Documente
Convenţie din 29.04.2004 între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Austria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe proprietate
Notă: Ratificată prin Legea R.Moldova nr.326-XV din 07.10.2004
Convenţie* între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul
Republicii Austria pentru evitarea dublei impuneri şi
prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele
pe venit şi pe proprietate
din 29.04.2004
Publicată în ediţia oficială
"Tratate internaţionale", 2005, volumul 30, pag.251
* * *
-------------------
* Semnat la Viena la 29 aprilie 2004.
În vigoare din 1 ianuarie 2005.
Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Austria,
dorind să încheie o Convenţie pentru evitarea dublei impuneri şi
prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe
proprietate,
au convenit după cum urmează:
Articolul 1
Persoane vizate
Prezenta Convenţie se va aplica persoanelor care sînt rezidente ale
unui sau ale ambelor State Contractante.
Articolul 2
Impozite vizate
1) Prezenta Convenţie se va aplica impozitelor pe venit şi pe
proprietate, percepute în numele unui Stat Contractant sau unităţilor
sale administrativ-teritoriale, sau autorităţilor locale, indiferent de
modul în care sînt percepute.
2) Vor fi considerate ca impozite pe venit şi pe proprietate toate
impozitele, percepute pe venitul total, pe proprietatea totală sau pe
elementele de venit sau de proprietate, inclusiv impozitele pe
cîştigurile din înstrăinarea proprietăţii mobiliare sau imobiliare,
impozitele pe sumele totale ale simbriilor sau salariilor, plătite de
către întreprinderi, precum şi impozitele pe creşterea de capital.
3) Impozitele existente asupra cărora se va aplica Convenţia, în
particular, sînt:
a) în Austria:
(i) impozitul pe venit;
(ii) impozitul corporativ;
(iii) impozitul funciar;
(iv) impozitul pe întreprinderile agricole şi silvice, şi
(v) impozitul pe valoarea fîşiilor de pămînt vacante;
b) în Moldova:
(i) impozitul pe venit, şi
(ii) impozitul pe bunurile imobiliare.
4) Convenţia se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice
sau substanţial similare, care sînt percepute după data semnării
Convenţiei, în plus, sau în locul impozitelor existente. Autorităţile
competente ale Statelor Contractante se vor notifica reciproc asupra
oricăror modificări importante operate în legislaţiile lor fiscale.
Articolul 3
Definiţii generale
1) În sensul prezentei Convenţii, în măsura în care contextul nu
cere o interpretare diferită:
a) termenii "un Stat Contractant" şi "celălalt Stat Contractant"
înseamnă Austria sau Moldova, după cum cere contextul;
b) termenul "Austria" înseamnă Republica Austria;
c) termenul "Moldova" înseamnă Republica Moldova şi, utilizat în
sens geografic, înseamnă teritoriul acesteia, cuprins între frontierele
sale, alcătuit din sol, subsol, ape şi spaţiu aerian de deasupra solului
şi apelor, asupra căruia Republica Moldova îşi exercită suveranitatea şi
jurisdicţia sa deplină şi exclusivă, în conformitate cu legislaţia sa
internă şi cu dreptul internaţional;
d) termenul "persoană" include o persoană fizică, o companie şi
orice altă asociere de persoane;
e) termenul "companie" înseamnă orice asociere corporativă sau orice
entitate care este tratată, în scopuri fiscale, ca o asociere
corporativă;
f) termenul "întreprindere" se aplică persoanei care exercită orice
activitate de afaceri;
g) termenii "întreprindere a unui Stat Contractant" şi
"întreprindere a celuilalt Stat Contractant" înseamnă, respectiv, o
întreprindere, gestionată de un rezident al unui Stat Contractant şi o
întreprindere, gestionată de un rezident al celuilalt Stat Contractant;
h) termenul "trafic internaţional" înseamnă orice transport cu o
navă maritimă sau aeronavă, exploatată de o întreprindere a unui Stat
Contractant, cu excepţia cazului, cînd nava maritimă sau aeronava este
exploatată numai între locurile situate în celălalt Stat Contractant;
i) termenul "autoritate competentă" înseamnă:
(i) în Austria: Ministrul federal al finanţelor sau reprezentantul
său autorizat;
(ii) în Moldova: Ministrul finanţelor sau reprezentantul său
autorizat;
j) termenul "persoană naţională" înseamnă:
(i) orice persoană fizică care are cetăţenia unui Stat Contractant;
(ii) orice persoană juridică, societate sau asociaţie, care au
primit un asemenea statut al lor, potrivit legislaţiei în vigoare a unui
Stat Contractant;
k) termenul "activitate de afaceri" include prestarea serviciilor
profesionale şi altor activităţi cu caracter independent.
2) În ce priveşte aplicarea Convenţiei la orice perioadă de timp de
către un Stat Contractant, orice termen, care nu este definit în ea,
dacă contextul nu cere o interpretare diferită, va avea înţelesul pe
care îl are la acea perioadă de timp, potrivit legislaţiei acestui Stat
cu privire la impozitele la care se aplică Convenţia, orice înţeles,
potrivit legislaţiei fiscale corespunzătoare a acestui Stat, va prevala
asupra înţelesului atribuit termenului de alte legi ale acestui Stat.
Articolul 4
Rezident
1) În sensul prezentei Convenţii, termenul "rezident al unui Stat
Contractant" înseamnă orice persoană, care, potrivit legislaţiei acestui
Stat, este supusă impunerii acolo, potrivit domiciliului, reşedinţei,
locului de înregistrare, locului de conducere ale sale sau oricărui alt
criteriu de natură similară şi, de asemenea, include acest Stat şi orice
unitate administrativ-teritorială sau autoritate locală a acestuia.
Acest termen, totuşi, nu va include orice persoană care este supusă
impunerii fiscale în acest Stat numai în legătură cu veniturile
realizate din sursele aflate în acest Stat sau proprietatea situată
acolo.
2) Cînd, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană
fizică este rezidentă a ambelor State Contractante, atunci statutul său
va fi determinat după cum urmează:
a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a Statului în care ea
are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa; dacă aceasta are o locuinţă
permanentă la dispoziţia sa în ambele State, ea va fi considerată
rezidentă numai a Statului cu care relaţiile sale personale şi economice
sînt mai strînse (centrul intereselor vitale);
b) dacă Statul, în care aceasta are centrul intereselor sale vitale,
nu poate fi determinat sau dacă ea nu are o locuinţă permanentă la
dispoziţia sa în nici un Stat, ea va fi considerată rezidentă numai a
Statului în care ea locuieşte în mod obişnuit;
c) dacă aceasta locuieşte în mod obişnuit în ambele State sau în
nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului, a
cărui cetăţenie o are;
d) dacă aceasta are cetăţenia ambelor State sau a nici unuia dintre
ele, autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor strădui să
rezolve problema de comun acord.
3) Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta
decît o persoană fizică, este rezidentă a ambelor State Contractante,
atunci ea va fi considerată rezidentă numai a Statului în care este
situat locul conducerii sale efective.
Articolul 5
Reprezentanţă permanentă
1) În sensul prezentei Convenţii, termenul "reprezentanţă
permanentă" înseamnă un loc fix de afaceri prin care este exercitată,
integral sau parţial, activitatea de afaceri a unei întreprinderi.
2) Termenul "reprezentanţă permanentă", în special, include:
a) un loc de conducere;
b) o filială;
c) un birou;
d) o fabrică;
e) un atelier, şi
f) o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt
loc de extracţie a resurselor naturale.
3) Un şantier de construcţie sau un proiect de construcţie,
asamblare sau montaj constituie o reprezentanţă permanentă numai dacă el
continuă mai mult de douăsprezece luni.
4) Indiferent de prevederile precedente ale acestui articol,
termenul "reprezentanţă permanentă" va fi considerat, că nu include:
a) utilizarea de instalaţii, exclusiv, în scopul depozitării,
expunerii sau livrării produselor sau mărfurilor aparţinînd
întreprinderii;
b) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinînd
întreprinderii, exclusiv, în scopul depozitării, expunerii sau livrării;
c) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinînd
întreprinderii, exclusiv, în scopul prelucrării de către altă
întreprindere;
d) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv, în scopul
achiziţionării produselor sau mărfurilor, sau colectării de informaţii
pentru întreprindere;
e) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv, în scopul
exercitării pentru întreprindere a oricărei alte activităţi cu caracter
pregătitor sau auxiliar;
f) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv, pentru orice
combinare de activităţi, specificate în subparagrafele de la a) la e),
cu condiţia, ca întreaga activitate a locului fix de afaceri, ce rezultă
din aceasta combinare, să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.
5) Indiferent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, cînd o persoană -
alta decît un agent cu statut independent, căruia i se aplică
prevederile paragrafului 6 - acţionează în numele unei întreprinderi şi
are, şi de regulă, utilizează într-un Stat Contractant împuternicirea de
a încheia contracte în numele întreprinderii, atunci această
întreprindere va fi considerată că are o reprezentanţă permanentă în
acest Stat, referitoare la orice activităţi pe care această persoană le
exercită pentru întreprindere, cu excepţia cazurilor, cînd activităţile
acestei persoane sînt limitate de cele, specificate în paragraful 4,
care fiind exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu transformă acest
loc fix de afaceri într-o reprezentanţă permanentă, potrivit
prevederilor acestui paragraf.
6) O întreprindere nu va fi considerată, că are o reprezentanţă
permanentă într-un Stat Contractant, numai prin faptul, că aceasta
exercită activitate de afaceri în acest Stat printr-un broker, agent
comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu
condiţia, ca asemenea persoane să acţioneze în cadrul activităţii lor
obişnuite.
7) Indiferent de prevederile precedente ale acestui articol, o
întreprindere de asigurări a unui Stat Contractant, cu excepţia
cazurilor de reasigurare, va fi considerată că are o reprezentanţă
permanentă în celălalt Stat Contractant, dacă aceasta colectează prime
de asigurări pe teritoriul acelui celălalt Stat sau asigură riscuri
situate acolo printr-o persoană, care nu este un agent cu statut
independent.
8) Faptul, că o companie, care este rezidentă a unui Stat
Contractant, controlează sau este controlată de o companie, care este
rezidentă a celuilalt Stat Contractant sau care exercită activitate de
afaceri în acel celălalt Stat (fie, printr-o reprezentanţă permanentă
sau în alt mod), nu este suficient pentru a face una din aceste companii
o reprezentanţă permanentă a celeilalte.
Articolul 6
Venitul din proprietăţi imobiliare
1) Venitul, realizat de un rezident al unui Stat Contractant din
proprietăţi imobiliare (inclusiv venitul din agricultură sau din
silvicultură), situate în celălalt Stat Contractant, poate fi impus în
acel celălalt Stat.
2) Termenul "proprietăţi imobiliare" va avea înţelesul pe care îl
are potrivit legislaţiei Statului Contractant, în care proprietăţile în
cauză sînt situate. Termenul va include, în orice caz, accesoriile
proprietăţii imobiliare, inventarul viu şi utilajul, utilizate în
agricultură şi silvicultură, drepturile, asupra cărora se aplică
prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară,
uzufructul proprietăţilor imobiliare şi drepturile la plăţile variabile
sau fixe ca compensaţii pentru exploatarea sau concesionarea
zăcămintelor minerale, izvoarelor şi altor resurse naturale;
navele maritime, fluviale şi aeronavele nu vor fi considerate ca
proprietăţi imobiliare.
3) Prevederile paragrafului 1 se vor aplica venitului, realizat din
utilizarea directă, darea în arendă sau utilizarea în orice altă formă a
proprietăţilor imobiliare.
4) Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se vor aplica, de asemenea,
venitului din proprietăţile imobiliare ale unei întreprinderi.
Articolul 7
Profituri din activităţi de afaceri
1) Profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant vor fi
impuse numai în acest Stat, cu excepţia cazului, cînd întreprinderea
exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o
reprezentanţă permanentă situată acolo. Dacă întreprinderea exercită
activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi
impuse în celălalt Stat, dar numai acea parte a lor, care este atribuită
acelei reprezentanţe permanente.
2) Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a
unui Stat Contractant exercită activitate de afaceri în celalalt Stat
Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, atunci în
fiecare Stat Contractant, acestei reprezentanţe permanente i se vor
atribui profiturile care le-ar fi putut realiza, dacă ar fi constituit o
întreprindere distinctă şi separată, exercitînd activităţi identice sau
similare în condiţii identice sau similare şi tratînd cu toată
independenţa cu întreprinderea, a cărei reprezentanţă permanentă ea este.
3) La determinarea profiturilor unei reprezentanţe permanente vor fi
admise spre deducere cheltuielile efectuate pentru scopurile
reprezentanţei permanente, inclusiv cheltuielile de conducere şi
cheltuielile generale de administrare astfel suportate, indiferent de
faptul, că s-au efectuat în Statul în care este situată reprezentanţa
permanentă sau în altă parte. Totuşi, o asemenea deducere nu va fi
admisă. În privinţa sumelor, dacă există, plătite (altele decît pentru
acoperirea cheltuielilor curente) de către reprezentanţa permanentă
către oficiul central al întreprinderii sau oricăror alte oficii ale
sale, sub formă de royalty, onorarii sau alte plăţi similare în schimbul
utilizării brevetelor de invenţii sau altor drepturi, sau sub formă de
comisioane pentru serviciile specifice prestate sau pentru conducere,
sau, cu excepţia unei instituţii bancare, sub formă de dobînzi pentru
sumele de bani date cu împrumut reprezentanţei permanente. În acelaşi
mod, nu se va ţine seama, la determinarea profiturilor unei
reprezentanţe permanente, de sumele plătite (altele decît pentru
acoperirea cheltuielilor curente) de către reprezentanţa permanentă
către oficiul central al întreprinderii sau oricăror alte oficii ale
sale, sub formă de royalty, onorarii sau alte plăţi similare în schimbul
utilizării brevetelor de invenţii sau altor drepturi, sau sub formă de
comisioane pentru servicii specifice prestate sau pentru conducere, sau,
cu excepţia unei instituţii bancare, sub formă de dobînzi pentru sumele
de bani date cu împrumut oficiului central al întreprinderii sau
oricăror alte oficii ale sale.
4) În măsura, în care într-un Stat Contractant se obişnuieşte ca
profiturile, atribuite unei reprezentanţe permanente, să fie determinate
în baza repartizării proporţionale a profiturilor totale ale
întreprinderii către diversele sale oficii, nimic în paragraful 2 nu va
împiedica acest Stat Contractant să determine profiturile impozabile în
baza unei asemenea repartizări obişnuite;
metoda de repartizare adoptată va fi, totuşi, acea ca rezultatul să
fie în conformitate cu principiile incluse în acest articol.
5) Nici un profit nu va fi atribuit unei reprezentanţe permanente
din simplul motiv, că această reprezentanţă permanentă achiziţionează
produse sau mărfuri pentru întreprindere.
6) În sensul paragrafelor precedente ale prezentului articol,
profiturile, atribuite reprezentanţei permanente, vor fi determinate în
fiecare an prin aceeaşi metodă, dacă nu există motiv temeinic şi
suficient de a proceda altfel.
7) Cînd profiturile includ elemente de venit, care sînt tratate
separat în alte articole ale prezentei Convenţii, atunci prevederile
acelor articole nu vor fi afectate de prevederile acestui articol.
8) Prevederile prezentului articol se vor aplica, de asemenea,
profiturilor, realizate de orice partener din participarea sa într-o
societate şi în orice altă asociere de persoane, care este supusă
aceluiaşi regim de impunere.
Articolul 8
Transporturi maritime şi aeriene
1) Profiturile, realizate de un rezident al unui Stat Contractant
din exploatarea în trafic internaţional a navelor maritime sau
aeronavelor vor fi impuse numai în acest Stat.
2) În sensul prezentului articol, profiturile din exploatarea în
trafic internaţional a navelor maritime sau aeronavelor includ:
a) profiturile din darea în arendă a navelor maritime sau
aeronavelor fără echipaj; şi
b) profiturile din utilizarea, menţinerea sau darea în arendă a
containerelor (inclusiv treilere şi utilajul conex pentru transportarea
containerelor), utilizate pentru transportarea produselor sau
mărfurilor, dacă asemenea arendă sau asemenea utilizare, menţinere sau
arendă este aferentă la exploatarea în trafic internaţional a navelor
maritime sau aeronavelor, după caz.
3) Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea,
profiturilor din participarea la un pool, o afacere în comun sau o
agenţie internaţională de transporturi.
Articolul 9
Întreprinderi asociate
1) Cînd:
a) o întreprindere a unui Stat Contractant participă, direct sau
indirect, la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a
celuilalt Stat Contractant, sau
b) aceleaşi persoane participă, direct sau indirect, la conducerea,
controlul sau capitalul unei întreprinderi a unui Stat Contractant şi a
unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant, şi fie într-un caz, fie
în celălalt, cele două întreprinderi sînt legate în relaţiile lor
comerciale sau financiare prin condiţii acceptate sau impuse, care
diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi
independente, atunci orice profituri, care fără aceste condiţii ar fi
fost calculate uneia din întreprinderi, dar nu au fost astfel calculate,
datorită acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acestei
întreprinderi şi impuse, în consecinţă.
2) Cînd un Stat Contractant include în profiturile unei
întreprinderi a acestui Stat - şi impune, în consecinţă - profiturile,
asupra cărora o întreprindere a celuilalt Stat Contractant a fost supusă
impunerii în acel celălalt Stat şi profiturile astfel calculate sînt
profituri care ar fi fost calculate întreprinderii primului Stat
menţionat, dacă condiţiile între două întreprinderi ar fi fost aceleaşi
ca şi cele, stabilite între întreprinderile independente, atunci acel
celălalt Stat va proceda la o modificare corespunzătoare a sumei
impozitului încasat acolo pe acele profituri, dacă acel celălalt Stat
consideră modificarea justificată. La efectuarea acestei modificări se
va ţine seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii şi, în caz
de necesitate, autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor
consulta reciproc.
Articolul 10
Dividende
1) Dividendele, plătite de o companie rezidentă a unui Stat
Contractant unui rezident al celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse
în acel celălalt Stat.
2) Totuşi, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în Statul
Contractant, a cărui rezidentă este compania plătitoare de dividende şi
potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă proprietarul beneficiar al
dividendelor este un rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul
astfel perceput nu va depăşi:
a) 5 la sută din suma brută a dividendelor, dacă proprietarul
beneficiar este o companie (alta decît o societate), care deţine, în mod
direct, cel puţin 25 la sută din capitalul companiei plătitoare de
dividende;
b) 15 la sută din suma brută a dividendelor în toate celelalte
cazuri.
Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor stabili de
comun acord modul de aplicare a acestor limitări.
Acest paragraf nu va afecta impunerea companiei în ce priveşte
profiturile din care se plătesc dividendele.
3) Termenul "dividende", cum este utilizat în acest articol,
înseamnă veniturile din acţiuni, acţiunile "jouissance" sau drepturile
"jouissance", acţiunile industriei miniere, acţiunile de fondator sau
alte drepturi, ce nu sînt titluri de creanţă, participante la profituri,
precum şi veniturile din alte drepturi corporative, care sînt supuse
aceluiaşi regim de impunere ca şi veniturile din acţiuni, potrivit
legislaţiei Statului, a cărui rezidentă este compania distribuitoare de
profituri.
4) Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica, dacă
proprietarul beneficiar al dividendelor, fiind un rezident al unui Stat
Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat
Contractant, a cărui rezident este compania plătitoare de dividende,
printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo şi holdingul, în
legătură cu care se plătesc dividendele, este efectiv legat de această
reprezentanţă permanentă. În asemenea situaţie se vor aplica prevederile
articolului 7.
5) Cînd o companie rezidentă a unui Stat Contractant realizează
profituri sau venituri din celălalt Stat Contractant, acel celălalt Stat
nu poate supune nici unui impozit dividendele plătite de această
companie, cu excepţia cazului, cînd asemenea dividende sînt plătite unui
rezident al acelui celălalt Stat sau cînd holdingul, în legătură cu care
se plătesc dividendele, este efectiv legat de o reprezentanţă permanentă
situată în acel celălalt Stat, nici să supună profiturile nedistribuite
ale companiei unui impozit asupra profiturilor nedistribuite ale
companiei, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite
constau integral sau parţial din profituri sau venituri ce provin din
acel celălalt Stat.
Articolul 11
Dobînzi
1) Dobînzile, ce provin dintr-un Stat Contractant şi plătite unui
rezident al celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt
Stat.
2) Totuşi, aceste dobînzi pot fi, de asemenea, impuse în Statul
Contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar
dacă proprietarul beneficiar al dobînzilor este un rezident al celuilalt
Stat Contractant, impozitul astfel perceput nu va depăşi 5 la sută din
suma brută a dobînzilor. Autorităţile competente ale Statelor
Contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei
limitări.
3) Indiferent de prevederile paragrafului 2, dobînzile menţionate în
paragraful 1 vor fi impuse numai în Statul Contractant, al cărui
rezident este primitorul, dacă asemenea primitor este proprietarul
beneficiar al dobînzilor şi dacă asemenea dobînzi sînt plătite sau
împrumutul, pentru care se plătesc dobînzile, este acordat, garantat sau
asigurat de către Guvernul sau Banca Naţională a unui Stat Contractant.
4) Termenul "dobînzi", cum este utilizat în acest articol, înseamnă
veniturile din titluri de creanţă de orice natură, însoţite sau nu de
garanţii ipotecare şi de dreptul de participare la profiturile
debitorului, şi, în special, veniturile din hîrtii de valoare de stat şi
veniturile din titluri de creanţă sau obligaţiuni, inclusiv primele şi
premiile, aferente acestor hîrtii de valoare, titluri de creanţă sau
obligaţiuni. Penalităţile calculate pentru plata cu întîrziere nu vor fi
considerate ca dobînzi în sensul acestui articol.
5) Prevederile paragrafelor 1, 2 şi 3 nu se vor aplica, dacă
proprietarul beneficiar al dobînzilor, fiind un rezident al unui Stat
Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat
Contractant, din care provin dobînzile, printr-o reprezentanţă
permanentă situată acolo şi titlurile de creanţă, în legătură cu care se
plătesc dobînzile, sînt efectiv legate de această reprezentanţă
permanentă. În asemenea situaţie se vor aplica prevederile articolului 7.
6) Dobînzile vor fi considerate că provin dintr-un Stat Contractant,
cînd plătitorul este un rezident al acestui Stat. Totuşi, cînd
plătitorul dobînzilor, fie, că este sau nu un rezident al unui Stat
Contractant, are într-un Stat Contractant o reprezentanţă permanentă, în
legătură cu care a apărut datoria, pentru care se plătesc dobînzile, şi
asemenea dobînzi se suportă de această reprezentanţă permanentă, atunci
aceste dobînzi vor fi considerate că provin din Statul, în care este
situată reprezentanţa permanentă.
7) Cînd, datorită unei relaţii speciale existente între plătitor şi
proprietarul beneficiar sau între ambii şi o oarecare terţă persoană,
suma dobînzilor, referitoare la titlul de creanţă pentru care sînt
plătite, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi
proprietarul beneficiar, în lipsa acestei relaţii, prevederile acestui
articol se vor aplica numai la ultima sumă menţionată. În asemenea
situaţie partea excedentară a plăţilor va rămîne impozabilă, potrivit
legislaţiei fiecărui Stat Contractant, ţinînd seama de celelalte
prevederi ale prezentei Convenţii.
Articolul 12
Royalty
1) Royalty, ce provin dintr-un Stat Contractant şi plătite unui
rezident al celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt
Stat.
2) Totuşi, aceste royalty pot fi, de asemenea, impuse în Statul
Contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar
dacă proprietarul beneficiar al royalty este un rezident al celuilalt
Stat Contractant, impozitul astfel perceput nu va depăşi 5 la sută din
suma brută a royalty. Autorităţile competente ale Statelor Contractante
vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări.
3) Termenul "royalty", cum este utilizat în acest articol, înseamnă
plăţile de orice natură, primite ca compensaţie pentru utilizarea sau
concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare,
artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema, orice brevet de
invenţii, produse soft, emblemă comercială, design sau model, plan,
formulă secretă sau proces, sau pentru informaţii referitoare la
experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
4) Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacă
proprietarul beneficiar al royalty, fiind un rezident al unui Stat
Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant
din care provin royalty, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo
şi dreptul sau proprietatea, pentru care se plătesc royalty, este
efectiv legată de această reprezentanţă permanentă. În asemenea situaţie
se vor aplica prevederile articolului 7.
5) Royalty vor fi considerate, că provin dintr-un Stat Contractant
cînd plătitorul este un rezident al acestui Stat. Totuşi, cînd
plătitorul de royalty, fie, că este sau nu rezident al unui Stat
Contractant, are într-un Stat Contractant o reprezentanţă permanentă, în
legătură cu care a apărut obligaţia de a plăti royalty, şi asemenea
royalty se suportă de această reprezentanţă permanentă, atunci aceste
royalty vor fi considerate că provin din Statul, în care este situată
reprezentanţa permanentă.
6) Cînd, datorită unei relaţii speciale existente între plătitor şi
proprietarul beneficiar sau între ambii şi o oarecare terţă persoană,
suma royalty, referitoare la utilizarea, dreptul sau informaţia pentru
care sînt plătite, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între
plătitor şi proprietarul beneficiar, în lipsa acestei relaţii,
prevederile acestui articol se vor aplica numai la ultima sumă
menţionată. În asemenea situaţie partea excedentară a plăţilor va rămîne
impozabilă, potrivit legislaţiei fiecărui Stat Contractant, ţinînd seama
de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii.
Articolul 13
Cîştiguri de capital
1) Cîştigurile, realizate de un rezident al unui Stat Contractant
din înstrăinarea proprietăţii imobiliare, specificată în articolul 6, şi
situată în celălalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt
Stat.
2) Cîştigurile din înstrăinarea proprietăţii mobiliare, ce face
parte din proprietatea comercială a unei reprezentanţe permanente pe
care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat
Contractant, inclusiv cîştigurile din înstrăinarea unei asemenea
reprezentanţe permanente (separat sau cu întreaga întreprindere), pot fi
impuse în acel celălalt Stat.
3) Cîştigurile, realizate de o întreprindere a unui Stat Contractant
din înstrăinarea navelor maritime sau aeronavelor exploatate în trafic
internaţional, sau proprietăţii mobiliare, ce ţine de exploatarea
acestor nave maritime sau aeronave vor fi impuse numai în acest Stat.
4) Cîştigurile din înstrăinarea oricărei proprietăţi, alta decît cea
specificată în paragrafele 1, 2 şi 3, vor fi impuse numai în Statul
Contractant, a cărui rezidentă este persoana care înstrăinează.
Articolul 14
Venituri din munca salariată
1) Sub rezerva prevederilor articolelor 15, 17 şi 18, salariile,
simbriile şi alte renumeraţii similare, primite de un rezident al unui
Stat Contractant în legătură cu munca salariată, vor fi impuse numai în
acest Stat, cu excepţia cazului, cînd munca salariată este exercitată în
celălalt Stat Contractant. Dacă munca salariată este exercitată în acest
mod, asemenea remuneraţii primite de acolo pot fi impuse în acel
celălalt Stat.
2) Indiferent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile, primite
de un rezident al unui Stat Contractant în legătură cu munca salariată
exercitată în celălalt Stat Contractant, vor fi impuse numai în primul
Stat menţionat, dacă:
a) primitorul este prezent în celălalt Stat pentru o perioadă sau
perioade care nu depăşesc în total 183 zile în orice perioadă de
douăsprezece luni ce se începe sau se termină în anul fiscal dat, şi
b) remuneraţiile sînt plătite de un patron sau în numele unui
patron, care nu este rezident al celuilalt Stat, şi
c) remuneraţiile nu sînt suportate de o reprezentanţă permanentă pe
care patronul o are în celălalt Stat.
3) Indiferent de prevederile precedente ale acestui articol,
remuneraţiile primite în legătură cu munca salariată exercitată la
bordul unei nave maritime sau aeronave exploatate în trafic
internaţional, pot fi impuse în Statul a cărui rezidentă este
întreprinderea care exploatează nava maritimă sau aeronava.
Articolul 15
Onorariile directorilor
Onorariile directorilor şi alte plăţi similare, primite de un
rezident al unui Stat Contractant în calitatea sa de membru al
comitetului de conducere al unei companii, care este rezidentă a
celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
Articolul 16
Artişti şi sportivi
1) Indiferent de prevederile articolelor 7 şi 14, venitul, realizat
de un rezident al unui Stat Contractant ca un artist de estradă, cum
sînt artiştii de teatru, cinema, radio sau televiziune, sau un interpret
muzical, sau ca un sportiv, din activităţile sale personale, exercitate
în celălalt Stat Contractant, poate fi impus în acel celălalt Stat.
2) Cînd venitul, în legătură cu activităţile personale, exercitate
de un artist de estradă sau un sportiv în această calitate a sa, nu
revine însuşi artistului de estradă sau sportivului, ci unei alte
persoane, acest venit, indiferent de prevederile articolelor 7 şi 14,
poate fi impus în Statul Contractant în care sînt exercitate
activităţile artistului de estradă sau sportivului.
Articolul 17
Pensii
Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al articolului 18, pensiile
şi alte remuneraţii similare, plătite unui rezident al unui Stat
Contractant pentru munca salariată exercitată în trecut, vor fi impuse
numai în acest Stat.
Articolul 18
Serviciul public
1) a) Salariile, simbriile şi alte remuneraţii similare, altele
decît pensia, plătite de un Stat Contractant sau o unitate administrativ-
teritorială, sau o autoritate locală a acestuia unei persoane fizice
pentru serviciile prestate acestui Stat sau unităţi, sau autorităţi, vor
fi impuse numai în acest Stat.
b) Totuşi, asemenea salarii, simbrii şi alte remuneraţii similare
vor fi impuse numai în celălalt Stat Contractant, dacă serviciile sînt
prestate în acel Stat şi persoana fizică este rezidentă a acelui Stat,
care:
(i) are cetăţenia acelui Stat; sau
(ii) nu a devenit rezidentă a acelui Stat, numai în scopul prestării
serviciilor.
2) a) Orice pensie, plătită de sau din fondurile create de un Stat
Contractant sau o unitate administrativ-teritorială, sau o autoritate
locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate
acestui Stat sau unităţi, sau autorităţi, va fi impusă numai în acest
Stat.
b) Totuşi, asemenea pensie va fi impusă numai în celălalt Stat
Contractant, dacă persoana fizică este rezidentă şi are cetăţenia acelui
Stat.
3) Prevederile articolelor 14, 15, 16 şi 17 se vor aplica
salariilor, simbriilor şi altor remuneraţii similare, şi pensiilor,
pentru serviciile prestate, în legătură cu o activitate de afaceri,
exercitată de un Stat Contractant sau o unitate administrativ-
teritorială, sau o autoritate locală a acestuia.
Articolul 19
Studenţi
Plăţile, primite de un student sau un stagiar care este sau a fost
imediat înainte de a vizita un Stat Contractant, rezident al celuilalt
Stat Contractant şi care este prezent în primul Stat menţionat,
exclusiv, în scopul instruirii sau pregătirii sale, destinate pentru
întreţinerea, instruirea şi pregătirea sa, nu vor fi impuse în acel prim
Stat menţionat, cu condiţia, ca aceste plăţi să provină din sursele
aflate în afara acestui Stat.
Articolul 20
Alte venituri
1) Elementele de venit ale unui rezident al unui Stat Contractant,
indiferent de sursa de provenienţă care nu sînt tratate în articolele
precedente ale prezentei Convenţii, vor fi impuse numai în acest Stat.
2) Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica veniturilor, altor
decît veniturile din proprietăţi imobiliare, aşa cum sînt definite în
paragraful 2 al articolului 6, dacă primitorul acestor venituri, fiind
un rezident al unui Stat Contractant, exercită activitate de afaceri în
celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată
acolo şi dreptul sau proprietatea, în legătură cu care venitul plătit,
este efectiv legată de această reprezentanţă permanentă. În asemenea
situaţie se vor aplica prevederile articolului 7.
Articolul 21
Proprietatea
1) Proprietatea, reprezentată de proprietăţi imobiliare, cum este
definită în articolul 6, deţinută de un rezident al unui Stat
Contractant şi situată în celălalt Stat Contractant, poate fi impusă în
acel celălalt Stat.
2) Proprietatea, reprezentată de proprietăţi mobiliare, ce face
parte din proprietatea comercială a unei reprezentanţe permanente, pe
care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat
Contractant, poate fi impusă în acel celălalt Stat.
3) Proprietatea, reprezentată de nave maritime şi aeronave
exploatate de o întreprindere a unui Stat Contractant în trafic
internaţional şi de proprietăţi mobiliare ce ţin de exploatarea unor
asemenea nave maritime sau aeronave, va fi impusă numai în acest Stat.
4) Toate celelalte elemente de proprietate ale unui rezident al unui
Stat Contractant vor fi impuse numai în acest Stat.
Articolul 22
Eliminarea dublei impuneri
Dubla impunere va fi eliminată în felul următor:
1) în Austria:
a) Cînd un rezident al Austriei realizează venit sau deţine
proprietate care, în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii,
poate fi impusă în Moldova, Austria, sub rezerva prevederilor
subparagrafelor b) şi c), va scuti de impunere asemenea venit sau
proprietate.
b) Cînd un rezident al Austriei realizează elemente de venit care,
în conformitate cu prevederile articolelor 10, 11 şi 12, pot fi impuse
în Moldova, Austria va permite deducerea din impozitul pe venit al
acestui rezident a sumei egale cu impozitul plătit în Moldova. Asemenea
deducere, totuşi, nu va depăşi acea parte a impozitului, calculată pînă
la acordarea deducerii, care este atribuită acestor elemente de venit
realizate în Moldova.
c) Cînd, în conformitate cu orice prevedere a Convenţiei, venitul
realizat sau proprietatea deţinută de un rezident al Austriei este
scutită de impunere în Austria, Austria poate, totuşi, la calcularea
sumei impozitului pe venitul sau proprietatea rămasă a acestui rezident,
să ia în seamă venitul sau proprietatea scutită.
d) Prevederile subparagrafului a) nu se vor aplica venitului
realizat sau proprietăţii, deţinute de un rezident al Austriei, cînd
Moldova aplică prevederile prezentei Convenţii pentru a scuti de
impunere asemenea venit sau proprietate sau aplică acestui venit
prevederile paragrafului 2 al articolului 10, 11 sau 12.
2) în Moldova:
a) Cînd un rezident al Moldovei realizează venit sau deţine
proprietate care, în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii,
poate fi impusă în Austria, Moldova va permite:
(i) deducerea din impozitul pe venit al acestui rezident a sumei
egale cu impozitul pe venit, plătit în Austria;
(ii) deducerea din impozitul pe proprietate al acestui rezident a
sumei egale cu impozitul pe proprietate, plătit în Austria.
Asemenea deducere în nici un caz, totuşi, nu va depăşi acea parte a
impozitului pe venit sau impozitului pe proprietate, calculat pînă la
acordarea deducerii, ce se atribuie venitului sau proprietăţii, după
caz, care poate fi impusă în Austria.
b) Cînd, în conformitate cu orice prevedere a Convenţiei, venitul
realizat sau proprietatea deţinută de un rezident al Moldovei este
scutită de impunere în Moldova, Moldova poate, totuşi, la calcularea
sumei impozitului pe venitul sau proprietatea rămasă a acestui rezident,
să ia în seamă venitul sau proprietatea scutită.
Articolul 23
Nediscriminarea
1) Persoanele naţionale ale unui Stat Contractant nu vor fi supuse
în celălalt Stat Contractant nici unei impuneri sau obligaţii legate de
aceasta, diferită sau mai împovărătoare decît impunerea şi obligaţiile
aferente la care sînt sau pot fi supuse persoanele naţionale ale acelui
celălalt Stat, aflate în aceleaşi circumstanţe, în special, în privinţa
reşedinţei.
2) Persoanele fără cetăţenie, care sînt rezidente ale unui Stat
Contractant, nu vor fi supuse în nici un Stat Contractant nici unei
impuneri sau obligaţii legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare
decît impunerea şi obligaţiile aferente la care sînt sau pot fi supuse
persoanele naţionale ale Statului respectiv, aflate în aceleaşi
circumstanţe, în special, în privinţa reşedinţei.
3) Impunerea unei reprezentanţe permanente, pe care o întreprindere
a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant, nu va fi
stabilită în condiţii mai puţin favorabile în acel celălalt Stat, decît
impunerea stabilită întreprinderilor acelui celălalt Stat, care exercită
aceleaşi activităţi. Această prevedere nu va fi interpretată ca obligînd
un Stat Contractant să acorde rezidenţilor celuilalt Stat Contractant
orice deduceri, înlesniri şi scutiri cu titlu personal pe baza
statutului civil sau obligaţiilor familiale, în ce priveşte impunerea,
pe care le acordă propriilor săi rezidenţi.
4) Cu excepţia cazului, cînd se aplică prevederile paragrafului 1 al
articolului 9, paragrafului 7 al articolului 11 sau paragrafului 6 al
articolului 12, dobînzile, royalty şi alte plăţi efectuate de o
întreprindere a unui Stat Contractant unui rezident al celuilalt Stat
Contractant, vor fi deduse, în scopul determinării profiturilor
impozabile ale acestei întreprinderi, în aceleaşi condiţii, ca şi cum ar
fi fost plătite unui rezident al primului Stat menţionat. În mod
similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui Stat Contractant
faţă de un rezident al celuilalt Stat Contractant, vor fi deduse, în
scopul determinării proprietăţii impozabile a acestei întreprinderi, în
aceleaşi condiţii, ca şi cum ar fi fost contractate faţă de un rezident
al primului Stat menţionat.
5) Întreprinderile unui Stat Contractant al căror capital este
integral sau parţial deţinut sau controlat, în mod direct sau indirect,
de unul sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt Stat Contractant, nu vor fi
supuse în primul Stat menţionat nici unei impuneri sau obligaţii legate
de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decît impunerea şi
obligaţiile aferente la care sînt sau pot fi supuse alte întreprinderi
similare ale primului Stat menţionat.
Articolul 24
Procedura amiabilă
1) Cînd o persoană consideră, că din acţiunile unui sau ambelor
State Contractante rezultă sau va rezulta pentru ea o impunere care nu
este în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, ea poate,
indiferent de căile de atac, prevăzute de legislaţia internă a acestor
State, să supună cazul său autorităţii competente a Statului Contractant
a cărui rezidentă ea este sau, dacă cazul său cade sub incidenţa
paragrafului 1 al articolului 23, a acelui Stat Contractant a cărui
persoană naţională ea este. Cazul trebuie să fie prezentat în decurs de
trei ani de la prima notificare a acţiunii din care rezultă, că
impunerea nu este în conformitate cu prevederile Convenţiei.
2) Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamaţia i se pare
întemeiată şi dacă ea însăşi nu este în stare să ajungă la o soluţionare
satisfăcătoare, să rezolve cazul de comun acord cu autoritatea
competentă a celuilalt Stat Contractant, în scopul evitării unei
impozitări care nu este în conformitate cu Convenţia. Orice înţelegere
realizată va fi aplicată indiferent de orice perioadă de prescripţie
prevăzută de legislaţia internă a Statelor Contractante.
3) Autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor strădui
să rezolve de comun acord orice dificultăţi sau dubii rezultate ca
urmare a interpretării sau aplicării Convenţiei. De asemenea, acestea se
pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazurile
neprevăzute de Convenţie.
4) Autorităţile competente ale Statelor Contractante pot comunica
direct între ele, inclusiv prin intermediul unei comisii mixte, formate
din ele însele sau reprezentanţii săi, în scopul realizării unei
înţelegeri, în sensul paragrafelor precedente.
Articolul 25
Schimb de informaţii
1) Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor face schimb
de informaţii necesare realizării prevederilor prezentei Convenţii.
Schimbul de informaţii nu este limitat de articolul 1. Orice informaţie
primită de un Stat Contractant va fi tratată ca secret în acelaşi mod ca
şi informaţia primită, potrivit legislaţiei interne a acestui Stat, şi
va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităţilor (inclusiv
instanţele judecătoreşti şi organele administrative) abilitate cu
stabilirea sau perceperea, încasarea forţată sau urmărirea judiciară,
sau soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele vizate de
Convenţie. Asemenea persoane sau autorităţi vor utiliza informaţia numai
în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informaţia în procedurile
judecătoreşti publice sau în deciziile judiciare. Chiar şi în asemenea
cazuri, confidenţialitatea informaţiei referitoare la persoană poate fi
suspendată numai în măsura, în care aceasta este necesară pentru a apăra
interesele predominante şi legitime ale altei persoane sau interesele
predominante publice.
2) Prevederile paragrafului 1, în nici un caz, nu vor fi
interpretate ca impunînd unui Stat Contractant obligaţia:
a) de a realiza măsuri administrative contrare legislaţiei şi
practicii administrative ale acestui sau ale celuilalt Stat Contractant;
b) de a furniza informaţii care nu pot fi accesibile potrivit
legislaţiei sau în procesul administrării obişnuite a acestui sau a
celuilalt Stat Contractant;
c) de a furniza informaţii, care ar dezvălui orice secret de negoţ,
de afaceri, industrial, comercial sau profesional, sau un proces
comercial sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară politicii de
stat (ordre public) sau drepturilor fundamentale acordate de un Stat, în
special, în domeniul protecţiei informaţiei.
Articolul 26
Membrii misiunilor diplomatice şi posturilor consulare
Nimic în prezenta Convenţie nu va afecta privilegiile fiscale ale
membrilor misiunilor diplomatice sau posturilor consulare în virtutea
normelor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor
acordurilor speciale.
Articolul 27
Intrarea în vigoare
1) Fiecare dintre Statele Contractante va notifica celuilalt, prin
canale diplomatice, despre îndeplinirea procedurilor, cerute potrivit
legislaţiei sale, pentru intrarea în vigoare a prezentei Convenţii.
2) Prezenta Convenţie va intra în vigoare după şaizeci de zile din
data ultimei din notificări şi prevederile sale vor avea efect:
a) cu referinţă la impozitele reţinute la sursă, la venitul,
realizat la/sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor
anului, în care Convenţia a intrat în vigoare:
b) cu referinţă la celelalte impozite pe venit şi pe proprietate,
pentru orice an fiscal, ce se începe la/sau după 1 ianuarie a anului
calendaristic, imediat următor anului, în care Convenţia a intrat în
vigoare.
Articolul 28
Denunţarea
Prezenta Convenţie va rămîne în vigoare pînă la denunţare de către
unul dintre Statele Contractante. Fiecare Stat Contractant poate denunţa
Convenţia, prin canale diplomatice, înaintînd o notă de denunţare, cu
cel puţin şase luni pînă la finele oricărui an calendaristic, ce urmează
după perioada de cinci ani de la data în care Convenţia a intrat în
vigoare. În asemenea situaţie Convenţia va înceta să aibă efect:
a) cu referinţă la impozitele reţinute la sursă, la venitul,
realizat la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor
anului, în care a fost remisă nota de denunţare;
b) cu referinţă Ia celelalte impozite pe venit şi pe proprietate,
pentru orice an fiscal, ce se începe la sau după 1 ianuarie a anului
calendaristic, imediat următor anului, în care a fost remisă nota de
denunţare.
Drept care, subsemnaţii, autorizaţi în bună şi cuvenită formă, au
semnat prezenta Convenţie.
Întocmit la Viena la 29 aprilie 2004 în două exemplare originale,
fiecare în limbile moldovenească, germană şi engleză, ambele originale
fiind egal autentice. În cazul apariţiei unor divergenţe la aplicarea
sau interpretarea prevederilor prezentei Convenţii, textul în limba
engleză va prevala.
PROTOCOL
La momentul semnării Convenţiei între Guvernul Republicii Moldova şi
Guvernul Republicii Austria pentru evitarea dublei impuneri şi
prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe
proprietate, subsemnaţii au convenit, că următoarele prevederi vor forma
o parte integră a Convenţiei:
Interpretarea Convenţiei
S-a convenit, că prevederile Convenţiei care sînt formulate conform
prevederilor corespunzătoare ale Modelului OCDE al Convenţiei pe venit
şi pe capital sau Modelului Organizaţiei Naţiunilor Unite al Convenţiei
pentru evitarea dublei impuneri între ţările dezvoltate şi în curs de
dezvoltare, vor avea, în general, acelaşi înţeles, cum este exprimat în
comentariile OCDE şi ONU la acestea. Înţelegerea din propoziţia
precedentă nu se va aplica referitor la orice interpretare contrară,
convenită de către autorităţile competente după intrarea în vigoare a
Convenţiei. Comentariile - după cum ele pot fi periodic revizuite -
constituie o modalitate de interpretare. În cazul unor diferende de
interpretare, după cum sînt formulate în comentariile la Modelele OCDE
şi ONU, o interpretare comună urmează să fie găsită de comun acord,
potrivit articolului 24, după caz.
Referitor la articolul 11
Venitul din drepturi sau titluri de creanţă, participante la
profituri, inclusiv venitul realizat de către o persoană din
participarea sa în calitate de comanditar sau din împrumuturi şi
obligaţii de participare, poate fi, de asemenea, impus în Statul
Contractant din care provine şi potrivit legislaţiei acestui Stat.
În cazul Austriei, articolul 11 paragraful 3 se va aplica, de
asemenea, în legătură cu împrumutul acordat sau asigurat de o garanţie
eliberată de Oesterreichische Kontrollbank AG, care activează în numele
Republicii Austria.
Drept care subsemnaţii, autorizaţi în bună şi cuvenită formă, au
semnat prezentul Protocol.
Întocmit la Viena la 29 aprilie 2004 în două exemplare originale,
fiecare în limbile moldovenească, germană şi engleză, ambele originale
fiind egal autentice.
În cazul apariţiei unor divergenţe la aplicarea sau interpretarea
prevederilor prezentului Protocol, textul în limba engleză va prevala.