Decizia protocolară nr.3.15 din 28.01.2026 \rAviz la proiectul de lege cu privire la modificarea articolului 15 din Codul fiscal nr.1163/1997 (iniţiativa legislativă nr.409 din 12 decembrie 2025)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege cu privire la modificarea

articolului 15 din Codul fiscal nr.1163/1997

(iniţiativa legislativă nr.409 din 12 decembrie 2025)

nr. 3.15  din  28.01.2026

 (în vigoare 29.01.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 62-64 art. 9 din 29.01.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 28 ianuarie 2026

Decizia protocolară nr.3.15/2026

PRIM-MINISTRU  Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectul de lege cu privire la modificarea articolului 15 din Codul fiscal nr.1163/1997, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.409 din 12 decembrie 2025) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

La proiectul de lege

Potrivit autorului, proiectul de lege are drept scop majorarea încasărilor la bugetul de stat prin instituirea unui impozit diferenţiat asupra veniturilor obţinute de către persoanele juridice care desfăşoară activităţi de furnizare şi de distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale pe teritoriul Republicii Moldova. În acest sens, se propune modificarea articolului 15 din Codul fiscal nr.1163/1997, prin stabilirea unei cote a impozitului pe venit de 25% pentru aceste categorii de operatori, aplicabilă în perioada 2025-2027.

Este de menţionat că activităţile de distribuţie şi de furnizare a energiei electrice şi a gazelor naturale sunt domenii reglementate de legislaţia sectorială şi de cadrul normativ al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (în continuare – ANRE). Totodată, printre titularii de licenţă pentru furnizarea gazelor naturale şi/sau a energiei electrice există întreprinderi cărora le-a fost impusă obligaţia de serviciu public. Activitatea acestora este reglementată în totalitate, iar preţurile de furnizare a gazelor naturale/energiei electrice sunt aprobate de către ANRE în baza venitului reglementat.

Venitul reglementat al titularilor de licenţă, aferent activităţilor supuse reglementării, este determinat de către ANRE, în conformitate cu metodologiile aprobate, şi include mecanisme de ajustare şi de corecţie aferente diferenţelor dintre veniturile reglementate estimate şi veniturile reglementate realizate. În consecinţă, venitul reglementat încasat nu are caracter de venit cert, definitiv şi liber disponibil, fiind supus proceselor de regularizare, compensare sau recuperare în perioadele de reglementare ulterioare.

Întrucât componenta de corectare afectează caracterul de stabilitate şi de disponibilitate al venitului, acesta nu reflectă capacitatea contributivă reală a titularului de licenţă şi, prin urmare, nu poate constitui bază pentru o impozitare suplimentară sau majorată aplicată asupra veniturilor încasate.

Totodată, proiectul prezintă riscuri evidente de natură concurenţială, întrucât introducerea unor costuri fiscale suplimentare, necorelate cu performanţa economică a operatorilor, poate afecta în mod disproporţionat întreprinderile cu preţuri şi tarife reglementate de către ANRE şi poate reduce capacitatea entităţilor de pe piaţa nereglementată de a concura eficient pe piaţa energiei. În acest context, există riscul încălcării prevederilor Legii concurenţei nr.183/2012 şi al distorsionării mecanismelor concurenţiale ale pieţelor energetice. Or, Republica Moldova, în calitate de parte contractantă a Tratatului Comunităţii Energetice, are obligaţia de a asigura funcţionarea pieţei energetice pe baze concurenţiale şi nediscriminatorii, iar introducerea unor măsuri fiscale sectoriale care pot influenţa formarea preţurilor şi descuraja investiţiile ridică riscuri de neconformitate cu acquis-ul Uniunii Europene, inclusiv cu prevederile Directivei (UE) 2019/944 privind normele comune pentru piaţa internă de energie electrică.

Mai mult decât atât, majorarea cotei impozitului pe venit va afecta capacitatea operatorilor energetici de a finanţa proiecte de producere a energiei, inclusiv din surse regenerabile, precum şi proiecte de modernizare a reţelelor de transport şi de distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale. Diminuarea resurselor financiare disponibile pentru investiţii poate avea consecinţe directe asupra securităţii energetice, asupra integrării pieţei naţionale în piaţa regională şi asupra realizării obiectivelor de decarbonizare.

La fel, presiunea fiscală suplimentară va determina solicitarea unor ajustări tarifare pentru menţinerea sustenabilităţii financiare a sectorului, anulând beneficiul social urmărit prin iniţiativă. Totodată, veniturile realizate de către entităţile din sectorul energetic sunt direcţionate într-o proporţie semnificativă către reinvestirea în infrastructura energetică existentă, caracterizată printr-un grad avansat de uzură fizică şi morală. Profitul reinvestit constituie o sursă esenţială de finanţare pentru asigurarea continuităţii investiţiilor, menţinerea siguranţei operaţionale şi respectarea cerinţelor tehnice şi de securitate.

Se consideră necesar de a sublinia acest fapt şi din perspectiva principiului eficienţei maxime cu cost minim, principiu fundamental în reglementarea şi funcţionarea serviciilor de interes public din domeniul energetic. Reglementarea sectoarelor energiei electrice şi gazelor naturale asigură în prezent un echilibru funcţional între sustenabilitatea economică a operatorilor şi protecţia consumatorilor finali faţă de volatilitatea pieţei energetice. Introducerea unei cote majorate a impozitului pe venit pentru operatorii reglementaţi va afecta direct acest echilibru, generând presiuni suplimentare asupra costurilor recunoscute în tarife şi influenţând negativ calitatea activităţilor reglementate, inclusiv prin diminuarea capacităţii investiţionale necesare pentru menţinerea şi modernizarea infrastructurii energetice.

În subsidiar, în sectorul energetic costurile justificate sunt recunoscute integral în tarifele şi preţurile reglementate şi aprobate de către ANRE, ceea ce determină că orice majorare a impozitului pe venit să fie reflectată inevitabil în tarifele finale aplicate consumatorilor casnici şi noncasnici.

De asemenea, ţinem să menţionăm că măsurile de compensare a costurilor la energie în perioada rece a anului au avut un caracter temporar, fiind orientate exclusiv spre atenuarea impactului crizelor energetice asupra populaţiei. Începând cu sezonul 2024-2025, Guvernul acordă compensaţii la energie exclusiv sub formă de plată monetară, transferând sumele direct către beneficiari, fără a implica furnizorii de energie. Totodată, mecanismul de compensare a costurilor la energia electrică, aplicat direct în factură de la începutul anului, a avut un caracter temporar, ultima plată fiind efectuată în luna decembrie pentru consumul aferent lunii noiembrie, conform prevederilor cadrului normativ.

Astfel, aplicarea unei cote majorate de impozit pe venit exclusiv pentru operatorii din sectorul energetic poate genera un tratament fiscal diferenţiat, susceptibil să afecteze principiile constituţionale ale egalităţii în faţa legii, precum şi principiile fiscale ale neutralităţii, predictibilităţii şi proporţionalităţii sarcinii fiscale. O asemenea abordare riscă să fie percepută ca o măsură sectorială cu caracter punitiv, nefundamentată pe criterii economice obiective şi verificabile.

Suplimentar, cu referire la stabilirea cotei impozabile pentru perioada 2025-2027, semnalăm că, potrivit art.73 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, actul normativ produce efecte doar cât este în vigoare şi, de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv. Au efect retroactiv doar actele normative prin care se stabilesc sancţiuni mai blânde.

La nota de fundamentare

În nota de fundamentare se face referinţă la practici aplicate în Portugalia, Regatul Spaniei, Germania şi România. În acest context, menţionăm că statele membre ale Uniunii Europene au obligaţia de a transpune Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie. Scopul respectivului Regulament este de a plafona profiturile obţinute în exces de către producătorii de energie electrică în rezultatul creşterii preţurilor la energia electrică pe piaţa angro, condiţionată în special de creşterea costurilor la energia electrică produsă de centralele care utilizează gaze naturale (în principal din cauza preţurilor ridicate la gazele naturale).

În acest context, nu este clară intenţia autorilor de a aplica impozit pe venit companiilor de distribuţie şi de furnizare a energiei electrice şi a gazelor naturale, din moment ce, prin prisma Regulamentului (UE) 2022/1854, nu au fost înregistrate supraprofituri de către acestea.

La fel, în ceea ce priveşte afirmaţiile că profiturile companiilor energetice ar fi alimentate de sumele alocate de către Guvern pentru compensaţii în perioada 2022-2025, precizăm că aceste sume acoperă exclusiv diferenţa de preţ suportată de către consumatorul final şi nu constituie venituri suplimentare sau marje de profit pentru companii. Acestea doar sting creanţele existente, asigurând lichiditatea necesară pentru achitarea obligaţiilor faţă de producătorii de energie.

În contextul celor menţionate supra, precum şi având în vedere potenţialul impact negativ asupra mediului de afaceri, a investiţiilor şi a consumatorilor finali, Guvernul nu susţine proiectul de lege menţionat.