personalului ştiinţific şi tehnic.
Articolul 5
Transmiterea informaţiei
Părţile vor transmite prin secretariatul conferinţei părţilor,
stabilită la art. 6, măsurile adoptate de acestea în implementarea
acestei convenţii şi a protocoalelor la care sunt parte, într-o astfel
de formă şi la intervale pe care le pot stabili reuniunile părţilor
pentru instrumentele relevante.
Articolul 6
Conferinţa părţilor
1. Se instituie o conferinţă a părţilor. Prima reuniune a acestei
conferinţe a părţilor va fi convocată prin secretariatul desemnat pe o
bază interimară conform art. 7, dar nu mai tîrziu de un an de la
intrarea în vigoare a prezentei convenţii. După aceea se vor ţine
reuniuni ordinare ale conferinţei părţilor la intervale regulate
stabilite de către conferinţă la prima ei reuniune.
2. Se vor ţine reuniuni extraordinare ale conferinţei părţilor de
fiecare dată cînd se consideră necesare sau la cererea scrisă a oricărei
părţi, cu condiţia ca cererea să fie comunicată pînă la 6 luni la
secretariat şi susţinută de cel puţin o treime dintre părţi.
3. Conferinţa părţilor va cădea de acord şi va adopta atît regulile
de procedură şi regulile financiare ale acestora sau ale oricăror
organisme auxiliare ce vor fi stabilite, cît şi prevederile financiare
ce guvernează funcţionarea secretariatului.
4. Conferinţa părţilor va revizui permanent implementarea acestei
convenţii şi, în plus:
a) va stabili forma şi intervalele de transmitere a informaţiei ce
urmează a fi supuse conform art. 5 şi va lua în considerare atît
informaţiile, cît şi rapoartele înaintate de către orice organisme
auxiliare;
b) va trece în revistă informaţiile ştiinţifice privind stratul de
ozon, modificările sale posibile şi efectele posibile ale unor astfel de
modificări;
c) va promova, conform art. 2, armonizarea politicilor, strategiilor
şi măsurilor adecvate pentru reducerea emisiilor de substanţe care
influenţează sau pot influenţa stratul de ozon şi poate face recomandări
asupra oricăror măsuri relevante convenţiei;
d) va adopta, conform art. 3 şi 4, programe de cercetare, de
observaţii sistematice, de cooperare ştiinţifică şi tehnologică,
schimbul de informaţii şi transferul de tehnologie şi cunoştinţe;
e) va lua în considerare şi va adopta, după cum este necesar în
conformitate cu art. 9 şi 10, amendamente la această convenţie şi
anexele sale;
f) va lua în considerare amendamentele la oricare protocol, cît şi
orice anexe ale acestora şi, dacă s-a decis astfel, va recomanda
adoptarea lor de către părţile participante la protocolul în discuţie;
g) va lua în considerare şi va adopta, după cum este necesar,
conform art. 10, anexe suplimentare la această convenţie;
h) va lua în considerare şi va adopta, după, cum este necesar,
protocoalele, conform art. 8;
i) va stabili astfel de organisme auxiliare, după cum este cazul,
pentru implementarea acestei convenţii;
j) va apela, atunci cînd este necesar, la serviciile organismelor
internaţionale competente şi ale comitetelor ştiinţifice, în special ale
Organizaţiei Meteorologice Mondiale şi Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii, ca şi ale Comitetului coordonator privind stratul de ozon,
pentru cercetări ştiinţifice, observaţii sistematice şi alte activităţi
pertinente pentru obiectivele acestei convenţii şi va utiliza
corespunzător acestei informaţii de la aceste organisme şi comitete;
k) va lua în considerare şi va întreprinde orice acţiune în plus,
care ar putea fi necesară pentru realizarea scopurilor acestei convenţii.
5. Naţiunile Unite, agenţiile sale specializate şi Agenţia
Internaţională pentru Energie Atomică, cît şi orice stat sau parte a
acestei convenţii pot fi reprezentate la întrunirile conferinţei
părţilor de către observatori. Orice organism sau agenţie, fie naţională
fie internaţională, guvernamentală sau nonguvernamentală, calificată în
domenii legate de protecţia stratului de ozon, care a informat
secretariatul de dorinţa sa de a fi reprezentată la o întrunire a
conferinţei părţilor ca observator, poate fi admisă, în cazul în care nu
există obiecţii din partea a cel puţin o treime a părţilor. Admiterea şi
participarea observatorilor vor fi supuse regulilor de procedură ale
conferinţei părţilor.
Articolul 7
Secretariatul
1. Funcţiile secretariatului vor fi:
a) organizarea şi asigurarea serviciilor de protocol pentru
reuniunile stipulate în art. 6, 8, 9 şi 10:
b) pregătirea şi transmiterea rapoartelor bazate pe informaţii
primite conform art. 4 şi 5, cît şi pe informaţiile provenind din
reuniunile organismelor auxiliare stabilite la art. 6;
c) îndeplinirea funcţiilor atribuite lui prin orice protocol;
d) pregătirea rapoartelor privind activităţile sale realizate în
implementarea funcţiilor sale stabilite prin această convenţie şi
prezentarea lor conferinţei părţilor;
e) asigurarea coordonării necesare cu alte organisme internaţionale
relevante şi, în special, intrarea în astfel de înţelegeri
administrative şi contractuale, după cum este cazul, pentru îndeplinirea
eficientă a acestora;
f) îndeplinirea oricăror alte funcţii ce pot fi stabilite de
conferinţa părţilor.
2. Funcţiile secretariatului vor fi îndeplinite, temporar, de către
Programul Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător pînă la încheierea
primei reuniuni ordinare a conferinţei părţilor, ţinută conform art. 6.
La această primă reuniune ordinară, conferinţa părţilor va desemna
secretariatul dintre acele organizaţii internaţionale competente care au
arătat dorinţa de a îndeplini funcţiile de secretariat sub auspiciile
acestei convenţii.
Articolul 8
Adoptarea protocolului
1. Conferinţa părţilor poate, la o reuniune, să adopte protocoale
conform art. 2.
2. Textul oricărui protocol propus va fi comunicat părţilor de către
secretariat, cu cel puţin 6 luni înaintea unei astfel de reuniuni.
Articolul 9
Amendamente la convenţie sau protocoale
1. Oricare parte poate propune amendamente la această convenţie sau
la orice protocol. Astfel de amendamente vor ţine seama, printre altele,
de considerente ştiinţifice şi tehnice.
2. Amendamentele la această convenţie vor fi adoptate la o reuniune
a conferinţei părţilor. Amendamentele oricărui protocol vor fi adoptate
la o reuniune a părţilor la protocolul respectiv. Textul oricărui
amendament propus la această convenţie sau la orice protocol, cu
excepţia cazului în care s-a specificat altfel într-un astfel de
protocol, va fi comunicat părţilor de către secretariat cu cel puţin 6
luni înaintea reuniunii la care a fost propus spre adoptare.
Secretariatul, de asemenea, va comunica amendamentele propuse
semnatarilor acestei convenţii spre informare.
3. Toate părţile vor face toate eforturile pentru a ajunge la o
înţelegere privind orice modificare la această convenţie prin consens.
Dacă toate eforturile pentru consens au fost epuizate şi nu s-a ajuns la
nici o înţelegere, amendamentul va fi adoptat cu o majoritate de cel
puţin trei pătrimi din voturi a părţilor prezente la întrunire şi care
va fi supus de către depozitar tuturor părţilor pentru ratificare sau
acceptare.
4. Procedura menţionată în paragraful 3 de mai sus trebuie aplicată
la amendamentele oricărui protocol, cu excepţia cazului cînd majoritatea
de două treimi a părţilor la acel protocol, prezente şi avînd drept de
vot la reuniune, este suficientă pentru adoptarea lor.
5. Ratificarea, aprobarea şi acceptarea amendamentelor vor fi
notificate la depozitar în scris. Amendamentele adoptate, conform
paragrafelor 3 şi 4 de mai sus, intră în vigoare între părţile care l-au
acceptat în a nouăzecea zi după primirea de către depozitar a
înştiinţării ratificării, aprobării sau acceptării lor de către cel
puţin trei pătrimi dintre părţile la convenţie sau de către cel puţin
două treimi dintre părţile la protocolul respectiv, cu excepţia cazului
cînd s-a specificat altfel într-un astfel de protocol. După aceea,
amendamentele vor intra în vigoare pentru oricare altă parte în a
nouăzecea zi după ce acea parte depune instrumentul său de ratificare,
de aprobare sau de acceptare a amendamentelor.
6. În cazul acestui articol, părţile prezente şi care votează
înseamnă părţile care sunt prezente şi care dau un vot afirmativ sau
negativ.
Articolul 10
Adoptarea şi amendarea anexelor
1. Anexele acestei convenţii sau ale oricărui protocol vor
reprezenta parte integrantă a acestei convenţii sau a oricărui protocol,
după cum este cazul, şi, dacă nu s-a specificat altfel, o referinţă la
această convenţie sau la protocoalele sale constituie în acelaşi timp o
referinţă la orice anexă. Astfel de anexe se vor limita la chestiuni
ştiinţifice, tehnice şi administrative.
2. În caz că nu s-a specificat altfel în orice protocol privind
anexele sale, următorul procedeu se va aplica la propunerea, adoptarea
şi intrarea în vigoare a anexelor la această convenţie sau a anexelor la
un protocol:
a) anexele la această convenţie vor fi propuse şi adoptate conform
procedurilor stabilite în art. 9 paragrafele 2 şi 3, în timp ce orice
anexe la orice protocol vor fi propuse şi adoptate conform art. 9
paragrafele 2 şi 4;
b) oricare parte ce nu poate aproba o anexă suplimentară la această
convenţie sau o anexă la orice protocol la care este parte va notifica
depozitarului în scris, în 6 luni de la data comunicării de către
depozitar. Depozitarul va notifica neîntîrziat tuturor părţilor despre
orice fel de notificare primită. O parte poate oricînd înlocui o
declaraţie anterioară de obiecţie cu una de acceptare, după care anexele
vor intra în vigoare pentru acea parte;
c) la expirarea celor 6 luni de la data trimiterii comunicării de
către depozitar, anexa îşi va produce efectele pentru toate părţile la
convenţie sau la orice protocol, care nu au supus o notificare conform
prevederilor subparagrafului b) de mai sus.
3. Propunerea, adoptarea şi intrarea în vigoare a amendamentelor la
anexele acestei convenţii sau a oricărui protocol vor fi supuse
aceluiaşi procedeu ca şi pentru propunerea sau adoptarea şi intrarea în
vigoare a anexelor convenţiei sau anexelor protocolului. Anexele şi
amendamentele acestora vor ţine seama, printre altele, de considerente
ştiinţifice şi tehnice relevante.
4. Dacă o anexă suplimentară sau un amendament la o anexă implică un
amendament la această convenţie sau la orice protocol, anexa
suplimentară sau anexa amendată nu va intra în vigoare pînă în momentul
în care amendamentul la această convenţie sau la protocolul respectiv nu
intră în vigoare.
Articolul 11
Rezolvarea diferendelor
1. În cazul unui diferend între părţi privind interpretarea sau
aplicarea acestei convenţii, părţile interesate vor căuta soluţii prin
negociere.
2. Dacă părţile interesate nu pot ajunge la nici o înţelegere prin
negociere, ele pot căuta, în comun, medierea unei a treia părţi.
3. Cînd ratifică, acceptă, aprobă sau subscrie la această convenţie
sau oricînd după aceasta, o organizaţie de integrare economică regională
sau un stat poate declara în scris la depozitar că, pentru un diferend
ce nu este rezolvat conform paragrafului 1 sau 2 de mai sus, acceptă una
sau ambele mijloace de rezolvare a diferendului drept obligatorii:
a) arbitrajul, conform procedurii ce urmează a fi adoptate de către
conferinţa părţilor la prima reuniune ordinară;
b) supunerea diferendului la Curtea Internaţională de Justiţie.
4. Dacă, în conformitate cu paragraful 3 de mai sus, părţile nu au
acceptat aceeaşi procedură sau una din proceduri, diferendul va fi supus
concilierii conform paragrafului 5 de mai jos, în cazul în care părţile
nu se înţeleg altfel.
5. Se va crea, la cererea uneia dintre părţile în dispută, o comisie
de conciliere. Comisia va include un număr egal de membri numiţi de
fiecare parte interesată şi un preşedinte ales în comun de către membrii
numiţi de fiecare parte. Comisia va face o recomandare pe care părţile o
vor considera de bună-credinţă.
6. Prevederile acestui articol vor fi aplicate în legătură cu orice
protocol, cu excepţia celor specificate altfel în protocolul respectiv.
Articolul 12
Semnare
Această convenţie poate fi semnată de către state şi de către
organizaţiile de integrare economică regională la Ministerul Federal
pentru Afaceri Externe al Austriei din Viena, în perioada 22 martie - 21
septembrie 1985, şi la sediul Naţiunilor Unite din New York, începînd
din 22 septembrie 1985 pînă la 21 martie 1986.
Articolul 13
Ratificare, acceptare sau aprobare
1. Această convenţie şi orice protocol vor fi supuse ratificării,
acceptării sau aprobării de către state şi de către organizaţiile de
integrare economică regională. Instrumentele ratificării, acceptării şi
aprobării vor fi depuse la depozitar.
2. Orice organizaţie prezentată în paragraful 1 de mai sus care
devine o parte la această convenţie sau la orice protocol, fără ca
vreunul dintre statele membre să fie parte, va avea obligaţii ce rezultă
din convenţie sau protocol, după caz. În cazul unor astfel de
organizaţii, în cadrul cărora unul sau mai multe state membre este parte
la convenţie sau la protocol, organizaţia şi statele membre vor decide
asupra responsabilităţilor lor pentru îndeplinirea obligaţiilor lor în
convenţie sau protocol, după cum este cazul. În astfel de cazuri,
organizaţia şi statele membre nu au dreptul să-şi exercite drepturile în
acelaşi timp în cadrul convenţiei sau al protocolului respectiv.
3. În instrumentele lor de ratificare, de acceptare sau de aprobare,
organizaţiile de la paragraful 1 de mai sus îşi vor declara competenţele
privind chestiunile guvernate de convenţie sau de protocolul
corespunzător. Aceste organizaţii, deasemenea, vor informa depozitarul
despre orice modificare substanţială privind competenţa lor.
Articolul 14
Aderare
1. Această convenţie şi orice protocol vor fi deschise pentru
aderare statelor şi organizaţiilor de integrare economică regională de
la data la care convenţia sau protocolul respectiv este încheiat spre
semnare. Instrumentele de aderare vor fi depuse la depozitar.
2. În instrumentele lor de aderare, organizaţiile de la paragraful 1
de mai sus îşi vor declara competenţele privind chestiunile guvernate de
convenţie sau de protocolul respectiv. Aceste organizaţii, de asemenea,
vor informa depozitarul despre orice modificare substanţială privind
competenţa lor.
3. Prevederile art. 13 paragraful 2 se vor aplica la organizaţiile
de integrare economică regională care vor subscrie la această convenţie
sau protocol.
Articolul 15
Dreptul la vot
1. Fiecare parte la această convenţie sau la orice protocol va avea
un vot.
2. Cu excepţia celor prevăzute în paragraful 1 de mai sus,
organizaţiile de integrare economică regională, în probleme care sunt de
competenţa lor, îşi vor exercita dreptul de vot cu un număr de voturi
egal cu cel al statelor membre care sunt părţi ale convenţiei sau ale
unui protocol. Astfel de organizaţii nu-şi vor exercita dreptul la vot
dacă statele membre îl exercită pe al lor şi invers.
Articolul 16
Relaţia dintre convenţie şi protocoalele sale
1. Un stat sau o organizaţie de integrare economică regională nu
poate deveni o parte a unui protocol, în afară de cazul în care deja
este sau devine în acelaşi timp parte a convenţiei.
2. Hotărîrile în legătură cu orice protocol trebuie să fie luate
numai de către părţile la protocolul respectiv.
Articolul 17
Intrarea în vigoare
1. Această convenţie va intra în vigoare în a 90-a zi după data
depunerii celui de-al 20-lea instrument de ratificare, de acceptare, de
aprobare sau de aderare.
2. Orice protocol, cu excepţia cazului în care se stabileşte altfel
într-un asemenea protocol, va intra în vigoare în a 90-a zi după data
depunerii celui de-al 11-lea instrument de ratificare, de acceptare sau
de aprobare a unui asemenea protocol sau de aderare la acesta.
3. Pentru fiecare parte care ratifică, acceptă sau aprobă convenţia
sau aderă la ea după depunerea celui de-al 20-lea instrument de
ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, convenţia va intra
în vigoare în a 90-a zi după data depunerii de către partea respectivă a
instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de
aderare.
4. Orice protocol, cu excepţia cazului în care se prevede altfel
într-un asemenea protocol, va intra în vigoare pentru o parte care
ratifică, acceptă sau aprobă acel protocol sau aderă la el după intrarea
în vigoare, în conformitate cu paragraful 2, în a 90-a zi după data la
care acea parte îşi depune instrumentele de ratificare, de acceptare, de
aprobare sau de aderare sau la data la care convenţia intră în vigoare
pentru acea parte, oricare va fi aceasta din urmă.
5. Conform paragrafelor 1 şi 2 de mai sus, orice instrument depus de
o organizaţie de integrare economică regională nu va fi considerat ca
adiţional la cele depuse de către statele membre ale unei asemenea
organizaţii.
Articolul 18
Rezerve
Nu poate fi făcută nici o rezervă la această convenţie.
Articolul 19
Retragere
1. Oricînd, după 4 ani de la data la care această convenţie a intrat
în vigoare pentru o parte, această parte poate să se retragă din
convenţie prin notificare scrisă către depozitar.
2. Cu excepţia cazului în care prevede altfel într-un protocol,
oricînd, după 4 ani de la data la care un asemenea protocol a intrat în
vigoare pentru o parte poate să se retragă din convenţie prin notificare
scrisă către depozitar.
3. Orice asemenea retragere va fi luată în considerare la un an de
la data primirii acesteia de către depozitar sau la o dată ulterioară
specificată în notificarea retragerii.
4. Orice parte care se retrage din această convenţie va fi
considerată ca retrasă şi din orice protocol la care este parte.
Articolul 20
Depozitarul
1. Secretarul general al Naţiunilor Unite îşi va asuma funcţiile de
depozitar al acestei convenţii şi al oricăror protocoale.
2. Depozitarul va informa părţile, în mod deosebit, despre:
a) semnarea acestei convenţii şi a oricărui protocol şi depunerea
instrumentelor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare,
în concordanţă cu art. 13 şi 14;
b) data la care convenţia şi orice protocol vor intra în vigoare în
conformitate cu art. 17;
c) notificările retragerii efectuate în conformitate cu art. 19;
d) amendamentele adoptate cu privire la convenţie şi la orice
protocol, acceptarea lor de către părţi şi data de intrare în vigoare a
lor, în concordanţă cu art. 9;
e) toate comunicările referitoare la adoptarea şi aprobarea anexelor
şi la amendamentul anexelor, în conformitate cu art. 10;
f) notificările efectuate de organizaţii de integrare economică
regională ale măsurii competenţei lor referitoare la chestiunile
guvernate de această convenţie şi orice protocoale şi ale oricăror
modificări la acestea;
g) declaraţiile făcute în concordanţă cu art. 11 paragraful 3.
Articolul 21
Texte autentice
Originalul acestei convenţii, ale cărui texte în limbile arabă,
chineză, engleză, franceză, rusă şi spaniolă sunt autentice în egală
măsură, va fi depus la secretarul general al Naţiunilor Unite.
Pentru conformitate, subsemnaţii, pe deplin autorizaţi în acest
scop, au semnat această convenţie.
Întocmită la Viena la 22 martie 1985.
Anexa I
OBSERVAŢII SISTEMATICE ŞI DE CERCETARE
1. Părţile la convenţie recunosc că problemele ştiinţifice majore
sunt:
a) modificarea stratului de ozon care duce la schimbarea cantităţii
de radiaţii solare ultraviolete cu efecte biologice (UV-B) care ating
suprafaţa terestră şi consecinţele potenţiale penru sănătatea umană,
pentru organisme, ecosisteme şi materiale folositoare omenirii;
b) modificarea distribuţiei verticale a ozonului, care poate schimba
structura temperaturii atmosferice şi consecinţele potenţiale pentru
vreme şi climă.
2. Părţile la convenţie, în conformitate cu art. 3, vor coopera la
realizarea cercetării şi a observaţiilor sistematice şi la formularea
recomandărilor pentru viitoarea activitate de cercetare şi observaţii în
domenii ca:
a) Cercetare în domeniul chimiei şi fizicii atmosferei:
(i) modele teoretice globale: dezvoltarea în continuare a modelelor
care examinează interacţiunea dintre procesele radiante, dinamice şi
chimice; studii ale efectelor simultane ale diferitelor specii apărute
artificial şi natural asupra-ozonului atmosferic; interpretarea
seturilor de date de măsurare prin satelit sau nu; evaluarea tendinţelor
parametrilor geofizici şi atmosferici şi perfecţionarea metodelor pentru
atribuirea schimburilor acestor parametri unor cauze specifice;
(ii) studii de laborator despre: coeficienţi cinetici, secţiuni
optime de absorbţie şi mecanisme ale proceselor fotochimice şi chimice
stratosferice şi troposferice; date spectroscopice necesare măsurilor
efectuate în toate domeniile spectrale relevante;
(iii) măsurători în teren: concentraţia şi fluxurile surselor cheie
de gaze atît cele de origine antropică cît şi cele naturale; studii de
dinamică atmosferică; măsurători simultane ale speciilor legate
fotochimic pînă la stratul limită planetar, folosind instrumente locale
şi teledetecţie; intercompararea diferiţilor senzori, inclusiv măsurări
corelative coordonate pentru instrumente satelitare; cîmpuri
tridimensionale ale microconstituenţilor atmosferici specifici, flux
spectral solar şi parametri meteorologici;
(iv) dezvoltarea aparaturii, inclusiv senzori pentru satelit şi fără
satelit pentru microconstituenţi atmosferici, flux solar şi parametri
meteorologici.
b) Cercetarea efectelor de fotodegradare, biologice şi asupra
sănătăţii:
(i) relaţia dintre expunerea umană la radiaţii solare ultraviolete
şi vizibile şi: a) dezvoltarea atît a cancerului de piele cu şi fără
melanom: şi b) efectele asupra sistemului imunitar;
(ii) efectele radiaţiilor UV-B, inclusiv în funcţie de lungimea de
undă, asupra: a) culturilor, pădurilor şi altor ecosisteme terestre; şi
b) asupra lanţului trofic acvatic şi pescuitului, ca şi asupra posibilei
inhibiţii a capacităţii de producere a oxigenului de către
fitoplanctonul marin;
(iii) mecanismele prin care radiaţiile UV-B acţionează asupra
materialelor biologice, a speciilor şi ecosistemelor, inclusiv: relaţia
dintre doză, mărimea dozei şi replică; fotorevenire, adaptare şi
protecţie;
(iv) studii ale spectrelor cu acţiune biologică şi replicile
spectrale la utilizarea radiaţiei policromatice în vederea determinării
posibilelor interacţiuni ale diferitelor domenii de lungimi de undă;
(v) influenţa radiaţiilor UV-B asupra sensibilităţii şi
activităţilor speciilor biologice importante pentru echilibrul
biosferic, proceselor primare, cum ar fi fotosinteza şi biosinteza;
(vi) influenţa radiaţiilor UV-B asupra fotodegradării poluanţilor,
chimicatelor utilizate în agricultură şi a altor materiale.
c) Cercetări privind efectele asupra climei:
(i) studii de observare şi teoretice ale efectelor radiaţiilor
solare asupra ozonului şi a altor microspecii şi impactul asupra
parametrilor climatici, cum ar fi temperaturile suprafeţei oceanului şi
pămîntului, modele de precipitaţii, schimbul dinte troposferă şi
stratosferă;
(ii) investigarea efectelor unor astfel de impacturi asupra
diferitelor aspecte ale activităţii umane.
d) Observaţii sistematice privind:
(i) starea stratului de ozon (adică variabilitatea temporală şi
spaţială a conţinutului total al coloanei şi distribuţia pe verticală)
prin realizarea Sistemului de observare globală a ozonului bazat pe
integrarea sistemelor terestre şi prin satelit, cu funcţionare completă;
(ii) concentraţiile stratosferice şi troposferice ale gazelor de
sursă pentru HOx, NOx, ClOx şi derivaţii carbonului;
(iii) temperatura de la sol la mezosferă, folosind atît sisteme
terestre cît şi prin satelit:
(iv) fluxul solar - pe lungimi de undă - care ajunge în atmosfera
Pămîntului şi radiaţiile termice care o părăsesc, folosindu-se
măsurători prin satelit:
(v) fluxul solar - pe lungimi de undă - care atinge suprafaţa
Pămîntului în domeniul ultraviolet cu efecte biologice (UV-B);
(vi) proprietăţile aerosolilor şi distribuţia de la sol la
mezosferă, folosind sistemele terestre aeriene şi prin satelit;
(vii) variabile importante din punct de vedere climatic prin
păstrarea programelor de măsurători meteorologice la sol de înaltă
calitate;
(viii) specii trasoare, temperaturi, flux solar şi aerosoli,
folosind metode îmbunătăţite pentru analizarea datelor globale.
3. Părţile la convenţie vor colabora, ţinînd seama de nevoile
specifice ale ţărilor în curs de dezvoltare, în promovarea specializării
ştiinţifice şi tehnice corespunzătoare, necesare pentru participarea la
cercetare şi observaţii sistematice, subliniate în această anexă. O
atenţie deosebită trebuie acordată intercalibrării metodelor şi
instrumentaţiei observaţionale, în scopul de a produce seturi de date
ştiinţifice comparabile sau standardizate.
4. Se consideră că următoarele substanţe de origine antropică şi
naturală, neenumerate în ordinea priorităţilor, au capacitatea de a
modifica proprietăţile fizice şi chimice ale stratului de ozon:
a) Substanţe cu conţinut de carbon:
(i) Monoxid de carbon (CO)
Monoxidul de carbon provine din surse importante naturale şi
antropice şi se presupune că joacă un rol major în fotochimia
troposferică şi un rol secundar în fotochimia stratosferică.
(ii) Bioxidul de carbon (CO2)
Bioxidul de carbon provine din surse impotante naturale şi antropice
şi afectează ozonul stratosferic prin influenţarea structurii termice a
atmosferei.
(iii) Metanul (CH4)
Metanul are atît surse naturale cît şi antropice şi afectează atît
ozonul troposferic cît şi pe cel stratosferic.
(iv) Specii de hidrocarburi fără metan
Speciile de hidrocarburi fără metan, care cuprind un număr mare de
substanţe chimice, au atît surse naturale cît şi antropice şi joacă un
rol direct în fotochimia stratosferică.
b) Substanţe cu conţinut de azot:
(i) Protoxidul de azot (N2O)
Sursele principale ale N2O sunt naturale dar contribuţia antropică
creşte simţitor. Protoxidul de azot sursa primară a NOx stratosferic,
care joacă un rol vital pentru controlul abundenţei ozonului
stratosferic.
(ii) Oxizii de azot (NOx)
Sursele la nivelul solului de NOx joacă un rol direct, major, numai
în procesele fotochimice troposferice şi un rol indirect în fotochimia
stratosferei, în timp ce injectarea oxizilor de azot în apropierea
tropopauzei poate duce direct la schimbare în ozonul troposferic şi
stratosferic superior.
c) Substanţe clorurate:
(i) Alcalini complet halogenaţi, ex: CCl4, CFCl3 (CFC-11), CF2Cl2
(CFC-12), C2F3Cl3 (CFC-113), C2F4Cl2(CFC-114). Alcalinii complet
halogenaţi sunt antropici şi acţionează ca o sursă de ClOx, care joacă
un rol vital în fotochimia ozonului, mai ales în regiunile aflate la o
altitudine de 30-50 km.
(ii) Alcalinii halogenaţi parţial, ex.: CH3Cl, CHF2Cl (CFC-22),
CH3CCl3, CHFCl2 (CFC-21).
Sursele de CH3Cl sunt naturale, în timp ce ceilalţi alcani parţial
halogenaţi, menţionaţi mai sus, au origine antropică. Aceste gaze
acţionează şi ca o sursă de ClOx stratosferic.
d) Substanţe bromurate:
Alcani complet halogenaţi, ex.: CF3Br.
Aceste gaze sunt antropice şi acţionează ca o sursă de BrOx, care se
comportă într-o manieră asemănătoare cu ClOx.
e) Substanţe hidrogenate:
(i) Hidrogen (H2)
Hidrogenul, a cărui sursă este naturală şi antropică, joacă un rol
minor în fotochimia stratosferică.
(ii) Apa (H2O)
Apa, a cărei sursă este naturală, joacă un rol vital atît în chimia
troposferică cît şi în stratosferică. Sursele locale de vapori de apă
din stratosferă includ oxidarea metanului şi, într-o mai mică măsură, a
hidrogenului.
Anexa II
SCHIMB DE INFORMAŢII
1. Părţile la convenţie recunosc că achiziţionarea şi distribuirea
informaţiilor constituie o modalitate importantă de implementare a
obiectivelor acestei convenţii şi asigură că orice măsuri care pot fi
luate sunt adecvate şi echitabile. De aceea părţile vor schimba
informaţii ştiinţifice, tehnice, economico-sociale, de afaceri,
comerciale şi juridice.
2. Părţile la această convenţie, cînd stabilesc ce informaţii
trebuie achiziţionate şi schimbate, trebuie să aibă în vedere utilitatea
informaţiei şi preţul de obţinere a acesteia. Părţile recunosc în
continuare că cooperarea coordonată prin această anexă trebuie să fie în
concordanţă cu legile naţionale, regulamentele şi practica privind
patentele, secretele comerciale şi protecţia informaţiei confidenţiale
şi de proprietate.
3. Informaţii ştiinţifice
Acestea includ informaţii despre:
a) cercetarea planificată şi în derulare, atît la nivel
guvernamental, cît şi particulară, în scopul facilităţii coordonării
programelor de cercetare, astfel încît să se utilizeze cît mai eficient
resursele naţionale şi internaţionale disponibile:
b) datele despre emisii necesare cercetării:
c) rezultate ştiinţifice publicate în literatura cu specific de
cercetare asupra înţelegerii fizicii şi chimiei atmosferei pămîntului şi
a posibilităţii de modificare, mai ales asupra stării stratului de ozon
şi efectele asupra sănătăţii umane, mediului şi climei, care pot rezulta
din schimbările tuturor schemelor de timp, fie în conţinutul total al
coloanei, fie în distribuţia verticală a ozonului;
d) evaluarea rezultatelor cercetării şi recomandările pentru
viitoarele cercetări.
4. Informaţii tehnice
Acest capitol cuprinde informaţii despre:
a) disponibilitatea şi costul substituenţilor chimici şi al
tehnologiilor alternative pentru reducerea emisiilor de substanţe care
modifică ozonul şi prezentarea cercetărilor planificate şi în derulare;
b) limitările şi orice riscuri legate de folosirea chimicalelor sau
a altor substituenţi şi tehnologii alternative.
5. Informaţii socio-economice şi comerciale asupra substanţelor
prezentate în anexa nr. 1.
Aceasta include informaţii cu privire la:
a) producţie şi capacităţi de producţie;
b) utilizare şi moduri de utilizare;
c) import/export;
d) costurile, riscurile şi beneficiile legate de activitatea umană,
care pot modifica indirect stratul de ozon, şi impacturile acţiunilor
regulate sau propuse pentru a controla aceste activităţi.
6. Informaţii juridice
Acestea cuprind informaţii privind:
a) legislaţii naţionale, măsuri administrative şi cercetări în
cadrul juridic, relevante pentru protecţia stratului de ozon;
b) convenţii internaţionale, inclusiv convenţii bilaterale,
relevante pentru protecţia stratului de ozon;
c) metode şi condiţii de acordare a licenţelor şi disponibilitatea
brevetelor relevante pentru protecţia stratului de ozon.