Decizia protocolară nr.22.24 din 24.06.2025 \rAviz la proiectul de lege privind securitatea naţională a Republicii Moldova şi de modificare a unor acte normative (iniţiativa legislativă nr.193 din 29 mai 2025)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege privind securitatea naţională a Republicii

Moldova şi de modificare a unor acte normative

(iniţiativa legislativă nr.193 din 29 mai 2025)

nr. 22.24  din  24.06.2025

 (în vigoare 25.06.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 333-335 art. 48 din 25.06.2025

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 24 iunie 2025

Decizia protocolară nr.22.24/2025

PRIM-MINISTRU  Dorin RECEAN

Guvernul a examinat proiectul de lege privind securitatea naţională a Republicii Moldova şi de modificare a unor acte normative (iniţiativa legislativă nr.193 din 29 mai 2025), înaintat de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Potrivit notei de fundamentare ce însoţeşte proiectul de act normativ, elaborarea proiectului de lege constă în necesitatea îmbunătăţirii cadrului legal în domeniul securităţii naţionale. Astfel, se menţionează că legislaţia actuală relevantă, reprezentată preponderent de Legea securităţii nr.618/1995 statului şi Legea nr.619/1995 privind organele securităţii statului, a fost adoptată într-un context postsovietic dificil şi se axează exclusiv pe protecţia "securităţii statului", oferind o abordare limitativă a securităţii naţionale. Actele normative nominalizate se apreciază ca fiind depăşite din perspectiva evoluţiilor actuale ale mediului de securitate şi nu corespund cerinţelor impuse de procesul integrării europene, fiind caracterizate printr-o abordare fragmentată, reactivă şi centrată pe organe izolate ale securităţii statului.

Totodată, se notează că necesitatea adoptării proiectului de lege derivă din recomandările formulate de Comisia Europeană, în corelare cu priorităţile stabilite în Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova şi cu obiectivele Programului naţional de aderare 2025-2029, capitolul 24 "Justiţie, Libertate şi Securitate", anexa A: "Acţiunea: proiect de Lege privind securitatea naţională", fiind stabilite măsuri care vizează consolidarea securităţii naţionale şi implementarea instrumentelor de management al crizelor, adaptate contextului ameninţărilor hibride.

În continuare, se prezintă o analiză generalizată în raport cu anumite prevederi din cadrul proiectului de lege, ce urmează a fi revizuite conform comentariilor şi observaţiilor de ordin conceptual şi tehnico-legislativ.

Din titlul proiectului de lege se vor exclude cuvintele "şi de modificare a unoracte normative".

La art.8, deşi sunt reglementate aspecte esenţiale privind securitatea statului, noţiunea de "securitatea statului" nu este inclusă în art.3, dedicat definirii noţiunilor utilizate în cuprinsul actului normativ. Astfel, pentru a asigura coerenţa terminologică a proiectului şi pentru a evidenţia relaţia conceptuală dintre securitatea statului şi securitatea naţională, se consideră oportună definirea expresă a noţiunii "securitatea statului".

La art.2 alin.(2) lit.b), cuvintele "autorităţilor administrative autonome" se vor substitui cu cuvintele "autorităţilor publice autonome", conform terminologiei din actele normative.

La art.2 alin.(2) lit.d), remarcăm că termenul "organizaţii publice" nu este specific sectorului public, motiv pentru care propunem substituirea cuvintelor "instituţiilor şi organizaţiilor publice şi private" cu cuvintele "entităţilor publice şi private" (observaţie valabilă şi pentru restul cazurilor similare din proiect).

La art.2 alin.(3), cuvintele "domeniile menţionate" sunt lipsite de claritate, nefiind clare domeniile vizate.

La art.3 din proiectul de lege, se propune modificarea conţinutului unor noţiuni şi expunerea acestora în următoarea redacţie:

"pericol – reprezintă o situaţie incertă caracterizată prin existenţa unor evenimente, acţiuni sau inacţiuni, cu potenţial de a aduce prejudicii securităţii şi intereselor naţionale ale Republicii Moldova";

"risc – probabilitatea de materializare în viitor a unui pericol, la care poate fi expusă securitatea naţională şi care, prin consecinţele generate, necesită adoptarea unor măsuri de precauţie şi pregătire instituţională";

"interese naţionale – nevoi ale cetăţenilor, societăţii şi statului, liber exprimate, fundamentate pe valorile naţionale, unitate naţională sau decizia majorităţii populaţiei în cadrul unui exerciţiu electoral, care formează orientarea strategică a politicii de securitate naţională, a căror realizare asigură existenţa, stabilitatea durabilă a Republicii Moldova";

"criză – ameninţare internă sau externă, cu consecinţe pe teritoriul Republicii Moldova sau în zonele sale de interes, care depăşeşte posibilităţile şi competenţele unei singure autorităţi şi pentru gestionarea căreia sunt necesare decizii şi coordonare instituţională la nivel naţional";

"securitate naţională – stare de fapt de existenţă, stabilitate şi dezvoltare durabilă a Republicii Moldova, atinsă prin protejarea suveranităţii, independenţei, integrităţii teritoriale, valorilor şi intereselor naţionale, precum şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor împotriva ameninţărilor de orice natură, interne sau externe".

La noţiunea "rezilienţă", după textul "în urma unor" se introduce cuvântul "ameninţări". Introducerea elementului de ameninţare se consideră oportun în măsura în care o ameninţare, la fel, poate afecta funcţionalitatea firească a statului, societăţii sau individului, fapt ce va necesita rezistenţă, adaptare şi recuperare.

La noţiunea "sistemul securităţii naţionale" se propune ca textul "ansamblul format din sectorul de securitate" să se substituie cu cuvintele "ansamblu al instituţiilor sectorului de securitate", iar cuvintele "şi administrative" să se excludă, deoarece, conform art.6 la Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, actele normative înglobează toate categoriile de acte administrative.

La noţiunea "control civic democratic" se remarcă o ambiguitate cu privire la sintagma "mijloacelor de forţă şi speciale", întrucât, în cadrul normativ naţional, legiuitorul nu operează cu noţiunea "mijloace de forţă", motiv pentru care aceasta necesită a fi reformulată. Pe de altă parte, se relevă că noţiunea "mijloace speciale" deţine acoperire juridică în Legea nr.218/2012 privind modul de aplicare a forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc, precum şi în Hotărârea Guvernului nr.474/2014 cu privire la aprobarea Nomenclatorului mijloacelor speciale, al tipurilor de arme de foc şi al muniţiilor aferente, precum şi a regulilor de aplicare a acestora.

În cadrul proiectului este necesară revizuirea cuvântului "cetăţeni", prin substituirea acestuia cu cuvântul "persoane", deoarece, în anumite contexte (art.3, art.7 alin.(4), art.16 alin.(6) etc.), este obstrucţionat grupul-ţintă de persoane asupra căruia urmează a fi aplicate normele legale de rigoare.

Se propune a include în proiectul legii un articol care să prevadă acţiunile ce constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale, aşa cum sunt specificate la art.4 din Legea securităţii statului nr.618/1995, ori cum sunt indicate la articolul II din proiect, cu excepţia textului:

"– implicarea în manifestări de corupţie a persoanelor cu funcţii de demnitate publica, a angajaţilor din cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept şi/sau din cadrul autorităţilor de control, care, în virtutea funcţiei/statutului, săvârşesc o acţiune sau inacţiune ilegală în interesul sau la indicaţia unui grup criminal organizat ori a unei organizaţii criminale sau care au pus în aplicare scheme de fapte coruptibile ce prejudiciază buna funcţionare a instituţiei în care activează ori buna funcţionare a ramurilor economiei naţionale".

În tot cuprinsul proiectului se consideră judicioasă reformularea valorii sociale "ordine publică", prin substituirea cu cuvintele "ordine şi securitate publică".

La art.4, după cuvintele "alte acte normative" se propune introducerea textului "care reglementează relaţiile în domeniul asigurării securităţii statului".

La art.5 lit.c), se propune următorul cuprins:

"participarea activă la eforturile comunităţii internaţionale şi regionale pentru menţinerea păcii şi securităţii, contribuind astfel la stabilitatea şi securitatea colectivă".

La art.5 lit.d), formularea "convergenţa standardelor naţionale de securitate cu bunele practici internaţionale şi ale Uniunii Europene" este redundantă, întrucât bunele practici ale Uniunii Europene fac parte integrantă din bunele practici internaţionale.

La art.5 lit.e), se propune excluderea textului "respectarea controlului civil democratic asupra funcţionării sistemului securităţii naţionale şi al utilizării forţei, prin", întrucât acesta nu constituie un principiu, dar o necesitate reglementată de Constituţia Republicii Moldova şi alte acte normative în domeniu.

La art.5 lit.g), se propune substituirea cuvintelor "forme de corupţie sau abuz de putere" cu cuvintele "acte de corupţie sau acte conexe celor de corupţie", căci abuzul de putere reprezintă un act conex actului de corupţie.

La art.6 lit.h), expresia "aderare europeană" nu este corectă, motiv pentru care se propune substituirea cu cuvintele "aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană" (observaţie valabilă şi pentru restul cazurilor similare). Totodată, se va revedea referinţa la standarde, deoarece nu s-a precizat dacă se face referire la legislaţia sau la bunele practici ale UE.

La art.7 se va revedea alin.(3), deoarece nu este formulat reuşit în partea ce ţine de integrarea în context a cuvintelor "date guvernamentale de interes public". Totodată, formularea "consultă periodic societatea civilă în procesul de elaborare a politicilor şi măsurilor de securitate naţională şi publică" este vagă, întrucât termenul "periodic" nu este definit concret şi poate genera incertitudine cu privire la frecvenţa acestor consultări. Lipsa unei clarificări poate duce la consultări ocazionale, simbolice sau ineficiente. În acest context, recomandăm revizuirea aspectului respectiv pentru a asigura eficienţă în dialogul cu societatea civilă. La fel, termenul "periodic" se va revizui şi la alin.(11).

La art.7 la alin.(8) lit.c), nu este clară intenţia autorului prin utilizarea termenilor: ,,servicii esenţiale", ,,protecţia transportului" şi ,,bunuri critice". Astfel, se propune ca textul lit.c) să fie substituit cu următorul text:

,,c) asigurarea evacuării populaţiei, acordarea asistenţei umane, menţinerea funcţionării serviciilor vitale, asigurarea escortării transportului cu populaţia supusă evacuării şi aprovizionării cu bunuri de primă necesitate".

Este necesară reformularea art.7 alin.(10) din proiectul de lege, întrucât, în conţinutul acestuia, autorul face referire la "exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin.(9)", însă alineatul în cauză, per general, nu prevede anumite atribuţii.

La art.9 alin.(1), se propune completarea cu textul: " , inclusiv apărarea împotriva ameninţărilor CBRN (Chimice Biologice Radiologice şi Nucleare), pandemice sau de sănătate publică, care pot afecta capacitatea de funcţionare a statului".

Alin. (2) enumeră instituţiile/autorităţile ce constituie forţele destinate apărării naţionale. În text sunt utilizate cuvintele "grupurile şi unităţile armate ale instituţiilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne", ceea ce nu corespunde actelor normative în vigoare.

Respectiv, se propune ca cuvintele "grupurile şi unităţile armate ale instituţiilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne" să se substituie cu cuvintele "autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne".

Propunerea formulată rezultă din prevederile Hotărârii Guvernului nr.778/2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia.

La art.10 alin.(2), textul "subdiviziunile aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea acestuia" urmează să fie revăzut, deoarece subdiviziunile aparatului central ale Ministerului Afacerilor Interne nu deţin competenţe exclusive în domeniul ordinii şi securităţii publice.

De asemenea, cuvintele "Procuratura Generală" urmează să fie substituite cu cuvântul "Procuratura", deoarece, conform art.1 din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură "procuratura este o instituţie publică autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti care, în procedurile penale şi în alte proceduri prevăzute de lege, contribuie la respectarea ordinii de drept, efectuarea justiţiei, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei şi ale societăţii". De asemenea, potrivit prevederilor art.7 alin.(1) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, Procuratura Generală este un element al sistemului Procuraturii.

Prin urmare, se propune ca alin.(2) al art.10 să înceapă astfel: "Instituţiile şi autorităţile publice care asigură ordinea publică sunt constituite în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii..."

Alin. (6) şi (7) conţin prevederi similare referitoare la schimbul de informaţii şi coordonarea acţiunilor dintre aceiaşi subiecţi, de aceea se consideră potrivită comasarea acestora.

La alin.(9) şi (10), după cuvântul "autorităţile" se vor introduce cuvintele "şi instituţiile", ţinând cont că lista entităţilor publice enumerate în alin.(9) include atât autorităţi, cât şi instituţii.

Se propune o nouă redacţie a art.12 şi substituirea renumerotării ,,art.12-31" cu ,,art.13-32". Prin urmare, art.12 va avea următorul cuprins:

,,Articolul 12. Drepturile şi obligaţiile persoanelor care acordă sprijin organelor securităţii statului

(1) Persoanele care colaborează confidenţial cu organele securităţii statului au dreptul:

a) să încheie acorduri scrise de colaborare confidenţială cu organele securităţii statului;

b) să primească de la angajaţii organelor securităţii statului explicaţii privitoare la atribuţiile, drepturile şi obligaţiile lor;

c) să utilizeze, în scopuri conspirative, acte de identitate şi alte acte necesare, codificate;

d) să fie remunerate;

e) să fie despăgubite pentru daunele aduse sănătăţii sau bunurilor lor în procesul de acordare a sprijinului organelor securităţii statului.

(2) Persoanele care colaborează confidenţial cu organele securităţii statului sunt obligate:

a) să respecte clauzele acordului scris sau înţelegerea verbală de colaborare confidenţială cu organele securităţii statului;

b) să îndeplinească misiunile speciale încredinţate de către organele securităţii statului, orientate spre realizarea obligaţiilor asumate;

c) să nu admită prezentarea premeditată a informaţiilor incomplete, neobiective, false sau calomnioase;

d) să nu divulge informaţiile atribuite la secret de stat, precum şi alte date de care au luat cunoştinţă în legătură cu colaborarea confidenţială sau care rezultă din procesul de colaborare confidenţială cu organele securităţii statului;

e) să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, să respecte limitările şi restricţiile prevăzute de actele normative şi să informeze organele securităţii statului despre orice activitate, indicaţie sau sarcină care contravine cadrului legal.

(3) Organele securităţii statului asigură respectarea clauzelor acordului scris sau a înţelegerii verbale de colaborare confidenţială. Informaţiile privind persoanele care colaborează sau au colaborat confidenţial cu organele securităţii statului constituie secret de stat şi nu pot fi divulgate public, decât cu acordul scris al persoanelor respective şi numai în cazurile prevăzute de legislaţie.

(4) Formele de colaborare confidenţială cu organele securităţii statului sunt reglementate prin actele interne ale organelor securităţii statului".

Ţinând cont de faptul că Preşedintele Republicii Moldova, Parlamentul şi Guvernul exercită şi alte atribuţii decât cele din domeniul securităţii naţionale, se propune ca art.12, 13 şi 14 din proiectul legii, în formula introductivă se înceapă cu textul "În domeniul securităţii naţionale," şi în continuare conform intenţiei legislative.

Art.12 alin (1):

- la lit.a), cuvintele "responsabil de asigurarea" se vor substitui cu cuvântul "garantul", fapt ce duce la ajustarea normei la prevederile art.77 din Constituţia Republicii Moldova;

- la lit.b) se va revedea expresia "Constituţie şi de actele normative", deoarece Constituţia la fel este un act normativ (a se vedea art.6 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative).

- la lit.d) şi k) se observă o dublare a normelor, în ambele cazuri se vorbeşte despre solicitarea de informaţii şi rapoarte de la sectorul de securitate. Aşadar, dacă se exclude de la lit.d) textul "sectorul de securitate" se va face o claritate. În primul caz, se va solicita informaţii şi rapoarte de la persoanele juridice care fac parte din sectorul de securitate, în al doilea caz se va solicita informaţii şi rapoarte strict de la sectorul de securitate.

La art.13 se consideră că prevederile stipulate la lit.c), potrivit cărora "Parlamentul stabileşte frontiera de stat", vin în contradicţie cu prevederile art.3 alin.(1) din Legea nr.28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, care stipulează că "frontiera de stat se stabileşte în tratatele încheiate de Republica Moldova cu statele vecine în baza totalurilor activităţii comisiei mixte de demarcare a frontierei de stat şi se marchează în teren cu semne de frontieră clar vizibile. Tratatul privind trasarea şi marcarea frontierei de stat în teren se ratifică de către Parlament". Astfel, frontiera de stat este stabilită în baza tratatelor internaţionale, iar Parlamentul, potrivit art.66 lit.g) din Constituţia Republicii Moldova, "ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor internaţionale încheiate de Republica Moldova".

La art.14, din cuprinsul propoziţiei introductive "În exercitarea atribuţiilor de conducere în domeniul securităţii naţionale, Guvernul:" se propune excluderea cuvintelor "de conducere", deoarece "Guvernul exercită conducerea generală a administraţiei publice", potrivit art.96 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova şi nu conducerea în domeniul securităţii naţionale.

Lit. d) prevede că "Guvernul asigură constituirea, reorganizarea şi dizolvarea organelor securităţii statului, stabileşte structura şi funcţiile acestora", contravine art.13 din Legea nr.136/2023, care prevede că "Structura Serviciului este aprobată de către Colegiul Serviciului, la propunerea directorului Serviciului", iar "Efectivul Serviciului este stabilit şi aprobat de Parlament la propunerea directorului Serviciului", la fel, chestiunea de constituire, reorganizare şi dizolvare a organelor securităţii este o prerogativă a Parlamentului.

În consecinţă, se consideră judicioasă revizuirea acestei norme.

La art.15, pe tot cuprinsul textului se utilizează termenii "Consiliul Suprem de Securitate", "Consiliu" şi "CSS". Respectiv, se propune utilizarea unei singure formule.

La art.15 alin.(4) din proiectul de lege sunt enumeraţi membrii din oficiu ai Consiliului Suprem de Securitate, în virtutea funcţiilor esenţiale pe care le deţin în stat. Totuşi, la lit.i) este indicată instituţia în sine, adică Centrul pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării.

Astfel, în conformitate cu art.11 alin.(1) din Legea nr.242/2023 privind Centrul pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării şi privind modificarea unor acte normative, la litera "i)" se propune următorul cuprins:

"i) directorul Centrului pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării".

În contextul menţionat, se recomandă monitorizarea sincronizării cu iniţiativa legislativă nr.171 din 19 mai 2025, înregistrată pe platforma parlamentară, care prevede modificarea denumirii instituţiei din "Centrul pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării" în "Centrul pentru Comunicare Strategică şi Contracarare a Dezinformării".

În cazul în care această modificare va fi adoptată, se impune actualizarea corespunzătoare a denumirii instituţiei în art.15 alin.(4) litera "i)" din proiectul de Lege privind securitatea naţională a Republicii Moldova şi de modificare a unor acte normative, pentru a asigura coerenţa şi conformitatea cu noile prevederi legislative.

Complementar, se propune examinarea oportunităţii includerii ministrului justiţiei în componenţa Consiliului Suprem de Securitate, în măsura în care, potrivit art.16 alin.(5) lit.j) din proiect, garantarea unei justiţii independente şi eficiente, protecţia drepturilor cetăţenilor şi întărirea statului de drept este unul dintre domeniile de bază prin care urmează a fi asigurată securitatea naţională per ansamblu. Consolidarea sistemului justiţiei, fiind unul dintre pilonii securităţii naţionale, rolul Ministerului Justiţiei în contextul activităţii Consiliului Suprem de Securitate devine unul esenţial.

La art.15, alin.(9) se va completa cu o propoziţie care va reflecta ideea că organele de urmărire penala vor prezenta informaţiile solicitate în limitele Codului de procedură penală.

La art.15, în textul dispoziţiei alin.(10) se va corecta trimiterea la alineatul corespunzător. Astfel, textul "alin. (8)" se va substitui cu textul "alin. (9)". Totodată, cuvintele "în condiţiile legii" se vor exclude.

Complementar, nu este clară prevederea de la alin.(10), potrivit căreia, "Consiliul este în drept să iniţieze proceduri legale împotriva celor care se sustrag de la solicitările dispuse de Consiliu". În acest sens, necesită a fi revăzută norma indicată pentru clarificarea "procedurilor legale" ce pot fi iniţiate de către Consiliu.

La alin.(11) se propune revizuirea normei cu comasarea alin.(12), care va reglementa că "deciziile Consiliului Suprem de Securitate reprezintă un act administrativ cu caracter obligatoriu pentru autorităţile şi instituţiile publice în domeniile expres prevăzute la art.16 alin.(5) şi entităţile prevăzute la art.11 alin.(5)."

Potrivit alin.(13), "caracterul obligatoriu al deciziilor este unul funcţional, fiind opozabil doar în măsura în care acestea vizează securitatea statului, apărarea naţională sau ordinea publică". Aferent acestei prevederi, nu este clar de către cine şi cum se va determina dacă decizia Consiliului Suprem de Securitate vizează anume securitatea statului, apărarea naţională sau ordinea publică. Or, aceasta are importanţă în contextul în care, în ipoteza neexecutării deciziei sau obstrucţionării executării ei, persoana poate fi atrasă la răspundere penală. Prin urmare, este necesară clarificarea aspectului dat în vederea neadmiterii tragerii la răspundere penală a unor persoane pentru neexecutarea/obstrucţionarea executării unor decizii ale Consiliului care vizează securitatea statului, apărarea naţională sau ordinea publică.

În conformitate cu prevederile art.15 alin.(11) din proiect, deciziile Consiliului Suprem de Securitate reprezintă un act administrativ cu caracter obligatoriu. Deşi, potrivit alin.(14) din acelaşi articol, este prevăzut că "deciziile Consiliului nu pot afecta principiul separaţiei puterilor în stat, nici autonomia constituţională sau legală a instituţiilor şi autorităţilor publice autonome", la alin.(15) se indică: "Aplicarea deciziilor CSS se realizează prin acte administrative interne sau acte normative, emise de către Parlament, Preşedinte şi Prim-ministru, precum şi de către autorităţile şi instituţiile publice competente, cu respectarea limitelor de competenţă prevăzute de legislaţia în vigoare."

În context, examinând, prima facie, prevederile proiectului privind caracterul obligatoriu al deciziilor Consiliului Suprem de Securitate, considerăm că este necesară o analiză suplimentară din perspectiva principiului statului de drept şi normelor constituţionale privind rolul şi activitatea Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui Republicii Moldova.

Potrivit art.1 alin.(3) din Constituţia Republicii Moldova, "Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate".

Având în vedere normele constituţionale indicate supra, se menţionează că, într-un stat de drept, deciziile obligatorii ale Parlamentului, Guvernului sau Preşedintele ţării se emit conform Constituţiei şi în limitele competenţelor stabilite. În speţă, competenţa Consiliului Suprem de Securitate de a emite decizii trebuie analizată din perspectiva prevederilor constituţionale de la art.1 alin.(3) menţionat supra, art.2 alin.(1) privind suveranitatea şi puterea de stat, precum şi art.6 privind separaţia şi colaborarea puterilor.

Astfel, luând în considerare prevederile menţionate mai sus, este necesară revizuirea dispoziţiei alin.(15) al art.15 din proiect.

Cu referire la cuprinsul alin.(16) al art.15 din cadrul proiectului, se propune revizuirea acestuia, or, doar Codul penal este unica lege penală care prevede faptele pentru care poate fi pedepsită persoana. Cu titlu alternativ, se recomandă includerea în proiect a unei norme cu caracter general, prin care să fie indicat că, pentru încălcarea prezentei legi, persoanele vinovate răspund în conformitate cu legislaţia penală.

Art.16 alin.(3):

- la lit.b), cuvintele "promovarea politicii de aderare europeană" urmează a fi substituite cu cuvintele "promovarea politicilor de aderare a Republicii Moldova la UE";

- la lit.d) cuvintele "prin aplicarea acordurilor şi convenţiilor" urmează a fi substituite cu cuvintele "prin aplicarea tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte".

La art.16 alin.(5):

- lit.g), cuvintele "sigure şi de calitate" se vor substitui cu textul "suficiente, sigure şi nutritive". Or, conform Hotărârii Guvernului nr.775/2022 cu privire la aprobarea Strategiei securităţii alimentare a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030, "securitatea alimentară" reflectă definiţia conceptului adoptată la Summitul Mondial al Alimentaţiei din 1996: "Securitatea alimentară există atunci când toţi oamenii beneficiază în permanenţă de acces fizic şi economic la alimente suficiente, sigure şi nutritive în vederea satisfacerii nevoilor şi preferinţelor lor alimentare pentru a putea duce o viaţă activă şi sănătoasă";

- la lit.k) este foarte important a se preciza dacă autorul, referindu-se la domeniul "transport şi infrastructură", a avut în vedere domeniul "transport şi infrastructură de transport" sau domeniul transport de date, ce vizează domeniul comunicaţiilor electronice şi al tehnologiei digitale, astfel cum se înţelege din semnificaţia redată. Atunci când vorbim de "infrastructură de transport" – vom avea în vedere, de exemplu, căi de comunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi a pietonilor, infrastructura feroviară, infrastructura navală, infrastructura aeriană etc., ceea ce nu rezultă din definiţia expusă în proiect.

Totodată, având în vedere evoluţiile recente de ordin regional şi global – inclusiv pandemia COVID-19, criza refugiaţilor, se constată că domeniul sănătăţii s-a aflat frecvent în prima linie de reacţie la crize majore, ceea ce justifică recunoaşterea sa ca pilon strategic în cadrul politicilor naţionale de securitate. Astfel, se propune includerea domeniului "protecţia vieţii şi sănătăţii populaţiei" ca dimensiune strategică distinctă de cea a protecţiei sociale, cu următorul cuprins:

"Protecţia vieţii şi sănătăţii populaţiei – protecţia sănătăţii publice, salvarea vieţilor umane, asigurarea accesului echitabil şi sigur la serviciile esenţiale de sănătate, consolidarea capacităţilor de prevenire, răspuns şi recuperare în situaţii de urgenţă sanitară, asigurarea unui sistem de biosecuritate eficient capabil să detecteze ameninţările, capacitatea autorităţilor de a reacţiona rapid şi coordonat la un pericol pentru sănătatea umană, acces la infrastructură medicală critică protejată."

La art.16 alin.(7), cuvântul "constantă" urmează a fi înlocuit, deoarece conform cadrului normativ existent se utilizează "evaluarea continuă".

La art.18 alin.(1), pentru a oferi normei un caracter flexibil şi inclusiv, se propune cuvântul "sunt" să fie înlocuit cu textul "includ, între altele".

Din prevederile alin.(6) rezultă că autorităţilor publice centrale li se impune obligaţia de a elabora documente de politici publice (strategii, programe) care să asigure securitatea naţională pentru domeniile de securitatea naţională, prevăzute la art.16 alin.(5) din proiectul de lege (printre domeniile prevăzute, la alineatul respectiv este inclus domeniul economic, cu obiective precum menţinerea stabilităţii macroeconomice, gestionarea eficientă a resurselor naţionale şi prevenirea riscurilor financiare şi economice externe). Totodată, observăm, că art.11 alin.(3) din proiectul de lege include condiţia respectării legislaţiei speciale aplicabile autorităţilor publice autonome.

Astfel, pentru corelarea prevederilor art.16 alin.(5) şi art.18 din proiectul de lege cu art.11 alin.(3) din proiect, având în vedere şi limitele de competenţă a autorităţilor şi instituţiilor publice care nu exercită funcţii în domeniul securităţii naţionale, se propune precizarea expresă, la art.16 alin.(5) şi la art.18, a autorităţilor publice abilitate cu competenţa de a elabora documente de politici publice în domeniul securităţii naţionale, ţinând cont de atribuţiile stabilite prin lege în sarcina autorităţilor publice respective.

Suplimentar, la art.18 alin.(6), cuvintele "autorităţile publice centrale" se vor ajusta la terminologia din Legea nr.98/2012 privind administraţia publică centrală de specialitate.

La art.18 alin.(7), formularea "Perioada de elaborare a unui document de planificare strategică sau a celui de politică sectorială nu trebuie să depăşească 12 luni pentru a asigura timp suficient implementării acestuia" porneşte de la ideea eronată că durata elaborării documentului afectează direct perioada de implementare a acestuia. În realitate, perioada de implementare a unui document de planificare se calculează de la data intrării în vigoare a documentului, dar nu de la momentul iniţierii elaborării. Aşadar, se propune revizuirea acestei norme.

La art.19 alin.(1) şi (2) urmează a fi revizuite, or acestea se contrapun şi se repetă cu prevederile de la art.18 alin.(1) şi (5).

La art.21 se impune necesitatea enumerării corespunzătoare a punctelor, întrucât enumerarea propriu-zisă este greşită.

La art.23 alin.(1), cuvintele "Activitatea operativă" urmează a fi înlocuite cu textul "Activitatea contrainformativă/informativă externă sau specială de investigaţii ce ţine de asigurarea securităţii statului…". Acest lucru va asigura respectarea unui limbaj unitar pe tot parcursul textului legii şi utilizarea termenilor corecţi din legislaţia existentă ce vizează activitatea organelor securităţii statului.

La alin.(5) şi (6) se utilizează noţiunea "informaţii critice". Actualmente, legislaţia naţională operează cu noţiuni ca informaţii de interes public (Legea nr.148/2023 privind accesul la informaţiile de interes public) şi informaţii atribuite la secretul de stat (Legea nr.245/2008 cu privire la secretul de stat). Pe cale de consecinţă, informaţiile din domeniul securităţii naţionale ale căror compromitere, pierdere, modificare sau indisponibilitate ar putea afecta interesele fundamentale ale Republicii Moldova fac parte din categoria informaţiilor clasificate, fiind deja supuse regimului de protecţie prevăzut de Legea nr.245/2008.

Astfel, nu este judicioasă crearea unor noi mecanisme de protecţie, or, norma de la alin.(6) ar putea genera unele abuzuri dacă criteriile de identificare şi protecţie a informaţiilor critice vor fi stabilite de către autorităţi în mod independent fără un control.

Din aceste motive, propunem autorului proiectului să analizeze posibilitatea excluderii alin.(5) şi (6) din proiect, în vederea evitării suprapunerilor normative şi a eventualelor riscuri de creare a unor regimuri paralele de protecţie a informaţiilor, care nu se regăsesc în cadrul legal naţional actual.

Prevederile alin.(1) al art.24 stabilesc că "sistemele criptografice utilizate pentru protejarea informaţiilor clasificate vor fi aprobate de autoritatea competentă la nivel naţional în domeniul securităţii cibernetice", iar la subpct. 3.1. din Nota de fundamentare "... În Republica Moldova, autoritate responsabilă în acest sens ar putea fi STISC sau Agenţia pentru Securitate Cibernetică conform rigorilor legale actuale", ceea ce este în contradicţie cu cadrul normativ în domeniul securităţii cibernetice.

Astfel, în conformitate cu alin.(1) al art.7 din Legea nr.48/2023 privind securitatea cibernetică: "Guvernul desemnează autoritatea competentă la nivel naţional în domeniul securităţii cibernetice şi stabileşte modul de organizare şi funcţionare a acesteia".

Conform pct.1 din Hotărârea Guvernului nr.1028/2023 cu privire la constituirea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Securitate Cibernetică, "Agenţia pentru Securitate Cibernetică este autoritate competentă la nivel naţional în domeniul securităţii cibernetice şi autoritate responsabilă de gestionarea crizelor în domeniul securităţii cibernetice la nivel naţional".

Prin urmare, pornind de la cele menţionate supra, se propune corelarea proiectului cu actele normative în vigoare enunţate mai sus.

La art.25 alin.(1), nu este clar la care "prevederi" se face referinţă.

La art.25 alin.(3) lit.c), se propune excluderea şi/sau modificarea prevederii "inclusiv evaluarea nivelului de dotare logistică, tehnico-materială şi operaţională", context în care, potrivit art.25 alin.(2) din proiect, Controlul civil constă inclusiv în supravegherea publică, care, la rândul său, potrivit art.31 din proiect, "reprezintă o formă de control prin care societatea civilă, mass-media, organizaţiile neguvernamentale şi cetăţenii monitorizează activităţile instituţiilor din domeniul securităţii naţionale …"

Menţionăm că metodele, resursele şi mijloacele utilizate de Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Ministerul Apărării în realizarea misiunilor şi activităţii contrainformative şi informative externe constituie informaţii atribuite la secret de stat (art.8 din Legea nr.179/2023).

Astfel, în eventualitatea opţiunii de modificare a articolului, se impune a lua în considerare necesitatea deţinerii accesului la secret de stat (pentru subiecţii care realizează supravegherea publică) în conformitate cu prevederile Legii nr.245/2008 şi ale Legii nr.179/2023.

La art.25 alin.(3) lit.e), se recomandă substituirea termenului "informaţii clasificate" cu termenul "secret de stat", a cărui reglementare se regăseşte în Legea nr.245/2008 cu privire la secretul de stat.

La art.29 se propune excluderea sintagmei "a căror urmărire penală este de competenţa acestor organe", din considerentul că, în conformitate cu prevederile Legii nr.514/1995 privind organizarea judecătorească, instanţele judecătoreşti nu au competenţe de desfăşurare a urmăririi penale, ele fiind abilitate doar cu dreptul de a judeca toate cauzele privind raporturile juridice civile, de contencios administrativ, contravenţionale şi penale, precum şi orice alte cauze pentru care legea nu stabileşte o altă competentă.

La art.30 se propune expunerea alin.(2) în următoarea redacţie:

"(2) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare publice şi a patrimoniului public de către instituţiile din sectorul de securitate, inclusiv a mijloacelor financiare publice gestionate în regim de secret, prin realizarea auditului public extern, în conformitate cu standardele internaţionale ale instituţiilor supreme de audit şi cu legea specială".

Versiunea propusă se bazează pe prevederile Legii nr.260/2017 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova, în special ale articolelor 3, 5 şi 9, fiind în corespundere şi cu recomandările din Raportul de evaluare peer review al Curţii de Conturi, realizat de către SIGMA de comun cu Oficiul de Stat de Audit al Letoniei şi Curtea de Conturi a Turciei în anul 2021, potrivit căruia mandatul de audit al Curţii de Conturi a Republicii Moldova trebuie să fie specificat exclusiv în Legea nr.260/2017, iar prevederile altor legi, nu trebuie să contravină legii speciale ori să impună cerinţe obligatorii de audit Curţii de Conturi.

La art.31 alin.(1), autorul menţionează că supravegherea publică reprezintă o formă de control prin care societatea civilă, mass-media, organizaţiile neguvernamentale şi cetăţenii monitorizează activităţile instituţiilor din domeniul securităţii naţionale.

Tot în acest sens, alin.(2) prevede că organizaţiile societăţii civile monitorizează activitatea sectorului de securitate prin mai multe forme. Aşadar, nu este clar dacă entităţile enumerate la alin.(1) fac parte din cadrul organizaţiilor societăţii civile sau autorul se referă la alţi subiecţi. Se consideră judicios ca toţi subiecţii enumeraţi la alin.(1) să desfăşoare aceleaşi forme de control ca organizaţiile societăţii civile.

Referitor la "supravegherea publică exercitată de organizaţiile societăţii civile" este necesar a se concretiza "rolul consultativ" al societăţii civile în adoptarea deciziilor din domeniul securităţii naţionale, astfel cum rezultă din prevederile Legii nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional, precum şi ţinând cont de obiectul de reglementare al proiectului de lege, care este legat de asigurarea sistemului securităţii naţionale.

La art.32 alin.(1), cuvintele "peste o lună" se vor substitui cu cuvintele "la expirarea termenului de o lună".

Complementar, proiectul de lege urmează a fi revăzut prin numerotarea corectă a elementelor structurale.

La anexa proiectului de lege:

La pct.I, în raport cu cuprinsul art.352³ propus spre completare în Codul penal, se impune operarea unor intervenţii pentru îmbunătăţirea normei penale.

Astfel, în textul dispoziţiei alin.(1), după cuvântul "Neexecutarea" se va introduce cuvântul "intenţionată", iar după cuvântul "obstrucţionarea" se – cuvântul "executării".

Cu referire la propunerile indicate supra, se impune menţionarea următoarelor aspecte.

Modalitatea de comitere a unei infracţiuni, materializată în neexecutarea unui oricare act obligatoriu, poate fi întâlnită deseori în practică. Totodată, este posibilă situaţia când neexecutarea unui act a avut loc din motive ce nu depind de voinţa persoanei. Drept urmare, la caz, există riscul major de intentare a unui număr mare de dosare penale pentru neexecutarea deciziilor Consiliului Suprem de Securitate în situaţii nejustificate. Din aceste considerente, este necesar să fie prevăzut expres forma vinovăţiei (comiterea intenţionată) drept semn obligatoriu în componenţa de infracţiune propusă la art.352³.

Adiţional, introducerea cuvântului "executării" se impune din considerentul că acţiunea de obstrucţionare nu se comite în raport cu decizia propriu-zisă (în speţă, decizia Consiliului Suprem de Securitate), ci în raport cu procesul de executare a acesteia.

Concomitent, la alin.(1), cuvintele "în oricare alt mod" generează imprecizii, deoarece înţelesul acestora este interpretabil, în special poate crea dificultăţi în procesul de stabilire a modalităţilor de comitere a faptei prejudiciabile.

Din optica legislaţiei penale şi procesual penale, deciziile Consiliului Suprem de Securitate urmează a fi emise cu indicarea nominală a persoanelor responsabile de executarea deciziilor, or, în cazul în care deciziile vor avea un caracter general, identificarea persoanelor culpabile de neexecutarea deciziilor va fi practic imposibil.

De asemenea, la alin.(l), sancţiunea prevede privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la un an.

Sancţiunea contravine art.65 alin.(2) din Codul penal, care prevede: "Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate poate fi stabilită de instanţa de judecată pe un termen de la 1 la 5 ani, iar în cazurile expres prevăzute în Partea specială a prezentului cod – pe un termen de la 1 la 15 ani".

Subsecvent, cuvintele "în situaţii de criză sau ameninţare la adresa securităţii naţionale" indicate la lit.b) a alin.(2) al aceluiaşi articol depăşesc sfera de aplicabilitate a prevederilor art.77 din Codul penal, or, din punct de vedere juridico-penal, aceasta nu poate constitui o circumstanţă agravantă la stabilirea pedepsei penale.

Este important de menţionat că proiectul nu indică competenţa organului de urmărire penală care va investiga infracţiunea prevăzută de art.352³, fapt ce considerăm că constituie o omisiune ce urmează a fi înlăturată prin operarea modificărilor la Codul de procedură penală şi anume la capitolul III competenta organelor de urmărire penală.

La pct.II, în textul dispoziţiei lit.a) pct.2) art.3 din cuprinsul proiectului, cuvintele "acţiunilor şi acţiunilor" se vor substitui cu textul "acţiunilor şi/sau inacţiunilor". Totodată, în cadrul ultimei acţiuni indicate drept pericol la adresa securităţii statului, textul "lit. a)-q)" se va substitui cu cuvintele "prezenta literă".

Suplimentar, la art.1 alin.(4) din Legea nr.136/2023, este necesar de substituit textul "Legii securităţii statului nr.618/1995," cu textul "Legii securităţii naţionale a Republicii Moldova".

La nota de fundamentare:

Se propune completarea notei de fundamentare în conformitate cu prevederile Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative:

- compartimentul 3.1 din nota de fundamentare se va completa cu raţionamentele care au condiţionat propunerea modificărilor la Codul Penal al Republicii Moldova nr.985/2002, Legii nr.136/2023 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova şi Legii nr.179/2023 privind activitatea contrainformativă şi activitatea informativă externă.

La fel, se precizează că textul "...În Republica Moldova, autoritate responsabilă în acest sens ar putea fi STISC sau Agenţia pentru Securitate Cibernetică conform rigorilor legale actuale" este în contradicţie cu cadrul normativ actual în domeniul securităţii cibernetice.

Astfel, în conformitate cu alin.(1) art.7 din Legea nr.48/2023 privind securitatea cibernetică: "Guvernul desemnează autoritatea competentă la nivel naţional în domeniul securităţii cibernetice şi stabileşte modul de organizare şi funcţionare a acesteia."

Conform pct.1 din Hotărârea Guvernului nr.1028/2023 cu privire la constituirea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Securitate Cibernetică, "Agenţia pentru Securitate Cibernetică este autoritate competentă la nivel naţional în domeniul securităţii cibernetice şi autoritate responsabilă de gestionarea crizelor în domeniul securităţii cibernetice la nivel naţional".

Prin urmare, textul notei de fundamentare urmează a fi corelat cu actele normative în vigoare enunţate mai sus;

- compartimentul 4.4 se va completa cu analiza asupra impactului social al prevederilor propuse la Codul penal.

În contextul celor expuse, Guvernul comunică susţinerea de principiu a proiectului de lege privind securitatea naţională a Republicii Moldova (iniţiativa legislativă nr.193 din 29 mai 2025), cu condiţia revizuirii acestuia potrivit observaţiilor şi propunerilor de îmbunătăţire a textului expuse în prezentul aviz.