Documente
Convenţie din 29.10.71 privind protecţia producătorilor de fonograme împotriva reproducerii neautorizate a fonogramelor lor
Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.796-XIV din 10.02.2000
Convenţia privind protecţia producătorilor de fonograme
împotriva reproducerii neautorizate a fonogramelor lor
din 29.10.1971
* * *
Publicată în ediţia oficială
"Tratate internaţionale", 2001, volumul 27, pag.203
-------------------------------
În vigoare pentru Republica Moldova din 17 iulie 2000.
Statele Contractante,
fiind îngrijorate de faptul răspîndirii şi creşterii fenomenului
reproducerii neautorizate a fonogramelor şi de dauna cauzată astfel
intereselor autorilor, interpreţilor şi producătorilor de fonograme,
fiind convinse că protecţia producătorilor de fonograme împotriva
unor astfel de acte, de asemenea, va fi benefică şi pentru interpreţi
şi autori, ai căror piese şi lucrări sunt înregistrate pe fonogramele
menţionate,
recunoscînd valoarea activităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite
pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură şi a Organizaţiei Mondiale a
Proprietăţii Intelectuale în acest domeniu,
avînd grijă să nu aducă influenţă în nici un fel acordurilor
internaţionale deja în vigoare şi, în special, în nici un fel să nu
prejudicieze acceptarea Convenţiei de la Roma, din 26 octombrie 1961,
care acordă protecţie interpreţilor şi organizaţiilor de difuzare,
precum şi producătorilor de fonograme,
au convenit asupra următoarelor:
Articolul 1
În scopurile prezentei Convenţii:
a) fonogramă înseamnă orice fixare exclusiv sonoră a sunetelor unei
piese sau a altor sunete;
b) producător de fonograme înseamnă persoana fizică sau juridică,
care prima fixează sunetele unei piese sau alte sunete;
c) copie înseamnă un articol care conţine sunete luate, direct sau
indirect, de pe o fonogramă şi care cuprinde integral sau o parte
substanţială din sunetele fixate în fonogramă respectivă;
d) distribuirea în public înseamnă orice act, prin care copiile
fonogramei sunt oferite, direct sau indirect, publicului larg sau unei
părţi a acestuia.
Articolul 2
Fiecare Stat Contractant va proteja producătorii de fonograme, care
sunt cetăţeni ai altor State Contractante împotriva executării
copiilor fără consimţămîntul producătorului şi împotriva importării
unor astfel de copii, stipulînd că orice astfel de executare sau
importare este în scopul distribuirii în public şi împotriva
distribuirii unor astfel de copii în public.
Articolul 3
Mijloacele de implementare a prezentei Convenţii vor fi
reglementate de dreptul intern al fiecărui Stat Contractant şi va
include una sau mai multe din următoarele metode: protecţia prin
recunoaşterea dreptului de autor sau a oricărui alt drept specific,
protecţia prin intermediul unei legi privind concurenţa neloială,
protecţia prin intermediul sancţiunilor penale.
Articolul 4
Durata protecţiei acordate va fi o chestiune de drept intern al
fiecărui Stat Contractant. Totuşi, dacă legea internă prevede o durată
specifică de protecţie, această durată nu va fi mai mică de douăzeci de
ani începînd cu sfîrşitul fie al anului în care sunetele încorporate în
fonogramă au fost fixate pentru prima dată sau al anului în care
fonograma a fost pentru prima dată publicată.
Articolul 5
Dacă, drept condiţie pentru protecţia producătorilor de fonograme,
un Stat Contractant, în conformitate cu legea sa internă, cere
respectarea unor formalităţi, acestea vor fi considerate ca fiind
îndeplinite, dacă toate copiile autorizate ale fonogramei distribuite
în public sau cutiile cu acestea poartă o notificare care constă din
simbol (P inserat într-un cerculeţ), urmat de anul cu care datează
prima publicare, plasate astfel încît să dea înţeles de o cerere
rezonabilă de protecţie şi, dacă copiile sau cutiile cu acestea nu
identifică producătorul, succesorul lui în titlu sau la licenţa
exclusivă (avînd numele, marca de producţie sau alte însemne
corespunzătoare), notificarea va include numele producătorului,
succesorul lui în titlu sau la licenţa exclusivă.
Articolul 6
Orice Stat Contractant, care acordă protecţie prin recunoaşterea
dreptului de autor sau a altui drept specific, sau prin prevederea unor
sancţiuni penale, poate prevedea în legea sa internă, în ceea ce
priveşte protecţia producătorilor de fonograme, aceleaşi tipuri de
limitări ca şi cele permise în legătură cu protecţia autorilor de opere
literare şi artistice. Totuşi, licenţele obligatorii nu vor fi permise
decît cu respectarea următoarelor condiţii:
a) reproducerea este numai în scopul instruirii sau cercetării
ştiinţifice;
b) licenţa va fi valabilă pentru reproducerea numai în teritoriul
Statului Contractant, a cărui autoritate competentă a eliberat licenţa
şi nu se va extinde exportului copiilor;
c) reproducerea executată potrivit licenţei dă dreptul la o
recompensă echitabilă fixată de autoritatea menţionată ţinînd cont,
inter alia, de numărul de copii care au fost executate.
Articolul 7
1) Prezenta Convenţie în nici un caz nu va fi interpretată ca
limitînd sau prejudiciind protecţia acordată într-un alt mod autorilor,
înterpreţilor, producătorilor de fonograme sau organizaţiilor de
difuzare, în conformitate cu orice lege internă sau acord
internaţional.
2) Determinarea, în caz de necesitate, în ce măsură interpreţii, ai
căror piese sunt fixate într-o fonogramă, se bucură de protecţie şi
condiţiile unei astfel de protecţii, ţine de legislaţia internă a
fiecărui Stat Contractant.
3) Nici unui Stat Contractant nu i se va cere să aplice prevederile
prezentei Convenţii oricărei fonograme fixate pînă la intrarea în
vigoare a prezentei Convenţii în privinţa acelui Stat.
4) Orice Stat Contractant care, la 29 octombrie 1971, acordă
protecţie producătorilor de fonograme numai în bazxa locului primei
fixări, poate, printr-o notificare depozitată la Directorul general al
Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, să declare că va
aplica acest criteriu în schimbul criteriului naţionalităţii
producătorului.
Articolul 8
1) Biroul Internaţional al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii
Intelectuale va generaliza şi publica informaţia privind protecţia
fonogramelor. Fiecare Stat Contractant va comunica prompt Biroului
Internaţional toate legile noi şi textele oficiale referitoare la acest
subiect.
2) Biroul Internaţional, la cerere, va furniza informaţie oricărui
Stat Contractant privind chestiunile legate de prezenta Convenţie şi va
desfăşura studii şi va prevedea servicii destinate facilitării
protecţiei prevăzute.
3) Biroul Internaţional va exercita funcţiile enumerate în
paragrafele 1) şi 2) de mai sus în cooperare cu Organizaţia Naţiunilor
Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură şi Organizaţia Internaţională
a Muncii, privind problemele respective ce ţin de competenţa lor.
Articolul 9
1) Prezenta Convenţie va fi depozitată la Secretarul general al
Naţiunilor Unite. Ea va fi deschisă, pînă la 30 aprilie 1972, spre
semnare oricărui Stat care este membru al Naţiunilor Unite, oricăreia
dintre agenţiile sale specializate, care au legătură cu Organizaţia
Naţiunilor Unite, sau cu Agenţia Internaţională pentru Energia
Atomică, sau este parte la Statutul Curţii Internaţionale a Justiţiei.
2) Prezenta Convenţie va fi supusă ratificării sau acceptării de
către Statele semnatare. Ea va fi deschisă spre aderare oricărui Stat
menţionat în paragraful 1) al prezentului articol.
3) Instrumentele de ratificare, acceptare sau aderare vor fi
depozitate la Secretarul general al Naţiunilor Unite.
4) Se înţelege că la momentul în care un Stat devine parte la
prezenta Convenţie, el va fi obligat, în conformitate cu legea sa
internă, să aplice prevederile Convenţiei.
Articolul 10
Nu se admit rezerve la prezenta Convenţie.
Articolul 11
1) Prezenta Convenţie va intra în vigoare la expirarea a trei luni
după depozitarea celui de-al cincilea instrument de ratificare,
acceptare sau aderare.
2) Pentru fiecare Stat, care ratifică, acceptă sau aderă la prezenta
Convenţie după depozitarea celui de-al cincilea instrument de
ratificare, acceptare sau aderare, Convenţia va intra în vigoare după
trei luni din data în care Directorul general al Organizaţiei Mondiale
a Proprietăţii Intelectuale va informa statele, în conformitate cu
articolul 13, paragraful 4) despre depozitarea instrumentului acestuia.
3) Orice Stat poate, la momentul ratificării, acceptării sau
aderării sau la orice dată ulterioară, să declare, printr-o notificare
adresată Secretarului general al Naţiunilor Unite, că prezenta
Convenţie se va aplica tuturor sau doar unuia din teritoriile pentru
relaţiile internaţionale ale cărora Statul este responsabil. Această
notificare va avea efecte după trei luni din data primirii
acesteia.
4) Totuşi, paragraful precedent nu va fi în nici un caz înţeles ca
implicînd recunoaşterea sau acceptarea tacită de către un Stat
Contractant a situaţiei de facto referitoare la un teritoriu, în
privinţa căruia Convenţia a devenit aplicabilă în virtutea paragrafului
precedent în baza declaraţiei altui Stat Contractant.
Articolul 12
1) Orice Stat Contractant poate denunţa prezenta Convenţie, în
numele său sau în numele oricăruia dintre teritoriile menţionate în
articolul 11, paragraful 3), printr-o notificare scrisă adresată
Secretarului general al Naţiunilor Unite.
2) Denunţarea va avea efecte după douăsprezece luni din data în
care Secretarul general al Naţiunilor Unite a primit această
notificare.
Articolul 13
1) Prezenta Convenţie va fi semnată într-un singur exemplar în
engleză, franceză, rusă şi spaniolă, cele patru texte fiind egal
autentice.
2) Textele oficiale vor fi stabilite de Directorul general al
Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, după consultarea cu
guvernele interesate, în limbile arabă, olandeză, germană, italiană şi
portugheză.
3) Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va notifica
Directorului general al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii
Intelectuale, Directorului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite
pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură şi Directorului general al
Organizaţiei Internaţionale a Muncii despre:
a) semnăturile prezentei Convenţii;
b) depozitarea instrumentelor de ratificare, acceptare sau aderare;
c) data intrării în vigoare a prezentei Convenţii;
d) orice declaraţie notificată, în conformitate cu articolul 11,
paragraful 3);
e) primirea notificărilor de denunţare.
4) Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii
Intelectuale va informa Statele menţionate în articolul 9, paragraful
1) despre notificările primite în conformitate cu paragraful precedent
şi orice declaraţii făcute potrivit articolului 7, paragraful 4). El,
de asemenea, va notifica Directorului general al Organizaţiei
Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură şi Directorului
general al Organizaţiei Internaţionale a Muncii despre astfel de
declaraţii.
5) Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va transmite
două copii certificate ale prezentei Convenţii Statelor menţionate în
articolul 9, paragraful 1).
Întru confirmare, subsemnaţii autorizaţi în mod corespunzător, au
semnat prezenta Convenţie.
Întocmită la Geneva, la 29 octombrie 1971.
Adoptată la Geneva, la 29 octombrie 1971