BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Documente

Convenţie din 23.11.2006 între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Israel pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital

Tipul documentului
Documente
Data adoptării
23.11.2006

Notă: Ratificată prin Legea nr.31-XVI din 22.02.2007

Convenţie*

între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Israel

pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale

cu privire la impozitele pe venit şi pe capital

din  23.11.2006

 (în vigoare 12.04.2007) 

Publicat în ediţia oficială

"Tratate internaţionale", 2009, volumul 40, pag.256

  * * *

___________________

* Semnată la Tel-Aviv, la 23 noiembrie 2006.

În vigoare din 12 aprilie 2007.

Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Israel,

dorind să încheie o Convenţie pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital,

au convenit după cum urmează:

Articolul 1

Persoane vizate

Prezenta Convenţie se va aplica persoanelor care sunt rezidente ale unui sau ale ambelor State Contractante.

Articolul 2

Impozite vizate

1. Prezenta Convenţie se va aplica impozitelor pe venit şi pe capital, stabilite în numele unui Stat Contractant sau al autorităţilor locale ale acestuia, indiferent de modul în care sînt percepute.

2. Vor fi considerate ca impozite pe venit şi pe capital toate impozitele, stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe clementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe câştigurile din înstrăinarea proprietăţilor mobiliare sau imobiliare, impozitele pe sumele totale ale simbriilor sau salariilor, plătite de către întreprinderi, precum şi impozitele pe creşterea de capital.

3. Impozitele existente asupra cărora se va aplica Convenţia, în particular, sunt:

a) în Moldova:

(i) impozitul pe venit; şi

(ii) impozitul pe bunurile imobiliare;

b) în Israel:

(i) impozitul pe venit şi impozitul pe societăţi (inclusiv impozitul pe câştiguri de capital); şi

(ii) impozitul stabilit pe câştigurile din înstrăinarea proprietăţii, potrivit Legii cu privire la impozitarea proprietăţii imobiliare.

4. Convenţia se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau substanţial similare, care sînt stabilite după data semnării Convenţiei, în plus, sau în locul impozitelor existente. Autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor notifica reciproc asupra oricăror modificări importante operate în legislaţiile lor fiscale respective.

Articolul 3

Definiţii generale

1. În sensul prezentei Convenţii, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:

a) termenii “un Stat Contractant” şi “celălalt Stat Contractant” înseamnă Republica Moldova sau Statul Israel, după cum cere contextul;

b) termenul “Moldova” înseamnă Republica Moldova şi, utilizat în sens geografic, înseamnă teritoriul acesteia, cuprins între frontierele sale, alcătuit din sol, subsol, ape şi spaţiu aerian de deasupra solului şi apelor, asupra căruia Republica Moldova îşi exercită suveranitatea şi jurisdicţia sa deplină şi exclusivă, în conformitate cu legislaţia sa internă şi cu dreptul internaţional;

c) termenul “Israel” înseamnă Statul Israel şi, utilizat în sens geografic, include teritoriul în care Guvernul Statului Israel are drepturi de impozitare, inclusiv marea sa teritorială, precum şi acele zone maritime adiacente hotarelor exterioare ale mării teritoriale, inclusiv fundul mării şi subsolul acestuia, asupra căruia Statul Israel îşi exercită drepturile sale suverane sau alte drepturi şi jurisdicţia, în conformitate cu dreptul internaţional şi cu legislaţia Statului Israel;

d) termenul “persoană” include o persoană fizică, o societate şi orice altă asociere de persoane;

e) termenul “societate” înseamnă orice asociere corporativă sau orice entitate care este tratată, în scopuri fiscale, ca o asociere corporativă;

f) termenul “întreprindere” se aplică la exercitarea oricărei activităţi de afaceri;

g) termenii "întreprindere a unui Stat Contractant" şi "întreprindere a celuilalt Stat Contractant" înseamnă, respectiv, o întreprindere gestionată de un rezident al unui Stat Contractant şi o întreprindere gestionată de un rezident al celuilalt Stat Contractant;

h) termenul “trafic internaţional” înseamnă orice transport cu o navă maritimă sau aeronavă, exploatată de o întreprindere a unui Stat Contractant, cu excepţia cazului, cînd nava maritimă sau aeronava este exploatată numai între locurile situate în celălalt Stat Contractant;

i) termenul “autoritate competentă” înseamnă:

(i) în Moldova: Ministrul finanţelor sau reprezentantul său autorizat;

(ii) în Israel: Ministrul finanţelor sau reprezentantul său autorizat;

j) termenul “persoană naţională” înseamnă:

(i) orice persoană fizică care are cetăţenia unui Stat Contractant;

(ii) orice persoană juridică, societate de persoane sau asociaţie, care au primit un asemenea statut al lor, potrivit legislaţiei în vigoare a unui Stat Contractant;

k) termenul “activitate de afaceri” include prestarea serviciilor profesionale şi altor activităţi cu caracter independent.

2. În ceea ce priveşte aplicarea Convenţiei la orice perioadă de timp de un Stat Contractant, orice termen, care nu este definit în ea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, va avea înţelesul pe care acesta îl are la acea perioadă de timp în cadrul legislaţiei acestui Stat cu referinţă la impozitele la care se aplică Convenţia, orice înţeles, potrivit legislaţiei fiscale aplicabile a acestui Stat, va prevala asupra înţelesului atribuit termenului conform altor legi ale acestui Stat.

Articolul 4

Rezident

1. În sensul prezentei Convenţii, termenul “rezident al unui Stat Contractant” înseamnă orice persoană, care, potrivit legislaţiei acestui Stat, este supusă impunerii fiscale acolo conform domiciliului, rezidenţei, locului de înregistrare, locului de încorporare, locului conducere ale sale sau oricărui alt criteriu de natură similară şi, de asemenea, include acest Stat sau autoritate locală a acestuia. Totuşi, acest termen nu va include orice persoană care este supusă impunerii fiscale în acest Stat numai în legătură cu veniturile realizate din surse aflate în acest Stat sau capitalul situat acolo.

2. Cînd, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor State Contractante, atunci statutul său va fi determinat după cum urmează:

a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a Statului cu care relaţiile sale personale şi economice sînt mai strînse (centrul intereselor vitale);

b) dacă Statul, în care aceasta are centrul intereselor sale vitale, nu poate fi determinat, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului în care ea are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa;

c) dacă aceasta are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în ambele State sau dacă ea nu are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în nici un Stat, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului în care ea locuieşte în mod obişnuit;

d) dacă aceasta locuieşte în mod obişnuit în ambele State sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului, a cărui cetăţenie o are;

e) dacă aceasta are cetăţenia ambelor State sau a nici unuia dintre ele, autorităţile competente ale Statelor Contractante vor rezolva problema de comun acord.

3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizică, este rezidentă a ambelor State Contractante, atunci ea va fi considerată rezidentă numai a Statului în care este situat locul conducerii sale efective.

Articolul 5

Reprezentanţă permanentă

1. În sensul prezentei Convenţii, termenul “reprezentanţă permanentă” înseamnă un loc fix de afaceri prin care este exercitată, integral sau parţial, activitatea de afaceri a unei întreprinderi.

2. Termenul “reprezentanţă permanentă”, în special, include:

a) un loc de conducere;

b) o filială;

c) un birou;

d) o fabrică;

e) un atelier, şi

f) o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.

3. Termenul “reprezentanţă permanentă”, de asemenea, include:

a) un şantier de construcţie sau un proiect de construcţie, asamblare sau montaj sau activităţile de supraveghere în legătură cu acestea, dar numai dacă asemenea proiect sau activităţi continuă mai mult de douăsprezece luni;

b) prestarea serviciilor, inclusiv a serviciilor de consultanţă, de o întreprindere, prin intermediul angajaţilor sau altui personal angajat de întreprindere în acest scop, numai dacă activităţile de această natură continuă (pentru acelaşi proiect sau un proiect conex) într-un Stat Contractant pentru o perioadă sau perioade însumând mai mult de şase luni în orice perioadă de douăsprezece luni.

4. Indiferent de prevederile precedente ale acestui articol, termenul “reprezentanţă permanentă” va fi considerat, că nu include:

a) utilizarea de instalaţii, exclusiv, în scopul depozitării, expunerii sau livrării produselor sau mărfurilor aparţinând întreprinderii;

b) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii, exclusiv, în scopul depozitării, expunerii sau livrării;

c) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii, exclusiv, în scopul prelucrării de către altă întreprindere;

d) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv, în scopul achiziţionării produselor sau mărfurilor sau colectării de informaţii pentru întreprindere;

e) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv, în scopul exercitării pentru întreprindere a oricărei alte activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar;

f) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv, pentru orice combinare de activităţi, specificate la subparagrafele de la a) la e), cu condiţia, ca întreaga activitate a locului fix de afaceri, ce rezultă din această combinare, să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.

5. Indiferent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, cînd o persoană – alta decît un agent cu statut independent, căruia i se aplică prevederile paragrafului 6 – acţionează din numele unei întreprinderi şi are, şi, de regulă, utilizează într-un Stat Contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, atunci această întreprindere va fi considerată că are o reprezentanţă permanentă în acest Stat, referitoare la orice activităţi pe care această persoană le exercită pentru întreprindere, cu excepţia cazurilor, cînd activităţile acestei persoane sînt limitate de cele specificate la paragraful 4, care fiind exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu transformă acest loc fix de afaceri într-o reprezentanţă permanentă, potrivit prevederilor acestui paragraf.

6. O întreprindere nu va fi considerată că are o reprezentanţă permanentă într-un Stat Contractant, numai prin faptul, că aceasta exercită activitate de afaceri în acest Stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia, ca asemenea persoane să acţioneze în cadrul activităţii lor obişnuite.

7. Faptul, că o societate rezidentă a unui Stat Contractant, controlează sau este controlată de o societate rezidentă a celuilalt Stat Contractant sau care exercită activitate de afaceri în acel celălalt Stat (fie, printr-o reprezentanţă permanentă sau în alt mod), nu este suficient pentru a face una dintre aceste societăţi o reprezentanţă permanentă a celeilalte.

Articolul 6

Venitul din proprietăţi imobiliare

1. Venitul, realizat de un rezident al unui Stat Contractant din proprietăţi imobiliare (inclusiv venitul din agricultură sau din silvicultură), situate în celălalt Stat Contractant, poate fi impus în acel celălalt Stat.

2. Termenul “proprietăţi imobiliare” va avea înţelesul pe care îl are, potrivit legislaţiei Statului Contractant, în care proprietăţile în cauză sînt situate. Termenul va include, în orice caz, accesoriile proprietăţilor imobiliare, inventarul viu şi mort, utilizat în agricultură şi silvicultură, drepturile, asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, orice opţion sau drept similar de procurare a proprietăţilor imobiliare, uzufructul proprietăţilor imobiliare şi drepturile la plăţile variabile sau fixe, achitate ca compensaţii pentru exploatarea sau concesionarea zăcămintelor minerale, izvoarelor şi altor resurse naturale; navele maritime şi aeronavele nu vor fi considerate ca proprietăţi imobiliare.

3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica venitului, realizat din utilizarea directă, din închirierea sau din utilizarea în orice altă formă a proprietăţilor imobiliare.

4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se vor aplica, de asemenea, venitului din proprietăţile imobiliare ale unei întreprinderi.

Articolul 7

Profituri din activităţi de afaceri

1. Profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant vor fi impuse numai în acest Stat, cu excepţia cazului, cînd întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt Stat, dar numai acea parte din ele care este atribuită acelei reprezentanţe permanente.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui Stat Contractant exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, atunci în fiecare Stat Contractant acestei reprezentanţe permanente i se vor atribui profiturile care le-ar fi putut realiza, dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată, exercitînd activităţi identice sau similare în condiţii identice sau similare şi tratînd cu toată independenţa cu întreprinderea, a cărei reprezentanţă permanentă ea este.

3. La determinarea profiturilor unei reprezentanţe permanente vor fi admise spre deducere cheltuielile, efectuate pentru scopurile reprezentanţei permanente, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare astfel suportate, indiferent de faptul, că s-au efectuat în Statul în care este situată reprezentanţa permanentă sau în altă parte.

4. În măsura, în care într-un Stat Contractant se obişnuieşte ca profiturile, atribuite unei reprezentanţe permanente, să fie determinate în baza repartizării proporţionale a profiturilor totale ale întreprinderii către diversele sale oficii, nimic în paragraful 2 nu va împiedica acest Stat să determine profiturile impozabile printr-o asemenea repartizare obişnuită; totuşi, metoda de repartizare adoptată va fi acea, ca rezultatul să fie în conformitate cu principiile incluse în acest articol.

5. Nici un profit nu va fi atribuit unei reprezentanţe permanente, din simplul motiv, că această reprezentanţă permanentă achiziţionează produse sau mărfuri pentru întreprindere.

6. În sensul paragrafelor precedente ale acestui articol, profiturile, atribuite reprezentanţei permanente, vor fi determinate în fiecare an prin aceeaşi metodă, dacă nu există motiv temeinic şi suficient de a proceda altfel.

7. Cînd profiturile includ elemente de venit, care sînt tratate separat în alte articole ale prezentei Convenţii, atunci prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile acestui articol.

Articolul 8

Transporturi maritime şi aeriene

1. Profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant din exploatarea în trafic internaţional a navelor maritime sau aeronavelor vor fi impuse numai în acest Stat.

2. În sensul prezentului articol, profiturile din exploatarea în trafic internaţional a navelor maritime sau aeronavelor includ:

a) profiturile din închirierea navelor maritime sau aeronavelor fără echipaj; şi

b) profiturile din utilizarea, din menţinerea sau din închirierea containerelor (inclusiv a remorcilor şi a utilajului conex pentru transportarea containerelor), utilizate pentru transportarea produselor sau mărfurilor, dacă asemenea închiriere sau asemenea utilizare, menţinere sau închiriere, după caz, este aferentă exploatării în trafic internaţional a navelor maritime sau aeronavelor.

3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, profiturilor din participarea la un pool, la o afacere în comun sau la o agenţie internaţională de exploatare a mijloacelor de transport, dar numai acelei părţi a profiturilor astfel realizate, care este atribuită participantului, proporţional cotei sale în exploatarea comună.

Articolul 9

Întreprinderi asociate

1. Cînd:

a) o întreprindere a unui Stat Contractant participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant, sau

aceleaşi persoane participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui Stat Contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant, şi, fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sînt legate în relaţiile lor comerciale sau financiare prin condiţii acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice profituri, care fără aceste condiţii ar fi fost calculate uneia din întreprinderi, dar nu au fost astfel calculate, datorită acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acestei întreprinderi şi impuse, în consecinţă.

2. Cînd un Stat Contractant include în profiturile unei întreprinderi a acestui Stat – şi impune, în consecinţă – profiturile, asupra cărora o întreprindere a celuilalt Stat Contractant a fost supusă impunerii fiscale în acel celălalt Stat şi profiturile astfel incluse sînt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului Stat menţionat, dacă condiţiile stabilite între două întreprinderi ar fi fost aceleaşi ca şi cele, stabilite între întreprinderile independente, atunci acel celălalt Stat va proceda la o modificare corespunzătoare a sumei impozitului perceput acolo pe acele profituri, dacă acel celălalt Stat consideră modificarea justificată. La efectuarea acestei modificări se va ţine seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii şi, în caz de necesitate, autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor consulta reciproc.

Articolul 10

Dividende

1. Dividendele, plătite de o societate rezidentă a unui Stat Contractant unui rezident al celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.

2. Totuşi, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant, a cărui rezidentă este societatea plătitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă proprietarul beneficiar al dividendelor este un rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel perceput nu va depăşi:

a) 5 la sută din suma brută a dividendelor, dacă proprietarul beneficiar este o societate (alta decît o societate de persoane), care deţine, în mod direct, cel puţin 25 la sută din capitalul societăţii plătitoare de dividende;

b) 10 la sută din suma brută a dividendelor în toate celelalte cazuri. Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestor limitări. Prevederile acestui paragraf nu vor afecta impunerea societăţii în ceea ce priveşte profiturile din care se plătesc dividendele.

3. Termenul “dividende”, astfel cum este utilizat în acest articol, înseamnă veniturile din acţiuni sau alte drepturi, ce nu sînt titluri de creanţă, participante la profituri, precum veniturile din alte drepturi corporative, care sînt supuse aceluiaşi regim de impunere ca veniturile din acţiuni, potrivit legislaţiei Statului, a cărui rezidentă este societatea distribuitoare de profituri.

4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica, dacă proprietarul beneficiar al dividendelor, fiind un rezident al unui Stat Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant, a cărui rezidentă este societatea plătitoare de dividende, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo şi deţinerea drepturilor generatoare de dividende este efectiv legată de această reprezentanţă permanentă. În asemenea situaţie se vor aplica prevederile articolului 7.

5. Cînd o societate rezidentă a unui Stat Contractant realizează profituri sau venituri din celălalt Stat Contractant, acel celălalt Stat nu poate supune nici unui impozit dividendele plătite de această societate, cu excepţia cazului, cînd asemenea dividende sînt plătite unui rezident al acelui celălalt Stat sau cînd deţinerea drepturilor generatoare de dividende este efectiv legată de o reprezentanţă permanentă situată în acel celălalt Stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale societăţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite ale societăţii, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite constau, integral sau parţial, din profituri sau venituri ce provin din acel celălalt Stat.

Articolul 11

Dobânzi

1. Dobânzile, ce provin într-un Stat Contractant şi plătite unui rezident al celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.

2. Totuşi, aceste dobânzi pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă proprietarul beneficiar al dobânzilor este un rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel perceput nu va depăşi 5 la sută din suma brută a dobânzilor.

Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări.

3. Indiferent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, dobânzile, ce provin într-un Stat Contractant, vor fi scutite de impunere în acest Stat, dacă acestea sînt plătite:

a) Guvernului celuilalt Stat Contractant sau unei autorităţi locale, sau Băncii Centrale a acestuia în legătură cu orice împrumut, creanţă sau credit garantat de oricare din asemenea instituţii;

b) în legătură cu orice împrumut, creanţă sau credit garantat sau asigurat de o instituţie pentru asigurarea sau finanţarea tranzacţiilor comerciale internaţionale, deţinută integral de către celălalt Stat Contractant.

4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica, dacă dobânzile, ce provin într-un Stat Contractant, sînt plătite unui rezident al celălalt Stat Contractant, care este proprietarul beneficiar al dobânzilor, şi aceste dobânzi sînt plătite de către acest rezident în legătură cu datoria, ce provine din vînzarea în credit a oricăror mărfuri sau echipament industrial, comercial sau ştiinţific, unui rezident al primului Stat menţionat. în asemenea situaţie se vor aplica prevederile articolului 7.

5. Termenul “dobânzi”, astfel cum este utilizat în acest articol, înseamnă veniturile din creanţe de orice natură, însoţite sau nu de garanţii ipotecare şi de dreptul de participare la profiturile debitorului, şi, în special, veniturile din hârtii de valoare de stat şi veniturile din titluri de creanţă sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile, aferente acestor hârtii de valoare, titluri de creanţă sau obligaţiuni. Penalităţile calculate pentru plata cu întârziere nu vor fi considerate ca dobânzi în sensul acestui articol.

6. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica, dacă proprietarul beneficiar al dobânzilor, fiind un rezident al unui Stat Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant, din care provin dobânzile, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo şi creanţa, în legătură cu care sînt plătite dobânzile, este efectiv legate de această reprezentanţă permanentă. În asemenea situaţie se vor aplica prevederile articolului 7.

7. Dobânzile vor fi considerate că provin dintr-un Stat Contractant, cînd plătitorul este un rezident al acestui Stat. Totuşi, cînd plătitorul dobânzilor, fie, că este sau nu rezident al unui Stat Contractant, are într-un Stat Contractant o reprezentanţă permanentă, în legătură cu care a apărut creanţa, pentru care se plătesc dobânzile, şi aceste dobânzi se suportă de asemenea reprezentanţă permanentă, atunci aceste dobânzi vor fi considerate că provin din Statul, în care este situată reprezentanţa permanentă.

8. Cînd, datorită unor relaţii speciale existente între plătitor şi proprietarul beneficiar sau între ambii şi o oarecare terţă persoană, suma dobânzilor, referitoare la de creanţă pentru care ea este plătită, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi proprietarul beneficiar, în lipsa unor astfel de relaţii, atunci prevederile acestui articol se vor aplica numai la ultima sumă menţionată, în asemenea situaţie partea excedentară a plăţilor va rămâne impozabilă, potrivit legislaţiei fiecărui Stat Contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii.

Articolul 12

Royalty

1. Royalty, ce provin într-un Stat Contractant şi plătite unui rezident al celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.

2. Totuşi, aceste royalty pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă proprietarul beneficiar al royalty este un rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel perceput nu va depăşi 5 la sută din suma brută a royalty.

Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări.

3. Termenul “royalty”, astfel cum este utilizat în acest articol, înseamnă plăţile de orice natură, primite ca compensaţie pentru utilizarea sau concesionarea oricărui drept de autor (inclusiv dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice sau asupra filmelor de cinematograf şi filmelor sau benzilor pentru emisiunile de radio sau televiziune), orice brevet de invenţii, produs soft, emblemă comercială, desen sau model, plan, formulă secretă sau procedeu, sau pentru informaţii referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica, dacă proprietarul beneficiar al royalty, fiind un rezident al unui Stat Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant, din care provin royalty, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, şi dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc royalty, este efectiv legată de această reprezentanţă permanentă. În asemenea situaţie se vor aplica prevederile articolului 7.

5. Royalty vor fi considerate, că provin dintr-un Stat Contractant cînd plătitorul este un rezident al acestui Stat. Totuşi, cînd plătitorul de royalty, fie, că este sau nu rezident al unui Stat Contractant, are într-un Stat Contractant o reprezentanţă permanentă, în legătură cu care a apărut obligaţia de a plăti royalty, şi aceste royalty se suportă de asemenea reprezentanţă permanentă, atunci aceste royalty vor fi considerate că provin din Statul Contractant, în care este situată reprezentanţa permanentă.

6. Cînd, datorită unor relaţii speciale existente între plătitor şi proprietarul beneficiar sau între ambii şi o oarecare terţă persoană, suma royalty referitoare la utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care aceasta este plătită, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi proprietarul beneficiar, în lipsa unor astfel de relaţii, atunci prevederile acestui articol se vor aplica numai la ultima sumă menţionată. În asemenea situaţie partea excedentară a plăţilor va rămâne impozabilă, potrivit legislaţiei fiecărui Stat Contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii.

Articolul 13

Câştiguri de capital

1. Câştigurile, realizate de un rezident al unui Stat Contractant din înstrăinarea proprietăţilor imobiliare, specificate la articolul 6 şi situate în celălalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.

2. Câştigurile, realizate de un rezident al unui Stat Contractant din înstrăinarea acţiunilor sau a unei cote comparabile de orice gen, a căror valoare mai mult de 50 la sută este obţinută, în mod direct sau indirect, din proprietăţi imobiliare situate în celălalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.

3. Câştigurile din înstrăinarea proprietăţilor mobiliare, ce fac parte din proprietatea comercială a unei reprezentanţe permanente pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant, inclusiv câştigurile din înstrăinarea acestei reprezentanţe permanente (separat sau cu întreaga întreprindere), pot fi impuse în acel celălalt Stat.

4. Câştigurile, realizate de o întreprindere a unui Stat Contractant din înstrăinarea navelor maritime sau aeronavelor, exploatate în trafic internaţional sau a proprietăţilor mobiliare, ce ţin de exploatarea acestor nave maritime sau aeronave, vor fi impuse numai în acest Stat.

5. Câştigurile din înstrăinarea oricăror proprietăţi, altor decît cele specificate la paragrafele 1, 2, 3 şi 4, vor fi impuse numai în Statul Contractant, a cărui rezidentă este persoana care înstrăinează, dacă asemenea rezident este proprietarul beneficiar al acestor câştiguri de capital.

Articolul 14

Venituri din munca salariată

1. Sub rezerva prevederilor articolelor 15, 17 şi 18, salariile, simbriile şi alte remuneraţii similare, primite de un rezident al unui Stat Contractant în legătură cu munca salariată, vor fi impuse numai în acest Stat, cu excepţia cazului, cînd munca salariată este exercitată în celălalt Stat Contractant. Dacă munca salariată este exercitată în acest mod, remuneraţiile astfel primite de acolo pot fi impuse în acel celălalt Stat.

2. Indiferent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile, primite de un rezident al unui Stat Contractant în legătură cu munca salariată exercitată în celălalt Stat Contractant, vor fi impuse numai în primul Stat menţionat, dacă:

a) primitorul este prezent în celălalt Stat pentru o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 zile în orice perioadă de douăsprezece luni, ce se începe sau se termină în anul fiscal dat, şi

b) remuneraţiile sînt plătite de un patron sau în numele unui patron, care nu este rezident al celuilalt Stat, şi

c) remuneraţiile nu sînt suportate de o reprezentanţă permanentă pe care patronul o are în celălalt Stat.

3. Indiferent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţiile, primite în legătură cu munca salariată exercitată la bordul unei nave maritime sau aeronave, exploatate în trafic internaţional de o întreprindere a unui Stat Contractant, pot fi impuse în acest Stat.

Articolul 15

Onorariile directorilor

Onorariile directorilor şi alte plăţi similare, primite de un rezident al unui Stat Contractant în calitatea sa de membru al consiliului directorilor al unei societăţi, care este rezidentă a celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.

Articolul 16

Artişti şi sportivi

1. Indiferent de prevederile articolelor 7 şi 14, venitul, realizat de un rezident al unui Stat Contractant ca un artist de estradă, astfel cum sînt artiştii de teatru, de cinema, de radio sau de televiziune, sau un interpret muzical, sau ca un sportiv, din activităţile lui personale, exercitate în celălalt Stat Contractant, poate fi impus în acel celălalt Stat.

2. Cînd venitul, în legătură cu activităţile personale, exercitate de un artist de estradă sau de un sportiv în această calitate a sa, nu revine însuşi artistului de estradă sau sportivului, ci altei persoane, acest venit, indiferent de prevederile articolelor 7 şi 14, poate fi impus în Statul Contractant în care sînt exercitate activităţile artistului de estradă sau sportivului.

3. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica venitului, realizat din activităţile exercitate într-un Stat Contractant de un artist de estradă sau de un sportiv, dacă vizita în acest Stat este, integral sau preponderent, suportată din fondurile publice ale unui sau ambelor State Contractante sau ale autorităţilor locale ale acestora. În asemenea situaţie, venitul va fi impus în conformitate cu prevederile articolului 7 sau 14, după caz.

Articolul 17

Pensii

1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al articolului 18, pensiile şi alte remuneraţii similare, plătite unui rezident al unui Stat Contractant pentru munca salariată exercitată în trecut, vor fi impuse numai în acest Stat.

2. Indiferent de prevederile paragrafului 1, pensiile şi alte plăţi, efectuate în conformitate cu legislaţia privind asigurările sociale a unui Stat Contractant, vor fi impuse numai în acest Stat.

Articolul 18

Serviciul public

1. a) Salariile, simbriile şi alte remuneraţii similare, plătite de un Stat Contractant sau de o autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui Stat sau autorităţi locale, vor fi impuse numai în acest Stat.

b) Totuşi, asemenea salarii, simbrii şi alte remuneraţii similare vor fi impuse numai în celălalt Stat Contractant, dacă serviciile sînt prestate în acel Stat şi persoana fizică este rezidentă a acelui Stat, care:

(i) are cetăţenia acelui Stat; sau

(ii) nu a devenit rezidentă a acelui Stat, numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Indiferent de prevederile paragrafului 1, pensiile şi alte remuneraţii similare, plătite de, sau din fondurile create de un Stat Contractant sau de o autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui Stat sau autorităţi locale, vor fi impuse numai în acest Stat.

b) Totuşi, asemenea pensii şi alte remuneraţii similare, vor fi impuse numai în celălalt Stat Contractant, dacă persoana fizică este rezidentă şi are cetăţenia acelui Stat.

3. Prevederile articolelor 14, 15, 16 şi 17 se vor aplica salariilor, simbriilor, pensiilor şi altor remuneraţii similare, pentru serviciile prestate în legătură cu activitatea de afaceri, exercitată de un Stat Contractant sau de o autoritate locală a acestuia.

Articolul 19

Studenţi

Plăţile, primite de un student sau de un stagiar care este sau a fost imediat înainte de a vizita un Stat Contractant rezident al celuilalt Stat Contractant şi care este prezent în primul Stat menţionat, exclusiv, în scopul instruirii sau pregătirii sale, destinate pentru întreţinerea, instruirea sau pregătirea sa, nu vor fi impuse în primul Stat menţionat, cu condiţia, ca asemenea plăţi să provină din surse aliate în afara acestui Stat.

Articolul 20

Alte venituri

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui Stat Contractant, indiferent de sursa de provenienţă, care nu sînt tratate în articolele precedente ale prezentei Convenţii, vor fi impuse numai în acest Stat.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica veniturilor, altor decît veniturile din proprietăţi imobiliare, astfel cum sînt definite la paragraful 2 al articolului 6, dacă primitorul acestor venituri, fiind un rezident al unui Stat Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, şi dreptul sau proprietatea, în legătură cu care se plătesc veniturile, este efectiv legată de această reprezentanţă permanentă. În asemenea situaţie se vor aplica prevederile articolului 7.

Articolul 21

Capital

1. Capitalul reprezentat de proprietăţi imobiliare, astfel cum sînt definite la articolul 6, deţinute de un rezident al unui Stat Contractant şi situate în celălalt Stat Contractant, poate fi impus în acel celălalt Stat.

2. Capitalul reprezentat de proprietăţi mobiliare, ce fac parte din proprietatea comercială a unei reprezentanţe permanente, pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant, poate fi impus în acel celălalt Stat.

3. Capitalul reprezentat de nave maritime şi aeronave, exploatate în trafic internaţional de o întreprindere a unui Stat Contractant şi de proprietăţi mobiliare ce ţin de exploatarea acestor nave maritime şi aeronave, va fi impus numai în acest Stat Contractant.

4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui Stat Contractant vor fi impuse numai în acest Stat.

Articolul 22

Eliminarea dublei impuneri

1. În cazul Moldovei dubla impunere va fi eliminată în felul următor:

a) Cînd un rezident al Moldovei realizează venit sau deţine capital, care, în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, poate fi impus în Israel, atunci Moldova va permite:

(i) deducerea din impozitul pe venit al acestui rezident a sumei egale cu impozitul pe venit, plătit în Israel;

(ii) deducerea din impozitul pe capital al acestui rezident a sumei egale cu impozitul pe capital, plătit în Israel.

Totuşi, asemenea deducere, în nici un caz, nu va depăşi acea parte a impozitului pe venit sau a impozitului pe capital, calculată pînă la acordarea deducerii, ce se atribuie, după caz, venitului sau capitalului, care poate fi impus în Israel.

b) Cînd, în conformitate cu orice prevedere a Convenţiei, venitul realizat sau capitalul deţinut de un rezident al Moldovei este scutit de impunere în Moldova, totuşi, Moldova poate, la calcularea sumei impozitului pe venitul sau pe capitalul rămas al acestui rezident, să ţină cont de venitul sau capitalul scutit.

2. În cazul Israelului dubla impunere va fi eliminată în felul următor:

a) Cînd un rezident al Israelului realizează venit sau deţine capital, care, în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, poate fi impus în Moldova, atunci Israelul va permite (sub rezerva legislaţiei Israelului cu privire la permiterea trecerii în cont a impozitelor străine, care nu va afecta principiul general inclus în acest paragraf) deducerea din impozitul pe venit sau pe capital al acestui rezident a sumei egale cu impozitul pe venit sau pe capital, plătit în Moldova.

b) Totuşi, asemenea deducere, în nici un caz, nu va depăşi acea parte a impozitului pe venit sau pe capital, calculată pînă la acordarea deducerii, ce se atribuie, după caz, venitului sau capitalului, care poate fi impus în Moldova.

Articolul 23

Nediscriminarea

1. Persoanele naţionale ale unui Stat Contractant nu vor fi supuse în celălalt Stat Contractant nici unei impuneri sau obligaţii legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decît impunerea şi obligaţiile aferente la care sînt sau pot fi supuse persoanele naţionale ale acelui celălalt Stat, aflate în aceleaşi circumstanţe, în special, în privinţa rezidenţei. Indiferent de prevederile articolului 1, această prevedere se va aplica, de asemenea, persoanelor care nu sînt rezidente ale unui sau ambelor State Contractante.

2. Impunerea unei reprezentanţe permanente, pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant, nu va fi stabilită în condiţii mai puţin favorabile în acel celălalt Stat, decît impunerea stabilită întreprinderilor acelui celălalt Stat, care exercită aceleaşi activităţi. Această prevedere nu va fi interpretată ca obligând un Stat Contractant să acorde rezidenţilor celuilalt Stat Contractant orice deduceri, înlesniri şi scutiri cu titlu personal pe baza statutului civil sau obligaţiilor familiale, în ceea ce priveşte impunerea, pe care le acordă propriilor săi rezidenţi.

3. Cu excepţia cazului, cînd se aplică prevederile paragrafului 1 al articolului 9, paragrafului 8 al articolului 11 sau paragrafului 6 al articolului 12, dobânzile, royalty şi alte plăţi efectuate de o întreprindere a unui Stat Contractant unui rezident al celuilalt Stat Contractant vor fi deduse, în scopul determinării profiturilor impozabile ale acestei întreprinderi, în aceleaşi condiţii, ca şi cum ar fi fost plătite unui rezident al primului Stat menţionat. În mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui Stat Contractant faţă de un rezident al celuilalt Stat Contractant, vor fi deduse, în scopul determinării capitalului impozabil al acestei întreprinderi, în aceleaşi condiţii, ca şi cum ar fi fost contractate faţă de un rezident al primului Stat menţionat.

4. Întreprinderile unui Stat Contractant al căror capital este, integral sau parţial, deţinut sau controlat, în mod direct sau indirect, de unul sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt Stat Contractant, nu vor fi supuse în primul Stat menţionat nici unei impuneri sau obligaţii legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decît impunerea şi obligaţiile aferente la care sînt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului Stat menţionat.

5. Indiferent de prevederile articolului 2, prevederile acestui articol se vor aplica impozitelor de orice gen şi tip.

Articolul 24

Procedura amiabilă

1. Cînd o persoană consideră, că din acţiunile unui sau ambelor State Contractante rezultă sau va rezulta pentru ea o impunere care nu este în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, ea poate, indiferent de căile de atac, prevăzute de legislaţia internă a acestor State, să supună cazul său autorităţii competente a Statului Contractant, a cărui rezidentă ea este sau, dacă cazul său cade sub incidenţa paragrafului 1 al articolului 23, a acelui Stat Contractant, a cărui persoană naţională ea este. Cazul trebuie prezentat în decurs de trei ani de la prima notificare a acţiunii din care rezultă, că impunerea nu este în conformitate cu Convenţia.

2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamaţia i se pare întemeiată şi dacă ea însăşi nu este în stare să ajungă la o soluţie satisfăcătoare, să rezolve cazul de comun acord cu autoritatea competentă a celuilalt Stat Contractant, în scopul evitării impozitării care nu este în conformitate cu Convenţia. Orice înţelegere realizată va fi aplicată indiferent de orice termene prevăzute de legislaţia internă a Statelor Contractante.

3. Autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor strădui să rezolve de comun acord orice dificultăţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării Convenţiei. De asemenea, acestea se pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de Convenţie.

4. Autorităţile competente ale Statelor Contractante pot comunica direct între ele în scopul realizării unei înţelegeri, în sensul paragrafelor precedente.

Articolul 25

Schimb de informaţii

1. Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor face schimb de informaţii, necesare realizării prevederilor prezentei Convenţiei sau ale legislaţiei interne referitoare la impozitele vizate de prezenta Convenţie, stabilite în numele unui Stat Contractant sau al autorităţilor locale ale acestuia, în măsura, în care impunerea nu contravine Convenţiei. Schimbul de informaţii nu este limitat de articolul 1. Orice informaţie primită de un Stat Contractant va fi tratată ca secret în acelaşi mod ca şi informaţia primită, potrivit legislaţiei interne a acestui Stat, şi va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităţilor (inclusiv instanţelor judecătoreşti şi organelor administrative) abilitate cu stabilirea sau perceperea, încasarea forţată sau urmărirea judiciară, soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele menţionate în prima propoziţie. Asemenea persoane sau autorităţi vor utiliza informaţia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informaţia în procedurile judecătoreşti publice sau în deciziile judiciare.

2. Prevederile paragrafului 1, în nici un caz, nu vor fi interpretate ca impunând unui Stat Contractant obligaţia:

a) de a realiza măsuri administrative contrare legislaţiei şi practicii administrative ale acestui sau ale celuilalt Stat Contractant;

b) de a furniza informaţii care nu pot fi accesibile potrivit legislaţiei sau în procesul administrării obişnuite a acestui sau a celuilalt Stat Contractant;

c) de a furniza informaţii care ar dezvălui orice secret de negoţ, de afaceri, industrial, comercial sau profesional, sau procedeu comercial sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară politicii de stat (ordre public).

Articolul 26

Membru misiunilor diplomatice şi posturilor consulare

Nimic în prezenta Convenţie nu va afecta privilegiile fiscale ale membrilor misiunilor diplomatice şi posturilor consulare în virtutea normelor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor acordurilor speciale.

Articolul 27

Intrarea în vigoare

Prezenta Convenţie va intra în vigoare la data ultimei notificări în scris, prin canale diplomatice, confirmând îndeplinirea de către Statele Contractante a procedurilor interne necesare pentru intrarea ei în vigoare şi prevederile sale vor avea efect:

a) cu referinţă la impozitele reţinute la sursă, la veniturile, realizate la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, următor anului, în care Convenţia a intrat în vigoare;

b) cu referinţă la celelalte impozite pe venit şi pe capital, la impozitele, percepute pentru orice an fiscal, ce se începe la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, următor anului, în care Convenţia a intrat în vigoare.

Articolul 28

Denunţarea

Prezenta Convenţie va rămâne în vigoare pînă la denunţare de către unul dintre Statele Contractante. Fiecare Stat Contractant poate denunţa Convenţia, prin canale diplomatice, înaintând o notă de denunţare scrisă, cu cel puţin şase luni pînă la finele oricărui an calendaristic ce se începe după expirarea unei perioade de cinci ani din data în care Convenţia a intrat în vigoare. În asemenea situaţie, Convenţia va înceta să aibă efect:

a) cu referinţă la impozitele reţinute la sursă, la veniturile, realizate la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, următor anului, în care a fost remisă asemenea notă de denunţare;

b) cu referinţă la celelalte impozite pe venit şi pe capital, la impozitele, percepute pentru orice an fiscal, ce se începe la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, următor anului, în care a fost remisă asemenea notă de denunţare.

Drept care, subsemnaţii, autorizaţi în bună şi cuvenită formă, au semnat prezenta Convenţie.

Întocmită la Tel Aviv la a 23 zi a lunii noiembrie 2006, corespunzător cu a 2 zi a lunii Kislev 5767 al calendarului ebraic, în două exemplare originale, fiecare în limbile moldovenească, ebraică şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul oricăror divergenţe de interpretare a prevederilor prezentei Convenţii, textul în limba engleză va fi de referinţă.

PROTOCOL

La semnarea Convenţiei între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Israel pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, ambele părţi au convenit asupra următoarelor prevederi care vor forma o parte integră a Convenţiei.

1. Supliment la Articolul 2 paragraful 3

S-a convenit, că “cîştigurile de capital", după cum sunt menţionate la subparagraful b)(i), se referă la câştiguri de capital, altele decît cele specificate în Legea cu privire la impozitarea proprietăţii imobiliare.

2. Supliment la Articolul 12 paragraful 3

S-a convenit, că plăţile în legătură cu produsul soft sunt considerate ca royalty, în măsura în care acestea sînt primite ca compensaţie pentru utilizarea sau concesionarea dreptului principal de autor asupra produsului soft sau unei copii de program şi nu în legătură cu vînzarea acestuia.

3. Prevenirea evaziunii fiscale sau eliminării fiscale

Prezenta Convenţie nu va împiedica un Stat Contractant să aplice legislaţia sa internă cu privire la evaziunea fiscală sau eliminarea fiscală.

Drept care, subsemnaţii, autorizaţi în bună şi cuvenită formă, au semnat prezentul Protocol.

Întocmit la Tel Aviv la a 23 zi a lunii noiembrie 2006, corespunzător cu a 2 zi a lunii Kislev 5767 al calendarului ebraic, în două exemplare originale, fiecare în limbile moldovenească, ebraică şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul oricăror divergenţe de interpretare a prevederilor prezentului Protocol, textul în limba engleză va fi de referinţă.