Decizia protocolară nr.23.28 din 02.07.2025\rAviz la proiectul legii cetăţeniei Republicii Moldova (iniţiativa legislativă nr.251 din 19 iunie 2025)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul legii cetăţeniei Republicii Moldova

(iniţiativa legislativă nr.251 din 19 iunie 2025)

nr. 23.28  din  02.07.2025

 (în vigoare 03.07.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 343-345 art. 55 din 03.07.2025

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 2 iulie 2025

Decizia protocolară nr.23.28/2025

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Guvernul a examinat proiectul legii cetăţeniei Republicii Moldova, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.251 din 19 iunie 2025) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu prevederile articolului 73 din Constituţia Republicii Moldova şi ale articolului 47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Sub aspectul intenţiei de reglementare, potrivit notei de fundamentare, scopul elaborării proiectului de lege rezidă în necesitatea implementării recomandărilor expuse în Raportul de evaluare ex post de impact a Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024/2000, aprobat prin Decizia Comisiei Securitate Naţională, Apărare şi Ordine Publică CSN 04 nr.427 din 20 decembrie 2024 (în continuare – Raportul Comisiei) şi a Raportului de evaluare ex post juridică a Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024/2000 din 19 septembrie 2023.

Astfel, documentele menţionate conţin constatări care denotă relevanţa revizuirii în fond a legii supuse evaluării, or contextul social-politic şi economic al Republicii Moldova a suferit modificări semnificative de la momentul declarării Independenţei în anul 1991, determinate de procese precum migraţia masivă a populaţiei, fenomenul cetăţeniei multiple, necesitatea protejării drepturilor cetăţenilor din diasporă, problemele de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetăţeniei, integrarea europeană şi racordarea legislaţiei naţionale la standardele Uniunii Europene.

Complementar, se notează că, în contextul aplicării Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024/2000, au fost identificate o serie de vulnerabilităţi şi inadvertenţe rezultate din interpretarea unor norme, care urmează a fi actualizate şi echilibrate pentru a reflecta cerinţele sociale actuale, influenţate de evenimentele internaţionale recente, precum şi pentru a asigura un proces clar, transparent şi sigur la obţinerea cetăţeniei Republicii Moldova.

Ca urmare a examinării proiectului, considerăm judicioasă înaintarea următoarelor propuneri de îmbunătăţire a acestuia.

Ab initio, se constată faptul că în capitolul II din proiect este reglementată instituţia dobândirii cetăţeniei Republicii Moldova, iar în capitolul III sunt prevăzute aspecte referitoare la pierderea cetăţeniei Republicii Moldova.

Sub acest aspect, se evidenţiază faptul că, prin Hotărârea Guvernului nr.1144/2018, s-a aprobat Regulamentul cu privire la procedura dobândirii şi pierderii cetăţeniei Republicii Moldova. Astfel, în ipoteza abrogării Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024/2000, va deveni inaplicabilă şi Hotărârea Guvernului nr.1144/2018 ca fiind un act normativ subsecvent aprobat în baza legii prenotate.

Prin urmare, în vederea posibilităţii ulterioare de emitere a unui act normativ prin care se va reglementa în detaliu procedura dobândirii şi pierderii cetăţeniei Republicii Moldova, se recomandă completarea proiectului de lege cu o normă distinctă, prin care să se prevadă expres că procedura dobândirii şi pierderii cetăţeniei Republicii Moldova se stabileşte de către Guvern.

La articolul 1 alineatul (2), nu se recomandă utilizarea cuvintelor "interesul public", acestea având un caracter incert şi interpretativ ce nu corespunde criteriilor calităţii legii.

La articolul 3:

Cu titlu de recomandare generală, se consideră oportună adaptarea terminologiei utilizate la articolul 3 din proiect cu textul legislaţiei pertinente în domeniu (în special, Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova şi Codul civil nr.1107/2002). În acest sens, se notează că, potrivit articolului 54 alineatul (1) litera c) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, textul proiectului actului normativ se elaborează în limba română, iar terminologia utilizată este constantă, uniformă şi corespunde celei utilizate în alte acte normative, în legislaţia UE şi în alte instrumente internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu respectarea prevederilor acestei legi.

La noţiunea "cetăţean străin", pentru o mai bună claritate şi corectitudine în ipoteza când persoana deţine cetăţenia mai multor state, se recomandă revizuirea acesteia şi reformularea după cum urmează:

"cetăţean străin – persoană care deţine cetăţenia unui stat străin şi care nu deţine cetăţenia Republicii Moldova".

La noţiunea "apatrid", în vederea asigurării utilizării unei terminologii uniforme, cuvintele "conform legii naţionale a acestuia" se vor substitui cu cuvintele "conform legislaţiei acestora".

La noţiunea "beneficiar de protecţie internaţională", în vederea respectării unei terminologii uniforme cu Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova, cuvintele "persoana căreia" se vor substitui cu cuvintele "cetăţean străin sau apatrid căruia".

La noţiunea "urmaş" se va lua în considerare faptul că strănepoţii sunt rude de sânge pe linie descendentă de gradul al III-lea, deşi potrivit textului definiţiei din proiect, prin "urmaş" se înţelege rudă de sânge pe linie descendentă până la gradul al II-lea de rudenie. Astfel, în vederea excluderii unor neclarităţi, se consideră necesară concretizarea normei în acest sens.

Cu referire la noţiunea "şedere legală" se recomandă excluderea textului imediat următor definiţiei prezentate şi includerea acestuia la articolul 14 alineatul (3) din proiect.

În acelaşi context, se recomandă substituirea textului "se face cu informaţia/extrasul din Registrul de stat al populaţiei eliberat pe suport de hârtie sau în format electronic sau cu documentele oficiale emise de către" cu textul "se face cu informaţia consumată sau furnizată din Registrul de stat al populaţiei sau, după caz, cu documentele oficiale sau versiunile digitale ale documentelor oficiale generate prin intermediul aplicaţiei guvernamentale integrate a serviciilor electronice, emise de către".

În raport cu propunea indicată supra, se relevă oportunitatea reglementării legale a posibilităţii de generare prin intermediul aplicaţiei EVO nu doar a versiunii digitale a buletinului/cărţii de identitate a cetăţeanului Republicii Moldova, ci şi a versiunii digitale a cărţii de rezidenţă, care va putea servi pentru legitimare şi drept dovadă a şederii legale pe teritoriul Republicii Moldova. Propunerea respectivă se bazează inclusiv pe modificările operate prin Legea nr.68/2024 la Legea nr.273/1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, prin care a fost stabilită posibilitatea eliberării cărţii de rezidenţă cu certificatul calificat pentru semnătură electronică, înscris în mediul de stocare electronică a datelor al cărţii de rezidenţă.

Astfel, deţinând o semnătură electronică calificată, străinul/apatridul/refugiatul/persoana căreia i s-a acordat protecţie umanitară poate să autentifice şi se beneficieze de serviciile publice oferite prin intermediul aplicaţiei EVO.

În context, se notează că prin Hotărârea Guvernului nr.5/2024 a fost instituită aplicaţia guvernamentală integrată a serviciilor electronice EVO, care reprezintă o soluţie integrată constituită ca un punct unic de acces la serviciile electronice şi este orientată spre reutilizarea datelor şi funcţionalităţilor disponibile în cadrul sistemelor informaţionale de stat.

Prin urmare, aplicaţia EVO, reprezentând o soluţie bazată pe aplicaţii mobile, care permite persoanelor fizice şi juridice să acceseze servicii electronice, date din registrele de stat şi să deţină versiuni digitale ale actelor de identitate şi ale altor documente-cheie, a fost adaptată inclusiv pentru a permite generarea versiunii digitale a buletinului/cărţii de identitate a cetăţeanului Republicii Moldova cu aceeaşi valoare juridică precum documentul emis în format fizic.

Complementar, se consideră necesară revizuirea textului din cadrul noţiunii "şedere legală", precum şi a dispoziţiei articolului 14 alineatul (3) din proiect, potrivit cărora dovada şederii legale pe teritoriul Republicii Moldova se poate face prin documentele oficiale eliberate de Comisia pentru problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordării de azil politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. În acest sens, se menţionează că Comisia pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova nu emite niciun document oficial care să confirme acordarea statutului de beneficiar de azil politic. Singurul act emis de această comisie este hotărârea, care constituie temei juridic pentru emiterea decretului de către şeful statului. Astfel, hotărârea comisiei precedă actul administrativ oficial - decretul prezidenţial.

La articolul 4 alineatul (1) se recomandă substituirea cuvintelor "legătura juridică" cu textul "legătura politico-juridică", întrucât, prin dobândirea statutului de cetăţean, persoana începe să se bucure de drepturile politice, inclusiv de dreptul de a alege şi de a fi ales.

La articolul 5 se recomandă excluderea textului inclus între paranteze, deoarece se consideră prohibite exemplele de acte indicate, or, o enumerare exhaustivă poate conduce la restrângerea spectrului de acte care pot face dovada existenţei cetăţeniei Republicii Moldova. Mai mult decât atât, în vederea evitării reglementării condiţiilor pozitive şi a celor negative pentru exercitarea unui drept, care pot crea divergenţe în procesul de interpretare a normelor juridice, se optează pentru excluderea exemplelor din textul proiectului.

La articolul 6:

Principiul prevăzut la litera g) este lipsit de claritate în partea ce ţine de neproducerea de efecte asupra cetăţeniei soţilor în cazul declarării nulităţii şi anulării căsătoriei dintre un cetăţean al Republicii Moldova şi un cetăţean străin. În acest sens, nu este stabilit expres ce se va întâmpla cu cetăţenia persoanei care a dobândit-o prin efectul căsătoriei cu un cetăţean al Republicii Moldova şi a fost ulterior declarată nulă de către instanţă. Totodată, în vederea omogenizării termenilor, cuvântul "anularea" urmează a fi exclus, întrucât, potrivit Codului familiei nr.1316/2000, unica posibilitate de încetare a căsătoriei este declararea nulităţii acesteia.

În altă ordine de idei, se propune completarea normei cu următorul principiu: "existenţa unei legături veritabile şi efective dintre persoana solicitantă şi statul respectiv (integrarea social-culturală)". Or, eligibilitatea pentru obţinerea cetăţeniei urmează a fi precedată de existenţa unor asemenea legături sau de integrare minimă social-cultural-economică, circumstanţă ce rezultă atât din definirea conceptului de cetăţenie, din prevederile Convenţiei Europene cu privire la cetăţenie din 6 noiembrie 1997, cât şi din spiritul îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, consfinţite la articolele 58 şi 59 din Constituţia Republicii Moldova.

La articolul 7 se consideră judicioasă adaptarea textului dispoziţiilor alineatelor (1)-(5) la prevederile Constituţiei Republicii Moldova, precum şi la prevederile Legii nr.121/2012 privind asigurarea egalităţii.

La articolul 9:

La alineatul (1) literele b) şi c), în raport cu dobândirea cetăţeniei de către copiii născuţi din părinţi apatrizi şi/sau cetăţeni străini, se propune examinarea oportunităţii completării normelor cu condiţia de şedere legală şi continuă în Republica Moldova a părinţilor de cel puţin 3 ani.

La alineatul (3), în vederea neadmiterii unor neclarităţi dintre terminologia utilizată în Legea nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi şi prevederile proiectului, se recomandă excluderea textului "care a fost abandonat,".

Totodată, se atrage atenţia asupra faptului că textul propus la alineatul (3) din proiectul de lege propune o reformulare a alineatului, care, deşi aparent minoră din punct de vedere gramatical - constând în eliminarea unei virgule - afectează în mod esenţial sensul juridic al normei.

Forma în vigoare este următoarea:

"Copilul găsit pe teritoriul Republicii Moldova este considerat cetăţean al ei, atât timp cât nu este dovedit contrariul, până la atingerea vârstei de 18 ani."

Această redactare consacră o prezumţie legală de cetăţenie aplicabilă minorului găsit pe teritoriul Republicii Moldova şi al cărui statut juridic şi identitate parentală nu au fost identificate. Virgula plasată după cuvintele "nu este dovedit contrariul" are un rol esenţial în claritatea normei: ea delimitează două condiţii distincte şi cumulative: inexistenţa unei dovezi contrare şi vârsta de 18 ani, care împreună definesc perioada şi cadrul aplicabil prezumţiei cetăţeniei Republicii Moldova.

În această formulare, intenţia legiuitorului este clară: protecţia copilului neidentificat pe perioada minoratului său, prin garantarea unui statut juridic care să-i permită accesul neîntrerupt la drepturile garantate cetăţenilor Republicii Moldova.

Forma propusă în proiectul de lege este următoarea:

"este considerat cetăţean al Republicii Moldova, atât timp cât nu este dovedit contrariul până la atingerea vârstei de 18 ani."

Această nouă formulare, prin suprimarea virgulei, creează o structură sintactică diferită, în care "dovedirea contrariului" este condiţionată de termen - până la împlinirea vârstei de 18 ani. În lipsa unei virgule care să indice o pauză logică, se poate interpreta că, după această vârstă, chiar şi în prezenţa unei dovezi contrare, prezumţia nu mai poate fi înlăturată. Astfel, sensul juridic al normei este inversat faţă de cel original.

Prin urmare, se va revizui norma prin prisma scopului urmărit.

La articolul 10:

La alineatul (1) litera c) se notează că exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai după explicarea lor în text, la prima folosire. Observaţia dată este valabilă pentru toate cazurile similare din proiect.

La alineatul (3) nu sunt clare raţionamentele care au stat la baza neindicării necesităţii exprimării consimţământului copilului în contextul procedurii de dobândire a cetăţeniei Republicii Moldova prin recunoaştere, similar prevederilor articolului 11 alineatul (3) şi ale articolului 12 alineatul (4).

Suplimentar, formularea propusă la alineatul (3) stabileşte că asupra cetăţeniei copilului hotărăsc, de comun acord, ambii părinţi, iar în lipsa acestui acord, decizia este lăsată în seama instanţei de judecată, care urmează să ţină cont de interesul superior al copilului. La o primă lectură, această abordare pare echilibrată, întrucât promovează consensul parental într-o decizie de importanţă majoră pentru statutul juridic al copilului.

Totuşi, în practică, această formulare poate genera dificultăţi considerabile, întrucât nu ia în calcul toate situaţiile de fapt în care se poate afla un copil. În mod concret, se pune problema modului de procedare în ipoteza în care copilul are doar un singur părinte cunoscut sau aflat în exerciţiul efectiv al autorităţii părinteşti.

Aceasta nu este o ipoteză marginală, ci una care poate fi întâlnită în realitate, în condiţiile în care celălalt părinte poate fi decedat, declarat necunoscut sau lipsit de drepturile părinteşti. În astfel de cazuri, solicitarea "acordului ambilor părinţi" devine nerealistă şi imposibil de îndeplinit. Cu toate acestea, formularea actuală a normei nu face nicio distincţie şi poate fi interpretată rigid de către autorităţi.

Această omisiune, aparent minoră, ar putea conduce la blocaje administrative şi la respingerea cererilor privind stabilirea cetăţeniei copilului, doar pentru că nu a fost prezentat un acord care, de fapt, nu poate exista. Se creează astfel riscul ca minorul să fie lipsit de un statut juridic clar, ceea ce afectează nu doar calitatea de cetăţean, ci şi întregul său acces la drepturi fundamentale.

În plus, se generează o inechitate clară între copiii crescuţi într-un cadru familial biparental şi cei aflaţi în îngrijirea unui singur părinte, deşi interesul superior al copilului ar trebui să fie tratat în mod egal, indiferent de configuraţia familială. Din această perspectivă, formularea actuală nu doar că este incompletă, dar poate deveni chiar restrictivă şi discriminatorie în aplicare.

Este important ca legea să reflecte realităţile sociale şi familiale în diversitatea lor şi să ofere soluţii clare pentru toate situaţiile posibile. Prin urmare, se impune o clarificare expresă în textul legal, prin care să se prevadă că, în absenţa unuia dintre părinţi, decizia privind cetăţenia copilului poate fi luată de părintele unic, fără a fi necesar acordul celuilalt.

O astfel de completare ar elimina orice ambiguitate, ar preveni interpretările formaliste şi, mai ales, ar asigura că legea serveşte scopului său principal - protecţia juridică efectivă a copilului, în toate situaţiile concrete în care s-ar putea afla.

Sub acelaşi aspect se vor revizui inclusiv articolul 17 şi articolul 11 alineatul (2) în situaţia în care unul din adoptatori decedează după finalizarea procedurii de adopţie, dar până la depunerea cererii de dobândire a cetăţeniei de către copilul adoptat.

La alineatul (6) se propune substituirea cuvântului "domiciliate" cu textul "domiciliate permanent/cu titlu permanent".

La articolul 12:

Având în vedere propunerea introducerii unei instituţii noi prin care se va permite dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova prin tutelă sau curatelă, se consideră oportună completarea articolului 12 din proiectul de lege cu prevederi suplimentare care să reglementeze expres efectele juridice asupra cetăţeniei copilului care domiciliază în străinătate sau care a obţinut autorizaţia de emigrare, în cazul contestării şi, respectiv, al anulării dispoziţiei autorităţii tutelare prin care s-a instituit curatela/tutela. În acest sens, se notează că articolul 11 alineatul (4) reglementează deja efectele juridice asupra cetăţeniei copilului în cazul declarării nulităţii sau al desfacerii adopţiei copilului apatrid, cetăţean străin sau beneficiar de protecţie internaţională, stabilind că acesta este considerat că nu a fost niciodată cetăţean al Republicii Moldova dacă domiciliază în străinătate sau dacă a obţinut autorizaţia de emigrare. Totodată, la alineatul (1), cuvintele "rămas fără ocrotire părintească" se vor exclude, întrucât aflarea sub tutelă sau curatelă, prin definiţie, presupune copiii rămaşi temporar fără ocrotire părintească şi cei aflaţi fără ocrotire părintească, formularea fiind redundantă.

La articolul 13:

Potrivit alineatului (2), "persoana căreia i s-a retras cetăţenia Republicii Moldova în conformitate cu prevederile art.22 alineatul (1) litera a) şi d) nu o mai poate redobândi, iar în restul cazurilor stipulate la acelaşi articol o poate redobândi numai în condiţiile naturalizării şi numai după 5 ani de şedere legală permanentă pe teritoriul Republicii Moldova din momentul retragerii cetăţeniei".

Per a contrario, potrivit articolului 14 alineatul (1) litera a), una din condiţiile pentru redobândirea cetăţeniei Republicii Moldova prin naturalizare constă în necesitatea şederii legale pe teritoriul Republicii Moldova cel puţin în ultimii 10 ani, iar pentru apatrizi şi beneficiarii de protecţie internaţională sau de azil politic - 8 ani.

Aşadar, în vederea excluderii unor contradicţii dintre prevederile articolului 13 şi ale articolului 14 alineatul (1) litera a), se recomandă excluderea din conţinutul articolului 13 alineatul (2) a textului "şi numai după 5 ani de şedere legală permanentă pe teritoriul Republicii Moldova din momentul retragerii cetăţeniei".

Sub alt aspect, se recomandă a fi analizată oportunitatea extinderii categoriei persoanelor cărora li s-a retras cetăţenia pentru anumite motive şi, drept urmare, nu o mai pot redobândi. Astfel, pe lângă cazurile prevăzute la articolul 22 alineatul (1) literele a) şi d), se consideră justificat ca în categoria persoanelor care nu mai pot redobândi cetăţenia Republicii Moldova să fie incluse şi cele cărora le-a fost retrasă cetăţenia pe motiv de înrolare în forţele armate ale unui stat agresor, cele care au legături cu grupări teroriste sau le-au susţinut sub orice formă, precum şi cele care au săvârşit alte fapte ce pun în pericol siguranţa naţională a Republicii Moldova.

La articolul 14:

Potrivit alineatului (1), una dintre condiţiile stabilite pentru dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova prin naturalizare constă în deţinerea unor surse legale de venit. Cu privire la acest aspect, se notează că, în cadrul examinării cererilor de dobândire a cetăţeniei Republicii Moldova, autoritatea competentă pentru străini, la etapa actuală, poate întâmpina dificultăţi în ceea ce priveşte constatarea existenţei/inexistenţei surselor legale de venit, deoarece nu există un termen minim obligatoriu de angajare, iar solicitanţii de cetăţenie se angajează în câmpul muncii doar pe perioada examinării cererii.

De asemenea, salariul declarat de străin, în majoritatea cazurilor, este mult mai mic decât salariul minim pe economie, fapt ce creează incertitudine privind capacitatea de întreţinere a solicitantului.

Prin urmare, se consideră oportună indicarea unui termen minim de angajare pentru persoanele care doresc dobândirea cetăţeniei prin naturalizare, precum şi concretizarea nivelului/cuantumului venitului lunar prin prisma salariului minim şi mediu pe ţară prognozat pentru anul curent, precum şi reglementarea unor mecanisme suplimentare de verificare a venitului real obţinut prin aportul altor instituţii (de exemplu, Serviciul Fiscal de Stat, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Casa Naţională de Asigurări Sociale etc.).

În ceea ce ţine de aplicabilitatea literei b) din alineatul (1), care se referă la condiţia de naturalizare în raport cu copilul, se menţionează că, în ipoteza păstrării condiţiei potrivit căreia un solicitant de cetăţenie moldovenească o poate dobândi doar dacă are vârsta de peste 18 ani, prevederea de la litera b) devine inaplicabilă. În acelaşi timp, se restrânge sensul dreptului preferenţial la dobândirea cetăţeniei de către copil.

Totodată, aceasta contravine articolului 6 alineatul (4) litera f) din Convenţia Europeană cu privire la cetăţenie, care stabileşte obligaţia statului de a prevedea în legislaţia sa internă posibilităţi ce facilitează dobândirea cetăţeniei sale de către persoanele care locuiesc cu titlu legal pe teritoriul său, pe parcursul unei perioade determinate de timp, dar care a început înainte ca aceştia să atingă vârsta de 18 ani. Astfel, copiii trebuie să beneficieze de naturalizare facilitată, în comparaţie cu adulţii.

În acelaşi context, Raportul explicativ al Convenţiei Europene cu privire la cetăţenie menţionează că acordarea facilităţilor la dobândirea cetăţeniei copiilor se bazează inclusiv pe faptul că aceştia au capacitatea de a se integra mai uşor în societatea statului gazdă. Totodată, considerăm că există riscul apariţiei unei situaţii de discriminare a copiilor pe criteriul de vârstă, întrucât unei categorii distincte de copii le este îngrădit dreptul la naturalizare doar pe motiv că nu au atins vârsta de 18 ani.

De asemenea, discriminarea poate apărea şi pe criteriul de statut juridic, întrucât copiii pot fi naturalizaţi împreună cu părinţii, dar nu separat de aceştia.

Complementar, având în vedere că în textul alineatului (1) se utilizează cuvintele "şedere legală permanentă", se recomandă uniformizarea textului în toate elementele structurale din cadrul articolului 14.

În raport cu cuprinsul dispoziţiei alineatului (2), se consideră judicioasă revizuirea acestuia şi expunerea după cum urmează:

"(2) Termenul şederii legale pe teritoriul Republicii Moldova a cetăţeanului străin, a apatridului, a beneficiarului de protecţie internaţională sau de azil politic se calculează de la data emiterii de către autoritatea competentă pentru străini a deciziei cu privire la acordarea dreptului de şedere sau, după caz, de la eliberarea cărţii de rezidenţă, a protecţiei internaţionale sau recunoaşterea statutului de apatrid, precum şi de la data intrării în vigoare a decretului Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la acordarea azilului politic."

La alineatul (3), având în vedere argumentele reţinute în raport cu propunerea de modificare a noţiunii "şedere legală" din cadrul proiectului, se recomandă substituirea textului "se face cu informaţia din Registrul de stat al populaţiei sau cu documentele oficiale, eliberate de" cu textul "se face cu informaţia consumată sau furnizată din Registrul de stat al populaţiei sau, după caz, cu documentele oficiale sau versiunile digitale ale documentelor oficiale generate prin intermediul aplicaţiei guvernamentale integrate a serviciilor electronice, emise de către".

La alineatul (4) litera c), pentru claritate, după cuvintele "şedere legală temporară" se recomandă introducerea cuvintelor "în mod".

La articolul 15, textul dispoziţiei de la litera a) alineatul (2) se va completa cu cuvintele "şi a Constituţiei Republicii Moldova".

La articolul 16 nu sunt stabilite criteriile de identificare a "interesului naţional", nefiind reglementată procedura de analiză şi de avizare a acestor cazuri, precum şi obligaţia de a documenta aportul efectiv sau potenţial al solicitantului pentru statul Republica Moldova.

În context, pentru claritate şi eliminarea riscurilor de emitere a unor decizii arbitrare, se consideră oportună reglementarea expresă a condiţiilor şi a mecanismului de acordare a cetăţeniei Republicii Moldova în interesul Republicii Moldova potrivit articolului 16 din proiect.

La articolul 18 alineatul (1) punctul 2), pentru o mai bună claritate, se consideră oportună concretizarea modalităţii de interpelare a autorităţilor străine.

La articolul 19:

La litera a) se recomandă revizuirea dispoziţiei şi expunerea după cum urmează:

"a) a comis o infracţiune împotriva păcii, o crimă de război sau o crimă împotriva umanităţii, prevăzute de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi de legislaţia penală a Republicii Moldova;". Propunerea rezultă din necesitatea corelării terminologiei utilizate la articolele 18 şi 20 din Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova, la articolele 8 şi 87⁸ din Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, la articolul 365⁵ din Codul contravenţional nr.218/2008, precum la articolul 5 din Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, adoptat la 17 iulie 1998, ratificat de către Republica Moldova prin Legea nr.212/2010. De asemenea, noţiunea de "crime internaţionale" este un termen generic care le include pe toate cele menţionate în redacţia propusă la litera a).

La litera c), în textul dispoziţiei, cuvintele "în temeiul sentinţei instanţei de judecată" se vor substitui cu cuvintele "în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive".

La litera d) se consideră judicioasă excluderea cuvintelor "sănătatea şi moralitatea populaţiei", aspectele date fiind înglobate în noţiunea "pericol pentru societate".

La litera e), în scopul descurajării participării la acţiuni militare ilegale realizate de companii militare private, entităţi neconstituţionale sau de partea statelor agresor, se recomandă substituirea textului "s-a înrolat în forţele armate ale unui stat agresor" cu textul "s-a înrolat în forţele armate ale unei entităţi neconstituţionale sau ale unui stat agresor ori în formaţiuni militare ilegale,". Recomandarea dată este valabilă şi pentru articolul 22 alineatul (1) litera c).

La articolul 21 se consideră necesară revizuirea textului alineatului (2). Astfel, din analiza redacţiei propuse în proiect, se poate concluziona că, în cazul renunţării părinţilor la cetăţenia Republicii Moldova şi, respectiv, al nedepunerii de către aceştia a unei cereri de păstrare a cetăţeniei pentru copil, ultimul ar pierde automat această cetăţenie. Drept urmare, se consideră judicioasă reformularea prevederilor alineatului (2), întrucât pierderea cetăţeniei de către părinţi, prin renunţare, nu ar trebui să producă efecte automate şi asupra cetăţeniei copiilor.

Totodată, se va examina la modul practic soluţia propusă la alineatul (4). Or, conform proiectului de lege, alineatul (4) introduce o prevedere menită să prevină apariţia situaţiilor de apatridie, în cazul în care o persoană care a renunţat la cetăţenia Republicii Moldova nu reuşeşte, în realitate, să dobândească cetăţenia unui alt stat. Norma stabileşte că, în asemenea cazuri, partea din decretul Preşedintelui Republicii Moldova care a aprobat renunţarea la cetăţenie se abrogă "în modul stabilit".

Deşi, pe fond, intenţia acestei prevederi se consideră una corectă şi necesară, din perspectiva implementării practice dispoziţia ridică semne de întrebare. Astfel, nu este clar cine constată că persoana nu a dobândit o altă cetăţenie şi, mai ales, cine sesizează acest fapt pentru iniţierea abrogării.

În lipsa unei clarificări privind autoritatea competentă, nu există certitudinea că o asemenea situaţie ar putea fi identificată şi remediată în mod eficient. În plus, norma nu indică dacă există un termen în care această constatare trebuie făcută şi ce dovezi sunt necesare.

Această lipsă de precizie face ca norma, deşi bine intenţionată, să fie dificil de aplicat.

La articolul 22:

Potrivit alineatului (1) litera d), cetăţenia Republicii Moldova poate fi retrasă printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova persoanei care a săvârşit fapte deosebit de grave prin care se prejudiciază interesele Republicii Moldova sau lezează prestigiul Republicii Moldova. Sub acest aspect, se menţionează că cuvintele "lezează prestigiul Republicii Moldova" comportă un caracter incert şi, drept urmare, nu corespund criteriilor calităţii legii din perspectiva clarităţii şi previzibilităţii normei.

La acest capitol, urmează a fi reţinute constatările Curţii Constituţionale care, în Hotărârea nr.9 din 26 martie 2023 pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.280 din 4 octombrie 2023 (interdicţia de a candida la alegeri, aplicată unor persoane asociate partidelor politice declarate neconstituţionale [nr.2]), a statuat:

"73. Aşa cum prevede articolul 54 alin.(2) din Constituţie, exerciţiul drepturilor şi al libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor "prevăzute de lege". Principiul legalităţii presupune îndeplinirea standardului calităţii prevederilor legale aplicabile (a se vedea HCC nr.9 din 11 aprilie 2023, § 66 şi jurisprudenţa citată acolo). Acest standard presupune că legea trebuie să fie suficient de clară şi previzibilă. Principiul previzibilităţii presupune că o persoană obişnuită trebuie să poată fi conştientă şi să prevadă, în orice moment şi într-o măsură rezonabilă, consecinţele care decurg din acţiunile sale, pentru a-şi reglementa astfel conduita (§ 19 din Opinia citată mai sus)."

La articolul 23 alineatul (3), cuvintele "domiciliaţi pe acest teritoriu" se vor substitui cu cuvintele "domiciliaţi pe teritoriul Republicii Moldova".

La articolul 24 se notează că legislaţia naţională nu operează cu termenul "obligaţiune militară". Drept urmare, se recomandă revizuirea normei prin prisma terminologiei utilizate în Constituţia Republicii Moldova şi în Legea nr.1245/2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei.

La articolul 25 alineatul (2) se recomandă revizuirea cuprinsului normei, având în vedere că, potrivit articolului 88 litera c) din Constituţia Republicii Moldova, doar Preşedintele Republicii Moldova poate emite soluţii definitive pentru fiecare etapă a procedurii legate de dobândirea cetăţeniei. Soluţia poate fi pozitivă sau negativă.

Prin urmare, soluţia pozitivă se concretizează prin emiterea decretului de dobândire a cetăţeniei, iar cea negativă - prin refuzul în dobândirea cetăţeniei. În acest context, respingerea cererii, sub aspect procedural, este caracteristică etapei de iniţiere a procedurii de dobândire a cetăţeniei.

La articolul 26:

La litera a), după cuvintele "cu şedere legală pe teritoriul Republicii Moldova" se recomandă a fi introdus textul " , inclusiv de la persoanele cu domiciliul în străinătate aflate pe teritoriul Republicii Moldova, ".

Potrivit literei b), Agenţia Servicii Publice recepţionează şi examinează cererile pentru dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova prin recunoaştere, conform prevederilor articolului 10, verifică documentele prezentate la cerere, care fac dovada întrunirii de către persoană a condiţiilor stabilite de lege, iar, în caz de necesitate, este în drept să solicite informaţii suplimentare necesare de la autorităţile competente din ţară sau din străinătate în modul stabilit de actele normative naţionale sau de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

În raport cu atribuţia Agenţiei Servicii Publice indicată la litera b), având în vedere spectrul larg de persoane care pot dobândi cetăţenia Republicii Moldova prin recunoaştere, se recomandă analiza oportunităţii reglementării unei proceduri mai riguroase în contextul procedurii de dobândire a cetăţeniei Republicii Moldova în baza temeiului prevăzut la articolul 10 din proiect (de exemplu, obligativitatea obţinerii de către Agenţia Servicii Publice a avizului din partea Serviciului de Informaţii şi Securitate sau a altor autorităţi cu competenţe în domeniu).

La litera c), cuvintele ,,sau neapartenenţa" se recomandă a fi excluse, având în vedere utilizarea textului "confirmă/infirmă apartenenţa".

La litera g), cuvintele "şi deciziile" se vor exclude, deoarece în soluţionarea problemelor cetăţeniei, Preşedintele Republicii Moldova emite exclusiv decrete (articolul 94 alineatul (1) din Constituţia Republicii Moldova). Observaţia dată este valabilă şi pentru articolul 27 litera e).

La articolul 27:

La litera a), în vederea asigurării clarităţii normei, se consideră necesară revizuirea cuvintelor "serviciilor de resort".

La litera b), cuvintele ,,sau neapartenenţa" se recomandă a fi excluse, având în vedere utilizarea textului "confirmă/infirmă apartenenţa".

Formularea "confirmă/infirmă apartenenţa" deja include o acoperire completă a situaţiei supuse reglementării. Dacă cineva este confirmat ca deţinător al cetăţeniei, înseamnă că întruneşte componenta de "apartenenţă" şi, respectiv, dacă este infirmat, înseamnă că persoana nu deţine cetăţenia Republicii Moldova. Aşadar, nu mai este necesară adăugarea cuvintelor "neapartenenţa", deoarece este implicită în procesul de confirmare sau infirmare. Prin eliminarea cuvintelor "sau neapartenenţa" norma devine mai concisă, fără a pierde sensul esenţial, iar textul devine mai simplu şi mai uşor de înţeles, fără redundanţă.

Cu referire la prevederile articolului 28, se constată faptul că, în esenţă, a fost păstrată redacţia actuală a articolului 291 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova aferent atribuţiilor Ministerului Afacerilor Interne, în pofida faptului că în Raportul Comisiei s-a atras atenţia asupra necesităţii de a specifica exhaustiv şi delimitativ categoriile de date ce se au în vedere în aceste cazuri (de exemplu, date cu caracter personal/categorii speciale de date cu caracter personal sau altele, în sensul articolului 3 din Legea nr.131/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal).

În context, în Raportul Comisiei se menţionează că datele cu caracter personal reprezintă orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale. Totodată, prin categoriile speciale de date cu caracter personal sunt definite datele care dezvăluie originea rasială sau etnică a persoanei, convingerile ei politice, religioase sau filozofice, apartenenţa socială, datele privind starea de sănătate sau viaţa sexuală, precum şi cele referitoare la condamnările penale, măsurile procesuale de constrângere sau sancţiunile contravenţionale.

Adiţional, în Raportul Comisiei s-a atras atenţia asupra faptului că se atestă o redare echivocă a normei şi în privinţa specificului controalelor asupra persoanelor vizate. Nu este clar ce activităţi urmează a fi efectuate în procesul "controalelor necesare" aplicate persoanelor, care de facto sunt supuse verificărilor de către Ministerul Afacerilor Interne, prin intervenţia autorităţilor administrative din subordine, la solicitarea autorităţilor naţionale de resort, prin intermediul Sistemului informaţional automatizat ,,Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice", al cărui posesor este Ministerul Afacerilor Interne, iar deţinător este subdiviziunea specializată a ministerului, căreia îi sunt delegate atribuţiile corespunzătoare, în sensul articolului 7 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Sistemului informaţional automatizat "Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.328/2012.

Prin urmare, având în vedere cele menţionate supra, se recomandă detalierea procedurii de verificare într-un articol separat, în care să se precizeze ce tip de informaţii se revendică, perioada de verificare, procedura de comunicare, după caz, contestare, competenţele distincte etc. Se va reţine că, indiferent de temeiul invocat, cetăţenia nu poate fi retrasă în mod arbitrar, ci numai în condiţiile legii.

La articolul 29 litera a) se recomandă revizuirea normei în sensul obligativităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate de a emite avizul său de specialitate indiferent de temeiul solicitării cetăţeniei, inclusiv în cazul obţinerii cetăţeniei depuse în interesul Republicii Moldova.

Cu referire la articolul 32, se notează că, potrivit prevederilor normative actuale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu este autoritatea care are atribuţia nemijlocită pentru verificarea gradului de cunoaştere a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi a limbii române a persoanelor care solicită dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova.

În acest sens, se menţionează că, în conformitate cu punctul 3 din Hotărârea Guvernului nr.809/2022 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evaluare a gradului de cunoaştere a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi a limbii române pentru dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova şi obţinerea dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova, evaluarea gradului de cunoaştere a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi a limbii române de către persoanele care solicită dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova şi evaluarea competenţei lingvistice şi stabilirea nivelului de cunoaştere a limbii române de către persoanele care solicită drept de şedere permanentă în Republica Moldova se pune în sarcina Comisiei de examinare pentru evaluarea gradului de cunoaştere a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi a limbii române.

Totodată, potrivit punctului 2 din aceeaşi hotărâre, Agenţia Naţională pentru Curriculum şi Evaluare din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării asigură organizarea şi desfăşurarea examenelor de evaluare a gradului de cunoaştere a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi a limbii române pentru persoanele care solicită dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova şi obţinerea dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova conform Regulamentului nominalizat.

La rândul său, potrivit Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Curriculum şi Evaluare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.72/2015, Agenţia Naţională pentru Curriculum şi Evaluare este o autoritate administrativă subordonată Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Astfel, în corespundere cu prevederile punctului 6 subpunctul 3) litera l) din Regulamentul nominalizat, în domeniul evaluării rezultatelor şcolare şi examenelor, Agenţia Naţională pentru Curriculum şi Evaluare are atribuţia de a organiza şi a desfăşura examenul pentru evaluarea gradului de cunoaştere a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi a limbii române pentru solicitanţii străini şi apatrizi ai cetăţeniei Republicii Moldova.

Prin urmare, având în vedere cele menţionate supra, se consideră necesară revizuirea articolului 32 din proiect în scopul neadmiterii unor neclarităţi şi neconcordanţe dintre prevederile actelor normative în domeniu.

La articolul 34:

La alineatul (1), având în vedere faptul că, în ipoteza în care persoana cu domiciliul în străinătate urmează să depună cererea pentru dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al Republicii Moldova, se consideră judicioasă excluderea textului " , ori la Ministerul Afacerilor Externe". În acest sens, se notează că Agenţia Servicii Publice, în calitate de instituţie responsabilă de recepţionarea şi gestionarea dosarelor privind cetăţenia pe teritoriul Republicii Moldova, este necesar să se facă o delimitare clară a acţiunilor impuse prin asistenţa consulară oferită cetăţenilor străini aflaţi în străinătate şi cetăţenilor străini aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, care îşi manifestă intenţia de a depune dosarul de dobândire/redobândire a cetăţeniei Republicii Moldova.

Aşadar, se consideră judicios ca recepţionarea dosarelor pe teritoriul Republicii Moldova să fie atribuită în competenţa exclusivă a Agenţiei Servicii Publice, iar în străinătate - în competenţa misiunilor diplomatice sau a oficiilor consulare ale Republicii Moldova.

La alineatul (6), cuvintele "rămas fără ocrotire părintească" se vor substitui cu cuvintele "rămas temporar fără ocrotire părintească sau rămas fără ocrotire părintească". Totodată, după cuvântul "dobândirea" se recomandă introducerea cuvintelor "prin naturalizare sau".

La alineatul (11), aferent posibilităţii efectuării unui interviu în vederea dobândirii sau redobândirii cetăţeniei Republicii Moldova, se apreciază drept oportună reglementarea suplimentară a procedurii date (temeiurile dispunerii interviului, modalităţile de desfăşurare a acestuia, informarea solicitantului etc.)

La articolul 37 alineatul (4), în vederea utilizării unei terminologii uniforme cu prevederile Legii nr.124/2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere, cuvintele "cu normele tehnice în domeniul semnăturii electronice avansate calificate" se vor substitui cu cuvintele "cu cerinţele tehnice în domeniul serviciilor de încredere calificate".

La articolul 39 alineatul (1), se notează că, în nota de fundamentare aferentă proiectului, nu se regăseşte o argumentare elocventă privind necesitatea prelungirii termenului de depunere a jurământului de la 6 luni la un an. Totodată, nu este argumentată necesitatea schimbării textului jurământului de credinţă faţă de Republica Moldova.

În denumirea capitolului VII, după cuvântul "Contestarea" se recomandă introducerea cuvintelor "Decretului şi a".

În conformitate cu articolul 44 alineatul (2) din proiect, "Agenţia Servicii Publice este responsabilă de supravegherea procesului de prestare a serviciilor publice în materie de cetăţenie, efectuat de subdiviziunile structurale aflate sub autoritatea sa şi este în drept să constate nulitatea actelor administrative care nu sunt conforme cu normele şi reglementările din domeniul de referinţă, precum şi actele neconforme emise de către MDOC şi transmise Agenţiei Servicii Publice pentru păstrare". În raport cu prevederea menţionată, se consideră necesară a fi exclusă din cadrul articolului 44 – "Dispoziţii tranzitorii", or aceasta nu este conformă cu articolul 48 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative ce reglementează scopul şi cuprinsul dispoziţiilor tranzitorii.

Astfel, potrivit articolului 48 alineatul (1) din Legea nr.100/2017, "dispoziţiile tranzitorii ale actului normativ cuprind măsurile ce se instituie cu privire la continuarea raporturilor juridice născute în temeiul vechilor reglementări care urmează a fi abrogate sau înlocuite de noul act normativ". Totodată, potrivit alineatului (3) din cadrul aceluiaşi articol, "în dispoziţiile tranzitorii se indică, după caz, perioada de tranziţie necesară implementării dispoziţiilor actului normativ şi perioada necesară pentru aducerea legislaţiei în conformitate cu noile norme juridice".

Sub alt aspect, este incorectă acordarea dreptului Agenţiei Servicii Publice de a constata nulitatea actelor administrative care nu sunt conforme cu normele şi reglementările din domeniul de referinţă. Or, constatarea nulităţii unui act administrativ cu caracter normativ/individual este o atribuţie exclusivă a instanţei de judecată ce urmează a fi realizată în strictă conformitate cu prevederile Codului administrativ nr.116/2018.

La articolul 45, intenţia de abrogare a Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024/2000 va avea următorul cuprins:

"La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024/2000 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 9 decembrie 2005), cu modificările ulterioare, se abrogă."

Totodată, în vederea respectării prevederilor articolului 47 alineatul (4) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, norma de abrogare a Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024/2000 se va include într-un alineat distinct la articolul 43 din proiectul de lege.

În contextul celor expuse mai sus, Guvernul comunică susţinerea proiectului legii cetăţeniei Republicii Moldova, cu luarea în considerare a observaţiilor şi recomandărilor de completare şi de revizuire formulate în prezentul aviz.